Cartea “Liber să alegi” are două izvoare:“Capitalism şi libertate” publicată in 1968 şi un serial TV, intitulat la el ca volumul “!iber să ale"i”# “!iber “!iber să ale"i” ale"i” este este o lucrare lucrare mai concretă, concretă, aici se studiază studiază unc$ion unc$ionarea area internă internă şi mai pu$in pu$in descrierea or"anismului# or"anismului# Cartea Cartea tratează tratează in mod e"al sistemul sistemul economic economic şi politic#%m politic#%mbele bele sunt consider considerate ate pie$e pie$e in in care rezultatul este stabilit de ac$iunile reciproce ale indivizilor care&şi urmăresc propiul interes 'interpretarea este "enerală( dec)t obiectivele sociale pe care cei implica$i consideră că este avanta*os să le ormuleze# !ucrarea !ucrarea este structur structurată ată +n zece capitole capitole,, iar printre printre subiectel subiectelee tratate tratate de ilton ilton -riedman -riedman se numară:p num ară:pia$a,c ia$a,contr ontrolu olul,per l,perioad ioadaa de criză,asis criză,asisten$a ten$a publică, publică, e"alitatea, e"alitatea, situa$ia situa$ia inva$aman inva$amantulu tuluii la toate toate nivelurile, protec$ia consumatorului, consumatorului, a muncitorului, muncitorului, inla$ia şi tratarea ei, inceputul sc.imbării# sc.imbării# /n capitolul 1 intitulat “0uterea pie$ei” autorul consideră pia$a drept cel mai bun şi cel mai eicient modd de re"lare mo re"lare a econom economiei iei pentru pentru că pe pia$a pre$uri pre$urile le *oacă *oacă un rol oart oartee impor importan tantt conduc conduc)nd )nd semnalele care permit calculul economic ra$ional şi alocarea optimă a resurselor, evit)ndu&se risipa# ilton -riedman denun$a controlul centralizat al resurselor drept sursa a calculelor eronate ale a"en$ilor economici şi a distorsiunilor din economie# %utorul %utorul consideră că +n or"anizarea or"anizarea activită$ii activită$ii economice, pre$urile +ndeplinesc unc$ii str)ns le"ate +ntre ele: transmit inorma$ii, conduc la adoptarea metodelor de produc$ie cel mai pu$in costisitoare şi ca urmare urmare olosesc olosesc resursele resursele pentru pentru produsele produsele de cea mai bună calitate# calitate# 2otărăsc cine şi c)t ia din produs& produs& repartizarea venitului# 3istemul pre$ului transmite doar inorma$ii importante şi numai numai persoanelor persoanelor care trebuie trebuie să le cunoască# cunoască# Transm Transmitere itereaa inorma$ inorma$iei iei prin pre$uri pre$uri este acilitat acilitatăă astăzi astăzi de pie$ele pie$ele or"anizate or"anizate şi de mi*loacele mi*loacele de comunica$ comunica$ii ii specializa specializate#%ce te#%ceste ste pre$uri pre$uri o"linde o"lindesc sc ce se intamplă intamplă +n +ntrea"a +ntrea"a lume#T lume#Tot otodat odatăă pre$uril pre$urilee ormează şi motiva$ia de a ac$iona conorm inorma$iei nu numai +n ceea ce priveşte cererea pentru produse ci şi +n "ăsirea celor mai potrivite potrivite căi de a ob$ine produsul# produsul# Veniturile eniturile oricărei persoane, prin intermediul pie$ei, sunt determinate de dieren$e dintre incasările pentru v)nzarea de bunuri şi servicii şi c.eltuielile pentru producerea acestor bunuri şi servicii# 4ncasările constau de cele mai multe ori +n pla$i directe pentru resursele productive, pla$i pentru muncă sau pentru olosirea păm)ntului, păm)ntului, a clădirilor sau a altor capitaluri# c apitaluri# 5uvernul *oacă un rol important care este limitat +n special de +ndatoriri:prote*area +ndatoriri:prote*area indivizilor indivizilor unei unei societa$i +mpotriva constr)n"erilor interne sau e7terne, “administrarea corectă” a *usti$iei, păstrarea şi consolidarea unei societă$i libere, apărarea membrilor comunita$ii care nu pot i considera$i ca indivizi “responsabili”#5uvernul pune +n practică le"ile şi deciziile, oeră metode de ormulare ale normelor administ administrativ rative, e, arbitreaz arbitreazăă controve controversele rsele,, +nlesneş +nlesneşte te transpor transporturi turile le şi telecomun telecomunica$ii ica$iile le şi supervi supervizează zează emisia de monedă# Cel de al doilea capitol intitulat “Tirania controalelor” controalelor” analizează inluen$a ta7elor şi a altor restric$ii asupra comer$ului interna$ional# interna$ional# e la %dam 3mit. p)na +n +n zilele zilele noastre, noastre, a e7istat o unanimitate a economiştilor economiştilor,, indierent indierent de pozi$ia pozi$ia lor ideolo"ică +n alte c.estiuni, ca un comer$ interna$ional liber este beneic pentru $arile care&l practică şi pentru intrea"a intrea"a lume# Totusi, Totusi, ta7ele ta7ele au ost re"ula# re"ula# %stăzi, ca intotdeauna, intotdeauna, ta7ele ta7ele “de protec$ie” protec$ie” sunt sunt puternic puternic sus$inute# sus$inute# 5uvernele intervin pe pia$a pia$a sc.imburilor sc.imburilor valutare pentru ca ratele ratele de sc.imb valutar relectă politicile politicile interne#%r"umentele olosite +n avoarea ta7elor +n ultimile secole au ost: si"uran$a na$ională, “industria +n ormare”, “cere de la vecin”# i +n sera sera interna$ională interna$ională re"lementările economice sunt +ntre$inute +ntre$inute cu re"lementările politice# Comer$ul Comer$ul interna$ional liber avorizează rela$iile armonioase +ntre na$iuni av)nd culturi c ulturi şi institu$ii dierite# Cooperarea nu conlictul reprezintă re"ula# C)nd "uvernele intervin, situa$ia se sc.imbă radical intr&o $ara# /n lumea modernă ta7ele şi alte restric$ii asupra comer$ului au ost o sursa de ne+ntele"eri +ntre na$iuni# 0rintre trăsăturile trăsăturile esen$iale ale libertă$ii economice putem aminti: libertatea de a ale"e modul de a
ne olosi venitul, libertatea de a olosi posibilită$ile pe care le avem conorm propriilor criterii valorice, libertatea proprietă$ii# ar totuşi libertatea nu poate i absolută# Trăim intr&o societate interdependentă şi unele limitări ale libertă$ii noastre sunt necesare pentru a preveni altele şi mai rele# Capitolul denumit “%natomia crizei” vorbeşte despre depresiunea care a +nceput la mi*locul anului 199 şi care a ost pentru 3;% o catastroă ară precedent# 0răbuşirea monetară a ost +n acelaşi timp cauza şi eect a prabuşirii economice#
eac.itarea +mprumuturilor a slăbit băncile creditoare, ceea ce a dus la accentuarea tendin$ei de retra"ere a depunătorilor "ener)nd panică şi alimente bancare# ovada aptului că recesiunea s&a e7tins din 3;% +n restul lumii constă +n mişcarea aurului, $ări importante se bazau pe aşa&numitul standard de sc.imb al aurului, la care şi ele evaluau un pre$ al aurului +n moneda na$ională# acă recesiunea s&ar i produs mai +ntai +n străinatate +n timp ce economia americană s&ar i dezvoltat, e7porturile americane ar i scăzut din cauza deteriorării situa$iei economice e7terne, iar importurile ar i crescut prin reducerea costurilor bunurilor străine# 3tocul de aur al 3;% a crescut din au"ust 199 p)nă +n au"ust 191, primii ani de criza ? dovada evidentă că 3;% a ost la ori"inea evenimentelor# @dată recesiunea pornită şi transmisă celorlaltor tări, au apărut şi inluen$e inverse spre 3;% ? un alt e7emplu al răspunsurilor at)t de dependente unele de altele din orice economie comple7ă# Capitolul denumit “in lea"ăn p)nă&n morm)nt” eviden$iază inluen$a ale"erilor care au marcat o modiicare importantă +n modul +n care publicul receptează rolul "uvernului şi +n rolul real acordat "uvernului# “>oua @rientare” cuprindea pro"rame destinate reormării economiei de bază#
/n primele decenii ale =epublicii, e"alitatea +nsemna e"alitate +n a$a lui umnezeu, libertatea +nseamnă libertatea de a&şi croi propria e7isten$ă# <"alitatea a +nceput să ie din ce +n ce mai mult considerată ca “e"alitate a şanselor” +n sensul că nimeni n&ar trebui să ie +mpiedicat prin obstacole arbitrare să&şi olosească posibilita$ile pentru a&şi atin"e obiectivele proprii# ;n sens total dierit al e"alita$ii a apărut +n 3;% +n ultimile decenii ? e"alitatea veniturilor# %ceasta intră +n contradic$ie clară cu libertatea# @amenii sunt e"ali +n a$a lui umnezeu# -iecare persoana este pre$ioasă +n şi pentru sine# <"alitatea şanselor ? +n sensul “identită$ii”& este imposibilă# <"alitatea şanselor ca şi e"alitatea individuală nu este incompatibilă cu libertatea, ci dimpotrivă, este o componentă esentială a liberta$ii# Cuvintele de ordine au ost: libera ini$iativă, competi$ie, laissez&aire# ăsurile "uvernamentale pentru promovarea e"alitătii individuale sau a e"alitătii şanselor +ntăresc libertatea, măsurile "uvernamentale pentru a realiza “distribuirea corectă” pentru to$i reduc libertatea# @ societate care pune e"alitatea'+n sensul e"alită$ii veniturilor( +naintea libertă$ii va s)rşi şi ără libertate şi ără e"alitate# /n capitolul 6 denumit “Ce este rău +n şcolile noastre” se vorbeşte despre sistemul american de +nvă$ăm)nt, or"anizarea acestuia la nivel elementar şi secundar# !a nivel elementar şi secundar, calitatea procesului educa ţional variază radical: remarcabilă +n câteva suburbii î nstărite ale marilor ora şeA e7celentă sau rezonabil de satis ăcătoare +n multe ora şe şi +n zonele ruraleA incredibil de proastă +n perieriile marilor metropole# /n multe state şi localita ţi, p ăstrarea unei “ şcoli publice” era impus ă prin le"e, dar şcolile erau +n cea mai mare parte inan ţate prin contribu ţii ale părinţilor, unele inan ţari suplimentare erau +n "eneral oerite de autorităţile locale, districtuale sau "uvernamentale# in 18D s&a incercat î nlocuirea sistemului particular, divers şi e7tins cu un sistem al a şa numitelor şcoli "ratuite, +n care p ărinţii sau alte persoane ac.itau indirect costurile, prin impozite, +n loc s ă le ac.ite direct prin cotiza ţii# /n î nvătământ, părinţii şi copilul sunt consumatorii, iar proesorul şi administratorul de şcoala sunt producătorii# Centralizarea +n î nvătământ a insemnat unita ţi de mai mari dimensiuni, reducerea posibilit ăţii consumatorilor de a ale"e şi o cre ştere a puterii produc ătorilor# @ cale simplă şi eicient ă de a asi"ura p ărinţilor o mai mare libertate de a ale"e, p ăstr ând +n acelaşi timp sursele de inantare prezente, este un plan “de vouc.ere”# 0roiectul cu vouc.ere olose şte e7act acelaşi principiu ca şi certiicatele date de armata pentru a asi"ura veteranilor militari avanta*e educa ţionale, el reprezentand o solu ţie par ţială pentru c ă ea nu +nluenţeaza nici inanţarea î nvătământului, nici le"ile valabile +n privin ţa recvenţei# %cest plan cunoa şte şi câteva obiecţii: c.estiunea statului&biseric ă, costuri inanciare,posibilitatea raudei,c.estiunea rasială,c.estiunea separ ării pe criterii economice,indoieli asupra noilor şcoli# Capitolul E intitulat “Cine prote*eaza consumatorul”urm ăreste să arate cum se realizează protecţia consumatorului şi care sunt or"anismele specializate# Comisia pentru 0rotec ţia Consumatorilor se maniestă +n toate domeniile# 0rincipala preocupare nu este reprezentat ă de preţuri sau c.eltuieli, ci de si"urant ă# %utoritatea este +n mare masur ă discreţionar ă şi actionează numai sub cel mai e7tins mandat# ulte decizii trebuie luate de C0C inainte ca produsul s ă poată i supus prin utilizare real ă a unor testări semniicative şi erorilor#
Capitolul 8 denumit “Cine prote*ează muncitorul” vorbeşte despre +niin$area sindicatelor şi izvoarele puterii lor, despre "uvern şi despre patroni# /n cazul celor mai multe sindicate intereselor sunt identice cu interesele membrilor săi# Totuşi, sunt suiciente cazuri +n care unc$ionari ai sindicatelor au ac$ionat +n propriul olos pe seama membrilor de sindicat, at)t pe cale le"ala c)t şi prin utilizarea "reşită sau prin deturnarea ondurilor sindicatului# C)sti"urile pe care le ob$in sindicatele puternice pentru membrii săi se ob$in pe seama altor muncitori# ;n sindicat de succes reduce numarul locurilor de muncă din domeniul pe care&l controlează#0entru a impune limitarea locurilor, "rupuri proesionale or"anizate +ncearcă cu perseveren$a să ob$ină deinirea le"ală a practicării meseriei lor +n termeni c)t mai "enerali posibili, pentru a mări cererea pentru serviciile unor practicieni autorizati# 3indicatele oeră deseori servicii olositoare membrilor lor ? ne"ocierea termenilor an"a*ărilor, tratarea cu atentie a pl)n"erilor,crearea sentimentului de apartenen$ă şi participare la activitatea de "rup# umeroase enomene pot produce varia$ii temporare ale ratei inla$iei, dar ele pot avea eecte durabile numai +n măsura +n care inluentează rata creşterii monetare# 3intetiz)nd se poate airma că: 4nla$ia este un enomen monetar care apare dintr&o creştere mai rapidă a masei monetare dec)t a ieşirilor'deşi motivele creşterii monetare pot i dierite(A +n lumea de astăzi "uvernele .otărăsc sau pot .otăr+ asupra masei monetareA e7ista un sin"ur tratament pentru inla$ie: o rată mai redusă a creşterii masei monetareA trebuie timp ? care se măsoară +n ani, nu +n luni, pentru ca inla$ia să ie tratată# <ectele secundare neplăcute sunt de neocolit# Capitolul 1D se intituleaza “3c.imbarea a î nceput”#<şecul "uvernelor occidentale +n atin"erea obiectivelor urm ărite a produs o reacţie "enerală î mpotriva sistemelor "uvernamentale e7cesive# Curentul de opinie avorabil libert ăţii economice şi limit ării puterii "uvernamentale pe care %dam 3mit. şi T.# Feerson au î ncercat atât de mult să le promoveze a ost puternic p ână la sar şitul secolului G4G# %poi curentul de opinie s&a sc.imbat şi datorit ă marilor succese ale liberta ţii economice şi limit ării acţiunii "uvernului, +n ob ţinerea creşterii economice şi î mbunătaţirea bunăstării marii mase a popula ţiei, care au acut ca deectele r ămase să ie mult mai vizibile, î ntărind dorin ţa lar" evocată de a ace ceva +n le"atur ă cu ele#Curentul avorabil socialismului utopic şi liberalismului >oilor @rientari s&a impus la r ândul său, stimuland o sc.imbare +n direc ţia politicii britanice la î nceputul secolului GG şi +n politica americană dupa marea criza# upa părerea autorului, 0artidul 3ocialist a ost cel mai inluent partid politic din 3;% +n primele decenii ale secolului GG# 0ersoanele care incearcă numai să promoveze interesul "eneral sunt conduse de m âna politic ă invizibilă spre promovarea unui interes special pe care nu aveau inten ţia să&l promoveze# 0e măsura ce anver"ura şi rolul "uvernului cresc ie prin acoperirea unor zone şi popula ţii mai mari, ie prin î ndeplinirea unei mai lar"i "ame de uncţii, le"ătura dintre cei care "uverneaz ă şi cei care sunt "uvernaţi incepe sa slă bească# <7tinderea şi creşterea puterii birocra ţiei inluenţeaza iecare amănunt al relaţiei dintre cetăţean şi "uvernul s ău# upă părerea autorului este necesar un ec.ivalent al 0rimului %mendament pentru a limita puterea "uvernului +n sera economic ă şi socială, o eclaraţie a repturilor @mului din punct de vedere economic pentru a completa şi a sus ţine prima eclaraţie a repturilor @mului#