POPULATIA LUMII SI PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE
1. Starea actuala actuala a popula populaì iei globului Structura demograf demograf ic a populaì iei lumii 2. Structura
Motto:
Pentru prima dat în istorie, în anul 2008 peste jumtate din populaia mondial adic 3,3 miliarde de oameni a ajuns s triasc în orae´ State of World W orld Population 2009 ± Unleashing the Potential of Urban Growth, UNFPA ± United Nations Population Fund
Cum a crescut popula ì ia ia globului? 250 milioane oameni în anul I d.Chr; 450 milioane în Evul Mediu; 750 milioane în anul 1750; 950 milioane în anul 1800; 1,250 miliarde în anul 1850; 1,650 miliarde în anul 1900; 2,5 miliarde în anul 19 50 6,8 miliarde în 2009
!!!!!!!În secolul al XX-lea, populaì ia !!!!!!!În lumii a crescut de 4 or i mai repede, decât în sec. al XIX-lea
Proiectii privind evolutia populatiei pe Glob (2009-2050) Milioane 6,000
5,461
200 9
5,000
4 117
2050
4,000 3,000
1,994 2,000
999
1,000
724
580
341
481
738
702
0 As a
Afr ca
La i ca/ Amer ica/
N
rth Amer ica ica
a r i
Sursa: Population Reference Bureau, 2009 World Population Data Sheet
rop e
Structura populaì iei iei globului pe zone geografice
Repartizarea populaì iei iei pe glob (2009) (milioane locuitori) As i a Africa Europa
4.473,3 1009,9 732,2
Sursa: State of world population,
America Latin America de Nord Oceania
582,4 348,4 35,4
, 2009, p. 91
UNFPA
Cel mai populat continent este cel asiatic, acesta concentrând, la începutul secolului al XXI-lea (anul 2009), peste 60% din populaia lumii, distr ibuit, în pr incipal, în: 1) China ± 1,345 miliarde locuitor i 2) India ± 1,198 miliarde, 3) Indonezia ± 230 milioane, 4) Pakistan ± peste 180,8 milioane, 5) Bangladesh ± c irca 162,2 milioane 6) Japonia ± 127,2 milioane.
Repartitia populatiei pe continentul African Î n anul 2009, peste 30% din totalul populaiei continentului african locuia locuia în trei ri:
1)Nigeria (154,7 milioane) 2) Egipt (83 milioane ) 3) Etiopia (82,8 milioane ).
Repartiì ia ia populaì iei iei in Europa Sursa: Population_density.png png:: created by NASA
Î n anul 2009, 36% din populatia sa era concentrat în patru ri: 1) Germania (82,2 milioane locuitori), 2) Frana (62,3 milioane locuitori), 3) Marea Britanie (61,6 milioane) 4) Italia (59,9 milioane). Cea mai numeroas populaie se afl în Federaia Rus ± 140,9 milioane locuitori, în în timp t imp ce alte societi europene au un nivel demografic sczut ± Luxemburg (0,5 milioane), Estonia (1,3 milioane), Slovenia (2 milioane), Albania (3,2 milioane), BosniaHeregovina (3,8 milioane), Croaia (4,4 milioane) etc.
ensitatea populaì iei iei pe glob (loc./km2)
D
Boom-ul demografic
Creterea populaiei este considerat una dintre ³rnile Terrei´, adic una dintre problemele globale cu impact asupra evoluiei societii în general i asupra resurselor naturale, în special. Cu cât populaia Globului va crete, cu atât resursele naturale, mai ales cele neregenerabile, vor deveni mai puin îndestultoare pentru toi, iar aglomeraia uman va nate multe situaii de cr iz.
Structura populaiei mondiale a) Pe grupe de vârst
La nivelul anului 2009, în ansamblul populaiei lumii, grupa tânr (0-15 ani) deine o pondere de 32% (1,79 miliarde persoane ), iar grupa vârstnic de doar 6% (580 milioane persoane ). Analiza pe regiuni indic predominana populaiei tinere în regiunile subdezvoltate (80% din tinerii lumii triesc în aceste zone ) i ponderea redus a acestora în societile dezvoltate (20% din totalul tinerilor existeni pe glob ).
µPolul btrânetii µ Polul tineretiiµ pe glob
µ
1. Niger 2. Uganda 3. Rep.D.Congo 4. Burkina Faso 5. Zambia 6. Malawi 7. Afganisthan 8. Chad 9. Timorul de Est 10. Angola
1. Japonia 2. Germania 3. Italia 4. Finlanda 5. Insulele Channel 6. Elveì ia ia 7. Bulgaria 8. Austria 9. Slovenia 10. China
in ce în ce mai putini tineri în trile dezvoltate D
80+ 75-79 70-74 65-69 60-64 55-59
Brbaì i
emei
F
50-54 45-49 40-44 35-39 30-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9 0-4
300
200
100
00
100
200
Milioane United Nations Population Division, World Population Prospects, The 2008 Revision, medium variant
300
in ce în ce mai multi vârstnici pe glob (Îmbtrânirea demografic) D
30% 25%
Percent of Population Aged 65 & Over: History and UN Projection
25% 23% 19%
20% 16%
5%
15%
14%
15% 10%
26%
12% 8% 4%
13%
13%
10%
9%
10% 8%
4%
4%
4%
4%
5%
6%
0% 1950
1970
1990 Dev Develop elope ed Worl orld
Source:
UN (2005)
2010
2 0 30
Dev Develop elopin ing g Worl orld
2050
Tânr vs. Vârstnic ² trenduri demografice
Vârsta medie pe glob
Speranì a de viaì , , pe glob (în ani)
Zona
2005-2010
2045-2050
Pe glob
67.6
7 5 .5
Societ ì ile dezvoltate
77.1
82.8
Societ ì ile în curs de dezvoltare
65.6
74.3
Societ ì ile ile slab dezvoltate (statele lumii a Treia)
55.9
68.5
Africa
54.1
67.4
Asia
68.9
76.8
Europa
75.1
8 1 .5
America Latin
73.4
79.8
America de Nord
79.3
8 3 .5
Oceania
76.4
82.1
Provocri demografice pentru societatea româneasc
Scderea populaiei mbtrânirea demografic Î mbtrânirea Feminizarea popula ì iei iei Dezechilibre în distribuia urban - rural
Scderea populaì iei iei în România
România înregistreaz una dintre cele mai importante scderi ale populaiei totale:
locul 3 din punctul de vedere al scderii absolute a populaiei în intervalul 2008 ± 2009 (Germania ± locul 1, Bulgaria ± locul 2) locul 6 ca i modificare procentual (Bulgaria ± locul 1, Lituania ± locul 2, Letonia ± locul 3 )
Evoluii demografice recente în Uniunea European (UE27) rile UE care înregistreaz în intervalul 2007 ² 2009 o scdere a populaiei totale. ara
2007
2008
Modif icare 2007-2008
2009
umr
(%)
N
Modif icare 2008-2009 numr
(%)
Bulgar ia
7679290
7640238
-39052
-0,508
7602116
-38122
-0,498
Estonia
1342409
1340935
-1474
-0,109
1340341
-594
-0,044
Germania
82314906
82217837
-97069
-0,117
82062249
-155588
-0,189
etonia
2281305
2270894
-10411
-0,456
22611 61132
-9762
-0,429
ituania
3384879
3366357
-18522
-0,547
3350385
-15972
-0,474
P
olonia
38125479
38115641
-9838
-0,025
38130302
14661
0,038
România
21565119
21528627
-36492
-0,169
21496664
-31963
-0,148
ngar ia
10066158
10045401
-20757
-0,206
10029873
-15528
-0,154
E27
495090294 497455033
2364739
0,477
499673325
221829 2
0,445
U U
urostat Yearbook , 2009 Sursa: E urostat
Câteva efecte ale scderii populaì iei: iei:
Efectele vor fi vizibile în sectorul privat i public deopotriv Î ngustarea ngustarea pieei interne Dezechilibre pe piaa muncii Sectorul public va fi afectat în principal prin:
Sistemul de asigurri sociale Sistemul de sntate Sistemul de învmânt
Îmbtrânirea demografic in România
Simultan cu procesul de scdere a populaiei totale, România înregistreaz o tendin de îmbtrânire demografic; Cauzele sunt atât sporul natural negativ (natalitate redus combinat cu mortalitate ridicat) cât i fenomenele migratorii Previziunile arat c aceste tendine se vor menine pe termen mediu i lung
Structura populatiei României pe grupe de vârst (1 iulie 2008) Gr upa de vârst Tânr (0-14 ani) Adult (15-59 ani) Vârstnic (60 ani i peste) Total
Total (persoane) 3.268.676 14.020.896 4.214.870 21.504.442
% 15,2 65,2 19,6 100,00
Date prelucrate din Raportul România în cifre, Institutul Naì ional ional de Statistic, Bucure èti, 2009, p. 10
Rezult c ponderea cea mai înalt revine populaiei adulte (circa 65%) i c nu putem aprecia c Äpopulaia Äpopula ia tânr este dominant´ în ara noastr, deoarece ponderea acesteea (aprox. 15%) este sub 35% (procentul de 35% fiind obligatoriu pentru a afirma prevalena celor tineri).
D
istribuia urban ² rural, la nivel global
Urbanizarea este una dintre tendinele globale generale La nivel mondial, s-au înregistrat dou valuri ale procesului de urbanizare:
Î n America de Nord i în Europa, între 1750 ± 1950:
populaia urban a crescut de la 10% la 52%, în cifre absolute de la 15 la 423 de milioane de oreni. Simultan cu urbanizarea, Europa i America de Nord au experimentat în aceast perioad prima tranziie demografic i primul val de industrializare.
lum ii, 1950 ± 2030: Î n regiunile mai puin dezvoltate ale lumii,
populaia urban în regiunile srace ale globului va crete de la 309 milioane în 1950 la 3,9 miliarde în 2030, procentul populaiei urbane va crete în zonele respective de la 18% la aproximativ 56%.
D
istribuia urban ² rural în România
România experimenteaz procesul de urbanizare dup 1950, în î n mod similar cu statele în curs de dezvoltare 1985 este anul în care populaia urban depete pragul de 50% Î n prezent, gradul de urbanizare a depit 55% Î n mediul rural, asistm la ceea ce I . Bdescu numea ´moartea satului românesc´ (sate depopulate, sau cu popula ì ie ie îmbtrânit demografic)
