Arhitectura Dicolo de Vedere

CUPRINS 1.Introducere 2.Perceperea 2.Perceperea arhitecturii de către persoanele cu deficiențe de vedere 2.1 Deficiențele de vedere 2.2 Tactilul 2.3 Auzul 2.4 Mirosul 2.5 Gustul 2.6 Concluzie

3.Istoricul arhitecturii arhitecturii senzoriale in Europa de Vest si Statele Unite 4.Istoricul arhitecturii arhitecturii senzoriale in România 4.1 Arhitectura senzorială 4.2 Primele cladiri destinate persoanelor nevazatoare

5.Situatia actuală a arhitecturii senzoriale in România 6.Exemple din arhitectura contemporană senzorială din Europa de Vest V est și Statele Unite 6.1 Arhitectura senzorială 6.2 Cladiri destinate persoanelor nevăzătoare

7.Abordarea practica a temei studiate “Centru de reabilitare pentru persoanele cu deficiențe de vedere” 7.1 Interior 7.2 Exterior

8.Bibliografie

1

1.INTRODUCERE Pentru întelegerea spațiului, o persoană nevăzătoare se bazează pe toate simțurile care îi sunt active , combinând informațiile primite pentru a ajunge la o certitudine în ceea ce privește mediul  înconjurător  înconjurător imediat. Persoanele Persoanele cu deficiențe deficiențe de vedere au nevoie nevoie de mai mult timp pentru a se acomoda cu un mediu nou. Prin explorarea spațiului din punct de vedere acustic , olfactiv și tactil , relaționează cu spațiul arhitectural și devin conștienți de împrejurimi . Mediul construit oferă oportunitatea de a stimula toate simțurile. În momentul în care este adaptat doar văzului se pierd șansele exploatării maxime a relației individului cu obiectul construit și implicit se pierde prilejul de a simți pe deplin arhitectura . La fel ca și în alte câmpuri ale artei , în arhitectură s-a dezvoltat dezvoltat o obse o bsesie sie pentru estetica vizuală a produsului și s-a ajuns la exagerarea importanței acesteia în detrimentul detrimentu l altor facilități . Sensibilitatea pentru frumos a devenit atat de profundă încât creatorii au lăsat la o parte ideea de arhitectură universală , făcută pentru întreg trupul uman și nu doar pentru ochi . Inumanitatea arhitecturii contemporane și a orașelor este pusă atât de către filozofi cât și de către teoreticieni pe seama unui dezechilibru al sistemului siste mului senzorial , acesta fiind datorat privilegierii unuia dintre simțuri și anume văzul . 1 Persoanele cu deficiențe de vedere sunt excluse în momentul de față din societate prin metode mult mai subtile decât în trecut. Din timpuri străvechi oamenii au făcut viața persoanelor cu dizabilități , a vârstnicilor și a celor mai slabi membrii ai societății un calvar . Eschimoşii iși abandonau persoanele în vârstă sau cu un anume handicap pe iceberguri , în Grecia, erau abandonați pe vârfuri de munte munte iar Japonezii lăsau fetele și oamenii cu probleme fizice pe culmile dealurilor , izolați izolați și fără ajutor .  Aş dori să citez dintr-un dintr-un articol scris de Steve Fiffer, un fost Cercetător de Vara de la Institutul Institutul de Reabilitare: "Opriţi-vă pentru un moment şi gândiți-vă : Și noi ne-am abandonat persoanele cu dizabilități și vârstnicii . Prin crearea unui mediu care satisface nevoile nevoile unor trupuri tinere , în formă maximă ... s-au creat bariere arhitecturale. arhitec turale. Am luat luat persoanele în vârstă şi cu handicap handicap 2 de pe iceberguri şi dealuri şi le-am închis în casele lor ".

1. Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005, Pg 18-19 18 -19 2. Fiffer Steve ,  Access Chicago: Toward a Barrier Free Environment , Proceedings of One-Day Conference. Chicago, Illinois, 1972. Pg. 5. 2

Ideea de a crea prin arhitectură un mediu mai sigur și mai accesibil pentru toată lumea luând în considerare particularitățile întregii populații nu este una restrictivă și nu trebuie percepută ca o barieră , ci mai degrabă ca o mare șansă . Șansa de a crește valoarea obiectului construit din punct de vedere vedere al esteticii sale senzitive . O arhitectură arhitectură care este simțită simțită în mod plăcut de de către individ devine automat valoroasă . Pentru conceperea unei astfel de arhitecturi multifațetate este nevoie de întelegerea modului în care stimulii acționează asupra trupului uman și modul în care aceștia pot fi incluși în construcții .Surprinderea exemplelor esențiale ale arhitecturii senzoriale și elementele acesteia cât și unele din cele mai importante clădiri destinate nevăzătorilor cu punctarea specificului lor sunt dezvoltate în următoarele capitole. Deși conceptul de senzorial în arhitectură include și elemente de interes vizual , importanța dată acestora în această lucrare a fost minimalizată punându-se accentul pe stimularea simțurilor active ale persoanelor cu deficiențe de vedere .

Fig 1 - Claude Nicolas Ledoux interior al teatrului municipal din Besançon oglindit intr-un ochi

3

2.PERCEPEREA ARHITECTURII DE CĂTRE PERSOANELE CU DEFICIENȚE DE VEDERE Persoanele care au un anumit handicap , tind să depășească această situație prin compensare .  Astfel cei cu deficiențe deficiențe de vedere pun accentul accentul pe restul simțurilor simțurilor rămase pentru a compensa compensa această lipsă . Într-un mod firesc ei ajung să apeleze la auz și simțul tactil pentru a se deplasa și orienta , la miros și gust pentru a cunoaște și la memorie pentru a se descurca în viață . Lumea întunecată a nevăzătorilor dă viață dorinței de explorare a spațiului din toate perpectivele rămase active . Pentru a întelege modul în care persoanele cu probleme de vedere simt mediul  înconjurător  înconjurător trebuie trebuie întâi să dezvăluim dezvăluim ce se află află în spatelei cortinei fizice fizice și să întelegem întelegem problemele cu care acești oameni se confruntă .

2.1 DEFICIENȚELE DE VEDERE Un obiect arhitectural văzut de la distanță poate fi confundat cu o sculptură , dar rolul sculpturii este de a fi privită priv ită pe cand rolul arhitecturii este de a adăposti trupul uman . Arhitectura înseamnă înseamnă forme construite în jurul omului și este făcută pentru a fi locuită nu pentru a fi privită din exterior . Majoritatea oamenilor își petrec o mare parte din viață în interiorul clădirilor,experimentându-le cu  întreg trupul și simțurile .Având în vedere aceste aspecte aspecte arhitecții arhitecții trebuie trebuie să mânuiască cu mare grijă această putere care le este dată deoarece pot afecta viața inhabitanților imobilelor proiectate. 3 Văzul face parte din grupul celor cinci simțuri și este unic prin modul său continuu de a funcționa . Ochii transmit informații creierului în mod constant fără a fi nevoie de constientizarea sau concentrarea asupra acestei acțiuni . Spre deosebire de restul simțurilor, văzul nu trebuie să se implice foarte mult pentru a transmite informații despre mediul înconjurător, acestea fiind deseori  înțelese  înțelese doar dintr-o dintr-o privire privire . Sunt multe tipuri de afecțiuni care pot duce la pierderea parțială sau totală a vederii pe parcursul vieții sau de la naștere . Există mai multe grade ale problemelor de vedere (fig 2) , începând de la lipsa completă a vederii , perceperea luminii , perceperea formelor și volumelor majore , perceperea culorilor, vedere periferică slabă etc.

3. Steen Eiler Rasmussen, Experiencing Architecture,Editura: MIT Press, Massachusetts, 1964, pg 10

4

Fig.2 Grade ale defeciențelor de vedere

5

Persoanele care disting luminozitatea reușesc să indentifice sursele de lumină și schimbările de intensitate ale acesteia . Acești oameni sunt foarte sensibili la lumina puternică, strălucire și reflexii reflexii puternice .Așadar în concepere c oncepereaa unei clădi c lădiriri destinate persoanelor persoanelor cu probleme de vedere ve dere este esențial detaliul controlului intensității luminii și direcției acesteia pentru a nu produce efecte supărătoare . Pentru persoanele care reușesc să distingă culori spațiul poate deveni interesant prin folosirea culorilor contrastante . De asemenea utilizarea culorilor puternice poate folosi la orientarea în spațiu pentru aceste persoane .Pentru slabvăzători slabvăză tori , indiciile de dimensiuni mari la nivelul pardoselii sau al pereților perețilo r pot fi folositoa folositoare re . De asemenea notațiile cu scris mare sunt uneori de ajutor . Există o diferență fundamentală între persoanele care se nasc cu deficiențe de vedere și cele care la un anumit punct în viață se lovesc de această problemă . Copiii care se confruntă cu probleme vizuale găsesc moduri unice de a învăța lucruri despre mediul care îi înconjoară , principalul simț folosit în procesul de învățare fiind simțul tactil . De-a lungul anilor tinerii învață să profite în egală măsură și de restul simțurilor rămase .Persoanele care își pierd vederea la maturitate pot după mult timp de la accident să mai vizualizeze obiecte, culori , persoane sau să creeze în minte imagini vizuale corelate stimulării simțurilor . Douăzeci la sută dintre persoanele cu deficiențe de vedere sunt complet nevăzătoare (fig 3) . Indiferent de gradul de orbire , acești oameni se bazează în mare parte pe restul simțurilor pentru a se deplasa . Pentru ei experiența cunoașterii unei clădiri poate fi deplină prin stimularea tuturor simțurilor rămase.

6

Fig 3-Pierderea totala a vederii 7

2.2 TACTILUL Este un simț complex , pielea având capacitatea de a percepe texturi , forme , umiditate , temperaturi , elasticitate , densitate presiune și vibrații . Acest simț este de mare ajutor când vine vorba de obținerea informațiilor în lipsa văzului .Fără această percepție senzorială, spațiul va fi aplatizat de către ochi, asemenea unei forme bidimensionale. Fără atingere, nu are loc interacțiunea dintre trup și spațiu, nu sunt implicate sentimente sau participarea personală. Simțul tactil ocupă un loc aparte în arhitectură deoarece excluderea lui lui este inevitabilă datorită forței gravitaționale . O persoană stând în picioare sau mergând este în permanent contact tactil cu pardoseala moale, dură , lucioasă , rugoasă , plană sau înclinată. 4  Atunci când c ând privim un obiect ne creem instant o impresie impresie generală despre acesta , dar când îl atingem îi dezvăluim o multitudine de alte proprietăți ascunse ochiului . Indicii precum temperatura , textura , greutatea sau duritatea obiectului se fac simțite .În contrast cu informațiile instante primite prin prisma ochilor , tactilul necesită neces ită un proces mult mai laborios și lent pentru cunoașterea și întelegerea amănunțită a subiectului explorat . Primul lucru pe care o persoană îl atinge în cazul unei clădiri este mânerul ușii , acesta putând fi asociat cu strângerea mâinii unei cladiri cladir i . Odată intrat , textura pardoselii , a pereților și temperatura aerului își fac impactul . În explorarea unei clădiri simțul tactil este foarte important, nevăzătorii folosindu-se de acest simț fie că folosesc sau nu bastonul pentru deplasare .  În arhitectură arhitectură este necesară necesară o atenție deosebită la obiectele care vin în contact cu trupul . Inducerea unui sentiment de indispoziție datorită proprietăților nepotrivite ale materialelor ce vin  în contact cu trupul este foarte comună . De exemplu materialele materialele lucioase care conduc ușor căldura sunt foarte nepotrivite pentru obiecte care vin în contact îndelungat cu pielea , de exemplu pentru scaune . Forma suprafețelor și obiectelor menite a fi atinse pentru a fi plăcută trebuie să fie naturală , fără prea multe muchii și colțuri și la o scară raportată la trupul uman .  În cazul persoanelor cu deficiențe deficiențe de vedere indiciile marcarte pe pardoseală vin în mare ajutor. Folosirea unor texturi diferite ale pardoselii pot atenționa diverse obstacole cum ar fi intersecții de circulații , scări , obiecte.Utilizarea materialelor cu proprietăți diferite în funcție de diverse zone ale clădirii pot da indicii prețioase privind localizarea în spațiu .Mulți se ajută de existența pereților mergând în lungul acestora și localizând cu ușurință intrările în diverse încăperi. Existența unei balustrade de-a lungul pereților și diversificarea texturii acestora ajută de asemenea la orientare . 4. Von Meiss, Pierre ,The aesthetics of gravity  vol. 4, no 3, Editura:Cambridge Univ. Press,2000, pg 239

8

Fig 4 –tactilitatea materialelor 9

2.3 AUZUL  Acest simț se individualizează individualizează prin faptul că el nu poate fi dezactivat, rămânând activ și în timpul somnului . Ascultătorul are puțin control asupra sunetelor pe care le percepe . Totuși ascultătorul cu un mic mic efort de concentrare poate separa mental un anumit grup de sunete dorite . “ Spațiul este înțeles și apreciat în egală măsură prin ecoul său și prin forma văzută “ 5 Peter Zumthor susține că ‘’Spațiile interioare sunt ca și niște instrumente muzicale mari care aduna sunete, le amplifică și le transmit mai departe “ Pentru el sunetele sunt cele care dau sentimentul de locuință unui spațiu , făcând legătura între persoanele dintr-o încăpere sau cu cele din exterior . 6 Dimensiunea acustică a arhitecturii contribuie în mod semnificativ la perceperea în ansamblu a unui spațiu, deoarece prin intermediul acestui simț este posibilă înregistrarea distanței, adâncimii și materialității.Clădirile reflectă sau absorb sunetele în moduri diferite . Când ne gândim la o catedrală , aceasta are total alt impact acustic față de o locuință rurală . La fel funcțiunea unui spațiu îi dă un zgomot aparte , de exemplu zgomotul dintr-un terminal de aeroport este foarte diferit de cel dintr-o bibliotecă . Încăperile moderne în general au un sunet sec, fără calități acustice speciale . Folosirea bolților și a materialelor naturale texturate texturat e dau spațiilor o altă rezonanță . Cu timpul , clădirile dobândesc un sunet propriu propriu , materialele materiale le obiectele și mecanismele acesteia  începând să producă sunete unice odată cu îmbătrânirea îmbătrânirea .Pentru o persoană nevăzătoare nevăzătoare , acestea pot deveni indicii . De exemplu zgomotul lifturilor , scârțâitul particular al unei uși sau sunetul apei pot ajuta o persoană sa se orienteze . De asemenea indicii indicii punctuale cum ar fi țâșnitoare, un fir de apă sau sculpturile eoliene pot fi de mare folos. Pardoselile din materiale diferite care au tonalități diferite sub acțiunea pașilor și a bastonului folosesc la orientare și evitarea accidentelor . Efectul de ecou poate dezorienta cu ușurință o persoană cu deficiențe de vedere , fiind de evitat  în proiectarea proiectarea clădirilor . Acesta apare atunci când sunt folosite pe suprafețe extinse materiale materiale care reflectă sunetul .

5. Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,Pg 50-51.  ,Atmospheres, Editura: Birkhauser, Switzerland,2006,pg 29 6. Zumthor, Peter  Atmospheres

10

Unele persoane nevăzătoare percep spațiul prin ecolocație , aceasta însemnând că percep vibrațiile returante de obiectele sau clădirile din jur ajutându-I la localizarea obstacolelor . O persoană cu deficiențe de vedere poate ști doar prin modul în care este reflectat reflectat sunetul într-o  încăpere dimensiunile dimensiunile aproximative aproximative ale acesteia , localizarea localizarea obiectelor obiectelor majore majore și eventualelor eventualelor goluri și panouri . Această tactică este dobândită în timp și cu mult antrenament și concentrare dar este posibilă și utilizată . In concluzie este necesară o atenție deosebită la dimensiunea, volumul și materialele folosite ce contribuie la crearea diverselor efecte acustice deoarece prin aceste caracteristici spațiul poate fi  îmbogățit .

Fig 5 –Sunetul in mediul construit 11

2.4 MIROSUL Mirosul este simțul care are cea mai puternică legatură cu memoria . Pallasmaa spunea că “mirosul determină ochii să își amintească “ 7 Fiecare spațiu are un miros unic . Mirosul declanșează cu ușurință amitiri despre un anumit loc sau eveniment în care a fost întâlnit în trecut . De exemplu mirosul de brad poate declanșa amintiri legate de crăciun sau de o drumeție  în natură din timpul timpul copilăriei copilăriei , Peter Zumthor vorbește vorbește de mirosul mirosul bucătăriei bucătăriei bunicii bunicii sale 8. Teoreticianul Pierre von Meiss aloca o pozitie foarte importanta mirosului in experienta locului “ Parfumul unei grădini ; aroma lemnului , a betonului ,mirosul mâncării proaspăt proas păt gătite gătite , a aburului dintr-o spălătorie , tămâia într-o biserică , umezeala unei crame , praful și uscăciunea dintr-o moară : mirosul e asociat identificări identificăriii și memorării locului și anumitor momente pentru toată viață” 9.  În orașe , mirosurile mirosurile variază foarte mult mult de la un loc loc la altul . Mergând pe o stradă cu magazi magazine ne se poate indentifica ușor o măcelărie, o parfumerie sau un restaurant cu ajutorul simțului olfactiv . Una dintre experiențele marcante în vizitarea unui oraș poate fi urmărirea aromelor permanent schimbătoare , amestecate și unice . Grădinile reprezintă un adevărat deliciu pentru nas prin varietatea de mirosuri întâlnite. Mirosul ierbii , al florilor sau pur și simplu al pământului sunt elemente importante ce dau identitate spațiului .  Arhitectura  Arhitectura prin materialele folosite folosite contribuie la crearea unicității spațiilor din punct de vedere olfactiv . În epoca dinastiei Han în China, tencuiala pereților avea în compoziție piper Szechuan, un simbol al fertilității, acesta având un miros extrem de puternic. Lemnul de brad adaugă un iz proaspăt unei încăperi , pe când lemnul de plop cu aroma sa dulce crează o stare de liniște iar lemnul de nuc dă o notă amăruie și stilată unei încăperi . De asemenea vopseaua proaspătă poate da unui spațiu sentimentul de curățenie și prospețime . Bucătăriile cu mirosul lor într-o continuă schimbare sunt probabil punctul de atracție din perspectiva olfactivă .Datorită efemerității sale , mirosul nu aduce neaparat indicii prețioase persoanelor fără vedere dar poate adăuga calități subtile unui spațiu .

7. Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,pg 54. A rchitecture ure ,Edit 8. Zumthor,Peter,Thinking Architect ,Editura: ura: Birkhäuser,Germania,2010, pg 9

9. Von Meiss, Pierre,Elements of Architecture: From Form to Place ,Editura:E ,Editura:E&FN &FN Spon,1992,pg 15 12

Fig 6 – Aroma spatiilor construite (parfumul florilor, mirosul lemnului si vopselei proaspete , aroma bicatariilor si fumului de brad… ) 13

2.5 GUSTUL Gustul poate fi considerat o extensie a simțului tactil . Copiii explorează lumea cu ajutorul său , gustând tot ce le este la îndemână și preluând informații despre acel obiect . Gustul nu are o implicare semnificativă în ceea ce privește arhitectura .Doar în cazul restaurantelor o nouă modă ia viață și anume luarea mesei pe intuneric . Astfel persoanele nu pot  judeca mâncarea după aspect aspect înainte de a o gusta . Ei pot să se concentreze concentreze doar asupra gustului mâncării îmbogățind astfel experiența culinară(fig 7).  Astfel de restaurante restaurante angajează angajează deseori persoane cu deficiențe deficiențe de vedere pentru a fi bucătari bucătari , degustători sau pentru a ghida clienții .

2.6 CONCLUZIE Nu doar indiciile senzoriale ajută acești oameni să se orienteze.Un spațiu labirintic, cu unghiuri diverse , poate fi cu greu descifrat și memorat în lipsa văzului chiar dacă are alte indicii necesare orientării . Nici în extrema opusă nu este este bine , spațiile de dimensiuni mari libere fiind derutante datorită lipsei delimitării delimită rii clare . Ideal este ca obiectele construite și circulațiile să fie rectangulare iar indiciile tactile și auditive să nu lipsească dar să fie folosite cu măsură astfel ușurând crearea hărții mentale a traseelor 

14

Fig 7 – Restaurante in intuneric

Fig 8 – Tasnitoare de apa 15

3. ISTORICUL ARHITECTURII SENZORIALE ÎN EUROPA DE VEST ȘI STATELE UNITE Omul a fost întotdeauna preocupat de simțuri , le-a ierarhizat după diverse criterii punând accent pe unul din ele sau divizându-le în categorii . În general acest simț plasat sus pe scara ierarhică este văzul .  În filozofia filozofia Greacă , văzul era considera co nsideratt simțul suprem s uprem , iar Platon se referea la acest simț ca ca fiind cel mai de preț dar . Aristotel în ierarhizar ierarhizarea ea simțurilor punea pe cea mai nesemnificativă nesemnific ativă poziție simțul tactil , deoarece acesta era regăsit la toate viețuitoarele , un simț vital , pe când celelălte contribuie la starea de bine a viețuitoarelor . Prioritar era văzul , urmat de auz , miros și gust . Filozoful Roman Plinius Plinius cel Bătrân , considera simțurile simțurile tactil și gustativ legate de pământ , fiind cele mai neimportante dintre simțuri , iar văzul și auzul deoarece pot parcurge distanțe remarcabile fără a necesita deplasarea subiectului erau considerate cele mai importante dintre simțuri , mirosul fiind situat între aceste două categorii . 10  Atenția  Atenția sporită pentru poziționarea poziționarea templelor în funcție de modul în care sunt percepute percepute din diverse puncte , pasiunea pentru explorarea profunzimii spațiului și folosirea efectelor optice (fig 9) pentru corectarea perspectivei întăresc ipoteza arhitecturii oculocentice a vremii . Cu toate acestea , existau programe arhitecturale în antichitate care nu erau preocupate în totalitate de estetica vizuală ,de exemplu teatrele (fig 10) . Aceste construcții erau bazate pe o știință aprofundată a acusticii formei , sunetul fiind transmis cu o claritate remarcabilă până în cele mai îndepărtate rânduri . Piatra din care sunt alcătuite gradenele filtrează sunetele de frecvențe joase provenite din murmur , și amplifică sunetele de frecvență înaltă provenite de pe scenă . Termele și băile publice ale acestei perioade se adresau atât văzului dar în special simțului tactil. De la piatra utilizată la băncile din vestiare treceai în incăperea ce conținea bazinul de natație cu apa rece construit din marmură albă . Existau de asemenea băi calde , încăperi cu aburi cu bănci din bronz , încăperi de relaxare cu pardoseală din mozaic , diversele texturi , temperaturi și consistențe ale materiei de contact stimulând simțul tactil (fig 11).

10. Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin . Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,Pg 15.

16

Fig.9 Perspectiva asupra templului grecesc Partenon si modul de folosire a efectelor optice pentru accentuarea perspectivei .

Fig.10 Teatrul antic grecesc Euripides

Fig.11 Termele antice romane - frigidarium si caldarium 17

Sunetul apei și murmurul socializării reprezentau indicii pentru organul auditiv . Mirosul uleiurilor folosite la împrospătare dădeau caracter locului. De asemenea Herodot descria existența unor băi cu aburi amestecați cu cânepă care aveau efect halucinogen 11 Peter Eisenman susținea că începând cu perioada renașterii fundamentele pe care se bazează arhitectura au rămas neschimbate. Înainte de această perioadă construcțiile erau inspirate din natură și divinitate . În secolul 15 , arhitecții au acceptat clădirile din Roma și Grecia antică ca fiind atemporale din punct de vedere estetic și au denumit acest stil ‘’clasic‘’ luându-l ca etalon pentru viitoarele construcții. Studiind aceste clădiri clasice și modul în care erau alcătuite arhitecții au început să copieze imaginea lor vizuală iar de atunci până în perioada modernismului toate clădirile au reprezentat variații ale acestei geometrii. Astfel Eisenman afirmă faptul că arhitectura nu a fost niciodată o entitate individuală , ci a fost reprezentarea vizuală a unor alte entități 12 (fig 12).  În perioada perioada renașterii renașterii , Leonardo Leonardo da Vinci a dezvoltat dezvoltat un cod strict s trict al geometriei geometriei și proporțiilor proporțiilor după care să creeze arhitectura . Acest cod se referea strict la partea ce ține de vizual în arhitectură .  În secolul 15 arta și știința s-au reunit, L.B.Alberti studiind studiind în lucrarea lucrarea sa De Pictura știința opticii și modul în care aceasta poate fi aplicată aplicat ă în arta a dezvoltat metoda metoda de construire a perspectivei perspect ivei la un punct fix (fig 13) . Alberti a glorificat astfel organul vizual evidențiind evidențiind în teoriile sale faptul că ochiul este centrul perceperii . Cu toate acestea nu putem exclude din discuție o preocupare evidentă pentru amenajarea spațiului spațiului exterior și a grădinilor grădinilor într-un sens ce nu ține doar de simțul simțul vizual . Această amenajare geometrică și calculată nu anulează importan importanța ța percepției olfactive olfactiv e , auditive și tactile a spațiului spațiului . Integrarea Integrarea apei în arhitectură arhitectură (fig (fig 14)și peisageră peisageră stimulează stimulează atât tactilitatea tactilitatea și auzul , iar preocuparea pentru parfumuri și arome în această perioadă este deosebită . Mâinile sunt considerate ochii sculptorului , astfel sculpturile vremii respective exprimă mai mult decât se poate vedea .

11 http://w http://www.cyberbohemia.com/Pages/Earl ww.cyberbohemia.com/Pages/EarlyGreek.htm yGreek.htm - site al profesorului de istorie Mikkel Aaland 12 Eisenman,Peter,Perspecta, Vol. 21, “The End of the Classical, the End of the Beginning, the End of the End”, Editura: Yale University, School of Architecture,1984,pg. 154-156

18

Fig.12 Reprezentare a evolutiei arhitecturii prin copierea unei imagini imagini : Antichitate : Templul Poseidon ,Renastere : Villa Rotonda arh. Palladio an-1571 ,Modernism : Vila Savoye arh.Le Corbusier an-1928 ,Contemporan : Modular Vila arh . Studio Dror - an 2010

Fig.13 Metoda reprezentarii L.B.Alberti L.B.Albert i . 19

Michelangelo adăuga aspectului plăcut al lucrărilor sale tactilitatea tacti litatea materialului evocat , realizând suprafețe atât fine pentru țesături și piele cât și rugoase pentru elemente mai masive (fig 15). Sculpturile îmbogățesc experiența spațiului arhitectural , cea de-a treia dimensiune încurajând explorarea obiectului prin atingere Calitățile acustice ale spațiilor erau esențiale în special în interiorul bisericilor în perioada renașterii . Bolțile dau calitate acustică spațiului , în special amplificând plăcut sunete simultane cum ar fi cele produse de cor sau orgă . Temperatura constantă dată de grosimea zidurilor și materialelor naturale de construcție este adânc resimțită la intrarea în spațiile sacre dând spațiului sentimentul de adăpost și siguranță . Mirosul distinct al tămâiei invada spațiul cu aroma sa, împregnându-se cu timpul în materiale . Acest lucru lucru a rămas general valabil până la  începutul modernismului modernismului . Barocul a cunoscut de asemenea o predilecție pentru vizual . Cu toate acestea materialele luxoase folosite folosite și lucrate lucrate minuțios precum și ș i multitudinea multitudinea de texturi prezentă în această perioadă perioadă sunt o mare satisfacție pentru simțul tactil .Auzul era delectat cu sunetul apei fântânilor , mai important în această perioadă decât în oricare alta precedentă . Până în anul 1784 nu exista o preocupare pentru integrarea și ajutarea persoanelor cu dizabilități de vedere , dar în acest an lucrurile au luat o întorsătură fundamentală fiind inaugurată la Paris prima școală pentru nevăzători . Acest eveniment avertizează o schimbare majoră în cadrul multor domenii , fiind urmat de conștientizarea faptului că și în lipsa văzului , omul se poate orienta, poate lucra și poate învăța , fiind pusă astfel la îndoială ierarhizarea anterioară a simțurilor . Mai multe edificii edifici i pentru nevăzători au fost construite în urma succesului Școlii de la Paris .  În anul 1844 – Karl Marx admite faptul că omul de-a lungul istoriei a dat importanță importanță mai mare anumitor simțuri în special văzului 13.  Începând din din anul 1893 , Victor Horta ,important ,important reprezentant reprezentant al curentului curentului Art Nouveau utilizând utilizând noile posibilități tehnologice proiectează clădiri cu o atenție uimitoare la detalii (fig 16). Mânerele ușilor, balustradele și soneriile sunt gândite de către arhitect pentru a fi plăcute la atingere . Formele organice folosite adaugă experienței arhitecturale fațeta kinestetică prin fluidizarea parcurgerii spațiului. Texturile diferențiate ale pardoselilor, pereților și elementelor structurale stimulează plăcut simțul tactil și ajută la orientare .

13 Karl Marx, Marx, “Private Property and Communism” ,1844.pg ,1844.pg 11 20

Fig.14 Gradina renascentista renascentista Villa D’Este

Fig .15 Mormantul papei Iulius 2

Fig.16 Victor Horta Hôtel Tassel – 1892 . 21

Tot dintre reprezentanții acestui stil , Antoni Gaudi a ieșit în evidență prin clădirile atipice proiectate de el (fig 17). Materialitatea și formele organice precum și multiplele texturi folosite reprezintă un deliciu pentru simțul tactil . Formele curbe invită vizitatorul să atingă construcțiile nu doar să le privească . Inspirate din natură aceste forme cotlonoase sunt făcute pentru a fi explorate nu doar de ochi . Atmosfera de basm conferită creațiilor sale invită subiectul la joaca și interacțiune directă cu obiectul construit . Odată cu evoluția tehnologică tehnologică arhitectura a început să piardă anumite calitați ale spațiului s pațiului precum și scara umană . Modernismul a adus cu sine dematerializarea formei , importanța acesteia fiind  înlocuită  înlocuită de funcțiunea funcțiunea clădirii . Celebra frază spusă de Louis Sullivan Sullivan în anul 1896 : "form follows function" prezentă în articolul “The Tall Office Building Artistically Considered” 14 a dictat o direcție generală spre care arhitectura s-a îndreptat în acea perioadă : funcționalismul . Odată cu pierderea decorațiilor , introducerea materialelor și structurilor noi , viteza de construire a fost accelerată . Singurul simț destul de rapid și de adaptabil pentru a ține pasul cu dezvoltarea tehnologica era văzul , celelalte simțuri nefiind stimulate de clădirile fade . 15 Modernismul a găzduit intelectul și ochii , dar a lăsat trupul și simțurile împreună cu visele și memoriile noastre fără adăpost 16. Eisenman considera că arhitecții sunt limitați de predispoziția lor pentru ce este vizual în modul lor de a întelege lumea și mediul construit . Dacă arhitecții ar crea și pentru celelalte simțuri în egală măsură ca și pentru văz , clădirile ar deveni mai valoroase pentru cei cu deficiențe de vedere . Calitățile multifațetate ale arhitecturii transformă simple spații în locuințe . 17 La începutul anilor 1900 , după cațiva ani de experiență în arhitectură , Frank Lloyd Wright începe să își definească propriul stil , îndepărtându-se de tendințele vremii respective .Materialele sincere (cărămidă, lemn , beton ) cu diverse texturi și finețea detaliilor dovedesc o preocupare pentru designul haptic . Probabil seria caselor de preerie(fig 18) este cea mai semnificativă din acest punct de vedere. Locuințele joase, intime , făurite din materiale nefinisate , cu elemente ritmice experimentate prin mișcare fac apel la simțul tacti tactill . Casa de pe cascadă (fig 19)prin orientarea și deschiderea spre mediul natural înglobând sunetul

14. Greenough,Horati Greenough,Horatio, o, Form and Function: Remarks on Art , Editura:Berkeley, Univ. of California Press, 1947 15. Pallasmaa,Juhani Pallasmaa ,Juhani,,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,pg 21. 16. Pallasmaa,Juhani Pallasmaa ,Juhani,,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,pg 19. 17. Eisenman,Peter,Perspecta, Vol. 21, “The End of the Classical, the End of the Beginning, the End of the End”, Editura: Yale University, School of Architecture,1984,pg222

22

Fig. 17 Antoni Gaudi

Capricho -1883

Casa Battlo -1904

Fig 18 Frank Lloyd Wright Robbie House-1908 House -1908

Fig .19 Frank Frank Lloyd Lloyd Wright Falling Water-1935 23

apei și mirosul pădurii stimulează auzul și simțul olfactiv .Folosirea pietrei și a lemnului în contrast cu delicatețe delicatețeaa sticlei și tencuielii adaugă textură construcției . Șemineul aduce căldură locului fiind un punct important de reper al locuinței . Deschiderile mari de sticlă dau luminozitate spațiului iar contrastul puternic între culori fac această locuință ușor de explorat și de către persoanele slab văzătoare. In jurul anilor 1930 , Gunnar Asplund , Erik Bryggman , Sigurd Lewrentz (fig 20,21) și Alvar Aalto s-au îndepărtat de funcționalismul anestetic făcând un pas important către arhitectura multisenzorială . Arhitectura concepută de ei conține o îmbogățire a experienței arhitecturale prin atenția atenția la detalii ce țin de contactul direct cu mediul construit construit și modul de parcurgere al acestuia .  Aalto spunea că “O piesă de mobilier care face parte din viața de zi cu c u zi a unui om nu ar trebui să aibă reflexii supărătoare . Un obiect care vine în contact cu trupul uman , de exemplu un scaun , nu ar trebui să fie construit din materiale care conduc cădura . 18 “ Clădirile proiectate de către acest arhitect nu sunt gândite ca un ideal al proporțiilor , sunt gândite pentru a fi locuite de aceea uneori par stângace . Ele sunt dedicate experiențelor haptice ,  încorporând  încorporând ruperi de ritm și neregularități neregularități pentru stimularea stimularea musculaturii musculaturii . Detaliile și texturile texturile sunt gândite pentru mâini , invită atingerea și crează o atmosferă intimă (fig 22).  În anul 1956 , Carlo Scarpa proiectează proiectează Olivetti Olivetti Showroom S howroom,, un spațiu expozițional pentru prima fabrică de mașini de scris din Italia situat în centrul Veneției în Piața San Marco . 19  În urma traversării unui gang obscur se dezvăluie această bijuterie arhitecturală desăvârșită prin atenția la cele mai mici detalii . Contrastul de texturi se face prezent încă de la intrare prin asocierea panourilor de sticlă cu beton fin și plăci rugoase de piatră buciardată. În interior tratarea diversă a suprafețelor delectează simțul tactil ,contrastul puternic de culori ușurează perceperea spațiului iar lumina blândă încălzește atmosfera și scoate în evidență obiectele expuse .  În jurul anilor 1970 , Lawrence Halprin proiectează p roiectează două fântâni care capturează capturează spiritul râurilor naturale într-un mod arhitectural. 20  Atât prin fântâna Lovejoy cât și prin fântâna Ira Keller din Oregon arhitectul a adus cascade , bulboane și săritori de apă împreună cu sunetul stilizat al naturii în oraș . Fântânile pot fi escaladate trecând trecând astfel granițele obiectelor pur vizuale , fiind  îmbogățite  îmbogățite de experiența haptică haptică a locului . Ruperile Ruperile de ritm dau tonuri diferite căderilor căderilor de apă și induc o experiență musculară unică în încercarea de a parcurge spațiul . (fig 23)

19 http://www.carloscarpa.es/Olivetti.html http://www.carloscarpa.es/Olivetti.html siteul oficial cu proiectele arhitectului Carlo Scarpa 20 http://www.portl http://www.portlandonline.com/parks/fi andonline.com/parks/finder/index.cfm? nder/index.cfm?action=ViewPark&Pr action=ViewPark&PropertyID=194 opertyID=194 siteul parcurilor d in Portland

24

Fig.20 Erik Bryggman Chapel Turku Cemetery -1939

Fig.21 Sigurd Lewrentz

Capela si Crematoriu Malmo- 1947

Biserica St Marks-1950

Fig.22 Alvar Aalto Vila Mairea25

4. ISTORICUL ARHITECTURII SENZORIALE ÎN ROMÂNIA 4.1 Arhitectura senzorială  În România România la fel ca și în alte țări arhitectura arhitectura a urmat o dezvoltare în direcția vizuală fiind în general influențată de stilurile din țările mai dezvoltate . Cu toate acestea , aspectele senzoriale ale clădirilor , cu intenție sau accidental au fost incluse de-a lungul timpului în anumite construcții. Un astfel de exemplu este cunoscut în România din cele mai vechi timpuri fiind reprezentat de arhitectura tradițională rurală .Locuința prin materialele,forma materiale le,forma și structura folosită stimulează toate simțurile . Aspectul vizual deși este foarte plăcut nu eclipsează restul aspectelor senzoriale . Casele din lemn , prin textura caldă și fină a acestui material sunt plăcute la atingere (fig 24). Zgomotul podelelor din lemn, lemn, al ușilor și mobilierului fac parte din din atmosfera locuinței locuinței . Cuptorul sau soba pe lemne sunt un centru termic de atracție datorită sentimentului plăcut de căldură , liniște și siguranță conferit . Trosnetul lemnelor lemnelor și vuitul focului sunt sunete specifice locuinței locuinței rurale . De asemenea calitățile acustice ale acestor construcții sunt foarte plăcute , lemnul absorbind o mare parte din sunete creând o atmosferă clară dar în același timp lăsând sunete exterioare să pătrundă creându-se astfel o legătură mai puternică cu amplasamentul . Cel mai important aspect senzorial al locuințelor rurale rămâne mirosul , atât de aparte și de plăcut, o combinație între aroma lemnului împregnat cu fum și mirosul pământului și al alimentelor . Bisericile cu ușile joase și înguste , cu o arhitectură simplă adăpostesc comori în ceea ce privește stimularea simțurilor . Mirosul de tămâie și vibrația lemnului sub influența cântecelor bisericești sunt unice în aceste construcții din lemn . Casele din chirpici (fig 25) , răcoroase vara și bun izolator termic iarna , cu textură rugoasă , adaugă efectului vizual elemente haptice . Încă din procesul de preparare a materialelor de construcție omul intră în contact direct cu elementele constructive, pământul fiind amestecat cu paiele prin călcare cu picioarele . Aroma argilei și iregularitățile pereților valuriți caracterizează caracteri zează acest tip de locuințe și aduc un iz de naturalețe . Uneori materialul de finisaj este alcatuit dintr-o pastă amestecată cu semințe foarte plăcută la atingere.  În evul mediu din motive de apărare construcțiile construcțiile dobândesc dobândesc o masivitate masivitate aproape inumană , piatra fiind principalul material de construcție . Zidurile de apărare, străzile înguste, umbroase și labirintice , clădirile cu pereți groși duc la obținerea unui spațiu rece , rugos și umed din punct de vedere tactil (fig 26) .

26

Fig .23 Lawrence Halprin -Fantana Keller si fantana Lovejoy an

Fig.24 Locuinta traditionala romaneasca –jud. Alba

Fig.25 Caramizi din chirpici

Fig.26 Strada din interiorul cetatii cetati i medievale Sighisoara 27

4.2 Primele clădiri din România destinate destinate persoanelor nevăzătoare  În anul 1908 , Regina Elisabeta Elisabeta prin deviza “ Să schimbăm mentalitatea mentalitatea veche despre posibilitățile de muncă și învățătură ale orbilor “ pune temeliile proiectului “Vatra Luminoasă “ din București . Cu o perspectivă generoasă , se dorea realizarea unei colonii pentru nevăzători unde aceștia să locuiască, să învețe carte și meserii . Astfel ia naștere prima școală pentru nevăzători din România . Proiectul este inspirat din cel al școlii din orașul natal al reginei , Neuwied din Germania , școala care la rândul său este o copie fidelă a primei școli de nevăzători din Europa  înființată  înființată la Paris . Clădirile Clădirile menționate menționate mai sus fiind fiind distruse de-a lungul anilor, anilor, Școala de nevăzători din București dobândește o valoare istorică inestimabilă fiind unica reprezentare a primului institut pentru deficienți de vedere. 21 Calitățile spațiului nu sunt specifice nevoilor ocupanților așa cum ne-am aștepta . Cele patru corpuri de clădire cu intrări separate fără legături prin interior , fac trecerea de la o unitate la alta greoaie greoaie , obligând utilizatorul la traversarea unei curți c urți exterioare neadecvat amenajate cu multipl mu ltiplee obstacole .Această inițiativă a fost urmată de construirea mai multor școli pentru nevăzători pe teritoriul țării , cele mai reprezentive fiind cea de la Iași , Cluj și Arad .

5 SITUAȚIA ACTUALĂ A ARHITECTURII SENZORIALE ÎN Î N ROMÂNIA  În România România post comunistă comunistă până și latura esteticii vizuale a arhitecturii a fost înlocuită înlocuită de cea economică și viteza de construcție datorată evoluției tehnologice a făcut populația să uite de latura calitativă. Cu toate acestea, câțiva arhitecți s-au împotrivit acestui val proiectând construcții mai mult decât funcționale, construcții făcute pentru a fi experimentate din toate punctele de vedere. Radu Mihăilescu, prin atenția deosebită la detalii și materialele folosite crează edificii care nu sunt făcute doar pentru a fi privite. Casa Herczey din Timișoara stimulează simțul tactil atât prin textură cât și prin ruperi de ritm (“Mișcarea în praguri “) experimentate la nivelul scărilor cu trepte atipice. Contrastul plăcut dintre textura fină a lemnului și zugrăvelii cu piatră, cărămida și betonul brut accentuează calitățile spațiului 22.

21 http://centrulelisabeta.uv.ro/ist http://centrulelisabeta.uv.ro/istoric.html oric.html siteul liceului de nevazatori Bucuresti Bucuresti 22. Mihailescu,Radu ,Lucrari si Proiecte , in revista “Monografiile Ahitext “, Editura: Fundatiei Arhitext Desin , 2006, pg 43-53

28

Fig .27 Grup scolar Regina Elisabeta – Bucuresti

Fig.28 Radu Mihailescu Casa Herczey din Timisoara Timis oara 29

Din cadrul construcțiilor simbolice , Fântâna de pe str. Alba Iulia din Timișoara reprezintă tradiția multiculturală a locului .Este un obiect prin intermediul căruia contactul pietonului cu apa se face vizual , auditiv și tactil ,elementul sculptural din bronz fiind gravat cu nume specifice diverselor etnii 23. Un alt adept al arhitecturii haptice se dovedește a fi Vlad Gaivoronschi prin proiectele “Casa dintre sâmbure și coajă” coajă” și Azilul de bătrâni Harmonia .Miezul viu , organic , prezent în ambele exemple alese în jurul căruia se dezvoltă forme arhitecturale armonioase reprezintă “ procedee radicale , menite menite a conferi poetica poetic a și atmosfera locuirii “ . Jocul dintre textura organică și cea minerală cu aspect brutal conferă simțurilor o oază de stimuli specifici mediului exterior , introducând astfel experiența naturii în arhitectură 24.

23, Mihailescu,Radu ,Lucrari ,Lucrari si Proiecte , in revista revista “Monografiile Ahitext nr 1 “, Editura: Fundatiei Arhitext Desin , 2006, pg 130 -133 24. Gaivoronschi, Vlad, Casa dintre sambure si coaja, in revista “Igloo habitat&arhitectura nr 11” Editura:Fab Group  Associates , an 2002 pg 6-12 30

Fig.29 Radu Mihailescu Fantana

Fig.30 Vlad Gaivoronschi , Casa dintre sambure si coaja 31

6. SITUAȚIA ACTUALĂ A ARHITECTURII SENZORIALE ÎN EUROPA DE VEST ȘI STATELE UNITE  În lumea contemporană se pune accentul pe rapiditate rapiditate , calitate calitate și dimensiune dimensiune . Astfel clădirile clădirile sunt gândite pentru a fi construite repede pentru a exploata nevoia populației de satisfacție instantanee. Tehnologia a adus arhitectura la o altă dimensiune facând posibilă construirea unor clădiri pe care umanitatea în trecut nici măcar nu și le putea imagina . Spațiile acestei arhitecturi revoluționare sunt făcute în primul rând pentru a fi privite , nu pentru o experiență a întregului întregu lui trup sau pentru a crea c rea o legătura cu sufletul. Pallasamaa spunea ‘’ Odată cu pierderea tactilității , măsurilor și detaliilor executate pentru trupul uman și în mod particular pentru mâini , structurile arhitecturale devin respingător de seci , tăioase , imateriale și ireale . Tehnologia a lăsat umanitatea lipsită de simțuri .” Designul haptic introduce ideea de creere a unor spații pentru o experiență completă a trupului , spații care stimulează toate simțurile . 25 Steven Holl susține în lucrarea sa “ Architecture=Integral Phenomena “ că “La începutul secolului 21 devine evident faptul că arhitectura poate fi cel mai eficient instrument de reconstruire a relațiilor interumane . Nu există instrument mai bun decât arhitectura pentru a reface legătura  între minte-trup minte-trup și mediul înconjurător . Mintea nu poate fi separată de simțuri simțuri , iar simțurile nu ar trebui separate de arhitectură . 26

6.1 Arhitectura senzorială Capela St. Ignatius din Seattle, arh.Steven Holl ,an 1999  Ambiția lui Holl de a crea o “punte perceptuală între între lumi diferite” diferite” pe care oricine să fie capabil să o treacă cu puțină imaginație , stă la baza acestui proiect .Interesul deosebit pentru implicarea senzorială , perceptuală și emoțională în experimentarea experimentarea spațiului și fuziunea dintre spiritual și arhitectură oferă proiectului o evoluție înspre noi direcții în arhitectura sacră .Designul capelei se bazează pe interacțiunea dintre trup și materie care trebuie să faciliteze legătura dintre trup și divinitate . 27

25 . Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin . Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005,pg31  Architecture = Integral Integral Phenomena,” sustinut 26,27 Holl,Steven ,seminar intitulat “ Architecture nut la University Department of  Architecture, Columbia in 1992, 32

Fig.31 Steven Holl , Capela St. Ignatius (plan , sectiune )

Fig.32 Schita concept “sapte sticle de lumina intr-o cutie de piatra”

33

Capela a fost concepută sub forma unei “aglomerări de lumini diferite” care reprezintă credința umană , razele colorate amintind constant de prezența divină . 28 Viziunea de bază a fost sintetizată de ideea ideea compozitională de contopire a celor “șapte sticle de lumină într-o cutie de piatră “ , fiecare sticlă reprezentând câte o zonă diferită cu un caracter aparte . Jocul dintre lumină și intuneric simbolizează contrastul sentimentului de consolare în raport cu cel de dezolare . 29 Clădirea este adânc legată de mediul înconjurător , fiind inundată de lumina care învăluie spațiul sacru aspectul interior al capelei fiind în permanență modificat în funcție de intensitatea și direcția razelor solare , creând astfel un echilibru între interior și exterior . Podeaua neagră lucioasă pare să prelungească în interior textura apei ce oglindește construcția și ghidează credincioșii spre intrare . Materialele naturale stimulează simțul tactil , mânerele de cupru , lemnul de cedru , pereții acoperiți cu ceară , pavimentul și sticla gravată cu textură unică . Saint Ignatius susținea că simțul auditiv este mai presus de toate, fiind urmat de cel tactil și doar apoi de văz , atenția la calitățile acustice ale spațiului fiind profund prezentă . În timpul execuției s-au făcut experimente pentru a avea siguranța că sunetele reflectate de elementele de construcție nu sunt deranjante. Bolțile dau o calitate acustică exemplară sunetul fiind distribuit în mod egal în spațiu . 30 La capătul drumului procesiunii se află o încăpere de dimensiuni reduse cu atmosfera intimă : “Capela sfintei binecuvântări “a cărui design a fost conceput de către artista Linda Beaumont și este materializarea spațiului perfect pentru rugăciune și medițatie. Pereții sunt acoperiți cu ceară de albine care prin aroma specifică dulce care invadează încăperea are un impact puternic asupra psihicului credincioșilor declanșând sentimente de smerenie și siguranță . Studiile de specialitate au demonstrat că mirosul este intens legat de memorie , astfel acest spațiu sacru rămâne ca o amprentă olfactivă în amintirea vizitatorilor. Pe foițe de aur înglobate în ceară noduroasă și alunecoasă , sunt gravate texte religioase și fragmente de rugăciuni . Prezența acestora se regăsește pe pardoseală rugăciunea fiind astfel literalmente incorporată în încăpere . Camera adăpostește pe una din laturi un tabernacul din onix luminat din interior și un copac cu ramuri încâlcite ce simbolizează greutățile vieții . 31 28 Holl, Steven, Steven, Intertwining Intertwining ,Editura: PrincetonArchitectural PrincetonArchitectural Press, Press, New York York 1998 pg .158 29. Le Cuyer,Annett Cu yer,Annette, e, “Congregation of Light” Ligh t” in Architectural Review 1997 , pg.28. Review nr. 202 art. 5, 1997, 30 Lacouture, Jean, Jesuits, A Mu ltibiograp  , Editura:Counterpoint,Washington Editura:Counterpoint,Washington D.C, 1995 , pg 27-29 27 -29 ltibiography  hy  , 31 http://ww http://www.lindabeaumont.com/index.php?pag w.lindabeaumont.com/index.php?page=publiccommissions&s e=publiccommissions&subcatID=8 ubcatID=8 site oficial al artist artistei ei L.Beaumont

34

Fig.33 Intrarea in capela

Fig.34- Capela sfintei binecuvantari

35

In concluzie la prima vedere clădirea pare banală , dar în urma unei investigări mai aprofundate descoperim în interiorul carapacei existența unei lumi diferite și complexe plină de stimuli și simbolism care ghidează călătoria spirituală a trecătorilor . Capela nu este concepută pentru a atrage atenția asupra sa , este creată pentru a facilita contemplarea . Cu ajutorul texturilor ,luminii și aromelor arhitectul ușurează trecerea imaginară într-un univers sfânt .

Therme Vals și Pavilionul Elveției , arh. Peter Zumthor Peter Zumthor susține că ‘’Spațiile interioare sunt ca și niște instrumente muzicale mari care adună sunete, le amplifică și le transmit mai departe “ .El incurajează experimentarea arhitecturii ‘’bune ‘’ și creerea acesteia . 32 El consideră că materialele utilizate sunt cheia declanșării unui răspuns emoțional în arhitectură . Materialitatea duce arhitectura dincolo de compoziție, tactilitatea, mirosul și calitățile acustice  îmbogățind  îmbogățind experiența experiența spațiului . “Pentru a crea o clădire clădire care oferă posibilitatea unei conexiuni senzoriale arhitectul trebuie să gândească într-un mod care depășește forma și modul de construcție “ 33 Pornind de la aceste premise in anul 2000  arhitectul a conceput c onceput pavilionul ce reprezintă Elvetia la Hanover   utilizând grinzi de lemn proaspăt de pin suprapuse și legate cu ajutorul cablurilor metalice răzlețe. 34  Construcția pare a fi vie mișcându-se sub influența lemnului care lucrează răsucindu-se în jurul fibrelor, contractându-se sau dilatându-se în funcție de umiditate și temperatură.  Aroma proaspătă proaspătă a lemnului de pin întâmpină vizitatorii vizitatorii cu mirosul tămâios tămâios de rașină amestecată cu sevă . Temperatura din interiorul construcției este foarte placută pavilionul acționând asemeni unei păduri de pin răcoroasă în vreme toridă ,iar în zilele reci adăpostind o temperatură plăcută . 35

 ,Atmospheres, Editura: Birkhauser, Switzerland,2006, 32 Zumthor, Peter  Atmospheres Switzerland,2006, pg 29

33 Zumthor,Peter,Thinking Architecture,Editura: Birkhäuser,Germania,2010, Birkhäuser,Germania,2010, pg 39. 39 . 34 Zumthor, Peter  Atmospheres Switzerland,2006, pg 33.  ,Atmospheres, Editura: Birkhauser, Switzerland,2006, 35 Zumthor, Peter  Atmospheres Switzerland,2006, pg 32  ,Atmospheres, Editura: Birkhauser, Switzerland,2006, 36

Fig.35 Pavilionul Evetiei de la Hanover ,plan

Fig.36 Pavilionul Evetiei de la Hanover,interior 37

Punctul forte al pavilionului este cu siguranță acustica sa specială fiind supranumit și “cutia muzicală “ . 36 Datorită elementelor repetitive clădirea acționează asemeni unei cutii de rezonanță imense . Reflectă muzica și sunetele din interior dar permite pătrunderea zgomotelor din mediul  înconjurător  înconjurător asemănându-se asemănându-se cu un instrument instrument muzical gigantic gigantic în interiorul interiorul căruia poți pătrunde pătrunde , 36 descoperind o ambianță acustică inedită.

Termele din orașul Vals construite in anul 1996 in Elvetia , par a se fi născut odată cu masivul stâncos pe care sunt construite, adăpostesc un miez senzorial ce intensifică intensifică experiența experiența explorării acestei arhitecturi . Construcția placată cu piatră locală 37, acoperită cu iarbă este greu de perceput din exterior integrându-se perfect în peisajul montan ,curgând parcă în interiorul scoarței terestre unde descoperim izvoare termale ce străpung crusta rigidă de piatră . Intrarea se face printr-un printr-un tunel ce coboară dând senzația de pătrundere în interiorul pământului ,în spațiul spațiul mistic al galeriilor galeriilor întunecoase . 38  Ecoul vocilor și sunetul omniprezent al apei în mișcare induce o stare de relaxare. Utilizatorul este determinat să reducă volumul volumul vocii datorită rezonanței spațiilor intrând astfel într-o stare de calm . 39 Pielea este intermediarul principal între felile umede de quartit și trupul uman . Textura rugoasă face trimitere la atmosfera locuințelor rupestre . Temperatura și umiditatea variază de-a lungul traseului de la cameră ca meră la cameră . Baia de foc în contrast cu Baia de gheață au temperaturi aflate la extreme opuse ale toleranței trupului . Simțul olfactiv este înviorat în interiorul băii de flori cu arome relaxante .  40 Lumina naturală este prezentă , fiind controlată foarte strict . Pătrunde prin fantele din tavanul acoperit cu verdeață și este dublată de lumina artificială atunci cand este nevoie . Perspectivele spre exterior sunt minimalizate încurajând experiența lăuntrică a apei și pietrei , luminii și sunetului .

36 . Zumthor,Pet Zum thor,Peter, er, A Handbook for the  Editura:Basel the Pavilion of the Swiss Swiss Confederation at Expo 2000 in Hanover  Editura:Basel ,Elvetia, 2000 37, 39 http://w http://www.archdaily.com/13358/the-ther ww.archdaily.com/13358/the-therme-vals/ me-vals/ site arhitectura arhitectura 38 http://www.galinsky.com/buildings/baths/ site http://www.galinsky.com/buildings/baths/ site educational de arhitectura 40 http://www.therme-vals.ch/en/therme/range_of_services/th http://www.therme-vals.ch/en/therme/range_of_services/thermal_bath/ ermal_bath/ siteul oficial al hotelului h otelului teremelor din d in Vals

38

Fig.37 P.Zumthor, Terme Vals- Schita concept si imagine exterioara

Fig.38 – P.Zumthor, Terme Vals- Plan si sectiune

Fig.39 – P.Zumthor, Terme Vals-Interior 39

6.2 Clădiri destinate persoanelor nevăzătoare Școala W Ross Macdonald din din Ontario ,arh . G. Bruce Stratton Stratton Architects ,an 2004 2004  În procesul de proiectare a clădirilor clădirilor pentru persoane cu deficiențe deficiențe de de vedere trebuie trebuie ținut cont de metodele de orientare ale acestora . Totul trebuie să fie structurat și să aibă elemente care oferă indicii tactile sau auditive asupra spațiului . O atenție deosebită trebuie oferită luminii naturale care este ideal să fie indirectă sau difuză și să poată fi controlată pe parcursul zilei pentru a nu crea efecte neplăcute . Școala W Ross din Brantford, Ontario  Ontario   a fost concepută cu multă grijă la aceste detalii , fiind organizată în lungul unui coridor larg ce facilitează deplasarea utilizatorilor , elemente care ar putea obstrucționa mișcarea fiind eliminate . O balustradă neagră prezentă prezentă de-a lungul pereților ghidează elevii . Intersecțiile și schimbările direcției se fac în unghi de 90 de grade fapt care facilitează navigarea persoanelor nevăzătoare și ușurează crearea unei hărți imaginare a locului . Din acest coridor se despart două ramuri ale clădirii , una care adăpostește cazarea și funcțiunile medicale , iar cealaltă adăpostește școala propriuzisă . 41 Materialele folosite pentru construirea școlii au fost atent selectate pentru a fi plăcute la atingere și pentru a oferi indicii prețioase prețioas e prin culoare și textură . Textura pardoselii variază atenționând intersecțiile prin tratarea cu lemn a suprafeței în contrast cu gresia neagră folosită în rest . Lemnul oferă atât indicii tactile cât și acustice prin schimbarea modului de vibrare sub acțiunea bastonului sau a pașilor . 42 Lumina puternică și supărătoare este blocată ori cu ajutorul elementelor volumetrice cum ar fi streașini ori cu ajutorul jaluzelelor . Sticla translucidă permite pătrunderea unei lumini difuze plăcute . 43 Cei cu vedere limitată pot în general să distingă sursele de lumină și culorile primare , așa că pentru a adăuga un plus de interes clădirii a fost folosită sticla colorată ce filtrază plăcut lumina solară. (fig 32)

41 http://www.strattonarchitects.com/main.ht http://www.strattonarchitects.com/main.html ml ,siteul oficial al G. Bruce Stratton Architects, 42 Rhys,Phillips “School design for the blind: blind : learning to see wit withou houtt sight.” in revista Architectural Record 193, no. 12 ,Dec. 2005,pg 67 43 http://www.canadianarchitect.com/news/uncommon-sense/1000193810/ siteul arhitectilor canadieni , articol scris de arh. Leslie Jen in 2005 40

Fig.40 G. Bruce Stratton Architects, Scoala W Ross Macdonald

Fig.41 G. Bruce Stratton Architects, Scoala W Ross Macdonald –interior

Fig.42 G. Bruce Stratton Architects, Scoala W Ross Macdonald-materiale folosite exterior 41

Centru pentru nevăzători din Mexic , arh. Mauricho Roha,an 2001 Pentru realizarea proiectului arhitectul a apelat la specialiști nevăzători care prin intermediul unei machete și a descrierilor amănunțite au reușit să se implice în designul clădirii și spațiului exterior. exterior. Proiectul este realizat realizat cu un buget limitat limitat pe o fostă groapă de moloz moloz Inițial se dorea mutarea resturilor de construcții în afara sitului , dar arhitectul a decis reutilizarea lor în crearea unui nou peisaj în interiorul curții . Atmosfera intimă atât de necesară persoanelor cu deficiențe de vedere este dată prin introvertirea ansamblului și izolarea sa printr-un zid de piatră față de lumea exterioară . 44  În interiorul interiorul ” fortăreței fortăreței “ se dezvoltă o atmosferă atmosferă aparte . Construcțiile Construcțiile sunt realizate realizate din materiale materiale 45 sincere :beton aparent ,cărămizi din pământ,piatră, metal și sticlă .  Texturile folosite atât pentru orientare orientare cât și pentru stimularea simțului tactil indică o sensibilitate sensibilitate a arhitectului înspre designul haptic . La nivelul mâinii betonul este texturat cu linii verticale ce dau ritm și măsură atunci când sunt percepute în mișcare . Cărămizile presate reprezintă soluția ideală de încadrare în buget, iar prin suprafața lor fină și mirosul de argilă fac legătura între om si natură . 46 O piateță pavată ordonează spațiul . Un șuvoi de apă traversează spațiul exterior ghidând prin sunetul său utilizatorii și îmbogățind acest spațiu atât din punct de vedere estetic cât și tactil și acustic . 47 In proximitatea zonei de locuit se află taluzuri verzi ce acoperă mormanele de moloz cu plante aromatice precum busuicul , levănțica sau iasomia . Parfumul discret face experiența locului mai profundă . Plantații punctuale de magnolii și portocali oferă indicii olfactive asupra spațiului exterior . Lumina naturală este atent introdusă în spațiul interior astfel încât să nu creeze reflexii supărătoare sau să fie prea puternică . În funcție de caracterul diferit al încăperilor suprafața vitrată variază odată cu funcțiunea . Benzile de sticlă aflate la la partea superioară permit razelor să ilumineze interiorul cu lumina difuză si caldă . 48

44. Rocha-Iturbide, Mauricio "Processes in Architecture" A Lecture Lec ture in Mexico City , 2010 20 10 45, 47 Rael,Ronald, Earth architecture, Editura:Princeton Editura:Princeton Architectural Press,New York, 2010,pg 2010 ,pg 170-173 48 http://w http://www.archdaily.com/158301/center-for-t ww.archdaily.com/158301/center-for-the-blind-and-visually-i he-blind-and-visually-impaired-taller-de-arquitecturampaired-taller-de-arquitectura-mauricio-rocha/ mauricio-rocha/ site educational de arhitectura

42

Fig .43 Mauricho Roha , Centru nevazatori Mexic –folosirea materialelor sincere

Fig.44 Mauricho Roha , Centru nevazatori Mexic –plan , sectiune , concept

Fig.45 Mauricho Roha , Centru nevazatori Mexic –tratarea spatiilor exterioare 43

7. ABORDAREA PRACTICA A TEMEI STUDIATE Proiectarea clădirilor destinate persoanelor cu deficiențe de vedere implică găsirea unor modalități de rezolvare funcțională și volumetrică strict adaptată utilizatorilor . Mai mult , orientarea și deplasarea facilă, logică organizării spațiului și indiciile ușor memorabile care ajută la alcătuirea unei hărți mentale a traseelor fac parte din limbajul de bază al conceperii unui astfel de edificiu . Stratul senzorial al spațiilor nu trebuie să lipsească, făcând experiența locului mult mai profundă . Tema studiată , “Centru de reabilitare pentru persoanele cu deficiențe de vedere “  (fig 46) , se adresează celor peste 10.000 de persoane ce prezintă probleme severe de vedere din arealul de interes al centrului . Acest program complex propune reintegrarea socială , economică și culturală a nevăzătorilor, nevăzăt orilor, precum precum și dezvoltarea dezvolta rea abilităților abilitățilo r existente , relaxarea și tratarea problemelor fizice si psihice. Amplasamentul ales are deja o istorie proprie , situl aflându-se în vecinătatea Liceului Pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca . Programul include reabilitarea clădirii existente existent e a școlii , o parte medicală de diagnosticare și tratament , o zonă de dezvoltare a orientării și mobilității , reorientare profesională și cercetare în diverse domenii adiacente. Partea culturală a proiectului cuprinde ateliere de creații și muzică, auditoriumul pentru spectacole și conferințe și bibliotecă . Locuirea este necesară fiind rezolvată atât pentru elevii școlii cât și pentru persoanele care participă la programele de reintegrare . Partea de alimentație reprezentată printr-o cantină și o cafenea este amplasată în strânsă legătură cu zona medicală , auditoriumul și locuirea . Bazinul de înot și sala de sport învecinată cu terenul exterior de sport au o poziție izolată și sunt împrejurate de spații verzi . Legătura corpurilor de clădire cu exteriorul este dată de diversitatea tratării curților în concordanță cu funcțiunea adiacentă .  În urma studiilor efectuate și a discuțiilor discuțiilor directe cu persoane nevăzătoare nevăzătoare asupra temei alese am selectat elemente pozitive care ar trebui introduse în clădirile destinate persoanelor cu deficiențe de vedere și elemente care ar trebui evitate într-un astfel de mediu .

44

Fig 46 – Centru de reabilitare pentru persoane cu deficiente de vedere

7.1 Interior Orientarea în spațiu trebuie să fie facilă și fluidă , existând în permanență elemente tactile sau auditive care ajută utilizatorul să recunoască zona în care se află și să găsească cu ușurință direcția către obiectivul la care trebuie să ajungă . Coridoarele ample facilitează navigarea în 45

interiorul clădirii . Rectangularitatea formelor organizează circulațiile într-un mod logic și ușor de reținut . Texturile pardoselii variază în funcție de zonele funcționale diferite și ajută la identificarea poziției în spațiu . Balustradele din lemn flanchează coridoarele și servesc deplasării rapide și sigure . Tratarea cu parchet a intersecțiilor de circulații sporește atenția atât prin textura diferită cât și prin sunetul specific sub acțiunea bastonului sau a pașilor . La extremitățile scărilor pentru prevenirea accidentelor sunt prevăzute benzi late de o jumătate de metru cu textură unică ce atenționează utilizatorul de prezența acestui obstacol . Tot pentru prevenirea evenimentelor even imentelor neplăcute , ușile încăperilor adiacente coridoarelor se deschid înspre interiorul încăperii astfel ele nu reprezintă un pericol pentru persoanele nevăzătoare care se deplasează în viteză pe lângă perete . Materialele Materialele folosite ca finisaje interioare(lemn interioare(lemn , placaje , tencuială ) sunt menite a fi f i atât plăcute la atingere cât și a conferi confort acustic . Textura trebuie să fie potrivit de pronuntață pentru a da claritate sunetului și a nu provoca ecou puternic ce duce la la derutarea utilizatorilor . Nuanțele contrastante sunt de mare ajutor persoanelor care cu stropul de vedere rămas pot percepe forme mari și anumite culori și îmbogățesc îmbogățesc experiența experiența acestora în spațiul construit . Lemnul dă o aromă deosebită spațiului participând împreună cu suprafața sa tactilă caldă la crearea legăturii între arhitectură și natură . Lumina patrunde în clădire prin suprafețe vitrate mari , dublate de o coajă mobilă opacă a clădirii care permite controlul desăvârșit al razelor solare .(fig 47) Astfel efectul deranjant al luminii directe prea puternice care este extrem de deranjant pentru persoanele cu sensibilitate pronunțată la lumină este evitat .În zonele în care lumina nu poate fi controlată , suprafetele vitrate sunt prevăzute din sticlă translucidă care lasă o lumină difuză blândă să pătrundă în interior . Pentru zona de alimentație și holul principal al funcțiunii func țiunii medicale iluminatu iluminatull zenital pare a fi soluția ideală . Strâns legat de spațiul interior este spațiul din proximitatea volumelor construite , care de asemenea trebuie strict conturat și detaliat privind nevoile specifice ale persoanelor cu deficiențe de vedere .

46

Fig 47 Directionarea luminii naturale 47

7.2 Spațiul exterior Spațiul exterior este divizat în mai multe curți cu ambianțe diferite legate între ele prin circulații rectangulare . Fiind zone deschise de dimensiuni mari , structurarea acestora a fost esențială pentru ușurarea orientării . Curtea Școlii Curtea școlii este concepută ca o prelungire a clădirii de învățământ dedicată elevilor în principal și zonă de tranziție între corpurile de clădire ale ansamblului . Delimitarea perimetrală față de clădiri se face prin intermediul porticelor ritmate prin elementele verticale de susținere repetitive . Fiecare stâlp are atașat un dispozitiv care anunță sonor apropierea oamenilor ajutând astfel atât la orientare cât și la evitarea accidentelor . Porticul este utilizat pentru parcurgerea spațiului exterior într-un mediu ferit de intemperii și face legătura intre diverse puncte de interes ale ansamblului. Curtea școlii este străbătută de un curs fin de apă(fig 48) care prin clinchetul său ghidează persoanele înspre bazinul de înnot și sala de sport . Grădina Senzorială (fig 49) Zona de relaxare care izolează funcțiunile sportive de restul ansamblului este reprezentată de o grădină senzorială . Aromele plantelor , parfumul forilor și foșnetul copacilor sunt foarte ademenitoare. Păsările găsesc aici o oază de liniște în spațiul intens construit al pericentrului și prin cântecul lor învioreaza locul . Grădina reprezintă un labirint printre zidurile de sprijin ridicate până la la 80 cm ce susțin pământul și servesc drept balustrade pentru ghidaj , și plantele ridicate la acest nivel pentru a putea fi cu usurință atinse și mirosite . Gradina naturala (fig 50)  În incinta zonei de locuit este delimitată delimitată o altă grădină cu caracter natural . Plantațiile Plantațiile înalte acționează ca o perdea ce dă intimitate camerelor cu deschidere spre curtea inteioară . Un mic iaz artificial înconjurat cu bolovani și un ponton din lemn păstrează umiditatea optimă a incintei și este un punct de interes și relaxare pentru inhabitanți . Clinchetul apei și foșnetul frunzelor dau ambianță habitatului . Grădina Minerală (fig 51)  În imediata vecinătate vecinătate a atelierelor descoperim un spați s pațiuu tratat cu piatră piatră de diverse dimensiuni . Sunetul pietrișului și textura plăcută a acestuia sub acțiunea pașilor face spațiul plăcut de traversat. Lespezi mari de piatră reprezintă suport pentru obiecte create în ateliere formând o 48

Fig 51 Gradina minerala

Fig 50 Gradina naturala

Fig 49 Gradina senzoriala senzo riala 49

mică expoziție exterioară . Sunetul plăcut al orgii eoliene din această curte relaxează și oferă inspirație creativă .

Concluzie Complexul inchis față de exteriorul agitat al orașului adăpostește în interior un miez senzorial plin de sens în special pentru persoanele cu deficiențe de vedere . Construcția simplă , integrată în sit , cu transparența limitată ascunde o arhitectură multifațetată ce stimulează toate simțurile , ușor de explorat în lipsa văzlui .Forma, volumul și materialele sunt principalele elemente arhitecturale tratate în concordanță cu nevoile utilizatorilor.

Fig 48 Fir de apa utilizat in orientare 50

8 BIBLIOGRAFIE Eisenman,Peter,Perspecta, Vol. 21, “The End of the Classical, the End of the Beginning, the End of the End”, Editura: Yale University, School of Architecture,1984 Fiffer,Steve , Access Chicago: Toward a Barrier Free Environment, Proceedings of One-Day Conference. Chicago, Illinois, 1972 Gaivoronschi, Vlad, Casa dintre sambure si coaja, in revista “Igloo habitat&arhitectura nr 11” Editura:Fab Group Associates , an 2002 Greenough,Horatio, Form and Function: Remarks on Art, Editura:Berkeley, Univ. of California Press, 1947 Holl, Steven, Intertwining ,Editura: PrincetonArchitectural PrincetonArchitectur al Press, New York 1998 Holl,Steven Holl,Steve n ,seminar intitulat “Architecture = Integral Phenomena,” sustinut la University Univers ity Department of Architecture, Columbia in 1992 Karl Marx, “Private Property and Communism” ,1844 Lacouture, Jean, Jesuits, A Multibiography , Editura:Counterpoint,Washington D.C, 1995 Le Cuyer,Annette, “Congregation of Light” in Architectural Review nr. 202 art. 5, 1997 Mihailescu,Radu ,Lucrari si Proiecte , in revista “Monografiile Ahitext “, Editura: Fundatiei Arhitext Desin , 2006 Pallasmaa,Juhani,The Eyes of the Skin. Editura : Chichester: Academy Press,Marea Britanie ,2005 Rael,Ronald, Earth architecture, Editura:Princeton Architectural Press,New York, 2010 Rocha-Iturbide, Mauricio "Processes in Architecture" A Lecture in Mexico City , 2010 Rhys,Phillips “School design for the blind: learning to see without sight.” in revista Architectural Record 193, no. 12 ,Dec. , Dec. 2005 Steen Eiler Rasmussen, Experiencing Architecture,Editura: MIT Press, Massachusetts, 1964 Von Meiss, Pierre,Elements of Architecture: From Form to Place,Editura:E&FN Spon,1992 51

Von Meiss, Pierre ,The aesthetics of gravity vol. 4, no 3, Editura:Cambridge Editura:Cambridg e Univ. Press,2000 Zumthor, Peter ,Atmospheres, Editura: Birkhauser, Switzerland,2006 Zumthor,Peter,Thinking Architecture,Editura: Birkhäuser,Germania,2010 Zumthor,Peter, A Handbook for the Pavilion of the Swiss Confederation at Expo 2000 in Hanover Editura:Basel Editura:Basel ,Elvetia, 2000 http://www.cyberbohemia.com/Pages/EarlyGreek.htm - site al profesorului de istorie Mikkel  Aaland http://www.carloscarpa http://www.carloscarpa.es/Oli .es/Olivetti.html vetti.html siteul oficial cu c u proiectele proiectele arhitectulu a rhitectuluii Carlo Car lo Scarpa Sc arpa http://www.portlandonline.com/parks/finder/index.cfm?action=ViewPark&PropertyID=194 siteul parcurilor din Portland http://centrulelisabeta.uv. http://ce ntrulelisabeta.uv.ro/istoric.html ro/istoric.html siteul liceului de nevazatori Bucuresti Bucurest i http://www.lindabeaumont.com/index.php?page=publiccommissions&subcatID=8 site oficial al artistei L.Beaumont http://www.archdaily.com/13358/the-therme-vals/ site arhitectura http://www.galinsky.com/buildings/baths/ site educational de arhitectura http://www.therme-vals.ch/en/therme/range_of_services/thermal_bath/ siteul oficial al hotelului teremelor din Vals http://www.strattonar http://www.strattonarchitects.com/ma chitects.com/main.html in.html ,siteul oficial al G. Bruce Stratton Architects, http://www.canadianarchitect.com/news/uncommon-sense/1000193810/ siteul arhitectilor canadieni , articol scris de arh. Leslie Jen in 2005 http://www.archdaily.com/158301/center-for-the-blind-and-visually-impaired-taller-de-arquitecturamauricio-rocha/ site educational de arhitectura

Index Imagini folosite : Fig.1 http://www.fourc3.com/idthesis1112/?p=971 52

Fig.2 http://www.theeclipsepodcast.com/causes-blindness/.html Fig.4 http://fineartamerica.com/products/old-door-knob-joanne-coyle-greeting-card.html http://www.ehow.com/list_7385789_tactile-materials_.html http://www.123rf.com/photo_5731325_woman-s-barefoot-legs-standing-on-dark-hardwoodenfloor.html http://bringingtravelhome.wordpress.com/category/italy/ http://www.metropolismag.com/webimages/2128/5FlexicombDanGottlieb.jpg http://armenianow.com/news/33316/armenian_church_history_braille Fig.5 http://www.bbc.co.uk/wiltshire/content/image_galleries/calendar_comp_2008_winners_gallery.sht ml?4 http://www.aboutfountains.org/outdoor_wall_water_fountain.html http://blog.tsa.gov/2008/08/covert-testing-results-critical-to.html http://jmyerswritingblog.blogspot.ro/2011/10/october-23rd-2011-long-fun-night-at.html Fig.6 http://www.buzzle.com/articles/how-to-paint-a-room.html http://www.himalisherpa.com/freewallpaper/Flower-garden-5.php http://www.outblush.com/women/home/misc-gadgets/gyrofocus-suspended-fireplace/ http://fundesignideas.com/interior-design/contemporary-wooden-house-interior-designconcept.html/attachment/wooden-houses-attic-interior http://interior-hits.com/kitchen-cabinets/page/13/

Fig.7 http://cutcaster.com/photo/100142091-Couple-on-blind-date/ http://www.timeoutdubai.com/restaurants/features/24210-dining-in-the-dark-in-dubai 53

Fig.8 http://uliciphotography.com/blog/test_obiectiv-71.html Fig.9 http://cdm.reed.edu/cdm4/studyguides/temples/parthenon-refinements.html Fig.10 http://en.wikipedia.org/wiki/File:2007-05-10_Epidauros,_Greece_5.jpg Fig.11 http://www.flickr.com/photos/23072476@N02/favorites/page110/?view=lg Fig.12 http://designformenmag.com/?p=1989 Fig.14 http://www.123rf.com/photo_457551_great-fountain-and-gardens-of-villa-d-este-tivoliitaly.html Fig.16 http://decorology.blogspot.com/2008/10/master-of-art-nouveau.html Fig.17 http://www.telegraph.co.uk/sponsored/travel/brittany_ferries/8503238/Family-holidaysCantabria-Spain.html http://www.feedfloyd.com/mirror/houses/casa-batllo-entrance-stair-case-fPTD.html Fig.18 http://users.tce.rmit.edu.au/e03159/ModMelb/mm1/Lect/50_60_70/html/flw/html/flwrobie.html Fig.19 http://www.sabrinanagel.com/tag/frank-lloyd-wright/ Fig.20 http://dayoutinnz.blogspot.com/2009/07/bryggman-chapel-turku-cemetery.html Fig.21 http://www.flickr.com/photos/jmtp/3854959537/ Fig.22 http://www.archdaily.com/85390/ad-classics-villa-mairea-alvar-aalto/untitled-2-10/ Fig.23 http://aquamagazine.com/content/post/Public-Fountain-In-Portland-Echoes-The-Work-OfModern-Design-Master-Lawrence-Halprin.aspx http://www.flickr.com/photos/josephreaddy/2726154721/ Fig.24 http://arhsamrad.blogspot.ro/2011/09/arhitectura-traditionala-sau-muzeul.html http://alkzik.wordpress.com/2010/04/18/zona-turistica-valea-izei/ Fig.25 http://viatalatara.wordpress.com/2009/06/26/chirpici-forever/ Fig.26http://www.cultureroutes.lu/php/fo_index.php?lng=fr&dest=bd_ar_det&id=00000037&trd=ro 54

Fig.27 www.asociatiaopen.ro/albumfoto.php?act=vizualizare&vid=S%C4%83pt% C4%83m%C3%A2 na%20%C5%9Eahist%C4%83%20%28Bucure%C5%9Fti%29

Fig.28,29 Mihailescu,Radu ,Lucrari si Proiecte , in revista “Monografiile Ahitext “, Editura: Fundatiei Arhitext Desin , 2006 Fig.30 Gaivoronschi, Vlad, Casa dintre sambure si coaja, in revista “Igloo habitat&arhitectura nr 11” Editura:Fab Group Associates , an 2002 Fig.31,32,33,34 http://www.stevenholl.com/project-detail.php?id=40 Fig.35,36 http://www.floornature.com/projects-commerce/project-p-zumthor-swiss-pavilion-atexpo-2000-in-hanover-4032/

Fig.37,38,39 http://vladimirperovic.blogspot.ro/2011/10/therme-vals-by-peter-zumthor.html Fig.40,41,42 blind.html

http://arch3611sp09esrakilic.blogspot.ro/2009/02/w-ross-macdonald-school-for-

Fig.43,44,45 http://www.archdaily.com/158301/center-for-the-blind-and-visually-impaired-tallerde-arquitectura-mauricio-rocha/

55