1.
Durerea periarticulara NU se caracterizeaza prin : a. selectivitatea miscarilor dureroase b. intensifica durerilor la mobilizarea cu rezistenta c. prezenta semnelor locale de inflamatie d. durere de tip mechanic e. aparitia/agravarea durerilor in pozitii care induc compresia structurilor inflamate (ex.decubitul lateral pe umarul dureros in tendinita rotatorilor (c)
2. Originea articulara a durerii NU este sustinuta de : a. selectivitatea miscarilor dureroase b. prezenta semnelor locale de inflamatie : caldura , tumefactie c. prezenta crepitatiilor la mobilizarea articulara d. agravarea durerilor de toate tipurile de miscari e. intensifica durerilor la mobilizarea cu rezistenta (a) 3. In sindromul dureros periarticular sunt afectate urmatoarele structuri : a. sinoviala b. cartilajul c. osul d. structurile periarticulare e. lichidul sinovial (d) 4. In fibromialgie avem urmatoarele modificari ale investigatiile paraclinice : a. osteocondensarea subcondrala b. eroziunile marginale c. osteofitele d. sindromul biologic de inflamatie e. toate analizele de laborator si investigatiile imagistice sunt in limite normale (e)
5. Reprezinta criterii de diagnostic ale fibromialgiei : a. afectarea monoarticulara b. poliartrita simetrica c. entezita d. prezenta factorului reumatoid e. prezenta punctelor trigger (11 din 18 puncte) (e) 6. Durerea de tip inflamator NU se caracterizeaza prin : a. exacerbare nocturna b. redoare matinala de lunga durata c. ameliorare prin exercitiu d. aparitie si agravare la miscare e. debutul la varsta tanara (d) 7. Urmatoarele manifestari reprezinta semnale de alarma ale unei dureri spinale, cu o exceptie : a. prezenta unui neoplasm in antecedente b. asocierea cu osteoporoza severa c. durerea nocturna d. ameliorarea spectaculoasa la AINS e. prezenta manifestarilor neurologice (d) 8. Nu reprezinta factor de risc pentru osteoporoza : a. obezitatea b. sedentarismul c. menopauza precoce d. greutatea corporala redusa e. istoricul familial de fractura osteporotica (a) 9. Sindromul muscular NU se caracterizeaza prin : a. slabiciune musculara b. dureri musculare c. risc crescut de fractura d. atrofie musculara e. cresterea creatinkinazei (c)
10. Afectarea monoarticulara este exclusa in : a. guta b. artrita septica c. artrita posttraumatica d. poliartrita reumatoida e. tuberculoza articulara (d) 11. Nu este caracteristic bolii artrozice primare : a. asocierea cu varsta tanara b. evolutie lenta si progresiva c. durere de tip mecanic d. afectarea genunchiului e. afectarea coloanei vertebrale (a) 12. Care din urmatoarele elemente enumerate nu este un autoanticorp : a. factorul reumatoid b. factorul antinuclear c. HLA-B27 d. anticorpii anti CCP e. anticorpii anti ADNdc (c) 13. Care din urmatoarele denumiri nu este sinonim cu boala artrozica : a. osteoartrita b. artrita reumatoida c. boala artrozica vertebro- periferica d. osteoartroza e. reumatism articular degenerativ (b) 14. Artroza primara, idiopatica, nu este de obicei localizata la nivelul : a. coloanei vertebrale b. genunchiului c. soldului d. interfalangiene distale e. metacarpofalangiene (e)
15. Cea mai frecventa boala reumatismala a omului este : a. boala artrozica b. poliartrita reumatoida c. spondilita anchilozanta d. guta e. artrita reactiva (a) 16. Cel mai puternic factor de risc asociat artrozei este : a. obezitatea b. varsta c. traumatismul d. autoimunitatea e. ereditatea (b) 17. Modificarile degenerative in artroza apar initial la nivelul : a. cartilajului b. osului c. sinovialei d. ligamentelor e. tendoanelor (a) 18. Nu este caracteristic pentru boala artrozica : a. debutul insidios, dupa 40ani b. afectarea articulatiilor mobile c. afectarea exclusiv articulara d. manifestarile sistemice (febra, scaderea ponderala, etc) e. localizarile preferentiale : genunchi, sold, mana, coloana vertebrala (d) 19. Una din urmatoarele manifestari clinice nu este caracteristica bolii artrozice : a. crepitatiile b. durere la palparea liniei articulare c. redoarea de inactivitate d. tumefierea articulara ferma e. culoarea rosie violacee a tegumentelor (e)
20. Manifestarile clinice in boala artrozica sunt reprezentate de : a.durere de repaus; b.redoare de lunga durata (>1 h); c.prezenta crepitatiilor; d.prezenta tumefierii articulare elastice. c. prezenta nodulilor reumatoizi (c) 21. Nu reprezinta modificari radiologice tipice pentru boala artrozica : a. osteofitele b. scleroza subcondrala c. ingustarea spatiului articular d. chistele subcondrale e. sindesmofitele (e) 22. Urmatoarele modificari biologice sunt caracterisrice bolii artrozice : a. cresterea VSH b. prezenta factorului reumatoid d. prezenta HLA-B27 d. cresterea PCR e. nici una din variantele prezentate (e) 23. Nu se recomanda in tratamentul bolii artrozice : a. paracetamolul b. tramadolul c. AINS d. agentii anti TNF e. condroitinsulfatul (d) 24. La pacientii cu risc cardiovascular crescut nu se recomanda in tratamentul bolii artrozice : a. paracetamolul b. tramadolul c. diclofenacul d. vioxul e. ketoprofenul (d)
25. Predispozitia genetica a PR nu se asociaza cu : a. agregarea familiala a bolii b. incidenta crescuta a bolii la gemenii univitelini c. HLA_B27 d. HLA_DR1 e. HLA_DR4 (c) 26. Nu face parte din criteriile de clasificare ale PR : a. redoarea matinala > 1h b. afectarea articulara simetrica c. afectarea articulatiilor IPP, MCP, RCC d. talalgiile plantare e. prezenta factorului reumatoid (d) 27. Urmatoarele articulatii nu sunt de obicei afectate in PR : a. IPP b. MCP c. RCC d. sacroiliace e. genunchii (d) 28. Urmatoarele aspecte clinice nu sunt caracteristice PR : a. mana in “cocoasa de camila” b. deviatia ulnara a degetelor c. degetul in “butoniera” d. pozitia de “schior” e. degetul in “gat de lebada” (d) 29. Chistul Baker este situat in : a. fosa supraclaviculara b. fosa poplitee c. retromaleor d. regiunea inghinala e. plica cotului
(b)
30. Nu reprezinta de obicei afectare extraarticulara in PR : a. nodulii reumatoizi b. pericardita c. pleurezia d. glomerulonefrita e. fibroza pulmonara (d) 31.
NU reprezinta modificari biologice ale PR : a. Cresterea VSH-lui b. Pozitivarea PCR c. Anemia cronica simpla d. Proteinuria de rang nefrotic e. Cresterea fibrinogenului (d)
32. Autoanticorpii prezenti in peste 70% din cazurile de PR sunt : f. Factorul reumatoid g. Factorul antinuclear h. Anticorpii anti ADNdc i. Anticorpii anti Sm j. Anticorpii anti Scl 70 (a) 33.
Modificarile RX caracteristice PR sunt : a. Reducerea spatiului articular b. Osteoscleroza subcondrala c. Osteofitele d. Eroziunile marginale e. Sindesmofitele (d)
34.Nu reprezinta medicamente modificatoare de boala in PR a. Metotrexatul b. Leflunomidul c. Sulfasalazina d. Diclofenacul e. Hidroxiclorochina (d)
35.Cel mai utilizat medicament modificator de boala in PR este : a. Sulfasalazina b. Metotrexatul c. Leflunomidul d. Hidroxiclorochinul e. Ciclosporina (b) 36.Nu reprezinta o cauza secundara de osteoporoza : a. menopauza b. insuficienta renala c. hiperparatiroidismul d. tratamentul cu corticoizi e. hipertiroidismul (a) 37.Osteoporoza primara este osteoporoza : a. Din postmenopauza b. Din boala Paget c. Din insuficienta renala cronica d. Din hipertiroidie e. Din mielomul multiplu
(a)
38.Una din localizarile preferentiale ale fracturilor osteoporotice este : a. Soldul b. Tibia c. Clavicula d. Peroneul e. Falangele (a) 39.Metoda de diagnostic a osteoporozei este : a. Radiografia b. Osteodensitometria (DEXA) c. Ecografia d. RMN-ul e. Tomografia computerizata (b)
40.
Valoarea scorului T care stabileste diagnosticul de osteoporoza este : a. ≥ 1 b. ≥ 2,5 c. ≤ -2,5 d. ≤ -1 e. ≤-2 (c)
41.Cea mai frecventa fractura osteoporotica este : a. Fractura de sold b. Fractura vertebrala c. Fractura de antebrat d. Fractura maleolei peroniere e. Fractura humerusului distal (b) 42.
Spondilita anchilozanta afecteaza cu precadere : a. Scheletul axial b. Articulatiile mici ale membrelor superioare c. Centurile scapulovertebrale d. Articulatiile diartrodiale e. Articulatiile mari ale membrelor (a)
43.Predispozitia genetica a SA se leaga de prezenta : a. Hla-DR3 b. HLA-DR4 c. HLA-B27 d. Genele complementului e. HLA_A7 (c) 44.Factorul trgger declansant al SA pare a fi o infectie cu : a. Streptococul beta-hemolitic grup A b. Klebsiella pneumoniae c. Chlamydia trachomatis d. Salmonela, e. Shigela (b)
45.Cea mai frecventa modalitate de debut a SA este : a. Durerea lombară joasă de tip inflamator b. Poliartrita simetrica c. Monoartrita d. Sindromul dureros difuz e. Talagiile plantare (a) 46.Cel mai frecvent afectate dintre articulatiile periferice in SA sunt : a. Centurile b. Genunchii c. Gleznele d. IPD e. MTP (a) 47.Cea mai frecventa manifestare extraarticulara a SA este : a. Fibroza pulmonara b. Iridociclita c. Nodulii pulmonari d. Insuficienta aortica e. Febra (b) 48.Antigenul HLA_B27 este prezent in cazurile de SA in: a. 90-95% b. 50% c. 75% d. 100% e. 80% (a) 49. Criteriul obligatori de diagnostic in SA este : a. sacroileita bilaterala b. prezenta talalgiilor c. iridociclita d. durerea lombara joasa e. prezenta HLA-B27 (a)
50. Spondilita ankilozanta: a. afecteaza barbatul varstnic; b. afecteaza predominant sexul feminin; c. este asociata cu HLA-DR4; d. determina inflamatia entezelor; e. determina o afectiune periferica de tip poliartrita simetrica distala. (d) Leziunile extraarticulare din spondilita ankilozanta sunt: a. pericardita; b. insuficienta aortica; c. pleurezia; d. ascita hepatita (b) 51.
52. Cea mai frecventa leziune extraarticulara in spondilita ankilozanta este : a. nefropatia cu IgA; b. insuficienta aortica; c. fibroza pulmonara; d. uveita acuta anterioara e. uretrita (d) 53.
54.
Nu face parte din categoria medicatiei biologice utilizata in tratamentul bolilor reumatismale inflamatorii : a. Infliximabul b. Etanerceptul c. Adalimumabul d. Ciclosporina e. Rituximabul (d) In artritele reactive predispozitia genetica se asociaza cu : a. Agregarea familiala b. Prezenta psoriazisului la rudele de gradul I c. HLA_B27 d. HLA_DR4 e. Prezenta bolii la gemenii univitelini (c)
55.
Nu este implicat in infectiile trriger ale artritelor reactive : a.
b. c. d. e. 56.
Streptococul beta hemolitic Chlamydia, Yersinia, Salmonella, Shigella
(a)
Artritele reactive asociate cu HLA-B27 sunt : a. cea mai frecventa artrita a adultului tanar; b. determinate de infectia cu streptococ beta-hemolitic; c. afectari articulare de tip poliartrita simetrica distala; d. precedate de o infectie amigdaliana; e. asociate cu psoriazisul cutanat. (a)
57. Afectiunile musculo-scheletale in artrita reactiva se caracterizeaza prin: a. poliartrita simetrica distala; b. oligoartrita asimetrica; c. afectarea obligatorie a articulatiei MTF a halucelui d. prezenta eroziunilor e. prezenta factorului reumatoid (b) 58.Nu reprezinta criteriu de diagnostic in SA : a. durere lombara joasa si redoare >3luni care se amelioreaza cu efortul si nu dispqre in repaus b. limitarea miscarii coloanei lombare in plan sagital si frontal c. limitarea expansiunii coloanei toracice d. sacroieita bilaterala st 2-4 sau unilaterala st 3-4 e. prezenta factorului reumatoid (e) 59. Autoanticorpul specific LES este:
a. Factorul reumatoid; b. Ac. Anti CCP; c. Ac. Anti-ADNdc;
d. Ac. Anti-Histone e. Ac. Anti RO
(c)
60. Autoanticorpul prezent in peste 90% din cazurile de LES este : a. Antinuclear b. Anti ADNdc c. Anti Sm d. Anti CCP e. Anti histone (a) 61. PR nu afecteaza de obicei : a. IPP b. MCP c. IPD d. RCC e. genunchii
(c)
62. Reprezinta terapie modificatoare de boala in PR : a. Interferonul b. Antibioticele c. AINS d. Paracetamolul e. Metotrexatul (e) 63. PR nu afecteaza : a. IPP b. genunchii c. gleznele d. coloana vertebrala lombara e. coloana vertebrala cervicala
(d)
64. Leziunea radiologica prezenta in PR este : a. sindesmofitul b. osteofitul c. osteoscleroza subcondrala d. osteoporoza juxtaarticulara
e. sacroileita 65.
66.
(d)
Nu reprezinta criteriu de clasificare pentru LES : a. Rash malar; b. Rash discoid; c. Ulceratiile orale; d. Alopecia ; e. Fotosensibilitatea (d) Boala artrozica are urmatoarele caracteristici: a. prezenta manifestarilor sistemice; b. localizarea exclusiv articulara; c. asocierea cu virsta tanara; d. prezenta FR; e. sindrom biologic de inflamatie. (b)
67. Nu reprezinta modificarile radiologice tipice in artroza: a. prezenta osteofitelor; b. prezenta eroziunilor marginale; c. osteoscleroza suncondrala; d. ingustarea spatiilor articulare; e. chistele subcondrale (b) 68.
69.
Manifestarile musculo-scheletale din reprezentate de : a. dactilita; b. artrita eroziva; c. discopatie lombara; d. sacroileita; e. necroza aspetica (e)
LES
sunt
Iridociclita este o manifestare extraarticulara specifica : a. bolii artrozice b. LES c. PR d. Gutei e. Spondilartropatiilor (e)
70.Care marker este tipic pentru artropatia psoriazica : a. FR b. Anti CCP c. FAN d. HLA_b27 e. Nici unuldintre ele (e) 71.Artropatia psoriazica, forma poliarticulara se deosebeste de PR prin afectarea : a. IPP b. IPD c. MCP d. Genunchi e. Glezne (b) 72.
73.
Nu reprezinta manifestari extraarticulare ale artritelor reactive : a. Balanita circinata b. Keratodermia palmoplantara c. Uretrita d. Fotosensibilitatea e. Conjuctivita (d) Cea mai frecventa cauza de monoartrita este : a. Spondilita anchilozanta b. Artrita reactiva c. Artropatia psoriazica d. Guta e. Boala artrozica (d)
74.Guta este secundara : a. Hiperglicemiei b. Hipercolesterolemiei c. Hiperuricemiei d. Hipertensiunii arteriale e. Hipertrigliceridemiei
(c)
75.Primul atac de guta este localizat in peste 50% din cazuri in articulatia : a. Metatarsofalangiana a halucelui b. Metacarpofalangiana a policelui c. Genunchi d. Glezna e. Cot (a) 76.Diagnosticul de guta este confirmat de : a. Hiperuricemie b. Prezenta cristalelor de urat monosodic in lichidul sinovial c. Evolutie recurenta despartita prin intervale asimptomatice d. Debut acut, de obicei nocturn e. Localizarea la nivelul articulatiei metatarsofalangiene a halucelui (b) 77. Nu fac parte din grupul spondilartritelor seronegative : a. Sponilita anchilozanta b. Artritele reactive c. Artropatia psoriazica d. Spondilartritele nediferentiate e. Poliartrita reumatoida (e) 78.
Radiografia evidentiaza : a. Osul b. Sinoviala c. Ligamentele d. Tendoanele e. Alte structuri periarticulare
(a)
79. Osteoporoza se caracterizeaza prin : a. scaderea masei osoase b. deteriorarea microarhitecturii tesutului osos, c. cresterea fragilitatii osului (compromiterea rezistentei osului)
d. risc crescut de fractura e. toate cele de mai sus (e) 80. Primul simptom clinic al osteoporozei este : a. Scaderea in greutate b. Scaderea in inaltime c. Durerea secundara unei fracturi (c) d. Febra e. Cefaleea 81. Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin : a) Radiografie b) Ecografie c) DEXA (c) d) Anamneza e) Artroscopia 82. Cele mai frecvente localizari ale fracturilor asociate osteoporozei sunt : a) Coloana vertebrala b) Soldul c) Extremitatea distala a radiusului d) Toate cele de mai sus (d) e) Nici una din localizarile mentionate 83. Fracturile vertebrale osteoporotice multiple determina : a. scadere in inaltime b. cifoza toracala c. marirea abdomenului d. toate cele de mai sus (d) e. nici una din cele de mai sus 84. Reprezinta factori de risc pentru osteoporoza urmatoarele clase de medicamente : a. AINS b. antibioticele
c. corticoizii (c) d. vitaminele e. suplimentele nutritive 85. DEXA masoara densitatea mineral osoasa la nivelul : a. radiusului b. calcaneului c. femurului d. coloana lombara si femur (d) e.clavicula 86. Beneficiaza de tratament antiosteoporotic pacientii cu : a. scor T> - 2,5 b. osteopenie si tratament cronic cu glucocorticoizi c. fracturi vertebrale osteoporotice indiferent de scorul T d.toate cele de mai sus (d) e. nici una din situatiile mentionate 87. Nu face parte din grupa bifosfonatilor : a) Alendronatul b) Risendronatul c) Calcitonina (c) d) Ibandronatul e) Alfacalcidolul 88. Nu reprezinta factor de risc pentru osteoporoza : a. varsta innaintata b. menopauza c. obezitatea (c) d. poliartrita reumatoida e. prezenta fracturii de sold la mama
89. RI dobandit reprezinta : a. prima bariera de aparare a organismului b. tipul de raspuns imun instalat dupa interactiunea organismului cu agentii externi agresori (b) c. modalitatea mijloacelor de lupta impotriva agentilor patogeni infectiosi invadanti d. secretia de anticorpi e. formarea de complexe imune 90. Imunitatea innascuta se instaleaza: a. La nastere (a) b. In adolescenta c. In copilarie d. In primul an de viata e. La maturitate 91. Imunitatea innascuta (nespecifica) nu este reprezentata de : a. Barierele mecanice : pielea, mucoasele tractului respirator, GI, respirator b. Produsii de secretie : mucusul respirator, secretia gastrica (HCL, bicarbonat, mucus, enzime digestive), secretia glandelor sebacee,etc c. Celulele fagocitare d. Limfocitul T (d) e. complementul seric 92. Nu este caracteristic imunitatii dobandite : a. specificitate (recunoastere prin receptori si anticorpi specifici) b.memorie c. non-reactivitatea la “self” (proteinele, glucidele, lipidele sunt constituenti bazali ale structurii microorganismelor dar si ale organismului uman) d. aparitia la nastere (d) e. aparitia dupa contactul cu antigenul specific
93. Nu este organ limfatic : a. Maduva osoasa b. Timusul c. Splina d. Rinichiul (d) e. Ganglionii limfatici 94. Nu sunt celulele ale imunitatii : a. Polimorfonuclearele b. Monocitele c. Limfocitele d. Hematiile (d) e. Celule dendritice 95. Este responsabil pentru secretia de anticorpi : a) Limfocitul B (a) b) Limfocitul T c) Monocitul d) Fibroblastul e) Polimorfonuclearul 96. Urmatoarea afirmatie este falsa : a) Lf. T are originea in maduva osoasa b) Lf. T secreta anticorpi (b) c) Lf.T se matureaza in timus d) Lf.T este implicat in imunitatea de tip celular e) Lf.T are receptori pentru antigen 97. Sunt celule prezentatoare de antigen : a) Monocitele (a) b) Limfocitele T c) Hematiile d) Trombocitele e) Leucocitele
98. Sinteza moleculelor HLA este codificata de : a. genele complexului major de histocompatibilitate (CMH) (a) b. maduva osoasa c. timus d. cromozomul 10 e. ganglioni limfaticici 99. Anticorpii sunt : A. molecule HLA B. imunoglobuline (b) C. receptori ai limfocitelor D. citokine E. fractiuni ale complementului 100.Urmatorii anticorpi sunt produsi in majoritate la primul contact cu antigenul (faza precoce a raspunsulului imun) a.IgM (a) b.IgG c.IgE d.IgD e. Ig A 101. Citokinele sunt : a. Molecule care permit colaborarea/comunicarea intercelulara in cadrul RI (a) b. Receptori pentru antigen c. molecule de suprafata cu rol de marker celular d. fractiune a complementului e. Autoanticorpi 102. Sindromul biologic de inflamatie nu implica cresterea : – A. VSH – B. PCR. – C. numarului de leucocite (C) – D. fibrinogenului
103.Este caracteristica sindromului osteolitic : – A. cresterea FA (a) – B. cresterea CK – C. cresterea LDH – D. cresterea complementului seric – E. cresterea VSH 104.Nu reprezinta o modificare caracteristica sindromului muscular : – A. cresterea LDH – B. cresterea enzimelor de citoliza (TGP, TGO) – C. cresterea FA (c) – D. Cresterea CK 105.Nu fac parte dintre anticorpii antinucleari : a. A. factorul reumatoid (a) b. B. anticorpii anti ADNdc c. C. anti Ro d. D. anti La e. E. anti Jo 106.Factorul reumatoid nu este fi prezent in : a. A. PR b. B. SA (B) c. C. LES d. D. hepatita virala C e. E. dermatomiozita 107.Complementul seric este scazut in : a. A. artroza b. B. inflamatie c. C. lupus eritematos sistemic (c) d. D. PR e. E. infectie
108.Examenul uzual al lichidului sinovial nu consta in determinarea : A. numarul de leucocite B. cristalele de urati C. procentajul de polimorfonucleare D. culturi e. anticorpilor anti CCP (e) 109.Diagnosticul de osteoporoza se stabileste prin : A. ecografie B. scintigrafie C. artroscopie D.osteodensitometrie (D) E. RMN 110.Una din urmatoarele afirmatii referitoare la ultrasonografie nu este adevarata : A. Este ieftina B. Nu utilizeaza razele X C. Evidentiaza structurile periarticulare D. Nu evidentiaza osul (D) E. evidentiaza sinoviala 111.Una din urmatoarele afirmatii privitoare la RMN nu este adevarata: – A. evidentiaza osul – B. evidentiaza structurile periarticulare – C. utilizeaza razele X (c) – D. evidentiaza sinoviala – E. este reproductibila
