Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Teste rutiere pentru cunoaşterea noţiunilor elementare de mecanică auto Obligaţiile pentru întreţinerea stării tehnice a vehiculului 1.
Ce obligaţii aveţi privind starea tehnică a vehiculului pe care-l conduceţi?
2.
a) să-i asiguraţi buna funcţionare a mecanismelor care concură la siguranţa circulaţiei; b) să-l supuneţi inspecţiei tehnice periodice; c) să solicitaţi ajutor pentru remedierea defecţiunilor intervenite. Ce verificări sunt utile înainte de a pleca la drum cu autovehiculul?
3.
a) dacă sistemul de iluminare-semnalizare funcţionează corespunzător; b) dacă rezervorul spălătorului de parbriz are suficient lichid;dacă toate c) pneurile au presiunea prevăzută de cartea tehnică. Conducătorul autovehiculului este obligat: a) să solicite radierea vehiculului după rămânerea acestuia în pană; b) să solicite poliţiei controlul stării tehnice a vehiculului; c) să permită controlul stării tehnice a vehiculului şi a bunurilor transportate.
Mecanismul de direcţie 4.
Care este rolul mecanismului de direcţie al vehiculului?
5.
a) permite conducerea vehiculului în linie dreaptă şi în viraje; b) asigură stabilitatea vehiculului în toate condiţiile de exploatare; c) menţine controlul asupra direcţiei de mers a vehiculului. Cum se face operaţiunea de blocare a volanului?
6.
a) prin tragerea volanului în sus; b)prin rotirea volanului într-un sens sau altul; c) prin împingerea volanului în jos. Din ce cauză fluieră strident pneurile la viraje şi frânări?
7.
8.
9.
a) a dereglării unghiurilor de cădere şi de convergenţă a roţilor directoare; b) a strângerii excesive a articulaţiilor mecanismului de direcţie; c) a presiunii mari din interiorul pneurilor Care dintre cauze determină revenirea greoaie a roţilor directoare din viraj? a) presiune prea mare în pneurile roţilor directoare; b) joc peste limită în angrenajul casetei de direcţie; c) lipsa lubrifiantului la articulaţiile mecanismului de direcţie. Ce factori determină uzura mecanismului de direcţie? a) viteza excesivă pe drumurile cu denivelări; b) manevrarea pe loc a mecanismului de direcţie; c) lipsa lubrifiantului. Cum se manifestă uzura mecanismului de direcţie? a) cursa în gol a volanului este prea mare; b) se simt sau se aud zgomotele mecanismului de direcţie; c) roţile directoare au joc mare pe orizontală şi pe verticală.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 10.
11.
Care dintre cauze provoacă oscilaţia roţilor directoare la viteze reduse? a) jocul prea mare între organele casetei de direcţie; b)jocul insuficient între organele casetei de direcţie; c)jocul insuficient între pivot şi rulmenţi sau bucşe. Ce defecţiuni provoacă jocul mare la volan?
12.
a) uzarea axului volanului; b) uzarea angrenajelor din caseta de direcţie; c) uzarea pneurilor roţilor directoare. Care dintre cauze determină jocul mare la volan?
13.
a) vâscozitatea mare a unsorii din articulaţiile direcţiei; b) presiunea scăzută în pneurile roţilor directoare; c) jocul mare al fuzetei pe pivot. Care dintre cauze duc la rotirea greoaie a volanului?
14.
a) deteriorarea, griparea sau ruginirea pivoţilor fuzetelor; b) roţile directoare sunt dezechilibrate; c) jocul prea mare între organele casetei de direcţie. Care cauze provoacă manevrarea greoaie a volanului la mecanismul de direcţie cu servomecanism hidraulic? a) dezechilibrarea roţilor vehiculului; b) dereglarea geometriei servomecanismului hidraulic ; c) pompa de înaltă presiune nu mai debitează suficient ulei.
15.
16.
17.
Cine acţionează pompa de înaltă presiune din componenta servomecanismului hidraulic de direcţie? a) arborele cu came al motorului; b) arborele cotit al compresorului de aer; c) axul cardanic al vehiculului. Care dintre cauze provoacă în viraj loviri puternice la volanul unui mecanism de direcţie cu servomecanism hidraulic? a) articulaţiile negresate ale mecanismului de direcţie; b) dereglarea unghiului de convergenţa a roţilor directoare; c) pătrunderea aerului în servomecanismul hidraulic. In ce situaţie funcţionează cu zgomot pompa unui servomecanism hidraulic al mecanismului de direcţie?
18.
a) când se supraturează motorul; b) când se află puţin ulei în instalaţie; c) când nu este întinsă cureaua de antrenare. Din ce cauze autovehiculul „trage" într-o parte la rulajul rectiliniu?
19.
a) uzarea marginilor pneurilor de la roţile directoare; b) valori inegale ale unghiului de cădere pentru roţile directoare; c) valori inegale ale unghiului de fugă pentru roţile directoare. Stabilitatea roţilor directoare ale vehiculului este determinată de: a) reglarea corespunzătoare a convergenţei roţilor; b) menţinerea presiunii egale în toate pneurile; c) echilibrarea tuturor roţilor vehiculului www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 20.
21.
Care sunt consecinţele unei convergenţe prea mari a roţilor asupra stării tehnice a autovehiculului? a) uzura excesivă a pneurilor roţilor directoare; b) uzura excesivă a tuturor pneurilor autovehiculului; c) cresc rezistenţele la rulare şi implicit a consumului de carburant. Cum se reglează convergenţa roţilor directoare la autocamion? a) prin răsucirea barei longitudinale; b) prin răsucirea barei de conexiune; c)prin înclinarea pivoţilor către interior. Sistemul de frânare
22.
Sistemul de frânare ai autovehiculului este destinat pentru:
23.
a) reducerea vitezei până la oprirea vehiculului; b) imobilizarea vehiculului în staţionare; c) menţinerea constantă a vitezei vehiculului la coborârea pantelor lungi. Care sunt principalele calităţi ale sistemului de frânare?
24.
a) eficacitatea; b) stabilitatea; c) fidelitatea. Câte tipuri de sisteme de frânare are autovehiculul, funcţie de utilizarea acestora?
25.
a) frâna de serviciu; b) frâna de securitate; c) frâna de staţionare. Care este rolul corectoarelor (Emiţătoarelor, repartizoarelor de presiune) de frânare ale autovehiculului? a) reglează forţele de frânare funcţie de sarcina dinamică pe punte; b) reduc efortul conducătorului de vehicul la pedala de frână; c) reduc spaţiul de frânare la vehiculele cu tracţiune pe spate, pe carosabil umed.
26.
Care este rolul dispozitivelor de încetinire (limitatoare de viteză) aliate în componenţa instalaţiei de frânare? a) micşorează uzura sistemului principal de frânare (frânei de serviciu); b) micşorează uzura sistemului frânei de staţionare; c) menţine constantă viteza autovehiculului la coborârea pantelor lungi. 27.
După principiul de funcţionare {imitatoarele de viteze se clasifică astfel: a) mecanice; b) pneumatice; c) electromagnetice
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 28.
Ce rol are elementul ABS {element antiblocare) din componenţa sistemului de frânare?
29.
a) reduce efortul la acţionarea pedalei de frână; b) previne blocarea roţilor în timpul frânării şi scurtează spaţiul de oprire; c) întrerupe alimentarea motorului în cazul frânării bruşte Cum trebuie acţionată pedala de frână pentru ca elementul ABS sa funcţioneze optim? a) se apasă pedala de frână până la podea; b) se apasă uşor pedala de frână; c) se apasă de mai multe ori pedala de frână.
30.
Din ce se compune elementul ABS al sistemului de frânare a vehiculului? a) o unitate centrală electronică; b) senzori de viteză pentru fiecare roată; c) valve hidraulice pe circuitul de frânare. 31.
Ce măsuri se recomandă a fi luate de conducătorul vehiculului la bordul căruia se aprinde indicatorul ABS? a) să reducă viteza şi să circule cu prudenţă; b) să remedieze defecţiunea elementului ABS la un autoservice specializat; c) să întrerupă deplasarea până la remedierea defecţiunii elementului ABS. 32.
Ce rol are elementul „Controlul tracţiunii" (TC) din componenţa echipamentului ABS? a) controlează derapajul roţilor motoare la acţionarea acceleraţiei; b) măreşte forţa de tracţiune la toate roţile autovehiculului; c) reduce efortul fizic la acţionarea pedalei de frână. 33.
34.
35.
36.
Care din următoarele categorii de autovehicule trebuiesc echipate cu limitatoare de viteză? a) autovehiculele destinate transportului de persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune şi cu masa autorizată mai mare de 3,51; b) autovehiculele destinate transportului de marfă cumasamaimarede3,5t; c) toate autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mică de 3,51. Care sunt cauzele frânării neeficiente? a) viteza excesivă; b) condiţiile meteorologice; c) frânarea nesimultană a roţilor. Care sunt defectele în cazul frânei mecanice? a) întinderea sau ruperea tijelor frânei; b) blocarea pârghiilor, a axelor de frânare sau a tijelor flexibile; c) blocarea pistoanelor cilindrilor de frână
In cazul franei hidraulice defectele pot fi: a) insuficienţa lichidului în cilindru principal de frână; b) prezenţa aerului în instalaţia de frână; c) neetanşeitatea legăturilor conductelor instalaţiei de frână.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
Care este defectul obişnuit al unei frâne pneumatice? a) blocarea cilindrilor receptori de frână; b) producerea zgomotului la acţionarea pedalei de frână; c) presiunea insuficientă a aerului în instalaţia de frână. Despre ce defecţiune este vorba la zgomotul asemănător frecării produse Ia roţile directoare, în momentul acţionării frânei de serviciu şi opririi vehiculului cu dificultate? a) uzura pronunţată aplăcuţelor de frânare; b) zgomotul datorat contactului roţilor cu partea carosabilă; c) blocarea pistonului de la etrierul uneia dintre roţile directoare. Ce defecţiuni determină frânarea sau bJocarea unei roţi în mişcare? a) uzarea ferodoului sabotului de frânare; b) ovalizarea tamburului de frânare; c) pierderea lichidului de frână. Care sunt cauzele încălzirii excesive a tamburîîor sistemului de frânare cu comandă hidraulică? a) mărirea distanţei dintre saboţi şi tamburi; b) uzarea ferodoului saboţilor de frânare; c) slăbirea sau ruperea arcului de readucere a saboţilor. Care sunt cauzele încălzirii excesive a tamburîîor sistemului de frânare cu comandă hidraulică? a) mărirea distanţei dintre saboţi şi tamburi; b) uzarea ferodoului saboţilor de frânare; c) slăbirea sau ruperea arcului de readucere a saboţilor. Cilindrii dubli de frână din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulîcâ a autovehiculelor realizează: a) frânarea roţilor punţii din spate numai la acţionarea frânei de ajutor; b) frânarea roţilor punţii din spate la acţionarea frânei de serviciu sau de ajutor; c) frânarea roţilor punţii din faţă la acţionarea frânei de serviciu. Pierderea compietâ a presiunii ae-ruiui din insialaita ilfc frânare pneumo-hidraulică a autovehiculului determină frânarea automată a: a) roţilor punţii din spate; b) a roţilor punţii din faţă; c)araturor roţilor din faţă şi spate Care din eiementeie componente ale instalaţiei de frânare pneumatică are rolul de a menţine presiunea de alimentare în unul din circuitele de aer când celălalt este defect? a) regulatorul de presiune; b) supapa de siguranţă pentru două circuite; c) supapa de frânare pentru două circuite. Supapa releu a frânei de ajutor din compunerea instalaţiei de frânare pneumo-hidraulică a autovehiculelor are rolul: a) de a trimite aerul comprimat la cilindrii dubli de frână ai punţii (punţilor) spate; b) de a trimite aerul comprimat la cilindrii dublii de frână ai punţii faţă; c) de a trimite aerul comprimat la instalaţia de frânare a remorcii. Ce asigură supapa „releu" cu deschidere rapidă din componenţa circuitului frânei de ajutor a autovehiculelor cu sistem de frânare pneumatic? a) reglarearapidăapresiunii aerului care circulă spre cilindrii dubli de frână; b) evacuarea rapidă a aerului din cilindrii dubli de frână (la frânare); c) distribuirea rapidă a aerului către cilindri dubli de frână (la defrânare).
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
Ce asigură cele două conducte de legătură pentru frâna de serviciu la remorcă? a) alimentarea cu aer sub presiune a frânei de serviciu şi frânarea remorcii în cazul desprinderii accidentale; b) alimentarea cu aer sub presiune a frânei de serviciu şi retumarea surplusului în rezervorul autocamionului; c) comanda frânei de serviciu şi alimentarea acesteia cu lichid sub presiune. De ce se recomandă folosirea frânei de motor ia coborârea pantelor lungi? a) pentru economisirea carburantului; b) pentru a micşora uzura motorului; c) pentru a evita suprasolicitarea frânei de serviciu care poate deveni ineficientă. Care este cauza obţinerii efectului de frânare abia când pedala ajunge la capătul cursei? a) distanţa prea mare dintre saboţi şi tamburi; b) distanţa prea mică dintre saboţi şi tamburi; c) cursa liberă a pedalei de frână este prea mică. Care este cauză rămânerii unei roţi blocate după eliberarea pedalei de frână? a) spargerea conductei pentru lichidul de frână de la roata respectivă; b) griparea pistonaşelor în cilindru receptor; c) ruperea arcului de readucere a saboţilor. Din ce cauză frâna freacă în mişcare când pedala se află în repaus? a) a ungerii garniturilor de ferodou; b) a ruperii sau slăbirii resortului de readucere a pedalei în repaus; c) reglajul incorect al saboţilor determină frecarea garniturilor pe tambur Când nu mai există aer în instalaţia de frânare pneumatică a autovehiculului, pentru deblocarea roţilor punţii din spate, se acţionează asupra: a) supapei „releu" din circuitul frânei de ajutor; b) tijelor de armare a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână; c) şurubului de reglare a jocului saboţilor Armarea manuală a resorturilor de acumulare din cilindrii dubli de frână montaţi pe puntea din spate a autovehiculului cu sistem de frânare penumo-hidraulic duce la: a) ineficacitatea frânei de ajutor; b) ineficacitatea frânei de serviciu; c) ineficacitatea frânei de ajutor şi a celei de serviciu. Aveţi voie să continuaţi deplasarea cu autovehiculul a cărui frână de serviciu s-a defectat? a) da, dacă frâna de ajutor funcţionează corespunzător; b) da, cu viteză redusă până la cel mai apropiat punct de depanare; c) nu, deoarece prezintă un mare risc de accident. Care dintre factori influenţează spaţiul de frânare al autovehiculului? a) condiţiile de vizibilitate, presiunea pneurilor şi oboseala şoferului; b) viteza de circulaţie, diametrul roţilor şi numărul de osii (punţi); c) viteza de circulaţie, aderenţapneurilor la sol şi timpul de reacţie al şoferului. Frânarea intermitentă a vehiculului se datorează: a) alternanţei porţiunilor de carosabil umed şi uscat; b) ungerii garniturilor de ferodou ale tamburilor de frână; c) acţionării repetate asupra pedalei de frână. Cui se datoreaza ramanerea iluminata a lampii stop dupa actionarea franei? a) reglării necorespunzătoare a frânei de mână; b) slăbirii arcurilor de readucere a saboţilor de frână; c) nerevenirii pedalei de frână la poziţia sa normală.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Roţile autovehiculului 58.
59.
60.
61.
62.
63.
Ce se înţelege prin noţiunea de roată a autovehiculului? a) numai roata de rezervă; b) numai anvelopa şi camera de aer; c) butucul, discul roţii cu jantă şi pneul montat pe ea. Butucul roţii are rolul: a) de prindere în şuruburi a discului şi tamburului roţii sau a discului de frână; b) de purtare a jantei roţii; c) de montare a pneului. Ce poartă discul roţii? a) butucul roţii; b) janta şi pneul; c) discul de frânare. Ce este janta roţii? a) ansamblul format din anvelopă şi camera de aer; b) discul roţii care se prinde de butuc prin şuruburi; c) piesa circulară cu marginile periferice în forma literei U pentru montarea pneului. Cui se datorează ovalizarea orificiilor de prindere a roţii în şuruburi? a) rulării cu piuliţele de fixare insuficient de strânse; b) rulării îndelungate pe drumurile cu denivelări; c) rulării îndelungate în condiţii de suprasarcină. Care dintre defecţiuni determină blocarea unei roţi în timpul mersului? a) ovalizarea tamburului de frână; b) griparea rulmenţilor roţii respective; c) spargerea conductei de lichid sau a tubului flexibil de aer.
Pneurile autovehiculului 64.
65.
66.
67.
68.
Ce se înţelege prin noţiunea de pneu? a) anvelopa fără camera de aer; b) ansamblul format din anvelopă şi camera de aer; c) roata de rezervă. De unde se începe introducerea talonului pe jantă, după fixarea camerei în pneu? a) din orice poziţie a talonului; b) din dreptul valvei; c) din partea opusă valvei. Din ce parte se începe demontarea unei anvelope de pe jantă? a) din partea opusă valvei; b) de o parte şi de alta a valvei; c) din orice parte a pneului. Pe ce roţi se montează la autovehicul două anvelope reşapate? a) pe roţile punţii din spate; b) pe roţile punţii din faţă; c) pe oricare dintre punţile vehiculului. Cum procedaţi pentru înlocuirea pneuiui care a făcut pană în mers? a) treceţi la înlocuirea roţii acolo unde aţi constatat pana pneului; b) scoateţi vehiculul în afara drumului şi înlocuiţi pneul în pană cu roata de rezervă; c) puneţi în funcţiune luminile de avarie şi înlocuiţi pneul în pană când nu aveţi posibilitatea ieşirii complete în afara drumului. www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 69.
70.
71.
Cum reacţionează vehiculul la pana pneului unei roţi directoare? a) vehiculul intră în derapaj; b) roata pneului în pană frânează nesimultan; c) volanul şi direcţia trag într-o parte. Care sunt factorii ce condiţionează exploatarea raţională a pneurilor? a) menţinerea presiunii corespunzătoare, evitarea suprasarcinii, a excesului de viteză şi a b) frânărilor puternice; b)puterea motorului şi tipul de tracţiune al vehiculului; c) categoria vehiculului şi numărul roţilor simple sau duble.
Ce factori afectează starea tehnică a anvelopei? a)dezechilibrarea roţilor şi a unghiurilor direcţiei; b)accelerările şi frânările bruşte; supraîncărcarea vehiculului şi repartizarea sa defectuoasă.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.
Care este influenţa negativă a zlieior caniculare asupra pneurilor? a) măreşte elasticitatea pneurilor; b) determină creşterea presiunii pneurilor prin dilatarea aerului încălzit; c) supraîncălzirea pneurilor favorizează pericolul de explozie. Care este uzura minimă a adâncimii profilului pneurilor, admisă pentru folosirea lor? a) 1 mm pentru anvelopele autocamioanelor; b) 1,5 mm pentru anvelopele autoturismelor; c) 2 mm pentru anvelopele autobuzelor. Cum contribuiţi la mărirea duratei de expioatare a unei anvelope? a) prin menţinerea unei presiuni constante în toate pneurile; b) prin spălarea şi menţinerea curată a pneurilor; c) prin utilizarea traseelor cele mai scurte. Cui se datorează uzura ambelor margini ale benzii de ruiare a pneului? a) frânărilor puternice; b) rulării cu presiune mai mică decât cea prescrisă de constructor; c) vulcanizării necorespunzătoare. Când intervine uzura pe una din marginile benzii de rulare ale pneuiui din faţă? a) în urma supraîncărcării autovehiculului; b) în urma rulării cu presiune mai mică decât cea prescrisă; c) în urma dereglării geometriei roţilor directoare. Deformarea mijlocului benzii de rulare al unui pneu se datorează: a) rulării cu presiune mai mare decât cea prescrisă de constructor; b) rulării cu presiune mai mică decât cea prescrisă de constructor; c) rulării cu viteză excesivă pe mijlocul drumului. Uzura neuniformă a benzii de rulare a pneului se datorează: a) folosirii roţii fără a fi echilibrată; b) exploatării pneului în condiţii de suprasarcină; c) rulării cu viteză excesivă pe distanţe mari. Ce defecţiuni ale pneurilor sunt provocate de supraîncărcarea vehiculului? a) ruperea firelor de cord din cauza creşterii tensiunii acestora; b) fisurarea sau crăparea circumferenţială a balonului pneului; c) uzarea şi deformarea inegală a suprafeţei de rulare. Cui se datorează apariţia crăpăturilor în canalele profilului şi tăierea benzii de rulare a unui pneu? a) utilizării unor presiuni mai mici decât cele prescrise; b) rulării în condiţii de suprasarcină pe drumuri cu denivelări; c) montării incorecte a pneului pe jantă. www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Transmisia autovehiculului 81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
Care este rolul cutiei de viteze? a) asigură cuplarea şi decuplarea motorului cu organele de transmisie; b) serveşte la variaţia forţei de tracţiune a roţilor motoare ale vehiculului; c) serveşte la distribuirea cuplului motor la punţile motoare ale vehiculului. Ce rol îndeplineşte diferenţialul? a) măreşte sau micşorează viteza de rotaţie transmisă de motor; b) preia mişcarea de la cutia de viteze şi o transmite la roţile motoare; c) dă posibilitatea roţilor motoare ale aceleiaşi punţi să se rotească cu turaţii diferire. Ce se înţelege prin raport de transmitere într-o treaptă de viteză? a) raportul dintre turaţia motorului şi turaţia arborelui cardanic; b) raportul dintre turaţia motorului şi turaţia roţilor motoare; c) raportul dintre turaţia arborelui cotit al motorului şi turaţia arborelui secundar al cutiei de viteze. Cum se schimbă raportul de transmitere? a) prin mărirea sau micşorarea vitezei de mers; b) prin accelerarea şi decelerarea motorului; c) prin schimbarea treptelor de viteză. Care este rolul reductorului-distribuitor? a) distribuie cuplul motor la puntea motoare şi în acelaşi timp îl modifică; b) distribuie cuplul motor de la cutia de viteze la punţile motoare separate; c) măreşte forţa de tracţiune a autovehiculului destinat să circule pe drumuri grele. Care este rolul ambreiajului autovehiculului? a) serveşte la decuplarea şi la cuplarea progresivă a motorului cu transmisia; b) transmite cuplul motor la roţile motoare ale vehiculului; c) ajută la punerea autovehiculului în mişcare. Furca de debreiere a ambreiajului acţionează asupra: a) pârghiilor de debreiere; b) plăcii de presiune; c) rulmentului de presiune. Care dintre cauze provoacă decuplarea spontanăjiin viteză? a) uzura sau ruperea dispozitivului de zăvorâre; b) scăderea vâscozităţii lubrifiantului din cutia de viteză; c) uzura danturii pinioanelor cutiei de viteze. Care din cauze determină cuplarea ambreiajului cu şocuri (smucituri)? a) lipsa cursei libere la pedala de ambreiaj; b) uzura canelurilor butucului discului de fricţiune; c) deformarea plăcii de presiune. Care dintre cauze determină patinarea ambreiajului? a) pătrunderea unui lubrifiant la garnitura de fricţiune; b) uzura garniturilor de fricţiune ale discului de ambreiaj (ruperea arcurilor de presiune ale ambreiajului; c) deformarea discului de ambreiaj. Cum depistaţi fenomenul de patinaj al ambreiajului? a) prin simţirea mirosului specific degajat de ferodoul încins al ambreiajului; b) prin sesizarea zgomotelor produse de pinioanele cutiei de viteze; c)prin constatarea faptului că vehiculul nu mai dezvoltă viteza sa normală. a) Care dintre cauze determină vibraţii puternice ale vehiculului în timpul deplasării? b) ruperea crucilor cardanice sau a arborilor cardanici; b) dezechilibrarea arborilor cardanici; c)deteriorarea danturii pinioanelor cutiei de viteze. www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 93.
Care este cauza bătăilor arborelui cardanic? a)uzura canelurilor arborelui cardanic; b)uzura pronunţată a rulmenţilor crucilor cardanice; c)patinarea ambreiajului. Suspensia autovehiculului
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103.
104.
Din ce se compune suspensia autovehiculului? a) din ansamblul elementelor elastice prinse de caroserie; b) din elemente fixe prinse de caroserie; c) din elemente anexe ale caroseriei. Suspensia protejează călătorii, încărcătura şi vehiculul împotriva a) accidentelor de circulaţie; b) şocurilor şi trepidaţiilor cauzate de neregularităţile drumului; c) curenţilor de aer şi a vântului puternic. Care sunt defecţiunile frecvente ale suspensiei? a) slăbirea barei stabilizatoare; b) ruperea elementelor de fixarea (ochiurilor) arcurilor cu foi; c) detalonarea sau ruperea arcurilor şi uzura amortizoarelor. Care sunt manifestările specifice defecţiunilor suspensiei vehiculului? a) zgomote, bătăi, scurgeri de lichid şi proasta amortizare a oscilaţiilor; b) provoacă ameţeli, migrene, greţuri şi accentuează starea de oboseală; c) modifică ţinuta de drum a vehiculului. Amortizarea ineficace a suspensiei provoacă: a)înclinarea exagerată a vehiculului în viraje; b) mărirea spaţiului de frânare; c) sporeşte riscul de accident. Ce cauze provoacă săriturile pe verticală ale roţilor în mers? a) presiunea prea mare din interiorul pneurilor; b) suspensia şi amortizarea ineficace; c) circulaţia vehiculului fără încărcătură. Ce efecte provoacă slăbirea sau ruperea arcurilor suspensiei? a) uzura neuniformă a anvelopelor; b) oscilaţii prelungite ale caroseriei vehiculului; c) oscilaţii ale roţilor directoare. Ce factori favorizează slăbirea sau ruperea arcurilor suspensiei? a) strângerea lor exagerată în sistemele de prindere; b) supraîncărcarea vehiculului şi viteza excesivă pe drumurile cu denivelări; c) lovirea lor în timpul mersului. Ce rol au amortizoarele suspensiei vehiculului? a) servesc la înlocuirea cu uşurinţă a roţilor; b) amortizează direcţia de mers a vehiculului; c) absorb energia de oscilaţie a caroseriei şi o transformă în una suportabilă. Ce rol are bara stabilizatoare la autovehicule? a) previne mişcările înainte şi înapoi ale caroseriei; b) previne mişcările de ruliu ale caroseriei vehiculului; c) previne trepidaţiile pe verticală ale vehiculului. Care dintre cauze determină apariţia bătăilor în suspensie? a) presiunea scăzută a pneurilor; b) uzarea amortizoarelor; c) slăbirea sau ruperea arcurilor suspensiei.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 105.
Suspensia vehiculului are influenţă în asigurarea securităţii rutiere? a) da, numai când se află în stare tehnică corespunzătoare; b) nu, deoarece nu face parte din sistemele de siguranţă; c) da, prin intermediul confortului oferit rulajului şi stabilităţii vehiculului.
Circuitul electric 106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
Ce rol are Ia autovehicul generatorul de curent electric? a) asigură pornirea automată a motorului prin transformarea energiei electrice în energie mecanică; b) antrenează motorul şi ventilatorul prin intermediul curelei trapezoidale; c) asigură încărcarea bateriei de acumulatoare şi alimentează consumatorii vehiculului. Cine realizează alimentarea cu energie a electromotorului din instalaţia de pornire a motorului? a) bobina de inducţie; b) alternatorul; c) bateria de acumulatori. Care dintre cauze fac ca alternatorul să nu debiteze ori să debiteze curent insuficient? a) deteriorarea diodelor din puntea de redresare; b) ruperea sau slăbirea curelei alternatorului; c) defectarea regulatorului de tensiune. Care sunt cauzele pentru care motorul electric de pornire roteşte încet mecanismul de cuplare şi motorul porneşte greu? a) înfăşurarea rotorului ori a statorului motorului electric scurcircuitată; b) uzura periilor motorului electric; c) nivelul scăzut al electrolitului în bateria de acumulatoare Ce rol are bobina de inducţie? a) transformă curentul de joasă tensiune în curent de înaltă tensiune; b) transformă curentul alternativ în curent continuu necesar funcţionării motorului; c) distribuie la bujii curentul de înaltă tensiune. Care este cauza de nu se aude zgomotul motorului şi nu se aprind luminile la introducerea cheii în contact? a) sunt oxidate contactele la bornele bateriei de acumulatoare; b) bateria de acumulatoare este descărcată complet; c) periile demarorului sunt murdare sau consumate. Care din cauze determină descărcarea bateriei de acumulatoare? a) desfacerea legăturilor de la bornele acumulatorului; b) folosirea excesivă a electromotorului; c) defectarea releului regulator de tensiune. Care sunt cauzele ce provoacă sulfatarea bateriei de acumulatoare? a) oxidarea bornelor bateriei de acumulatoare; b) slăbirea sau ruperea bornelor bateriei de acumulatoare; c) scăderea nivelului electrolitului în bateria de acumulatoare. Cu ce se completează electrolitul evaporat din bateria de acumulatoare? a) cu apă distilată; b) cu electrolit având densitatea de 1,28 g/cmc; c) cu acid sulfuric nediluat Din ce cauză variază intensitatea luminii farurilor în funcţie de turaţia motorului? a) slăbirea contactelor electrice; b) releul regulator nu mai reglează tensiunea la bornele alternatorului; c) bateria de acumulatoare este descărcată sau sulfatată. www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Sistemul de iluminare şi semnalizare 116.
117.
118.
119.
Care este cauza iluminării necorespunzătoare a drumului de către faruri? a) reglarea necorespunzătoare a farurilor; b) supraîncărcarea autovehiculului; c) defectarea generatorului de curent electric. Reducerea luminozităţii farurilor se datorează; a) reglajului necorespunzător al farurilor; b) murdăririi sau deteriorării oglinzii reflectoare a farurilor; c) arderii uneia dintre fazele becurilor farurilor. Care dintre cauze determină nefuncţionarea farurilor? a) arderea siguranţelor fuzibile; b) desfacerea legăturilor sau deteriorarea conductorilor electrici; c) montarea incorectă a elementului optic cu dispersor. Din ce cauză este reflectată în sus lumina de întâlnire a farului? a) becul bilux este montat cu ecranul în sus; b) becul bilux este montat cu ecranul în jos; c) becul bilux are arse unul dintre filamente. Instalaţia de alimentare ca carburant
120.
121.
122.
123.
124.
125.
Ce rol are mecanismul de distribuţie? a) asigură formarea şi distribuirea la bujii a curentului electric de înaltă tensiune; b) asigură pătrunderea amestecului carburant în cilindrii şi evacuarea gazelor arse; c) asigură funcţionarea uniformă a motorului prin acumularea surplusului de energie debitat în timpul motor şi utilizarea acesteia în ceilalţi timpi. Unde se realizează amestecul carburant la motoarele „Diesel”? a) în cilindrii motorului; b) în colectorul de admisie; c) în pompa de injecţie Circuitul de înaltă presiune al instalaţiei de alimentare a motorului „Diesel" are în componenţă: a)pompa de alimentare, de injecţie şi filtrele; b) pompa de alimentare şi conductele de legătură; c) pompa de injecţie, injectoarele şi conductele de legătură. Care este rolul pompei de amorsare din componenţa sistemului de alimentare a motorului Diesel? a) umple cu motorină pompa de injecţie, înainte de pornirea motorului; b) umple cu motorină pompa de alimentare, înainte de pornirea motorului; c) împinge motorina până la injectoare. Unde se returnează surplusul de combustibil scăpat printre acul injectorului şi ghidajul său la motoarele „Diesel"? a) în conducta de alimentare a pompei de injecţie; b) în conducta de alimentare a injectorului; c) în rezervor prin conductele de legătură. Cui se datorează rateurile în galeriile de admisie şi evacuare? a) jocului prea mic dintre culbutori şi supape; b) supraturării motorului; c) supraîncălzirii motorului.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
Care dintre defecţiuni determină funcţionarea motoarelor Diesel cu fum negru, excesiv? a)ruperea arcului sau a tijei injectorului; b) uzarea sau blocarea supapei de refulare; c) avansul la injecţie este peste limita admisă. Cui se datorează evacuarea în exces a fumului de culoare neagră, în cazul motoarelor cu aprindere prin compresie? a) jocului prea mic dintre culbutori şi supape; b) reglării necorespunzătoare a pompei de injecţie; c) uzurii segmenţilor pistoanelor. Care dintre defecţiuni determină funcţionarea motoarelor „Diesel" cu fum alb în exces? a) avansul la injecţie peste limita admisă; b) deteriorarea garniturii de chiulasă între două camere de ardere; c) blocarea acului injectorului; Care sunt cauzele ce determină scăderea puterii motorului? a) îmbâcsirea filtrului de carburant; b) defectarea alternatorului de curent; c) înfundarea tobei de eşapament. Care cauze duc la mărirea consumului de combustibil? a) înfundarea jicloarelor carburatorului; b) îmbâcsirea cu praf a filtrului de aer; c) slăbirea curelei ventilatorului Care este cea mai frecventă cauză ce determină arderea garniturii de chiulasă? a) îmbâcsirea sau înfundarea filtrului de aer; b) blocarea termostatului în poziţia deschis; c) strângerea insuficientă a chiulasei motorului Care este rolul supapei de refulare a elementului pompei de injecţie în linie? a) să oprească reîntoarcerea în elementul pompei de injecţie a cantităţii de motorină rămase pe conductă după injecţie; b) să împiedice picurarea motorinei din injector, la sfârşitul injecţiei; c) să mărească presiunea motorinei refulate de elementul pompei de injecţie. Ce se înţelege prin raport de compresie? a) raportul dintre volumul total al cilindrilor şi volumul maxim al unui cilindru; b) raportul dintre volumul camerei de ardere şi volumul amestecului comprimat; c) raportul dintre volumul total al cilindrului şi volumul camerei de ardere Care este prima defecţiune în cazul utilizării unui carburant insuficient filtrat? a) înfundarea injectoarelor; b) griparea pistoanelor pompei de injecţie; c) ruperea supapelor de refulare ale elementelor pompei de injecţie Care sunt principalele cauze ce duc la ancrasarea bujiilor? a) amestecul carburant prea bogat; b) pătrunderea de ulei în camera de ardere; c) funcţionarea neregulată a motorului.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Sistemul de ungere a motorului 136.
137.
138.
139.
Când este recomandabil schimbul uleiului de ungere a motorului? a) când a scăzut nivelul uleiului; b) când uleiul este rece; c) când uleiul este cald. Cum procedaţi când constataţi că aparatura de bord indică presiunea scăzută a uleiului de ungere? a) opriţi imediat motorul pentru a preveni deteriorarea acestuia; b) controlaţi nivelul uleiului din baia motorului, cu ajutorul jojei; c) continuaţi deplasarea cu viteză redusă până la primul autoservice Care sunt cauzele ce pot determina scăderea uleiului în baie? a) uzura înaintată a motorului; b) pierderile de ulei datorate neetanşeităţii garniturilor, c) montarea defectuoasă a filtrului de ulei Care dintre cauze determină diluarea uleiului cu apă? a) deteriorarea garniturilor de etanşare a cămăşilor cilindrilor; b) fisurarea cămăşilor cilindrilor sau a blocului motor; c) defectarea supapei de scurtcircuitare a pompei de ulei. Sistemul de răcire a motorului
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
Care este temperatura de regim normal pentru funcţionarea motoarelor? a) 70-l 00 C°; b) 80 - 90 C° la motoarele Diesel; c) 80 - 115 C° la motoarele pe benzină. Ce sisteme se utilizează pentru răcirea motorului? a) sisteme cu lichid sau cu aer; b) sisteme numai cu lichid; c) sisteme numai cu aer. Ce cuprinde instalaţia de răcire a motorului cu lichid? a) radiatorul, ventilatorul şi termostatul. b) radiatorul, pompa de apă şi vasul de expansiune; c) radiatorul, pompa de apă, ventilatorul, termostatul, vasul de expansiune, termocontactul, tuburile flexibile şi racordurile din cauciuc. Din ce se compune lichidul de răcire a motorului? a) apă distilată în amestec cu antigel; b) apă în amestec cu alcool; c) numai apă. La ce interval de timp se recomandă înlocuirea lichidului antigel din instalaţia de răcire a motorului? a) anual; b) la intervale de timp ori parcurs recomandate de constructorul vehiculului; c) după cel mult 50 000,00 km parcurşi Care poate fi cauza scăderii lichidului de răcire din vasul de expansiune? a)pierderile datorate spargerii sau fisurării radiatorului; b)pierderile pe la colierele de etanşare ale racordurilor de cauciuc; c) pierderile datorate neetanşeităţii sau fisurării pompei de apă Ce rol are termostatul? a) încălzeşte fluidul de răcire la o anumită temperatură; b) blochează sau permite accesul fluidului în funcţie de o anumită temperatură; c) reglează şi menţine temperatura fluidului de răcire la o anumită temperatură. www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 147.
148.
149.
150.
151.
Care din defecţiunile sistemului de răcire uzează prematur motorul? a) uzarea rulmenţilor pompei de apă; b) blocarea termostatului în poziţia deschis; c)uzarea instalaţiei de încălzire şi climatizare Ce cauze determină supraîncălzirea motorului? a) ruperea curelei de ventilator; b) blocarea termostatului în poziţia închis; c) scăderea nivelului uleiului în baie. Blocarea termostatului în poziţia închis conduce la: a) supraîncălzirea motorului; b) pierderea lichidului din instalaţia de răcire; c) arderea garniturii de chiulasă a motorului În ce constă calarea motorului? a) în blocarea părţilor mobile datorită creşterii temperaturii peste regimul normal de lucru; b) în funcţionarea neregulată a motorului; c) în producerea rateurilor la admisie şi evacuare Cum se constată pătrunderea lichidului de răcire în baia de a) prin existenţa spumei de culoare gălbuie pe joja de nivel a uleiului; scăderea nivelului lichidului de răcire în radiator şi vasul de expansiune; c I funcţionarea neregulată a motorului Oglinzile retrovizoare
152.
153.
154.
155.
Ce trebuie să asigure oglinda retrovizoare exterioară din stânga a) observarea drumului în spate pe lăţimea de 20 m la distanţa de 60 m; b) observarea drumului cu ambii ochi pe lăţimea minimă de 2,5 m la distanţa de 10 m în spatele vehiculului; c) observarea drumului în spatele vehiculului pe lăţimea de 3,5 m la distanţa de 30 m Cum reglaţi oglinda retrovizoare interioară a vehiculului? a) în apropierea limitei zonei de eficacitate maximă; b) cât mai lateral de axa longitudinală a vehiculului; c) să asigure observarea drumului în spatele vehiculului cu ambii ochi Precizaţi lăţimea minună de observare a drumului ce asigurata de oglinda retrovizoare exterioară din dreapta? a) 20 m la distanţa de 60 m; b) 2,5 m la distanţa de 10 m; c) 3,5 m la distanţa de 30 m. Ce dezavantaje prezintă oglinda retrovizoare sferică faţă de cea plană? a) modifică imaginea reală şi face dificilă aprecierea corectă a distanţelor, direcţiilor de mişcare şi a vitezei vehiculelor observate; b) măreşte câmpul de observare în spatele vehiculului; c) oferă vehiculului un design atractiv.
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Instalaţiile auxiliare ale autovehiculului 156.
157.
Ce lichid se foloseşte iarna pentru spălarea parbrizului? a) apă curată în amestec cu alcool; b) apă amestecată cu detergenţi; c) apă în amestec cu antigel Care sunt condiţiile ce trebuie să le îndeplinească claxonul autovehicolului? a) sunetul produs să fie puternic dar nu strident pentru a fi auzit de la distanţă; b) să fie uşor de acţionat de conducătorul vehiculului; c) să nu imite semnalele acustice ale vehiculelor prioritare
Poluarea mediului şi emisiile de noxe 158.
159.
160.
161.
162.
163.
164.
Care sunt cauzele ce determină emisiile nocive ale motorului de autovehicul? a) arderea combustibilului; b) etanşarea imperfectă a cilindrilor motorului; c) etanşarea imperfectă a rezervoarelor de combustibil În ce constă efectuarea operaţiunii de măsurare a noxelor la autovehiculele echipate cu motor pe benzină? a) în verificarea etanşeităţii tubulaturii de evacuare a gazelor arse; b) în măsurarea concentraţiei de CO la ralantiul motorului; c) în măsurarea concentraţiei de CO la turaţia motorului de cel puţin 200 rotaţii/m Ce limite nu trebuie să depăşească emisiile poluante pentru autovehiculele transportului public de persoane şi de marfă peste 3,5 t, începând de ia 01.01.2007? a) EURO 4; b) EURO 3; c) EURO 2. Care este rolul sondei lambda a convertizorului catalitic montat pe tubulatura de evacuarea gazelor arse? a) reduce emisiile poluante ale motorului; b) măsoară cantitatea de oxigen rămasă neconsumată după ardere; c) scade uzura motorului Care dintre simptome avertizează defecţiuni la convertizorul catalitic al autovehiculului? a) pierdere semnificativă a puterii motorului; b) rateuri la aprindere; c) funcţionare anormală a motorului după pornirea la rece. Ce trebuie să evitaţi atunci când folosiţi un autovehicul echipat cu convertor catalitic? a) pornirea motorului prin împingere sau remorcare; b) folosirea benzinei fără plumb; c) traseele cu declivităţi Care este concentraţia maximă admisibilă de CO pentru motoarele fără catalizator? a) 4,5 % din volumul de gaze arse; b) 3,5 % din volumul de gaze arse; c) 2,5 % din volumul de gaze arse
165.
Ce indică emisia de 2,5 % CO, stabilită cu analizatorul de gaze la motorul pe benzină fără catalizator şi sondă Lambda? a) funcţionarea defectuoasă a pompei de benzină; b) funcţionarea normală a instalaţiei de alimentare; c) reglarea incorectă a carburatorului
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava 166.
în ce constă măsurarea indicelui de fum la autovehiculele echipate cu motor pe motorină? a) în verificarea etanşeităţii evacuării gazelor arse; în măsurarea indicelui de fum la regimul termic de funcţionare a motorului; în accelerarea la maxim a motorului de 2-3 ori pentru eliminarea gazelor arse.
167.
Care este valoarea indicelui de fum la motoarele cu aprindere prin comprimare? b)1,5m-1; b) 2,5 m-1; c)3,5m-1. 168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
Care sunt principalele căi de reducere a noxelor motoarelor cu ardere internă? a) îmbunătăţirea stării tehnice a autovehiculului; b) reducerea consumului de carburant; c) folosirea combustibililor neconvenţionali Care sunt principalele mijloace de reducere a noxelor pentru motoarele cu aprindere prin scânteie? a) arderea amestecurilor sărace; b) modificarea camerei de ardere şi a raportului de comprimare; c) recircularea gazelor de evacuare Care sunt principalele mijloace de reducere a noxelor pentru motoarele cu aprindere prin comprimare? a) reducerea greutăţii motorului; b) controlul calităţii aerului; c) îmbunătăţirea tipului camerei de ardere. Ce tipuri de combustibili neconvenţionali se pot folosi la alimentarea motoarelor cu ardere internă? a) alcooli şi eteri; b) gaze naturale şi hidrogen; c) uleiuri vegetale. Circulaţia autovehiculului se interzice atunci când: a) motorul produce rateuri în galeria de admisie şi evacuare; b) motorul evacuează noxe peste limita legal admisă; c) s-a ars garnitura chiulasei motorului Circulaţia autovehiculelor se interzice dacă acestea depăşesc pragul fonic cu privire la: a) zgomotul în suprasarcină; b) zgomotul la pornire; c) zgomotul în mers sau staţionare Ce vi se interzice când conduceţi autovehiculul? a) să nu intraţi pe drumurile publice când se scurg sau cad din caroserie produse petroliere; b) să nu intraţi pe drumurile publice când autovehiculul are noroi pe roţi sau caroserie, var etc. ce se depun pe partea carosabilă; c) să nu circulaţi fără motiv întemeiat cu viteză redusă, stânjenind prin aceasta deplasarea normală a celorlalte vehicule
www.sebivartoauto.ro
Şcoala de şoferi SEBIVARTOAUTO Suceava
Sancţiunile contravenţionale pentru defecţiunile tehnice
175.
176.
177.
178.
179.
180.
181.
Cu ce se sancţionează conducerea unui vehicul cu defecţiuni tehnice de orice natură? a) cu amendă contravenţională şi, după caz, cu sancţiunea complementară; b) numai cu sancţiunea contravenţională complementară; c) cu amendă penală Suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pentru următoarele fapte: a) conducerea unui vehicul cu defecţiuni la sistemul de iluminare-semnalizare; b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave ia sistemul de frânare şi la mecanismul de direcţie; c) conducerea unui vehicul cu lipsa unor elemente de caroserie Pentru ce fapte se dispune reţinerea certificatului de înmatriculare al vehiculului? a) autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant şi lubrifiant; b) conducerea vehiculului al cărui exterior este murdar; c) conducerea vehiculului având expirată valabilitatea inspecţiei tehnice periodice. Ce sancţiune se aplică pentru refuzul de a permite verificarea tehnică a vehiculului? a) suspendarea exercitării dreptului de a conduce; b) reţinerea certificatului de înmatriculare; c) amendă contravenţională şi apucarea a 6 puncte de penalizare Când se dispune imobilizarea autovehiculului care nu corespunde din punct de vedere tehnic? a) când vehiculul are montate lumini de altă culoare şi intensitate; b) când starea tehnică a vehiculului pune în pericol grav circulaţia rutieră, deteriorează drumul sau afectează mediul; c) când vehiculul rămas în pană nu a fost semnalizat în condiţiile legii. Care sunt sancţiunile prevăzute pentru conducerea vehiculului având plăcile cu numărul de înmatriculare neconforme cu standardul? a) amenda contravenţională însoţită de reţinerea certificatului şi confiscarea plăcilor cu numărul de înmatriculare; b) imobilizarea vehiculului; c) suspendarea exercitării dreptului de a conduce Sancţionarea cu amenda contravenţională şi retragerea certificatului de înmatriculare se aplică atunci când: a) nu funcţionează sistemul de închidere a uşilor vehiculului; b) sunt deteriorate ştergătoarele de parbriz; e) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate.
Din ciclul „de la lume adunate şi înapoi la lume date...”
www.sebivartoauto.ro
