1. diversitatea lumii vii

DIVERSITATEA LUMII VII

Toate organismele au o denumire ştiinifică şi o denumire populară (cele mai cunoscute). Denumirea ştiinifică este întotdeauna în limba latină şi este formată din 2 cuvinte: •

Primul reprezint ă genul; se scrie cu liter ă  ă  mare (ex.: Homo; Ursus; Canis; Rosa; Querqus)

•

Al doilea reprezintă specia; se scrie cu liter ă  ă  mică  (ex.: sapiens; arctos; lupus; canina; robur).

Acest tip de „nomenclatur ă binară” (gen şi specie) a fost introdus ă şi folosită pentru prima oar ă de către Karl Linne

(Carl Linnaeus) – 1707-1778,

considerat părintele taxonomiei.

În prezent exist ă peste 10 milioane de specii, fiecare fiind încadrat ă sistematic într-o familie, ordin, clas ă, încrengătură şi regn. În prezent sunt acceptate 5 regnuri: 1.

Regnul

PROCARIOTA

sau

MONERA (pro = înainte; karion = nucleu) 2. Regnul PROTISTA (proto = primul) 3. Regnul FUNGI (= ciuperci) 4. Regnul PLANTAE 5. Regnul ANIMALIA

Pentru a clasifica şi încadra corect un organism, se folosesc mai multe unit ăi sau categorii de clasificare, numite TAXONI. Aceştia sunt: SPECIA: UNITATEA DE BAZĂ ÎN CLASIFICAREA TUTUROR ORGANISMELOR ŞI CUPRINDE INDIVIZI CU CARACTERISTICI ASEMĂNĂTOARE CARE IAU

NAŞTERE DIN STRĂMOŞI COMUNI ŞI SE POT ÎNCRUCIŞA, DÂND URMAŞI FERTILI. GENUL – cuprinde mai multe specii cu caractere foarte apropiate între ele FAMILIA- cuprinde genuri înrudite ORDINUL- grupează mai genuri cu caractere comune CLASA- cuprinde ordine înrudite ÎNCRENGĂTURA – cuprinde clase cu caractere asem ănătoare REGNUL – este cea mai mare unitate de clasificare Exemplu: încadrarea taxonomică a omului (Homo sapiens sapiens)

VIRUSURILE CARACTERE GENERALE

-

REPREZENTANI

sunt entităi infecioase, situate la

-

produc boli numite viroze (gripa,

limita dintre viu şi neviu

turbarea , variola, oreionul, hepatita

-

nu au metabolism propiu

virală   , mozaicul tutunului, pesta,

-

nu se divid, ci se multiplică

 febra aftoasă  , turbarea)

-

după tipul de acid nucleic con inut se

-

  împart în: adenovirusuri (con in

 HIV 

(Human

Immunodeficiency

Virus) produce SIDA.

ADN) şi ribovirusuri (con in ARN) REGNUL PROCARIOTA

-

sunt cele mai vechi forme de viaă

bacterii (EUBACTERII): bacilul fânului-

-

sunt răspândite pe toată suprafaa

 Bacillus subtilis bacilul tetanosului- Clostridium tetani bacterii fixatoare de azot; bacterii cromogene purpurii; bacterii  fermentative

Pământului, în toate mediile de viaă -

sunt exclusiv unicelulare, solitare sau coloniale

-

prezintă un perete celular rigid (alcătuit

din

murein ă),

uneori

sunt imobile sau mobile, deplasânduse cu ajutorul cililor sau flagelilor

-

pot fi heterotrofe (saprofite sau

parazite) sau autotrofe (fotoautotrofebacterii

cromogene

purpurii

tuberculoză   , tetanos, pneumonie, meningit ă  , sifilis.

acoperit de o capsulă sau mucus -

bacterioze (boli produse de bacterii):

sau

chemoautotrofe - bacterii fermentative)  înmulirea este asexuată, în condiii nefavorabile formând spori de rezisten ă

REGNUL PROTISTA

-

-

sunt

organisme

eucariote, 1. protiste autotrofe asemănătoare plantelor: unicelulare, solitare sau coloniale a. alge populează îndeosebi mediul acvatic, a.1. alge verzi unicelulare: Volvox – sp. olonială dar există şi protiste parazite ce verzeala zidurilor trăiesc în corpul plantelor şi Pleurococcus vulgaris a.2. algele aurii (diatomeele) – formează o animalelor rocă silicioasă numită diatomită nutriia este autotrof ă sau heterotrof ă . euglenele – euglena verde Euglena viridis 2. protiste heterotrofe asemănătoare locomo ia se realizează cu ajutorul animalelor: cililor, flagelilor sau pseudopodelor sporozoare :plasmodiul malariei  înmulirea este asexuată şi sexuată

(Plasmodium malariae)

(emit spori de rezistenă)

REGNUL FUNGI -

sunt organisme eucariote, uni sau 1. Zigomicete: mucegaiul alb –  Mucor 

pluricelulare, microscopice sau macroscopice

ucedo

2. Ascomicete: mucegaiul verde – Penicillium

- sunt exclusiv heterotrofe, parazite sau notatum drojdia de bere – Saccharomyces

saprofite

cerevisiae

- corpul este un TAL, alcătuit din celule

drojdia de vin – Saccharomyces

multinucleate, numite HIFE, care formeaz ă

ellipsoideus

 împreună un miceliu

3. Bazidiomicete: ciupercile cu pălărie (hribi,

- prezintă un perete celular de natură

sbârciogul ure  i, ghebe, etc.)

chitinoasă iar citoplasma conine picături de ulei şi glicogen - înmulirea este asexuată prin poriuni de micelii sau spori sau sexuat ă prin gamei REGNUL PLANTAE: - sunt primele plante verzi de uscat

1. muşchi (briofite):

-

sunt plante avasculare (nu au vase

a. mu şchi hepatici: fierea pământului-

conducătoare)

Marcantia polymorpha

- talul este difereniat în rizoizi, tulpini ă şi

b. mu şchi frunzo şi: mu şchiul de pământ –

frunzişoare, nu există organe vegetative

Polytrichum commune

adevărate

muşchiul de fântână –

- prezintă atât caractere de algă verde

Fontinalis

(fecundaie dependentă de mediul acvatic, talul lăit), cât şi caractere de adaptare la mediul terestru (apari ia epidermei cu rol protector, a unor celule alungite cu rol conducător în partea centrală a tulpiniei) - înmulirea este sexuată (anterozoizi şi oosfere), sau asexuată -

majoritatea sunt plante erbacee, la tropice

2. ferigi (pteridofite):

sunt şi specii lemnoase

 filicate:

feriga comună, ferigua dulce,

- sunt primele plante superioare, al c ăror corp

olul lupului, n ăvalnic

este difereniat în rădăcină, tulpină şi frunze, numit CORM - prezintă toate tipurile de esuturi vegetale - prezintă cele mai simple vase lemnoase, numite traheide - înmulirea este sexuată, prin spori - sunt plante

complet

adaptate mediului

3. gimnosperme:

terestru

conifere:

- apare sămâna, adaptare la mediul terestru

arborele vieii, brad, ienupăr, jneapăn, etc.

(protecia şi hrănirea embrionului) - sunt plante lemnoase (arbuşti şi arbori) - SUNT PRIMELE PLANTE CU FLORI,

molid, pin, larice, tuia sau

dar lipsite de învelişuri florale - sunt plante monoice, unisexuate (florile difereniate sexual, se găsesc pe acelaşi individ) - reproducerea este numai sexuat ă - fecundaia este simplă florile sunt grupate în conuri b ărbăteşti (fiecare reprezintă o floare) şi conuri femeieşti (care reprezintă o inflorescenă) - sămâna nu este închisă în fruct - sunt cele mai răspândite şi mai evoluate

4. angiosperme:

plante - sunt plante erbacee sau lemnoase - sămână este închisă în fruct - apar vasele lemnoase de tip trahee

-

nutriia

poate

fi

fotoautotrof ă

(la

majoritatea plantelor), heterotrof ă (parazit ă sau saprofită) sau mixotrof ă - în organizarea florii apar înveli şurile florale - fecundaia este dublă - embrionul prezint ă 2 cotiledoane cu rol de

a. dicotiledonate:

hrănire

mazăre, cicoare, pelin, varz ă, morcov,

- cilindrul central din tulpin ă conine

stejar, tei, fag, paltin, etc.

fascicule libero-lemnoase, dispuse alternativ sau concentric - rădăcina este pivotantă sau rămuroasă - frunzele prezintă nervaiune palmată sau penată

măceş, măr, fasole,

- florile sunt de tip 4-5 - învelişul floral este dublu diferen iat în caliciu şi corolă - embrionul cu un cotiledon cu rol de hrănire

b.

monocotiledonate:

cereale, ceapa,

- cilindrul central din tulpin ă conine

usturoi, stuf, bambus, zambil ă, gladiolă,

fascicule libero-lemnoase, dispuse neuniform

etc.

- rădăcinile sunt adventive, fasciculate - frunzele prezint ă nervaiune paralelă şi sunt cu limbul întreg - florile sunt de tip 3 - învelişul floral este nediferen iat în caliciu şi corolă REGNUL ANIMALIA

Sunt animale didermice.

1. spongieri:

buretele de baie, co şuleul

Trăiesc în mări, por fi solitare sau Venerei coloniale. Au esuturi dar nu organe. Au pori şi canale cu co şulee vibratile. Au schelet intern spongios, silicios sau calcaros. Nu au sistem nervos, digestiv, respirator sau excretor. Sunt animale didermice.

2. celenterate:

Trăiesc în apă (marine, puine specii

a. hidrozoare: hidra

dulcicole).

b. scifozoare: meduza

Corpul este în form ă de sac cu pereii dubli.

Cavitatea digestivă cu orificiul buco-anal prevăzut cu tentacule. Sistemul nervos este în re ea. Nu au sistem respirator, circulator, excretor. Înmulirea este sexuată şi asexuată prin  înmugurire. Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca

3. viermii:

parazii în corpul altor animale.

a. viermii la  i (platelmin  i):

Corpul este moale şi lăit.

trematode: planaria, viermele de g ălbează

Sistemul excretor şi reproducător este dezvoltat.

a.1. a.2. cestode:

teniile

Nu au sistem respirator circulator, digestiv (se hrănesc prin osmoză). Sistemul

nervos

prezint ă

ganglioni

cerebroizi şi cordoane nervoase; nu au organe de sim. Majoritatea sunt parazii şi produc numeroase ouă. Trăiesc în ape marine, dulcicole sau ca

b.

parazii

limbricul, oxiurul, trichina

în

corpul

altor

animale

(majoritatea). Corpul este moale, cilindric şi ascuit la capete. Sistemul digestiv cu orificiu bucal şi anal. Sistemul nervos format din inel nervos şi

viermii

cilindrici

(nematelmin  i):

din cordoane nervoase. Sistemul excretor, şi reproducător este dezvoltat. Nu au sistem respirator, circulator şi nici organe de sim. Înmulirea este sexuată (sexele de obicei separate). Se întâlnesc în toate mediile de via ă. Au corpul moale, inelat

şi

c.

prezintă

metamerie.

viermii

inela  i

(anelide):

c.1.oligochete: râma c.2. hirudinee: lipitoarea

Muşchii sunt bine dezvoltai. Apare sistemul circulator închis. Lipseşte sistemul respirator, respira ia este cutanee. Prezintă

sistem

nervos

scalariform

ganglionar. Înmulirea este sexuată, uneori şi asexuată. Pot fi marine, dulcicole sau terestre.

4. moluşte:

Corpul este moale, nesegmentat, acoperit cu

a. gasteropode: melcul de livadă, limaxul,

o manta care secretă cochilia (exoschelet)

ghiocul

Moluştele pot avea cochilie (gasteropodele),

b. lamelibranchiate:

2 valve (lamelibranhiatele) sau sepion

de lac, scoica perliferă, midia

(sepia).

c. cefalopode: sepia, caracatia, nautilul

Prezintă un picior musculos dezvoltat (la cefalopode transformat în tentacule = bra e). Tubul digestiv prezint ă hepatopancreas şi glande salivare. Respiraia se face prin branhii (la scoici şi

scoica de râu, scoica

cefalopode) sau prin manta cu rol de pl ămân (melci). Sistem nervos format din trei perechi de ganglioni şi cordoane nervoase. Sistemul circulator este format din inim ă şi vase de sânge. Înmulirea este sexuată, de regulă sexele sunt separate. Exoscheletul este chitinos.

5. artropode:

Corpul este segmentat. Picioarele sunt articulate. Nu au antene.

a.

arahnide:

păianjenul

cu

Prezintă cefalotorace şi abdomen.

sarcoptul râiei, scorpionul, c ăpuşa

cruce,

Prezintă o pereche de chelicere. Au 4 perechi de picioare. Respiraia se face prin plămâni şi trahei. Prezintă 2 perechi de antene.

b. crustacee

Prezintă cefalotorace şi abdomen.

dafnia, ciclopul

Au 5 perechi de picioare. Respiraia se face prin branhii.

b.1. crustacee inferioare: b.2. crustacee superioare:

racul de râu, crabul, homarul

Unele specii năpârlesc. Prezintă 1 perechi de antene.

c. insecte:

Prezintă cap, torace (3 segmente) şi abdomen

viespi, etc.

segmentat. Au 3 perechi de picioare. Au 2 perechi de aripi (cu unele excep ii) Respiraia se face prin trahei. Dezvoltarea se face în general prin

albina, cărăbuşi, libelule,

metamorfoză. -

trăiesc în apă

cordate

-

sunt poichiloterme

6. vertebrate:

-

forma corpului este hidrodinamică

a. pe şti cartilagino şi:

-

au solzi osoşi dermici, înfipi în piele

vulpea de mare, rechinii

-

prezintă schelet intern (osos sau

b. pe ştii oso şi:

cartilaginos)

somn, etc.

-

 înotătoarele sunt perechi şi neperechi

-

respiraia este branhială, cu câteva

pisica de mare,

crap. nisetru, ştiucă, cegă,

excepii -

fecundaia este externă, maforitatea speciilor sunt ovipare, mai rar vivipare

-

trăiesc în apă şi pe uscat

c. amfibieni:

-

sunt poichiloterme

salamandre

-

pielea este umedă subire şi puternic vascularizată

-

c.1.

urodele:

tritoni,

c.2. anure: broasca de lac, broasca râioasă, brotăcelul

respiraia este cutanee (prin piele) sau prin plămâni (care sunt puin cutai)

-

larvele respiră prin branhii externe

-

 înmulirea

se

face

prin

ouă,

dezvoltarea se face prin metamorfoză -

sunt adaptate la viaa de uscat

d. reptile:

d.1. lacertilieni: şopârla

-

sunt poichiloterme

cenuşie, guşterul, şopârla de munte

-

prezintă solzi cornoşi

-

au tegument uscat, îngroşat acoperit

casă, vipera, pitonul, şarpele cu clopoei,

de solzi sau plăci osoase

şarpele boa

d.2. ofidieni: sarpele de

-

sunt tetrapode (cu excep ia şerpilor)

-

respiraia prin plămâni saciformi

d.3. chelonieni: broaştele estoase

cutai -

 înmulirea

d.4. se

face

prin

ouă,

crocodilieni:

crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul

dezvoltare directă (unele specii sunt vivipare, altele sunt ovipare) -

apar anexele embrionare: amniosul şi alantoida

-

fecundaia este internă

- adaptate la zbor

e. pă să rile:

- sunt homeoterme (+42°C)

african, nandu, casuarul, pas ărea kiwi)

- au pene, fulgi, puf  - au 4 membre, cele anterioare sunt

e.1.

acarenate

(struul

e.2. carenate: rândunica, cucul, acvila, etc.

transformate în aripi - picioarele sunt acoperite cu solzi - au cioc lipsit de din i (cu unele excepii) - la majoritatea, oasele sunt pneumatice - respiraia se face prin pl ămâni şi saci aerieni - înmulirea prin ouă pe care le clocesc; î şi  îngrijesc puii (nu toate) - sunt adaptate la diferite medii de via ă

 f. mamiferele:

- sunt homeoterme (+37°C)

f.1. monotreme: ornitorincul, echidna

- corpul este acoperit cu p ăr

f.2.

- au 4 membre

marsupial, ursuleul Koala

- dinii sunt adaptai modului de hrănire

f.3. placentare:

- respiraia se face prin pl ămâni cu alveole

- insectivore: cârtia, ariciul, chicanul

marsupiale:

cangurul,

lupul

pulmonare

- chiroptere: liliecii

- majoritatea sunt vivipare

- edentate: leneşul, furnicarul

- embrionul de dezvolt ă în uter - nasc pui pe care îi hr ănesc cu laptele produs de glandele mamare

- rozătoare: hârciog, castor, veveria, iepurele - carnivore: pisica, ursul, râsul - pinipede: foca, morsa - cetacee: balena, delfinul, caşalotul - proboscidieni: elefanii - paricopitate: porcul şi mistreul, cerbul, capra, cămila, girafa - imparicopitate: calul, zebra, rinocerul -

primate:

urangutanul.

gorila,

cimpanzeul,