HABSBURGII UNGURII SI ROMÂNII DE
I. RUSU ABRUDEANU REDACTOR LA ADEVARUL"
SI
VASILE STOICA PROFESOR
BUCO_RE$Tf
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA
22085
62-64, Calea Mo§ilor, 62-64
1915 www.dacoromanica.ro
INCHINAM ACEASTA MODESTA LUCRARE TUTULOR ACELORA, CARI CU SCRISUL, CU VORBA, CU MUNCA SAU CU ARMA AU CONTRIBUIT SAU VOR CONTRIBUI LA DESROBIREA FRATILOR NO5TRI.
www.dacoromanica.ro
PR EFATA Nu scriem istorie in aceste ceileva reinduri. Am alutat numai sä facem o reprivire asupra rolului, pe care I-au avut in trecutul Romeinilor de sub stet"panirea ungureasca neamul unguresc§i casa Habsburgilor. i aceasta färä pretenlia de a fi rostit pärerile cele mai adevärate. Am cetit §i am urm'arit
o mare parte din ce s'a scris §i s'a vorbit despre situalia §i desvoltarea Romcinilor ardeleni §i am ajuns la convingerea di adeseori nu s'au prezentat
lucrurile in adevärata lor culoare. Ni s'a parut exagerat mai cu seamä rolul de binefticatori pe care 1-am atribuit Habsburgilor §i temenelile ce li le-am fault eu atata smerenie.
La alatuirea acestei lucrari am consultat pe lcingei ziarele §i revistele de dincolo §i de aid (intre
allele qi buna revista' ardeleanä Tribuna" pornitä
acum la Bucure§li), scrierile lui A. Bunea, ale d-lui N. Iorga (mai ales frumoasa Istorie a Romcinilor din Ardeal"), T. Pactilianu (Cartea de Aur"), E. Brote (Chestiunea Transilvaniei"), I. www.dacoromanica.ro
6
Slavici etc., iar in ce prive§te chestia §colara, exce-
lenta carte a d-lui G Sima : 4'coala romeineasca din Transilvania qi Ungaria", aparutei deunazi. Indicarea izvoarelor in josuI paginilor credem astf el
ca nu mai e necesarei. Repetam incei odala : n'avem pretenfia de a da paren i politice, nici de a aduce deslegarea cea mai
justel. Vom fi mullumifi daca 4e va trezi macar cel mai mic interes pentru chestia ce infeifi§elm. Ceici, precum s' a spus de ateitea ori : carte build nu e aceea care pare a da solufii definitive, ci e cea care face sa ne geindim asupra lucrurilor. Socotim astfel ca qirele ce urmeazei nu vor fi tocmai nefolosiloare. Bucurefli, 1 Illaiu 1915
Autorii.
www.dacoromanica.ro
HABSBURGII, UNGURII ;I ROMANI! CONFLICTUL DINTRE TREI ELEMENTE
Sbuciumul §i criza inevitabila, in care a ajuns monarhia austra-ungara in decursul prezentului rasboiu european, a adus in mod deosebit in discutie importanta elementului românesc din estul acestei monarhii, importanta cu a-tat mai mare
pentru Europa intreaga, cu cat la estul monarhiei se intinde liberul Regat românesc, care cu armata sa aproape de un milion de oameni poate fi o forta hotaritoare in actuala conflagratie generala. In aceste momente istorice nu se poate nega ea in sanul intregului popor românesc stapane§te astazi o profunda con§tiinta nationalri, in suflete e lamurita atitudinea lui fatti de imperiul habsburgic. Con§tiinta §i atitudinea politica sunt rezultatul unor framântari de veacuri in viata unui popor, iar con§tiinta §i atitudinea noastra fata de Habsburgi sunt urmarea fireasca a purtarii lor fata de noi §i mai ales fata de cei de sub °Mawww.dacoromanica.ro
8
duirea austro-maghiarà. Deaceea credem, ea' nu e lipsit5 de interes o reprivire asupra frAmântArilor
prin care a trecut aceaSt5 parte a neamului nostru i noi toti cari acum stAm la r6späntie cet cetând calea ce am urmat vi ce trebuie s urmAm de aci incolo. Un cercet5tor, fie chiar superficial al trecutului neamului romanesc din Ardeal i tinuturile
ginave lui, va putea constata cu uvurintä, c5 Intreg acest trecut e aleätuit din fiämänari, cioc-
nid de interese vi lupte necruptoare intre trei elemente. Acestea cand se feämäntau Intre ele tustrele, cercând sà se sugrume reciproc, cand se aliau dota ca sA sugrume pe al treilea.
Elementele acestea, din cari este alatuit treg trecutul Ardealului, sunt : elementul romdnesc, elementul unguresc §i casa Habsburgilor. 1.
Elementul românese.
Ne place vi astäzi sà accentuä'm, c'ä noi suntem element de ordine, vi o spunem totdeauna cu oare-care mândrie vi oare-care convtiintil de superioritate, ca i când iti aceast5 insuvire s'ar ascunde o mare parte a vitalitätii noastre. Este adevkat, totdeauna am fost linititi, blänzi, adeseori de o bländete vecin'ä Cu lavitatea tocmai deaceea vi-au putut permite celelalte dou5
demente duvmane nota tot felul de prigoniri, www.dacoromanica.ro
9
tot felul de schingiuiri impotriva trupului i sufletului nostru. Ardealul a fost si este si astázi un fort natural la portile Orieritului. Imprejurárile ne-au fAcut pe noi stäpâni pe acest fort, cel putin etniceste
stápáni. Orientul a ispitit intotdeauna Apusul
astfel toate luptele pe cari le-a dat acest Aps pentru cucerirea Orientului, trebuia in mod fatal s'á treacá peste trupul nostra san sà se intâmple pe acest p'ámant. Cei doi adversari dau continue atacuri pentru cucerirea definitiv5 a acestui fort, care, apoi cucerit, le deschidea drumul peste Principatele Române la Marea Neagrá si mai departe spre bogAiile Mesopotamiei ale Indiei. Toate atacurile acestea trebuiau in mod firesc sà ne calce, sá ne schingiuiascá si s6 lase urme
adânci in constiiqa trecutului nostru. Cà in aceste lupte n'am sucombat, aceasta se datoreste numai incApAtân'Arii
i
indsárnniciei, cu
care ne-am ap?irat, si care ii avea principalul izvor de rezistent26 in unitatea ce existá intre diferitele pàri ale neamului românesc. Toate luptele noastre, incepAnd cu iremuri1e cele ma i vechi
si Ong azi, s'au dat astfel, pedeoparte pertru existenla §i pe de altä parte pentru unitatea se poate de strânsá, care sà" ne garanteze existenta aceasta ca popor specific românesc. Unitatea neamului nostru a existat intotdea-
una. Cu at vremea a inaintat i cu ckt dintre Principatele Románe i cei de peste www.dacoromanica.ro
10
munIi s'au intArit, Cu cAt con§tiinta noastrA de
neam a ie§it la ivealA mai birnitoare, cu atAt aceastA unitate s'a still's, pAnA a ajuns la acea legAturA indisolubilA sufleteascA, pe care se intemeiazA t'Aria noastrA de astAzi §i biruinta noastrA de mAine. LegAtuiile strAnse intre neamul romAnesc de pretutindenea au fAcut ca in diferitele lupte valoarea noastrA, precum §i caracterul
atacurilor ce se d'Adeau impotriva noastrA, sà fie in raport direct cu tAria pe care o reprezintau acele pArti ale neamului romAnesc, cari erau stApAne pe soartea lor.
LegAturile, inainte de toate, ierarhice intre Ardeal §i Principatele RomAne dateazA din cele mai vechi timpuri. Din Principate ne venia preotimea, din Principate ne veniau indrumArile de stgruintA in datinile strAbune, tot de ad ì nAdejdile
in vremuri mai bune §i indemnurile de apArare indArAtnicA.
CAnd reformaiunea scuturA sufletele, nu numai
in Ardeal, ci §i in cele douA Principate,aceastA unitate a neamului incepe a miji, con§llinta ei e trezitA tot a§a de bine la Ia§i §i la Bucure§ti ca §i la Bra§ov §i Alba-Iulia. Veacul al 17-lea e acela care ne dovede§te, cA ideea unitAtii nu este o idee nouA, artificialA ci strAbate in toate pAturile intelectuale de atunci §i veste§te oare cum ramie act, care are sA se intAmple peste dou'A veacuri.
Doar incA la mini 1642 in Carlearomemeascä deinvapturd" a lui Varlaam ni se spune in prewww.dacoromanica.ro
11
fata lui Vasile Vodä Lupu, cä aceastä carte e scrisä pen tru intreg norodul romdnesc, oriunde ar el. La anul 1648 Biblia de Alba-Julia in predoslovia sa scoate In mod deosebit la ivealà unitatea neamului romcinest, accentuiaz6 necesitatea unei limbi unitare §i invinoveileVe cu amlira-
ciune pe straini, cá ei stint de vind dacá neamul romcinesc este risipit peste akilea plaiuri. Cronicarul Ureche o spune lämurit : cu toÇii dela Ram (adic6 dela Roma) ne tragem". Aceea,i con§tiint'ä o propovkluiesc §i adnotatorii lui Ureche, Misail Cälugärul, Eustratie Lo-
gofAtul §i Simion Dasaul, cu basnele" lor. Miron Costin apoi nu numai c'ä este con§tient de unitatea neamului säu, dar o dovede§te §i cu isvoade istorice. Pentru acest scop el scrie Cartea pentru desdilecalul In care are sä hati§eze inceputul tärilor acestora §i neamul moldovenesc §i muntenesc §i côi sunt in Virile ungureVi cu acest nume rumcini". El vrea sà scoalä
din ce isvor §i semintie sunt locuitorii tärii noastre Moldova §i úrii muntene§li §i Rumeinilor din Wile ungure§ti, cum s'a pomenit mai sus, cä tot de un neam §i °data desccilecali sunt". Impäratul Traian doar cu vita poporului Ramlean" Implut-a-u Ardealul tot, Tara Rumel ;leased' §i Moldoveneasdi". In Despre Moldova §i neamul
muntenesc", poernä scrisä de Costin pe seama regelui Poloniei, vorbe§te despre Ardeal, despre Muntenia §-i despre Moldova. cäci in ccite§itrele www.dacoromanica.ro
19
poporul se felleqte cu numele de Rumâni qi se trage dela Roma". Cantemir spune §i el, c'A pe Romani Roma maim dinfAuntrurile sale nAscandu-i, i-au aplecat §i crescut §i evghenisind Dachia le-au dat-o lor", cA neamul care s'a desceilecat §i de atunci pet' nä acum necurmat locueqte in Dachia (adicei in Mol-
dova, Tara Munteneascä §i Ardeal)". In cartea a doua a Hronicului &Au pe scurt InseamnA ea' Romanii din Dachia, cari astdzi sunt Moldoveni, Munteni §i Ardeleni, sunt din neamul lor Romani
de Italia". Con§tiinIa aceasta a unifátii nationale, care astfel incepe
s'A
se impu terniceased in secolul
17 §i la inceputul secolului al 18-lea, de atunci Incoace cre§te cu fiecare clipà §i fiecare suferintà. Prin operile celor trei mari istorici din preajma anului 1800 (Maior, Sincai §i Micu-Clain)
e doveditä §i §tiintifice§te originea §i unitatea noastrA. Luptele pe cari avem s'A le suportsAm noi cei din
Ardeal, dela aceastà con§tiintà de unitate i§i primiau t'Aria de rezistentA. Importanta elementului romanesc din Ardeal §i fAria lui nu puteau cleat s'd fie In stransA legAturà cu importanIa §i tAria elementului romanesc din cele douà Principate. Cu cat valoarea Principatelor cre§tea, cu atat cre§tea §i valoarea §i mandria neamului romanesc dela Carpati la Tisa ; cu cat t'Aria Principatelor scàdea cu atat se n'Apustiau asupra acestui neam de sub Coroana www.dacoromanica.ro
13
ungarä apAsärile i vexatiile unei dominatiuni,. care n'a %hint i nici nu putea tine seamä de necazul i plAnsorile noastre. Epoca de decklere
a Principatelor romAne, care incepe in secolul al 18-lea, ne face sä ne in dreptäm ochii inteacolo,
de unde ni se p'Area cä se intinde spre noi o mAnä mai crestineascä : spre Habsburgi. Indatä ce insä Principatele se ridicä, ajung un singur stat i apoi regat independent, care creste mereu In tärie i vazä, ochii nostri ai Ardelenilor se intorc spre Bucuresti, iluziile fäcute cu Habsburgii
dispar si mAntuire nu mai asteptäm deck din mAna neamului nostru, ale dirui granite vrem sä fie acolo unde sunt granitele limbei romAnesti.
Elententul ungurese.
Rasà de step'A, neamul unguresc soseste cu organizatia sa specialä, cucereste tinutul nostru pästreazA cu indärätnicie constiinta stäpAni-
torului. Popor mic, dar temerar, cearcä cu once pre% asigure existenta. Popor de ves, se aseazä pe stepa dintre Carpatii ardeleni i rAul Leitha. Se vede insä amenintat totdeauna i deaceea cautä cu once pre% sä se instäpAneasc6 de-
finitiv pe fortul natural, care tärmureste bazinul esuhii unguresc i deschide drum spre Marea neagrä Spre acest scop detaseaiä din apus o parte a www.dacoromanica.ro
14
armatei sale de granitä §i o stabile§te in räsàritul Ardealului, fäcând dintr'insa paznica frontierelor sale räsäritene, clandu-i favoruri §i alcätuind una din natiunile" privilegiate de mai tärziu ale Ardealului : naliunea seicuiascei". Ungaria se desvoltä, necesitätile ei economice cresc in decursul veacurilor §i cre§te tot a§a de mult näzuinta de a avea drum spre marea räsäritulni. Aici i,nsä elementul romänesc ii stil in
cale. Trebuia deci infrânt. IntAiu de to ate cel dintre munli, ca apoi sä vie rändul celui dela .§es. Toate luptele spre räsärit ale regatului ungar
au acela§ scop : sä contopeasc5 cu neamul unguresc, cu Natio Hungarica", poporul romän din Ardeal §i apoi sà subjuge cele douà Principate astfel regatul ungar sä-§' intindà puterea pe intregul bazin dunärean §i pe litoralul Märii negre. De aci luptele lui Carol Robert §i infrängerea
lui in muntii Gorjului de cätre Alexandru Vodä Basarab. De ad i luptele lui Ludovic-cel-Mare al Ungurilor, care in un anum't moment ajunge sil-§i
punä paznici la Orhei, de aci främäntärile lui Iancu Corvin din Huniedoara §i ru§inoasa infrängere a lui Matia de cätre Stefan Vodä cel Mare la Baia. De ad i toate vexatiunile, cärora e supusä populatia româneasc6 de sub stäpAnirea ungureaseä §i toate amenintärile impotriva li-
berului regat, cari ntt vor putea avea sfär§it decat atunci cAnd va fi sdrobità forta ungureascä.
Ungurii inteleg foarte bine &A stäpänirea lor
pe acest fort al räsäritului numai atunci va fi www.dacoromanica.ro
15
definitiva §i astfel existenta neamului unguresc
numai atunci va fi asigurata, cand Intre muntii Apuseni §i muntii Rodnei §i ai Fagara§ului va fi un singur neam stapanitor : cel unguresc, §i cand noi, majoritatea populatiei §i deci adevaratii stapani ai acestui tinut, vom fi contopiti cu totul in aceea§i con§tiintä cu neamul acesta.
Nu le trebuia lor renuntarea la limba noastra, le trebuia insa totdeauna renuntarea la sufletul nostru. Iai renuntarea la aces t suflet in trecutul Indepärtat se putea face prin primirea religiei neamului unguresc, a catolicismului, iar apoi, sub Principatul ardelean, prin primirea calvinismului.
Cu cat con§fiinta nationala s'a desvoltat §i la ei, cu atat mai mult au Inceput sa fie nemultumiti de aceste cereri §i si pretinda nu numai o unitate
de con§tiinta cu neamul maghiar, ci alaturi de unitatea de suflet §i o unitate de limba. Deaceea Incepand cu veacul al 19-lea, se deslantue§te asupra neamului românesc dintre Tisa §i Carpati cea mai nesabuita furie de maghiarizare, contrara oricarui principiu umanitar §i contrara chiar legilor fundamentale ale constitutiei ungare. Con§tiinta de stapânitori 1i face sa desconsidere once lege scrisa §i sanctionata de ei §i regele lor §i sà sdrobeasca In picioare tot ce se poate impotrivi nazuintelor lor spre imperialismul maghiar, al carui cel mai tipic reprezent ant este contele Tisza, actualul prim-ministru al Ungariei. www.dacoromanica.ro
16
Dinastia Habsburgieii.
Ajunsi stApAni peste un conglomerat de ileamuri, urma0i contelui Rudolf de Habsburg niciodatA si in vremea din urm'A mai putin decAt oricAnd nu s'au identificat cu sufletul vre-unui neam. Un singur gAnd i-a stApAnit
In totdeauna : interesul lor dinastic. Cu o totalà lipsA de scrupule au oscilat in totdeauna, dupA
cum le dicta interesul. In once tinut ajun§i, primul lucru era ca acest tinut s'A
facA credincios. CA aceastA credintA cu ce mijloace o sco-
teau din sufletul bietei populatii, nu interesa. Habsburgii au fost totdeauna destul de dibaci diplomati ca s'a" nu parA tirani. Unde a trebuit ceva distrus, n'au distrus cu pumnul i cu 01Agie, ci incetul cu incetul §i in Were. Supu§i credinckosi, Treue Untertanen", i venite erariale : aceste dou'd sunt lucrurile principale pe cari le-au cerut ei la noi ea §i aiurea. Pretutindeni uncle ajung, mai intAiu organizeaz'A oficiul fiscal. 5tiu apoi invrAjbi a§a de bine popoarele, incAt echilibrul nu se stricA odatà in defavorul dinastiei. Din aceastA politicA de arghirofilism, de in\ tAjbire si de echilibristicA, e firesc CA nu se poate
ivi o fortA care sA pAtrund'A sufletul poporului sA-I facii destoinic de un program mare. De un atare program nu poate fi capabil decAt un www.dacoromanica.ro
17
popor stäpAn pe toate energiile sale nationale. In monarhia austriacä Habsburgii au §tiut a§a de bine incurca itele, 'Men fiecare popor se consider5 stânjenit In mi§c6rile sale de celglalt popor, fiecare dore§te sà-§i scuture odatä jugul sub care
i-se pare c'ä tânje§te, fiecare vrà§te pe vecinul s6u, nici unul nu vede de unde vine ilul §i astfel nici o mânà nu se Intinde spre mâna vecin5, ca impreunA s6 scuture povara ce apas6 pe amândouà. Fie-care popor e o sperietoare pentru celàlalt §i fiec6ruia i-se pare c6 celMalt e privilegiat. CA toate neamurile erau §i in trecut nemultu-
mite, de aceasta nu le Vása Habsburgilor ; pe ei ii interesa, &A toate se gudurau in jurul tronului §i toate le cer§iau favoruri. De aceea socotim c'd a fost o gre§alà, de§i u§or explicabilg, multul dinasticism babsburgic ce am rácut noi in vremea din urmA. Ne-am uitat de purtarea lor din trecut fat'á de noi, n'am voit sà" ascultäm deal
de glasul urii fa-0 de Unguri §i n'am v5zut cil In realitate Ungurii §i Habsburgii jucau pe aceea§i
coar&i. Am uitat mai ales de cuvintele a§a de des repetate ale unui frunta§ ardelean, &A drepturile nu se caVätä, ci se iau §i cA atunci vom putea fi satisfAcuti in cererile noastre juste, cand vom dovedi c'á putem fi primejdio§i". In intrunirile noastre §i in gazetária noastrA din vremea din urinä" am avut totdeauna acelea§i temeneli
la adresa Vienei. Deacolo ne-a venit par'cá tot binele, chiar §i mântuirea sufletelor 1 AM-I am imbfätit ideile acestea, Men de uncle la inceput Rum Abrudeanu
2
www.dacoromanica.ro
18
poate erau abia declaiatii fgcute Cu un scop politic sau i§i aveau originea lute° vreme and de
fapt de acolo ne asteptam usurarea, acum am inceput sg le credem deabinele si sg le rgspändim In toate straturile poporului nostru. *i nu vedeam
a in realitate Habsburgii au fäcut si fac cu noi cele mai urite si cele mai mizerabile jocuri. Ni se pgrea a ei au fost totdeauna binevoitori fatil de noi, cgci ei totdeauna au fäcut O.' credem lucrul
acesta. In dorul nostru de a afla aliati in luptele pentru pgstrarea caracterului nostru etnic, amenintat de ungurism, ni se pgrea, a Habsburgii sunt cei mai firesti aliati ai nostri, de oarece si ei aveau sii lupte impotriva hegemoniei unguresti, si ne-am ploconit zeci de ani in fata lor ca apoi, chiar uitänd de demnitatea noastrg, sit nu vedem, a pe ei putin ii dor durerile si desng-
dejdile noastre. Nu vedeam a acele concesii
acordate din and in and din partea lor cari iii se pgreau asa de marl si pe cari le atribuiam .unei deosebite bungvointe fatg de noi, erau stoarse de imprejurgri pe seama noastrg si c'ä daa n'ar fi fost imprejurarea, care sg.4 sileascg sg arunce
sí luí Lazgr dela u§g ate o fiirimiturg, bietul Lazgr credincios ar fi sgrutat si pe mai departe picioarele si ar fi stat lihnit de foame acolo uncle era. Am putea zice, a bungvointa Habsburgilor
n'am avut-o niciodatg, deat atunci and le ajungea lumAnarea la degete si aveau nevoie de noi. De când soarta noastrà a fost in ingna lor,
ace§tia ne-au intrebuintat numai ca sperietori www.dacoromanica.ro
19
in fata Ungurilor, de câteori acest popor neastarnpärat nu voia sA se impace cu dispozitiile imperialismului habsburgic. Imperiul austro-german avea nevoi economice
mari, îi trebuia i lui drum spre r6sArit. Toatà näzuinta imperialismului german, chiar inainte de Habsburgi, apoi a Habsburgilor e sà ajungA stApâni pe Ungaria ca apoi sà-si croiascA drum spre Marea Neagrà. De ad i dorul lor de a pune mana cu once pre% pe Ardeal, iar dupA ce ajung st6pAnii Ardealului de a pune mana si pe cele
dou5. principate. Rivalitatea cu Rusia a 0.cut ca numai Oltenia si Bucovina s'a." fac6 parle argva vreme din marele imperiu habsburgic. Acest Drang nach Osten", de care se vorbeste asa de mult in vremea din urmä, nu e o tendintà a germanismului modern, el a existat de mult i Habsburgii au incercat in totdeauna dea avant si sA ajungà stàpânii Orientului. Dela Danzig si Lipsca drumul comertului german cu
mArfurile sale variate ar fi tiecut astfel prin Ardeal i s'ar fi continuat apoi prin gurile Duprin Chilia i Cetatea-AllA peste Marea Neagrà in Ràsàrit. Cà noi am càzut in druinul lor, acesta-i nenorocul nostru. Pe Habsburgi Ii interesa drumul ca atare si nu popoarele cari stau in drum. Pe drumeti au inveájbeascsá asa de bine, stiut totdeauna ca dumnealor säji poatà continua neturburati cillAtoria. Gaud Ungurii indrkniau sà-si ridice capul i s6 ameninte cá taie imp6ratului habsburg www.dacoromanica.ro
20
drumul liber spre Orient, Habsburgii imediat porniau surubgriile i in fata ungurismului ridicau sperietoare neamul românesc. Indatg ce Ungurii se astAmpgrau si se gudurau iargsi langri
Tron, Habsburgii vedeau cg acest neam eu organizatie e de mai mare folos pentru dânsii
deckt neorganizatul neam românese i ne jertfiau fgrg erutare. Asa s'a intâmplat totdeauna, asa se intamplg in ziva de azi si de sigur asa se va intampla i maine dacg Dumnezeu va voi ca soarta neamului românese din Ardeal sg. fie tot In mAinile lor.
Intreaga viatg politicg a neamului românesc din Ardeal i tinuturile mgrginase Ardealului e o eontinug sbatere pentru apdrarea fiinfei sale elnice fatg. de Unguri, pentru pdslrarea pdmanfului aceluia care i-a pgstrat fiinta in decursul veacurilor si a fost leaggnul i adgpostul intregului neam românesc, si in sfArsit, durere, pentru salisfacerea ambiliilor Casei de Habsburg. IV.
lntâia furie ungureaseil: eatolieizare §i ealvinizare
StgpAn pe pgmantul Ardealului, neamul românesc veacuri dearândul e ex pus atacurilor, cari ceareà sg-i rgpeaseg pgmântul i sà eroiasa drum ambitiilor strgine. 13âng in ziva de azi a fost o minge aruncatg dela dreapta la stânga, dela Unguri la Habsburgi i iargsi inapoi, newww.dacoromanica.ro
21
luatAin seamg. niciodatA, cleat atunci când i se cereau jertfe de sAnge. Ungurii, ajun§i stäpani pe Ungaria de azi, incepurg din cele mai vechi vremi sà-§i intäreascti
frontiera de Est. Era in aceastà n'äzuintà a lor §1 o mi§care instinctivà de apArare. Ciudat, adeseori popoarele comit incon§tient i instinctiv anumite fapte, cari ar putea fi iscodite numai de minti diplomatice inteadevAr dibace. Nu putem zice, cà Ungurii ráceau con§tient sfortàrile spre contopirea noastrA in fiinta lor. Dar simliserà instinctiv primejdia ce o prezenta pentru statul lor existenta la granitele Ungariei a douà tári, cari au sub toiagul regelui ungar un numàr
mare de frati, legati stran§i de ele prin leaturi culturale i biserice§ti. O înaltà ratiune de stat dicta astfel neamului unguresc ca intre fratii de sub st'ApAnirea sa §i cei de sub stäpanirea lor proprie din Principatele Române§ti s'á sape o prApastie, care eventual sà nu mai poatà fi trecut6 niciodatà. Trebuia deci adus neamul romAnesc inteacolo ca a sa con§tiintà proprie sà disparA (orickt de neinsemnatà ar fi fost ea) §i sà se contopeascA Cu totul in con§tiinta natiunei ungare, a acelei Natio Hungarica, dAtRoare de drepturi" §i alcnuitoare de stat. Si cum pAnä" la anul 1526, deci pAn6 la catastrofa dela Mohacs §i Airea pe fatà a mi§csärilor reformatorice in Ungaria, drumul care ducea spre acest ideal era convertirea religioassá la legea catolic6, regii unguri nu www.dacoromanica.ro
22
pierd niciodati prilejul de a aduce, când cu vorba, când cu ciomagul, neamul romanesc §i mai ales pe frunta§ii lui la aceasti lege. Prigonirile urmate veacuri necontenit silesc pe unii s5 treaci mui4ii i alcituiesc Principatele, iar pe altii, marea majoritate, rimasi acasi si se pogoare la tot mai neagrä mizerie, pianli once independenti, once iiiiiativà proprie, li-se nimiceasci intreaga clasi con ducitoare, care
se confunda astfel cu neamul maghiar, §i din un neam, care putea deveni o forti politic5 importanti, sà ajungi abia o notiune etnografici, desconsiderat5 de legi §i batjocoriti de mândra Natio Hungarica". CAnd Werböczy, ju-
ristul, codifici in Tripartitum" legile ungare, de§i e la inceputul veacului al 17-lea, despre un
popor românesc nici nu putea fi vorba. Acest popoi era o simpli haiti de venetici a§ezati ici colo din mila regelui Comunitätile lui, cnezatele
lui sunt distruse,boierimea lui se lipse§te de ele §i el nu mai meriti nici si fie pomenit in legea statului.
Pentru o §i mai stra§nici ingenunchiare a noastri §i pentru a ajunge §i mai puternici ai pimântului nostru, protivnicii nu las5 nici un prilej neintrebuintat, de câteori noi deam dovezi de viati i initiativi.
Dupi riscoala tirineasci dela Bobalna, la care iau parte numai Români, la 1437, cari sunt apoi infrânti i miceliriti fàrà mili de nobilimea ungureasci, neamul unguresc pentru a-§i asigura www.dacoromanica.ro
23
pe multä vreme, dacä e cu putintä pentru totdeauna, stäpanirea asupra acestui popor de tärani, alcátueste impreunä cu Sasii si Säcuii acea celebrà Unjo trium nationum", uniunea acelor
trei natiuni, cari aveau apoi sä ne tinä sub genunchi pAnsá la 1848 prin privilegiile ei si neputinciosia noasträ.
Ne-am pierdut astfel intreaga päturà care ne putea conduce ; dusmanii nostri s'au intkit, s'au aliat intre dânsii si in randuri strânse si bine or-
ganizate s'au näpustit veacuri intregi asupra noasträ, celor vitreg tratati, lipsiti de organizatie, lipsiti de cäläuz6 si mai ales lipsiti de n'A-
dejde inteun viitor mai bun. Dela anul 1526 incoace, pärtile estice ale Ungariei, deci Ardealul cu tinuturile lui märginase, cari si páná* acum aveau oarecare independentä fatä de regatul ungar, se deslipesc si in decurs de cáleva decenii formeazä Principatul ardelean, independent de restul Ungarei, ajunsä parte sub Turci, parte sub Habsburgi. Expus atacurilor Habsburgilor, cari voiau sä-si croiascä drum spre Orient, neamul unguresc voia sä-si stabileascä o neclintitä domnie in acest tinut,
si astfel continuä acum aceeasi politicä fatä de noi, pe care o urmase pänä la 1526, näzuindu-se sä ne catolicizeze sau mai bine zis sä ne papistäseascä.
Deckt in aceastä epocsá, dela desfacerea. Ardealului de Ungaria, deci dela anul 1526 si pânä la ajungerea lui iaräsi sub stäpanirea Habsburwww.dacoromanica.ro
24
gilor la anul 1691, forta care ne putea topi in aceea§i cAldare cu dAn§ii nu mai era catolicismul, ci curentul nou al reformatorului dela Geneva, calvinismul.
Astfel incepAnd cu anii 1540 §i isprAvind cu trecerea Ardealului sub stApAnirea Habsburgilor, puterea administrativA a Ardealului se nApus-
te§te cu adevAratA furie asupra neamului romAnesc, cAutAnd cu once pret s6-1 desfacA de
fratii si de peste munti, din cele dou'A Principate. Sprijinità de celebra undo trium nationum", aceastA politicA aduce asupra capului nos-
tru un §ir intreg de torturi, dar to todatA treze§te ici §i colo §i con§tiinta, care incepe s'A.' vadA
CA soarta ne e nemeritatA, cA ar trebui sA fim altfel tratati §i care astfel croie§te cele dintAiu cä-
ale cArtii §i culturii romAne§ti. In intreg acest interval de aproape 200 ani cAt neamul romAnesc, grupat in jurul bisericii sale, pAstrAtoare de suflete §i datini, avea s'A indure atacurile calvino-maghiare, numai o singurA data' sin* u§urAndu-i-se sal cina : atunci cAnd acel arhanghel al rAri
rAsboaielor, Alihai-VodA Viteazul, strAbate muntii
ca sA vinA sA arvuneascA pentru totdeauna pAmAntul Ardealului. Scopul Ungurilor era, dacA nu maghiarizarea complectA a elementului romAnesc, in once caz apropierea mentalittifii lui de mentalitalea ungureascd, crearea unei leg(i turi sulletqli cd t se poate de
str dime intre el qi Unguri, ca astfel intre marginile
acestei tAripare, care era Ardealul, s'A fie o sinwww.dacoromanica.ro
25
gurd coiitiina, bazatei pe o sin gura lege, pe care constiintä apoi sä se intemeieze in viitor stäpanirea definitiv ungureascä. Poate, c in veacul al 16-lea scopul acestei po-
litici nu era 3à de mult accentuat ca in veacul urmAtor, poate cä in amândouä veacurile micarea calvinä pornea din convingeri reale i avea un caracter religios. Dedesubtul politic ale tu-
turor acestor miscki insä e acelasi : contopirea sulletului romeinesc, indärätnic i nesupus, ca su/le/id unguresc i seicuiesc i astfel crearea acestei priipastii Mire Romeinii din Ardeal §i Romeinii
din Principate. Incä la anul 1566, inteun sinod de preoti romAni, se aduc cele dintAM hotkiri conform dorintei principelui loan Sigismund i dorintei legii calvine. La anul 1567 se si stabilesc sase puncte, pe cari sinodul le primeste i cari alc6tuiesc intAia rupturä in sAnul RomAnilor de biserica strä'bunä. Toatä miscarea calvinä insä pornitä de principele Ioan Sigismund i urmärità de dânsul cu
a-Ma zel se nimiceste, indatä ce apäsarea de sus este mai slabA ; dovadà dal% cà aceastä miscare impusä, care avea menirea sä transforme ceva din sufletul nos tru specific românesc, n'a putut pätrunde in adâncul constiintelor. Au fost
destul cAteva zile de stäpánire romaneasc6 in Ardeal, ca de calvinismul românesc sä nu mai fie
vorbä decAt doar la Hateg i Lugo, unde privilegiile orasului erau bazate pe acesta. www.dacoromanica.ro
26
In fata mi§cgrilor reformatorice sustinute cu tgrie de principe, modestele episcopii române*ti dela Gioagiu §i dela Vad ajung tot mai mult un fe)
de jucgrii. Duhul traditiei intemeietorilor lor, Radu dela Adfumati, *tefan Vodil ce! Mare, stg.
ascuns, ca focul sub spuzg, preotimea pgstrgtoare a legii §i datinii vechi este la buna discretie
boierilor unguri, a boierna§ilor sgcui §i a jupgnilor sa§i, iar poporul, care nu se supuse principiulni cuius regio, eius religio", ajunge s nu mai fie considerat Ind mgcar ca fiintg cu suflet.
Legile Approbatae Constitutiones" accentuiazg cà poporul român e pe pgrnântul acesta numai pdnd c.dnd binevoitorul principe il rabdd acolo unde este, usque ad beneplacitum principis". Pang la ce stare de mizerie §i desconsiderare ajunse astfel norodul român intreg, o dovedesc in deajuns diferitele hotgriri ale comitatelor, dietelor §i ale orarlor. Doar chiar §i Sa§ii, cei cari relativ s'au purtat mai uman en poporul nostru, aduc intr'un rând relativ la Rornânii din jurul Sibiului, mai ales din Poplaca, hotgairc, cg dacd se va afla cei un Roman a Mid meicar si numai coa ja unui copac din pddure, el va pacidui".
dus acolo qi spdnzurat de creanga co-
importa ta bisericei strgvechi incg scgzase
hare astfel de imprejurgri, nu e de mirare LegAturile ierarhice cu Principatele erau mai anevo-
ioase, necazurile interne tot mai grele. A fost o adevgratà inviere când Mihai Vodg Viteazul www.dacoromanica.ro
27
puse baze statornice mitropoliei de Alba-Julia, care pänä ad i tänjise. Se deschidea drum viitorimei &are mängAiere §i educatie româneascä. Mihai e insä un meteor, lumineaiä o fascineaz'ä minirile cut strAlucirea lui §i apoi se
stinge deodatä, poate tocmai deaceea a§a de repede, ca amintirea lui ca atäta sä fie mai duStelpcinirea lui inidregle steiplinirea noasIrd in Ardeal, dar iolodaid aralei qi du§manilor primejdia care ii poate ameninja inieo batid qi care nu va mai pulea fi inleiluralei, cu uciga§i pe ccimpia Turdei.
Indatà dupä moartea lui, la cea dintäiu dietä (Leczfalva) uniunea celor trei natiuni" aduce cele mai drastice hotririri impotriva neamului rcmânesc §i dupä reteta urmatä §i Our& atunci interzice once contact intre ROMAIIii din Principatul ardelean §i cei din Principatele române§ti
(1601) : De oarece tot räul, care a venit cu Mihai in Ardeal, l-au adus popii §i cälugärii, nici
un popil sau cälugär din Tärile Romane§ti nu mai fie läsat sá treacä granita §i sä turbure pacea". Tendinta este evidentrt. Väzuserä acum de aproape primejdia §i se incearcA sä continue tra-
ditia care o inlätura. Unneazä deci cu säparea acelei präpastii, care sä despartä in dotiä iteamul românesc. Principii urmätori sunt credincio§i acum aces-
tei linii de conduitä. La dän§ii partea politicä ia o formä tot mai hotärità. Pe ei nu-i mai intewww.dacoromanica.ro
teseazä numai propaganda calvinä, care interesa pe unii pänä acum. Gabriel Beihlen, cel mai glorios §i cel mai vrednic dintre Principii ardeleni, nutre§te chiar un plan mare : de a stäpani nu numai Ardealul, ci §i cele douä Principate Române§ti, de a in-
temeia astfel o Dacie, a cärei con§tiintä sä fie una §i puternicä : con§tiinta calvineascA. Deci are aceea§i näzuintä, pe care o avuserä regii Ungariei : de a stäpAni Moldova §i Muntenia, de a stäpâni gurile Dunärei, Chilia i Cetatea-A1136 a avea drum spre Räsärit. Aceea§i näzuintä pe care au avut-o Habsburgii dela 1400 §i pânä in zilele noastre. Gabriel Bethlen simte cu pätrunderea sa politicä importanta unei astfel de Väri ad i in Orient,
In al cärei centru s'ar afla fortul Ardealului §i de uncle puterile s'ar scurge apoi dealungul râurilor spre rä'särit.
El se adreseaiä chiar i patriarhului Chiril Lucaris, care se pärea Ca' ar inclina spre calvinism, îi impärtii§e§te planul säu i îi cere sprijinni la calvinizarea Românilor din Ardeal, ca astfel apoi el mai u§or sàli realizeze marele &Au
plan de stäpânire a Orientului.
Chiril Lucaris Ii räspunde in 2 Sept. 1629 nu numai cä nu-i ascultä cererea, dar ill ceartä
§i pentru indräsneala ce o are §i Ii amintqte un lucru mare, la care poate putini se vor fi gAndit §i la noi pänä In vremea din urinä : scopul sclu nu qi-1 va putea ajunge alata vreme www.dacoromanica.ro
29
peina cdnd 1111 se vor rupe toate legaturile de scInge
§i sentiment mire Romeinii din Principate qi cei din Ardeal. Asa dar Chiril Lucaris, acest grec din Constantinopol vedea inc6 atunci la anul 1629 lämurit planurile lui Bethlen si ale ungurimii i totodatà piedeca ce au sä intämpine aceste planuri. Vedea ciar, cá nAzuinta lor e sä ne despartà in douà ca sä ne aserveaseä mai usor, cà rezistenta noasträ
cu ata va fi mai trainicà si mai neinfrântà cu cAt unitatea intre cei din Ardeal i Principate va fi mai stransä. Politica de asuprire a neamului românesc gru-
pat în jurul bisericei sale o continuà apoi in aceeasi directie sub cei doi Rákoczy i urmasii lor
pänä la ultimul principe al Ardealului, Mihail Apaffi, nu numai pätura conducAtoare de stat din jurul curtii principelui, ci intreaga uniune a celor trei natiuni". Doar Sasii s'au arAtat nepäsätori fatà de credinta noasträ ; dar si ei numai pentrucä îi vedeau primejduite interesele in cazul
când noi am fi primit una din religille recepte si am fi intrat in rändul natiunilor alcätuitoare de stat. Principele incepe o intreagä serie de prigoniri impotriva pästorilor bisericesti, le pune supune intru toate bisericei calvine, cäutänd s'A introducä in sAnul bisericei noastre spiritul acelei biserici, care era totodatà i spiritul nea-
mului unguresc. Cu cAtá usurintä era aruncat vlädica românesc din scaunul säu ne dovedeste www.dacoromanica.ro
30
in destul cazul lui Ilie Joreste i apoi tragica poveste a lui Saya Brancovici. Principii stiau totdeauna aranja asa de bine lucrurile, Meat episcopul sa fie judecat prin glasul comun al preotilor adunati in sinod i apoi sa fie desbracat de popie i sa fie dat magistratului civil pentru a-i croi pedeapsa cuvenita lui". Totdeauna i-se cerca nou alesului vladica nu numai s propovaduiasca cuvantul lui Dumnezeu
in limba sa nationala, ceeace constituia o deosebire intre ardeleni i cei din Principate, ci va primi catechismul calvinesc, c intru toate va consulta, ca in once sinod calvin, pe protopopii si si pe Reverendissimul domn episcop ortodox calvin ungurese" §i va primi cenzura consentimentul
i
invoirea acestuia ;
once caz de disciplinaIl va face cunoscut va pedepsi numai cu invoirea amintitului domn episcop ortodox maghiar" i cà astfel va rupe once legaturi cu biserica de peste munti de unde pana atunci venia suflul une vieti romanesti. Aceleasi conditii se impun rand pe rand episcopilor si Saya Brancovici trebui sa cada jertfa caracterului sau de ortodox si aparator indArjit al bisericii romane. Intreaga propaganda calvina urmarea un singur scop : convertirea Românilor la legea cea noua ungureasca, apropierea lor de mentalitalea acestui neam, contopirea lor in conqltinta poporului maghiar §i astfel sdparea prdpastiei Mire ei i fralit de peste www.dacoromanica.ro
31
Cu toate mijloacele s'a incercat intreruperea legAturilor dintre cei de dincolo §i cei de dincoace.
5i a trebuit o luptà dArzä, cu atAt mai d'A'rA cu eta '4i afla sprijinitorii s'Ai in masele Thiporului, pentru pAstrarea datinilor §i bisericei 11mase din strAmo§i §i totodatil pentru p'Astrarea legRurilor ierarhice cu Principatele Romilne§tL Episcopii ardeleni ràmtin supu§i Mitropoliei Ungro-Vlahiei, I§i primesc la Bucure§ti sfintirea lor de episcopi §i se näzuiesc s'A pAstreze In totdeauna
relatiunile cu acest centru. Aceste legàturi ierarhice stranse sunt, in aceastä vreme de amenintare, arterele prin cari, de§i slab, totu§i circul'A necontenit fiorul unifAtii de neam. Ap6sririle ungure§ti sltibesc, calvinismul la noi
iiimâne Mil rezultat mai important, de scopul mare politic nu se apropie ungurismul nici cu un pas. In astfel de vremuri ajunge Ardealul in definitiv in mAinile Habsburgilor. Mingea 1691 româneasck, trece din mAinile ungure§ti in mAinile mult mai incercate i deci mai primejdioase
ale Casei de Austria. V.
Habsburgii in Ardeal.
E o mare re§al'A s'ä ceri dela oameni s'A fie ceeace nu pot fi §i s'a fac'ä ceeace nu pot face. www.dacoromanica.ro
32
Habsburgii, ajun§i stäpilni in Ardeal, ca ori nu puteau fi altceva cleat Habsburgi : Oameni,
cari 1§i vedeau de interesul lor, cari i§i aveau planul lor de stäpânire bine definit §i cari nu se puteau läsa incurcati in planurile lor de glasuri sentimentale. Habsburgilor, cari, stäpAni §i pe Ungaria, aveau
cel mai mare imperiu al vremii in Europa, le trebuia drum spre Räsärit. Dupä cucerirea Ungariei §i dupà lovitura datä Turcilor, in anii cari urmarä asediului Vienei, trebuia acum sä se apropie §i mai mult de Marea Neagrä §i gurile Dunärei. Acest plan
1-au urmärit in intreg veacul al 16-lea §i al 17-lea §i nu puteau fi acum cleat consecventi. Luptele din Ardeal, la cari adeseori angajau §i pe voivozif no§tri, când le puteau fi utili, dovedesc pe lângä iscusinta lor politieä §i nkuinta lor statornicA de a fi stäpAni definitivi pe acest fort. L-au incurcat §i pe Mihai-Viteazul. Si cand li s'a pärut cä acest om, care ar fi creat o nouà viatà pentru neamul românesc, putea deveni primejdios pentru hegemonia lor in aceste tinuturi, ha îi putea arunca mai departe de visul
lor deckt ori când, n'au §oväit o clipà, ci cu mijlocul cel mai brutal, cu armä uciga§ä, 1-au indepärtat din cale. Uciderea lui Mihai Vodd Vileazul nu e o simpld inidmplare, ci o urmare li-
reascd a mentalitalii §i planurilor dela curtea habsburgicA §i din jurul acestei curti, care §tia ce vrea. www.dacoromanica.ro
33
La anul 1691 planul habsburgic e realizat Ardealul trece sub stapanirea lor. Era firesc dar ca noi sa nu ne a§teptam la nici un bine. Habsburgii consecventi nu puteau sà sprijineasca
un element desorganizat, tolerar pana acum In Ora, un element care avea numai vole, nu drept de a träi, fata de puternica organizatie a acelor trei natiuni intarite §i mai mult prin uniunea religiunilor recepte". Impäratul Leopold nu putea decat sà inä Cu cel tare, caci acesta Ii asigura domnia. Astfel imparatul, la 4 Decembrie anul 1691, luand In stäpanirea sa Ardealul, da celebra Diplomei Leopoldind", In care intare§te din nou toate privilegiile §i toate drepturile pe cari le aveau Ungurii, Sacuii i Sa§ii pana atunci, iar de noi nici macar nu pomene§te. Declara astfel, ea In afacerile religiunii nu se va schimba nimic ;
ca Aprobatele §i Compilatele" §i Tripartir-ul lui Werböczy, deci Intreaga colectie de legi care
ne statore§te situatiunea noastra umilita i ne pune la buna discretie a boierimei ungure§ti, au sa ramana in intacta vigoare ; cà indigeni transilvaneni vor fi considerati numai Maghiarii, Sàcuii§i Sa§ii ; ea i-se va lasa provinciei §i pe mai departe Dieta anuala, etc. De noi deci nu se facea pomeneala. Si n'avea
nici un rost sa se faca. Nu puteam ji utili, prin urmare imparatul n'avea de ce ne scoate la lumina' deocamdata.
Viena insa a fost totdeauna cuminte. Daca 3
Rnsu Abrudeauu
www.dacoromanica.ro
34
pe cei din Ardeal Ii putea lasa la o parte, nu-si
uita insa ca la Estul Ardealului si Sudul lui erau doua tarisoare, cu ai cal-or voivozi nu odata a stat in stranse legaturi, ba dela cari pe vremea
lui Petru Rare§ a primit chiar si ajutoare banesti. Cazul lui Mihai-Viteazul Ii aducea aminte, Mote° buna zi poate avea neplaceri cu neamul
acesta resfirat in trei tarisoare. Se gandia, c'ä povestea lui Mihai Voda Viteazul se putea repeta si vedea ea in ciuda tuturor necazurilor. acest neam se strange ca intr'o buna zi unitatea lui sa fie indisolubila. $i e destul de cuminte Viena ca sa inteleaga, ca acest popor ortodox in intregime trebuie adus In cat mai stransa legatura cu clansa. Mai era o primej die. La Rasarit se ivea Rusia lui Petru cel Mare, care-si creia tot mai biruitor
drumul spre Apus si Sud si incepea sá aiba' stranse legaturi si influenta in cele douà Principate Romanesti. Rusia era ortodoxa, Principatele Române amandouà ortodoxe, in fruntea lor oameni de seama, fruntasi ai Rasaritului ortodox, in Ardeal asemenea români ortodoxi. Habs-
burgii isi vedeau paralizate planurile lor de extindere spre Marea Neagra si chiar stapanirea In Ardeal. Caci desi intärisera ei privilegiile celor
trei natiuni in aceastä tara, totusi nu puteau inchide ochii in fata faptului, ea marea majoritate a populatiei din Ardeal si din partile anexate lui o alcatue§te neamul romanesc, acelasi www.dacoromanica.ro
35
ca ce! din Moldova §i Muntenia. Unitatea aceasta a neamului românese, ortodoxismul lui, se 'Area
ca Inteo buna zi va putea atrage mana Rusiei, care astfel s. primejduiasca' rodul unei politici de sute de ani. Deci Ilabsburgii se gändesc sä spargä inainte de bate unitatea româneascä, sä sfanne legaturilc dintre Principate §i Ardeal §i deocamdata sà ajunga definitiv stäpani ad. Trebuia ca populatia din Ardeal sa fie adusa lute() strânsa dependinta sufleteasea de Viena. Planul era incercat. O familie, care, sute de ani, a avut in Ungaria eea mai iscusita diplomatie, gasia in arsenalul salt diplomatic arme pentru once imprejurare §i pentru once neam. Inaintea ei era desigur exemplul sarbo-croatilor cu urmärile lui splendide pentru Unguri §i Habsburgi dureroase pentru acest popor nefericit. Doar neamul acesta vorbe§te aceea§i limba, duce acela§i
fel de viata, are acelea§i moravuri. Si totu§i catolieizarea unei parti dintr'insul, privilegiarea and
a unei parti, cand a celeilalte l'au adus acolo, bleat dela o vreme are douà trecuturi §i tare cele douà fractii, cea catolica-croata §i cea ortodoxa-sarba, ainue§te pana in zilele mai noua cea mai neimpacata ura. Astefel Habsburgii au putut fi in draga voie stapânii acestui neam, aplicand vechiul lor principiu : Divide et impera". Scopul era acelai i cu noi. 5i ad i se parea mai u§or realizabil, intrucat, in urma atacurilor cal-
vine, puterea de rezistentä a noastra in Ardeal www.dacoromanica.ro
36
släbise, iar cele dou6 Principate supuse ambitiilor
turce§ti nu puteau da un ajutor efectiv Ardealului românesc. VI Unirea.
Habsburgii incep deci propaganda pentru aducerea noasted la biserica Romei. Se gAndesc la aceasta indatà ce ajung in Ardeal. Planul, dupà cum inh'iturise§te mitropolitul Teofil sino dul din Alba-Iulia la anul 1697, e al insu§i impAratului Leopold. Dupà ce in anii din urinA ai principatului, ortodoxismul fusese prigonit, dupà Mihail Apaffi, Habsburgii ni se aran' binevoitori cu bine cunoscuta §iretenie austriacL Inceteazg persecutarea bisericei române in cea mai mare parte, ca indará apoi sà vinä trimisul Vienei §i al cardinalul Colonici, iezuitul Baranyai, Cu propunerea unirii. Necazurile pe cari le aveau
de intâmpinat ai no§trii, mizeriile materiale in cari zàcuseedin pAn'a" atunci, trezise in sufletul
tuturor dorul de zile mai bune. Acum, and impAratul se apropia cu aparenta buneivointe se pArea c'ä a sosit un prilej pentru realizarea acestui dor. FIg6duintele erau ademenitoare, situatiunea de 0116 atunci insuportabirá. Dupà tra-
tative §i interventii continuate sub doi mitropoliti, in sfAr§it unirea cu Biserica Romei e rácutà
la anul 1700. www.dacoromanica.ro
37
Se primesc cele 4 puncte de deosebire dogmaticA, atAta tot. Se accentuiaiä insA in sinodul tinut incA la 1697, cA in afarà de cele 4 puncte,
cari contin unirea, la mai mull sa nu lie constreinsei sub nici un pretext biserica romeineascr.
Astefel de§i neexperti in ale politicei, cei de atunci, mitropolitul Teofil §i urma§ul sAu Atanasie, cam bAnuiesc sau presimt ce se ascunde In dosul unirii §i se tem de o contopire cu biserica romano-catolicä ; accentuiazA anume biserica noastrA unità acum cu Roma vrea sA-§i pAstreze ritul sAu oriental §i nu vrea s'A fie constrAns6 §i la primirea hotAririlor diferitelor concilii catolice, intre cari ce! dela Florenta §i Trident. Deci con§tient sau incon§tient, cei cari fac unirea se feresc de a rupe legAturile cu biserica mare romAneascà i astfel unitatea neamului romAnesc incA nu este §tirbitA prin actul lor. In schimbul celor cAteva concesii biserice§ti, ei cer lucruri, cari n'au nimic de a face cu convingerea religioas6 ; ceeace dovede§te incAodatA,
cA nu din motive de credintA au primit ei unirea, ci numai §i numai in nAdejdea c'd ni se va deschide un viitor mai bun. Ei cer ca Slujba§ii bisericei romAne§ti sA aibA acelea§i drepturi ca §i ai celei catolice, sau celelalte religii reccpte. SA se ajute biserica romAnA, sA se dea ajutor §coalelor, s'A se clAdeascA §coli noui.
TAranii uniti sA nu mai fie considerati ca www.dacoromanica.ro
38
tolerati, ci ca indigeni români. Mirenii uniti Cu biserica romano-catolic6 sà .fie intati la toate dregRoriile ca i cei de celelalte religiuni recepte din patrie, iar fiii lor sä" fie primiti in §colile latine catolice §i la fundatiunile §colare fàrä nici o deosebire.
Era lucru mare ce se cerea. Dinteun popor tolerat, neamul rorMinesc cerea sà se transforme
deodatà inteun popor cu drepturi centene§ti, In factor politic, §i aceasta inteurl stat uncle unirea celor trei natiuni, ungureasc'á, secuiascà §i säseasc'á Ii inàbit§ise once manifestare.
Impäratul primi cererile acestea §i in anul 1701 in a doua diplomg léopoldinr stabile§te din nou conditiile unirii, conform dorintelor expuse de sinod. Introduce ins6 intre altele §i dottä cari dovedesc indeajuns caracterul po-
litic al nkuintelor de convertire. Una din acestea e, cA pe l'Ang6 episcop sà" fie §i un teolog canonist, dela biserica romano-catoHO, dect un ¡el de agent habsburgic, care srt aplice
varga pe spatele episcopului, de cateori acestavoe§te s6 se mi§te altfel de cum vrea Viena. Se
adea Insà acest auditor pe lâng6 episcop ca ssä nu se intAmple erori in chestii de drept canonic" 1
0 a doua conditie, la care e §i mai evidentà §urub6ria habsburgic6 §i intregul plan habsburgic, de a tgia legAturile dintre noi §i fratii no§tri nu are nici o legAturä cu biserica : Pentru a abate dela sine once prepus, episcopul sti 1211 www.dacoromanica.ro
39
intrelie nici o corespondenyi cu Principele V alahiei.... in alaceri nationale i religioase.
in afaceri particulare poate purta corespondentä, dar scrisoarea s:o vadä mai intaiu teologul."
Pe acest Principe al Valahiei Il cuno§teau foarte bine Habsburgii, precum tot atät de bine Ii cuno§teau planurile lui de independentä liticà pentru pästrarea täri§oarei sale. Era Constantin-Vodá Brâncoveanu, a eärui pomenire s'a rácut mai astä varà. Viena §tia foarte bine, eà legáturile cu acest principe nu vor fi niciodatä favorabile unirii. Ii cuno§tea faptele cuno§tea legäturile lui cu Rusia, §i din toate acestea se convingea cà socotelile ei u§or s'ar putea rásturna. Doar la anul 1698 ConstantinVodá BrAncoveanu, väzänd cà biserica ortodoxá din Ardeal se inväluia§te ca o corabie in mijlocul valurilor", däruie§te mitropoliei de
Alba-lulia cae 6000 de bani pe an, ca sä o pästreze in credinta veche. lar vázänd intentiile §i planurile de catolicizare ale Habsburgilor, in anul 1700 dáruie§te aceleia§i eparhii mo§ia dela Meri§ani, din judetu/ Arge. Acestea erau mijloace materiale. Dar unde punem marea influentä
sufleteaseá pe care o putean avea voivozii români asupra Românilor din Ardeal, mai ales and in planul de conservare al ortodoxismului puteau fi sprijiniti u§or §i de Rusia ortodox6, a eárei putere cre§tea pe ficare zi ? A§a dar Habsburgii vor sà taie legáturile cu www.dacoromanica.ro
40
acest principe §i i§i dau pe fatä astfel adeväratul scop al catolicizärii.
Totodatà pentru o propagare mai eficace a catolicismului, ImpAratul provoacä §i obligii nu numai autoritätile civile din Ardeal, ci §i pe generali §i intreg corpul ofiteresc eft' oriand ar reclama unitii, ca sä li se considere drepturile, totdeauna sä le stea inteajutor §i sä-i apere". Ceeace nu insemna altceva deckt c6 de ad i 'Mainte catolicizarea intre români are sä se facä §i cu forta brutalà. Acolo unde vorba bunä nu ajutà,
va veni pumnul §i va veni arma ca sä räspAndeasa. minte 1 Fatä de astfel de mijloace, zelul lui Constantin Vodä Brâncoveanu n'a putut avea mare izbAndä,
unirea s'a realizat §i ortodoxismul a inceput sä fie prigonit. A fost un singur noroc doar : cA episcopii §i frunta§ii de atunci nu s'au invoit la schimbarea ritului bisericesc, iar poporul, care vedea religia in semnul acesta extern, n'a inteles präpastia care i se pregätia, a rämas §i pe mai departe in sufletul säou cu convingerea veche
§i cu con§tiinta ea' el apartine unei religii, care e religia româneascr. Unirea, cu urmärile ei bune §i rele, e un act de mare insemnätate politicä pentru noi. E un act politic §i nu religios. Un fel de contract social intre noi §i dinastia habsburgicä, un scris de aliantä, nu de contopire 'MVO altä lege. Era dictat actul acesta poate §i de interese de clasä, dar adeväratele motive care-1 infäptuiserä erau www.dacoromanica.ro
41
de ordin politic §i national. Preotii no§tri vedeau ce e popa ungur calvinesc, ce e popa sàsesc luteran. Ace§tia aveau pà'mânt, aveau venituri garantate de stat, prin urmare alAturi de credincio§i mai bogati, decAt erau credincio§ii români, era §i o favorizare manifestatà prin venituri din partea statului". Dar mai erau §i alte
motive. Si cel mai tare intre ele era tendinta instinctivA a unui popor, ale eärui puteri au crescut in toate domeniile, §i in domeniul cultural §i intru atva in unele pArti §i in cel economic, tendintele fire§ti ale acestui popor de a se manifesta §i 4n chip politic". Trebuia hnbunRAtitä situatia material6 §i politied a neamului nostru, iar aceasta nu se putea face in imprejurkile date decAt prin alipirea la una din bisericile priveligiate, §i anume, sub Habsburgi, la cea mai favorizat6, care stRea sub nemijlocita ocrotire a casei domnitoare : la biserica Romei. Unitatea Irish' n'o sparg condueätorii de atunci ; nu vor ca biserica lor sra le fie contopità Cu biserica romano-catolicA. gänuiesc c'd aceast6 con-
topire ar fi desmembrarea neamului §i stä'ruiesc cu atAta Inc6p`átânare in separátismul bisericei
lor, incât mai tarziu papa este silit sà statorniceascà prin bulà, c'd membrii bisericei greco-
unite nu pot fi primiti in biserica romano-catolic6. Din cunoa§terea mizeriei in care ne aflam, din dorinta de a indulci, pe cAt va fi cu putintä, soarta
www.dacoromanica.ro
42
nenorocità a neamului, se ivirä deci primele noastre aspiratii nationale con§tiente. Dela aceastä
data' acestea iau formä tot mai concretà, iar
purtarea Habsburgilor fatä de noi devine tot mai puOn potrivitä Cu nädejdile pe 'cari le pusesem noi Unirea s'a fAcut, armata era la indemAnA, urma deci ca intreg neamul romAnesc sä fie strAns in staulul catolic, cu binele,
cu pumnul, indiferent. Austria ¡acuse inca un pas Mini realizarea planului sau politic. $i Austria
era bucuroasä de unire. Preotimea unitä putea s'A aibA legäturi cu catolicismul maghiar cum a §i avut §i din nenorocire are §i acum, de multe
ori prea puternice, c'Aci azi e vorba ca preotimea noastrà s'A participe la congresele catolice. Dac'ä insä se forma o biseric6 romänä-ortodox'A, ea avea legättiii nu cu lumea catolic5 maghiarä,
nu cu lumea austriacä, Cu Tyrnau, cu Buda §i Viena, ci cu Principatele romAne§ti. Si erau prea multumiticArmuitorii austriaci ai Ardealului de faptul cà vechile legAturi intre biserica ardeleanä §i biserica Tärii romäne§ti §i a Moldovei fuseserä rupte, cä vlädicii nu se mai sfinteau la Bucure§ti, cä nu mai veniau de aici cärti de slujbA i invä-
täturä dogmaticä, ea once pas ce s'ar fi fäcut dincoace de Carpati ar fi putut sä fie interpretat din acest punct de vedere ca un act de trAdare...". Am ajuns deci in legaturi contractuale cu curtea de Viena. Ea ne-a racut frigkluinte §i noi de adi incolo avem dreptul sà ne prezentAm §i sä cerem implinirea lor. Ne-am §i prezentat zeci de ani www.dacoromanica.ro
43
de-arandul. Cad Viena niciodata nu s'a gandit serios la infaptuirea celor legate in contract. Pe ea putin o interesa soarta noastra si necazurile noastre, pe ea o interesan numai si numai scopurile ei. Inca dela cei dintai pasi ai bisericei unite, ea se gandeste numai ca O. vi-o aserve si mai tare acestor scopuri ale sale. Ritul ortodox si limba romana in biserica i se parea Vienei, cà e ceva care desparte pe românii uniti acum de restul catolicilor de sub stapânirea lor si in aceeasi vreme 'îi apropie de cei de peste munti. Deci se gandeste la o latinizare complecta a bisericei. Biserica greco-catohe'd cu rit oriental e considerald numai ca o stare de tranzilie. Adevaratul scop e de ad incolo contopirea totala a acestei biserici in marea biserica .papistasa. St dau deci atacuri necontenite, duprt lovituri imediat favoruri, dupa favoruri lovituri si conditii noui, toate cu aceeasi tendinta.
Barbatii vrednici din fruntea bisericei sun t priviti chioras si Habsburgii se straduiesc intotdeauna ca acolo sa-si puna unelte dela Viena, cari sa fie nu reprezentanti ai poporului, nu pastori ai unei biserici românesti, ci buni supusi catolici si austriaci. La o implinire a ragaduin-
telor nu se mai gandia nimeni dintre cei cari le facusera. Poporul roman si chiar preotimea care nadajduia mult a ramas tot asa ca si mai inainte, foarte saracitä, inculta si fall nici o nazuinta superioara. Nemultumirea incepe a fierbe astfel pretutindeni, mai ales ca noua biserica e www.dacoromanica.ro
44
pus'A la discretia teologului", agent al Vienei, §i a arhiepiscopului din Strigoniu. Habsburgii au fost insä totdeauna oameni cuminti ; acest lucru e dovedit a§a de bine §i ciar de intreaga istorie a lor, §i nu puteau fi altfel nici in imprejurArile acestea. Rusia ortodoxismului se ridica tot mai cuceritoare §i incepea chiar s'A le incruci§eze drumurile. CAnd nemultumirea in sAnul nouei biserici ferbe
§i amenintà chiar cu o intoarecre la ortodoxie, Habsburgii intervin. Roma prin bula Rationi congruit" infAptue§te dieceza romAnA unitä independentä §i biata conducere a nouei dieceze ahtiatà dupä mijloacele cari s'A-i permità o ridicare mai sigurk e räspl'Atità cu douà mo§ioare !
Atacurile impotriva caracterului romänesc al institutiunii insä se continuà neturburate. Cei dArzi in apgrare sun t dati la o parte. CAnd Grigorie Maior se ridicä §i d'A dovadà de oarecare independentä sufleteasck e trimis la temnita din Muncaci §i in fruntea bisericei e a§ezat Rednic, care pärea a fi mai docil. Cand lnocentiu MicuClain e trimis la mänästire dupà o viat'A de
sbucium §i jertfä, Habsburgii i§i deschid bine ochii ca nu cumva in urma lui s'A vinä un altul care ar fi putut lua exemplu dela dänsul. In anul 1771 se vAd necesitati conducAtorii bisericei sä adreseze chiar o cerere papei dela Roma, in care se afirmä categoric, c'ä ei nu vor contopirea cu altä bisericä §i afarä de cele 4 www.dacoromanica.ro
45
puncte capitale ale unirei, nu primesc canoanele conciliului de Trident. Toa te luptele, cari se dau dela unire i päng la infäptuirea diecezei româng-ortodoxg pentru cgstigarea de drepturi i pentru implinirea fággduintelor date de Viena, sunt zgdgrnicite de un joc nespus de inteligent din partea Habsburgilor. Acestia ne stiau foarte bine trece din mana lor intea nobilimii din Ardeal, ca aceasta apoi sà ne execute frirg ca dânsii sg-si prihgneascg mainile.
In aceste zile de amgrAciune iese la lumia întâiul mare martir al luptelor noastre, episcopul Inocentiu Micu Clain, a cgrui activitate de
doug decenii a trebuit sg se ispráveascg dupg un exil brutal inteo modestg chilie cgluggreascg
din Roma. Principiul divide et impera" al casei de Habsburg si-a serbat si in aceastä epocg biruhita sa. VII. episcopuliii Clain.
In zadar se fgcuse unirea .Situatiunea neamului romfmesc nu se imbungtigtise intru nimic. Nici situatiunea poli tiesa, nici cea materialg. Preotii
uniti erau in aceeasi s tare, ca i cei neuniti, rgmasi acasg íàrà pästor. Tgranii romAni uniti nu erau considerai ca indigeni, ci aveau si individual aceeasi soartg ca i cei neunill, ha se ivise zizanii pretutindeni, o luptg inviersunatg intre preotii de legea noug i cei de legea veche. www.dacoromanica.ro
46
Era firesc dar, ca un om care vede adAnc in situatiunii sii inteleagil pricinile i sA inteleagA idealul la care trebuia sii ajungA, s'A se gAndeascA serios la imbunATAtire.
Episcopul Clain, ajuns in fruntea bisericei unite la anul 1733, e dela inceput con§tient de misiunea sa. Cunoa§te loarte bine motivele unirii .si tie loarte bine ce n'Adejdi se legaser5 de dAnsa. Vedea cii RomAnii primiserA unirea numai in
iiAdejdea, cii prin aceasta i§i vor asigura o situa thine mai favorabilli in cadrele vietei publice a impAriltiei. Si Nedea deasemeni cii aceste nildejdi se iiimicesc din zi in zi. TrecuserA 30 aid dela primirea unirii i RomAnii erau tot ea mai inainte de anul 1700, du§mAnitii iirii§i toleratii jupAnilor i boierimii. Viena fAgilduise drepturi i ameliorare, ceeace ar fi deschis pentru noi o nou'd cale spre culturA, dar nu Meuse nici un pas pentru a infApLui mAcar ceva din cele fságAduite. Astfel Clain se holAra§le ca inricar cu jertfirea de sine sä" cearA dela curtea Habsburgilor
drepturile frigAduite *i fixate In scris chiar in actul de unire. Dela dieta Ardealului, in care uniunea celor trei
natiuni era mare §i tare si ne hil'Atura cu once prilej, .tia Clain cA nu se poate a§tepta la nici o bunAvointil. Se duce deci si cearà dela CoroanA oceste drepturi. 5i cum in fata Vienei intreg poporul romem era considerat ea grupat in urul bisericei unite, Clain in numele acestui popor adreseazA impAratului Carol al VI-lea 8 petiOuni
www.dacoromanica.ro
47
MCA inainte de a fi instalat in scaunul de episcop,
alte 16, iar dupà acestea, in tre anii 1733 toate Cu seopul sà aminteascA Vienei fägAduinlele Mcute §i conditiunile unirii §i s'A cearà hideplinirea lor. Se plange episcopul eft' diferitele scu-
liri pentru preotii §i credincio§ii romAni uniti surd desconsiderale de bale organele administratiei, CA' pe . sama RomAnilor nu numai nu se inliinfeazcl 5coale, cwn se cere in c(mtractul
-unirii, ci copiii lor Stint chiar oprifi a umhla la 5coale, cà deasemenea S11111 oprifi dela invilfarea oriciirei rtlmuri de industrie, cal nu sunt admi5i in
unctiuni, nu pot cump6ra, nu pot mo5teni, n'au vole sd sildeascei vii, se/ cultive greidini, pentrucd
vin alfil 5i le silica, n'au drepturi la ape 5i paduri, n'au decal datotihfe multe 5i grele, pentru cari, implinindu-le, nu ntunai cd nu sunt considerafi ca ai pallid, dar nu sunt meicar nici loterati". Plemsorile acestea §i-le sustine Clain totdeauna cu aceea§i tArie §i in t'ata Curtei §i in fata dietei
dela Cluj, al Orei membru e numit el de impàratul. Rezultatul e pretutindeni acela§i : nul. Zadarnic se bazeazg el pe spiritul de echitate §i pe num5rul mare de RumAni. Habsburgii nu se puteau ocpune unor neintelegeri §i certuri Cu Ungurii de cari aveau nevoie. Casa dumnitoare i§i are politica sa §i de dragul unor clipe de Indujoare, a unui sentimentalism ilea' scop practie, nu putea expunti situatiunea sa. www.dacoromanica.ro
48
Pe de an' parte iarA§i nu voia sA stea rAu §i s'A parä, cà n'ar fi binevoitoare nici fatA de elementul acesta desconsiderat, care era romAnismul. Filcuse doar aliantA cu dAnsul in clipa cAnd I-a
convertit la unire. Deci petitiile pe cari Clain le prezintà nu sunt respinse, ci dimpotrivA sunt bine primite §i impAratul Carol VI-lea, cu o deosebitA bunAvoin VA, dispune sA se facA cercetilri
se ia mAsuri pentru vindecarea rAnilor.
.5tia el, impAratul, foarte bine ce are sA se. intAmple. El trebuia sA urmeze calea legilor : plAnsoarea trebuia trimis6 dietei din Cluj, ca aceasta pe cale constitutionalA sA hotArascA. In dieta aceasta mari i tari erau toti cei de pAnA acum, ale cAror interese erau ca poporul romAnesc s'A." fie cAt se poate de umilit. Astfel arAtAndu-i
§i caprei varza, putea fi satisfAcuL i lupul §i prietenia dintre Habsburgi i cei cari îi garantau sprijinul militar §i bAnesc in Ardeal nu sufere nici §tirbire. Clain era singurul roman in die la ardeleanA. Inconjurat de vrAjma§i ai sri, ar fi putut el oare sä-§i aducA la isbAndA pArerile sale In aceastA dien, mai ales cAnd impAratul dildea adunArii o totalA la titudine de deliberare? Za-
darnic vorbia el in numele natiunii sale ; dieta nu voia sA *Lie de aceasid natiune. Zadarnic pleca din non la Viena ; era trimis iar la Cluj in lata dietei ca apoi iar4i sA porneascA la treptele tronului. Nici nu era el destul de dibaciu poate in ale politicei. Stia cA are drept, siinia tAria drep1
tii, dar in lata unei diete ca acea dela www.dacoromanica.ro
49
Cluj, fatil cu nobilimea care veacuri intregi avea
dictatura in comilale, sau cu Sasii san cu Skuii osteni de veacuri, putea el, fiu de iobag,, cu o culturg diplomalicg de putinri rezistentá, s'A ajung5 la o izbAndg ? Aceasta este insemngtatea strämosilor : fiecare se simte dup5 ce este in uhna zice d. Iorga. Curlea dela Viena vedea foarte bine cu ce element are de a face. Deaceea a primit favorabil
pe Clain la inceput
i
i-a dat drumul in dieta
'clujan5. *tia foarte bine, c5 mielul In haing &Aluggreasa n'are sil sf4ie el lupii cu pinteni.
La anul 1735 Clain Inainta la Viena un memorand impgratului, in care-i aminiia, plin de b5rb5lie
amárAciune
Naliunea romanti inlrece dupd !minar pe liecart din cele lrei nafiuni recepte si e corporaIiunea cea mai mare In intreaga Transilvanie, fiindcA dupg conscriplia din 1733 are 85.857 familii si precum intrece cu numgrul pe celelalte natiuni, asa le intrece i cu duren vrirsa15 in casa erarialg a Alajest5tii-Voastre.
Natiunea iomâng a hin totdeauna Al. V. si dacg se va asemgna loialitatea
ei cu loialitatea celorlalte iìaiuni, nu se va afla nimic ce ar putea-o pg ta, pentrucg totdeauna s'a
luptal pentru a-si castiga frumosul nume de supusg i credincioasà". Natiunea romang unindu-se cu biserica catolicg, a inlgturat once scádere care o impiedeca
a ajunge la oficii publice, iar prin diploma leoRusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
50
poldin5 a fost fricut5 capabil5 de once dregdtorie publicd.
Nu e cu cuviintä ca natiunea rom5n5. In contra favorului pe care i-I d5 religiunea s aib5 o situaliune. polilicd mai desavantagioasA de cat
luteranii i calvinii, cari au scaun in guvern. Nu se poaLe zice &A nu are bilrbati inv6tati i nobili....
Natiunea mea daeä nu ar avea nici merit, totusi unindu-se cu biserica Romei a ridicat statul deckut al catolicilor in Transilvania sustine i in ziva de azi". Pe baza acestor principii, episcopul cerea fie numit consilier in guvernul actual, pentru
ca sd
aibil i naliunea mea pe nueva care sd-i
apere drepturile prea milostiv dale de M. V. si sà vadà aceastà natiune cä nu se bucur'ä de mai putin5 favoare impAräteascil decAL catolicii".
Hollarea Vienei in aceastA afacere se propune consiliului de ministri si se (inland. Zadarnic inainteazA Clain o nouà petitie imp5ratului. Dup5 bunul i vechiul obiceiu se retrimite sau dietei dela Cluj sau se amiln5. Era cel mai comod mijloc de a le rezolva fàrà a refuza ceva categoric. CAnd In anul 1735, luna Octombrie, episcopul
Inocentiu Micu-Clain cere chiar dela dielà recunoasterea unor concesiuni, cari s5 fac5 mai suportabilil situatia nearnului firm, concesiuni ba-
zate pe diploma a doua leopoldinä, dieta fi dri cel mai brutal si cel mai categoric räspuos : www.dacoromanica.ro
51,
Episcopul i cicrul unit cere lucruri pe cari nimeni nu le-a mai cerut niciodald dela str4bunii
noqtri 5i nu le va putea cere niel dcla urma5ii nu5tri... cere aceea ce reistuarnel din temelie drepturile 5i libert6file avute One?* acum in pace din partea napunii in patrie, cere ceeace de RIM sguduie i turburd intreg sistemul acestei Idii conser-
vale OM acum in ordine a tat In cele religioase, cAt §i in cele politice §i economice, cere in fine ceeace clerul 5i plebea valahei dupil lirea ei prea bine cunoscutei (erarn considerati doar 1enei, ho
imorali, etc.) nu i-se cuvine niciodalr Ce era sä. a§tepte Clain dela o astfel de dietil ? De ad nu putea nädäjdui nimic, de dincolo, unde bAtätoria de atatea ori drumul, iarà§i numai vorbe calde, nimic serios, nimic pozitiv ce ar fi putut
da inângaiere dupä atata trudà. O luptà de 9 ani de zile sub Carol al VI-lea pentru drepturi nationale politice, nu dà astfel nici cele mai neinsernnate rezultate. Toate str5daniile noastre se lovesc de egoismul habsburgic.
La anul 1710 moare Carol al VI-lea. Clain vine din nou la Viena In 1742 §i cere dela impäräteasa Maria Terezia implinirea Rigäduintelor §i decretarea natiunii rom:lne ca natiune po-
liticg a Transilvaniei. Rezultatul nu putea fi deosebit de al celorlalte cereri. Zadarnic se intoarce Clain la Blaj ca sä se sratuiascä §i apoi pleadi iar5§i la Viena, duand cu sine chiar o ameniiqare a sinodului, Ca' vor trece la neunire
daeä nu se vor Impuni cererile RornâniJor. Imwww.dacoromanica.ro
59
päräteasa Maria Terezia ca adeväratä habsburgä are altceva de fäcut decia sä asculLe plängerile unui trib mizerabil al imperiului Si chiar dacg ar fi voit Maria Terezia sä fie favorabilà cererilor episcopului Clain, fmprejurilrile în cari se afla nu-i permiteau acordarea de
favoruri pe seama Românilor. Nu putea face lucrul acesta din pricina imprejurärilor externe,
In cari se afla atunci monarhia. Räsboiul de sapte ani Vätea la usä si In acest räsboiu impilräteasa avea nevoie de un popor organizat militäreste, care sä-i poatà pune la dispozitie, nu numai numärul de soldati suficient pentru respingerea armatelor prusiace, ci totodatä sri poatil garanta i in viitor integritatea imperiului Maria Terezia avea nevoie de nobilimea tingureaseä. Dieta dela Presburg i-a särit intenjutor, nobilimea din Ardeal deasemenea i acum nu putea de dragul unui popor lipsit de once organizatie si cleci în acele vremi lipsit de once putere mililarg, de care avea impäräteasa nevoie, sä se punä räu cu puternicii zilei, al en-or sprijin ii Lrebuia. Nu putea sprijini nici In Ardeal, nici In celelalte pärti anexate lui o populatie, care era Intotdeauna eäu privitä de cele trei natiuni" si nu putea prin acest rapt s se arale vräjinasä acestora. N5zuin-tele lui Clain deci se sdrobesc de acest
perete al interesului dinastic. Sätulä de inzisten-tele lui dela Viena si Cluj, Curtea FIabsburgilor
II indepärteaz5 ca pe un turburnor de pace. www.dacoromanica.ro
53
El fuge la Boma, in 1750 isi d demisia si se stinge
Inteo chilie modest5 la 1768... 0 viatà intreag5 de jertf5 i abnegatiune s'a trecut astfel cu prea putine rezultate. Un singur rod a avut tot sbuciumul lui Clain : dieta ardeleang din ordinul Mariei Terezia la 1743 recunoasle si pe Ron-1511i
pe cei unit" de indigeni ai t5rei. Deci de aci incolo, pe hArtie niàar, nu vor mai fi mimai ,,tolera". Zicem pe hArtie numai, de oarece In realitate conceptia, care privia ea tolerat elementul românese, se continu5 ptIn5 In zilelé noasire.
In aceastà recunoastere a indigenatului avem In fala noastr5 intaia dat5 nenorocita ideie, statornic5 de atunci In statul ungar, de a vola legi Cu gAndul hotärit de a nu le linea. Nobilimea
maghiar5 cu Invoirea tacit5 a Habsburgilor a ilicut totul ca legea indigenatului numai pe hArtie
srir5mAie si r5nile noastre s5 sAngere Ma' aproape 200 de ani. Votaren acestei legi aduce o schimbare in situa tiunea noastr5 juridic5. Pnà ad i nu puteam lua parte la viata public5, pentrucA legea nu ne dridea dreptul. De ad i inainte nu putem face lucrul acesta, pentrucA cei cari ne dau dreptul, ne' stau in cale eu pumnul i noi suntem prea slabi pentru a-i pu tea da la o parte. lese la iveala
si ad i eternul adevr istoric ea un drept numai atta Vreme are valoare, cat5 vreme ai putere sri
(i-1 impui.
Dar ce-i mai interesa pe Habsburgi soarta episwww.dacoromanica.ro
54
copului Clain ? Ce-i rnai interesam noi? Scopul
dor era sa ne desparta de Principale §i chiar daca n'au isbutit pe deplin in aceastä nazuinta a lor, au izbutit in schimb sá ne imparta pe cei in douCi labere religivasP §i astfel sri ne desbine §i sri ne reduca puterea. Poporul in multe tinuturi s'a impotrivit tendintelor de unire, de ad i
a ramas in credinta lui de,pana ad. Puterea de stat §i-a deslantuit atunci intreaga furfe pentru a-1 converti. S'au format partide, s'au ivit certuri, cari numai pentru prosperarea noastra tulturala §i econornica nu erau potrivite. In lupta inver§unata dintre popula tia unitá §i cea neunita preotii i§i smulgeau bisericile unul altuia §i ce/ care o lua dela altul o considera ca biserica spur-
cata §i trebuia sa faca ceremonii pentru sfintirea ei. lntre preoli §i credincio,i doinniau relatiuni cari adeseori deoparte nu puteau servi ca exemplu de decenta §i de alta parte nu erau
o dovada de ascultare in
Cele duliovnice,ti. Cu tare preot era denuntat cri joacri el sau preoteasa lui cu catanele din sat. Nici preotul unit, nici cel neunit nu aveau irisa cuno§tinta exacta a deosebirei filtre unul §i altul, nici unul, nici altul neavand o pregatire teologicr. Dar de du§manit
se du§inaniau, mana austriaca a §tiut semana foarte istet otrava in sanul frunta§ilor no§tri. lar autoritatile §i armata i§i faceau §i ele datorinta de propovacluitori ai credintei dela Roma. Mijloacele, nu importa cari erau I Se aibä efect : asta era totul. Preotii ortodoxi se www.dacoromanica.ro
55
pläng la tron, se pläng la Petersburg si VI:And
de durere, cer usurare. Asa am ajuns pentru legea noastrg, zic ei lute° jalbg, comunicatg noug de d. Dr. Silviu Dragomir, hick ne-am dus la mormintele pgrintilor nostri si am strigat : Ieii voi din morminte, ca sà intrgm noi in locul vostru, cäci nu mai putem suferi 1" In astfel de imprejurgri cAnd preolimea nu putea II un element puternic, conducgtor de neam, lui ClainIi putea da foarte bine Austria drumul in dieta ardeleang. Inteligentä Viena, zice d-1 lorga, inteligentg, fiindcà tia foarte bine cà cine va iesi din dietà nu va fi natiunea maghiarg umilitg de poporul romän, ci bielul criltiggr ronign, care abia stia nemteste, ungureste, care invAtase o latineascg de seminar si avea ideile politice pe cari le putuse cripta in cei câtiva ani de zile de invgtriturg la o värstil inaintatg si care ggsi in jurul lui numai dusmani nici un prieten... N'a putut Clain sä' isbutiasa, regretabil, dar nu era nimic de nicut. Dacg acest lucru s'ar fi intAmplat i dupg trecerea de o junigtate de veac cu tgranii din Ardeal, impgratul ar fi cäutat sg-i indemne la lupt i ar fi pändit ceasul and sg poatg aplauda victoria lor. N'au isbutit : natural, au Iras ei consecintele. Dar
trggänd consecintele invìnii, impgratul rämäne totusi, in lumea lui superioarg factor de dreptate, judecgtor fgrri pgrtinire intre deosebitele natiuni, deosebit sprijinitor al cauzelor populare, al celor sgraci i nevoiasi i nedreptg depe www.dacoromanica.ro
56
lumea aceasta. Aceasla e legenda care se inentine cu ind'ArAtnicie".
Dar legenda e legenclà §i realitatea e alta. Zizania era varitA, puterea noastrà sIàbit, iar çatolicizarea se fricea adeseori Cu punmul §i patul Si aceste prigoniri nu §tiu lace deosebire.
Ortodoxii sunt prigoniti pentrucà sunt ortodoxi, uniÇii sunt prigonili pentruc'A sunt nesupui. CAnd dupri numirea episcopului Rednic, unii frunta§i protesteazri la curte in contra numirii aceluia §i inlàturarea allor oameni mai vrednici, urmarea este c'A Loti ajung in Leinnit.e.
Dinaslia habsburgiceiíi leicea polilica sa. Nu
avea nici un rost pentru d'Ansa sà ne sustinil fatA de nobilimea ungureascA in vremuri cAnd ea avea nevoie de aceaslà nobilime.
Vielenia Habsburgilor.
Dar indaL5 dupA rrisboiul de ,aple ani cojocul
se intoarce. Nobilirnea maghiarà, contientil de ajutorul dat la salvarea dinastiei, doar dilduse Vitam et sanguinem sed avenam non I", devenia tot mai puternicA §i neinfrAnt5. Se iviau nilzuinte de-a ridica neamul unguresc la valoarea unui factor politic de int,sriul rang in impärritia habsburgic5.
Dinastia obserVA iniediat primejdia, care o amenin15, la caz csá nobilimea maghiarri ar dicta.
www.dacoromanica.ro
57
Dar de arman' avea nevoie pentru rAsboiul ce trebuia purtal. Iar armalà /leà nobilimea maghiard pe teritoriul ungar nu se putea inchipul. In urma ngzuintelor de a o infrAna, nobilimea_ devpnia tot mai agresivA. Impsára tul, mai biné zis imp5rilteasa Maria Terezia cerc5 sà" o domoleaseli, s'a indulccascil, sä o atragà la Viena. Intiinteaz6 garda imperialà a1càtuil5 exclusiv din nobili map,hiari, cgrora le d'A o educatie specialil nu pierde nici un prilej de a le arrila, cí ungurismul Cu atilt mai mare 'aloare are, Cu Cal !Me Mai stiAns la dinastie.
rendin¡ele de alc5tuire a unei menialitäti austro-germane ins5, in deosebi sub Iosif II, trezesc un reselis exprimat chiar si in literaturà. Intreaga miscare literar culturalii maghiaril epocei acesteia, de sub Maria Terezia si Iosif II, e strilbàtutà de acest duli intransigent cu. vildite ¡embute antihabsburgicé. Scriitorii, in frunte cu Paul Anyos, nici nu mai vorbiau dedil. de regele cu p5111rie" (I(alapos kiral3"). Dinastia vedea foarte bine ce se intAmplá. hilimea aceasta trebuia infranatà trebuia creiat inainte de toate ceeace d'Actea dAnsa : armata, care sil nu alilrne de nici o clasA privilegiatg. Astfel se iniiinfea:d inslilufiunile granigiresti, inspirale de acelasi duk s'afonde auslriac de a inIr( buinfa penlru scopurile con§lii ale dinasliei nafiunile supuse si nepricepuie.
Se alc5luiesc cele 3 regimente de grrmiteri roinAni. Ba unor comune Ji se dau chiar nume www.dacoromanica.ro
58
menite sd ne orbeascd prin amintirea originii noastre romane. E de sine inteles c toalá lumea alerga sd se inscrie sub steag i sd intre in aceastä
institulie cu privilegii largi. Poporul sedpa de apdsarea nobilimii, iar aceasta la rändul ei stdtea mai sfioasd, cdci îi pierdea resursele ed§tiga vràjmuíi. Austriei pdnd la un grad yonvenia §i una §i alLa. Dar §i aci, ca pretutindeni, iese la iveald eterna ndzuintl austriaed de a inlruitui popoarele czIL se poate mai strâns de sine, nu irnport'd prin ce mijloace. Deocanidatti trecerea la catolicism a Roinemilor se pdrea un mijloc de a-i desle,ga
de ceilalti §i a-i apropia de Viena : deci loti cari erau pdrla§i ai confiniilor militare trebuiau sd primeased legea unit.d. Pe seama acestor grdni-
teri apoi se infiinteazd in eurAnd dupd 'Maegarea institutiei un §ir de §coale, cari impreuud Cu §coala dela Illaj sunt cele dintdiu focare ale unei culturi apusene, inenità sd strAbald in pdturile mai largi ale poporului nostru. Deci prin creea rea regimentelor gränitdrqti valoarea boierimei din Ardeal §i Ungaria a sedzut §i importanta poporului de jos §i astfel mai ales
a majorildlii din A.rdeal, care era românä, crescn t
Habsburgii au fost oameni cumin" ; aceasta s'a zis de atätea ori §i ar trebui repetatd §i mai des, in imprejurdrile de azi, cfnid mai pot fi unii,
tari cred cà aceastd casä domnitoare ar putea face interesul altuia decal pe al sä'u. Ei au inteles www.dacoromanica.ro
59
incä din veacul al 18-lea, cá legarea stránsá de casa habsburgicá a neamului romAnesc inseamná nu numai slilpánirea pe Ardeal, ci i inglobarea restului acestui neam la planurile lor. Strridania
de a ne desmembra n'a rámas fárá rezultat. Simt ei insá c isbAnda nu e depliná i c5 leggturile filtre uniti i neuniti sunt mari. Deaceea vor cu once pret. sil facá desbinarea dintre cele douä con fesiuni si mai puternic5 ; sà apropie si sil contopiascri pe cea unirá cu cea romano-catolia. Aici insá dau de o rezistentá indárálnicá. Se impotriveste doar insusi episcopul Rednic, pe
cari ei Il nuniserä in acest post insemnat, in niidejdea cá va fi o uneltá docilá in mAinile ion. Ei simt cá trebuie crescutá o generatie nouá, eare sà tie mai putin romilnism si mai mulf eatolicism i dreia sà i se infiltreze o mentalitate
specialá, hiera mántuirea sa si a neamului sà n'o caute decilt in milostivirea Casei de AusLria. Asile! Ilabsburgii sprijinesc ridicarea scoalelor secundare si superioare dela Blaj in 1754, d'Aruiesc din cAnd in c*And cate o mosioarg pentru
sustinerea lor, iar intre anii 1763 1774 infiinteazá o serie de scoli pe teritoriul regimentelor gránitIresti. Ei bine, toate scoalele acestea erau strábátute numai de un spirit care putea lega constiintele si le Meca usoare de stApAnit. Nici
o idee mai liberalá, sá zicem asa mai nationalistil, nu putea rilsbate intre zidurile lor. La Blaj
spiritul nu era altul decAt cel din seminariile catolice si mai ales al colegiilor iezuite. Limba www.dacoromanica.ro
60
de instructie la Blaj e cea latina, a tinulurilor granitare0.i cea germana. Nu putea fi vorba deci nici din acest punct de vedere de o accentuare deosebita a individualitatii noastre nationale. Scoala, dupil cum zice d. Iorga nu folose§te prin clasele ei, nici prin mijloacele bane§ti, cari ii stau la indernana, nici prin prop,ramul
ei, nici chiar prin valoarea §Iiintifica a profeso-
rilor ; din punctul de vedere al unei natiuni, §coala foloseste cat spiritul care se desface, cat sutletul care emana dela ea. Din coalele (Blaj) lui Petru Paul Aron I1U ie0a nici un suflet cleat iubirea pentru D-zeu i pentru impacateasa Maria Terezia, la moartea careia s'au varsat lacrimi dureroase din partea tuturor Romanilor". lar din §coalele militare doar numai dragosie fata de tron i oarecare pregaire pentru viata. Si cu §colile precum §i cu tot ce fac Habsburgii Cu noi in veacul al 18-lea, scopul e acelasi : ru-
perea legaturilor dintre Doi cei din Ardeal §i dintre cei din Principale i chiar desbinarea Ardealului, ca a:Mel sà iim mai uor stapaniti. Se vede §i din dispozitiile didactice pe cari le iau Habsburp,ii in aceasta vreme. Ca nu cuniva intre §coala din ,Ardeal intemeiata acum din indurarea imparaleascri §i intre viata din Prin-
cipate sa mai existe oarecari legaturi, Maria Terezia la anul 1770 da' regulamentul natiunii ilirice", care ne amesteca in aceeai caldare cu sarbii si grecii i inlerzice ca as prime de a se mai aduce ceirfi din Principal( k ronaîneVi. I-se pare www.dacoromanica.ro
61
hrana sulleteascA din altà lar 5 uncle sunt frati de ai lor. *collie insit au nevoie de cárti. Deci impäräteasa acoidit tipografului losit Laurentie Kurz-
mare primejdie ca supinjii ei
boeck privilegiul de a tivitri toale rärtile ni amului romanesc, särb, grec §i rus". Era deci väditä nitzuin ta de a pune la cale in Arden! in sänul
Rornânilor o culturti care sà-i thiä deparle de fratii lor.
Dar nu numai atAt. In Ratio educationis" (lela 1777 se stabilia cä limba de predare in §coli e limba nalionalil a copilului. Tottt§i Viena vrea
sà facA un pas inai departe ; nu numai .96 ne despartil de fra-lii no§tri i de un !recut cultural fie cAL de säräcäcios, pe cate 1-am avut impreunä,
ci vrea chiar sà introducil la noi limba germanä,
dacä nu germanizarea. La Viena in tipografia privilegiatä apare in veacul al 18-lea un §ir de Orti de §coalä in douä limbi : romäne§te §i nem-te§le. Ba în anul 1783 apare la Sibiu o bucoaviiii cu un dictionar in trei limbi : romilne§te, itemle§le i ungure§le.
Evident, cà nici prin §coale Habsburgii n'au näzuit a§a de mult sprijinirea culturei noastre, care sä fie numai a noasträ, ci inainte de toate §i-au väzut de interesul lor. Nevoile lor cereau sit le fim credincio§i §i au (Treat Cu once mijloace
sà ne convingii, c'ä aa e bine. Dar ici colo se mai ivia cilte un glas, cäruia nu-i venia la socotealä purtarea aceasla suspectil a curtii dela Viena §i care i§i dedea seama, cit §coalele pe alai
www.dacoromanica.ro
62
cale ar progresa, nu inglobAndu-se scopurilor po-
litice ale unei lamilii. Era mult adevár in vorhele lui D. Jercovici, când zicea cu mâhnire ,,Acum destule scoale s'ar afla in principatul Ardealului, însà fr folos si fárri toatá inflorirea". Apoi i aceste scoale de poruncealá aveau sá
se loveaseä de atátea piedeci, inainte de toate, incá sub Iosif II, de pvinismul ungurese. Aceastá
manie ungureasc5, trezità in veacul al 18-lea, pà§este tot mai agresiv fa tá de noi. Conducerea
sovinistä ungureascá a comitatului Bihor, in majoritate románesc, interzice chiar i intrehuinkarea in scoalele románe§ti a cártilor Lipárile
la Viena si Buda pe motiv, c n'au text paralel maghiar. Ba §i mai mult. Dupá ce Iosif II voia sá germanizeze pe toti cerátenii din imperiul
sliti atta de impestritat de nationalitäti, dieta din anul 1792 a Ungariei impune ea studiu obligator, in loate ,coalele, timba maghiard. Dela aceastá darä incep tendintele de maghiarizare, cari apoi isi ajung culmea in legea din 1907, In vitzoare pán5 azi. Nu-i d.eci nici o mirare dacä ;colile din veacul al 18-lea n'au putut avea pentru noi rezullatul la care ne-am astepta, atunci cAnd ele ar fi fost ridicate pentru noi in intefesul nostru. Ele, asa curn erau, nu puteau da, arará de rari exceptii, dectit ceea ce le cerea Austria, un rnic numár de oameni mai cu carte, alcàtuiti Ititru ton le dupà cum avea nevoie de ei guvernul dela Viena : o ceatá de docili fárá" once traditie
§i fárti once aptitudini de initiativá. www.dacoromanica.ro
63
IX. Siwriet%laren.
Sforprile pe cari le f4cea Viena pentru InfrAngerea nobilimei magniare, au avut tocmai efectul contrar. In multe pkti aceastri nobilime a protestat energic Impotriva oricNror dispozitii dela centru §i le friceau iluzorii. Trebuia deci pugt la locul &Au §i dupà vechea metodti aus-
triae'd, cu cAt se poate mai puline Infrant6 at se poate de bine.
sforVári,
Politica austriaeä totdeauna a §tiut vArl maim altuia In roc, ca sà-§i scoatà castanele. Ajungea astfel la o tintà indoitä : I§i Infrilna du§manul §i apoi slàbia i niAna, care cu un alt prilej se
putea ridica §i Impotriva ei. Dacà Austria ar ti pornit direct o campanie Impotriva nobilimii ungare, evident eri s'ar fi iyit Incurcalà foarte neplkutg. Se ridicg deci tot mai mult ideia de a provoca oarecare mi§care, care sri punIA zägaz tendintelor nobilimii.
O parte din armarä era acum a imperiului. Deci o mi§care mai putin siThgeroasil Impotriva
nobilimii nu putea distruge valoarea a trtrii. Dupri ce In politic:4 Viena ne-a aservir §i ne-a dat intotdeauna pe mûinile dietei nobilitare dela Cluj, acum ne ridicä sperietoare In fala acelora§i reprezen Lanti ai ungurismului. Deci jocul tutors. Viena §tia cà existà o neinvins.4 traditie de urä www.dacoromanica.ro
64
mire natiunea româneasc5, deoparte, i a cea ungureasc5 de alt5 parte. Era con vinsA prin urrnare
c5 Roniânii sunt cei mai vechi locuitori ai p5manturilor acestora, c6 ei suni apAsati, crt ar dori s5 se in4eleag5, dar nu li se ofer5 ocazia, c5
intre dn.ii i Unguri existà o duptinie care nu se ponte inl5tura". Deci pentruinfrdngerea atotpulerniciei none5eyli , Austria ne intrelminteazet acum pe noi.
InfrAngerea nobilimei era totodat5 §i in interesul nostru. Situatia in cele mai multe locuri era de nesuferit. (aid toate frAmânt5rile noastre pentru cil§tigarea unor drepturi §i concesii in' dietà §i comitat s'au frant nurnai de reaua voint5 cu care ne erau intAmpinate de nobilime cererile.
In acest pullet a§a dar interesul dinastiei inttunprätor se intAlnia cu interesa] nostru. $i in anul 178'1 Muntii apuseni sunt Lealrul celei mai dureroase mi§c5ri sociale din chte au lovii vreodat5 imperiul habsburgic. Sub conducerea lui Horia, Clora §i Crian ronnThismul acestui se riclicA §i ingrozete pretutindeni pe impilatorii sài. Boierimea ungureasc5, clArz5 §i ine5p5tanatti peufg acum, se lace deodatd micA de tot, se supune tuturor dispozitiunilor imperiului s,;i In curAnd impAraiul o prime,te iar in gratia sa. Scopul Austriei era deci ajuns : ind5r5tnicia
a fost infrAnt5. $i acum cel care a infrtInt aceast5 indärtilnicie, nu mai era necesar. El era bun numai pa'nä" ce era instrument. Cum mi§www.dacoromanica.ro
65
carea lui Horea incepea s aih un caracler spe-:
cific romtmesc, chiar national, iar dinastia se feria de a trezi constiinta noasiC5 de neam separat, interesul ei era acum ca aceastà miscare,.
dupà ce
indeplinit menirea, sà disparà
Muurul
picut datoria, maurul pu/ea sd plece.
Revolta trezirá de oamenii imptiratului e in'äbusità de airnatele lui i cei trei tovarAsi Horia, Clwa §i Crian indurii moarte de mucenici, trei, ca o dopadd pentru toldeauna de ce procedeuri
de Malta moralli a )1iut uza casa .de Austria in afungerea sropurilor sale.
A lost acesta unul dinlre acele cazuri când noi am servit Austriei drept sperieloare in fata oligarhiei maghiare. Sangele nostru a curs MI% vinil si a curs in grozaVá clisproportie cu faptele fäsculatilor,ei n'au fiicut doar nici 150 de
jertfe. Dar asta nu mai interesa casa de Habsburg. Noi am lost, cum suntan i azi, turma cuvânt5toare care stilm la indernâna ei de ateori
dânsa binevoieste a avea nevoie de bra tele si stingele nostru. La aranjarea chestiunilor interne ale imperiului
deci am contribuit i noi cu. kluge. Ne-a lost menii apoi sà" lim jertrá t;i politicei externe a Austriei. Planul vechiu de a ajunge slilptinä. pe &muttrile spre Orient nu-1 putea uita Casa dela Viena.
Toate sforlárile ei doar au lost date cu scopul acesta. Deaceea i-a trebuit Arclealul. Deaceea ne-a invräjbit cu vecinii nostri de ctiteori i-se Slum Abrudeanu
5
www.dacoromanica.ro
66
pitrea ei di e bine, lar acum deaceea purta rasboiu/ cu Turcii.
Cu ajutorul diplomatiei i pungilor de bani, Austria se apropie si mai mull de Marea Nea:?r6.
Ina in 1771 prin tratatul cu Turcia se recu'waste Curtii dela Viena dreptul de superioritale asupra Oltului", In temeiul aruia apoi ea ocupd Oltenia. La 1775 ne rdpeVe definitiv Bu-
covina, dici ii trebuia drum din Galitia in Ardeal" si in acelasi an serie cancelarul Katuzitz lui Thugut, trimis imperial la Constantinopol
Ne trebuie Bucovina ca sti avem in
mcind
cheia Moldovei" Nu ntunai atât. lndatà se tri-
mite in
Virile românesti i o comisie, care sti statoriascd In bani ce pref are ptimcintul §i populafia loe, ca Viena sà tie panil la ce suma se
renteazil sà jertfeasa pentru a le cuceri. Aceast4 comisie i stabileste pretul, in care liecare lamilie romtineascd e cantdrild ea 50 florini
pret cu care nobilii din Transilvania îi vAnd hofäraste cà viiloarele unul altuia iobagii", hulare ale impeirdliei vor trebui sá meargd deafungal Dundrii dela Or4ova peind la Silistra. Deacolo sec* se ¡raga o linie ptind la Varna pe Marea
Neagrd, lar spre Rusia holarui set-1 formeze rend Nistru pad la vcirsarea sa in Mare, pe eare asile! Asutria u va stiiptini dela della Nistrului !kind
la Vaina". Frumoase dovezi de dragoste falA de indepen-
denla noastrà sunt aceste planuri Si sà nu credem cil Austria le-a uitat pânli astlizi! www.dacoromanica.ro
67
X.
Supplex libellus Valachorum". Un stat care nu este cläclit pe fiinta omogenä a locuitorilor sAi, e intotdeauna fragil i trebuie
o deosebità iscusintà ca sà poi tine puterile centrifugale dinteinsul. Austria a simtit simtia si mai tare In totdeauna lucrul acesta
acum cnre sifirsitul veacului al 18-lea, cand asupra intregei Europe incepe par'cA s6 se abatà
un puternic curent de miscare ngionalà, contrar curentului de mai inainte. Austria se d'Atina. In Fraga isbucnise revolutia : insAsi sora lui Iosif II urcA in curand esafodul i toat'A lumea din monarhie i afaei de
&trisa era tuteo asteptare infriguratà. RAsboiul impotriva Turcilor, fkut in tovAilsie cu Rusia, fa nenorocit. in tal% se iveau tot mai multe carteli, nobilimea maghiarà infrântA pe caráva vreme se ridica din nou. Nemu1tumirile isbucniau din toate colturile si mai ales nemultumirile incápAtlánate unguresti sprijinite de puternica lor organizalle din comitate, pe care nici impAra tul Iosif II mi indrsásnise sä le inititure. Pentru a salva barca unei monarhii sustinutà in totdeauna In mod artificial, casa domnitoare se vede necesitatà de a recurge la vechea stratagenfá. : de a pololi pe cei mai tari dintre nemulfumiti, ca aceVia apoi cu pumnul sei fina in respect pe ceilalli.
Deci Iosif II in edictul ski din 1790 isi rewww.dacoromanica.ro
68
trage toate mäsurile sale de mai inainte, restituie nobilimii magbiare tot ce avusese, iar Leopold al II-lea, urniasul su, se adreseazil din nou statelor ardelene si le cere sfatul i ajutorul.
Toate acestea se intämplau pe atunci cänd la granita dinspre Rin armatele aus fro-germane ckleau sdrobile de fulgerarea ostilor revolutionare ale republicei franceze.
Nobilimei ardelene deci i-se dä iaräsi locul säu privilegiat. Acelasi lucru li-se acordà i Säcàci Sasii i pänä ad erau ocrolitii cuilor, ocArmuirii. Dar miscarea mare revolutionarà p'ätrunde i prin zidurile pe cari le ridicase in
spre apus Casa de Viena si isi revarsä cAleva raze si asupra celor din Ardeal. Revolutia lui floria adusese cilteva imbunätätiri de ordin material, dar adusese un mare invätämtint de ordin moral pentru poporul nostru. Se dovedise cà pentru o indrumare mai sänätoasä a vietei noastre i pentru o usurare a sarcinei ce ne apasä, e nevoie ca cele douä biserici, unit:A i neunitä, ()rick, de neorganizatä era aceasLa din urmä, sä meargä 'nand in &Ad in jurul lor e grupat intreg poporul. Bise-
ricile au contribuit la implicare si la potolirea patimilor, mai ales cea neunitä, i astfel incetul Cu incetul oarecum capii bisericei incep sà fie considerati drept reprezentairti ai multimei de sub obläcluirea ierarhicä a lor. Astfel intre anii 1791-93 intämpinäm intäia mare actiune na tionalà a neamului nostru de www.dacoromanica.ro
69
peste munti, PAcut5 Cu deplin'A intelegere intre cele douà biseriei : afl5m intdiul pas pentruinleiturarea neinielegerii con fesionale i afirmarea neamului nostril ca un popor intreg, puternic $i in care desbinarea de credinfri nu-1 poate shbì. In anul 1791 e inaintatti impàratului cererea Romd-
niter intitulará Supplex libellus Valachorum", fActit5 de fruntasii neamului de atunci in frunte Cu cei doi episcopi, loan Bob si Gerasim Ada.movici, unul unit i ce151alt neunit.
Era un fel de memoriu adresat Curtii dela Viena, in care, pe haze istorice, se cerea dreptate
pentru massele noastre. Prin puternica lui cumentare i apoi prin postulatele pe cari le formuleaz5, acesta e baza programului nostru na-
tional, desvoltat de atunci incoace an de an si ajuns in plinä formatiune la anul 1848. La inceput Ikea o introducere isloricà, documentará pentru acele vremuri, r5spundea Romanii sunt cei mai echi locuitori ai t5rii c5 de peste 1600 de ani d'Ainuiesc pe aceste plaiuri. Apoi se insirau nedreptAtile, pe cari a irebu,it s'a le indure neamul romanesc in Principatul Ardealului in urma legilor din anul 1540 Approbatae constitutiones", cari ne considerau drept venetici i ne d'Adeau voie s'A r'Amanem in
tar5 numai, 'Ana' cand va vol principele. In sfarsit se acentua insemniltalea poporului roman pen tru tar5 i pentru impArat. Se ar'Ata dupà conscriptia din anul 1760 Românii repre-
zint5 dou5 treimi din populatia ardeleanà, www.dacoromanica.ro
70
de atunci poporatia aceasta sga schimbat hied mai mult in folosul .lor ; cà pentru moment RomAnii putean sà insemne i pAnsä la un milion
de locuitori". Se accentua importanta lor militar5, se asem5na situatiunea lor, a celor din Ardeal cu acelor din BAnat, §i se tr'ágea concluzia cà trebuie s6 li se facA §i lor dreptate, sà li se dea drepturi §i sA li se permit:a' libertatea
religionarà. Dup,q ce astfel se face o reprivire asupra trecutului i asupra prezentului dureros §i se incearcà dovedirea cà ne-au fost uzurpate drepturile pe cari le aveam la inceput, se sintetizeazà In 5 puncte cererile noastre SA nu mai fim batjocoriti, ca neam de tolerafi, admii, neprimili hare staturi §. a., numire nevrednic6 §i injurioas, ci s6 fim rewza(i in plosinfa tuturor drepturilor Natiunea romiinA sirt fie primitel intre naliunile regnicolare ale Ardealului, dupà cum a fost odinioar5. Clerul, poporul roman, fArri considerare apartine bisericei orientale sau celei unite, deasemenea i poporul dela ora§e, dela -tall sá fie trata! 5i sprijinit deopotriai cu celelalle neamuri. In comitate, in scaune, In districte §i In alte slujbe aulice §i provinciale sà avem §i noi sluj1m5i in proporlie cu numeirul nostril. Numirile geografice ale comitatelor, scaunelor, districtelor, comunitritilor orà§ene!5ti sd se facA dupà bimba populatiei : unde sunt romani s'a" se fac'd in limba româneascil, uncle sunt ro-
www.dacoromanica.ro
71
mAni i unguri amestecati Cu alte neanturi sä fie
in limba tuturor neamurilor. Se mai cere in sfAr§it un lucru mare. De oarece sunt intemeiate temen i ocArmuirea Ardealului va ajunge definitiv in mAna Ungurilor §i
celorlalli vräjma§i ai nÖtni, cari vor pune in mi§care totul ca srt ne räpiascA drepturile ce ni se vor da, Naliunea subscrisA se roagA cu toatä umilinta de 1VIajestatea Voasträ Sacratissimä a permite ea intr'o conlerintei nalionalei, despre a crirei modalitate §i loc ar avea s'A se facrt Majestätei Voastre Sacratissime propunere cAt mai In grabA de cei doi episcopi ai natiunii, dupA vor fi consultat pc cA kiva din cler, nobilime !;;i statul militar, sei se aleagei §i sti se provadei cu instrucliile necesarc, in acest scop, cd fiva deputafi, cari ori cdnd ar fi de Upset reprezinte si sei
apere cauza naliunii §i dacti acestei cauze, cu toatd dreptalea ei, l-s'ar pune piedeci, sá arate loate gravaminele nafiunii impilate 6i redacteindu-le in scris, sa le propunii spre milostivei vinclecare Majesteifii Voastre Sacratissime". Se cerea deci in acest din urmä punct ca ileum/1 románesc sä-§i aib6 §i el o mare adunare nalionald, in care sA-§i aleagä deputati cari sri-1 reprezinte la Curte, tocmai a;a cum marele congres national sArbese îi avea reprezentantii std. la Viena. Ace§ti deputati sri stea in directä legäturä Cu Casa impäräteascA §i sä fie mijlocitori intre durerile poporului nostru §i intre suveran. Incolo avem acelea§i cereri pe cari le formulase www.dacoromanica.ro
72
Clain. Actim le cerca insä nu un episcop singur, ci reprezentantii autorizati ai unui popor intreg
In frunte cu doi episcopi, unul unit §i celälalt neunit, cari vi-au adus aminte ca ei sunt pästorii unui norod romänesc §i cà trebuie sä fie glasul acestui norod. acolo mide e nevoie
Cererea prezentatä impAratului nu putea,sä aibä altà soartä deal, aceea pe care o avuserä §i cererile lui Clain. Era aceea§i indräsnealà din partea noastrà i noi eram acelmi popor desorganizat i neutilizabil pentru. scopurile unei di-.
nastii, care se gandia inainte de toate la sine 111 Sài.
Impriratul se scuturä, ca de obiceiu, foarte uwr de stäruintele inoportune ale frunta§ilor §i
mai ales ale celor doi episcopi, cari bat §i ei drumul Vienei. Se aratà binevoitor fata de dorintele noastre, dupà vechea me todä le dä pe mrma dietei ardelene cu aceea§i comitivä c51-
dap' cu care trimetea
odinioarri petitiile Clain. Se §tia dinainte ce are sri hotärascr, aiqta
In acestri privintä, mai ales cä se cerea recunoa§terea natiunii romäne ca a patra naliune regnicolarä. loan Bob dela Blaj, ca membru al dietei, e sträns cu uva, pus hi imposibilitate de putea valorifica pärerea i dreptatea, sustinute Iii memoriu. lar dieta aduce hotärire iar5§i
dupä vechiul sriu sistem : Diela e de pdrerea, ca Valahilor nu li se pot permite drepturi 5i libertan mai mane yi mai mari celatene0i, decum au mini, lard a se sgudul constitufia fara a www.dacoromanica.ro
73
se viola legik fdrii in districtele nafiunii seicuie5ti 5i in comitatele Pen. trucd constitufia patriei acesteia recunoa5te numai trei nafiuni, anume
natiunea maghiarä din comitate, säcuiascä din districtele silcuie5ti 5i cea sdseascd din districtele siise5ti".
Si afirma mai departe dieta, cà incolo romAnimea are tot ce îi trebuie. Deci acela§i lucru
pe care Il afirmA azi Cu atata emfazil contele i tovar5§ii lar Curtea dela Viena, aceia§i deci care trimisese memoriul In fata dietei, insotindu-1 ateva cuvinte mai dulci la adresa noastr5, prime§te acum cu satisfactie hotArirea aceasta. E tleci consecventil, in in Leresul s5u. Cererea celor doi episcopi din anul 1791 ràinAne f5r5 vre-un rezultat pozitiv. Se love§te de acelea§i piedeci, de cari s'au lovit toate plansorile noastre de pAn5 atunci §i de pan5 acum de egoismul habsburgic §i §ovinismul unguresc. Importanta ei st5 insA in faptul cà neamul roTisza
meinesc de sub stilpeinirea habsburgicd s' a alirmat
acum, ca un element unitar, ori cAt s'ar fi fost seintinat desbinarea in sanul s5u. Cei doi episcopi,
reprezentanti a douti confesiuni in lupt5 piAn5 acum, îi inteleg menirea i impreun5 pornesc actiunea aceasta. De ad i inainte drumul e indiçat §i .nici acesti doi 5i niel urma5ii lor nu se mai poi abate dela linia ardtatti prin intdiul act de activikite politica romtineasdi 5i nu confesionald. Incepe tot mai malt s5." iasd la ivealti din adAncul www.dacoromanica.ro
74
ean§tiintelor, cä interesul neamului e mai prem.'s: de interesul confesional, cà glasul sangelui are si ineibup deosebi rea susfinutii in inod artificial prin alleva punce dogmaticede alije! neinfelese. Ctmd Gherasim Adamovici merge Cu nouà plan-
gere la Viena, putea Bob s'a 11mill-a de acum indiferent? Si un lucru interesant e c'ä neunitul n'a plecat ptuià ce nu s'a linut la anul 1791 in ziva de 14 a lunei Seplembrie o adunare de protopopi romtmi, care i-a dat mandat imperativ, calificAnd aspru atitudinea dieter. lii anul urmAtor 1792, Marlie, ambii episuopi plecarà din nou la Viena. Cer din nou, i mai imperativ, ceeace ceruserri In Supplex lihellus". Rezullatul din partea Vienei fu cel ohi§nuit.. Atka doar, cA s'a imbuntiCalit putin soarta bisericei ortodoxe. Alunci s'au fAcut oarecari observatii episcopilor romtmi di au venit 1àrà voie cu caracterul de deputO naioiia1i, cti prin cererea lor aduc invinuiri neinchipuite". Episcopii riispund intr.° petitie la 1 lulie 1792. Aceasta apoi e unul din cele mai vrednice acte cari ie§it vieodatà" de sub condeiul unui romtm din Ardeal. Ap'Arandu-§i drepturile, ei arätau cii de fapt acesta e caracterul recunoscut §i oficial al misiunii lor ; dacA, poate, s'au zis cuvinte grele in ceeace prive§te statele din Ardeal, cuvintele acestea, pe care se declaril gata a le retrage din respect pentru suveran, sunt ineritate prin atitudinea pe care a avut-o dieta acestor stale ardelene fa p de natiunea romAn5 si clerul romAn. www.dacoromanica.ro
75
Se tema o 111)161'1re inspirahl numai de echitale §i dreptale" Dacg e vorba de pgstrarea cu eonlocuitorii, sg inceapli ceilalti, batjocoritorii apgsgtorii"....
Toate glasurile noastre din vea cul al 18-lea sunt insá date la o parte, pentruciá asa cerea interesul special habsburgic. Ardealul i Ungaria erau bazate pe organizatia lor feudalg cu clase privilegiate si era o deosebitg temeritate din
partea noastrg de a cere sg fim ridicati de cei privilegiati algturi ile dânsii. Habsburgii, cari cunosteau foarte bine adevgrul acesta, ne-au Igsat In pace. Ne-au fcut doar cgteodatg ochi buni dulci i ne-au daL pe mana acelora, cari aveau
interes sg nu fiin Cu un singur lucru ne-am ales : consLiinta nationalä s'a ridicat, Linerii nostri distinsi nu s'au
lgsat ingbusili de scoala habsburgicg, ci s'au putut scutura de dansa. Ajunsi la Roma, se adapg la invgtgturile culturei romane i mândriei
noastre strIvechi, se intorc apoi acasg cu priviri mai largi i clare si se ngzuiesc s nimiceascg deosebirile semgnate de n'Ana Austriei, sg trezeascg in su flete constiinta cg trebuie muncim pentru izbgvirea neamului, inlgturAnd once ascutise confesionale. Ei vgd adgnc in suflelul poporului, iar pgrerile lor prind, cAci sunt. scoase din acest suflet. Poporul niciodatil n'a simtit desbinarea fácutg de Austria in sánul nostru, pentrucri n'a inteles nici motivele ;i n'a inteles necesita tea ei. Pe el www.dacoromanica.ro
76
conductitorii 1'1 interesau nu duprt legea dumnezeiasc5, pe care o reprezentau, ci dupà valoarea lor individuar& duprt capabilitatea lor de munc&
In care erau ascunse garantiile cà soarta ni se va wpra. Ctind in fruntea bisericei unite ajunge Clain, mai multe sate ortoduxe tree la unire, frii5 s'a" fi fost suite la aceasLa, ci numai si nu-
mai pentruc4 in Clain vedeau un frunta§ harnic al neamului. La anul 1810, cand ortodoxilor se dà voie sà-§i aleagA un episcop naiona1, ace§tia
se gilndesc sà puità in scaunul pastoral nu un ortodox incarnat, ci un om care sh" fie util neamului. Si locul vacant de episcop Ile1.111ii la Sibiu
se deed proiopopului unit Petra Maior. Samuil
Clain, istoricul, e insusi gata a trece la ortodoxism, cand vede cà a§a ar putea ti mai util pentru pAstrarea i ridicarea neamuhti srtu in duh românesc. Acela§i lucru Il intampinà'm apoi si mai tarziu cand in fruntea bisericei ortodoxe ajunge Andrei Saguna : o multime de credincioi uniti trec la ortodoxism, pentruch" in Saguna vkl un stalp Mai puternic al viitorului nostru. Poate
cà aceste gestuti se faceau instinctiv, dar trebuic sà" se linà in totdeauna seantà cà instinctul
popoarelor e mai adfmc decAt once minte de diploma t,
Aa dar adevrtratul cA§tig pentru noi din toate främântArile veacului al 18-lea i inceputul veacului al 19-lea este cA dispar certele religioase, crt
incepem sà intelegem tot mai mult necesitatea unit5tii, ha se ivesc chiar oameni, ca Petru Maior, www.dacoromanica.ro
77
care blestemá §i clipa in care s'a fkut unirea §i ved ciar cà ad i a fost o inAná care anume cátita sà ne invriljbeascil §i sil ne slarme ! De aci incolo manilestarile politice sunt imitar conause de trunta§ii intregului popor. coalu austriaca in mentalitatea noastrcl íncepe sei salda i tot mai mult se Pidicei mentalitalea noua, intemeiatri pe con§liinfa puterilor §i noastre : mentalilatea romeineascci.
XI Pfinil la 1818.
S'a spus de partizani ai Habsburgilor cà sprijinul lor a contribuit in mare parte la sustinerea §i desvoltarea culturei noastre. Adevárul e, pre-
cum am mai spus, cà once concesii, pe terea cultural, pe teren economic Id poliLic ce ni s'au filcut nouri, au fost stoarse de imprejurilri Curtii dela Viena. Revolutia francezá a sguduit rAu Austria. A
inceput a se teme cá acelai vant, care sutla dincolo de Rin, se putea rásplindi pâná la Marea
Neagrá. Si Cu cát elementele sunt mai lipsite de discipliná, cu atta sunt mai grozave In revilrsarea lor. Atunci la Viena s'au Onda §i la atea concesii pe seama noastrá, concesii cari insá nu trebuia sà ating5 cátu§i de putin interesele Caces domnitoare. lncepe sá se ridice un §ir intreg de §coale, skace, ce-i drept, §i primitive, can insk www.dacoromanica.ro
78
totu§i erau inceputuri frumoase, pentru o viitoare desvoltare. La anul 1816 se dà voie chiar celor ortodoxi sA cerceteze universitatea din Viena. Gheorghe LazAr, care studia inainte de acest an, ca sà poatli fi inscris la universitate, trebui sA fie trecut in protocoale §i certificate ca aparthAnd legii catolice. Astfel un inceput de culturg s'ar fi rácut adi
la noi. Dar cultura aceasta trebuia sà fie in strAnsA legAtur'A §i mai bine zis concordantá cu ideile pe cari le nutria curtea dela Viena. Aceastá culturA nu avea voie sA deschid5 mintile pentru o mi§care in care sA fie cuprins neamul romAnese intreg. La anul 1810 se &A voie ca RomAnii ortodoxi episcop ; acesta insil trebuia
s'A se supting Intru toate ordinelor cari veniau de sus prin guvernator. Chid Gheorghe LazAr In biserica episcopeascA din Sibiu a indrAznit s4
fie mai liber la vorbrt, episcopul avea datorinta sA-I destituie, perecum s'a i fAcut. In Ardeal deci mi§c5rile ne erau inc6tu§ate. In Banat eram lAsati in amestec cu Salrbii, sub p`astorirea bisericei sarbe§ti, de§i noi alcAtuiam trei din patru pArti din credincio§i. Dar a§a puteam fi mai slabi,
mai ti§or de stApânit. lar in vremi furtunoase, cum erau vremile acelea chid Napoleon se plimba dela golful de Biscaya Ora la Viena §i prin
Berlin la Moscova, CAnd intreaga lume era in infrigurare, a§teptAnd sosirea unor zile mai bune,
nu era prudent ca unui neam mare sA i-se dea totará latitudine de actiune i mai ales nu era www.dacoromanica.ro
79
vazá prudent de a i se deschide ochii ca márimea. Habsburgii deci nu puteau sprijinì dealt o culturä care le servia interesul lor. f ar noi amain nevoie de o culturd, care sei ne serveasca interesul nostru,
care in aceste vrerni de prefacere europcanä sti ne contopeasca pe tofi, ateit din Principate Cat §i din stäpdnirea Habsburgilor, in comtiinfa cü sunLem un neam i càtrcbuie sá alcdtuimo unitate cultural)" §i
Si dacá e ceva de admiral la dascillii mari ardeleni dela inceputul veacului al 19-lea, apoi e profunda intelegere a situatiunii §i menirii lor. Ei vedeau bine cà in Ardeal o culturà nationalà, care s'A.* porniaseä din läuntrul sufletului romA-
nesc §i sà se desvolte chform acestui suflet, nu se poate desvolta tiled sä se ciocneaseá de interesul stäpänitorilor §i s'A fie stingherità de acest interes. Ei sunt constienti cä, pentru a creia räspAndi o culturä curat romaneascä, e nevoie inainte dè toate ca aceastä culturil sä fie ridiratä i intemciatä pe con§liinta trecutului §i conform exigentelor intregului neam i cà e nevoie ca sä se creieze o provincie model de culturä, un fel de hear al sufletului romemese, de unde apoi
areasta putere sä fie rdspânditá pretutindenea, acolo unde zidurile ii °peso pätrunderea. Ei inteleg di o aslfel de pepinierä culturalä nu se poate creia deceit acolo unde spiritul romdnesc nu e stingherit in manifestarea sa romeineascol in Principate. Si atunci Gheorghe Lazär §i Moise pdnei
www.dacoromanica.ro
80
unul dela Sibiu, cerilalt (lela Arad, se ,g,rnesc la Bucure§ti, unul pentru a rrimânea §i misiunea, celälalL pentru a o prdpovklui. *i in Bucure§ti se intemeiazil focarul dela care avea s'd porneasc6 apoi ca o fortà fascinRoare cultura nationa1-rout:I:teaser:1. A§a dar Habsburgii, e adevrtrat, au contribuit la interneierea culturei noastre nationale, dar nu prin spri-
jinul lor pozitiv, ci ca o fortà negativk care i-a silit pe cei inzestrati de dincolo 0." treacrt dincoace
consacre unui ideal nunca lor, care ciincolo ar fi fost fAilmitan. In Ardeal rrtmâne un singur lucru : disparitia confesionalismului. Incolo toate merg in vechea §i ad i
oga§e. Se inainteaz6 petitii, cari se rezoa1v.5 favoraliil nou'ä numai atunci, cilnd ini§cArile terne cer consolidaren internà" a imperiului. Astfel petitia adresatti la anul 1814 de Romistnii din jurul Aradului, Timioarei i Var§etului critre Francisc I, in care cereau sà le permit:a infiintarea unei episcopii curat romAne§ti desprirtindu-i de SArbi, cari erau in disparentà minoritate ;it cari cu bate acestea stilpAniau dieceza, la inceput rnnâne fsárà erect si abia mai tArziu
Cu ativa ani, and nemultumirea In aceste tinuturi era tot mai evidentri, s'a indurat Curtea srt permitri indreptarea Dar, precum am spus, confesionalismul dispare §i episcopii no§tri pri§esc altituri pentru validitarea drepturilor de cari aveant nevoie. Ra se ivesc chiar cazuri in cari se cere reunirea bisewww.dacoromanica.ro
81
ricei. Ineä inainte de anul 1798, preotii si protopopii intruniti la Sibiu cer dela impArat ca numeascä un singur episcop pentru cele douà confesiuni ale liomânilor, pentru uniti i neuniti, cäci intre aceste douä biserice nu este nici o deosebire esentialä. Sigur, cà cererile acestea erau rezolvate ca toate celelalte. La 1842 avem iargsi un puternic act de soli-
daritate nationalä in o altà cerere, pe care o adreseaz6 cei doi episcopi de atunci, ce! grecounit Ion Lemenyi i cel greco-neunit Vasile Moga, cätre dieta ardeleanä in cauza Romanilor depe pämântul säsesc i in care cereau usurarea soartei norodului lor aflätor pe acest teritoriu. Petitia, ca i celelalte adresate impAratului i ajunse apoi In fata dietei, nici n'a ajuns mäcar sä fie discutatá in dietà ; a fost ingropatä incä in comisiuni. Toate aceste näzuinti ale noastre sfarsindu-se aproape totdeauna färä o isbAndà mai insemnatä, au ca rezultat o potentare a nemultumirii si pierderea increderei cä Viena va putea sä ne dea
odatä un sprijin eficace fatä de nobilimea ungarä, sprijinitri de Sasi i Skui. Habsburgii, consecvenfi atitudinei lor, nu vor §i nu poi interveni in favoiul nostru, al celor slabi, cerleindu-se Cu cei puternici. XII. Avêntul ungurismului.
Micírile revolutionare din Franta, räsboaiele lui Napoleon, apoi evenimentele din preajma Hum Abrudeann
www.dacoromanica.ro
82
anului 1830 cu revolutia apusean6 filcurà schimVári considerabile In imperiul habsburgic. Cen-
trul politic al acestui imperiu nu mai poate fi In Apus, de oarece in urma rAsboaielor napoleo-
niene o mare parte a Virilor supuse Austriei se desface de (Musa; se aleätuesc confederatii, potrivit planurilor franceze. Deci era firesc ca acesta s'A se deplaseze putin spre Rás'árit si Casa dom-
nitoare, in schimbul sprijinului pe care-/ avea In provinciile desrácute de dânsa, caute alt sprijin la alte popoare. Habsburgii observarà indatsä, cu mintea lor totdeauna pAtrunzilloare, c'á intreaga monarhie e un ciudat conglomerat de popoare, nemultumite aproape toate intre ele, si stiau foarte bine csá pentru a fi linistit intre multi nemultumiti, lucrul cel mai bun e s6-ti atragi pe cel mai tare dintr'îniisi sà-1 faci paznicul t'5u fatà de ceilalti. In ciudatul amestec, evident, c5 elementul cel mai puternic i eel mai compact era, cum e cel maghiar. Habsburgii observar6 &A in
viitor trebuia s'A acorde acestui neam un mai mare sprijin, ca sà-1 atrag'd si mai mult. Incep a-i face diferite concesii, cari toate sunt in dauna celorlalte neamuri conlocuitoare. Se trezeste as tfel,
In urna diplomatiei cuminti a Habsburgilor, in sAnul poporului unguresc o adevArat5 furie de a
inghiti pe toti ceilalti. Si aceasta creste cu cat Habsburgii se aratii mai slabi si mai concilianti.
lar acestia dela anul 1800 si pfinA azi, once s'ar spune, s'au arAtat tot mai slabi. S15biciunea www.dacoromanica.ro
83
lor a crescut in proportia, in care a crescut ingamfarea §i läcomia ungureasca. Situatia noastrri deci ajunge tot mai amenintata, frunta§ii no§tri incep a fi ciopartiti, institutiunile noastre stramtorate adeseori &IA la nimicire. Deodatri cu mkcarea din 1830, Ungurii
observa ca Babsburgii au nevoie de puterea lor §i lucreaza treptat-treptat la cladirea imperialismului maghiar. Se ivesc planuri politice, cari toate tind intr'acolo sä faca din ungurism elementul principal in cadrele imperiului habsburgic, sa-i aserveasca pe toti cei1a1i i chiar deschida stripanirea Mari Negre. lar Habsburgii se impacti u§or cu planurile acestea,
acesta era
gandul Ion, pe ei putin Ii interesa Ca ei ajung la stapanirea Mariioarece
i
Negre §i a bogatei vai a Dunarei i Prulului cu ajutorul poporului german sau, mai ales acum dupa ce germanismul in imperiul lor a scazut, cu ajutorul poporului unguresc. Se accentuiaza tot mai energic ideia de a contopi pe I oti, cari locuiesc in cadrele Coroanei sfântului te fan, inteun singur nearn §i o singura con§tiintä : ideia maghiarizeirii.
Precum am amintit, ideia aceasta se ivqte Inca la anul 1792, cand dieta maghiara impune ca studiu obligator in toa Le §coalele din Ungaria bimba maghiara. Acum, in imprejurari mai favorabile, tendinl,a cre§te tot mai puternic : incetul cu incetul se maghiarizeaza toate institutiile puwww.dacoromanica.ro
84
blice ale statului, apoi nenorocirea se intinde asupra celor confesionale. Nobilimea apucà ea ins4i In manA problema maghiarizkii §i face adevArate jertfe pentru a
o duce la isbändà. AtAt in Ungaria cat
i
in
Ardeal elementul acesta e cel mai aprig propovàduitor al §ovinismului §i al intolerantei. Intreaga literaturà maghiar5 a vremii e plinA de tendinte imperialiste §i infàti§eazà" elementul un-
guresc ca o adevä'ratA sare a pämtmtului. Din mâna Habsburgilor, cari nu ne-au sprijinit niciodatä deck ne-au amägit cu vorbe dulci, am ajuns acum in m'Ana acelora, dela cari nici nu ne a§teptam sà ne spi Sub presiunea pvinismului unguresc, la anul 1829 episcopul Vasile Aloga din Sibiu dit ordin ca in bale 5coalele române§li, dar mai ales in coala candidatilor de preoti din Sibiu sa se invele limba ungureased". In §edintele dietei din preajma anului 1830 e vorba ca in toate s,coalele din Ungaria sä se introducil instructia exclusiv In limba maghiarä", apoi sä se infiinteze gràdini de copiii, mai cu seamA in tinuturile nationalitätilor ca sà maghiarizeze copiii acesiora. lntroducându-se limba maghiarà in justitie, administratie, pretutindeni, incep sä cearri chiar ca §i in armatA limba cea intrebuintatrt sà fie cea maghiarä. Sa§ilor li se interzice intrebuintarea limbei 1/)r in viata puhlicà i se revine asupra acestei hotàrîri numai in arma unei impotriviri §i protestilri energice. Dar O. atunci s'a www.dacoromanica.ro
85
fixat cà In corespondenta lor cu guvernul central, nu vor putea intrebuinta limba lor ci pe cea latin5. Se stabileste cti la posturile bisericei nu pot ajunge decAL oameni, cari cunose limba maghiarrt. Deasemeni In functiuni scolare. Incep s'A se intemeieze rAnd pe rând aziluri de copii, in cari nu se cere alt ceva cleat ca instructorii s5 initieze pe micile odrasle In tainele acestei limbi. Dup5 cum spune Wesselényi In decurs de 20 ani toate nationalitAtile vor trebui s5 fie contopite cu poporul unguresc". 13a inert atunci, deci inainte de 1818, se iveste ideia aceea pe care o realizeazA dup5 putint5 apoi mai tArziu ministrul unguresc DarAnyi ideia colonizgrilor. Se pl5nuiesc coloniz5ri cu Ciang6i din Moldova. Dar, de oarece grandomania ungureascä nu cunostea nici atunci margini, se cere totodatà s5 nu fie adusi Ciang5ii
din Moldova, ci numai CO. vor fi necesari restul s5 r5mAie acolo, de oarece Ungaria are drepturi istorice asupra àrilor romilnesti i astfel drepturile ei trebuiesc intririte i sustinute ì prin prin existenta elementului unguresc acolo 1 In ceeace priveste biserica romilneasc5 se merse asa de departe cu cutropirea, incht se fixase si un
anumit termin pilrià la rare biserica unit5 neunit5 avea s5 introducà limba magbiarri. Nici-
odaL5 n'au ajuns Ungurii, fie si in cea mai caracteristicil nebunie politic5 a lor din timpul din urm5, pAnA unde merser5 pàrii4ii lor" in epoca romantic:A dela 1830-40. lar Viena trewww.dacoromanica.ro
86
buia sa-i lase in voie, de oareee avea nevoie de
In astfel de imprejurari era firesc ca situatia noastra nu se putea ameliora, de oarece se lovia de Lendintele oviniste ale elementului unguresc §i de egoismul casei domnitoare.
XIII. 18'18
Evenimentele illSg se precipita'. Se incepe mi§ca-
rea peniru unirea Ardealului cu Ora ungureasca.
bleep ràloíelile Ungurilor de independenta totala fata de Austria o urmare fireasca a hi. §i in curand sub influenta mi§carilor externe §i a atmosferei incarcate din launtrul tririi, imperiul habsburgic e in fierbere, iar partea ungureasca chiar in flacari. Noi stain buimaciti in fata evenimentelor. Cei dela Bucure§ti §i mai nedumeriti cleat noi. i numai incetul cu incetul se lamure§te care e eararea pe care trebuie sà apucam. pertrofiei §ovinismului
Problema unirii Ardealului eu Ungaria era pentru noi o problema nespus de importanta. Sub influerita ideilor revolutionare din Apus era
vorba sa se enunte atat in Ungaria cat §i in Ardeal totala egalitate, libertate i fraternitate. Acest lucru in Ardeal, uncle noi eram in majoritate,
ne-ar fi ridicat la rangul de natiunea intaia in tarà§i ne-ar fi dat nouà carma. Ajun§i astfel stapani ai Ardealului, am fi avut mai mare siguwww.dacoromanica.ro
87
ranta cä ne vom orienta a§a viitorul, dup.' cum cere interesul §i sufletul nostru §i cà vom putea sustine in totdeauna cu destura farie §i elemen-
tul rom5nesc, care ar eadea afar% de granita prineipatului. Nu trebuie s'a uitäm, ca' e vorba de anii 1840-48, cand Principatele Romane§ti nu reprezentau tried nici o putere fat5 de statele europene, ci erau dou'a' simple provincii ale imperiului turcesc. An exarea Ardealului la Ungaria ar fi insemnat int5rirea elementului unguresc §i aservirea noastrà totalä. C5ci dac5 in
Ardealul independent am fi fost In majoritate fata' de cei cativa unguri, acum aveam in fata noasträ intreg poporul unguresc : §i pe cel din Ardeal §i pe cel din Ungaria §i astlel existenta noastra era mai anienintatA. Se porne§te deci agitatie in toate pAturile poporului. Studentii dela Blaj §i Academia de drept
din Sibiu cutreer5 satele §i proiecteazA o adunare la Duminica 'Fomii, anul 1848, la care sa ja parte in treg poporul romAnesc. Adunarea aceasta e oprita insti de guvernul central §i abia
incetul cu incetul, dup5 multe tratative intre guvern §i ai no§tri, se ajunge la invoiala ca o mare adunare romemeasca sà se tin`a in ziva de 3 Maiu la Blaj. XIV.
Adunarea dela Blaj. Diseursul lui Bilrnutiu
Aceasta se §i tine. In fruntea ei stau araturi cei doi frunta§i ai neamului, aguna, episcopul www.dacoromanica.ro
88
neunit dela Sibiu, §i Lemenyi, episcopul unit dela Blaj. Vechia tovArd§ie dela Suplex libellus" era
astfel reinoitd cu un simt de rdspundere nespus mai mare. In Duminica dinaintea adundrii se tine o conferintd prealabild in catedrald, unde Bsdrnutiu infdti§eazd inteun mare discurs toat ingrijorarea de care putea fi pdtruns un suflet românese
In fata evenimentelor ce se precipitau. Acest discurs cuprindea cele mai inalte conceptii §i cele mai clare veden i politice la cari pand a tunci ajunsese vre-un Român ardelean §i era strdbdtut de o dragoste de neam a§a de pro-
fundri §i caldd, Mat nu numai atunci, dar §i azi, dupd atAtea zeci de ani, rdscole§te sufletele
§i le convinge. Era un fanatism ingrijorat, dar nu desnrIddjduit. Ingrijorarea cea mare o pricinuia mai ales faptul cri noul minister responsabil dela Budapesta trecuse prin parlamentul deacolo pe lângd legile reformatoare, strAbdtute de idei noui, §i articolul care decreta unirea Ardealului
Cu Ungaria, dacd' aceastd unire v a fi votan §i de dieta ardeleand. Bdrnutiu vedea foarte bine cd unirea va fi primitd §i la Cluj §i judecand spiritul §ovinist, care stdpAnia §i In Ungaria §i in
Ardeal boierimea conducritoare de stat, se temea dinainte de nenolocirile ce ne vor ameninta In ìnsài existenta noastrd Ministerul dela Budapesta, zicea Bdrnua votat §i Unirea Ardealului eu tara untiutiu, reaseil. Ce fierbiere ce turburare a ci4unal in www.dacoromanica.ro
89
lard uniunea aceasta, nu e de lips?, de a mai spune, cd o stiu tofi. Asta inset sá o insemndm cd aceastd uniune nu e nimic mai pulin decdt coniopirea care o doresc Ungurii de mull, adicd. Ungurii vor prin uniune sti §tearyti deocamdald privilegiile Ardealului impreunil Cu priviIcjiiIe stl stintiii pe toate popoarele neunguret4i, ea sì facil din tonic
numai o natiune, care sri se numeaseil natiunea cea mare ti tare ungureascA.... 41ifi c Ungurii, mai ales de 12 ani incoace, §1-au propus ca sä topeascd una pe took nafiunile cele de sub coroana ungureascd qi sá facti din toate numai o nafiune tare §i mare qi un regat tare mare unguresc.... De difi-va ani incoace lucid la ungurirea Schiailor, Romanilor, cu o insuflefire care ar produce faille demne de mulftimita
omenirii intregi, (ad ar pune atála osteninfil pentru ca sti introducd libertalea cea adeveiratti nu numai la nafiunea ungureascd, ci la loale nafiunile, de a ctiror egalitate nu vor sd nimicd...
Dieta Ungariei dela 1836 puse lege, ca sei se dual ungureqte bate negojiile administrafiunii publice §1 Sd bage limba ungureascd in toate rolile
din Ungaria. Jurnalele unguregti din am be patrille ungureVi aa numesc ei Tara Ungureascei §1 Ardealul ldtesc de mtzlt planul unguririi pretutindeni, invajd pe bate nafiunile di nu e mantuire inte all nume afard de cel unguresc. De este ore-un Roman aci de fafti, care n' ar i cetit Gazeta de Pesta" (Pesti Hirlap"), pentru acela www.dacoromanica.ro
90
mai repetesc, cá de ceind incepà a iesi asta gazetä, reductorul ei Ludovic Kossuth strigá neincetat cu
versal tunetului catre top Ungurii : S5 ne grabim, sil ne grAbim, sil unprim pe toti troatii, Românii si Sehiaii, eil de nu, perim 1" In ce chip se rrpede un torente din munte dupä 'refrigere de nor, desrädacineazei arbori, acide oameni si vite, sígala semantituri si sale, duce si rästoarnii tot asa se repede acest bärbat in contra natiunilor neunguresti si ca afeita jurie ameniniä, ce" le va stinge si nu va su feri in seeula seeulorum" ca sä laca mäcar inveipituri morale in limba naliunalä prin seminariile lor, innit cornitele Széchenyi, cel dintai apostol al unguririi, e constrdris a-i dumeri furia 5i a-i striga : ne kénszeritsiik tiizzel vassal, hanem vegyiik 1)6 az alkotmány sánizai közzé, hogy ök is 1)6 vegyenek minket mafjokba, tudni illik nyelviinket", adicá sil nu-i eonstrfin9em loe si eu fier, ei sal-i reeepem In constitutittne, ea si ei sil ne reeeapil pe noi, adieit timba noastrit". .N icolae Wesselényi da s/ al Ungurilor, cä numai aeei Romftni s5 eapete drepturi de eetiltean, eari se vor lace Unguri", si-i pare M'u ca loan Bob, episcopul Romänilor, a f eicut bale fundatiunile sale
In interes nalional. Asa rauda si lacra bata bojerimea cea inaltä. Ce sei zic de corifeiiinteligenei Ungurilor? Unul din cei mai renumi¡i inveítaii unguresti scriind memorial despre apärarea pruncilor mici aratä, ca 15tirea limbei unguresti peste toti loeuitorii terii e mai inainte deefit libertatea ferieirea terii. Faeeti sfi vorbease5 ungureste www.dacoromanica.ro
91
locuitorii terii
striget acest ungur inveilat
a-
tunei eu nu voiu eere dela voi, ea gratie, libertatea i ferieirea terei". Altul provoca mai an pe episcopii Romanilor deadreptul, ca sil se apuee
numai deck de tradueerea cártilor bisericqti de pre limba romfinil iii cea ungnreaNeil, ca sei se in-
troducei in biserica Roma' nilor. Cima sa nu 11 atnit cum fierb §i cum se freimanta Ungurii de cei(i-va ani ca sa faca §coale aparaloare de prunci,
In cari sa se ungureasca mai intaiu pruncii Romeinilor, inveileind limba ungureasca dela 2 ani pana la 7, apoi iii ore-o doua:eci de ani sei se ungureasca satele §i comunitalile romeine pe ca/ea aceasta?Care Roma nu §lie, ca inainte cu §ease ani se accepta planul unguririi§i de calredieta din Cluj §i se film proiect de lege, ca sei se punei restimp de 10 ani nafiunilor neungure§li ca sei Inv* ungure§le, pentruca dupii aceea vor curge toate in limba ungureasca... laca ce voiesc Ungurii
§i care le e scopul !... Acum au ministerul lor, acesta cunoaste §i mijloacele. Si pot zice eel locul prim Mire mijloacele acestea it ocupa Uniunea nu
e de lipsa a mai adauye Uniunea Ardealului eu tara ungareaser, pentrucei aceasta se inielege dela sine....
Ce este Uniunea pPntru Unguri? Aceasta o poate cunoa§te fiecine fiirei .sei fie politic. slim loft cd Ungurii vreau sá faca lard ungureascei din pei-
manful Ardealului : vreau ca sa nu mai fie douil patrii ungure0i miei, ci sa se Inca din amdndoutt o patrie mare ungureaseil. Ungurii sirnt ca prowww.dacoromanica.ro
92
prietatea, care si-au arogat-o páná acum asupra pämântului Romemilor, nu stet pe temeiu sigur ; pentructi din dreptul resbelului cuceritor nu se naste proprietate, ci numai pusesiune Oa se simte in pu/ere nafiunea subjugata ca sec' scuture fugul. Asia bine o stiu Ungurii ; ei situ cri Maurii nici in 700 de ani nu si-au ceistigat dreptul asupra
Ispaniei. Pentru aceea vreau acuma a-si distiqa proprietatea, care in adevär nu au avut-o panel
acum; prin uniune vreau a-i pleca pc &mini, dea din !mini proprietalea pärinteasca, bunätatea cea adeväratä pentru niste buneitaii päca
rute si Prin urmare, inlelesul cel adeväral al intrebärii acesteia : sil fie Uniune sau sil nu fie? este
s'a"
ne dam pàmântul nostru Ungurilor sau sfi nu-1 dilm? srt ne vindent tara Untturilor sau sil nu o vindem? srt fim si dead inainte numai lipiturile altor natiunisau sii tint lilted? Ce va rä spunde
Adunarea la aceste intrebäri, ce va raspunde tot poporul llomein, °Ind ar fi de laid?... Sä considereim cd Uniunea därueste Ungurilor o lard intreagcl Kira de nici o ostenealä ; cd Ardealul e patria aurului si a metalelor nobile cari vor curge loate in punga naliunii unguresti; cä sarea si toate buneitätile patriei noastre vor adaoge tezaurul Ungurilor si paupertatea Roma nilor ; iar jeciorii ROMeinilor vor forma legiuni, cari se vor bate pentru gloria celor ce le-au sters numele cel
i-au botezat pe nume barbar ; cd patria noastrcl e cela/ea inconiuratä dela naturä cu muri
glorios
www.dacoromanica.ro
93
leirei de cari Ungurii de pe câmpii Panon iei sunt expuqi la bate atacurile inamicilor, ca ni§te epuri pe .es; cà täindu-se Ardealul de catre statul unguresc, actsta ramane ea un om farei
de picioare, dung si desligural, de nu poate si se mi§te, mai ales eiltre Moldova i Romania, ea sil le euprinda ; cà dacei nu se face uniunea cu Un-
gana, se rumpe legatura, care leagei pe Ungurii din Ardeal cu cei din Panonia, i alunci Ungurii din Ardeal fire§te di Sc vor stinge pe incetul, fiind iäialü conmnicaliunea lor cu creerii ungurismului
din Panonia. Din contra, daca se face Uniunea, na(iunea ungureasca cea mica mai cre§te en un milion §i fumeitate de Ronmini Si cu tire-o cloud sute mii de Sa§i, pie cari ii fac Unguri, Uniunea
indatcl cum se va proclama. Sa consideram in urma cei, alma de emolumentele acestea, Uniunea le del Ungurilor o pu/ere nemarginita peste Ardeal,
de a pane legi, de a comanda, de a administra ¡ara numai in folosul natiunii ungure§ti, fiindcei dupä Uniune legea nu va mai cunoa§te alte naliuni. Sii le consideram aceste Mate bine §i vom alla ce este Uniunea pentru Unnuri ri pentru ce ei a§leapta ziva-i mai tare decal comandantul a§tii ziva de !Hung ! Ce este Uniunea pentru Romani? alai ne aducem aminfe ce au folosit Romanilor bale uniunile de pad acum politice qi religionare §i vom considera cá§i uniunea cea de acum numai spre binele Ungurilor se urze§te, putem prevedea ce va ji uniunea pentru Romani... Sub larva libertalii §i www.dacoromanica.ro
91
freifiei, Cu care ni se infälivazei uniunea, ea nu acopere pentru noi libertate, nici fráie, ci numai selavie i o liará sálbaticá, ce mmnûneä naliuni.
Eu zic, cá libertatea cea adevilrata a oricalrei natiuni nu 'mate fi dectit
Ce ar face Ungurii ccind le-ar manila incei &iota de pe tron Impeiratul losij in chipul urUngurilor 1 acum este epoca libertalii; eu am pus filozolia ea sa dlitelloare de legi in impOreilia mea, lifi liberi toli, vorbili ce vreli, insä nzeitor :
numai nemte5le ;
5coa1e 5i invillafi, inscl
ntunai nernie5te; tealre qi faceli 5i tiptiriti ce vä place, insei numai nemleqte; lepäda(i-vei potful nalional i limba voastrii cea necultä, pentrucci asa cere unitatea 5i salutea statului, ca sä lie numai o limbä in 5coa1e 5i in teatre,
in case 5i in pie le, in bisericei qi la »id*. Oare
n'ar ridica Ungurii iarài furci ca th spanzure portul nem(esc, cum au Aleut dupei moarlea impei-
ratului losif? Ce ar zice qi cum s' ar parta Germanii, cand i-ar face alt Napoleon Bonaparte ca
lapede limba cea asprO 5i child le-ar impune limbá, legi, poem gi &dine franceze,
fi-r-ar acestea cat dc liberale clziar 5i pail la gradul cel mai inalt republican? Cum s'ar mulfumi .ca rusismul Cabinetele, Dietele UniversiMille dela Pesta panel la Berlin 5i Giittingen, cand
i-ar con. strange Rusul pe Unguri 5i Germani la timba 5i religiunea oriodoxü, chiar sá le imbrace de o saki de ori mai liberal decal e imbreicat maghiarismul? Acum vin ni5te de-
www.dacoromanica.ro
95
putati dela dieta ungureasca in rniflocul acestei Adunan i qi incep a cuvanta in chipul urmator Romfini astfizi e ziva libertùii tuturor, pentru voi înct sunt puse scaune la masa libertítii, veniti de sedeti i voi, judee5tori (lela Comitate [Anil
Ja Caneelaria de Curte, si luati parte la toate slujbele politice si militare, ins5 numai eei ce 5titi ungureste ea Ungurii n5seuti. Acura e ziva dreptatii pentru toti ; veniti toti eel asupriti i d5unati de luati dreptate ieftinfi si repede, ìnsä vedeti ea s5 vá fie serse instantele ungureste i sfi luati
totdeauna efite un Ungur 15110 voi ea s5 vorbeascii pen tru voi la judeefitor, pentruch stiti e5 mama noastrfi eea dulce, patria comunii, nu mai sufere in judete alt5 limbá fiir5 numai eea ungureasc5, niei sá i-se plângá cineva 15r5 numai cu lacrime unguresti 1 Asaizi e ziva luminii, scoalele terii sfint deschise i pentru voi, nu ea inainte de Impilratul Iosif ; invfitati drept aceea toti vfi luminati, insfi numai ungureste, pentruefi asa
eere unitatea statului Nu va intreb daca s' ar Oa Romani, cari sil accepte vre-o dregatorie, in care aid cá ei cautd sei lucre in contra nafiunii ion,
pentruca veinzatori au fost la toatä na(iunea §i vor fi ; nu va intreb daca vor merge Romanii la judecatori, cand vor vedeci dre platea legata de limba ungureascä, ci va intreb : oare este aceea libertate, care leaga slujbele (erii numai de o limba
in (ara aceea unde sunt mai multe limbi? oare dreptate e aceea care o face statul numai celor ce §tiu ungure§te, lumina adevarata e aceea, dela www.dacoromanica.ro
96
care opre§te statul pe tofi cei ce nu Viu ungure§te?
Eu zic cei aceastu nu e libertate, nici dreptate, ci este o calamitate mare pe acele popoare nefericite, cari au cclzut In astei groapci intunecoasei ce poartei
nume de slat.
Ce folos va avea nafiunea romana de liberlatea de upar, care o permit Ungurii, cand tipogralia cea libera nu va umbla feirei numai pe folosul ungurismului, §i dacei va cuteza vre-un roma n
a apara interesele naliunii sale, tiparul unguresc 11 va nota inaintea lumii ca pe un criminal §i ju-
decata li va certa? Ce-i vor folosi minitrii cei responsabili ai naliunii ungure§li, care nu va suferi în sanul sau nici un element strain neasimilat? Ce-i vor folosi chiar §i la acea inteimplare, Romani tofi miniqtrii din Budapesta, ceind ar daca ace§tia nu in/ afi§eaza nafiunea romanei qi inte-
resele ei? Apoi dieta cea anuala oare nu vu fi aceea dielei a ferei §i a nafiunei ungurqti, aducatoare de legi persecutoare §i stingaloare de natiuni? Care roman poate crede ca dieta asta va
puna grip de inflorirea Roma nilor prin cultura nafionalei, cad ne-o spun In laid cei sub coroana ungureascei nu poi li mai multe naliuni? Egalitatea civilei? Judecali, cum va putea fi Romanul egal cu Ungurul inaintea lggii in asemenea imprejureiri, &hid Romeinul numai cu gura
Ungurului va putea vorbi cu judecatorii §i acqtia vor judeca to(i dupei pia cerea ministrului dreptalii ungureVi, al acesteidreplati de cabinet, care-'i acide de 904 ani pe Romani 1
www.dacoromanica.ro
97
De egalitate religionarcl nici nu mai vroiu sti vorbesc. Ce egalitate pot sä a5lepte Roma' nii in anul 1848, ceind inctl in anul 1842 depula(ii Ungurilor din Cluj stall de episcopii Romeinilor, ca sà traducil numai (lee& càrlile biserice5ti pe limba ungureascü ?.... Ce bucurie vor avea Romei nii când 15i vor vedea
feciorii inqirali in gardelc nalionale 5i in regimente, cad acestea lode vor fi ungure5ti? Garda paladiul libertiliii popoarelor celor culte,
pentm Roma' nii incorporali cu Ora ungureasca, va fi numai instrument de asuprire, de stoarcere 5i de ucidere in mcina comandanlilor ungureqti. Pe Romemii dint? un sat ii vor ridica asupra altui sat romein, care nu va voi a se unguri ; la urmli ii vor f ace sti 5i jure, ca vor aptira constitufiunea ungureascil 5i vor peizi cu sfinienie legile ungure5ti, cari sunt leicute 5i se vor mai face pentru stingerea naliunii romcine... La ce scl pomenim mai multe libertNi ungure5ti , o mie de punce ca acesfea 1111 vei alla nici mei car o libertate, pre
cad nu numai in 12, dar nici
cum nici o mie de trupuri maul* nu se aflti nici mcicar o vialei, pentructi a ie5it sufletul din bale. A5a scoate yi uniunea sufletul din toate bertNile, omorcind nalionalitalea. Pentru aceea zisei,
cei libertatea Heckel natiuni nu poate fi deck nalibertatea filrfi de nationalitate nu se poate 1nte1ege niel la un popor de pe pämânt... Farti de nalionalitate nu e libertate, nici lumina nicelirea, ci pretutindeni numai Ian Çuri, intunerie Blau Abradeanu
www.dacoromanica.ro
7
98
5i amorlire. Ce este apa pentru pe5ti, aerul pentru sbureitoare 5i pentru toate viefuitoarele, ce este lumina pentru vedere, soarele pentru cre5terea plantelor, vorba pentru cugetare , aceea e nalionalitatea
pentru oricare popor ; intrInsa ne-am näscut, ea este mama noastrcl; de suntem bärbali, ea ne-a crescut ; de suntem liberi, in tr' ins a ne miqctim ; de
suntem vii, intr-insa viiem ; de suntem supärafi,
ne &iná durerea ca ciintece nalionale; prin ea vorbim astäzi cu pärinfii no5tri, cari au trait iliainte de mii de ani ; prin ea ne vor cunoa5te streinepofii 5i posteritatea peste mii de ani. N alionalitalea e indemnul cel mai puternic spre lucrare pentru f ericirea gen iului omenesc ; pe care nu-ltrage inima a lucra nici pentru a naliunii sale glorie 5i f ericire, acela nu e decal un egoist pierdut pentru unia-
nitate, de care e päcat cei l-a decorat natura ca forma de om. Nationalitatea e libertalea noasträ cea din urmä 5i limanul memtuirii noastre viitoare... .5'i iatä cii uniunea cu Ungaria acum va sei ',Angel 5i sä srnulgä aceastä ancorä de ma' ntuire, vrea sc`i strice acest organ al vie fii romcineti, vrea.scl
rtipeascti de la Români 5i libertatea cea mai depe
urmä. Asta e Uniunea pentru Rornâni 1 Pentru Unguri e via(6, pentru Români moarte; pentru Unguri libertate nemärginitä, pentru Români scla-
vie eternä. Unindu-se naliunea romänd ca Ungaria, nu va avea nici 5coale,nici dregtitori nalionali, cari sä poarte grife de 5coale 5i de interesele nalionale. nici chiar biserica nationalci. Toate aceste se vor boteza a doua °cud' pe nume unguresc ; www.dacoromanica.ro
99
bate se vor imbrtica in vestmánt unguresc; din ora in care se va declara na¡iunea pentru Uniune,
se va invoi la peirea sa insei5i: ea va
incepe indatà a se .slinge 5i a pieri ra un arbore julgeral. Atunei niei om, niel Dumnezeu nu-1 mai poate seiipa pe Romfin de pieirea nationalà, pentruelt invoindu-se la sentinta mortii sale, va arfita eii preotii romfini erau treeuli de mai
fnainte la idolii gintei strAine, fruntala lor erau cumparati, poporul vândut i toatii naliunea era moartil mai dinainte qi Ungurii acuna fi -tac numai Ingropileiunea eea de batjoeurii..." Am reprodus inteadins a§a mult din discursul lui gärnutiu, càci el infilti§eazA sbuciumul celor
de atunci mai l'Amura de cum ar putea-o face once istoric. Erau pArti in acest discurs pe cari multi dintre azis Lenti ru le intelegeau, cAci erau mai ales Orani muAi §i numero§i. Erau ins6 altele pe cari le prea intelegeau : apAsare, iobatjocitra din partea neamurilor. i cAnd se pipàiau ränile dureroase, toatà viga adunArii
se strAngea in jurul persoanei acestui profesor tAnàr, cu graiu inalt de invWtor, in care vorbiau
milenare suferinti. El era omul prin care se rostia vremea" zice d. N. Iorga E bnAtor la ochi in aceste euvinte de foc mai
ales caracterul dejensiv al politicei ce aveam de urmat. Suntem in primejdie de a ne pierde existenta nationalà, de a ne maghiariza, contopindu-ne tocmai cu du§manii
; trebuie
www.dacoromanica.ro
100
ne strAngem §irurile ; nu vrem cuceriri, ca sä-i apAs5m pe altii, dar vrem s'ä r5suflAm, sä nu fim nimieiti ; pen tru sufletul nostru suntem gata la once jertre : par'eä a cesLea le buciuma cuvântul lui Bilrnutiu i in acest sens aveau sA se miste hotäririle adunArii de a doua zi.
par'c6 in vorliele lui era de§teptarea nu numai a neamului din Ardeal, ci §i a celuilalt din cele douà tärivare de peste munti. Erau acolo In asistentrt poe tul Alexandri, Costache Negri,
Gheorghe Sion, Lasair Rosetti, Alecu Russo, loan Ionescu §i mai era acolo acela, care avea ssä puie temelia României moderne : Alexandru loan Cuza. XV.
A doua zi se tine apoi o mare adunare pe câmpul
de lâng6 riul Térnava, numit de atunci ctimput liberteitii. Se adusese arma Là, de care ins5 n'a fost nevoie, se triMiseserà comisan i de ai guver-
nului s5 ispiteascà ce se spune, dar rut s'a intamplat nici o tr5 dare. Marea adunare, dupii ce se proclamil ca Adunare generald najionald a naliunei romdne din Transilvania" i boteazä câmpul acesta cu numele de Climpul liberldiii", aduce horáririle ei prin.:. cipale, votate cu unanimitate : 1. Natiunea romeind declard, ca vrea sei reimdnei pururea credincioasd nü1aIului mpeiral at www.dacoromanica.ro
101
Austriei O. mare principe al Transilvaniei, cum §i augustei Case habsburgice. Naliuriea romelna se declarei i se proclamei de natiune de sine steitatoare i de parte Intregiloare a Transilvaniei pe temeiul libertatii egale. Nafiunea romana depune juramcint de creditnei catre imparat, cake patrie i ceitre naliunea romeincl".
Se accentua deci nu numai aceea ce s'a cerut de atAta vreme, ci i deosebita constiintä pe care
trebuia sä ne-o pästrAm nouä insine. Intreaga natiune romanii, reprezentatä prin fruntasii prin trimiii ei, Met' atunci jurAmAnt de credintä eátre impärat, dar accentuä totodatà, turi de aceasta, di va sus (mea in toldeauna naliunea noastra romanä pe calea dreaplei qi legiuitä. Nu voiu lucra niciodatä in contra drepturilor §i intereselor natiunii române r5mAntu1
spune juci voiu final sa apär legea §i limba
noastrei romeina, precum qi liberta/ea, egalitatea §i
fraternitatea. Pe acest principia voiu respecta najiunile ardelene, poftind egalá respectare dela ele; nu voiu incerca sei asupresc pe nimeni, cum nici
al(ii sa nu ma asupreasca". in sedinta urnaitoare s'au specificat apoi cererile noastre, cari in esentrt au acelasi con(inut pe
care 11 anea S'upplex libellus". Dar ceeace se cerca atunci in forma urkei petitii c'á'tre impärat, acum se cerca eu mai mulla energie, cAci ceeace
atunci era abia in mintea unei prrturi, de altfel mici, acum str'ähätuse in masele largi ale popowww.dacoromanica.ro
102
rului. Juram deci credintrt impäratului, dar ca o natiune intregitoare a statului, care dfscutä hotär4te In calitatea sa de naliune §i se luptà sub
steagul impärätesc, dar §i sub steagul gut. Se cerea inainte de toate peistrarea autonomiei Ardealului, apoi §i un lucru de necrezut i temerar azi infiinfarea une armate romeme.
Toate acestea insä nu aduc vre-un rezultat pozitiv. Evenimentele se succedeazrt cu o repeziciune uimitoare i Ungurii, sub presiunea lor, in sfAr§it îsi realizeaz5 scopul lor a§a de vechiu. La 29 Maiu, deci abia cäteva zile In urma adunärii dela Blaj, dieta dela Cluj, cu toatcl impotrivirea noastra, voteazei unirea Ardealului cu Ungaria. Adunarea dela Blaj hotärise sà trimità o comisiune la Viena, care sä infäti§eze Casei domniLoare doleanttle noastre §i sà cearä ca avându-se in vedere lipsa noastril de organizatie, sprijineascä Implinirea cererilor noastre §i totodat sa ameine Mai la organizarea noastrii once discutiune asupra unirii Ardealului cu Ungaria; in Ardeal not suntem in majoritate i astjel ar ji o nedreptale sä se witted holiiriri de nobis sine nobis". Credeam cä impäratul se va aräta binevoitor fatà de noi. Din pritaniile noastre anterioare ne-am ales cu nimic. Dieta ardeleatiä in 29 Maiu 1848 voteazä deci unirea cu mare insuflelire i legea votatà ajunge In fata impAratului spre aprobare. Iar impäratul Ferdinand pärintele nostru", dupà cum se www.dacoromanica.ro
103
vorbia despre dânsul la adunarea din 3 Maiu
din dragoste pentru fiii" sài, cari eram noi, 11110 lunie 18 18 aprobei holärirea dielei dela Cluj.
Rind alunci a tot ameinat §i rtispunsul, pe care urma
dea depulaliei rorrvine. A doua zi dupa.'
aprobarea hotarirei dela Cluj da in sfar§it fa'spunsul
nu noua Romanilor
ci supu§ilor
sai de origine romemO" cum cri dieta a holiirit unirea; nu se mai poate reveni, dar Majes/atea Sa va avea grip de poporul romeinesc, a ciirui credinfii il umple Cu adeveiratti bucurie".
Zadarnice au fost i sfortarile lui Saguna : lmparatul Ii raspundea §i Jul ea supu5ilor romeini din Ardealul unit cu Ungaria o sci li se ia in considerare plansorile §i se va purta grifei de clein§ii". Si le recomanda sà traiasca in buna
intelegere cu coneetattnii lor. Deci rezultatul iarrt§i nimic. Insa §o vinismul unguresc cre§tea. Rana mai erau
nadejdi de impacare eu Ungurii, de o potolire a loa., Casa de Austria le-a facut toate concesiile.
Din partea lor Ungurii fata de nationalitati n'au avut nici o considerare. Lor le trebuia o contopire a acestora in elementul unguresc. $i erau gata sä o faca' chiar cu mijlocul cel mai brutal. Pe Romani nici nu-i considerau frunta§ii maghiari
drept un popor care ar putea fi el i'nsu§i stapan pe soarta sa. Dupa vorba lui Kosuth, acum in baza legilor, noi nu eram un popor, ci indivizi egal indreptatiti (se votase egalitatea 1) facand parte din natiunea polifica maghiarä". www.dacoromanica.ro
104
Cu armele in mânii. N5dejdi de impAcare nu mai erau. Ungurii pentru aptirarea legilor §i constitutiei" declarà rAsboiu Casei domnitoare. Si pretutindenea incepe recrutarea pe seama armatei lor nalionale, a ckei datorint5 era acum sà" sustinrt nu numai unirea Ardealului cu Ungaria, nu numai visurile de hegemonie in cadrele imperiului, cum se
vorbia pâttà acurna, ci intemeierea unui stat puternic maghiar, poate ajar republicri, in care toate neamurile celelalte sä." fie contopile in rasa dominant5. Pentru apkarea noastrà, tinerii no§tri rgspân-
desc atunci pretutindenea apeluri. Poporul e
chemat la arme. Peste tot el pune mâna pe länci §i pu§ti §i pe ce apueä. Ingrozit pedeoparte de violentele comisiunilor de recrutare ungure§ti, cari impurau ca rebeli impotriva statului ungar pe toil aceia cari nu voiau sà" intre in armatele revolutionare, indemnat pe de altà parte de autorit4ile imp5Ate§ti §i in ainte de toate de autoritàtile mili tare de sub comanda generalului Puchner, care le f5gAduia §i arme, §i mai ales indemnat de acea mare con§tiintä, care se trezia acum sub glasul §i gestul celor dela Blaj, neamul românesc din Ardeal se ridicA la luptti. Se alc6tuiesc legiuni noui. Se tin adun'Ari al
eáror scop e acum inarmarea §i pregAtirea de www.dacoromanica.ro
105
rAsboiu a nearnului nostru in serviciu/ imp*Ara-
tului. Ni se idgaduise din parka autoritd(ilor curiii tot sprijinul pentru aspiratiile §i nddejdile noastre.
Moralul nostru se ridicä §i legiunile roastre intr5 in foc. Sub conducerea lui Axente Sever, Avram lan.cu §i a tovaril§ilor lor îi varsrt sAngele,
In nklejdea plàzmuirii unui viitor mai bun, pe seama urma§ilor, nedAnduli seamil cà sunt in
mare parte instrumentul frà pret al politicei vieneze. Impáratul, care panä" mai n5dAjduia o potolire a patimilor ungure§ti, nici nu st6tea de vorbä cu noi, acum ne prime§te, ne ilghluie§te multe §i de toate - vag §i nelàmurit §i ne Incareä cu epitete Suntem buni, suntem voinici, suntem ap*ArAtorii tronului, viitorul nostru
va fi splendid, nu vom mai putea avea nici o plânsoare, care sA nu g5seasc6 ascultare ! i in vreme ce legionarii se lupt6 prin muntli apuseni, prin vrtile Tarnavei §i Muru1ui, fruntaii cari nu puteau apuca arma in mtufá, luau parte la adunärile dela Sibiu §i conferintele dela Blaj, unde incredintatii guvernului austriac cercau cu once pret s`á ne sugereze Várerea lor §i credinta csá ei ne vor indeplini toate nevoile noastre. Se creiaz5 planuri nu numai de unire a elementului romdnesc de sub sldpairca ungard, ci din intreaga monarhie habsburgicd. '..aguna, la indemnul generalului Puchner, trece la Bucure§ti §i invità pe generalul rus Lilders sä. vin`a. In ajutorul Austriacilor, tot mai mult strAmwww.dacoromanica.ro
106
torati de armatele ungare. Tiece apoi prin Moldova, se opre§te la Cerifäuti §i Impreunä ca Eudoxie Hurmuzachi i Mihail Botnariu, inembri ai dietei din CernAuti, inainteaz'á in luna Fe-
vruarie un nou memoriu împàratului in care cer llimurit unirea tuturor Romeinilor din statul austriac íntr'o singurä natiune sub sceptrul Hubsburgilor. Alai cer apoi : un congres mare national §i o capetenie supremä a Romdnilor, deci
un fel de comandant sau un fel de domnitor ; impäratul insuqi .96 facti bine sä ja tillul de Mare
Duce al Romdnilor", apoi egalä indreptätire a conlesiunilor romeine; o adunare nationalä in fiecare an ; reprezentanti proportional cu numärul
nostru la dieta imperialä; un qa numit organ nafional" pe lemgä fiecare minister, deci un fel de ambasador al neamului românesc. $i in vreme ce cererile acestea se infArti§au, armatele austriace erau tot mai strimtorate de armatele ungure§ti, cari cA§tigar`á tot mai mult teren : pe Austriaci, in Ungaria, aproape Ii asvAr-
lied' peste granite, iar In Ardeal generalul Bem Infrânse pretutindenea rezistenta Habsburgilor, afarà doarà de IncApAtânata dar ieftina aliantä pe care o oferiam noi Casei domnitoare cu luptele din mull-Pi apuseni.
S'ar 'Area cà in astfel de Imprejufäri grele, domnitorul a primit cererile noastre, luAnd in considerare §i jertfele pe cari le aduceam i necredinta de care se fAcuserà vinovati Ungurii. Dar Habsburgii erau mai diplomati de cum www.dacoromanica.ro
107
credeam noi §i de cum putem crede §i azi. Vedeau ei foarte bine, c'á Ungurii sunt un element tare §i cà dupà infrângerea lor, acest element, cá§tigat odatá, va fi de mai mare folos Casei domnitoare decat cele trei milioane de Români. De aceea rhpunsul pe care 11 dAdu h-np6ratul petitiei noastre era vag : cuprindea totul §i totu§i nimic. ,-,Se -primeau cu bucurie asigurárile de eredinfá §i alipirea curagioasei natiuni române §i se recuno§tea cu gratitudine jertfele egale pe cari le aduce pentru tronul Habsburgilor §i pentru monarhia unitará §i se fligaduia cá petifia fidelei nafiuni ronmine va fi luald in chibzuire ameinuntitd §i va fi rezolvatd in cel mai scurt timp spre mulfumirea ei". A§a dar se fägáduia. 5i in curAnd in Iunie impgratul declará din nou : lägdduiesc Romdnilor constitufiune organicd, potrivitd cu trebuinfele adevdrate ale acestui popor, ce sunt in consonanfd cu unitatea monarhiei". Iar la o luná de zile dupá" aceasta, In Iulie : Putefi fi siguri cd dorinfele curninfi §i die pie ale Romdnilor vor indeplinite". Când se va decide §i cánd vor fi indeplinite cererile noastre ? Asta eämânea la aprecierea Casei
ii-npárne§ti §i a sfetnicilor sài, i de asemenea
de ei atárna §i judecata : páná mide cerintele noastre sunt in concordantá cu unitatea monarhiei §i cari sunt acele dorinti cuminti §i drepte cari vor putea fi Indeplinite? www.dacoromanica.ro
108
A§a dar rAgAduieli : vechiul sistem habsburgic, de care se folosiau totdeauna ca s'A treacA
gArla. Le trebuiam sA ne ridice sperietoare fatA de Unguri §i au isbutit. Ne-am ridicat de pretutindenea §i fArA sA ne gAndim mult la re-
zultatele pe cari le va aduce credinta noastrA, am jurat §i ne-am asvArlit in foc. Nu vedeam primejdiile cleat intr'o singurA parte. Vedeam cA Ungurii vor sA ne sdrobeascA §i cA intArirea lor e slAbirea noasträ, CA trebuie deci s'A ne apArAm, punAnd mAna pe arme ca sd-i doborim.
Iar Casa de IIabsburg vedea cA-i putem fi utili "pentru infrAngerea cerbiciei ungure§ti §i cAuta cu toate mijloacele ca sA ne utilizeze. CA utili am fost, asta o dovedesc evenimentele din anii 1848-49. Pretutindenea armatele austriace au fost infrAnte de rebelii unguri, in cAt impAratul a fost silit sA cheme ajutor rusesc sA-i doboare, iar in muntii no§tri, cei cari au incercat,
au ajuns la soarta lui Vasváry. Dar dacA FIabsburgii au cAutat sA ne utilizeze, acelag lucru au incercat s'd-1 ¡acá i adversarii lor.
Kosuth §i guvernul revolutionar, care in dieta dela Debretin detroneazA cu mare emfazA pe actualul impArat §i prea gratiosul oblAduitor al neamului unguresc de astAzi simt primejdia ce o ascunde in sine rAscoala romAnismului §i eau-CA impAcare. Kosuth e ajutat in planurile sale §i de rAtAcirea in care se aflau unii frunta§i ai vietei politice §i culturale din Principatele romAne§ti ca Nicola e BAlcescu, Cesar Boliac §i altii. Ko-
www.dacoromanica.ro
109
suth se §tie folosi de eAt'Acirea lor. Cautà deci sä
desarmeze pe Romkii din Muntii apuseni §i mai ales sà infrAng6 cerbicia lui Avram lancu §i a lui Axente Sever. Spre acest scop cearc6 In mai multe rânduri incheierea unui armistitiu, apoi a p6cii, dar totdeauna cu scopuri nernArturisite. Chid planurile ascunse ale lui Lud. Kosuth §i tendinta lui de a nimici cu ori-ce mijloc pe frunta§ii mi§c'A'rii române§ti, ies tot mai mult
la ivealà prin misiunea lui Drago § in Muntii Apuseni, care se isprAve§te cu moartea lui Buteanu, spAnzurat l'Atig6 Câmpeni, §1 s'ar fi isprAvit
§i cu a lui Iancu, ori-ce tratative inceteaz6 §i nu se mai dà crezaie cuvântului unguresc. Lupta continuà. Eram deci in mijlocul unui joc dublu : pedeoparte ne utilizau de jucsarie Austriacii, pe de alt6 parte càutau s'A ne utilizeze Ungurii. Au biruit aceia cari au fost mai isteti : curtea dela Viena. Infrângerea arma telor ungure§ti,fire§te dupsá
ce imp6ratul Austriei a chemat inteajutor §i a adus iar4i pacea §i a niarmata ruseasc6 micit astfel planurile pe cari le räurise pAn'ä. atunci Ungurii. Iar in mintea noastrà ne-a deschis perspectiva larg'd a unei vieti puternice
nationale. De aceea ne-am jertfit, ne-am v6rsat sangele pentru dinastie, pentru monarhia unitarà, tinta acestei dinastii. Am primit fägäduinte chiar din gura impàeäteasc6, uli §ir intreg de asiguräri cari de cari mai demne de crezare : c'ä cererile noastre vor fi ascultate §i www.dacoromanica.ro
110
deaci incolo ni se vor da asiguräri depline pentru
desvoltarea noastr6 culturalà i nationalä. Ne asteptam acum dupà räsboiu ca jertfele noastre sä fie recunoscute i fägAduintele ce ni s'au fä.'cut
sä' fie implinite. Si ce amarà ne-a fost desamägirea XVII. Rilsplata
Uitasem de eternul plan al Casei dela Viena. Pe ea o interesa s'á fíe stäpAnà peste o monarhie, In care sä aibà supusi credinciosi i venituri erariale, din care sä-si poatà pläti intreaga haità de beamteri", inerentä sistemului de po1itic6 austriacA.
Când avea lipsä de noi si era necäjitä pe Unguri, ne zâmbia nouà ; cänd nu mai avea
atunci Ii indulcea pe ei i ne jertfea pe noi. Doar indatä dui:A räsboiul lui Napoleon, am ajuns o jucärie aruncatà la discretia nobilimii maghiare. In decursul revolutiei un singur an am fost i noi stäpAni pe capul nostru ; dar n'am avut cum ne valorifica aceastä stäpânire. Dupä revolutie i pänä la transactia din 1867, noi suntem la dispozitia familiei domnitoare, ca apoi dupä aceastä datä sà fim aruncati iar pradä ungurimii. Asa cerea interesul dinastiei i dupä' conceptia austriacä", nu dinastia e pentru popor, ci poporul e pentru dänsa. Sistemul de guvernare austriac cerea nu o manifestare puternicA a suwww.dacoromanica.ro
111
fletului national, ci dimpotriv6 o acomodare fata" de dorintele imperiale. Ca lucrurile acestea sà se intâmple mai u§or, era necesarà o conto-
pire inteo mentalitate anume potrività n'kuirrtelor stApânirii : acelea§i idei, pe cari le urmkise Iosif II. Nouà ni s'au frigAduit in decursul revolutiei multe §i de toate, dar implinirea aces-
tor rägkluinte ar fi scos §i mai mult la ivealà caracterul nostru specific românesc. Doar noi am §i cerut unirea tuturor Romd nilor de sub stdpdnirea habsburgicd inteo singurà natiune, apoi un fel de parlament al nostru, ha chiar si un cap
domnitor. Toate acestea ne instr6inau §i mai mult de ideile unui imperiu, a§a cum se cerea la Viena. Evident deci c'a" dorintele noastre, a§a precum
le formulasem noi, nu puteau fi indeplinite, ci numai intru cAt va permite aceasta integritatea monarhiei". si apoi nici nu era nevoie de indeplinirea lor. Iti tii fägliduintele fatà de acela pe care crezi c'd numai prin acest mijloc ti-1 poti face credincios.
Noi eram credincio§i §i Mil indeplifiirea lor. Românul dovedise doar cà este in stare sà-§i punà pe foc toat'd averea, sà-§i sacrifice ultima pic'äturà de sange, numai pentru ca un imp'Arat sà fie la Viena §i 56 stäpAneascA a§a cum voe§te
el, cu constitutiune dac'd-i place, färà constitutiune, dac6 i se pare mai bine, carmuind toate popoarele din mostenirea sa". E foarte explicabil cà analreiciunea a fost www.dacoromanica.ro
112
mare in urma acestor desiluziuni. Erau amäriti chiar i aceia cari fuseserä excesiv de credinciosi familiei dela Viena. .5aguna. insusi e mustrat de guvernatorul Ardealului peni ru adundri secrete",
machinafii politice". I-se cere socotealei de ce schimbat titlul de episcop diecezan greconeunit" in episcop diecezan romeinesc al bisericei orientale din Ardeal" ? Apoi i-se impune sc-1 lase la o parte terminologia nalionalä. Se pun
la cale tot felul de surub'ärii si se stArnesc din nou zizanii intre uniti i neuniti. De teamä ca nu cumva gräniterii români sä-si intrebuinteze armele altfel de cum cerea Viena, regimentele acestea se desliinfeazei, pentrucä nu
mai e nevoie, cleat de o singurä armatà aceastä armatà sä fie a impäratului". Frunta§ii ajung cu tolii sub pazei polifieneascei : Bärnutiu,
Cipariu, Axente, înii episcopii aguna i*ulutiu. La 1852 prin härtiile lui .5ulufiu se lace anchetei am einunfitä , asemenea prin ale lui Barnufiu.
lar I anctz ajunge chiar in inchisoare. La inceput, dupà inäbusirea revolutiei, se numiser5 in slujbä o seamä mai mare de functionari §i se admise limba romemeascä de egal indrepteifitei. Incetul cu incetul aceastä limbA incepu set' fie inläturatei §i inlocuità cu limba ger-
manä, iar functionarii români asemenea celor germani furg siliti i ei sä fie propovkluitorii germanismului si mai ales ai habsburgismului". Se cerea de atre ai nostri ea la impArtirea cea
nouä a teritoriilor din imperiul habsburgic www.dacoromanica.ro
113
se find seamei de con figuiajiile etnogra/ ice : neamul
romcinesc din Ardeal, &That, Cripna, Alaramureq §i Bucovina sti lie unit in acela§i trup politic. Familia domnitoare nu se invoie§te nici la lucrul acesta : Bucovina se detavazei i e anexatei Galifiei, ca nu cumva elementul romd nesc sei fie
prea tare in cadrele imperiului. Pe tot terenul deci un §ir intreg de desiluzii §i nerecuno§tint6 din partea aceluia pentru care ne jertfiseräm. Recunoa§terea de natiune egal indreptAtitA In Ardeal, confirmatA §i in dieta dela Sibiu din 1863; a fost numai sare in oehi. De rftlizarea visurilor noastre §i a fAgAduintelor ce ni-se fAcuser4 eram a§a departe. Interesul
familiei domnitoare cerea sà nu ni-se prea acorde multe ca sà nu se instrAineze definitiv elementul unguresc, cAci acest element la rAndul
su era numeros, sus tinut de o traditie, (le care era con§tiu, §i deasemeni de o puternicA mi§care literarA
i cultural, hrAnitä din cel mai curat
nationalism. Cu un singur bine ne-am ales din intreaga aceastA epocA austriacA : a dispArut pe cAtäva
'reme presiunea maghiarizArii, care ar
fi fost formidabilA sub o ocArmuire ungureascA,
§i ni s'au acordat ceva imbunAtAliri pe seama bisericilor romAne§ti.
SfortArile lui Saguna de a intemeia nu numai o mitropolie a RomAnilor din Ungaria §i Transilvania, ci una care s'A cuprindà §i pe cei din Bu-
covina, strAngAnd astfel mäcar biserice§te pe RomAnii de sub sceptrul Habsburgilor, avu s'A Rum Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
8
114
se loveascä de aceleia§i planuri habsburgice de cari s'au lovit toate n'Azuintele noastre de vali-
ditare politicä. S'a pus la cale mi§carea unui Hacman din Bucovina, care voia el insu§i s'A ajungä mitropolit, precum a §i ajuns. Ba s'au trezit in mod artificial chiar §i certele religioase. Se incepu proselitismul prin comisan §i inspectori
§colari, cari exercitau presiune in sens catolic asupra §coalelor §i bisericilor, ca sä samene astfel
neintelegerea intre frati. CAnd la anul 1862, luna Martie, se cerea din partea unei deputatii a Românilor din Ungaria §i Bucovina realizarea mitropoliei noastre venerabile", un congres constätätor din 40 preoti §i 60 generatiores mireni din dieceza Ardealului, a Bucovinei, a Aradului §i din cele douä dieceze din Banat, pentru constituirea comunä bisericeascá sub conduce-
rea lui $aguna", Sulutiu dela Blaj, instigat la confesionalism §i convertit la de§arta vanitate de a fi el singur cap chemat al norodului romanesc, protesteazä impotriva infiintärei acestei mitropolii. Planul lui Saguna cu toate aceste se impline§te,
de §i nu pe deplin : Biserica ortodoxä fu separara* de SArbi §i consolidatà ca mitropolie rodin Transilvania §i Ungaria Cu mânä un mitropolit §i doi episcopi sufragani, aprobatà apoi mai tärziu §i de parlamentul ungar §i statornicitä prin puternica organizatie pe care i-a dat-o $aguna in Statutul Organic. Biserica ortodoxä astfel organizatä incepu apoi www.dacoromanica.ro
115
MO In epoca absolutismului, deci epoca dintre 1848-1867, o largä activitate scolarä culturalä. Se pune temelia nu numai la o mulOme de
scoale primare, ci chiar scoale secundare, pe cari le are si astäzi biserica de peste munti. Biserica unitä, recunoscutà ca Mitropolie independentä de cea romano-catolic5. din Ungaria Inc5 la 1853, urmeaz6 aceiasi ckare, sprijinità
de scoalele ei de panä acum si de mai puternicele ei resurse economice. Dar toate acestea se
fac din propriile noastre puteri, flrà nici un sprijin apreciabil venit de sus. In curând se porneste astfel un puternic curent cultural, care, nefiind stingherit de presiunea ce fäcea neamul unguresc In folosul maghiarizärii,
ne creiazg o societate mai cultä, cu o mentali-
tate tot mai româneascA, tot mai constie de rosturile i viitorul poporului nostru. Cu a-Ca bine ne-am ales In urma jertfei de sänge,
pe care am adus-o dinastiei habsburgice. Dar, se va spune, dacA poporul românesc intregime n'a putut fi räsplätit, a fost ea'splätitä In schimb acea parte a lui, care luase armele
se luptase cu mare Indärjire pentru dinastie. Ei bine, nici conduceitorii legiunilor romeme§ti
n'au lost cu nimica, necum multimea. Li s'a trimis doar fieckuia, dela Viena, cdte o medalie, s'o pule pe piept ca §i Mud aceastei tinichea mizerabild ar ti balsam pe rana care sealgera dedesubt. Li s'au mai fäcut apoi rost de câte un mic ajutor, 1000-2000 fiorini, pe care ei, ca www.dacoromanica.ro
116
un frumos gest de demnitate, 1-au pus la dispo-
zitia neamului pentru infiintarea unei institutiuni culturale Asociatiunea". Dar i aceasta rasplata s'a dat numai acelora, cari nu §tiau fie indarjiti §i cari astfel nu puteau fi primejdio§i, nici daca au vreo cativa bani in buzunar. Pe Iancu §i tovarti§ii lui i-au asvarlit in temnifti,
btitufi de jandarmii §i de soldafii imparatului pentru cinstea ctiruia luptaserti. Ciind vine impelratul in Ardeal §i lancu cere audienfel, e alungat deacolo ca un lepros §i dat de generalul Grane pc meina jandarmilor lui Löwenharl, cari 11 smintesc In belkii. Cu sufletul ameirit i tulburat §i cu trupul
sdrobit, nenorocitul tribun îi ia iluerul in nuind §i porne§te nebun de ru§ine prin munli, ca duce!' din loc in loc meirturie despre blestemata recunoVinfei habsburgic61
Amarit era §i insu§i aguna. Fagaduielile cari
se facusera, s'au dovedit vorbe in vânt. lar curtea continua mereu cu acela§i sistem : ne fagaduia neincetat sprijin i in aceea§i vreme tot mai mult intindea mana catre poporul, care o
detronase in dieta dela Dobritin. Imi vine de tot asemenea cu imprejurarile anului 1848 cand Mesa ni se ziceau vorbe frumoase
spunea
aguna in 1861. Dar ce folos 1 Ele au ramas vorbe §i nici dupa doisprezece ani nu s'au facut
trup. Oare sa mai a§teptam alti doiseprezece ani?... Noi puteam sá prevedem cá dupa doisprezece ani mai adanc vom zacea in groapa goanelor". www.dacoromanica.ro
117
inteadevär cu bunävointa habsburgicA, umi-
litoare pentru noi, nici nu eram aiurea decAt in o adeväratä groapä a goanelor. XVIII. Iarä.,i pe mAna Unourilor.
Räsboaiele pe cari le purtä imperiul habsburoic dela 1848 incoace, dovedirà csä acest stat nu e capabil de o desfä§urare mare de energie, ci incetul cu incetul puterea lui are sä se fä-
ca §i in trecutul apropiat i de atunci incoace, numai o diplomatie genialà e rimiteze
§i,
in stare sä-1 tinä a§a. cum este, infranând toate puterile centrifugale dinteinsul. Räsboiul cu Italia se isprävi cu pierderea provinciilor italiene. La Solferino §i in celelalte câmpuri de räsboiu, o§tenii no§tri credincio§i imprtratului 1§i värsarä sängele färä a intreba §i färä a se intreba : pentru ei veni-vor oare vremi mai bune ? 1-15sboiu1 din 1866 cu Prusia se isprävi cu o
totalà infrängere a Austriei §i iarài cu sängerarea a mii de o§teni români. La Konigrätz doar numai incäpätänärei regimentelor noastre avéa sà i se datoreasc6 norocul ea' n'a cäzut junAtate armata in mäinile du§mane §i cà astfel dinastia n'a fost lovità de una din cele mai ru§inoase formidabile catastrofe, care poate ajunge o cask* domnitoare.
www.dacoromanica.ro
118
C5 flAcAii acestor regimente au c5zut in rgs-
boiu aproape piln6 la unul, asta nu-i mai interesa pe Habsburgi si mai ales na-i putea indemna ca ei sil se certe si mai mult cu un popor mai mare cleat noi, spre a crtrui impAcare -isi depuseser5 in vremea din urrn6 toate silintele. Isi deter5 Habsburgii seamä acum c5, in conglomeratul lor de neamuri, desagregarea acum sau mai tilrziu are sA fie inevitabilri si 6 pentru salvarea dina stiei trebuia neaprirat sA si-1 facil
credincios pe cel mai tare si numeros dintre aceste neamuri eterogene pe ce! unguresc Acesta ce! Min se aflä" intreg in cadrele imperiului. CAstigarea lui insemna astigarea unei forte, care nu va avea nici o leg5turà Cu strAin5tatea Cu Românii insA nu stAteau tot asa lucrurilt-. Cele douà Principate consolidate intru câtva prin domniile p5mAntene si apoi unite inteun singur bloc sub Alexandru loan Cuza Vodà, erau menite unui viitor strAlucit. Boggiile lor firesti, rasa unitar5, avântul patriotic, de care era strrtb5tut5 toat5 pAtura conducAtorilor, dovedeau cg inteo bun5 zi acest stat, cu numele de ,România", va fi un vrAjmas redutabil. Susfinerea elementului romcinesc din monarhie Mid de Unguri ar fi insemnat deci intdrirea tocmai acelora din populafie cari puteau auca mai streinse legeituri cu acest du§man din afarti §i cart, °Haile asiguriíri de loialitate ar fi dal, cu sufletul In totdeauna vor nfizui Inteacolo .sfi formeze in www.dacoromanica.ro
119
singur corp politic cu fratii lor dintre Dunilre §i Prut, Habsburgii deci, con§tii de interesul lor §i de primejdia viitoare, se gAndesc la impkarea serioas'a" a elementului unguresc. Acesta dovedise
atAta indarjire in rezistenta sa §i o atitudine a§a de intransigentà, inckt nu pu lea fi adus la calea credintei fatà" de dinastie cleat aprobAndu-i-se dispozitiile pe cari le luase atunci când se porni revolutia. Se hofärg§te deci la Viena, In binevoitoarele noastre cereuri imp'arAte§ti, din
nou jertfirea noastrà, pentruc'd am fost credincio§i, §i din nou ridicarea du§manului nostru. Se admite unirea Ardealului cu Ungaria §i numai dupil aceea rezolvarea situatiunii noastre.
Se dan ordine pentru o strAngere a dietei ardelene, care are sà discute revizuirea legii de uniune din 1848 §i apoi trimiterea de delegati la dieta din Pesta, la incoronare. Ca nu cumva insti noi sil ajungem la o majorilate In dieta ardeleancl qi astf el sti nu vottim unirea ca Ungaria, Habsburgii iau dispozilia ca alegerile penlru
sei nu se II-Wimple pe baza legii dela Sibiu din 1861, lavorabilei mud, ci dupi legea din 1818, care nu ne &idea asllel deceit cel mull 10 deputafi. Se
face apoi presiune asupra tuturor frunta§ilor §i asupra celor doi mitropolifi sa nu se mi§te, ca astfel planul Vienei s'a." se infaptuiascg eta se poate mai neted. In discursul de deschidere al dietei imperiale www.dacoromanica.ro
120
nici im se. vorbea de Principatul ardelean", ci numai de regatul nostru ungar". Astfel dieta strânsa la anul 1865 restabileste legile cari ne apasau pe noi.
In clipa and pusesem mana pe arma, ai nostri nici nu eran in numar mai mare, nici nu erau poate destul de pregatiti spre a putea purta o lupta peniru infaptuirea cererilor noastre. Acelasi lucru se intâmpla acum i cu Românii ajunsi in dieta dela Budapesta. Lucrurile erau astfel puse in ogasa cea 'mina pentru dinastie, care-si vedea de treburile sale nici nu-si mai aducea aminte de jertfele pe cari i-le adusesem. Cand se prezinta o deputatie Ja imparatul Frantz Iosef, acesta Ii raspunde Contez pe d-voastrd §i in viitor, iar dorinf ele cererile .F?omanilor le vota considera" §i tot atunci
un memorand, in care se cerea intoarcerea la calea legilor, soseste dela curtea imparateasa cu observalia cà Majestatea Sa n' a binevoit a dispune nimic despre acea petifiune". Iar and dupa deschiderea dietei dela Budapesta, Ilie Mticelariu incepu româneste in parlament cu envintele Onorata Camera" si parlarnentul se infurie, constatând cà dupà lege e admis a vorbi In limba româneasca, tot imparatul isc'äleste o ordonanta prin care interzice de a se rosti award romcinesc in parlament.
Imparatul Frantz Iosef lua deci frumos in considerare dorintele i cererile Romanilor 1 Transactia intre neamul unguresc i intre diwww.dacoromanica.ro
121
nastie in 1867 fu fAcutä. Opera lui Deal( §i Eötvös
di poporului unguresc din nou liberA calea desvoltärii §i deschide poarta §ovinismului intolerant. Impäratul deasemenea i§i intinde ocrotitor
mAna sa c`átre natiunea maghiarr. Ungurii *rig, in cAtiva ani, cel mai important factor In monarhie. Visurile lor imperialiste cresc, ca
sä ajung6 apoi la acea furie de maghiarizare de care sunt pAtrun§i in cei 10 ani din urm:A. Doar 'MCA la 1866 suntem amenintati, c vom fi distru§i ca Pieile ro§ii din America de Nord dacà nu ne vom supune. NIai era incä un motiv care indemna curtea dela Viena s'A strAngsA la sAnul sAu poporul un-
guresc §i s'A nu ne prea incAlzeascA pe noi. RomAnia 1§i
afirma pe
zi
ce
trecea mai
mult puterea. Emigrantii unguri in epoca absolutismului pentru a fi sprijiniti in actiunea lor de o riouà eiscoalA, intraserà in tratalive cu
RomAnia. In noul stat consolidat prin CuzaVodà i sfetnicii säi, incepu opinia public6 conducAtorii säi s'A se intereseze de situatiunea
celor din Ardeal §i regatul ungar §i srt se OndeascA adesea dacsä deocamdat6 nu la desrobirea totarA, totu§i la imbunATAtirea situatiei lor. Tratativele dintre Kossuth cu emigrantii sAi pedeoparte §i VodA-Cuza pe de altA parte, accentuau ciar acest punct. Conventia dintre emigranti §i BATA§escu, fäcutá in numele lui
Cuza-VodA la 1861, ne dovede,te cä domnul romAn in schimbul sprijinului, nu militar ci nuwww.dacoromanica.ro
122
mai moral §i binevoitor, pe care-1 acorda el mirgrii insurgente ce avea sg. inceapg in Ardeal, cerea egala indreptgtire a poporului roxnanesc din Ardeal §i Tara ungureascg : nafionala §i bisericeasca §i in cazul unei invingeri a Austriei, reanexarea Bucovinei la,patria mamg. totallibcrlate
Dei aceastg conventie n'a avut nici un rezultat practic, totu§i pentru curtea dela Viena erau temen i planul ce se zgria, mai curând sau mai tArziu va deveni realitate : elementul nesc de sub steipanirea habsburgica ajuns tot mai puternic, steipa n pe sine insuqi,inteo Mai zi, apoi cu ajutorul aceluia de sub C'uza-Voda
Carol I, va inlatura domnia habsburgica qj se va uni cu Romania. Austria infelege deci, pentru pararea acestui pericol care asifel amenin(a nu munai rapeasca o parte din släpanire, dar sei o indeparle:e i mai mull de planurile sale
asupra Orientului, mai bine lace daca intal.qte, cal se poale de mull, elementul unguresc i sdrobindu-ne pe 410i, Il sprijina pe acesta sei ajungei adevarat stapan al Ardealului, al acestui fort natural inexpugnabil. A§a ne poartg Casa dumnitoare recuno§tintri §i dragoste pentrucg am apgrat-o : ne jertfe§te, ea §i Ong acum, in atâtea rânduri, Ungurilor §i
planurilor sale eguiste
www.dacoromanica.ro
123
XIX. Pasivitatea.
Putin5 ntidejde mai puteam avea in indrep-t area lucrurilor si In mila Casei imperiale. Amti-
r5ciunea ptitrunsese pe toti fruntasii nostri. Insu§i *aguna in zilele lui din urrnti era profund inAhnit. Intelegerea dintre Unguri i imprirat ne-a adus nu numai inteo stare umilitoare, ci ne-a fkut s5 i sim tim intreaga povar5 a umi/intei. Rebelii de ieri ajunserti alintatii de azi, iar noi, paznicii credinciosi, fur5m alungati Cu piciorul. Centrul politic al irnperiului habsburgic,
sltibit in apus, se mut5 tot mai mult spre r5s5rit, dela Viena se apropie de Budapesta. g5duintele imp5ra1ului, c5 cererile noastre vor fi luate in considerare, au rtimas nuniai duinte. Prin transactia din 1867, Ungurii recucerir5 tot ce pielduser5 in 1818 si sctipati de sub absolutism, isi revenirà iar5si la mentalitatea lor pan-ungureasc5.
E ade\ 5rat ins5 c5, sub infinenta unor oameni Cu o mentalitate mai generoasti i poate chiar sub influenta Vienei, care totusi tinca ca nemultumiri s5 nu aibil in tar5, parlamentul din Budapesta von, cu scop de a calma spiritele, acea
lege a nationalittitilor, prin care se reeunOstea egala indrept5tire a elementelor nemaghiare err elementul unguresc. In baza acestei legi statul se ol)lig sà sustinti el insusi scoale pe seama tu-
www.dacoromanica.ro
124
turora, iar in coalele acestea invátámAntul §i intreaga cultual sá se intAmple in timba acelui popor, in mijlocul cáruia se aflá, atat in invátámAntul primar, cat §i in ce! secundar. Concesiile erau bune §i frumoase, dar o u§11. pentru inláturarea spiritului lor tot u§i se vi-
sase, cum era firesc din par tea Ungurilor : se admise ca organele statului sà aibri dreptul a controla §i spiritul §i mersul instructiei. Ceeace
Insemna cà statul ori cand va avea In afacerile §coalelor, fie aces tea chiar confesionale.
Dar legea de nationalitáti In pártile ei bune nu s'a aplicai niciodatá ; a rilmas numai literá moarti. In fata stráinárátii a fost amintitá to Ldeauna ca o dovadá de liberalism din partea Ungurilor, iar acasá a fost considerará ca grozav de importun5 Cu dorintele lor de cutropire §i imperialism. Cá n'a fost fácutá Cu bunil credinta ungurismului §i Cu sinceritate, o dovedea purtarea lor
chiar atunci cAnd o votau In parlament, deci indatá dupá incetarea absolutismului. A doua zi dupá impácarea cu impäratul iniediat incepu indepártarea functionarilor nemaghiari din slujbe §i maghiarizarea din non a tuturor organelor administrative. Dupsá aceasta In cura-11d iinprmarea oraselor §i satelor cu cle-
mente ungure§ii, cari erau in stranse cu centrul de unde i§i primeau indrumári in spiritul cel mai §ovinist. Trimi§ii neamului romanesc cari catáva vrerne luará parte in parlawww.dacoromanica.ro
125
mentul din Pesta, furä nu numai batjocoriti, ci invinovätiti de anti-patriotism i trädare, pen-true:I voiau sä accentueze caracterul nostru etnic separat.
Incepe sä se ridice tot mai mult acuza de daco-romanism. Si acuza devine cu atat mai vio-
lentä, cu cat neamul romanesc din Romania, stilpan pe soartea sa, ca§tigA tot mai mult in' putere §i vazä. Nu odatä ni s'a spus sà mergem in Romania,
cum ni se spunea §i mai anul trecut i ni se spune §i azi. De Leama daco-romanismului, noua
stäpanire ungureascä cautä cu once pret sä ne rupà legäturile slabe incä cu fratii no§tri din liberul stat românesc, lucru pe care-I Meuse in 1861 :;;i binevoitortil guvern austriac cand ne interzicea aducerca ori cärei dirti romane§ti din Principate. Unitatea constitutionalà fixatä in legea fundamentalä din anul 1867, Ungurii Incearcil s'o transforme in o unitate nationalä, interneieze o na.tiune maghiarr, dupä conceptia lor un popor unguresc in care &A se confunde toate celelalte nationalitäti. In astfel de imprejuräri in sanul frunta§ilor no§tri tot mai mult se accentua idcia, c'ä nu are nici un rost ca 110i sä lie mai ainestectun inteo adunare legislativil, uncle legile sunt fäcute §i interpretate contrar oricärui spirit de echitate si uncle 1111 edeam nici cea mai micà chezil§ie cà interesul nostru va fi luat In considerare. www.dacoromanica.ro
i
eit
126
In anul 1869 deci adunarea dela Mercurea enunla pasivitatea noastra laja de viaja parlamentara ungureasca.
Se declara ea de oarece adunarea legislativa ungureasca nu Une seama de dorinjele §i necesilafile noastre §i chiar in duda legii de nationalitafi, volata de ea ins110, urmeazei o politica' de intrangere yi nimicire a noastra, noi 1111 putem clec& sif proleslam in faja lurnii impotriva acestor tendinie i nu mai pulan lua parte la discujiite
unui aqjel de parlament. Prin urmare pasivitatea se declaräacea pasivita te interpretatri in mii de chipuri §i de noi §i de adversarii no§tri. A fost un importara act politic acesta i putea
avea urrnäri mult mai mari, daeä organizatia noasträ nalionalä era mai strAnsä §i astfel puterea noasträ de rezistentä mai mare, precum dacii aveam un program de actiune pe alt teren in vremea aceasta. Crici noi aveam destule de indeplinit i afarä
de parlament lar o pasivitate nu trebuia inteleasä numai in sensul cà ne ablinem de ori-ce activitate politicä, ci cA nu luAin parte la activi-
latea parlamentarli. Se putea formula §i plini tila* un larg program de activitate : in schimbul neparticipärii noastre in parlamentul ungurcsc, puteam da o luptä puternicä in autonomia comunelor §i in adunärile comitatense. Partea slabä a acestei pasivitäti e cà nu s'a fäcut activitatea aceasta in fornrile politice de jos. Mai era o parte slabrk : pasivitatea a fost dewww.dacoromanica.ro
127
clarat4 numai de ardeleni, bgnAenii si ungurenii luau parte t;d pe mai departe la diet5, astfel in cft activitatea noasteä politic5 nu era unitarà.
Influenta rezistenili pasive ins6 nu se poate lndatg dupà declararea ei, poporul pretu tindenea s'a rostit cà nu recunoaste legalitatea dietei dela Budapesta si nu merge nici la vot pentru acestA dietä, ---lucru de altfel putin important pentru parlamen tul unguresc, care astfel ajunse sà decidà de nobis sine nobis". Massele poporului deci ajunserA ele insile sA-si
dea seam:4 de situatiunea in care ne aflam. Lucrul aces ta II simtiau si adversarii nostri
si fAcurà in mai multe rânduri interventii particip6m la deliberkile parlamentului. lar când intervenOile din partea Ungurilor nu avuril re-
zultat, atunci se cilutarä alte cài: se cell' chiar inteun mod mai discret intervenlia domnitorului. imptiratul Frantz lose/, care in attilea rtinduri ne ffig6duia buniivoinja §i implinirea cererilor noastre, impiiratul, pentru care ne-am ieri f ii sagele in trei r6sboaie pânä atund i de atunci incoace in alle douel, a fost gata set" intervie in interesul favorifilor unguri i pentru maghiari:are. La 1879 cAnd la Segedin il intânipin6 cei
doi mitropoliti ai nostri, impriratul i-a zis mitropulitului Vancea dela Blaj : ar don i ca Romônii lie nu numai aderenli zelo0 ai neamului lor, ci totodatti i cetti(eni credincio§i ai statului ungar". Si tot atunci mitropolituwww.dacoromanica.ro
128
lui Miron Romanul dela Sibiu i-a zis cil : ar don i ca Romaii sti se pow* cu cea mai mare reverinla lap de legik sialului". Asilel impeiralul insui se pusese in seiviciul maghiarizeirii. Deaci in colo ori-ce impotriN ire fatà de nilzuinte/e ungure§ti era considerafá ca necredintd fatà de patrie si ca daco-romAnism. Ziarele noastre §i de altfel destul de sArace in fonduri si idei, erau analizate fraz'd de fraz'd §i pretutindenea cA'utate gAndurile primejdioase.
Pentru con§tiinta noastrA furgin expu§i la un nespus de mare nunià'r de WAnuiri si judeefiti §i
o multime de frunta§i ajunser4 in temnite numai de pe urma tanguielilor, dintre cari unii nici n'au mai ie§it cm mintea intreagA pe pragul temnitei. Era o fierbere in sanul neamului nostru atAt In Ardeal at §i in tinuturile ungurene §i BAnat,
o fierbere innu§ità §i cu atAt mai mare cu cat nu avea la indernAnil un drum prin care sA se descarce odat5. Dela Unguri nu puleam aVepla nimic, dela imparal cel mull vorbe dulci ,i liigaduieli goale. XX. 1877/1878.
Am spus in mai multe rAnduri cA in totdeauna au existat leg'Aturi hare diferitele p5rti ale ileamului romAnese §i c'A acestea au devenit tot www.dacoromanica.ro
129
mai strAnse, Cu cât timpul trecea i con§tiinta noastrà nationalU se accentua. Deasemenea am spus cä valoarea politic6 a atacurilor indreptate impotriva neanmlui românesc din Ardeal era totdeauna in strâns raport cu valoarea ce o reprezenta partea aceea a neamului românesc, care
era libefä pe soarta sa : Românii din statul romAn. Cele ce se intAmpl6 in .Ardeal i Ungaria dup6
anul 1878 ne dovedesc ineä odatil afirmatia aceasta.
Bubuitul tunurilor dela Plevna se aude pânà in codrii Maramurä§ului i pAng in preajma Segbedinului i treze§te pretutindeni la viatà noutl pàturile adânci ale poporului românesc. Ca nici odara VanA acum, o con§tiint5 nouà se porne§te, care i i are resursele sale de putere in
nesecatul rezervor al energiilor nationale. Pretulindenea ptitrunde convi ngerea cal mdntuirea noasirá nu se mai poate astepta deceit de acolo, unde armele rorlidnesti afirma cu loatü (aria puterea de
viaja a noastra a luturora. Baioneta dorobaniului romdn a cdstigat nu numai independenia Romdniei, ci si independenia cugetiirii politice a Romdnilor de sub MI pdnirea habsburgicti Romdnia ridicatd
la ranyul de regal ne intoarce privirile din spre Viena si ne aduce lot mai mull spre Bucuresti. In sullete ptitrunde o mai mare inddrfire si indäriitnicie politica si o mai mare incredere in puterile noastre proprii. De unde Ora acum mai iiktájduiarn cA rezistenta noastr5 pasivA i plânBun Abrudeanu
9
www.dacoromanica.ro
130
sorile noastre vor putea imbunatati soarta puporului §i a priturii noastre intelectuale i a§tep-
tam binele numai dela aceste foruri de sus, de acum In colo incepem .96 ne gdndim la un program
mai mare, la o politicti nu numai de jallw 0 tanguiri, ci de asalturi Ridicarea regatului românesc e astfel ridica-
rea sufletului nostru. La Sibiu, la Satmar, la Arad, e sarbiltorita tot a§a de mult biruinta dela Plevna, Rahova §i Smardan ca §i la Bucure§ti, Ia§i §i In intreg regatul. Voinicia vanatorilor §i a dorobantilor treze§te §i la Doi mandrie §i mi§cari de brate cari t§i tncearea
Politica noasträ Incepe sä fie tot mai contienta §i tot mai bine definita In scopurile ei. In addncul sufletelor tot mai mutt ctqle gandul Unirii mari, care va trelmi sif vie i care sci caprindei intreg neamul romdnesc. Dar daca biruintele române§ti de peste Dunare
§i consolidarea regatului romanesc pe noi ne ridick cu atat mai dureroasa lovitura le aplica Ungurilor §i mai ales Habsburgilor. Intarirea unui regat romanesc la gurile Dui-161.H
Inseamna pentru dan§ii o bariera In calea planurilor lur : de acuni visurile lor de a stapani Intreaga vale a Dunarii §i marea dela Varna la Odessa, apoi de a cacen i mai departe drum spre Orient se departeaza tot mai mult de realizare. De zeci de ani Habsburgii fusesera obsedati
de teama întàririi unui stat roman. De aceea au protestat din toate puterile de cate ori se www.dacoromanica.ro
131
cercau Principatele Romtmesti sA ajung5 la oarecare independent:4. De aceea au r5pit Bucovina
si au tinut ocupatà Oltenia zeci de ani. Au intrebuintat toate mijloacele ca sà nu se realizeze sà" nu fie recunoscutil unirea In 1859, precum Tnai tarziu deasemenea au protestat in 1913 im-
potriva tratatului dela Bucuresti. Or izbAnzile dela 1878 erau o loviturA grea
pentru flabsburgi. Cu ant mai grea, cu cat vedeau o schimbare considerabilä in atitudinea politic'd a Romanilor de sub obliiduirea lor astfel incepeau a se teme si mai mult de iniscki iredentiste. Ardealul e punctul acela, la a cArui st4Anire tin ei cu toatà inargtnicia. Formarea unei con-
nalionale la poporul nostru, care si-ar vedea mântuirea nu in f5gAduielile Vienei In gudurarea in jurul tronului habsburgic, ci In Oria statului român, li-se 'Area celor dela Viena o primejdie, care mai curând sau mai tarziu ar detasa din sAnul monarbiei tinuturile romAnesti, sà le dea parà coaptA in bratele regatului de peste rnunti. Astfel ei se gandesc la inlaurarea cu ori-ce pret a acestei primejdii.
Ungurii erau multumiti in urma drumului liber care li s'a dat. Planurile lor se realizau, Meet dar sigur, i ei nu mai aveau de ce fi antidinastici. Si atunci Curtea dela Viena, de teama unui antidinasticisrn românesc, hotArAste defi-
nitiv infrangerea noastrtt: pentru ea totusi e mai bine ca Ardealul sà fie sfäpanit de Ungurii www.dacoromanica.ro
132
neastamparati, dar credincio§i, decat de Romdnii al cdror centru de gravitate de aci in colo se a/ld in ()lard de cadrele imperiului.
Regatul ronem prin Insa§i infiintarea sa de-venia un du,man al planurilor austriace, iar supu§ii suflete§ti ai acestui regat, cari eram noi cei din Ardeal, trebuiam deslipiti de el §i pentru mai mare siguranta sdrobiti. Planul acesta se §i vede indata.
Ungurilor li se deschide acum larga poarta maghiarizarii. In anul 1879 se voteaza articolul de lege 18, prin care in toate §coalele primare din Ora' se declard limba maghiard ca studiu obligator.
Deci incepe actiunea de desfiintarea noasträ totala. 5i e a§a de ingenios combinara aceasta actiune, Incat pentru Habsburgi se ispravia numai cu implinirea dorintelor lor. Maghiarizarea noastra insemna Intärirea elementului unguresc, care la rândul sau fiind credincios dinastiei Intaria situatia acesteia. Legea noua, care introducea In §coalele noastre
create cu atatea jertfe, In forma sa cea mai brutala, prigonirea sufletului românesc, era firesc sa intâmpine o mare rezistenta din partea tuturor paturilor poporului românesc. In fruntea mi§carii se pun chiar episcopii celor cloud biserici, cari pleadt sod ceard dela insu0 impdratul inldtu-
rarea ei. Impdratul, ca totdeauna, rdspunde §i acum, vazand protestul episcopilor 1mpotriva sanctiunii legei votata de parlament, di scopul www.dacoromanica.ro
133
lui e sei peistreze pacea
buna infelegere intre
bate nafiunile sale".
Dklea astfel nàdejde cà nu se va invoi ca legea votatà de parlament sA se execute de fapt sà* samene nemultumire §i urà. Dar in celleva zile dupei aceasta, proiectul de lege §i poartii isceilitura Majesteifii Sale. Iar6§i dragoste hasburgic6 1
Legea §colarei a lui Trefort incepe deci prigonirile legale impotriva noastrei, ciici prigonirile de !Anti acum aveau cel puf in scuza de a fi ilegale. Legea §colark care introducea astfel duh ungu-
resc in §coala noastrA, apoi acea sguduire sufle-
teascà prin care a trecut neamul românesc in urma biruintelor de peste Dunäre §i in urma ex-
perientelor dureroase ce a trebuit sA le facà indurAnd noui atacuri din partea ungurismului, avur6 insil un mare efect asupra micärii noastre. De unde pânä acum activitatea noastrà in fata parlamentului se fAcea in mare parte dupä provincii, de acum incolo incepem sä" ne d6m seama
tot mai mult cà e nevoie de o unitate puternicti, de inleiturarea ori cdrei deosebiri provinciale si de o pei§ire mai energicei in fafa opresorilor. Chiar
decretarea pasiviatii la Mercurea era datà numai In numele ardelenilor, bAn'Atenii §i ungurenii nu se simteau obligati la dânsa. Deci actiunilor noastre politice le lipsia färia pe care o dà unitatea. Atacurile indreptate impotriva noastrà de ministrul Trefort, prin legea ungurizàrii, ne dovediau cà§coalele poporale, pe cari le-am dd.dit cu atatea jertfe, vor fi pe zi ce merge tot mai www.dacoromanica.ro
134
mult la discretia stApânitorului, pAnA ce in o buat zi noi vom fi stàpânitii §i nu stàpânii lor. Se putea prevede cu sigurantà deaci incolo urmarea unei serii intregi de legi §i dispozitii mi-
nisteriale, cari vor tinde sA ne inlliture de pretutindenea unde ne putem manifesta XXI. Programul dela 1801.
ldeia de a strânge legàturile intre diferitele provincii §i intre cele douà confesiuni, de a forma un bloc de care ssá se spargA ori-ce nAzu-
inte adversare, strnate pretutindeni. i in sfArOt la 12 Maiu 1881 se adunA la Sibiu acel slat al neamului romeinesc, la care e reprezentat nu numai
Ardealul, ci §i toate fin uturile romdne§ti de sub Coroana sfi-IntuLii Stefan, §i care statore§te de-
finitiv in deplinsá concordanlà cu traditia progranml activitàili noastre politice. Se decreteazA ca n crez al mirtirilor noastre partidul na-
lional, inliinfat acum va lucra pe teren legal pentru exoperarea unniltoarelor drepturi In Mt prive§te Transilvania, recei§ligarea autonomiei sale. Introducerea ex lefie a uzului limbei romeine in bate finuturile locuile de Romeini, Welt in administrafiune cdt i in juslifie.
ln finuturile locuite de Romeini, aplicarea de luncfionari români, iar dintre Ne-Romeini nu-
mai de aceia cari qtiu vorbi
i scrie romeine§te
www.dacoromanica.ro
135
cari cunosc moravurile poporului delaturarea uzului de azi de a se aplica amploiafi indivizi necunosculi §i necunoscatori de popor. Revizuirea legii despre egala indreptlifire a§i
nalionalitafilor in favoarea acestora ; loiala §i reata
executare a tuturor legilor. Eluplarea §i susfinerea autonomiei bisericilor qcoalelor conksionale, ca a unor chestiuni. curat de nalionalitate. Provederea din vistieria statului a 5coalelor romeine qi a altor instilute de cultura nalionala in proporfiune cu sacrificiile de sange §i avere ce le aduce nafionalitalea romana pentru patrie; avand de a se delatara .yi legik §i ordinafiunile cari se contrariaza desvoltdrii nafionale.
Crearea unei legi electorale pe baza sufragiului universal, sau cel pujin ca liecare cetafean, care e su pus la dare directa, sa fie investit cu drept de ale gere.
Fiindca prosperarea statului e condifionatá dela mulfamirea Miurar civilor sed, iar prin protejarea unei nafionalitali §i suprimarea celorlalte se provoaca nernulfumire, se tulbura lini§tea civilor de sial l se nutre§le Lira reciproca partida nationala va lupia contra tuturor tendinfelor de maghiarizare manifestate din polea organelor statului, pe cale directa' §i indirectä, ca In contra unor fapte nepatriotice. In chestiunea libertäjilor publice preste tot, precum §i a relormelor necesare in administramai ales in situafiunea econofiunea publica www.dacoromanica.ro
136
micti financiará, respective in privinfa sarcinilor publice devenite ne mai suportabile, partida nafionalä va conlucra freife.yte Cu toll aceia, cari mai vártos vor finca cont de interesele §i buntistarea poporului preste tot. 9. Chestiunea dualismului, nefiind astäzi la
ordineg zilei, partida nafionalti iqi rezervä a se pronunfa asupra ei la timpul Mu". Asa dar cu alte vorbe, dar intru toate, acela§i program pe care II infälisase Supplex Libellus Valachorum" dela 1791 §i a cArui infAptuire o ceream de atunci incoace §i o cerem i azi.
doar la stabilirea acestui program dela Sibiu n'au fost discutii de caracter istoric, nici nu s'a pomenit mäcar de programele noastre anterioare. Nici chiar de cel din 1848. Punctele furà formulate avändu-se in vedere numai situatia realä. Ceca-ce e si mai trist. Cäci asta inseamnä
acum, dupä o sutà de ani dela Supplex Libellus", dupä atätea jertfe §i dovezi de credintä nebunä, Habsburgii, spre cari ne ridicam cu umilintä glasul, ne tineau in aceeasi situatie nenorocitä.
Programul e primit cu mare entuziasm, nu numai de cei cari 1-au adus, ci si de cei cari i-au trimis pe ace§tia la adunare. Dovadà cà punctele
stabilite inteinsul corespund unor cerinte mari suflete§ti ale noastre.
Declararea lui in fata lumii a produs la noi o nespusä bucurie, a trezit §i mai multä energie
luptä. La adversari a stärnit indignare. Iar www.dacoromanica.ro
137
la Viena a pus pe lucru din nou vechea §urubarie. Forurile de acolo imediat au inceput actiune In jurul prelatilor no§tri, ca ace§tia sà desaprobe programul §i adunarea care-I stabilise. i cu jertfe de bani i cu mai multe fagaduinti, unii se intimidara §i ajunserä s creieze un fel de partid, caruia i-au dat titlul de constitutional". S'a dartmat Insa partidul ingropand sub dansul toate stradaniile celor cari din convingere alcatuisera i lasand chiar sa caza o pata asupra
unor nume, care ar fi putut fi mai stralucite. Miron Romanul i ceilalti, cari II pornisera, de aci
Inc°lo sunt morti pentru politica noastra. Nece§itatile imperioase ale neamului românesc
de sub stapanirea Habsburgilor cereau alte drumari. Trebuia altä politica pentru apararea lui §i pentru asigurarea progresului national. Fire§te, aceasta nu se putea baza pe fagaduieli de ale unor coirti, pe indemnuri vagi de ale unei curti, totdeauna fatarnica fata de noi, ci numai §i numai pe puterea reala ce consta din con§tiinta §i mandria noastra. lar aceasta singura potrivita §i necesara, nu putea avea un
program mai redus, decat programul stabilit In adunarea din 1881.
XXII. Memorandul.
Vremea noua t§i Incepe Insa influenta. Energiile, cari au ca§tigat independenta regatului,
www.dacoromanica.ro
13'8
tree frontierele §i cA§tigä tot mai mult indepen-
denta sufleteasc6 a tuturora. Granitele dintre cele douà pàrti ale neamului dispar ; privirile din Ardeal cerceteazà ce se intâmplà la Bucure§ti,
iar din Bucure§ti se cerceteazA ce se intamplá peste munti. Tot mai mult stràbate convingerea cà neamul românesc se sfar§e§te nu unde se siduesc graniiele politice ale regatului romdn, ci unde inceteazd
graiul romdnesc. Generatia nouà mai tinerà, in-
trunità mai ales la Viena, inträ in strAnse legàturi §i i§i infäre§te tot mai mult Orerea despre vitalitatea §i energia noastrà. Incepe tot mai mult sA incolteasc6 gAndul c6 §i politica Românilor de sub Habsburgi trebue sà se orienteze in liniamente generale dupà politica mare a intregului neam romdnesc §i c'd nu suntem
fiii imperiului habsburgic sau ai regatului romiinesc dintre Dulaire §i Carpati, ci ai unei patrii largi, in care se cuprinde intreg neamul. Influenta directiei noui in literatura §i cul-
tura din regat, sustinutä de vaza la care ajunsese regatul §i de nouile convingeri politice, creiaz6 in Ardeal o societate noug, mai energic6, mai con§tie, care mijloacele sale de luptà '§i-le scoate din cultura românesc5.
La Sibiu ziarul Tribuna, sustinut de Slavici, (rAposatul !), Brote, Albini §i tovar'ä§ii lor, accentuiazà" §i popularizeaz6 in toate massele
societsätii române§ti din Ardeal convingerea,
Ca'
suntem un neam mare, care cuprinde in sine www.dacoromanica.ro
139
pe to ti, dela Tisa la Nistru, i c6 pentru acest
neam nu poate exista cleat un singur centru cultural, politic si economic spre care el sä-si in-
drepte privirile : Bucurestii. Soarele nostru la Bucure5ti reisare". Sprijiniti astfel pe o culturä romAneasc6 si pe constiinta eft' la spate se aflä un regat indepen-
dent, care ne sustine i ne imbärbäteaz5, politica din Ardeal devine tot mai energicä. Iar In interesul ei se miscä lumea nu numai la Cluj
sau la Brasov sau Lugo, ci tot asa de bine la Bucuresti sau
Pe mäsurä cum crestea energia noasträ politicä, crestea i impetuozitatea atacurilor impotriva fiintei noastre. Habsburgii driduserà drum liber Ungurilor, iar acestia la rAndul lor Riceau ceeace erau invätati sä facä maghiarizarea,
scopul principal al ori cärui guvern ungur. In serviciul ei sunt puse toate statului. Sunt sprijinite de stat cu sume fabuloase toate acele societäti, cari tind sä ne destiinteze. Prin scoale, prin intreprinderi, prin colonizäri, intreg
aparatul administrativ si financiar al statului munceste in sensul acesta. Renitentii sunt inläturati pretutindeni ; primministrul Coloman Tisza declarä in plin parlament cä. aceia cari pun piedici scopurilor mari civilizatoare pe cari le urmeire5le neamul unguresc Mire nafionalitdfi, cd5tigandu-le pe seama cullurii 5i limbei maghi are, trebuiesc sdrobifi farà crufare".
Atacurile incep sä fie si mai vehemente in urma www.dacoromanica.ro
140
tnfiintàrii Ligei culturale" la Bucure§ti, apoi In urma publicArii memoriului bucure§tean c'Atre sträinätate la 1891 §i a Replicei", In care
d. Aurel Popovici räspundea proastelor atacuri ale Ungurilor" fAcute la adresa memoriului. Pretutindeni e fierbere. Adeseori se* aud glasuri desn'AdAjduite, cari cer gesturi energice din partea conducAtorilor politici. In Tribuna se emite atunci pärerea de a ne adresa pentru mantuirea bietelor institutiuni, cad le aveam, direct aceluia care ne garantase institutiunile §i care in totdeauna ne-a fAgAduit eft' se va tinea seamä de nevoile noastre". Astfel in anul 1892 se alcätuiqte Memorandul", a cärui dureroasä poveste treze§te apoi pre-
tutindeni indärjire §i intete§te dorul de luptä. Si aci cäl'Auza ne era acela§i gänd, care ne-a
condus in totdeauna : s'A ne adresäm tronului cu toatà increderea §i sä cerem dela insu§i impàratul vindecarea ränilor, cAci de aiurea nu mai puteam a§tepta nimic. Si In acest Memorand" se gläsuia cuminte §i
a§ezat atre Frantz Iosef I, In care pe atunci MCA nu vedeam un slilbänog :
Românii, popor iubitor de ordine §i plin de incredere in Orinteasca priveghere a Majesteifii Voastre, au primit Cu supunere noua stare de lucruri. Prea incurAnd ifISA ei au trebuit s'A se in-
credinteze cà pretutindenea, in cercurile conducätoare, e incurajatä tendinta de a face, prin www.dacoromanica.ro
141
o fal§a' aplicare a formelor constitutionale, iluzorii drepturile sanctionate de Majestatea Wasted din plin6 putere monarhicsä. In duda solemnelor promisiuni de a multumi bate nationalintile prin respectarea drepturilor °data' ca§tigate, deodata' cu noul sistem de guverneimeint s'a .inaugural in regatul ungar dominafiunea de rassei, hegemonia nationala' mgiestritg.
SilinAle de a asigura aceastä hegemonie national(' au predominat intreaga noastrti viafei constitufionalti in timpul celar din urmei 25 ani. Aceastà politicA de stat e diametral opussä cu desvoltarea intreagà a vietii noastre politice istorice de peste o mie de ani, opusa" cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman §i cu interesele lui de existentà na tionalà, opus'a
§i cu cerintele organizatiunilor constitutionale ale statelor moderne". Se amintiau apoi rand pe rand durerile Dreptul istoric, intocmai ca dreptul politic al Transilvaniei, legile fundamentale Pragmatica Sanctiune" asigureazil autonomia Transilvaniei inteo form`á inatacabil6 §i poporul roman, mai ales dupà proclamarea egalei indreprätiri la 1848 §i dupil desvoltarea fikutä in anii
1863-65 in dreptul public, avea in acest act pretios suprema garantie pentru viata natioflan. româna' pe viitor §i aspiratiile lui na-tionale culminau in aceasfa autonomie. Contra ve-
derilor politice dominante inteun §ir de secoli, www.dacoromanica.ro
142
autonomia a lost prin uniune nimicitá intr'o formà injusta, contrarA dreptului public si clrepturilor elementelor libere, care constituiesc Transilvania, si färà considerare la pozitiunea etnic6 i geograficä si la desvoltarea ei specific5,
cari toate reclamA Cu inzistentä aceastà autonom je.
Prin acest act poporul romAn se simte v4fämat in drepturile sale istorice i na0onale, pentrudi Uniunea s'a enunfal ¡ara participarea Romdnilor inteo lormä corespunzeitoare Cu numärul lor i cu insemnätatea lor in aceastei farti s'a
enunfat prin o dietä, care ra atare îi avea reprezentaniii Mi pe baza legilor electorale din anii 1790-1791 si a legilor din anul 1848, adicA a legilor diñ (impul intunecosului feudalism. Vätàmat se simte de altA parte poporul romfin prin aceastA unire, pentrucA prin acel
act s'a lucrat la efectuirea unei luziuni lard considerarea legilor ce garanteaal autonomia acestei Vári.
Uniunea qi inaugurarea ei prin art. de lege 43 din 1868, sunt desconsiderarea fäfiqe a tuturor drepturilor poporului roman ca element, care compune in absolutá majoritate vechea Transilvanie,
precum si a tuturor legilor fundamentale cari asigureazA autonomia acestui Principat ; sunt inläturarea totalà a elementului romAn si o nedrepta te atAt din punctul de vedere legislativ si juridic at si din cel politic... www.dacoromanica.ro
143.
Legea electoralei creatä pent ru Transilvania este
aceea0 care a fost luatà drept bazä pentru realizarea intenfiunilor nafionale maghiare, ma n festatä la 1848". Punerea in aplicare a acestei legi e desconsiderarea oricärui sentiment de umanitate. Coruptia i brutalitatea sunt stäpane pretutindeni... Legea pentru egala indreptafire a nafionalitei-
filor, de si defectuoasä, ar fi putut, daca" ar fi lost aplicatä cu bunä credintä, sä-i indemne pe Romani a contribui la consolidarea statului ungar... Scrutând insä dispoziliunile ei, ne incredintäm, cà atunci cand s'a creat legea aceasta, nu se urmarea egala indreptafire, de oarece legiuitorii nu numai cà nu au asigurat prin lege existenta nationalä si libera desvoltare culturalä a nationalitätilor ce constituiesc statul ungar si in deosebi a Rornânilor, ci, din coat% ignorand individualitàtile nationale, contopesc
un corp national i sub masca etniccl qi politica a infelesului limbii maghiare,
cu scopul invederat de a pune baza legalä a unificArii natiunii maghiare... A.ctualii consilieri ungari ai M. V., cunoscand nemultumirea, de care sunt agitati Românii, se feresc de a aplica Romani in functiunile publice, iar Romanii cu calificatiune, väzand silinfele guvernului de a inabuO aspirafiunile culturale ale Romeinilor, se vtid nevoifi a se retrage din
viafa publica a patriei lor. Stäpanit de oameni www.dacoromanica.ro
144
care-1 considerg ca sträin §i pe care el ii considerg strgini, Romeinul nici in justifie, nici in administrafiune, nici in celelalte slere ale viefei publice nu e primit cu bunavoinfa cuvenit6 §i nu a/16 la nimeni mang6iere, nicäiri dreptate. Iar aceasta mai ales pentrucg, Cu toate dispozitiunile permisive ale legii pentru egala intlreptgtire, nu se fine in viata publicg seam6 de limba poporului, dacti el nu e maghiar.
O armatg de invaziune, strälgtand in targ strging, se folose§te, in relatiunile ei cu popora-
tiunea tgrii cucerite, de oameni, cari cunosc limba acestei poporatiuni §i obiceiurile ei.
Roma nii sunt, in regatul ungar, tratali mai rem ca poporafiunile reirilor cucerite. In adminis-
tratiune, la judecgtorii, uncle e vorba de justitie, in intreaga vieatà publicg, ei sunt intampinati in limba magbiarg §i de cgtre oameni, cari nu cunosc limba, firea, obiceiurile §i interesele lor particulare. In limba maghiar6 e tras Roma nul in judecatti civil6 ori criminal6, in aceea§i limb â i-se lace pertractarea,in aceea§i limb6
i-se pronunfd sentinfa : in cele mai multe cazuri el se vede dar os6ndit pir6 ca s6-§i poal6 da searna, cum §i de ce. De oarece judecgtorii sunt oameni,
cari nu §tiu romane§te, iar interogatorul §i intreaga investigatiune se face in bimba maghiarä, pe care Românul nu o intelege, in cele mai multe cazuri vre-unul dintre servitorii oficiului mijloce§te intelegereA intre judecgtor §i judecat. Astfel ,
de cele mai multe ori sentinta se pronuntg pe www.dacoromanica.ro
145
baza interpretärilor, fäcute de un om, care nu are destulä culturä, ca sä poatä face asemenea interpretäri, ha e lipsit in unele cazuri §i de buntivointa cuvenitä.
Abuzurile sävar§ite cu acapararea alegätorilor sunt atat de notorice, incat ne vedem In fata unei organizAri sistematice a coruptiunii electorale, al cärei sprijinitor §i factor principal se adevere§te a fi insu§i organismul administra-
tiv al statului ungar. In fata acestei fal§ificäri generale §i sistematice a alegerilor este prea natural, dacA chiar in dieta ungarà s'au simtit mai
multi indemnati a-§i ridica glasul pentru apärarea dreptului de libertate electoralä, care, precum se §tie, §i azi e un plum desiderium. At& de departe merge in statul ungar corupliunea electoralei §i violentarea comtiinfelor, abuzul
de drept qi de putere ce se face in ale gen, Malt numai cu capul ameinil se mai poate aveinta cetelleanul in luptele electorale §i alegerile au ajuns sei cad infali§area reisboiului civil. Vgzand aceste nelegiuiri, poporul roman, mai ales In Transilvania, unde §i dupà inaugurarea uniunii s'a pästrat o lege electoral:A deosebifA de cea din Ungaria proprie, aflä eft' ar fi o intreprindere nedema §i nepatrioticA de a mira cu ciomagul §i cu toporul in luptel pentru validitarea celui mai cardinal dintre drepturile sale : el spell §i a§teaptä ca alegerile sii fie libere §i legea electoralii sei fie dreaptil.... Articolul de lege privitor la organizarea muRum Abrudesn u
www.dacoromanica.ro
10
146
nicipiilor e creat §i el in vederea excluderii Românilor din viata publicA.... Biserica í coala au rämas singurele sfere
ale vietei comune, in care, gratie Orinte§tei purfäri de grije a M. V., Românii i§i mai credeau ocrotità libertatea lor de desvoltare nationalä.
Articolul XLII din legile anului 1868, § 14, asigureaz6 autonomia biseriCeascä, precum §i com-
petenta lorurilor biserice§ti autonome in materie
de religiune §i de instructie.... Dupä putini ani s'au pus insä in discutiune proiecte de legi, cari aveau de scop nu numai tirbi-
rea acelor autonomii §i märginirea lor la ni§te cadre, in care avântul cultural este peste putinta, ci totodatä §i siluirea prin lege, ca fiii oriceirei nalionaliteifi, in §coalele conlesionale, sei invefelimba maghiarei. in vederea acestui scop, lucru
ne mai pomenit in lumea aceasta, s' a dispus prin ca inväleitorii §coalelor confesionale s'ä fie obligati in termene defipte a inveifa limba maghiarä, dacei fin sti nu fie sco§i din of iciu... lege
...Contra actelor donationale §i contra legilor azi in vigoare, limba maghiarci a fost impusä ca limbei de propun ere in Foalele secundare din Beiu§, pi-in simple dispozifiuni ministeriale... Din banii pleitifi de noi, statul nu sus fine pen-
lru desvoltarea noasträ nafionalei nici un gimnaziu, nici o qcoalei medie, fie comercialä ori economicei, fie barem o coalti pedagogicti. Ba nu ni
se mai (16 nici autorizafiune de a MI iinfa noi www.dacoromanica.ro
147
in§ine, din propriile noastre mijloace, qcoale secundare... Guvernul a luat cele mai aspre mAsuri, pentruca glasul nostru sà fie inäbusit, ori cel putin
sä nu stràban. Leyea de preg a fost croit6 anume in vederea acestui scop. De oarece in Transilvania Romanii sunt in majoritate precumpAnitoare, guvernul a tinut sà aib6 pentru Transilvania o mai liberà dispunere in ceea ce priveste presa, pentru ca sd poatd înäbui cu mai multd inlesnire exprimarea convingerilor... N'a -put sä restabileasc6 pacea i buna intelegere, ci a crezut eä este bine i potrivit cu interesele de rass6 ale poporului maghiar, ca s6 fac6 toate opintirile, spre a nu lAsa s'ä se manifeste nemultumirea. 99Politica awl% a guvernului a fost condus6 si ea in vederea acestui scop... Majestate ! Noi, Românii, nu dorim deceit sd putern ti-di Iii bund infelegere cu toli conceteifenii
nqtri §i sá putem urma ln pace lucrarea noastrd culturalid §i economicd. Peitruni de conViinia irdiniciei qi a incoruptibilildlii neamului nostru, noi am rade de silinfele zadarnice, pe care guvernul fdrii noastre qi societatea maghiard, incurajaid de dansul, §i-le dau spre a ne duce la decadenfd culturard i economicd, pentru ca sd ne ¡acá accesibili pentru renegarca nafionald. Actiunea guvernului insà si a socientii maghiare produce in mod firesc o reacfiune, care se manifesn in toate sferele vietii i astfel ant www.dacoromanica.ro
148
monarhia, cât i patria noasträ mai restränsä e tinutä in continuà främäntare.
Suntem chibzuiti, Majestate, suntern iubitori de ordine, leali §i indelung rädbätori, dar suntem oameni §i nu se poate sa rämeinem neatinO, Mild in fiecare zi suntem provocali, insultali feird de sfialä, lovifi in interesele noastre culturale §i in cele economice, ameninfafi in existen fa no asirá nalionalà....
Prima datorie a cetäteanului e sinceritatea fatà cu monarhul §i fatä cu concetätenii säi, §i Românii au implinit totdeauna datoria aceasta.
In consecintä marile interese de desvoltare §i de existentä, cari leagä poporul romän de monarhie §i din devotament cätre Majestatea Voasträ, Roma nii au primit cu supunere situa-
fiunea creatä prin dualism, ca pe una care nu poate sá fie deceit trecätoare §i au suferit cu in-
delungä rttbdare nedreptätiile ce li s'au fäcut in timp de un pätrar de secol. Ei insä n'au ineetat niciodatà a-vi da silinta sä opreasc6 pe conducAtorii statulni din calea primejdioasä pe care .au apucat. Având in vedere cà Volenti non fit iniuria", Românii au protestat toldeauna, fetal de sf laid contra ori qi card ceileäri de drepturi °data diqtigate §i qi-au rezervat in fafa fdrii §i in tata lumii dreptul de revendicare pe timpuri mai pHincioase pentru desvoltarea internä a monarhiei. Toate silintele pacinice §i toate protestärile lor leale au eämas insä zadarnice. www.dacoromanica.ro
149
Am arnat In acest Memorand al nostru, cä uniunea §i inaugurarea ei prin art. de lege XLIII ex 1868 este o desconsiderare a tuturor drepturilor nalionale ceiVigate de Romei ni, ca element ce com-
pune majoritatea precumpànitoare in vechea Transilvanie...
Am arnat cA legea electorald, bazatà pe legile timpurilor feudale, este invederatà mistificare In ceea ce prive§te exercitarea celui mai car-
dinal dintre drepturile reclamate de spiritul de libertate §i de adev`áratul constitutionalism, o in-
nàbu§ire In form6 legalà a exprimgrii vointei popoarelor...
Am aràtat di cea mai de cApetenie chestiune de organizare interat, chestiunea nalionaliteifilor, a fost rezolvatei in mod in just contra cerintelor desvoltArii dreptului nostru public §i contra ade-
vAratelor interese de consolidare ale statului... Salutea monarhiei, a patriei noastre mai restranse §i chiar a poporului maghiar indeosebi cere sei se punei capeit acestei stdri de lucruri, sd se ia ceit mai cureind inifiativa pentru asociarea internei a popoarelor, pentru ca adunati cu iubire §i cu incredere imprejurul tronului s'ä emulà'm cu totii 1ntru consolidarea §i fortificarea patriei comune.
Asteizi, dupd ce popoarele au lost invriljbite prin o politicil nesocotitei §i indeireitnicd, numai dela 1 ireasca mijlocire a Majestillei Voastre se mai
poate a§tepta o asemenea schimbare salutard in viafa noastrd comunei .
www.dacoromanica.ro
150
PAtrun§i dar de dorul pà"cei de atAta timp pierdutà, ingrijati de soarta patriei i plini de incredere in infelepciunea qi in impäräteasca solicitudine a Majestälei Voastre, Românii se mAngAie cu speranta cà§i de astà datà, ca in atAtea rânduri, se va adeveri traditionala lor credinll cá vindecarea rinilor §i lini§tea inimilor tot dela Tron vine in cele din urmä, dici ale Monarhului sunt inimile qi inimile sunt plenitudinea puterii".
Memoriul poartà iscAlitura comitetului designat de adunarea generalà a reprezentantilor tuturor alegAtorilor români din Transilvania §i Ungaria" alcnuit din cei mai credincio§i supu§i" ai Majesfätii Sale Dr. loan Ratiu, pre§edinte ; Gheorghe Pop de Bilse§ti §i Eugen Brote, vice-pre§edinti ; Dr. Vasile Lueaei, secretar general, §i Septimiu Albini, secretar. Era deci luCru mare ce se spunea §i ce se cerea
In Memorand". Niciodatä nu s'au spus vorbe mai pline de demnitate §i mai comtiente in /ala tronului, de cum s'au spus In acest Memorand". Plangeau inteinsul nkazurile noastre de veacuri, dar fierbea totodatà i energia, care in o bun'ä zi are s'A Infrângä näcazurile. Deputatia, menitä cu prezentarea lui, pleac6 la Viena. Trebuia o audientà la impAratul. Dar audienta atArna de Ministerul unguresc, impotriva c'gruia se fAcurà plângerile ; deci nu fu acordatä. 5i memoriul rsämase in buzunarul deputatiei. In schimb Dr. Lueger, primarul Vienei www.dacoromanica.ro
151
§i du§man al Ungurilor, le fAcu frunta§ilor no§tri
o primire cordialà, sosirà telegrame, se aranjarà banchete. IspravA Irish' nu se fácu. Memorandul" fu a§ezat in plic, trimis la Curte, care apoi la rândul s'Au, tot nedesfkut 11 trimise Ministerului dela Budapesta, iar Ministerul if dete inapoi pre§edintelui Dr. loan Ratiu. Cu neizbanda aceasta ins6 nu putea fi invinov5tit numai guvernul unguresc §i mai putin ai no§tri. De vinä era iart4i acela§i sistem cunoscut al curfii dela Viena, care alma vadli de interesle sale §i nu stili bard ca pu! cu
tre neamuri qi cu ascultarea ptisurilor lor. Jalbele unui popor in fata Habsburgilor n'au va-
loare, decAt atunci and acest popor e tare §i poate fi mai util decat altul impotriva cgruia se fac plânsorile. Curtea de Viena se fAcu ea' nu §tie nimic de
Memorand, de§i In jurul deputatiei fu atata gälägie. Dacà ar fi zAcut inteadevAr la inima domnitorului interesul acestui popor nenorocit, dar credincios, ar fi cerut insu§i el Frantz losif 1 ca memoriul sà-i fie prezintat §i ca el sA fie informat despre tot ce se intâmplà cu supu§ii s5i. Dar nu de aceasta le ardea dumnealor tocmai deaceea, de unde noi ne-am adresat
cu incredere §i vechea credintà tronului, acum ne vAzuràrn deodan, pentru aceastsä manifestare
de alipire, dati tocmai pe mâna acelora, cgrora le fAceam rechizitoriul www.dacoromanica.ro
152
XXIII Pro eesul Memorandului" Publicarea memorandului trezi la noi pretutin-
deni amäräciune pentru neprimirea lui, iar in societatea ungureaseä si in sferele conduatoare ale politicei unguresti indignare, urà si apoi un nebun dor de räzbunare. Incepurà ränd pe ränd procesele politice pentru toate fleacurile. Aurel Popovici fu tras in judecatà pentru Replica" sa
si osandit la 4 ani temnitä in numele M. S. ImpAratului Frantz Iosef 1". cAtre care noi
ne adresaräm in atatea randuri cu Guvernul porni proces de malta treidare qi agitafie
impotriva uniteifii statului qi impotriva neamului
unguresc, celor trei autori ai Memorandului", apoi in anul urmtitor incepu procesul monstru qi impotriva celor cari isceiliserei acest Memorand".
Ungurilor li se dAdu din partea Curtii toatà puterea sä se räsbune cum vor si cum cred de cuviintä si cum va fi mai bine pentru dânsii. Insuqi impeiratul, care in cazul cel mai reiu trebuia sei rämand imparfial, aprobel atitudinea lor.
La Borosebe Ii spune in falà actualului mitropolit dela Sibiu loan Mefianu eft' El e suveranul tuturora, ldrei deosebire de nalionalitate religie, cei in farei trebue sà domneascA intelegere, cA n'are cuvinte prin cari sti oseindeascei indeajuns acele primejdioase agitafii cari in un ele finuturi fintesc sei seducei poporul".
www.dacoromanica.ro
153
Incepe deci marele proces. In fata barei judecätore§ti era -Win Intreaga floare a poporului românesc de peste munti. Se cerea cea mai asprà
pedeapsä impotriva acestor turburätori §i instigatori de rdscoalà. Ministerul Banffy îi puse In joc toatä iscusinta sa pentru a scoate vinovati cu ori-ce pret pe ace§ti frunta§i §i a-i osändi, incat infrangerea lor sä le facA imposibilä reIntoarcerea la viatà.
Judecätorii §i juratii erau cu totii ale§i unul §i unul, gata ori cand la pedepsirea asprà a agitatorilor valahi. Chiar §i locul procesului, Curtea cu juri din Cluj, fusese a§a de bine aleasà, incat nu putea fi nici o nklejde cà jurii vor scoate nevinovati
pe cei cari iscäliserä memoriul. Inteun ora§ arhi§ovinist §i ungurizat total cum e Clujul, juratii nici nu puteau fi decAt Unguri, deci ei in§i§i pärta§i ai neamului Impotriva cäruia se
fäcuse jaiba la tron. Se putea §ti dela Inceput, care va fi sfar§itul procesului. Procurorul Jeszenszky §i avizase. Procesul trezi insä valuri enorme, nu numai in societatea cultä", ci In toate päturile poporului nostru. Numai doar anul 1818 a mai putut rtiscoli a§a de adLic sufletele. Satele noastre fierbeau ; pretutindenea era .o a§teptare infriguratà §i un interes a§a de intins pentru Memorand" §i pen-
tru alcauitorii lui, Inca sate Intregi plecarä la Cluj ca sä aziste la faimoasele osande. Din Sätmar, din Muntii apuseni, de pe Valea 01www.dacoromanica.ro
154
tului, din tinutul Rodnei, din 135nat chiar curgeau sAtenii §i däpildiau Clujul. Pe Ungurii din Cluj ii cuprinse chiar groaza vAzand atäta romanism adunat. 5i pretutindeilea interes, pretutindenea discutii, pretutindenea se analizau §i discutau punctele din Memorand" §i se strängeau pumnii de indignare, c'ä pentru aceste adevilruri pot fi condamnati cei cari le-au spus. In fata judecAtorilor acuzalii stilteau mândri, con§tii &A 0-au indeplinit misiunea §i gata s'd indure ori-ce osana. 0 apArare prin capacitarea junior se 'Area dela inceput inutil6 §i de pi isos.
Comitetul national §i fäcu o declaratie, c'ä nu se po' ate apAra, de oarece continutul Memorandului" e adevArat, iar scopul guvernului e 16murit : prigonire §i rgsbunare. Memorandul", pentru a csärui publicare §i r'äs-
pändire suntem tra§i ca ni§te fäcä'tori de rele inaintea acestei bare judeeätore§ti, spune Comitetul nu cuprinde, precum v'ati putut convinge, decAt gravaminele poporului romän, care ne-a trimis pe noi ca s6 cerem scutul Tronului pentru drepturile lui nesocotite §i c51cate in picioare. Ceea ce ne-a silit pe noi §i pe intreg poporul
roman ca s'ä facem acest demers, este faptul cà atät legislaliunea, Mt §i guvernul ne-a adus la convingerea nestrclmutatà, di in tala lor pentru noi vorlki de dreptale nu poate fi. In zadar au lost toale promisiunile ce s'au dal, www.dacoromanica.ro
155
in repefite reinduri, pentru res pectarea drepturilor noastre nalionale! In zadar am incercat toate lormele §i mijloacele legale !
In zadar ne-am plans la tog lactorii competenfi
ai statului! Exclusivismul de rassä a declarat räsboiu de exterminare limbii qi nafionalitalii noastre. Nu ne mai rameisese dar deceit aceastä sin gura cale a apelului la lactorul su.prem al statului §i la opiniunea publica a lumei civilizate.
Fat5 cu acest act, care nu contine decat curatul adevAr §i este icoana credincioas5 a suferintelor §i nedreptgtilor seculare ce le indurà poporul român din Transilvania §i Ungaria trebuia ca regimul, ori sä se desvinovaleascti, ori sä se Hisbune.
DesvinovAtirea nu era cu putintà ; a ales calea r asbunä rii !
Ne-a impiedecat sei ajungem la Tron §i acum ne supune judecalii acelora, contra carora ne-am plans. Ceeace se discutä aici, Domnilor, este insa§i existen fa poporului roman. Existenta unui popor nu se discutà ; se afirmg.
De aceea nu ne e in gand s6 venim inaintea Ca' avem dreptul la sà" dovedim
D-voas Leg,
existentä. Ink' o asemenea chestiune nu ne putem apara in tata D-voasträ; nu putem decal sä acuzam in jata lumii civilizate sistemul asupritor, care linde www.dacoromanica.ro
156
si ne ripeasei ceeace un popor are mai scamp : Legea §i linaba! De aceea nu mai suntem aci acuzall ; suntem acuzatori... Am fost violentati §i aici §i am lost terorizafi lotdeauna, acum suntem terorizafi in toate de Mud am denunfat lumii civilizate asupririle ce le indureim...
Prin spiritul de intoleranfci, prin un fanatism de rassei fárá seamän in Europa, oscindindu-ne, vefi izbuti numai ca sei dovedifi lumii cá Maghiarii sunt o nota discordantei in concertul civilizafiunii".
Zadarnice au fost insà toate protesfärile, zadarnice toate declaralii1e, toatà oratoria cheltuità apoi in fata curtii cu juri, comitetul a lost declarat vinovat §i urma ja pedeapsa. Astfel se Mid mplä acel unic caz in istorie irunta§ii unui popor, cari cu depline1 incredere s'au adresat domnitorului, inläfiqd nd nenorocirile de cari sulerei acest popor §i cereind ajutorul lui pentru curmarea lor, sunt oscindifi, pentrucei au scos la luminei adeveirul, i oscindifi in numele aceluia§i rege, de tronul ceiruia se apropiaserei Cu umilinfei §i smerenie. Dr. loan Ratiu §i comitetul national s'a adresat imOratului §i regelui Frantz Iosef I §i acum in numele imp6ratului, al
aceluia§i impärat Frantz Iosef I, li se dicta in ziva de 25 Maiu 1894, la 14 inO, grozava pedeapsei de 31 de ani temnif6. A§a dar Habs-
burgii ne-au dat inc6 o dovadà de dragoste, a§a cum inteleg ei acest sentiment ! Dela Unguri www.dacoromanica.ro
157
cel putin nu ne asteptam niciodan la bungvoinn. XXIV Furia ungureasefi §i °pinta publiefi româneaseli
OsAnda nedreapn rostità de tribunalul din Cluj avu un rAsunet enorm nu numai in societatea româneased din Ardeal, ci si in regatul
liber. Tännimea strânsA la Cluj, intelectualitatea care urm6rise pas cu pas toate momentele procesului, in treg neamul românesc din Ardeal
ajunse bite() stare agitan asa de puternicA, Inca guvernul Banffy 016 cu cale sA impAneze
anumite comune românesti cu jandarmerie si arman. Prezenta acestora in sate snrni si mai mult nemultumirea. De sus si Oda' jos era un clocot surd si valurile infrigunrii in loc sä" se potoleascg, se imputerniceau si mai mult. In 16 lanuarie 1894 guvernul prin o ordinaliune opri scurf ori-ce activitate a partidului nalional main si incepu apoi o prigonire pe toate terenele impotriva noastrà. Temnitele dela Segedin si Vat
se umplurà de memorandisti si ziaristi. Altii plecarà in Elvetia, iar cei mai multi trecurà muntii si se stabilirà in regatul liber, cu durerea
In suflet de a nu fi putut duce la indeplinire intreaga lor misiune si cu nàdejdea cA din România se va putea porni o miscare cu mai mult rezultat. In Ardeal par'cA se intoarserà vremurile de www.dacoromanica.ro
158
dupsä revolutia lui Horia. Dreptul de adunäri fu resträns, ori-ce manifestare a noastrà inäbusitä cu baioneta. Ungurii atatati chiar de autoritäti därâmarà in unele locuri pânä i casele celor osänditi, nimicindu-le intreg Binefäcnoare influentä avu insä procesul Memorandului" asupra opiniei publice din Regat. Granitele politice, pentru a cAror doborire am luptat i luptäm i azi, cu toate incercArile de
intelegere, totusi erau pänä la aceastä datà granite intre suflete. ahicatia deosebitä pe care o aveau cei din Ardeal i Regatul liber, läsa o oarecare räcealä intre cei de aci i cei de dincolo
släbia intru câtva interesul pe care trebuia sà-1 avem unii de altii. De unde panä la procesul
Memorandului" in Regat se auziau chiar voci de simpatie pentru poporul unguresc, care era considerat ca un luptritor pentru libertate impotriva Hahsburgilor, acum deodatei se &sat"luirä toale planurile ascunse ale ungurismului se leimuri intreagei atitudinea sa din trecut.
Tipetele InAbusite de temnitä ale celor din Ardeal treziril aci nu numai o indignare legitimä, ci totodatà i convingerea c.a. dela Unguri nu
se poate astepta o actiune de bunä intelegere, asa cum se astepta pänä atunci. Se alcAtui Liga", se formal% societäti, cari toate îi puneau ca scop
ramtuirea celor ce se mai pot inântui. Era evident, di ungurismul tinde cu ori-ce pret la robia noasträ, la stäpanirea definitivä a Ardealului, ca apoi mai usor sä poatà aservi i pämântul www.dacoromanica.ro
159
liber românesc. Se cereau deci nu nuniai interventii din partea particularilor pentru usurarea celor de peste munti, ci se cerea o actiune mare politicg din partea guvernului romän. Oameni politici, literati, cu totii isi dau mâna sg lgmureascg in sfärsit opinia publicg si pe toti visätorii unei impgcgri romano-maghiare de Ong atunci, ea' o astfel de intelegere e o utopie, catg vreme poporul unguresc nu renuntg la politica sa traditionalg si nu cautg sg si dea, nu numai sà tot la. Toa tg lumea se convinge mai ales de importanta mare ce o prezintg neamul românesc din Ardeal pentru Regatul roman. Fruntasi ai vietii
politice afirmau in plin parlament chiar,
eh'
chestia Roma nilor ardeleni nu e chestia lor particulard, ci a inlregului neam din Regal, a cgrui
existentg ca stat e legatä sträns de existenta neamului. Si pe längg intrunirile publice, pe lângg
diferitele adungri, ca cele dela Dacia", in cari conducgtorii vietii publice din Regat analizau situatiunea si cercan dreptate pe seama fratilor tariti in fata judecgtei unguresti, atunci se ridicg cu mai mare energie in parlamentul romän chestia celor de peste munti. Si, cee,ace dg acestei chestiuni o mai mare importantg, o relevg in parlament nu un om de ränd, ci un fost si viitor prim-ministru al tgrii, seful celui mai bine organizat partid politic din Regat, al partidului national liberal, Dimitrie A. Sturdza, www.dacoromanica.ro
160
care îi tidied glasul ant in decursul procesului, dupä terminarea lui. In Ardeal s'a incins o lupt5 mare si o mare du§mdnie intre cloud popoare zice &Aim' in sedinta Senatului din 27 Noembrie 1893, pe când
memorandistii snteau in fata judec5tei.
Uuld ne intreb6m, cum s'a incins aceastä lupt5 si din care parte s'a deschis ea, cons tat5m cA adevArata cauz6 nu este alta cleat c5 aghiarii, fiind detiitorii de fapt ai pu Lerii de stat, voiesc sd maghiarizeze pe .Ronuini, adic5 desnalionalizeze, desfiinfeze. Nu dela Români a inceput lupta, nu Romanii se inc6p5nneaz5 in si nu ROMAIIii doresc sA o urmeze. i aceasn lupt5 e cu ant mai infioriltoare, cu cût acei cari
au provocat-o nu se sfiesc s'o ducg chiar ad absurdum. Oare nu este absurd faptul cà atunci când câtiva cetäteni fac o publicatiune, care se crede a fi rea, chiar trild5toare de tarrt, i ciind
guvernul îi duce inairtea justitiei, fie aceasta si un simulacru de justitie, i justitia Ii condamn5 la inchisoare, fie chiar sä" fie detinuti inteo inchisoare ea aceea vestin dela Spielberg, fie chiar s5 fie maltratati, cum a fost Silvio
Pellico, nu este absurd ca atunci s5 mai ridici populatia inconstienn, ca altora, cari n'au fost condamnati, s5 li se d5rAme casele, s5 li se nimiceasc5 avutul, srt-i sileascA sà ias5 din localitatea unde s'au asezat i s'ä pribegeascä aiurea ?
Nu e absurd, e6 pe cAnd cei condamnati poli-
ticeste, Mil a fi fäcut un act de nesupunere, www.dacoromanica.ro
161
gem in inchisori, malti-atati ca in veacul de mijloc, cei cari dírîmä casele celor nevinovali §i
le nimicesc avutul §i lini§tita petrecere, aceia sA §eazA nesupArati, ha sA fie chiar Idudali de apta lor barbard ? Aceasta nu e absurditate politic'ä?
Uncle brutalitatea §i inichitatea domineazA atAt de strapie, acolo domineazil nu bunul simt,
ci absurditatea. Dar abstirditatea nu are niciodatA victorie §i am convingerea cà i in Ungana nu va putea dura... DacA Romanii din Ungaria ar tAcea §i s'ar supune, ce ar dovedi aceasta? CA ei sunt slabi, moi §i Mil via VA. Dar acest räu nu s'ar resfrAnge
§i asupra noastrA, a celor din Regat? Nu ne-ar socoti Maghiarii mai intäiu §i mai tärziu §i altii, §i noi suntem aci, in Regal, slabi, moi fdrd viald? acesata n'ar da na§Lere chiar in noi la o Upset de incredere? CAci nu va fi de glumA cänd
trei milioane de RomAni, jumkatea populatiei de azi a Regatului, va fi maghiarizatA, adicA va dispArea ca populatiune romanescA. i cand ne va lipsi increderea in trdinicia noastrd, cine poale rdspunde de viitorul noslru? Nu este atunci pusei In chestiune siguranfa i existen fa Regatului roman
Nu trebuie sà ne temem sà vorbim de chestiunea Romanilor din Ungaria, nu trebuie ne temem, pentruc'ä dacd ne-am teme §i am tdcea
in Parlamentul roman, ce ar mai insemna RoRusa Abrudeana
www.dacoromanica.ro
11
162
mcinia? N'ar mai insemna nimic, ar fi o tarà aservità ; amfi schimbat relafiunile de vasalitale cu Turcia in relafiuni de vasalitate cu Ungaria.
(Aplause). Aceasta nu se poate. Pentru aceea a luptat poporul romiln ? Pentru aceia i-a da I D-zeu Wärbati vrednici i intelepti cari sà-1 con-
duc6 la independen0 in timp asa de scurt, ca din o vasalitate sá cAdem in o ala vasalitate? Avem interese permanente, cura o spune d. Tocilescu in rAspuns ; acele interese permanente sunt irisa' mai mari clec& interesele financiare : acelea sunt interesele existenfei neamului romdnesc. (Aplause). Aceste interese trebuie sà fie apArate, cAci ori ele vor fi ap6rate, i vorn t'A ori nu vor fi apArate, i vom pieri. vorbesc de peire, vorbesc de acest Regat ; cki trebuie sà và bggali bine in minte, cá nu poate exista acest Regat färd scl existe i ceilalli Romdni.
Ccind Românii, cari trajese In ((pira de Regal, vor fi desninfali qi sdrobili, va suna §i ceasul nostru foarte curând" (Aplause)... Acei ce cred, cä prin sfialli i t'Acere se pot strecura, gresesc ; càci fácând, numai glasul acelora, cari cred CA pot chinui pe Români, va fi
auzit, si e de temut atunci, c'd nu dupä' mult timp vom plAnge asupra ruinelor românesti din Tara ungureascrt i greu vom rcisufla atizad aci, in Regat...
Maghiarii aspirà, ca atunci, când ei ar fi vre-odatà in perico!, noi acestia din România sà särim in ajutorul lor, dupà cum ne dicteazrt www.dacoromanica.ro
/63 rnintea sänkoasä §i politica sän:.4toasä. Crici dacA
statul ungar, In care locuiesc Români, e atacat, cum sä nu särim sä apäräm §i pe Magbiari §i pe Români? Dar cum am putea seiri in ajutor, clind Maghiarii buzdugdnesc pe Romeini, strivesc pe Romeini §i cautei sei desfiinteze poporul romdnesc?
Sri facem ca Maghiarii sil inteleagel °dale( di daed ei voiesc azi desfiintarea poporului romein,
mdine insd ei vor fi desfiintati de allii Acest lucru trebuie inteleaget ceteitenii i parlamentul
guvernul".
E:rau cuvinte hofärite acestea. Si spuse dela inältimea tribunei parlamentare, de §eful celui mai puternic partid politic din Tarä, §i primite cu eäldurä de intreg Senatulexprimau nu numai pärerea unui om sau a unui cerc resträns, ci insä§i convingerea neamului românesc intreg. Cáci parlamentul Regatului in aceste cupe era al neamului. lar dupti ce odioasa osändà dela Cluj fu rostità §i incepurä §i vandalismele, la Intrunirea public6 tinutà la 25 Septembrie 1894, Dimitrie
Sturdza se ridicA din nou §i spunea plin de energie
Chestiunea Nationale(' a trecut de dincolo de
Carpati In Regatul romän §i a devenit aci o chestiune arzätoare...
Dacä ar exista dincolo de Carpati numai 300.000 Româiui, eu cred cà agitatiunea produsä
la noi de nedreptätile ce ei sufär, ar fi fost redusä la o simplä compätimire cu suferintele lor ; www.dacoromanica.ro
164
dar când e vorba de desfiintarea §i de maghiari-
zarea a trei milioane de Români, a jumätatea populatiunii regatului nostru, atunci ne cutremurAm, cAci ne zicem : ceind va fi cu putinfd ca trei milioane de Romdni sei fie desliinfali dincolo, alunci §i pentru noi pericolul desnafiona-
lizeirii a luat un corp palpabil. Azi credem &A nu e putere omeneascä, care sä poatà desfiinta neamul românesc, §i sprijinim aceastä credintä, cA nu numai am rezistat secoli intregi in contra incercärilor de asemenea naturä, dar am ie§it mai viguro§i, mai infäriti din aceste incercriri. Cd nd inset' vom vedea a treia parte din neamul nostru ingenunchiat §i desfiinfat, alunci va intra In noi indoiala, §i indoiala shibeVe, §i sleibiciunea
e sfeir§itul. Vedem insä §i pipäim astäzi 61 pericolul de maghiarizare de dincolo de Carpati a adus intreg neamul romdnesc in grea cumptind. Ne temem de pericolul care poate sä ne ajungd pe noi, ceind planurile maghiare vor ieqi la capdt. (Aplau se).
Avem noi Romd nii din Regatul noslru simlima* ntul di atunci cdnd va suna clopolul de moarte
pentru cele trei milioane de Romani din Ungaria §i clopotul de moarte al nostru a sunat. Acela§i
simtimânt il au §i Românii din Ungaria, cA desfiintarea Regatului romfm este §i desfiintarea lor. Maghiarii §i astäzi se socot in veacul de mij-
loc. Moldova §i Valahia niciodatä nu au fost .supuse regatului Ungariei. In diplomele lor inset' www.dacoromanica.ro
165
IVIaghiarii considerau Moldova qi Valahia ca feiri
alipite de Ungaria. CAnd vor fi maghiarizat pe cele trei milioane de RomMIL e cert c'ä atunci vor prinde curaj, vor scoate pergamentele lor qi vor aplica aceea ce deja multi scriitori ai lor ream-al : realizarea diplomelor lor 5i a felului ce ele confin : intinderea regatului maghiar !And la Marea-Neagrii.
Nu este dar pericol de existenta Regatului nostru §i a neamului nostru, acela care ast5zi -vine dela Maghiari? Se na§te intrebarea : in asemenea circumstante ce trebuie 170i sii facern?
Nri putern sà" làsm pe fratii no§tri de dincolo sà" piar5, fär5 s5 ridic'Arn glasul nostru. (Aplause)...
Nu putem s5 nu ridicgm §i noi glasul nostru, când ei strig6 : Ne strivesc, ne desfiinteazà Ma-
ghiarii ! Si and vedem c5 strignul lor e o realita te, care-ti sfA§ie inima, cum sd nu ridictim 5i noi glasul cu loard lumea cultà 5i sei zicem Dreptate pentru cei oprimafi I SO nu mai fie in Ungaria leirddelegea legel SO nu se mai schingiuiaseci poporul romein, care nu cere deceit dreptale I
llacti n'am fi Români, dac5 am fi un stat de
altà limb5, dar vecin cu Ungaria, incä acest simtimânt ne-ar agita inimile ; dar oare nu sun-
tem Români noi si nu §tim at noi in§ine am suferit veacuri de schingiuiri §i de nedreptäli, 'Mat ne infiorAm numai la aducerea aminte a celor p5timite? I Aparfincind de ba5linti Europei culte, putem oare sta impasibili 5i nepcistitori la
aceastel exeeutare a unei treimi a neamului rowww.dacoromanica.ro
166
mdnesc? Am pasibili"
o modaciune, daca am §edea im-
cuvintele batranului sef de partid fura primite cu aceleasi ovatii entuziaste. Se rostira rand pe rand toate societatile, protest:And in fata lumii civilizate impotriva justitiei unguresti si a ideilor cari o inspira. Ii parasi calmul chiar si Academia Romana i cu autoritate îi ridica si ea glasul. In acelasi sens se pronuntara aproape toti fruntasii vie tei publice, chiar si unii din pururi ingrijoralii pururi circumspectii factori raspunzatori". Publicul din Regat s'a convins de importanta chestiei ardelene si a inceput sa fie patruns de gandul CA acolo trebuie adusa lecuire. Dar illeà nu-si &Idea seama ce fel de lecuire va fi aceasta. -La un iasboiu nu se putea gandi pe atunci nimenea ; cel mult putea fi vorba de un rasboiu al sufletelor, de pregatirea constiintei pentru vremuri potrivite. In Ardeal ajunseram cu totii la convingerea
ca dela Unguri, noi nu putern astepta nimic, incat lor zadarnic ne-am adresa de aci incolo. lar dela impaarat tot asa. Acesta are sa-si faca neted interesele sale si numai dupa aceea sa se gandeasca la ale noastre, daca nu-i incrucisam cumva cararile. Principiul, care dela rasboiul independentei incoace strabiltuse in mentalitatea noastra, acum ne cucereste definitiv : mantuirea noastra nu ne poute veni de nicairi, decal dela noi in5ine.
www.dacoromanica.ro
167
Trebuia deci sä facem pregritiri in directia aceasta. Pentru pararea magbiarizärii, pentru inläturarea tendintelor de aservire econornicà si
politicä, trebuia sä ne strAngem si mai mull. In jurul institutiunilor noastre, sà creigm institutii noui, sä ne organizkn, nu numai pe baze platonice si de sentiment, ci pe baze economice reale.
Pasivitatea fatä de parlamentul unguresc o pästrärn deci cu si mai mare rigoare, &Ad acolo nu avem ce cäuta. Dar pornim o mai intensivä muneä economic5 i culturalä, care ar fi putut merge si mai bine si ar fi putut da rezultate
si mai mari, dacä am fi inceput mai de vreme dacä in locul lungilor discutli i certe de dialecticä politicä cu partidele unguresti, ne-am fi gAndit sà fim tari intäiu i apoi sä ne luäm la hartä. Politica habsburgicä ne-a ademenit zeci de ani deartindul, ne-a läsat sà credem cà Viena e sprijinitoarea noastrà i dusmana Ungurilor, a cäutat in totdeauna sà ne arate cä dusmanii nostri sunt numai i numai Ungurii i prin urmare adversarii lor ne sunt prieteni, i când a dovedeasell aceastä drafost momentul goste de care ne tot asigura, atunci s'a gändit la interesui ski si ne-a jertfiL fàrà nici o crutare. Ne-am convins dar cä nici dela tron nu mai e
nàdejdei aceasta e un cilstig dureros, dar bogat In invätäminte. www.dacoromanica.ro
168
XXV Noul activism.
Dacg e adevgrat cà mirgrile mari politice ale unui neam sunt in strânse leggturi Cu mi§cgrile culturale §i literare, atunci am putea spune cu sigurantg Ca' energia manifestará in ace§ti zece ani din urmg de poporul românesc de peste
munti, in mare parte e o urmare fireascä a puternicei vieti literare, pornità in preajma anului 1900 §i condusg cu atAta energie de d. N. larga. Nevoile
ne fgcurg nemultumiti fatg de sis-
temul care ne ochmuia : ceream indreptare. Dar algturi de aceasta ajunseegm cu totii pgtrun0 de gAndul, cà suntem un neam mare, cu aptitudini distinse §i menit pentru un viitor frumos in acest colt al Europei. Literatura, hazard pe §coala noug a lui Eminescu §i apoi a lui Co§buc, formeazg rezervoriul din care se adapg con§tiintele. Curentul nou national in literaturg i§i cere dreptul sgu §i in manifestarea noastrg colectivg Mi§carea pornità de Vlahutg §i Co§buc, trecutg apoi i sustinutri de Semgngtorul" cu d. N. iorga, rilscole§te adânc con§tiir4e1e in Ardeal,
dà o noug directie tineretului nostru, fixeazg §i mai lgmurit ideile, pe cari trebuie sg le urmgm §i aratg §i cgrgrile pe cari trebuie sg mergem.
Dar situatiunea in Ardeal, ori catà muncti se www.dacoromanica.ro
169
depusese, e totu§i dureroasà. DeOrtarea dintre realitate §i ideal e a§a de mare in ochii tineretului crescut in crezul nou, in at tot mai mull se accentuiaz6 nemultumirea generatiei tinere fa tä de cea b`dtrâng" §i se cere tot mai imperios inaugurarea unei noui directii a mi§càrii politice. Se cere sA nu mai stäni pasivi ea 0116 acum, sà nu mai privim cuni se judeed de nobis sine nobis", cum se aduc legi §i dispozitii pentru infrângerea noastrà cu toate protestele noastre, ci Sd ludm armele In mad, sli pornim la luplei energidi pe loaf(' lerenele.
Se observii incetul cu incetul §i gre§ala politicei pasivisLe. Pasivitatea in multe locuri a fost inteleas.A ea o inactiune, pe and in realitate ea ar fi trebuit sà fie nu numai neparticiparea noastrà la parlamentul din Budapesta,
dar continuarea unei lupte at se poate mai energic'd in autonomiile comunale §i comita-
tense. Se observ6 deasemenea o §i mai mare intetire a nä'zuintelor de maghiarizare §i de nimicire economicti §i politic`d. Astfel din ideile sem`ánate de ziarul Tribuna" din Sibiu §i pàslrate cu sfintenie in suflete, din nouile curente de culturà nationard propovilduitä de literati §i oameni de §tiintà dela 1900 incoace, din o judecare mai obiectiv'd a gre§elilor din trecut §i a mijloacelor cu cari ad-
versarii V01: s`d ne desfiinteze, rgsare convingerea Cd e necesaril inaugurarea unei politici noui. In anul 1905, acest pas se §i face : noi intrtim www.dacoromanica.ro
170
intr'o nouei perioada de activitate parlamentara 5i politicti.
Dar si acum, ori-at ne-am ferit de greseli, In urma imprejurärilor a trebuit sà pästrAin pe cea mai mare. Find partid care stä pe baze legale,
care are sä sustiiià o luptà de apärare si nu o luptä de cucerire, nu puteam sà ne abatem dela programele vechi si mai ales trebuia sà pästräm acea nenorocità ideie de dinasticism i spre a nu fi invinoväliti de trädare, s'o accentukn asa de des, inekt sà ajungem teadevär parunsi de dänsa i sà uitäm de politica intregului neam, lärä deosebiri de granite politice. Am accentuat mereu c'ä tinem la dinastie, la patrie, intelegänd patrie" nu nmnai tinutul românesc, ci cadrul intreg al monarhiei habsburgice. Am ràspändit ideia aceasta asa de mult in popor, 'Mat Ungurii au inceput sä nu ne mai creaz6 ofensivi, pentrucA suntem ere, didciosi dinastiei, iar dinastia sà ne desconsidere cA nu putem fi primejdiosi. De aceea a urmat apoi nenorocire dupà nenorocire pe capul nostru Un dram de buntivointä ni s'a arätat doar in zilele din urrnA. Dar nici aceasta n'a venit dela Habsburgi, ci din anti parte. Rásboiul mare, In
care se sbuciumä azi intreaga Europà, bätea la poartA. Tripla aliantä si mai ales Germania vedea bine ce are sä se intämple ; interesul el de mare hegemonie nationalà cerea imperios ea l¡nia ei de ap5rare sä se intindri dela Marea Balwww.dacoromanica.ro
171
tica pana' la Marea Neagra impotriva Nordului rusesc : trebuiau deci neapárat castigate simpatiile regatului roman. Dar s'a vazut ca acest regat e condus de poporul care Il alcatueste. Iar acest popor nu poate merge alrtturi de Austria Germania, cata vreme, sub aripile Habsburoilor, Unourii fäceau cea mai criminal' siluire impotriva a lor patru milioane de Români. Opinia publica din %ara era adânc revoltata in urma celor ce se petreceau in Ardeal, cum e revoltata i azi. lar opinia publica a unui stat national e adevarala carma a statului. Germanii si-au dat seama de lucrul acesta, facura presiune asupra Austriei. Astfel de dragul intereselor germanismului ne-am ales si noi cu cateva zambete
intru cat acesteanu strica unifagaduieli, tatea statului tia tional maghiar" ! Atata însà, tot. Clarificarea o vor aduce zilele ce vin.
i
o
asteptam... XXVI. eoa1à si eultur5.
CA situatiunea noastrá culturalrt avea sa sufere din toate acestea, era doar firesc. A trebuit sa orbecaim pana in zilele din urma, cautand adevarata &arare. Acum in sfarsit am gasit-o §i o vom urma. Dar cata departare intre cararile din trecut, imprejurarile grele de azi i planul ce avem de urmat de acum incolo ! Lipsiti de
o traditie culturala bine fixata, abia biserica www.dacoromanica.ro
172
ne-a mai dat, când avea conducatori vrednici, temeinice puncte de orientare. Cultura noastrà In cursul veacurilor sub scutul ei s'a desvoltat. Guvernele din Viena ne-au inlesnit steädania numai din cAnd in cand §i aceasta avand in vedere diferitele lor interese politice. In ce privqte guvernele din Budapesta, cu toate eh' prin legi s'a garantat Romanilor autonomia bisericeasc6 i colarA, ele au urma'rit totdeauna in chip sistematic maghiarizarea. Principiul de care s'au condus ockmuirea §i guvernele ungure§ti in trecut §i pAn6 astazi, in aceasta" directiune, 1-a precizat foarte bine contele Albert Apponyi intr'un arlicol §tiintific din 1911
S'coala care n'are in vedere principiul cá cetti-
fenii ungari aparlin hotiírit §i exelusiv patriei maghiare, degenereazd intr'o 5eoa1il de pfiefito§i §i de trildiltori, care §coald meritd tot ateit de pulin sd fie tolerald ca i o §eoalil inieetatii de
ori-ce alt soiu de imoralitate. Consecve0 Cu acest principiu draconian, s'a urmarit maghiarizarea Romanilor pe toate incepând dela gradinile de copii §i pall la -invatam'antul superior. Toti mini§trii maghiari de instructie publica', incepand cu Trefort (1881), apoi contele Csa'ky (1891) §i sfar§ind Cu contele Zichy §i cu cel actual Bela Iankovich, au urma.-t acelea§i drumuri. Realizarea scopurilor lor incepe chiar cu gràdinile de copii §i azilurile. Se reglementeaz6 doar prin lege ca fiecare grcidind www.dacoromanica.ro
173
de copii fiecare azil sá trezeascti qi sá desuolte in sufletele copiilor sentimentul de alipire la pa-
tria ungarti §i con§liinfa aparfinerii la nafiunea ungarti, precum
felul de glindirereligios-moral".
In invrit5man1ul nostru primar, care ill Ardeal e o creatiune a bisericei romAne§ti, §coala,
precum am arRat, a pàtimit pe timpuri de §ovinismul nemtesc §i mai in urmä de ce! unguresc.
Tendintele de germanizare se manifest6 intâiu in putinele §coale române§ti infiintate sub irnp5egteasa Maria Tereza (1766) §i imp6ratul Iosif II
(1785) pe seama geániterilor, apoi in epoca absolutismului.
Gratie manualelor bilingve (nemte§ti §i române§ti) ce se intrebuintau in aceste §coli, en §i in §coalele infiintate sub scutul bisericei romtme§ti, se urmilrea §i sub conducerea nemteascá"
o adevAratà oper5 de instrAinare a sufletului românesc. Deci rolul germanismului al Habsburgilor pentru cultura noastiii este §i in aceste epoci foarte redus. Sovinismul maghiar a inceput s.ri se arate indt
pe la 1790, indar6 dupà moartea impäratului Iosif II, partizanul politicei de germanizare. 5i de atunci incoace cearcA incontinuu s'd influenteze §coala §i astfel §i cultura noastrà. Paralel insà" cu desvoltarea con§tiintei nationale ungure§ti a mers §i desvoltarea coWiin tei române§ti. La 1848 Românii ardeleni oblin dela Dieta fdrii hofdrirea &A nu numai trebuinfele biserice51i, ci ji cele 5colare ale tuturor conlesiunilor
www.dacoromanica.ro
174
recunoscute de stat trebuie acoperite din budgetul
statului". Tot in acest an, Românii îi concretizeaz5 in vestita adunare de pe câmpul libertätii dela Blaj (3/15) Maiu) toate dorintele lor. Prin adresa aclamatà aici, RomAnii ardeleni, condusi de
episcopul Saguna, profesorul Simeon Kärnut Avram Iancu, cereau imp5ratului : lnfiinfarea de qcoale nafionale romäne§ti in toate satele, opidele §i oravle ; infiinfarea de institute tehnice, de seminarii pentru educafiunea preofimii, cum qi infiinfarea unei universitäli nafionale roma neVi qi dotarea acesteia din tezaurul statului in pro porfie cu poporatiunea contribuaapoi dreptul de alegei tori pentru intreg personalul didactic i desavcluila libertate a inviifeinmintului".
Urmarea acestei adunAri nationale a fost c6 de aci incolo, de cateori adversarii fac incercAri
de a ne potoli, chestia scoalelor si a limbii de instructie românesti e discutat5 pe intaiul plan. Dupà izbucnirea räsboiului la 1849, insusi faimosul Kossuth Lajos, dictatorul Ungariei, filcea Românilor propuneri de imp5care, oferindu-le in-
tre altele c5 In toate §coalele deja in 'Ungí §i in cele cari se vor in fiinfa pe viitor de Mire sial pentru Romäni, limba de instrucfiune e limba romeinei.
In ministerul instrucfiunii publice va f uncfiona o secfie separatä pentru credincigii bisericii greco-orientale. Ea va fi aldituitel numai din Romdnii de aceastä credinfil www.dacoromanica.ro
175
$coalele §i bisericile acestei con fesiuni sunt impärtei,ite de lo ate drepturile celorlalle religiuni.
Se va infiinfa pentru ddnqii o facultate de leologie separatei la universitatea din Budapesta".
Cum se §tie insA, imp`ácarea nu s'a fäcut §i
Românii au luat armele in contra Ungurilor, durere
pentru apä'rarea Tronului habsburgic.
Cum a nspinit apoi impgratul Frantz Iosef aceast6 atitudine lealà a Românilor §i sangele vArsat pentru dânsul, am antat mai sus. La 1868, baronul Iosif Bitv6s, ministrul instructiei publice, bArbat luminat §i drept, singurul pe care 1-au avut Ungurii intreprinde reforma inv5tämtintului priniar din tntreaga Ungane. Prin legea lui declan obligativitatea vsätgmântului primar pentru copiii dela 6-15 ani, fixand totodat6 cà limba de instructie au s'o hoteirascd susfindlorii de §coli §i CA ea nu poate fi alta cleat cea vorbità de copii i de pd.rinfii lor. Partea nationalrt a acestei reforme a fost gulan prin a§a numita lege des pie egala indrepMlire a nalionalittililor nemaghiare, cari toate impreunA formând statul însui, acesta e dator ca §coalele de stat sà le organizeze in conformitate cu trebuintele §i cu urea lor fnsà§i. In consecint5, aceastà lege prevede, la articolul 17, urmAtoarele importante dispozitiuni : Determinarea limbei de predare in institutele de 'hive-Omani deja infiinfate de slat §i respective de dike guvern, cum §i acelea pe cari, cercInd newww.dacoromanica.ro
176
cesitalea, le va infiinia, aparfine intrucat retalio la aceasta nu dispune nici o lege agendelor ministerului de instruclie publica. De vreme
ce insä rezullatul pe terenul instrucfiei publice, e, din punctul de vedere al culturii generale §i al binelui obVesc, scopul cel mai inall al stalului, ministrul instrucliunii publice e dator a ingriji cain instituliile de inveifamant ale statului, ceta fenii
fie-carei nalionalittifoi din tara, cari viefuiesc im-
preunel in masse mai mari, sa se poatti cultiva in limba lor materna, pana la punclul unde incepe cultura academia '. Odatà votate, aceste legi urma natural sá fie aplicate §i sà-§i dea roadele. Dar ele n'al( §i aceasta in chip fost aplicate, decAt ici-colo neleal §i de rea credintà. Vechiul vis de maghiarizare a intregei sufl5ri nemaghiare din cuprinsul regatului Ungariei
a reinviat, imediat dupà votarea legilor. factorii maghiari au inceput &A considere incetul
cu incetul aceste legi ca o mare gre§al'á, care trebuia reparatà. Astfel la 1878 se voteazsä de clátre Camera din
Budapesta legea, prin care se declara obligator invtifameinlul limbei magbiare in toate .goalcle primare din tara. Printr'o altà lege, votat5 in 1883, se introduce limba maghiarrt §i in §coalele secundare române§ti.
La 1891 se decide infiintarea de §coli froebeliane printre nationalit4i, in cari s'A se predea www.dacoromanica.ro
177
elevilor limba maghiarà incepAnd dela vArsta de irei ani, iar la 1893 printeun articol de lege se sporesc lefurile inv5Ptorilor confesionali la o sum5 cu mult mai mare cleat sà o poat5 suporta biserica autonom5, care avea §coalele sub scutul sätt §i care ne mai putând pl5Ii pe invAt5tori, urma ca §coalele confesionale sä" se inchidà i sà deschidà statul altele dup5 calapodul magbiariz5rii fortate. La 1907, contele Apponyi voteazil articolul de
lege XXVII, prin care spore§te in mod insp5imântAtor orele de studiu al limbei magbiare pe sttprämânti. Legea aceasta scoate pe invälAtori de sub autoritatea bisericei vi-i numete funcfio-
publici, cari au sà depun5 jur5mant in limba magbiarA, impunându-le totodatrt sà dea elevilor lor o educatie pur palrioticti-ungureascei §i numai in a doua 'Lillie o educatie religioasämora15.
Iat5 acum numilrul de ore care se introduce prin aceastri lege in *coalele romAne§ti pentru studiul limbei maghiare Scoala cu 1 invAtiltor 13 ore pe s5ptilmânA. 9
99 59
79
If
79
39
3 4
79
211/2
99
If
9614
97
l
39
32
95
99
5
97
32
37
/9
6
79
39
79
/7
Cam ce fel de §coalä romitneascA e §coala noastril in urma leget contelui Apponyi ue-o aratä Itusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
12
178
in chip dureros de convingator Dr. G. Sima, un eminent pedagog si un adânc cunoscator al desvoltarei scoalei românesti de peste Carpati, In interesanta sa lucrare ,5coala romaneascli
din Transilvania §i Ungaria".
Dupti patru ani de coalei, copiii romeini trebuie sti tie vorbi §i scrie ungure§te astf el, ca poatti exprima la infeles gadirile. In 5coala de repetifie (elevii dela 12-15 ani) timp de trei ani, cursurile se vor face toate exclusiv ungure§te". Pentru ca aceasta scl se poatei ajunge, inväftitorul va intrebuinfa once prilej lii scopul de a-1 face pe
copil sei invefe limba maghiard in milsura prescrisei ; va vorbi ca el qi In *ref de qcoalei. ungureqte".
Dar pe orele de religie eram &Opal-1i noi pretutindeni. Dupa un an, la 1908, acest cel mai nefast politic maghiar vorbim tot de contele Apponyi, --vine cu faimoasa sa ordonanta, prin care dis-
pune ca pentru elevii romani din scoalele statului s(1 se predea Oat' §i religia in limba maghiarei I
Ca simpl'ä ilustratie a mentalitatei oamenilor politici unguri si a sentimentelor ostile ce nutresc ei fata de poporul roman, vom spune in timpul tratativelor de impacare, incepute inainte de räsboiu de contele Tisza ca fruntasii Romanilor de dincolo, venind in discutie revocarea legii scolare a contelui Apponyi, primul ministru
ungar a declarat ca nu e de loc dispus a cere www.dacoromanica.ro
179
rev izuirea ei. Astfel cea mai nedreaptil dintre legi a rAmas §i azi In vigoare pentru §coalele romAnt§ti, dacA se mai pot numi astfel. Cu §i prin aceastA nenorocità lege, maghiarizarea face zilnic progrese uria§e §i dacA nu se
va interveni pAn'A mai e timp, nu peste mult se va putea spune cu durere cà in Ardeal au fost Wald' milioane de romAni, dar cA asteizi nu mai existA decAt urme sporadice 1 5i desigur cA vremea aceasta nu e tocmai departe, cAnd in §coalele romAne§ti de dincolo a inceput s'A se invete dupà Abecedare, in care se spune cA : Limba noastrti maternti e cea romtineascti, iar limba noastrfi natiunalil e limba maghiarii" (Cartea lui Szabo-Dirle, Arad, 1909) sau in cartea sub-inspectorului renegat D. Grama, In care conceptia maghiarizArii este §i mai ingenioasA :
Acei cetAteni, pe cari in copilAria lor mama i-a invAtat bimba maghiarA, sunt cetAteni de
limba maghiarà. Dar mai sunt §i cetAteni de limba romAneascA, slovAceascA, nemteascA, sAr-
beascA, etc. Care poate fi aya dar limba maternet familiarti a ceteifenilor? Limba maghiaril, pe care e numim limba maternfi Care-i deci partea bunA ca care au contribuit
Habsburgii la cultura poporului nostru? Ne-au sustinut ei vre-odatA cauza? De altfel insä§i opinia publicA maghiarA, inveninatA zilnic de presa §ovinistA ungureascA, indrAzne§te s'A cearil acum desfiintarea tuturor www.dacoromanica.ro
180
§coalelor normale romane§ti, 6 de baieti §i 1 de fete, pentru pregatirea invatatorilor §i trimiterea acestora in locuri Cu totul straine, In internate ungure§ti, uncle sa se maghiarizeze cu totul inert inainte de a infra in viata publica.
Un vecinic spin in ochii Ungurilor a fost §i le este putinul numar de §coli secundare pe cari
au reu§it sa le infiinteze, cu atatea greutati sudori, fratii no§tri de peste Carpati, in cursul thnpurilor rasbatute de ei. Marea importanta a acestor §coli o da faptul ca in ele i§i formeaza sufletul §i convingerile patura intelectuala a unui popor. Cei de jos, taranimea, oricat ar incerca §coala maghiara sa-i instraineze, nu se lasa a§a de u§or influentati, ci dup.-a cateva oscilari i§i revin iar la buna tra-
ditie ramasà din stramo§i §i nealterabila, iar sufletul nu li-se molipse§te.
Alta e insa situatia celor cari se ridica. Traditia româneasca la pa tura, in care infra ei, e slaba'. Cea taraneasca nu-i mai stapane§te, caci s'au rupt de (lama, iar sufletul lor se formeaza a§a cuni 11 indruma §coala secundara'. Universitatile
ungure§ti Cu dispretul lor pentru cultura roma-
neasca nici nu vor §i nici nu pot indrepta in sens românesc ceeace s'a format altfel in §coala secundarä'.
Prima coa1à secundara' româncasca a fost cea
din Blaj, infiintata la 1754, Cu limba de propunere latineasca. Simeon 1361'11u-0u e cel dintaiu
profesor care introduce in gimnaziul romiin-unit www.dacoromanica.ro
181
din Blaj, inainte de 1848, limba romAneaseg. Al doilea gimnaziu sau mai bine zis liceu a fost infiintat la 1826 in Beiu§ (comitatul Bihorului) de cutre episcopul greco-catolic al OráziiMari, Samuil Vulcan. 5i acesta a fost latinesc pAnA la 1850, cAnd s'a introdus §i aci ca limbä de propunere limba romAneascA. La 1889, guvernul unguresc a maghiarizat intreg cursul superior al liceului, precum §i o parte insemnatá din cursul inferior, pe motivul ca intentia epis-
copului fondator a fost ca limba de propunere s'A fie cea latineascä, iar nu cea romAneascil. Astfel avem o §coalA sustinutà de o episcopie romAneascU cu limba de propunere ungureascg 1
Cam ce soiu de instructie se capkä in acest liceu, e destul s'A spunem c'A in toate cele 8 clase limba romanA se predA numai in 18 ore, pe cAnd limba maghiarA, care pe deasupra mai e §i limba de propunere, se pred6 in 26 ore !
RomAnii ortodoxi abia la 1850 ajung sà-§i infiinteze o 5,;coa1á secundarA la Bra§ov, gratie
stäruintelor episcopului saguna din Sibiu §i a protopopului I. Popazu din Bra§ov. Printre cei dintAiu elevi ai acestui liceu, care este pAnA in ziva de azi cea mai frumoas5 podoabA a §coalei romAne§ti din Ardeal, a fost §i d. Titu Maiorescu.
La 1861 s'a mai infiintat pe lAngA liceul din Bra§ov §i o §coalA realä. de 4 clase §i alta comer-
cial' de trei clase, §coala realä avAnd scopul de a pregAti pe elevi pentru intrarea in §coala comercialà. Rezultatele date de aceste §coale au www.dacoromanica.ro
182
fost din cele mai fericite atat pentru progresul cultural al Romanilor din Ardeal, cat §i a ce/or din Romania libera.
Atka insa nu e de ajuns. Dupa dreptate ar trebui sä avem mult mai multe §coli secundare.
Inca la 1850spune d. dr. Sima
episcopul
.Saguna cerea dela guvern pentru Românii ortodoxi 18 §coale secundare §i anume 6 licee (in Sibiu, Deva, Cluj, Chioar, Cohalm i Brarv), 6 gimnazii (in Fagara§, Alba lulia, Sighi§oara,
Brad, Bretcu §i Abrud) §i 6 §coale reale (in Halmagin. Mura§-0§orheiu, Hateg, Ofenbaia, Mijloceni i imleu), dar guvernul nu i-a dat nimic, ci 1-a lasat sà faca el singar cat va putea.
Dupa §colile din Bra§ov, $aguna a mai filcut gimnaziul din Brad, care a ramas pana in zlua de azi a§a cum ha lasat Saguna, la 1869. Acest gimnaziu, conform statutului dela 14 Iulie 1869,
dat de baronul I. Eötvös, ministrul de culte de pe atunci, e gimnaziu national românesc .4e
legea gr. or." §i are ca limba a instructiunii peste tot limba romana". El avea sa se complec-
teze la 8 clase, dar dupa moartea lui $aguna (1873), fiind §i imprejurarile politice mai grele, nu s'a mai gasit nimeni care &A fi staruit §i lucrat in aceastä directie cu energia lui Saguna". La 1863 s'a deschis un liceu romanesc *i la Näsaud, in nordul Ardealului, de catre fondul graniteresc al regimentului al doilea" din partile Nàsàudului, cu limba de propunere romaneasca.
www.dacoromanica.ro
183
La 1882 RomAnii din Banat, cari apartineau inainte confiniului militar bgngtenesc", au cerut §i ei voie dela guvernul unguresc sä deschizri la Caransebe§ un liceu românesc, dar nici In ziva de azi n'au primit nici un rAspuns. Tot astfel, la 1885, sinodul eparhiei române ortodoxe a Aradului a cerut aprobarea ministerului de instructie publicà pentru infiintarea unui liceu romilnesc la Arad, dar cererea a fost respins`á pe motivul CA un liceu romdnesc la Arad nu corespunde intereselor statului, ci el mai mull ar accentua separatismul politic". Dup4 cum se vede din cele de mai sus, cele 4 milioane de RomAni, cetäteni ai statului ungar, abia au 4 liree §i un gironaziu, o §coalà
§i comercialri, intretinute toate din avutul §i sudoarea lor, e când Sa§ii, cari sunt nurnai 230.000 la numrir, uosedà 4 licee clasice, until
real §i un gimnaziu. Re me deci pentru Sa§i un liceu la 40.000 de suflete, iar pentru Romdni un liceu la 700.000 sufletel
Este evident cà acest numAr mic de §coale secundare nu e suficient pentru Iloniâni, tAtg vrerne pentru Sa§i el este mai inult decat irebuie. Din. aceastà cauzà, cei mai multi elevi români sunt nevoiti sà frecuenteze licee ungure§ti, al c'Aror nunair in toat6 Unaaria se ridicA la 155, in afarà de 28 gimnazii §i 32 §coli reale.
Asile!, in anul §colar 1911-12, din 4256 elevi români cari frecuentau §coale secundare, numai www.dacoromanica.ro
184
1913 cercetau §coli române§ti, restul capatand instructie in §colile ungure§ti. La cele douà universinti din Cluj §i Budapesta,
e o adevarata batjocura ce se intampla cu catedrele pentru istoria literaturei române§ti. Ca titulan i ai lor figureaza doar cei mai abjecti renega ti ; Moldovan Gergely la Cluj §i clr. Sziegeszku Jozsef la Budapesta, lipsiti §i unul si altul nu numai de dragostea, dar §i de cuno§tinta limbei române. Singurele institute de invätamant nmase pana azi neinfectate de cultura maghiara" sunt cele 6 seminarii de teologie de pe langa scaunele episcopale. Dar ochii §ovini§tilor din Budapesta
sunt atintiti §i asupra lor, daca cuniva ar ie§i victorio§i din actualul rasboiu. In asemenea conditiuni vitrege, 1§i poate oricine inchipui ce cultura detestabila i§i pot ea§tiga elevii români in scoalple ungure§ti, din cari,
fan sà vrea, nu ies dealt cu dispre pentru trecutul nostru, pentru literatura noastra, pentru viata §i viitorul neamului nostru. In special cärtile de istorie intrebuintate in aceste §coli sunt pline de fal§uri §i neadevaruri .cu privire la trecutul poporului nostru, ceeace are de multe ori ca rezultat ca elevului roman sa-i fie ru§ine ca e roman. Exceptiile stint fericite. Din cauza acestui sistein nenorocit nu e de mirare daca in nivelul cultufal §i sufletesc al Românilor de dincolo se constan in ultimul timp o dureroasa scadere, precum §i o cre§tere simwww.dacoromanica.ro
185
titoare a speciei de renegati. Lovità astfel in inima ei, cultura romäneascg din Ardeal este azi amenintatg mai mull, decat ori cAnd de primejdia nimicirei, care fatal se va resfrAnge apoi cu timpul asupra intregei suflgri romänevti. Sprijinul pe care ni 1-ar fi dat Habsburgii pentru sustinerea i desvol tarea culturii noastre, e de domeniul fanteziei. 5 i e o mare grevalg
a crede cà ne vor sprijini de aci inainte. Singuri, din propria noastrg trudg, ne-am creat tot ce avem. i singuri stgm i astgzi in fata sfortgrilor sistematice cari vor sà ne cutropiascä, atacAndu-ne deodatà pe toate terenele i sustinAnd lupta cu toatg energia unei puternice organizatii de stat. XXVII Magh iarizarea.
Legile din 1867 ne scoaserä din mAna Habsbur-
gilor, cari chiar dacg nu ne-au voit binele, ci vi-au vgzut inainte de toate de afacerile lor, totuvi s'au purtat mai omenevte, i ne deterg pe mäna maghiarismului, care, precum am amin-
tit, ajunse in conceptiile sale de viatà pe un povärniv vovinist primej dios nu numai pentru noi, ci i pentru el insuvi. Am relevat cà scopul, pe care II urrntireau fat-A de noi Habsburgii, atat singuri, cgt i dup6 1867, cu ajulorul Ungurilor, e deslipirea noastril www.dacoromanica.ro
186
de Regat, crearea unei prgpgstii, peste care nu mai putem arza pod intre noi cei din Ardeal cei din Regat. Ungurismul nu se mai mullume§te cu atat : cu crearea unei deosebiri suflete§ti. Ii trebuie o contopire neconditionatà cu elementul unguresc. In vederea acestui scop, indatà dupg transactia din 1867, i§i organizeazg intreaga administralie, justitia i invätilmtintul. Maghiarizeazg inainte de toate institutiile de stat, de§i aceasta era in contrazicere cu legea de nationalitgti, care cerca crearea de institutii cultu-
rale §i pe seama celorlalti. Justitia e maghiarizatg complect, se interzice intrebuintarea altei limbi decgt a celei maghiare. Acela§i lucru se face
cu administratia, cu finantele. Piing unde poate ajunge nebunia aceasta, e dovadg §i faptul neinsemnat in sine, &A functionarilor dela cgile ferate li se interzice ori-ce conversatie in altg limbg decat cea maghiarg, in contact cu publi-
cul romfm sau de an' limbg. Se organizeazg apoi invgllimântul deasemenea in acela§i scop. Limba maghiarg introdusg In §coalele poporale la anul 1879 inteun numgr restrâns de ore, cg§tigg an de an, pang ce in sfar§it In anul 1904 Albert Berzeviczy vine cu un proiect de lege, in care cere ca in invIllg-
mântul primar sg se introducg 17 ore sgptgmânal la limba maghiarg, lgsând abia 15 ore pentru celelalte studii. La 1891 se voteazg legea grAdinilor de copii, care stabile§te cri ocupalia
copiilor de 2-6 ani, din aceste grgdini, e sti www.dacoromanica.ro
187
meargä mänä in mänä cu introducerea lor in cuno§tintele limbei maghiare, ca limbsä de stat",
pe care astfel copiii sä. o invete inainte de a incepe §coala primarä. Deasemenea stabile§te scopul acestor §coale e sä trezeasc i sä desvolte in sufletele copiilor sentimente de alipire la
patria maghiarà §i con,tiinta c1 apartin la natiunea maghiarg".
Educatia in sens national maghiar e urniride organele §colare ale statului, dela ministru pänä la cel din urrnä copist. Scopul e inainte de toa te stärpirea con§tiinte nationale in cei cari apartin nationalitätilor §i ritra
apoi alipirea lor definitivä la ungurism. Maghiari-
zarea li se pare lor eh' prin §coale ar putea ajunge la rezultatele cele mai bune. O märturisesc ei înisi, scotând cu mare bucurie la ivealri
acele cazuri unde §coalele in anumite tinuturi române§ti au isbutit sà maghiarizeze. Sistemul urmat aci e cunoscut. Se inläturil din §coalele noastre mai intäi tot ce ar putea
trezi in noi mândria de Români. Pärtile de istorie rointìneascri din cärtile de lecturä mai vechi sunt eliminate §i inlocuite cu pärti din istoria
nationalä maghiarä. Acum doui ani era vorba In anumite cercuri ale Ministerului Cultelor din Budapesta ca pe seama §coalelor secundare romane§ti sà se alc6Luiasc6 chiar un astfel de manual
al istoriei literaturei române§ti, care sä nu cuprindä decfit pe scriitorii ardeleni, de oarece ceilaiçi fac parte din literatura altui stat §i altei www.dacoromanica.ro
188
natiuni ; se cerca deasemenea elhninarea tutu-
ror pieselor de lecturä, ai c'äror autori erau din Regat. Se argumenta : elevul e dornic s'A afle §i cine a fost scriitorul, iar lucrul acesta Ii poate trezi idei, cari sunt incompatibile ca apartinerea la natiunea politicA ungarA. Editiile consecutive ale manualelor dovedesc ce repede a trebuit s'A se intAmple transformArile. Dela o vreme, din interes pedagogic, s'au alcAtuit cArti bilingve, ungaro-romAnesti". De aci apoi pAnA la cartea curat ungureascA nu mai decAt un pas.
In 1907 se voteazA legea lui Apponyi, prin care scoalele sustinute de Doi cretäreste, cu atAtea i atAtea jertfe, ajung la discretia organizatiei administrative a statului, care potrivit indrumArilor de sus si indemnurilor pe cari i le da societatea ungureaseä, se interesa de un singur
lucru : intru cAt progreseazA instructia limbei maghiare. In §coalele noastre Istoria (numai istoria ungureasCA !), Geografia, Constitutia, CAn-
tArile, apoi Aritmetica chiar, au s'A fie in limba maghiarA. Noua lege stabileste doar hot'Arit, care scopul : educatia nationalA maghiarA a nationalitAilor prin limba maghiarA i prin toate celelalte elemente, cari sun t in mAsurA de a pro-
moya cultura maghiar4". Si instructia pe care vor face invAtAtorii jurati, cA vor fi credinci6si natiunii maghiare, trebuie sA fie in asa fel incAt copilul, dupti 4 ani de scoalg, s'A stie vorbi scrie ungureste fArA mari greutAti in exprimarea
www.dacoromanica.ro
189
ideilor. In §coala de repet4ie, totul va fi unguresc. InVätätorii au obligatiunea ca chiar in
afaril de §coa1à si vorbeascà" cu elevii in limba ungureascä. agile de sludiu vor fi fgcute dupà planul Ministerului, dupil continutul indicat de el §i corespunettor scopului ce are ssa urmäreasc6
§coala. Ori-ce lips6 din program in sensul indicat de forurile guvernului, are sA fie pedepsitA cu cea mai grozavä asprime : Cu inlàturarea insau cu inchiderea §coalei.
Astfel am pierdut, numai in ace§ti ani din urm6, pAn6 la 600 §coale primare 1
Apropierea ràsboiuiui a rácut sà rilsune din partea unor frunta§i politici unguresti §i chiar din partea prim-ministrului, con Lek Tisza, glasuri ceva mai impAciuitoare. Se incepuserà chiar
tratative pentru o potolire a noastr5, ceeace insemna : pentru c4tigarea simpatiei Regatului. Intre alte fleacuri ce ni se ofereau, contele Tisza f'ágäduia §i o micg schimbare a legei apponyiane. A §i pus-o apoi in aplicare : ministrul instructiei
a dat un ordin prin care se introducea §i in §coalele de sta t, din tintiturile românqti, limba
romanà pentru Români §i anume, dac5 inväVátorul e stApan pe limba aceasta, fixandu-se planul care are sà fie urmat. Cum insii invgtätorii de stat apro ape nieáiri nu §tiu romismete, ordinaOunea ministeriahl 1.5111111)e in Manitom! Oficial numai. Programul e §i mai interesant. I,imba rornânà poate fi intrebuinlatil in scoala de stat cu majowww.dacoromanica.ro
190
ritate romAn'A de elevi, daca 2nvätätorul §tie ro-
m&neVe, insA pe o scarä numai ata de intinsä cal se cere pentru inlesnirea invätäturei limbii maghiare". Se d'A .5i un exemplu : CAnd e vorba s'A invete elevul un cuvAnt maghiar, mai inainte s'A se facA uz de mijloacele intuitive prin actiune §i numai pe urm'A, pentru in telegerea sigurA a notiunii, sA i se spunA elevului in limba maternA, sau s'A i se cearà s'o spun'A el, fiind aceasta un motiv de adeverire cA a inteles, iar dupri aceasta sA se spung de mai multe ori in limba maghiarg". A§a dar in limba romAneascA n'are s'A se invete nimic, ci are s'A serveascA numai ca ajutor,
acolo unde se poate, pentru invAtarea limbei maghiare. Scopul e deci acela§i, care a fost In totdeauna : ruperea elevului de &al-A neamul sAu §i alipirea de neamul unguresc in con§tiintA §i limbA.
lmpotriva §coalelor secundare se dau atacuri tot a§a de sistematice. De unde la inceput nici nu se pomenea de limba ungureascA, incetul Cu incetul aceasta s'a introdus tot mai mult, iar in anii din urmA s'a inceput chiar s'A se pretindA ca jumAtate, dacA nu intreaga instructie a §coalelor noastre secundare sA se intAmple in aceastA limbA. S'au cáutat fel de fel de chitibu§uri, mici
portite, pe unde sà se poatA strecura mai bine
ungurizarea. La Blaj §i Bra§ov nu s'a putut acest lucru fiind i vigilenta mai mare ; insA la Beiuq, unde pástorirea bisericeascA a suferit §i sufere de slAbiciune i acum, s'au intrebuintat www.dacoromanica.ro
191
toate trucurile si in sfilrsit ungurismul a isbutit ca in clasele superioare ale liceului studiile 0 se faca numai i numai in limba ungureascii, intru toate identic cu histructia din liceele statului. .5coala susfinutä deci pe banii noqtri serve§te scopurilor distrugerei noastre 1
Institutiile cari ne-au mai rgmas si s'au argtat mai rezistente in lupta pentru pgstrarea individualitgtii românesti sunt toate in leggturg cu biserica, acest stalp care ne-a sustinut si ne sus-tine si azi. Ocarmuitorii unguri au vgzut foarte bine acest lucru si au simtit si mai bine piedeca ce li se punea in cale. Incep deci cu toate mijloacele ingenunchiarea ei. Legife cari s'au adus in privinta scoalelor erau toate o incglcare a auto-
nomiei bisericesti, Oki toate scoalele eran sub scutul bisericei, care, in baza legilor votate de parlament si sanctionate de impgrat, avea drept sg dispung de limba si instructia dinteinsele. Nimicirea scoalelor nu era insg suficientg pen-
tru progresul maghiarizgrii. De aceea fruntasii misegrii unguresti se gAndesc la aservirea bisericei si la intrebuintarea ei pentru scopurile lor.
Lozinca ce se dg e : nimicirea caracterului romanesc al bisericei ortodoxe §i al celei unite, trans-
formarea ei din institufie naiionala in institufie ungureascil .
Cum preotimea a fost totdeauna elementul cel
mai rezistent la atacurile de maghiarizare, guvernul ungar se gAndi intgiu la infrângerea ei.
li acordà ajutoare de stat, numite congrua", www.dacoromanica.ro
192
§tiind foarte bine 61 ghiftuirea cu bunAt4i va duce in curAnd acest organisni la sl5biciune distrugere. i inteadevàr in cAtiva ani preotimea
in multe locuri e transformatà : congrua §i-a fácut efectul.
Se merse acum cu un pas mai departe : se infiintà episcopia greco-catolicsa ungureascg. de Hajdu-Dorog. Se deta§arA din episcopiile grecocatolice române§ti toate acele sate unde poporul, fiind amestecat cu Ungurii, vorbia §i ungure§te, dar unde in urma bisericei sale §i a §coalelor confe-
sionale era totu§i in legAturà cu Românismul, §i se repartizarà la noua diecezà, a cArei limlA in administratie §i in serviciul divin, chiar in ciuda bulei papale, e cea ungureascA §i care stràbAtutà de §ovinismul societAtii maghiare imperialiste in6bu§e sau izgone§te tot ce mai poate fi româ-
nesc in sufletul credincio§ilor. Efectul e sigur. In curând toate satele acestea vor fi deslipite definitiv de trunchiul neamului nostru §i vor face parte din natiunea ungureascA. Fatä de biserica greco-catolicri astfel tendintele de maghiarizare §i-au creat berbecele cu care au s'o fastoarne ; trebuia acum un astfel de berbece §i falà de cea ortodoxà. In anii din urmà intreaga pres6 maghiarà a inceput s'a." pretindà ca sA se intemeieze o episcopie pe seama maghiarilor greco-orientali". Se argumenteazil
cä stint sate intregi de Unguri, cari tin la legea aceasta a r5s6ritului. Zadarnic s'au ridicat proteste din partea noastr5, zadarnic am diwedit. www.dacoromanica.ro
193
In mai multe rânduri CA nu sunt astfel de sate, ci cel mult unele bilingve §i ici colo mici frac-
tiuni de ortodoxi, cari au fost Români §i in urma imprejurkilor 0-au uitat limba lor. Noi vorbiam in vânt §i am putea tot vorbi in sensul acesta Nu vom fi ascultati, fiiiidc4 e alkuri interesul lor. Daca episcopia ortodoxa planuita la Sente§, 'Inca nu s'a intemeiat, ea are sa se intemeieze in curand. 5i aceasta cu atât mai u§or, intru cilt la infiintarea ei nu se vor putea ridica obiectiuni din partea nici unui scaun papal,
cum se putea intknpla cu cea dela HajduDorog.
Scopul acestor douä episcopii ungure§ti, ridicate astfel impotriva bisericilor noastre, e evi-
dent in strânsrt legnurà cu progresul maghiarizärii : pedeoparte sprijinesc maghiarizarea, pe
de altà parte creiazà intre cei maghiarizati §i cei rä'ma§i la legea lor veche o peäpastie, despk-
tindu-i §i pàstrând astfel pe neofiti pentru maghiarism.
Pe lângA aceste mi§c6ri, tot sub oblkluire mai inaltà, cugetà §i lucreazà in acest sens intreaga societate ungureascà. Se infiinteaz6 societäti, reuniuni, tovArà§ii agricole", al ckor scup e propagarea duhului unguresc. i toate acestea sunt sprijinite in actiunea lor cu bani grei din budgetul statului. Societatea culturalà din Ardeal Emke", apoi cea din sud, din Bkiat, Dmke", sustinute cu milioane de coroane, ridicA §coale prin satele locuite de nationaliati Rusu Abrudeanu
1.3
www.dacoromanica.ro
194
si le sustin in cel mai sovinist spirit, tipAresc cärti, acordà ajutoare de bani pentru propoväduirea maghiarizärii. Au fixat chiar premii tonsiderabile pentru acei institutori, färä deosebire de nationalitate, cari vor dovedi progresul cel mai mare in instructia limbei maghiare la poporul românesc. i s'au intämplat si cazuri dureroase, csä invätätori de ai nostri au dat concurs la aceste premii.
Aläturi de actiunea impotriva scoalelor si a bisericilor, guvernele unguresti intrebuintarä Incä
un mijloc mai puternic, mai primej dios decAt acesta : colonizärile. In tinuturile romanesti se aduserä Unguri depe ses sau din alte pärti unde o duceau mai räu materialiceste. Pe bani de-ai statului li se asigura o situatiune mai bunà, li se asigurau scoalele si bisericile, usurându-i astfel de alte sarcini, si li se ceru in schimb sä fie Unguri
adevärati, sovinisti si indärätnici. Cum insg colonizärile la inceput se arätau cu mari defecte, se adoptà principiul lui Gustav Beksics, care in cAtiva ani fAcu adevärate ravagii :
s'a pus tot pondul pe maghiarizarea oraselor. Acestea fiind odatä cucerite, dela ele Ungurii se vor cobori tot mai mult asupra satelor din jurul lor si astfel in blocul românesc se vor introduce spärturi pornind dela aceste centre. Rezultatul
a fost uimitor : in Ardeal toate orasele, gall doar de Sibiu si Bistrita, sunt azi ungurizate si In unele locuri a si inceput influeiga dezastroasä asupra satelor. Ar fi destul ca cineva sä cunoasc5. www.dacoromanica.ro
195
satele din jurul Clujului, via ta i limba deacolo, ca sä-si facä o idee lärnuritä despre marele pericol care ne ajunge in urma acestui sistem.
Cum apoi omul särac e totdeauna mai usor de cAstigat, s'a pus tot interesul pe imbogätirea Ungurilor si pe imbogätirea Säcuilor. Ungurilor
de printre Români li se fäcurä tot felul de favoruri. Prin tinuturile säcuiesti se clädirä sosele,
linii ferate, fabrici, Intreprinderi mari, menite sà aducä bun'ä stare poporului de acolo, iar tinuturilor românesti nu li s'a dat nici cel mai mic sprijin. Ar fi destul sà arunce cineva o privire asupra retelelor de linii ferate ale statului ungar, ca sä vadä Ce a fäcut acest stat pentru tinuturile românesti. A adus acest sistem apoi inc6 o nenorocire, a cärei inläturare nu se va putea face si intâmpla deckt ()data' cu inläturarea stäpânirii unguresti : funclionarismul qovinist budgetivor. In slujbe, la
administratie, la justitie, la cäile ferate, la institutiunile financiare ale statului s'a procedat cu cea mai mare urà fatä de elementele nemaghiare si mai ales fa-0 de cele românesti Mt% considerare la aptitudinile lor. Românii au fost inläturati consecvent, urrnärindu-se prin aceasta impiedecarea formärii unei societäti solide românesti i crearea de societate ungureascä pretutindenea. lar aceastä societate de functionari
atkrnktoare de stat, crescutà in spiritul lui träind in acest spirit, nu poate avea altä actiune
www.dacoromanica.ro
196
cleat pe acea a Indrumatorilor
: nazuinta de
maghiarizare i dispretul suveran fata de noi.
Daca ne gandim ca In Ungaria sunt aproximativ 500.000 functionari In slujba statului §i am socoti cate 4 membrii de fiecare familie, am ajunge astfel la concluzia cà statul ungar sustine din budget 2.000.000 oameni. Aceste douli milioane sunt Unguri, numai Unguri. Fiind neamul unguresc un popor de 8.000.000, statul sus fine din propriile lui cheltuieli a patra parte a acestui neam. Astfel bale celelalte nafionalittifi, numtir de 12.000.000 oameni, impreunet- cu 8 mili-
oane Unguri, jertjesc muncá§i bani pentru stat, ca acesta la reindul sclu sei poard susfinea a patra parte din neamul unguresc §i sä inIrcing6 pe tog
i sà ne gandim bine : In cadrul acestui funcOonarisna intra profesoH, judecatorii, Inceilalfi.
va ptorii, in Ill deci intreaga clash' intelectuala a unei 4àri. Astfel din banii no§tri se sustine intreaga clasä intelectuala a Ungariei, care fiind recrutata numai din Unguri, e Inainte de toate a lor §i a noastra de loc. Exista deci in Ungaria o 'Mull sociala ung,ureasca, o clasa intelectuala' cu mult mai mare de cum ar permite aceasta märimea neamului unguresc. Activitatea acestei clase, care astfel e a ungurismului §i e patrunsa de un spirit arhi§ovinist, se exercita asupra intregei populapuni §i are scopul dictat de insu§i sufletul §i educatia ei : ungurizarea. La noi s'a vorbit mult de aceasta primejdie www.dacoromanica.ro
197
§i totdeauna ne-am imbärbätat. Am accentuat
mereu a nu ne pasà, a vom rezista §i acum, cum am rezistat veacuri dearändul, a Ungurii sunt element inferior nouà §i ca atare nu ne vor putea cuceri niciodatä. Ne-am läudat In gazete, In conferinte, In discutii, in familie chiar §i nu
ne-am gandit niciodatä a In realitate suntem cu mult mai slabi. Stärn In mijlocul unui foc concentric : ungurismul tinde spre scopul säu, pe toate aile, prin bisericil, prin §coale, prin colonizAri, prin functionarism, §i fiecare zi care trece ne sapà energia. In nici o direcfie n'au lost guvernele ungure§ti aqa de std. ruitoare §i consec-
vente §i n'au lucrat a. a de bine dupä un plan ca
pe terenul ungtirizeirii. La Budapesta se tine seamg nu numai de fiecare sat, ci §i de fiecare inidivid cucerit pe seama lor. 5i maghiarizarea face progrese, oriat am spune noi cä nu e adev'ärat. In Ssátmar, Bihor, Maramurà§, Ricuime, uncle in sate se mai vorbia in
2 limbi, in urma mä'surilor luate de organele ungure§ti, bimba româneasa a släbit, iar tineretul nici nu o mai vorbe§te. Nu e primejdie de ungurizare la centru, ci la margini, acolo unde falazurile ungurismului 'in fiecare clipd rup die o bucatä din litoralul nostru. E bine s'á ne gändim serios la a ceastà primej die, ad e mult mai gro-
zavA, de cum ne-am inchipuit-o andva. Daa
se va continua ap, in 40-50 ani de zile puterea noastrà e spartà, noi suntem invin§i definitiv. 5i and Ardealul va fi invins, §tie bunul www.dacoromanica.ro
199
Dumnezeu ce se va alege §i de restul neamului românesc 1
XXVIII. 1913.
Räsboiul balcanic cu principiile lui de intregire nationalä a avut darul sà intäreasca pretutindeni ideia nationalä §i nädejdea unei noui aranjari a granitelor politice, potrivit granitelor
etnice. Austro-Ungaria fu cutremurata de un fior adanc prevestitor de primejdii. Biruintele Slavilor avura darul de a trezi mandria i alipirea Ltd de ei in toti Slavii Austriei. Pan i aceia cari erau pe povarni§ul ungurizarii se pomenirä deodata vorbind cu dragoste de regele Petre Caragheorghevici i de vitejia biruitorilor dela Kumanovo §i Adrianopol. Se simtia ca e cu neputinta ca o aranjare conform principiului nationalitatilor in Balcani i o intarire a puterii sarbe§ti sä nu influenteze in bine §i sa" nu accelereze deslegarea chestiei de nationalitati in Austria §i mai ales In Ungaria. Noi, Ardelenii, eram mai ingrijorati. Ochii no§tri in vremea din urma erau atintiti numai spre Bucure§ti. Si biruintele aliantei balcanice ne dureau, pentruca Romania nu lua parte la ele. Ne temeam ea toti se vor alege cu cate ceva ;
numai Regatul roman i printeinsul neamul romanesc va sta nemiluit la o parte ; cà toti 1§i vor indeplini idealul lor, numai noi ne vom www.dacoromanica.ro
199
indepärta de dânsul i vom rämânea slabi in mijlocul unor vecini, cari §i-au ca§tigat puteri noui. Nu ne mai interesa soarta'Austro-Ungariei, a statului din care fäceam parte, i cá'utam sä deslu§im ce se va intâmpla cu Romania.
Cand guvernul roman a inceput tratativele pentru revendicsári §i compensatii, intreaga suflar'e româneasc5 din Ardeal a0epta infriguratä rezultatul. Nu mai era nimeni nici in pätura de sus, nici jos in popor, care in adâncul säu sä nu fi sim tit glasul sangelui ce ne leagä §i care sä nu fi auzit cum §optia stäruitor inteinsul convingerea cä puterea noastrà e in baionetele Regatului §i cä ceasul cel mare se apropie. Declararea mobilizärii generale §i apoi a räsboiului in 1913 a fost ca un fulger, care te treze§te
din nesigurantä. A§teptarea inàbu§ità a rupt deodatä zägazul §i dela un capät la celälalt al pämântului românesc de sub Habsburgi a izbuc-
nit acela§i chiot de bucurie §i de incredere in viitor, care se rostogolia §i pe sträzile Bucure§tilor.
i, ca nici odatä in trecutul nostru, la
Sibiu, la Bra§ov, la Cluj §i chiar la Budapesta, glasurile se pomenirà deodatä intonând biruitor : Träiascä Regele !" Mobilizarea, mar§ul fulgerätor asupra Sofiei au trezit pretutindeni nu numai mandrie, ci draouste fanaticä fatä de armata românä : in mana ei e puterea Regatului §i izbAvirea neamului. Am väzut oameni cari mai inainte se desinteresaserä de chestia nationalà, am väzut apoi preoti, www.dacoromanica.ro
200
invatatori, tarani chiar urmarind i subliniind pe harta Ferdinandovo, Vrata, Orhania i celelalte localitäti pe unde, dupa tirile gazetelor, trecea armata romana. i din cand in cand degetul mai aluneca si peste Carpati i sufletul
insotia gestul cu cate un oftat de dor si nadejde... Campania din Bulgaria si izbanzile ei au trezit
constiinta nationala mai mult decat 50 de ani de propaganda politicsä. De sus si pana jos toata
lumea româneasca a inteles cá soarta noastra are sa se decida in Regat, ca dela Habsburgi Unguri nici nu trebuie sá avem naivitatea de
a ne astepta la altceva deal la prigoniri, ceasul mântuirii se apropie si tinuturile romanesti vor ajunge toate sub stapanirea romaneasca. Sufletele i darimasera granitele i asteptau o mare conflagratie europeanä, ca nadejdea sa se izbandiasca.
Astfel la ceeace cu un an mai inainte n'am fi indraznit nici macar sa ne gandim, acum ni se 'Area deodata foarte firesc lucru. §i sa nu se
uite cá ceeace e firesc, e totdeauna trainic realizarea nu zaboveste mult. Daca trupele romane in campania din Bulgaria si-au pregatit fortele ca sä treaca varfurile Carpatilor, neamul românesc de sub stapanirea ungureasca si aupregätit sufletele ca sá le astepte. striaca §i le asteapta...
www.dacoromanica.ro
201
XXIX Ineheiere.
In jurul nostru se petrece cea mai grozava catastrofa din cate au lovit vre-odatà omenirea.
noi stain uluiti in fata ei ; in minte ni se deschid perspective noui, abia intrezarite in alte vremuri §i cumpanim pasul ce va trebui sa-1 facem, De acest pas a-lama existenta noastra ca stat §i neam românesc. Granitele regatului nostru in adâncul sufletelor nu se sfar§esc
la Varciorova, la Predeal sau la Ungheni, ci acolo unde inceteaza cuvântul nostru §i incep alte balbaite graiuri". Pe puterea acestui stat din inimile noastre se razima cladirea de azi a Regatului roman. Ori-ce lovitura asupra celui din-CM
se va repercuta dureros asupra celui din urma. Pierderea unei parti a neamului românesc inseamna primejduirea i apoi cu siguranta nimicirea acestui Regat. S'au rostit istorici, geografi, diplomati, literati toti constata ca pentru existenta in viitor a statului §i poporului roman e imperios necesar
ca in fortul natural al Ardealului neamul românesc sa fie stapan §i cà acest neam sa fie patruns de o profunda con§tiinta a unitatii §i puterii sale. Ei bine, tocmai in acest tinut de romanitatea caruia atarna ins4i viata noastra ca neam con§tient §i nu notiune etnografica, e mai primejwww.dacoromanica.ro
202
duirá existenta noasteä. Patru milioane de români, jum'Atate din populatia Regatului, sunt pe cale de a sucomba sub povara unei politici de veacuri du§m5noasAnoun. i situatia lor nu se poate imbunäTäti, pentrucà e cu neputintá sA se schimbe mentalitatea §i traditia de veacuri a ocArmuitorilor. Habsburgii §i Ungurii i§i au interesele lor, iar dceste interese au fost i vor
fi in totdeauna protivnice infárirei noastre. In politica lor din trecut e §i cheia politicei lor din viitor.
Habsburgii in toate gesturile lor fa tà de noi ne-a.0 considerat numai intru at le slujiam de unelte pentru satisfacerea ambitiilor ce nutriau
asupra ràskitului. Le trebuia Ardealul : l-au luat. Le trebuiau Tärile române§ti i gurile DunArii : au r5pit Bucovina, au tinut ocupatà 01tenia, au trimis comisii, cari sä ne pretuiascA.
si daeä n'ar fi fost §i alte evenimente, insu§i Regatul liber de azi n'ar fi altceva deckt o provincie austriacg, unde in urma bogätiilor ce cuprinde s'ar fi scurs toatà §leahta flAmândà dela
Viena 011'6 la Tarnopol §i ar fi innàbu§it cu vremea ori-ce viatà româneascA. In Ardeal §i Tara ungureaseä ne-au invrAjbit cu totii ; ne-au mângâiat din cAnd in când, ca sà ne loveased cu atAt mai tare cu mAna altora. Ne-au ridicat In picioare de atâtea ori, ca sä sperie pe Unguri cu noi §i indat6 ce ne implineam menirea de matahale, eram inlAturati cu piciorul. Ne-au rácut fkäduinte peste fAgAduinte §i tot de atAtea www.dacoromanica.ro
203
ori s'a dovedit cà ne mintiau in modul cel mai neru§inat. Insu§i släbänogul de Frantz Iosef I n'a fäcut altceva cleat ne-a mintit i ne-a jertfit
vreme de aproape §aptezeci de ani, drept recuno§tintä c6 ne-am värsat sängele pe toate campurile Europei sub steagurile §i pentru mäntuirea
stäpânirei lui. Politica Habsburgilor nu putea avea consideratie deckt pentru planurile sale. Intemeierea României unite §i ridicarea ei trep-
tatà le premejduia Ardealul : au dat deci Ungurilor frâu liber spre desfiintarea elementului românesc dinteinsul. Dar le lua §i nädejdea unei dominatiuni economice : §i atunci Habsburgii nu mai scapä nici un prilej pentru a lovi in insu§i statul romän §i a-i impiedeca intärirea. Când se
face unirea tärilor surori, ei singurii,§i Meth Turci sunt cari protesteaz6 in fata Europei. Când se instituie Comisia dunäreanä, ei sunt sin-
gurii cari cer excluderea României. Mid se incheie tratatul de Bucure§ti, ei snnt singurii cari cer revizuirea lui. Oare sunt acestea semne de simpatie fatà de statul §i neamul românesc ? Nu-s oare mai curând dovada c'ä scopul lor e acela§i ca §i in trecut : aservirea noastrà totalä §i intinderea stäpânirii lor la gurile Dunärii §i Marea Neagrä ? i in astfel de imprejuräri, când scopurile lor sunt cunoscute §i strädania Ion evidentä, se mai pot a§tepta Românii de sub °bigduirea lor la vre-un semn de sprijin ? Despre Unguri cel putin am §tiut in totdeauna www.dacoromanica.ro
204
cA ni-s vrAjmasi.
i apgrarea nu ne-a fost in
totdeauna Mk' succes. Inteadevär, primejdiosi pentru noi au ajuns abia in acesti 40 de ani din urma, de cand dinastia vede inteinsii cel mai compact si mai unitar element din monarhie 0 a fAcut dinteinsii stalpul säu. Constienti de
importanta lor in fata tronului asa de labil, Ungurii acum nici nu mai cunosc margini in furia lor de sovinism. Vor sà intemeieze cu ori-ce
pret un stat mare unitar national, a cgrui populatie dela Leitha la Carpatii Vrancei si dela Tatra la Dunäre si Saya sä nu vorbeaseä cleat o singurä limbg : pe cea ungureascä. i precum
am arnat, ideia nu-i t6cmai asa utopicä. Dei incet, dar face incontiMiu'progrese. In interesul ei sute de bärbati de ai nostri au fost spintecati de baionetele jandarmilor. i doar n'aveau altä
vinä bietii, decát ea' erau Romani. Existenta noastrà in Ardeal e amenintatä in cel mai primej dios chip. i Ungurii cu sovinismul
lor, nutrit parfa la paroxism de literaturà ziaristicä, nu sunt poporul, care sä se lase de un plan asa märet pentru dansii. Dar nu numai atát. In anii din urmä, ca si la 1848, ziarele i revistele unguresti ocupandu-se de chestiunea româneascA,
tot mai mult accentuiazà pretinsele drepturi ale regatului ungar asupra Munteniei i Moldovei de
pe vremuri. Nu e oare i acesta un semn politica Ungurilor e aceeasi ca si a Habsburgilor tinde deasemenea la ingenunchierea noastrà ?... dusmäniti de Habsburgi, schingiuiti www.dacoromanica.ro
206
de Unguri, amenintati cu desfiintarea si chiar cu stArpirea, Românii de sub st5pAnirea Habsburgilor isi asteaptä mântuirea. i gAndindu-se si
la soarta Basarabiei, stiu c5 aceastà mântuire nu poate veni cleat, dela cei de un sAnge cu dânsii.
Privirile In asteptare ingrijoratà se indreapa spre stramtorile Carpatilor si asteapt6 ca la cotiturà s5" se iveascä" odat5 sclipirea baionetelor românesti.
BucureVi, 1 Maiu 1915.
www.dacoromanica.ro
SUMAR Pag.
Prefata Conflictul dintre trei elemente I. Elementul romanesc . II. Elementul unguresc
III. Dinastia Habsburgicit ......
5 7
.
.
.
.
IV. Prima furie ungureasca : catolicizare i calvinizare V. Habsburgii In Ardeal
ID
Unirea VII. Framantärile episcopului Clain VIII. Viclenia Habsburgilor IX. Sperietoarea X. Supplex libellus Valachorum" XI. Pana la 1848 XII. Avantul uugurismului XIII. 1848
8 13 16 20 31 36 45 56 63 67 77 81 86
XIV. Adunarea dela Blaj : Discursul lui Barnutiu £17 100 XV. Hotararile 104 XVI. Cu armele In mana XVII. Rasplata I XVIII. Iaril§i pe mana Ungurilor XIX. Pasivitatea XX. 1877/1878
XXI. Programul dela 1881 XXII. Memorandul
www.dacoromanica.ro
110 117 123 128
134 137
208
P. . . . Procesul Memoranduluia . . . . Furia ungureasci i opinia publicA romA-
152
neascA
157 168
-
Noul activism ScoalA
i culturA ..
.
Maghiarizarea 1913
Incheiere
www.dacoromanica.ro
171 185 198 201
