a) cost costur urii #in #ini# i#ee (X) necesitati speci$icate sau i#plicite b) preturi #a"i#e
I. DEFINIREA D EFINIREA CALITA CAL ITATII TII
1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la:
8. +n produ% e%te de calitate %uperioara daca are:
a) grad grad sau sau nive nivell (X) proprietate sau insusire b) utilitate
a) b) c) d)
cost ridi cost ridica catt cost sca%ut pret ret rid ridic icat at pret pret sca% sca%ut ut (X) nici una din situatii nu este general valabila
2. rin calitate intelegem !aptitudinea la utili"are#$ e%te opinia :
a) I.S.O. b) AFNOR (X) Joseph Juran c) P. Jica Jica,, . !a"i# !a"i#
9. E*pre%ia !%ati%facerea intr,un anumit grad# utili"ata in definitia calitatii are in -edere:
a) deli#i deli#itare tareaa calitati calitatiii de util utilitat itatee (X) deli#itarea calitatii de valoarea de intrebuintare b) deli#itarea calitatii produselor de cea a serviciilor
3. Definitia data de I.&.O. calitatii face referire la: (X) proprietati si caracteristici
a) cost costur urii #in #ini# i#ee (X) nevoi e"pri#ate sau i#plicite 4. Elementul comun ma'oritatii definitiilor calitatii e%te : (X) satis$acerea nevoilor utili%atorilor
Ne-oile %pecificate %au implicite %e 10. Ne-oile %taile%c: (X) prin standarde (X) prin contracte (X) prin cercetari de piata
a) re$erir re$erirea ea la caracter caracteristi istici ci b) re$erirea la costuri sau preturi
a) prin prin anal anali%e i%e eco econo no#i #ice ce (X) prin nor#are b) prin lege
5. Calitatea e%te:
a) si#ilar si#ilaraa cu valoare valoareaa de intrebu intrebuinta intare re (X) di$erita de valoarea de intrebuintare prin: &. nu# nu#arul arul caract caracteris eristici ticilor lor de re$erint re$erintaa '. niveluri nivelurile le caracteri caracteristic sticilor ilor de re$erint re$erintaa () gradul de satis$acere a cerintelor
.Calitatea are caracter: 11. 11 Calitatea (X) obiectiv, deter#inat de caracteristici
a) obiecti obiectiv, v, deter# deter#ina inatt de cerintele cerintele consu#atorilor (X) subiectiv, deter#inat de deosebirile dintre persoane
6. Care definitii ale calitatii %unt corecte: (X) analitice (X) sintetice
/rupele mari de caracteri%tici care 12. /rupele reflecta calitatea %unt: (X) caracteristici tehnice
a) cara caracte cteris ristic ticii %onale %onale (X) caracteristici sociale (X) caracteristici econo#ice b) caracteristici estetice
7. Definitia calitatii utili"ata de . ica %i E. a*im face referire la : (X) aptitudini sau insusiri (X) categorii de caracteristici
&
c) caracteristici tehnologice
c) calitatea in consu# (X) calitatea de conceptie d) calitatea proiectelor (X) calitatea de con$or#anta (X) calitatea reali%ata (X) calitatea in utili%are (X) calitatea proiectata
II. FOR!* +A*IAII 13. In functie de caracteri%ticile a-ute in -edere$ calitatea unui produ% %au %er-iciu poate fi: (X) partiala (X) integrala (X) totala
19. Cla%a de calitate repre"inta un calificati- pentru o categorie de produ%e care: (X) apartin aceluiasi sorti#ent
a) apartin la sorti#ente di$erite (X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anu#ite li#ite (X) au aceeasi destinatie b) au destinatie di$erita
14. Calitatea partiala a unui produ% 0%er-iciu %e refera la : (X) o caracteristica (X) un grup de caracteristici-..
a) un esantion din populatia totala b) un stadiu in reali%area produsului sau serviciului
20. In %tandardi"area I&O cla%a de calitate e%te con%iderata:
a) un indicator de e$icienta b) un cali$icativ (X) un indicator de categorie sau rang
15. Calitatea integrala a unui produ% 0%er-iciu %e refera la :
() toate caracteristicile si intreaga viata a produsului a) intreg personalul care participa la reali%area productiei
21. In ca"ul produ%elor intalnim frec-ent impartirea pe cla%e de calitate: (X) #asa, superioara, e"tra, lu" (X) calitatea I, II, III -
16. Calitatea integrala a unui produ% 0%er-iciu %e refera la :
a) corespun%ator, necorespun%ator b) rebut, produs re#aniabil, produs bun
b) intreaga productie reali%ata (X) intreaga viata a produsului serviciului c) toate operatiile sau $a%ele reali%arii
22. In %er-icii cla%ele de calitate %unt diferentiate prin:
a) cali$icative: #asa, superioara, e"tra, lu" b) calitatea I, II, III (X) clase (X) stele (X) categorii
17. Calitatea integrala a unui produ% 0%er-iciu %e refera la : (X) toate caracteristicile (X) intreaga viata a produsului
d) intreaga productie reali%ata 23. Cla%a de calitate poate fi e*primata prin:
18. In functie de %tadiul in care %e afla un produ% a-em:
a) pret #ini# pentru produsele unei intreprinderi
a) calitatea in aprovi%ionare b) calitatea in productie
'
b) pret #ini# pentru un produs la un #o#ent dat c) pret #ini# pentru un produs intr/o anu#ita perioada de ti#p (X) pret #ediu pentru #ai #ulte produse apartinand aceluiasi sorti#ent d) pret #ediu al unui produs intr/o perioada #ai #are de ti#p
g) nici una 27. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 viteza, greutate, consum specific:
a) sociale propriu/%ise b) sen%oriale $i%iologice c) psiho/sen%oriale d) psihologice e) ergono#ice $) psiho/sociale (X)nici una
24. Cla%a de calitate %e refera la : (X) produse apartinand aceluiasi
sorti#ent a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi (X) produse reali%ate din aceleasi sorti#ente de #aterial (X) produse reali%ate prin acelasi proces tehnologic b) produse reali%ate printr/un proces tehnologic #ai per$or#ant si din #ateriale de calitate superiaora
28. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 forma, aspect, cromatica, eleganta, moa:
a) sociale propriu/%ise b)sen%oriale $i%iologice (X) psiho/sen%oriale de natura estetica d) psihologice de natura estetica e) ergono#ice $) psiho/sociale de natura estetica g) nici una
III. +ARA+RISI+I 0 +A*IA 25. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 protectie, securitate: (X) sociale propriu/%ise
a) b) c) d) e) $)
29. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 ornamentul, ecorul, moa:
sen%oriale $i%iologice psiho/sen%oriale psihologice ergono#ice psiho/sociale nici una
a) sociale propriu/%ise b) sen%oriale $i%iologice (X) psiho/sen%oriale de natura estetica d) psihologice e) ergono#ice $) psiho/sociale de natura estetica g) nici una
26. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 miros, gust, consistenta:
30. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 amplasarea organelor e comana, evitarea solicitarii uniirectionale, asigurarea unei pozitii conforta!ile pentru utilizator1
a) sociale propriu/%ise (X)sen%oriale $i%iologice c) psiho/sen%oriale d) psihologice e) ergono#ice $) psiho/sociale
a) sociale propriu/%ise
1
b) sen%oriale $i%iologice c) psiho/sen%oriale d) psihologice (X)ergono#ice $) psiho/sociale g) nici una
(X) sen%oriala de natura psiho/$i%iologica
35. Care dintre urmatoarele caracteri%tici %unt de natura %en"orial 2 fi"iologica1 (X) #irosul
a) duritatea (X) aro#a b) $or#a
31. &pecificati grupa in care %e incadrea"a urmatoarele caracteri%tici1 precizia in functionare, manea!ilitate, sarcina utila:
36. Care dintre urmatoarele caracteri%tici %unt de natura e%tetica1
a) sociale propriu/%ise b) sen%oriale $i%iologice c) psiho/sen%oriale d) psihologice e) ergono#ice $) psiho/sociale (X)nici una
a) gustul (X) $or#a b) consistenta (X) linia 37. Caracteri%ticile %en"oriale %e indi-iduali"ea"a de celelalte caracteri%tici prin:
32. Caracteri%ticile %ociale propriu,"i%e %unt cele care:
a) sunt cerute de grupuri sociale b) au aceleasi niveluri la toate produsele si#ilare (X) a$ectea%a grupuri de persoane
a) costul ridicat al reali%arii lor (X) sunt percepute prin inter#ediul organelor de si#t b) sunt strict necesare pentru reali%area $unctiei de ba%a a produsului
33. Care afirmatii %unt ade-arate in legatura cu caracteri%ticile %ociale: (X) unele trebuie sa aiba niveluri
38. Care e%te legatura dintre forma %i linie2 (X) de inclu%iune
cuprinse intre anu#ite li#ite a) nu sunt percepute usor de utili%atori b) reali%area lor la nivelul cerut necesita cheltuieli $oarte #ari (X) pun in evidenta #odul in care produsul sau serviciul in$luientea%a viata persoanelor si a grupurilor sociale (X) sunt usor percepute de utili%atori
a) de dependenta b) de indi$erenta 39. Ar3etipul precede prototipul2 (X) 0a
a) Nu
34. Confortul e%te o caracteri%tica1
40. Care dintre urmatoarele afirmatii e%te ade-arata4 (X) e"presivitatea este speci$ica $or#elor
a) b) c) d) e)
iesite din co#un a) e"presivitatea este speci$ica $or#elor standardi%ate b) e"presivitatea este speci$ica $or#elor co#ple"e
tehnica $i%iologica econo#ica estetica sen%oriala de natura $i%iologica
3
&. orna#entul '. decorul 1. $or#a (X) continutul (X) $unctionalitatea
41. Dintre urmatoarele categorii e%tetice$ dinamica mai accentuata o are: a) continutul , care se schi#ba in $unctie
43. Ornamentul %i decorul au : (X)utilitate estetica
de: a&/ destinatia produsului a'/ resursele din care este reali%at produsul a1/ progresul tehnic a3/ pretul produsului
a) utilitate $unctionala b) utilitate econo#ica 44. oda e%te data de: a) co#porta#ente si opinii individuale
,are $unctie de: a&/ uni$or#i%area produselor a'/ di$erentierea produselor a1/ per$ectionarea produselor a3/ orientarea spre anu#ite produse sau servicii b) co#porta#ente si opinii colective si se #ani$ecta prin: (X) uni$or#i%area produselor (X) di$erentierea produselor b1/ per$ectionarea produselor () orientarea spre anu#ite produse sau servicii
(X) forma, care se schi#ba in $unctie de:
b&/ resursele #ateriale din care este reali%at produsul b'/ -.si - co#erciantilor2 42. Care dintre urmatoarele afirmatii %e ata%ea"a categoriilor e%tetice mentionate:
a) se reali%ea%a prin #odelare artistica, nu are autono#ie $ata de obiect si isi pierde i#portanta estetica odata cu distrugerea $or#ei (X) orna#entul &. decorul '. $or#a b) se aplica altei $or#e, are autono#ie $ata de $or#a de ba%a &. orna#entul (X) decorul '. $or#a c) este ele#entul esential prin care produsul se pre%inta si co#unica cu bene$iciarul si #ediul &. orna#entul '. decorul (X) $or#a d) re$lecta legatura care trebuie sa e"iste intre structura interna, con$iguratia produsului si ele#entele din #ediul incon4urator
45. Caracteri%ticile ergonomice au ca %cop1
a) cresterea #odernitatii produselor b) reducerea consu#urilor speci$ice in e"ploatarea produselor (X)corelarea di#ensionala a bunurilor cu caracteristicile antropo#etrice ale utili%atorului c) corelarea di#ensionala a bunurilor cu caracteristicile antropo#etrice ale producatorului (X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in ti#pul e"ploatarii d) evitarea solicitarii unidirectionale a utila4elor (X)consu#ul #ini# de energie pentru accesul la organele de co#anda I5. !AS6RARA +A*IAII
7
9;. A%upra calitatii componentelor 7'. urnalul calitatii e%te un document
mediului e*tern intreprinderea poate actiona prin1
in care %e con%emnea"a1
a) opiniile #anagerilor privind calitatea b) constatarile controlorilor de calitate c) situatia statistica a de$ectelor la $iecare loc de #unca (X) situatia statistica a de$ectelor pe categorii de de$ecte
a) i#punerea de restrictii b) negociere (X) selectie <=. A%upra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona :
a) direct, asupra tuturor co#ponentelor b) indirect, asupra tuturor co#ponentelor (X) direct asupra co#ponentelor #ediului intern (X) partial, asupra tuturor co#ponentelor #icro#ediului e"tern (X) indirect, asupra tuturor co#ponentelor #acro#ediului e"tern
71. Coeficientul defectelor %e calculea"a1
a) %ilnic pentru $iecare tip de de$ect b) lunar pentru $iecare tip de de$ect (X) %ilnic sau lunar prin raportarea nu#arului de de$ecte la total produse veri$icate d) %ilnic sau lunar prin raportarea nu#arului de de$ecte la total produse veri$icate intr/o luna
<&. Calitatea unei cercetari de mar5eting poate fi apreciata pe a"a urmatoarelor elemente:
73. Coeficientul defectelor reflecta1 (X) situatia de ansa#blu a noncalitatii b) gravitatea de$ectelor (X) ponderea de$ectelor in total produse veri$icate
a) volu#ul in$or#atiilor obtinute (X) #etoda stiinti$ica (X) valoarea si costul in$or#atiilor <'. Intr,o cercetare de mar5eting %unt mai u%or de e-aluat : (X) cheltuielile b) e$ectele
77. Demeritul reflecta1 a) situatia de ansa#blu a de$ectelor (X) gravitatea de$ectelor c) ponderea de$ectelor in total produse veri$icate
<1. Calitatea unui %tudiu de cercetare de mar5eting poate fi apreciata pe a"a : a) cheltuielilor $acute, care trebuie sa $ie cat #ai #ici b) e$ectelor, care trebuie sa $ie cat #ai #ari (X) raportului e$ecte e$ort care trebuie sa $ie cat #ai #are
5. SIS!6* SI S68SIS!* +A*IAII 9. Calitatea mediului intern al firmei e%te reflectata direct de: (X) calitatea co#ponentelor si a relatiilor dintre ele b) nu#ai calitatea co#ponentelor c) de satis$actiile persoanelor din intreprindere d) de calitatea produselor reali%ate
<7. Calitatea pretului pri-ita ca o componenta a mi*ului de mar5eting$ poate fi apreciata ca fiind una daca ace%ta:
a) este #ai #are decat al concurectilor b) este #ai #ic decat al concurectilor (X) are o $le"ibilitate ridicata
9
&. entru aprecierea calitatii <9. Calitatea promo-arii e%te apreciata1 a) de catre producator si consu#ator, in $uctie de acelasi criteriu deoarece a#bii sunt interesati de o buna colaborare (X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea van%arilor si a $idelitatii clientilor c) de catre cu#parator daca este purtatoare de in$or#atie (X) de catre cu#parator in $unctie de in$or#atie, $or#a, stil s.a.
documentatiei de procurare a re%ur%elor %e anali"ea"a urmatoarele documente pri-ind relatiile cu furnizorii 1
a) $isele tehnice pentru nor#area consu#urilor (X) $ise privind $urni%orii c) procese / verbale de receptie (X) $ise de evaluare a $urni%orilor (X) co#en%i si contracte '. entru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a re%ur%elor %e anali"ea"a urmatoarele documente la livrarea prouselor: (X) procese / verbale de receptie
<<. Calitatea in %pecificare %i proiectare e%te apreciata in functie de: (X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute b) nu#ai in $unctie de calitatea proiectelor c) in $unctie de calitatea resurselor utili%ate <. Calitatea planului de apro-i"ionare
b) certi$icatul de o#ologare a prototipului si a seriei %ero (X) avi%ul de e"peditie d) $actura e) chitanta care atesta plata produselor
e%te influientata de1 (X) stabilirea corecta a nor#elor de consu#
1. entru aprecierea calitatii
b) calitatea receptiei, transportului si depo%itarii (X) $unda#entarea corecta a stocurilor (X) corelarea cu planul de productie e) calitatea aprovi%ionarii proceselor de productie
documentatiei de procurare a re%ur%elor %e anali"ea"a urmatoarele documente pri-ind calitatea prouselor livrate1 (X) certi$icatul de calitate
b) docu#entul de certi$icare a calitatii $urni%orului (X) certi$icatul de garantie (X) cartea tehnica a produsului e) certi$icatul de o#ologare a prototipului si a seriei %ero
<;. Fi%a pentru aprecierea calitatii unui furni"or treuie %a contina1 (X) date de identi$icare
b) in$or#atii privind concurenta acestuia (X) aspecte tehnice, co#erciale, econo#ice
3. Tra%ailitatea repre"inta1 a) traseul pe care il va parcurge produsul (X) inregistrari pe ba%a carora se poate re$ace >istoricul? produsului c) inregistrari pe ba%a carora se poate stabili calitatea produsului
=. entru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor %e anali"ea"a1
a) planul de productie b) docu#ente re$eritoare la concurenta (X) docu#ente de $unda#entare (X) docu#ente privind relatiile cu $urni%orii (X) docu#ente care insotesc produsele
7. arca'ele de identificare de pe produ%e %e mentin pana cand: a) are loc receptia la bene$iciar
<
b) dispar ca ur#are a actiunii $actorilor at#os$erici c) are loc prelucrarea supra$etelor ce poarta se#ne de identi$icare (X) are loc prelucrarea supra$etelor ce poarta se#ne de identi$icare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile #arca4e
;=. 7n ca"ul determinarii calitatii prin documentatii te3nice produ%ele e*pediate treuie %a core%punda calitati- cu :
a) produse de re$erinta b) produse livrate si altor cu#paratori c) #onstra etalon de o$erta d) #onstra etalon de co#anda e) tipul de #ar$a indicat (X) docu#ente tehnice intoc#ite de van%ator (X) docu#ente acceptate de cu#parator la negociere
9. odalitatile de determinare a calitatii in -an"area internationala %e grupea"a dupa1
a) volu#ul si diversitatea produselor (X) natura #ar$ii si $or#ele de van%are practicate c) cantitatile aprovi%ionate si locul receptiei
;&. 7n ca"ul determinarii calitatii pe a"a de mo%tre calitatea produ%elor li-rate treuie %a core%punda cu1
a) produse de re$erinta b) produse livrate si altor cu#paratori (X) #onstra etalon de o$erta (X) #onstra etalon de co#anda e) tipul de #ar$a indicat $) docu#ente tehnice intoc#ite de cu#parator g) docu#ente acceptate de cu#parator la negociere
<. Calitatea relatiilor dintre -an"atori %i cumparatori poate fi apreciata pe a"a1
a) planurilor de aprovi%ionare si van%ari (X) #odalitatii de contactare a cu#paratorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia c) studiilor de piata (X) siste#ului de asigurare si garantare a calitatii e) resurselor co#parti#entului de van%ari (X) siste#ului de distributie si serviciile post/van%are
;'. 7n ca"ul e*i%tentei unei marfi ale carei caracteri%tici de calitate %unt intrate in u"ante internationale %i partile contractante o %pecifica in contracte$ calitatea produ%elor e*pediate treuie %a core%punda cu1
. 6unurile fungiile %unt cele care : (X) se pot inlocui unele cu altele $iind deter#inate genetic si ale caror caracteristici sunt si#ilare: a) au caracteristici speci$ice si nu pot $i inlocuite unele cu altele c) sunt bunuri necorporale ;. 6unurile nefungiile %unt cele care1 a) se pot inlocui unele cu altele $iind deter#inate genetic si ale caror caracteristici sunt si#ilare: (X) au caracteristici speci$ice si nu pot $i inlocuite unele cu altele c) sunt bunuri necorporale
a) produse de re$erinta b) produse livrate si altor cu#paratori c) #onstra etalon de o$erta d) #onstra etalon de co#anda (X) tipul de #ar$a indicat $) docu#ente tehnice intoc#ite de cu#parator g) docu#ente acceptate de cu#parator la negociere ;1. La definirea calitatii re%ur%elor umane treuie %a a-em in -edere :
a) caracteristicile individuale si co#une ale acestora, care sunt utili%ate in #od involuntar in vederea reali%arii obiectivelor organi%atiei (X) cli#atul social si de #anage#ent c) dotarea tehnica a intreprinderii (X) siste# de sti#ulente
;. A%i%tenta te3nica la utili"atori e%te nece%ara1 (X) in ca%ul produselor co#ple"e
b) in ca%ul produselor de i#port (X) in ca%ul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in $unctiune d) in ca%ul bunurilor de $olosinta indelungata
;3. Caracteri%ticile de calitate a-ute in -edere la recrutare %i %electie %unt : (X) co#petenta b) se"ul (X) varsta (X) starea de sanatate e) ca%ierul 4udiciar (X) potentialul de de%voltare g) originea sociala
;;. 7ntre cerintele de calitate pe care treuie %a le indeplinea%ca pie%ele de %c3im putem mentiona : (X) interschi#balitatea (X) #arca4ele de identi$icare a
producatorilor c) #arca4ele de identi$icare a seriei de $abricatie d) co#ple"itatea corespun%atoare
;7. Competenta unei per%oane %e aprecia"a in functie de : (X) pregatirea pro$esionala (X) inteligenta c) starea de sanatate d) varsta (X) re%ultatele obtinute anterior in activitati si#ilare sau in alte activitati $) spiritul de colaborare (X) usurinta adaptarii la cerintele postului
&==. Compartimentul de %er-ice treuie %a %olutione"e operati- reclamatiile referitoare la1 (X) de$ectele de $abricatie (X) calitatea lucrarilor proprii
c) calitatea lucrarilor e"ecutate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi $ir#a 5I. A60I6* SI +RIFI+ARA
;9. rincipalele componente ale acti-itatii de %er-ice a-ute in -edere de T8 %unt1 (X) asistenta de specialitate in alegerea
&=&. rolema auditului calitatii a aparut
produselor (X) ur#arirea produselor in e"ploatare c) transportul produselor de la #aga%in la do#iciliu (X) reparatii in perioada de garantie e) $abricarea pieselor de schi#b
a) inspectiei calitatii b) controlului integral al calitatii c) controlului statistic al calitatii (X) asigurarea calitatii e) #anage#entului calitatii
in etapa1
&='. Auditul calitatii con%ta in1 a) veri$icarea persoanelor cu atributii speciale in - calitatii b) e"a#inarea tuturor persoanelor pentru a veri$ica daca acestea cunosc si respecta cerintele privind calitatea
;<. A%i%tenta de %pecialitate in alegerea produ%ului e%te nece%ara1
a) in ca%ul produselor co#ple"e b) in ca%ul produselor de i#port (X) in ca%ul #a4oritatii produselor
;
(X) e"a#inarea activitatilor si re%ultatelor
(X) se reia cu o anu#ita periodicitate
re$eritoare la calitate pentru a stabili daca respecta dispo%itiile prestabilite
e) se reia doar la i#ple#entarea unor planuri sau progra#e noi privind calitatea
&=1. 7ntre oiecti-ele auditului calitatii putem enumera: a) veri$icarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului (X) veri$icarea e"istentei unor proceduri si siste#e de lucru care sa asigure reali%area calitatii c) veri$icarea calitatii pe $lu"ul de $abricatie (X) veri$icarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in do#eniu
&=. Auditul e*tern poate fi efectuat de catre: a) un $urni%or al intreprinderii b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere c) un bene$iciar al intreprinderii la solicitarea acesteia (X) un bene$iciar al intreprinderii din proprie initiativa (X) un organis# neutru la solicitarea intreprinderii
&=3. 7ntre oiecti-ele auditului calitatii putem enumera: a) veri$icarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului (X) veri$icarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea reali%arii calitatii c) veri$icarea calitatii pe $lu"ul de $abricatie &=7. Re"ultatele auditului conduce la : a) sanctionarea intreprinderii b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea (X) identi$icarea stadiului reali%arilor in do#eniul calitatii si a posibilitatilor de per$ectionare
&=;. Initiatorul auditului poate fi: (X) conducerea intreprinderii (X) un bene$iciar al intreprinderii &&=. Frec-enta auditului poate fi : a) anuala b) tri#estriala sau se#estriala (X) oca%ionata de schi#bari in viata intreprinderii (X) in $unctie de obiectivele conducerii in do#eniul calitatii &&&. Re%pon%ailul auditului poate fi1 (X) #anagerul calitatii (X) se$ul co#parti#entului >+alitate? (X) un specialist din intreprindere
&=9. Auditul calitatii %e poate reali"a pentru: (X) produse sau servicii (X) procese de productie c) #aterii pri#e si #ateriale aprovi%ionate d) docu#entatia de proiectare (X) siste#ul calitatii
&&'. Entitatile audiate %e %taile%c: a) in pre%iua inceperii auditului b) prin deci%ia responsabilului de audit c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe #asura e$ectuarii auditului (X) cu cateva %ile inainte de inceperea auditului
&=<. Auditul intern al calitatii1 a) se reali%ea%a de e"perti neutri (X) se reali%ea%a de specialisti din intreprindere (X) se reali%ea%a dupa i#ple#entarea unui plan sau progra# al calitatii
&&1. rincipalele informatii care %e comunica inca de la inceput entitatilor audiate %unt:
&=
(X) data, durata si scopul auditului (X) nu#ele auditorilor
(X) auditori pe ba%a unui act aditional la
contract
c) costul auditului d) #i4loacele de investigare care vor $i utili%ate
&&;. Conditii pe care treuie %a le indeplinea%ca o per%oana pentru a a-ea calitatea de auditor: (X) pregatire pro$esionala adecvata (X) capacitate de evaluare corecta
&&3. De%fa%urarea auditului pre%upune parcurgerea mai multor etape : (X) interviul introductiv (X) auditul propriu/%is (X) reuniunea $inala d) decontarea lucrarilor de audit
c) coe$icient ridicat de inteligenta d) capacitate de #e#orare (X) capacitate de anali%a si sinte%a $) capacitate de negociere (X) cinste si corectitudine
&&7. Cererile de actiuni corecti-e %e completea"a de catre: a) solicitantul auditului b) responsabilul co#parti#entului >+alitate? (X) auditori
&'=. 7ntre moti-ele unei intreprinderi pentru a otine certificarea %i%temului calitate putem mentiona1 (X) valori$icarea re%ultatelor obtinute in
do#eniul cresterii calitatii b) respectarea prevederilor legale (X) pentru a sti#ula cresterea van%arilor d) pentru a evita unele sanctiuni
&&9. Raportul de audit contine: (X) pagina de identi$icare b) lista cererilor de actiuni corective c) lista persoanelor sanctionate (X) cereri de actiuni corective e) reco#andari pentru auditati in vederea corectarii de$icientelor
&'&. Certificarea calitatii e%te o etapa a auditului4
a) 0a (X) Nu c) in unele situatii
&&<. Cererile de actiuni corecti-e
%olutionarea cererilor de actiuni corecti-e e%te -erificata de catre1
&''. Certificarea calitatii %e refera la1 (X) produsele din no#enclatorul de produse al intreprinderii b) produsele $abricate intr/o anu#ita perioada c) produsele care vor $i e"portate (X) siste#ul calitatii e) #anualul calitatii $) intreg personalul intreprinderii g) persoanele care lucrea%a in anu#ite do#enii (X) laboratoarele intreprinderii
a) #anagerul $ir#ei b) #anagerul calitatii c) auditori pe ba%a prevederilor din contractul initial
&'1. Certificarea produ%elor are ca %cop1 a) evaluarea calitatii b) auditul produselor
elaorate cu oca"ia auditului contin informatii pri-ind : (X) auditorii care le/au intoc#it (X) repre%entantii do#eniului calitatii (X) cererile corective (X) data la care vor $i veri$icate corectiile
e$ectuate e) propunerile de sanctiuni &&. 7n ca"ul auditului e*tern
&&
(X) atestarea posibilitatilor de a reali%a
produse cu anu#ite caracteristici de calitate
(X) un laborator propriu (X) un bene$iciar
&'3. Certificarea produ%elor e%te impu%a
c) un $urni%or (X) un organis# neutru speciali%at
de1 (X) cresterea co#ple"itatii produselor
&';. Certificarea %i%temului calitatii e%te
b) di#ensiunea intreprinderii c) relatiile cu organis#e internationale (X) aparitia reali%atorilor de produse contra$acute
ate%tata prin1
a) 0eclaratia de con$or#itate a siste#ului de asigurare a calitatii (X) +erti$icatul de con$or#itate a siste#ului de asigurare a calitatii c) !arca de con$or#itate a siste#ului de asigurare a calitatii
&'7. Certificarea de produ% poate fi data de1
a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara (X) laboratoarele proprii acreditate (X) organi%atii speciali%ate e"terne d) Institutul Ro#an de Standardi%are
&1=. Certificarea per%onalului e%te nece%ara pentru1 (X) persoane care reali%ea%a produse care
pre%inta riscuri deosebite pentru oa#eni si #ediu b) persoanele care lucrea%a la operatii co#ple"e c) persoanele care lucrea%a in co#parti#entele de asigurarea calitatii
&'9. Declaratia de conformitate %e elaorea"a de catre1 (X) un laborator propriu acreditat pe ba%a
unor incercari, teste, docu#ente b) un laborator propriu care e$ectuea%a controlul calitatii produselor c) un bene$iciar d) un auditor e"tern speciali%at
&1&. Documentul care ate%ta certificarea unei per%oane e%te: a) 0eclaratia de co#petenta b) 0iplo#ade co#petenta (X) +erti$icatul de co#petenta d) Autori"atia de co#petenta
&'<. Certificarea produ%ului are ca a"a1 a) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de un bene$iciar (X) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de un laborator propriu c) 0eclaratia de con$or#itate intoc#ita de un organis# speciali%at d) +erti$icatul de con$or#itate eliberat de bene$iciar e) +erti$icatul de con$or#itate eliberat de un laborator $) +erti$icatul de con$or#itate propriu (X) +erti$icatul de con$or#itate elibera de un organis# neutru
&1'. entru a e*ecuta unele acti-itati la care %e impune certificarea$ per%oana treuie %a aia1
a) +erti$icat de co#petenta (X) +erti$icat de co#petenta si Autori%atie c) +erti$icat de continuitate &11. Acreditarea laoratoarelor %e reali"ea"a de catre1
a) conducerea intreprinderilor b) conducerea co#parti#entului >Asigurarea calitatii? (X) organis# neutru d) bene$iciarii produselor intreprinderii
&'. Certificarea %i%temului calitate e%te reali"ata de1
&'
&1;. E*aminarea pentru acordarea &13. entru a %olicita acreditarea$ un
remiului deming e%te facuta de1
laorator treuie %a di%puna de1
a) organis#e speciali%ate (X) e"perti guverna#entali si din institutii nonpro$it c) e"perti guverna#entali si din institutii de certi$icare a calitatii d) guvern e) un consiliu de e"a#inatori $or#at din e"perti in do#eniul calitatii $) auditori independenti special cali$icati
a) !anualul calitatii pe intreprindere (X) !anualul propriu de calitate (X) Registru pentru inregistrarea datelor si docu#entelor pe care le elaborea%a d) !i4loace de prelucrare auto#ata a in$or#atiilor e) Personalitate 4uridica (X) Avi%e si autori%atie de $unctionare 5II. PR!II* +A*IAII
&19. remiul National 6aldrege %e acorda
&3=. remiul Deming %e acorda pentru1 (X) persoane cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii b) intreprinderi cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii (X) certa valoare in do#eniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
in1 (X) S6A din anul &;<
&3&. remiul National 6aldrige %e acorda
&17. remiul Deming %e acorda in1 a) S6A din anul &;7& b) Japonia din anul &;< (X) Japonia din anul &;7& d) 6niunea uropeana din anul &;;'
b) Japonia din anul &;< c) Japonia din anul &;7& d) 6niunea uropeana din anul &;;'
pentru1
a) persoane cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii (X) intreprinderi cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii c) certa valoare in do#eniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
&1<. remiile calitatii %e acorda pentru1 a) respectarea legislatiei calitatii (X) reali%ari deosebite in do#eniul calitatii c) reco#pensarea producatorilor corecti &1. Criteriile a-ute in -edere la
&3'. remiul European pentru Calitate %e acorda pentru: a) persoane cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii (X) intreprinderi cu reali%ari deosebite in do#eniul calitatii c) certa valoare in do#eniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dina#ica accentuata a ci$rei de a$aceri ca ur#are a cresterii calitatii
acordarea premiului Deming %unt1 (*) politica si plani$icarea ca#paniei
b) personalul co#paniei (X) #anage#entul si organi%area co#paniei d) #anagerii co#paniei (X) educatia in do#eniul calitatii $) $urni%orii co#paniei (X) organi%area calitatii (X) e$ectele obtinute, planuri de viitor i) cheltuielile pentru i#bunatatirea calitatii 4) procedurile de control utili%ate
&1
&31. E*aminarea pentru acordarea
I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80)
remiului National 6aldrige e%te facuta de1
0upa puncta4ul reparti%at pe criterii, ordinea acestora este: a) I, III, II b) II, III, I (X) III, I, II c) I, II, III &3<. Oiecti-ele remiului European
a) organis#e speciali%ate b) e"perti guverna#entali si din institutii nonpro$it c) e"perti guverna#entali si din institutii de certi$icare a calitatii d) guvern (X) un consiliu de e"a#inatori $or#at din e"perti in do#eniul calitatii $) auditori independenti special cali$icati
pentru Calitate %unt1 (X) orientarea salariatilor spre !
b) orientarea #anagerilor spre calitate superioara (X) i#pulsionarea co#paniilor si persoanelor pentru i#bunatatirea continua a calitatii d) prosperitatea $ir#elor (X) evidentierea re%ultatelor bene$ice ce pot $i obtinute prin !
&33. E*aminarea pentru acordarea remiului European pentru Calitate e%te facuta de1
a) organis#e speciali%ate b) e"perti guverna#entali si din institutii nonpro$it c) e"perti guverna#entali si din institutii de certi$icare a calitatii d) guvern e) un consiliu de e"a#inatori $or#at din e"perti in do#eniul calitatii (X) auditori independenti special cali$icati
&3. Criteriile pe a"a carora %e acorda remiul European pentru Calitate %unt1 (X) conducerea $ir#ei
b) in$or#atii si anali%a (X) satis$acerea personalului, clientilor si a societatii d) plani$icarea strategica a calitatii (X) re%ultatele a$acerii (X) politica si strategie g) orientarea spre clienti si #ar@eting (X) resurse si procese
&37. Criteriile in a"a carora %e acorda remiul National 6aldrige %unt1
() conducere b) personal (X) in$or#atie si anali%a (X) plani$icarea strategica a calitatii e) controlul calitatii (X) de%voltarea si #anage#entul resurselor u#ane g) #anage#entul investitiilor (X) #anage#entul proceselor (X) calitatea si re%ultatele a$acerii 4) orientarea spre pro$it (X) orientarea spre clienti si #ar@eting
5III. SAN0AR0IBARA INRNAIONA*A &3;. &tandardele internationale %unt %imoli"ate1 (X) ISO C ;===
b) N C ';=== c) +N C ';===
&39. Daca a-em in -edere urmatoarele
&7=. &tandardele internationale g3id au
trei grupe de criterii pentru acordarea remiului National 6aldrige :
ca %cop1
a) orientarea intreprinderilor in do#eniul calitatii
&3
b) orientarea in #etodologia ! (X) orientarea in selectarea si utili%area standardelor ISO
. F+* +A*IAII
&7&. &tandardele internationale pot fi1 (X) standarde ghid b) standarde o$iciale (X) standarde de #etodologie d) standarde adaptabile (X) standarde de re$erinta $) standarde de proceduri
&3. rincipalele categorii de efecte ale calitatii %unt1 (X) e$ecte tehnice (X) e$ecte sociale
c) e$ecte #ateriale d) e$ecte banesti (X) e$ecte tehnico/ sociale cone"e (X) e$ecte econo#ice g) e$ecte #orale
I. +ONO!IA +A*IAII &7'. rincipalele grupe de co%turi ale
&7. Efectele te3nice %e otin1 (X) prin cheltuieli supli#entare b) prin actiuni sustinute de publicitate c) prin in$or#area consu#atorilor
calitatii %unt1 (X) costuri de prevenire asigurare
b) costuri de crescatoare (X) costuri de evaluare a calitatii d) costuri la producatori (X) costurile datorate noncalitatii (X) costul clientelei pierdute
&9. Efectele %ociale %e manife%ta intr,o proportie mai mare la1 (X) bene$iciari
b) producatori c) inter#ediari d) organis#e publice
&71. 7n grupa co%turilor de pre-enire a%igurare %e includ1 (X) cheltuieli pentru prospectarea pietei,
conceptie si e"peri#entare b) cheltuieli cu acreditarea autori%area laboratoarelor si atestarea personalului (X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor #ateriale necesare reali%arii calitatii superioare (X) cheltuieli cu #anage#entul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii e) cheltuieli pentru activitatea de service
&<. Efectele ecologice %unt de natura1 a) tehnica b) econo#ica (X) sociala &. Efectele te3nico,%ociale cone*e %e manife%ta la1
a) $urni%orii de #aterii pri#e de calitate superioara ce vor $i incorporate in produse b) la reali%area produselor de calitate superioara (X) la utili%atorii produselor de calitate superioara (X) la utili%atorii produselor reali%ate cu utila4e de calitate superioara
&73. 7n grupa co%turilor de e-aluare %e includ1
a) cheltuieli pentru evaluarea cali$icarii personalului b) cheltuieli pentru evaluarea de$ectelor (X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor #ateriale necesare evaluarii (X) cheltuieli cu personalul care e$ectuea%a activitatea de evaluare
&;. Din categoria efectelor economice fac parte1
() cresterea co#petitivitatii b) cresterea securitatii in e"ploatare
&7
(X) spor de productie $i%ica sau valorica
&;7. entru a e-alua efectul imunatatirii calitatii unui produ% %e au in -edere1
&;=. Din categoria efectelor economice fac parte: (X) sporv de venit net b) protectia #ediului a#biant c) reducerea #ini#ului accidentelor in e"ploatarea produselor (X) econo#ie de resurse
a) nivelul #ediu al calitatii produselor inlocuitoare (X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere (X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei &;9. entru a aprecia efectele calitatii
&;&. Din categoria efectelor economice fac
prin a%imilarea unui produ% nou %e au in -edere1
parte1
a) reducerea nu#arului recla#atiilor (X) spor de incasari sau econo#ii valutare (X) cresterea co#petitivitatii d) reducerea poluarii
a) nivelul #a"i# alproduselor si#ilare reali%ate in tara sau co#erciali%ate pe piata (X) nivelul calitativ al produsului inlocuit &;<. O data cu cre%terea calitatii
&;'. entru a aprecia efectele generate de
-an"atorul poate negocia intr,o anumita proportie pretul produ%ului. &e recomanda ca indicile %porului de pret %a fie1
un anumit ni-el al calitatii %e face referire la1 (X) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura,
sector sau intreprindere, in care se reali%ea%a produse si#ilare b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii c) e$ectele econo#ico/sociale cone"e
a) #ai #are decat indicile sporului calitatii ( iDp E iD@) b) egal cu indicile sporului calitatii ( iDp iD@) (X) #ai #ic decat indicile sporului calitatii ( iDp G iD@)
&;1. entru a aprecia efectele generate de un anumit ni-el al calitatii %e face referire la1 (X) cel #ai sca%ut nivel al produselor
'=1. Cre%terea calitatii e%te in%otita de o %cadere a producti-itatii atunci cand1
si#ilare care sunt totusi cerute pe piata b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii c) e$ectele econo#ico/sociale cone"e
a) produsul este de co#ple"itate ridicata b) utila4ele $olosite au un nivel tehnic sca%ut (X) #uncitorii trebuie sa depuna un e$ort supli#entar si, ca ur#are, cresc nor#ele de ti#p '=3. Cre%terea calitatii nu e%te in%otita de
&;3. entru a e-alua efectul imunatatirii calitatii la ni-el de incredere$ elementele de referinta %unt:
o modificare a producti-itatii atunci cand1 (X) cresterea calitatii se reali%ea%a pe alte
a) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii (X) cel #ai sca%ut nivel al produselor si#ilare care sunt totusi cerute pe piata (X) nivelul #ediu al calitatii pe ra#ura, sector pentru produse si#ilare
cai decat cresterea e$ortului #uncitorilor b) cresterea calitatii este redusa c) cresterea calitatii este $oarte #are '=7.&porul de productie fi"ica otinut prin cre%terea calitatii au caracter :
&9
a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu #ai #ulte unitati de calitate in$erioara (X) conventional, deoarece in unitati $i%ice nu apar di$erente intre o cantitate calitate superioara si aceeasi cantitate de calitate in$erioara c) e$ectiv , deoarece produsele de calitate superioara satis$ac intr/o #ai #are #asura cerintele utili%atorilor
'&=. entru a determina %porul de -enit net ca urmare a influientei calitatii a%upra co%turilor unitare$ %e utili"ea"a relatia1
a) H&(c&/ c=) (X) H= (c& C c=) c) H& (p&/ c=) d) H= (p=/ c=) '&&. Economia de re%ur%e naturale ca urmare a calitatii %e calculea"a cu relatia1 (X) n Hn (v&/v=) Pn
'=9. entru a determina %porul de -enit
v= '&'. Economiile de re%ur%e a-an%ate ca
net ca urmare a influientei calitatii a%upra -olumului -an"arilor la intern$ %e utili"ea"a relatia1
a) H&(p&/ c&) b) H= (p& C c&) (X) DH (p&/c&) d) DH (p&/c=) e) DH (c&/c=)
urmare a cre%terii calitatii %e calculea"a cu relatia: (X) a Nu " iDv " Pu : 0 '&1. Economia -alorica de re%ur%e umane ca urmare a cre%terii calitatii %e calculea"a cu relatia1 (X) Np / (&@) " iDv
'=<. entru a determina %porul de -enit
'&3. Economia de re%ur%e con%umate %au
net ca urmare a influientei calitatii a%upra -olumului productiei e*portate$ %e utili"ea"a relatia :
de%tinate con%umului ca urmare a cre%terii calitatii %e calculea"a cu relatia1 (X) H# " Dc& " p#
a) He"p(po&/ po=) b) He"p (c& C c=) (X) DHe"p (po&/c&) d) DHe"p (po&/c=)
''=. &porul de productie la utili"atori ca urmare a folo%irii utila'elor de calitate %uperioara prin folo%irea inten%i-a a ace%tora$ %e calculea"a cu relatia1
'=. entru a determina %porul de -enit
a) D D$ (Pr&/Pr=) (X) D D$& (Pr&/Pr=) c) D ID$ (Pr&/Pr=) (X) D $&" DPr
net ca urmare a influientei calitatii a%upra preturilor produ%elor la intern$ %e utili"ea"a relatia1
a) H&(p&/ c&) b) H= (p& C c&) (X) H= (p&/ p=) d) H& (p&/p=)
''&. &porul de productie la utili"atori ca urmare a folo%irii utila'elor de entitate %uperioara prin folo%irea e*ten%i-a a ace%tora$ %e calculea"a cu relatia: (X) D D$ " Pr= (X) D ($&/ $=) " Pr=
'=;. entru a determina %porul de -enit net ca urmare a influientei calitatii a%upra preturilor produ%elor e*portate$ %e utili"ea"a relatia1 (X) H=e"p(po&/ po=)
c) D O= " ID$ d) D $&" DPr
b) H&e"p (po& C po=)
&<
'''. &porul de productie la utili"atori
(X) studii de piata care vi%ea%a cu#paratorii
prin folo%irea unor materii prime de calitate %uperioara$ %e calculea"a cu relatia1 (X) D D# / D#
potentiali (X) anali%a recla#atiilor d) studii de piata care vi%ea%a concurecta (X) anali%a evolutiei clientelei
cs=
cs&
''1. Economia relati-a de utila'e la
'1'. E-olutia clientelei e%te determinata
eneficiari ca urmare a cre%terii calitatii ace%tora %e calculea"a cu relatia1 (X) r N u= K&/ & K
de1 (X) calitatea produselor sau serviciilor
b) calitatea totala la producator (X) gradul de cultura si civili%atie
i Pr ''3. Economia relati-a de re%ur%e umane
'11. Efectele economice ale calitatii la
la utili"atori ca urmare a folo%irii unor utila'e de calitate %uperioara$ %e calculea"a cu relatia1 (X) r N #= K&/ & K
producator pot fi1 (X) spor de productie $i%ica sau valorica
b) i#bunatatirea conditiilor de #unca c) cresterea securitatii in e"ploatarea produselor (X) reduceri de cheltuieli (X) cresteri de venit net
iL '';. Economiile la c3eltuieli cu reparatiile$ in ca"ul cre%terii calitatii utila'elor %e otin prin1 (X) reducerea nu#arului intreruperilor
'13. 6ilantul calitatii pune in e-identa1 (X) cheltuielile si e$ectele legate de calitate (X) castigul net din cresterea calitatii c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii
accidentale b) reducerea co#ple"itatii activitatilor de reparatii (X) cresterea ti#pului de $unctionare intre doua interventii succesive d) #icsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii I. ANA*IBA +A*IAII '1=. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produ% c3iar daca ace%ta ar putea %a le %ati%faca integral cerintele2 (X) 0a
b) Nu c) Nu#ai in ca%ul produselor co#ple"e '1&. Informatii pri-ind calitatea la client pot fi otinute prin1 (X) studii de piata care vi%ea%a cu#paratorii
e$ectivi
&
