Vlad Musatescu - 3 De-a v-ati ascunselea - Extravagantul Conan Doi.doc

1

2

VLAD MUŞATESCU

DE-A V-AŢI ASCUNSELEA (jocurile detectivului Conan) !MAN

EDITUA DACIA CLU" #$%&

3

Co'erta coleciei de L *AD!C+

4

# INEVITA*ILUL ,!L!

Tanti Raliţa mă prelucrează, boscorodindumă la cap:  — Asta-i situaţia, Al, băiatule! upă cele pet recute i păţite la "osada, ca să nu mai pomenesc no  pţile de #roază de la $olţiilupc%ii, ce mare br&n- ză a i 'ăcut( )ici măcar de-aia de 1*,3+! nde-s ro-mane le( )-ai zm&n#ălit o sin#ură pa#ină ar ai păpat do uă concedii de creaţie $rezi că te mai ţin &n slu.  bă oamenii ăia de la re/istă( 0ndoi-m-a i n-am cu i! ai bine m-apucam eu să-ţi scriu a/enturile, aa c um le-a scris doctorul atson pe cele ale to/arăului %erlo 5olmes, i tot ieeam la un liman $e ai de #&nd, domnule( 6ăz că te-ai mai i &ntremat "e puţi n două ocale! nde ai să a.un#i(7 )u-i uman, băiat ule, ce se-nt&mplă!7 0n a'ară de 'aptul că băiatul, adică subsemnatul, a sărit oleacă de cincizeci de aniori, restul cores-pu nde realităţii ar mătuă-mea, spre norocul meu, pu ne sta/ilă #urii, pentru a-i &nuruba &n ea o 8mă-răe ască9 ste a asea pe care o aprinde Asta nu-mai de c&nd a /enit i s-a instalat la biroul meu, e/acu&ndumă din unicul 'otoliu al casei oarbe din ca'ea, — c red că-i a patra, — pre#ătindu-se să-i continue i să -i ducă la bun s'&rit permanenta ei criză de lo#oree cronică i incurabilă ;

0nţele# să pro'it de ocazie, pentru a-mi slobozi ne r/ii  — ite ce-i, tanti Raliţo, dacă /oi 'i lăsat &n pac e, dacă mi se /or or#aniza condiţii de creaţie mi-nim ale: linite, %rană, lumină i zile 'ără /izitatori sau tel e'oane, dacă se /a des'iinţa tram/aiul de pe $alea  oilor, dacă nu te /ei mai apuca să-mi metereti 8< ombiţa9 =e /orba despre 8>iatul9 meu *++ ?, ar e@i sta toate ansele s-a.un# 'oarte de-parte7 Adică sămi termin romanul, să-l predau la editură, i mă  bucur de bine'acerile unui me- ritat succes!7 -ar n-apuc să e@prim, la ni/elul dorit, toată dur  erea ce mă consumă, căci este cine/a, a'ară, care &n cearcă să demoleze 'aţada clădirii, bubuind &n uă c u am&ndoi pumnii, plus =e/entual? i-un picior 0n ac elai timp se dezlănţuie i soneria te-le'onului, de int ră &n /ibraţie #eamurile odăii ar ca ars de pe scaun, de parcă mi s-ar 'i insta- la t un reou electric dedesubt, răstorn ca'eaua, 'ără ma ri pierderi =dacă nu punem la socoteală panta-lonii  pătaţi? i răcnesc la tanti Raliţa:  — Răspunde, &ntreabă cine este, i spune că nu-s acasă!7  bine(  —  'i, dar nu-i uman ce se-nt&mplă, Al, băia-tul e! e la ultima noastră &ntre/edere, /ocabularul măt uă-mi pare să 'i sporit simţitor e unde o 'i &n-/ăţa t i c%estia asta cu 8uman9( ar n-am /reme de pierdut, 'u# la uă, pentru a o  pri operaţiunile de distru#ere esc%id 0n 'aţă- mi,  proţăpită &n pra#, tortura mea cotidiană: ma- dam A nuţa "l&nsă, du%nind /apori uor identi'i-cabili, ra#e *

&n c%eia de 'a:  — omnu detecti'u, dă 'u#uţa p&n-la noi7 că mă omoară B%eor#%e!7  — )ormal! "arcă ieri s-a-ntors de la cura de de-zi nto@icare7 Car s-a-mbătat( adam Anuţa smiorcăie, sc&ncind ca un c&ine #utunărit:  — -apăi cum să nu! Tocmai d-aia Dicea că l-au 'ăcut bine! )u i-am dat dec&t o .uma de palincă7 d e la noi7 adusă de sor-mea7 Ei-i #ata! ort! )u le-a ieit tratamentul!7 6ecina noastră, spălătoreasă &n clipele libere, c&nd nu se &n#ri.ete de readucerea la realitate a beţi/a-nu lui de bărbatu-său, este de unde/a, de prin Ar-deal, d intr-o localitate pe unde rac%iurile nu co-boară nicio dată sub *+ de #rade =$elsius, &n nici un caz!? upă un s'ert de ceas, pot să declar linitit c-am lămurit lucrurile B%eor#%e doarme &mpăcat cu sine, dizol/&nd &n palinca absorbită anterior ase tablete d e 8e@tra/eral9 adam Anuţa a aţipit i d&nsa, l&n#ă  bărbatu-său, nu mai &nainte de-a lic%ida res- tul de p alincă Tot o .umătate de litru 0ntors &n biroul meu =proprietate personală? ob-ser  / că tanti Raliţa tra#e zdra/ăn din 8mărăeasca9 ei, p esemne alta, păzind receptorul aezat cu #ri.ă &n 'ar  'urioara plină cu zaţ de ca'ea  — $ine-i la tele'on( )-ai spus că-s plecat(  — i#ur că nu!  unul pe care-l interesează ac-ce leratele i rapidele de $onstanţa C-am spus să aibă F

răbdare, p&nă /ii tu, că eu nu le tiu, că am 8Trabant9 i nu umblu cu trenul7 Cau receptorul i urlu disperat:  — omnule, nu-i uman ce se-nt&mplă! "rimul rap id pleacă la zece treizeci7 următorul la două-spreze ce i cinci7 i mai e unul pe seară, la nouă-sprezece i trei, cu locuri rezer/ate7 $etăţeanul, destul de calm după at&ta ateptare, &n treabă alene:  — iat9-ul meu7 Tanti Raliţa primete din /oleu, apoi returnează:  — 5ăţ, că te 'ăcui spiritual! acă nu eram eu, ră m&neai cu 8
ltă ă tac! "e unde/a, dar nu prin sectoarele esenţiale, s-ar  părea că tanti Raliţa se a'lă &n posesia unei oare- car  i doze de ade/ăr Ei anume, atunci c&nd citează cret erea &n #reutate a personalităţii mele 6or ră-m&ne o eni#mă, nu numai pentru mine, ci i pentru amicii m ei oru-doctoru i andu-babandu, emi-nenţi dieteti cieni, neateptatele succese actuale ob-ţinute &n mate rie de %iperponderabilitate ai ales dacă apreciem t eri'iantele e/enimente, trăite la "o-sada i $olţiilupc %ii, la .usta lor /aloare acă &n timpuri normale c&ntăresc &n .ur de o sută =i ce/a? ilo#rame, după ne'ericitele e@pediţii d e la "osada i $olţiilupc%ii indicatorul torturan-tului aparat de măsură s-a dere#lat complet )ici nu-mi c on/ine să deconspirez c&t arată stimarea lui tanti R  aliţa, apro@im&nd la două ocale sporul &nre#istrat, est e mai mult dec&t aleatorie Al $onan oi, adică eu, detecti/ amator de e@-ce  pţie =&n timpul liber i concedii?, iar &n cadrul orelor de ser/iciu talentat i apreciat ziarist, se a'lă &ntr-o /ec%e i nerezol/ată dispută cu specia-litii de la Cnst itutul de ndocrinolo#ie &nii, dra#ii de ei, lu&nd & n consideraţie parametrii mei =1,*I m pe &nalt, +,FF m pe lat? susţin cu &ncăpăţ&-nare că ar 'i cazul să mă  plasez pe o orbită care să #ra/iteze &n .urul a =ma @imum? F+ ilo#rame 0n orice 'el a suci-o i &n/&rti-o, pretenţia d&n-ilo r mi se pare de domeniul ocultismului sau, &n cel m J

ai bun caz, al 8science-'iction9-ului $unosc&n-du-mi mai apro'undat posibilităţile, susţin că-i bine i aa, cum m-a proiectat maica-natură Ameninţ&ndu-mă i som&ndu-mă să slăbesc c&t ma i repede, c-altminteri 8intru &n di'icultate9, s-a &nc%ei at i per'ectat &ntre noi un soi de  gentlemen’s agree ment , con'orm căruia urmează să ţin o dietă se/eră =&n limitele omenetilor mele slăbiciuni?, iar d&nii să mai lase ce/a la c&ntar =&n aceleai limite? in clipa semnării acordului, &ntr-un cadru solemn =la 8$aps a9?, ţineam re#im de trei ori pe zi, dimi-neaţa, la pr&n z i seara, &nainte de 'iecare masă pre surprindere a tuturor c&ntarul rămăsese sta-ţionar "uţin tra'icat, arăta c%iar cu /reo patru sute de #rame mai .os Toa tă lumea era mulţumită $u e@cepţia ne/esti-mi

aliment #e-nera 1+

l "e toate liniile 'rontului creaţiei literare Redactorul-e' al re/istei ce-mi utilizează talen-te le, băiat subţire i mare lector de romane poli- ţiste, a'l&nd dezastruoasele mele e@perienţe, — &n căutarea unei oaze de linite, unde să-mi pot ter-mina romanu l proiectat, — mi-a acordat o nouă pre-lun#ire a con cediului de creaţie Acum nu mi-a ră-mas dec&t s-at ept "rietenii, neamurile, tanti Ra- liţa i mulţi alţi b ine/oitori in/esti#%ează de zor e caută o oază de linite $u &n'ri#urare Trebuie să e@iste i aa ce/a $ă ţara-i mare! eocamdată zac &n birou, o ascult pe tanti Raliţa,  posesoarea celei mai 'ormidabile biblioteci de ro-ma ne de a/enturi din capitală, precum i-a unui autoturi sm, — dacă 8Trabant9-ul se poate numi ast'el, — mă perpelesc de necaz, că nu mi-au reuit e@pediţiil e, ard de nerăbdare să plec unde/a la lu-cru, atept c a pe ace să /ină ne/astă-mea, "ene bul#ăroaica, să mi-o ia de pe cap pe tanti Raliţa, s-o ducă la /reu n cinema, să /adă un Kestern sau, >iliera 'ranceză9, ca nu cum/a să răm&nă la mi- cul ecran, 'iind moa rtă după seriale de tip 8'&n- tul9, 8l 'u#iti/o9, 8Răz  bunătorii9, 8Cncoruptibilii9, 8Cn/adatorii9 sau 8ann i@9 >ie /orba &ntre noi, m-am preocupat personal de e @tra#erea si#uranţelor tele/izorului )u s&nt si#ur că asta-i denumirea corectă a minusculilor cilindri de s ticlă pe care i-am adăpostit &n buzunarul de la pantal oni, dar am constatat o per'ectă stare de pa-ralizie a 8Temp9-ului Ei totui, asta nu-nseamnă prea mare lucru Tant 11

i Raliţa, a'lată &ntr-un stadiu a/ansat al dez-lănţuirii cunotinţelor ei te%nice, — &n ciuda celor F+ de ani ai domniei sale, plus mărunţiul pe care nu-l di/ul#ă,  — ar 'i capabilă să le &nlocuiască pe 'uri, c%iar cu a ce de păr )-ar 'i pentru prima oară Tot aa mi-a r  eparat i 'ierul de călcat elec- tric 0nlocuindu-i nic%e lina cu s&rmă de +,1 mm acă nu săreau automatele trans'ormatorului de pe $alea oilor, lăs&nd 'ără lumină tot cartierul, ardeam inte#ral, ca nite obola ni

Tanti Raliţa &ncepe să se 'oiască &n 'otoliu "esem ne că-i lipsete ce/a ar n-o rabdă inima prea multă /reme, deoarece o aud #lăsuind:  — Al, băiatule, /ăz că "ene &nt&rzie au o 'u #ă p&nă la bucătărie, să mai 'ierb niscai/a ca'ea
 pe coadă cumpa de tanti Raliţa a i dis-părut din pe isa.ul ambiant, #onind &ntr-un cross demenţial spre a telierul alimentar al locuinţei upă c&te/a clipe, din sectorul respecti/ par/in z# omote nelinititoare 6i#oarea e@plozi/ă a mătu-ămi nu se dezminte

$&tă /reme tanti Raliţa se &ndeletnicete cu recupe rarea /eselei =dacă o mai 'i rămas ce/a? por-nesc i e u să edi'ic un bilanţ sumar, pentru uz pro-priu, al act i/ităţii mele din o#orul literaturii in cea mai 'ra#edă /&rstă, de c&nd am ascultat &n 'iorat primele basme 'olclorice de a/enturi, — i s&nt c&ţi/a ani de atunci, — am 'ost i continui să '  iu un pătima &ndră#ostit de proze poliţiste "entru m ine, i astăzi, >ăt->rumos era un detec- ti/ amator de e@cepţie n anni@ popular Ei, pe măsură ce &n 'ulecam biblioteci &ntre#i de romane a/enturoase, ap ro/izion&du-mă copios din stocul supranormati/ al mătuă-mi Raliţa, am simţit năs-c&ndu-se &n mine ne cesitatea de a scrie literatură poliţistă Car &n ultimul timp, de /reo patru ani &ncoace, mă c%inui să impun editurilor noastre o creaţie din c ele mai /aloroase  /orba de cele ase romane scris e de mine crise, rescrise i transcrise 0n c&te ase e @emplare atorită &nsă unei ine@plicabile opacităţi a re-dact orilor, nici unul din ele n-a /ăzut lumina ti-parului > apt care nu i-a reţinut să corespondeze la in'init cu m ine, cer&ndu-mi mereu modi'icări, care de care mai c onstructi/e 13

Acuma, mulţumită preţiosului a.utor primit din pa rtea editurilor bucuretene =i din pro/incie?, după ce -am operat multiple combinaţii, sc%imbări i suduri, tăieturi i adău#iri, pot a'irma că-s posesorul unei op ere literare per'ect puse la punct ar tot nepublica tă  )eamurile, directe i colaterale, 'inii i cumetrii,  prietenii i cole#ii din presă au citit-o cu su'letul la # ură upă aprecierea lor, bine&nţeles de cea mai &nal tă cali'icare, toate cele ase romane s&nt e@cep-ţional e, #eniale Ei-atunci mă-ntorc i-ntreb: de ce să-mi subapre-c iez literatura, de ce să cad &n acelai păcat ca i redac torii editurilor( e ce să-mi consider romanele ca ap arţin&nd unui #en minor, numai pentru 'aptul că-s =a a-zis? poliţiste( are domnul iodo r i%ailo/ici a, c%iar ostoie/si!  )u mă /or ei( )u-i nimic 0i /reau eu )u le plac  primele mele ase romane(
de al doilea concediu de creaţie upă cum aţi obser  /at, aici, &n locuinţa de pe $alea oilor, n-am linit e i-e imposibil să mă concentrez )u pot 'ructi'ica &nlesnirile 'urnizate de acest om de #ust, de rară cali tate artistică, care-i i un redactor-e' de e@cepţie  acă nu s-ar comporta ca atare, i-a sista accesul la bi  bliotecile noastre reunite, a mea i-a mătuă-mi Raliţ a >ără colecţiile de a/enturi, acu-mulate acolo dece nii de-a r&ndul, ar su'eri crunt, pri/at ast'el de unicul tranc%ilizant, sedati/ i som-ni'er e'icient, at&t de nec esar insomniilor sale rebele ă trezete din re/erie =%ai să-i zic aa, că sună mai literar? un /uiet 'antastic, un uruit de #roază, pre /estind cataclisme )e'iind pentru prima oară /ictim a unui sinistru, atept calm des'ăurarea e/e-nimente lor $are e/enimente, nu se lasă mult atep-tate Tanti Raliţa, parcă lansată la 5ouston de-o ra-c%e tă aturn, aterizează &n birou "e br&nci Ei nu de u na sin#ură "entru că, — abia acum realizez sursa ne obinuitului z#omot, — este &nsoţită de ta/a pe car  e, probabil, 'useseră cetile de ca'ea, ter-mosul, lin# uriţele i za%arniţa Ta/a, mare c&t o tin-#ire, răsună & n continuare ca un #on#, izbită succe-si/ de obiectel e mai sus menţionate, care, dei s&nt destinate uzului casnic, sosesc i ele, pe r&nd, #lis&nd pe parc%etul ca o#linda ătuă-mea, 'ără să 'ie c&tui de puţin stresată d e cele petrecute, se aază comod pe &ncăpătorul ei 'u nd, &i tra#e su'letul, pri/ete amuzată la termosul s căpat intact, după care suspină uurată:  — la/ă omnului! i-era teamă că trebuie să 'i 1;

erb altă ca'eaL dar să tii că nu-i uman ce se-n-t&mp lă! $ine /ă pune să lustruiţi &n %alul ăsta par-c%etul( acă-mi spăr#eam capul(  — ri#ero-Gu@9, de 24+ l  )emaia/&nd la &ndem&nă o ta/ă corespunzătoare, a &n#rămădit totul &n paporniţa cu care căram pe /remuri lemnele de 'oc ei &ntinsesem pe birou un zia r de I pa#ini, ediţia de miercuri, a 'ost ne/oie să mai adau# i-un 8a#azin9  — Acum trecem la ca'ele! — %otărăte Raliţa — 1*

au mai /rei o bucăţică de 'riptură( $&nd apreciez din oc%i ceea ce mai rămăsese din s  pata de porc, preparată la cuptor i pusă la rece, so a/em pentru duminică, c&nd /or /eni 'inii la masă, mă cuprinde o milă nespusă i-i spun mătu- ă-mi:  — ă ter#em orice urmă a crimei! ă-o i pe-ast a! Ei să nu mai pomeneti de 'aptul c-am cres- cut & n #reutate7  — )-ar 'i 'ost nimic dacă te-ai 'i mulţumit nu-ma i cu 'riptura oară nu &n#raă Aa ţi-au spus i do't orii ăia, ai tăi )u uita c-ai ras i unca, i br&n-za, tel emeaua de baltă, de la $oereni, i roiile, i-o .uma de pac%et de unt, i7  — prete-te, tanti Raliţo! Am 'ost 'orţat! um-n eata m-ai &mpins!  — >oarte puţin! "entru c-apoi ai alunecat sin#ur  pe panta lăcomiei Ei să mă mai slăbeti cu #lan-del e! Te-n#rai din crăpelniţă, nu din pricina %ipo-'izei  )u-i cazul să 'ii părintele medicinii, scalop ăla, sau cum dracu &l mai c%ema, ca să-ţi dai seama  —
zău aa! Tanti Raliţa nu se pierde cu 'irea:  — ă zicem c-ar 'i aa! $e, &ţi pare rău( )-am pri mit de la străini, am 'ost ospătată de nepotu-meu! Ei, la urma urmei, ce /rei de la su'letul meu( 'tez din ad&ncul rărunc%ilor, să-mi treacă accesu l de 'urie, apoi &i spun mai bla.in:  — $a'ea!  cană de-aM mare! Asta /reau, i nimi c mai mult! i-o 'i d&nsa rudă de s&n#e, &nsă nu mă bucură deloc 'aptul că-i motenesc, &ncă de pe acum, 'elul de-a /orbi $%iar obser/, cu &n#ri.orare, supra/e#%in- du -mi limba.ul, 'olosirea unui ba#a. de cu/inte cu totul străin Ei nu-i bine! "entru că tanti Raliţa, cu 'iece zi  pe care-o smul#e /ieţii, &ntreprinde noi i uluitoare a c%iziţii le@icale At&t de &mbelu#ate i surprinzătoar  e, &nc&t mă tem serios pentru puritatea limbii romanel or mele 0n timp ce ad&ncesc re'lecţiile de mai sus, tanti Ra liţa &mi #%icete &n ca'ea 0n orice caz, 'iind ca'ea r& nită de I,3+ lei, nu din cea superioară, nu s&nt dis-pu s să dau crezare tuturor bazaconiilor &ndru#ate de mă tuă-mea, mai ales c&nd mi-amintesc că s-a apu-cat să #%icească &n ca'ea abia &n ultimul timp, &n-/ăţ&nd de la croitoreasa d&nsei, de pe 6er#ului  — Ei-uite-aa, Al, băieţelule! A/em, adică ai aici un drum lun# Apoi citesc &n zaţul ăsta nenorocit, că -i măcinat prea mare, i-o /este bună "entru tine, bi ne&nţeles $-o 'i azi, sau m&ine, sau peste o săptă-m& nă, poate i-o lună, asta nu mai contează
a!  — "&nă una alta, a /rea să-mi citeti romanul ti  părit, nu zaţul de pe 'undul cetii Tanti Raliţa, nici d&nsa prea credulă, socotind că-i mai norocos $$-ul, 'iindcă doar aa s-a pomenit c u 8Trabant9-ul, abandonează brusc #%icitul e uită l un# la mine, apoi pornete să debiteze cu I+ pe oră:  — Ascultă, măi băiete! &nt 'emeie trecută de-o a numită /&rstă Am trăit multe, am /ăzut multe Eio să mai trăiesc, i-o să mai /ăd u una, dac-ar 'i d upă mine, n-a mai arde #azul de pomană )-a ate  pta să-mi /ină plocon oaza aia de linite, pe care o to t p&ndeti A porni sin#ură &n căutarea ei e ce ca uţi la alţii izbă/ire, c&nd mai cur&nd ţi-o poţi aduce si n#ur( Dbate-te $aută Cmposibil să nu #ă-seti un lo c unde să-ţi ispră/eti romanul e ce nu tu urci &n te le#uţa aia a ta, că mai mer#e &ncă, i să-i dai drumul &n lumea mare( /adează, domnule, e/a-dează! )-ai să 'aci nimic, zăc&nd &nc%is &n birou  )orocul &mi /ine &ntr-a.utor, silind-o pe tanti Ra-l iţa să tacă ună tele'onul  "ene, ne/astă-mea 0m i comunică /estea cea bună, prezisă &n ca'ea de mătuă-mea e a'lă la 'ini in moti/e te%nice, nu mai pot /eni să pr&nzească la noi uminică pleacă la părinţii 'etei r să măn&nce acolo la/ă omnului! "oate că nu i-au lic%idat &ncă, precum am reuit eu =a.utat de tanti Raliţa? rezer/ele alimentare 0n sc%imb, /a trebui să-mi pre#ătesc sin#ur cina )e/astă-mea răm&ne să doarmă la 'ini, urm&nd să-i &nsoţească la Bo#olia "oate #ăsete ce/a pros pături Asta nu-i at&t de &nc&ntător ar tot biata 1J

tanti Raliţa mă sal/ează Tră#&nd cu urec%ea la con/orbirea noastră, &i dă seama de momentele di'icile ce mă ateaptă, i-mi 'ace semn să-i spun ne/estimi că mă /a %răni d&nsa Dis i 'ăcut ei, după ton, n-a a'irma că "ene-i c%iar at&t de bucuroasă  tie pe tanti Raliţa ca pe-o eminentă #urmandă i autentică maestră a culmilor artei culinare $u toate că nici n-am pornit să di#erăm #ustărica de acum c&te/a clipe, mătuă-mea &ncepe să-i 'răm&nte mintea pentru proiectarea unei cine c&t de uoare, dar i %rănitoare &n acelai timp "este cinci secunde o aud:  — $&t ai să stai aici să cloceti propunerea mea, care nu-i de lepădat, eu dau o 'u#ă p&nă la piaţa Bemeni, să caut ce/a de-ale m&ncării Ei, ca să nu mă b&r'eti, umpl&nd t&r#ul cu z/onuri, cum că ţi-am secat 'ri#iderul, a'lă, domnule Al, eti in/itatul meu >ac cinste!7  — Adică, dra#ă tanti Raliţo, astă-seară dansăm &n 'amilie( Hinem re#im(7 Cniţiati/a mătuă-mi, drept să spun, nu mă entuziasmează "entru masa de seară a 'i pre'erat un muc%i de /acă, la madam $andrea ar acum, &ntruc&t s&nt incapabil să ima#inez o soluţie rapidă  pentru lic%idarea mătuă-mi, mă supun soartei ă &ncerc totui a mă #&ndi la propunerea e@pusă de Raliţa )u-i o idee c%iar rea ă mă iau &n m&ini Asta ar 'i esenţa ă 'u# ă caut sin#ur 'ericirea terna mea oază de linite rele ++,+I%! Adică opt minute după miezulnopţii $u c%iu cu /ai am dat #ata cina &ncropită =ad2+

%oc? de tanti Raliţa ai mult am pălă/ră#it, /rute i ne/rute, dec&t am m&ncat ealt'el nici nu se putea upă &ndelun#i căutări, #ăsise nite br&nză de /acă =dietetică? #ata acrită ric&t se străduise s-o 8&nmoaie9, scăld&nd-o &ntr-o baie de lapte bătut, reuise doar s-o &năcrească i mai mult Ridic%ile, iuţi de parcă ar 'i 'ost in.ectate cu un sa/ant amestec de %rean i mutar, mă ambiţionaseră să beau peste o /adră de apă 6&rtos cloraminată, ce-i drept >ace  bine la stomac 0n orice caz, această cină de #roază izbutise o per'ormanţă cu totul ieită din comun Ei anume, să mă determine a #&ndi serios la propunerea mătuă-mi Aa că la ++,1J % %otăr&rea mea era luată &ine o-ntind /adez Ga unu i .umătate noaptea, &mpin#eam la 8Tra bant9-ul mătuă-mi upă /reo opt sute de metri a  bine/oit să pornească i motorul, polu&nd bule/ardul  pe toată &ntinderea, de la $alea oilor la ătăsarii  )oi $amu'lat &n norii emanaţi de eapamentul in'ernalei maini, n-am obser/at ec%ipa miliţiei ra pro babil de la circulaţie  somau pe tanti Raliţa să oprească, probabil pentru a da in'ormaţiile cores punzătoare pentru re/izia te%nică ătuă-mea, du pă cum &mi dădeam seama, nu reuea să taie contactul otorul /uia ca un disperat, acoperind cu nori de 'um &ntre# cartierul periat, ne&nţele#&nd prea  bine semnele miliţienilor, am luat-o la #oană, sper&nd să scap neas'i@iat &nii după mine ar, din  păcate, nu din aceleai moti/e 21

Abia la circa de miliţie s-au lămurit lucrurile ai ales că n-a/eam actele de identitate la mine Ceisem din casă &n cămaă, aa cum era normal &ntr-o 'ierbinte noapte de /ară, i numai &n pantaloni de  pi.ama c%ipa 'usese con/insă că eram complicele  persoanei din 8Trabant9, cunoscută %oaţă de apartamente Aceasta reuise să 'u#ă, &n/ăluită &n norii to@ici de 'um 0n sc%imb, rămas de căruţă, n-a/usesem acelai noroc Acum /roiau să a'le de la mine adresa automobilistei Ge-am dat-o bucuros in toată inima Adusă pe sus, &n maina miliţiei, mult mai puţin #eneratoare de 'um, tanti Raliţa a 'urnizat e@plicaţiile de ri#oare )u era %oaţa pe care o căutau )u 'u#ise )ici #&nd de aa ce/a )u 'usese &n stare să oprească motorul At&ta tot i nimic mai mult Car eu nu eram complicele ei, ci scriitorul Al $onan oi, celebrul detecti/ amator $&nd am adus actele de-acasă, unde mă e@pediaseră &nsoţit de doi to/arăi buni, de &ncredere, altă dănănaie
. TENTATIVA DE EVADAE

-am %otăr&t Bata >u# )u pot lucra &n asemenea condiţii nenorocite 0mi /ine #reu să e/adez ast'el, dar n-am altă ieire  să-mi 'ie ur&t 'ără "ene, 'ără bibliotecă, 'ără discurile mele e trei zile clocesc &n minte e/adarea e trei nopţi mă 'răm&nt, umbl&nd ca năuc prin odaie, incapabil să-mi #ăsesc somnul, c%ibzuind cum să-mi  pre#ătesc mai bine plecarea $e să-i spun ne/estimi( -n stare să creadă, prăpăstioasă cum e ea, c-am  păţit ce/a #ra/, /reun accident cu maina, sau că m-a călcat tram/aiul 13 pe stradă >ie ce-o 'i, decizia e luată "lec ai &nt&i la 8Natan#a9 Acolo mă ateaptă băieţii =am&ndoi săriţi de 4+ de ani?, bunii mei prieteni Alecu Tilea i Huţu ancu i-au 'ă#ăduit să-mi /ină &n a.utor Au /ăzut i i-au dat seama c&t mă c%inuiesc >iindcă, ţin să /ă in'ormez o'icial, s&nt i ei scriitori, i tiu ce-nseamnă să n-ai 8condiţii9 e c&nd am intrat &n concediul de creaţie, le-am tele'onat &n 'iecare zi =dimineaţa, la  pr&nz i seara, c&te-un apel?, implor&ndu-i să-mi 'acă rost de-o oază de linite, unde să capăt posibilitatea de a-mi termina romanul Aseară m-au sunat i miau dat &nt&lnire la 8Natan#a9, să stăm la o 8ca'ea de /orbă9 Ei ce ca'ele 'ac acolo! curte, de te ridică de pe scaun Au tele'onat la momentul oportun "ene-i pleca23

tă iarăi la ţară, la cumetri, după ouă proaspete de casă, cu #ălbenu autentic, nedecolorat, i după ce/a orătănii %rănite pe cale naturală 0mi #ăsiseră oaza mult /isată -am sculat de la cinci de dimineaţă i-am &m pac%etat pe &ndelete boar'ele i ustensilele ce a/eau să mă &nsoţească &n marea e/adare $&te/a cămăi anti.e#, una maină de scris =8ria9, pre'erata mea?, maiouri, stiloul, batiste, ca'ea =I++ #r?, indi#o, să pun, %&rtie, două cartue de 8<T9, o pan#lică de rezer/ă, sticla cu rom =8iat9-*++, e mai mare  pe dinăuntru, dec&t pe dina'ară ar c&te poate să care! "e la zece am izbutit să dau de capăt tuturor tre burilor #ospodăreti Am spălat i clătit 'ar'uriile i ti#ăile, cele două ceti de ca'ea, pline de zaţul ultimelor zile, i le-am pus pe toate la zbicit, tocmai sus pe sobă Am controlat dacă am stins peste tot #azele =ca să nu păţesc ca anul trecut, c&nd am plecat la
Ga 11 ='ără douăzeci? parcam 8>iat9-ul l&n#ă 8nic9 Ga 11 ='ără cincisprezece? parcam i eu, &n 'und, la 8Natan#a9 0nt&lnirea 'usese stabilită pentru ora 12 ră la care n-au sosit <ăusem trei ca'ele =cu za%arină, că s&nt la re#im de slăbire? "&nă la ceasurile 3, am mai  băut trei =tot ca'ele? Alecu i cu Huţu continuă să &nt&rzie Ge cam stă &n 'ire "esemne c-or 'i zăbo/ind la >ond au, după ce-au &ncasat cine tie ce drepturi de autor, or 'i trecut pe la 8"od#oria9 Am #%icit "e la 4, /ine Ta/i o#a, purt&nd un mesa. din partea lui Alecu 0mi scrie pe-un er/eţel de %&rtie mirosind a rieslin#: 8$onan, detecti/ule, ţine-te bine, că /enim i noi Cartă-ne, pe c&t &ţi stă &n putinţă!9 -am ţinut c&t m-am ţinut, dar pe la apte i .umătate =1J,3+? &ncepusem să simt c-ameţesc At&t din cauza aburilor suprasaturaţi de alcool care pluteau &n local, c&t i din pricina stomacului ă c%inuia o p&rdalnică de 'oame, — cred că datorită ner/ilor  — aproape permanentă, cu toate că mai ciu#ulisem nite 'ripturi ='ără carto'i, că-n#raă? "opulaţia Natan#ăi se uită la mine c%ior& cup  prea mult spaţiu ar n-am cum să le satis'ac predispoziţiile contestatare "ot să reduc orice, do/adă că ţin i re#im de slăbire, numai din /olumul cu care m-a %otăr&t natura nu s&nt &n stare 0n ciuda 'aptului c-am a/ut i ce/a succese &n ultimii ani, /reo ase sute de #rame date .os, #abaritul meu răm&ne constant =adică depăit? "e la opt i un s'ert, mă dau i eu pe băutură 2;

ticlă după sticlă )ici nu mai ţin socoteala 0n mai  puţin de un ceas, am dat ducă apte 8$i-co9! 0n .urul meu e in'ernul ai tare ca-n ante racii beau de z/&ntă, &mbrăcaţi &n bul#i i tuni cu  plete răcoaicele la 'el $ă nici nu le deosebeti Tranzistoarele at&rnate la brăcinar, 'iecare pe alt  pro#ram, urlă diabolic mo#ul taba#ic ne &n/ăluie de pretutindeni )u se mai /ede nimic ar nici nu se aude i-a 'ost imposibil să păstrez masa liberă $&ţi/a zdra%oni =peste 1,I; m? m-au in/itat să-mi restr&n# spaţiul /ital Acum stau e@traplat, l&n#ă perete, c&nd la intrare se dezlănţuie un tărăboi nemaipomenit D#omot de pa%are sparte spătarul /oci'erează 6oci'erează i noii sosiţi, care au dat cu ua peste el la/ă omnului! Au /enit băieţii $ăci ei erau Alecu i Huţu Ddra/eni la minte i trup $am ;+O! Răcnesc spre ei:  — Aici, Alecule! Huţule! ă identi'ică, localiz&ndu-mă după /oce, i, stri/ind &n picioare sand/iuri i alte specialităţi ale casei, b&.b&ie prin smo#ul din ce &n ce mai dens ai lansează c&te o a/ertizare sonoră, din dorinţa de-a a.un#e la mine cu orice preţ 0n s'&rit, au răzbit 6ecinii mei s&nt totui băieţi de treabă, căci le 'ac loc să se aeze ai mult pe mine, dec&t pe banc%etă acă a a/ea lasere &n loc de oc%i, Alecu i Huţu s-ar 'i topit de mult, dezinte#raţi ar se 'ac că  plouă  — $e bem(  — &nteţi nebuni( Asta-i tot ce-a/eţi să-mi spuneţi( Alecu mă pupă insidios, ameţindu-mă cu răsu'la2*

rea lui spirtoasă:  — ac-ai ti ce ţi-am aran.at, ai 'ace cinste! upă &ndelun#ile lor e@plicaţii, ce-i drept ispititoare, cad de acord să le o'er un /izic%i "entru mine comand a opta ca'ea ='ără za%ăr?, aprindem ţi#ările i &ncepem i noi să contribuim la &ntărirea luptei &mpotri/a poluării Gui Alecu &i ard oc%ii &n cap ntuziasmul lui Huţu 'rizează demenţa  clar că se &nt&mplă ce/a neclar7  — etecti/ule, eti un om 'ăcut A/em locul!  — e@plodează Alecu  — e-aia am &nt&rziat, bestie scumpă! — adau#ă detonant Huţu Ei-n /reme ce sorb #ra/ din /izic%i, &i apropie capetele de mine i mă pun la curent cu ultimele e/enimente:  — Am aran.at totul la 8"od#oria9 )e-am &nt&lnit cu "ietraru, de la .udeţ, a/em i permisele de la ia7  — $ine-i ia(  — )u ia, erotomanule, ci inisterul Cndustriei Alimentare  — Ei ce ne/oie am eu de permis de la industria alimentară, nu tiţi că ţin re#im(  — )umai la m&ncare te #&ndeti!7 ai bine stai i-ascultă7  — tau de zece ceasuri!  — erită, i ai s-auzi de ce "ietraru a /orbit cu  preedintele $PapPului, s&nt prieteni la toartă, ţi-a 2F

or#anizat o primire ca-n basme, &ţi dă o odaie de lucru, are baltă cu trei bazine, crescătorie de crapi, taie i doi cocoi emasculaţi, claponi, mă-nţele#i, neateaptă cu ei la cuptor, 'ace i nite potroace de să-ţi baţi copiii Tra#em un pescuit de pomină, du pă care te lăsăm sin#ur să-ţi termini cartea  bine! Bata, la noapte plecăm Ai benzină( acă nu, 'acem  plinul la ieirea din ora7 e &nc&ntare, &mi pierd #raiul 0l recapăt cu #reu i le declar:  — )-am cu/inte să /ă mulţumesc ar ce mă 'ac unde dorm( $-am plecat de-aseară Am e/adat  — ti diliu(  — a! Ei dacă se-ntoarce "ene, s-a zis cu plecarea mea &n condiţii panice7 Alecu mă linitete numaidec&t:  — ormi la mine, nu-i o problemă! ar perspecti/ele &n'ăţiate de băieţi nu-mi dau  pace $er lămuriri suplimentare Alecu a mai 'ost  pe-acolo ste un pescar atins #roaznic de 'ilo@eră -a &ntors cu zece crapi de e@poziţie Gocurile au o 'rumuseţe de /is  linite ca-n zilele dint&i ale zidirii lumii "reedintele $PapPului are i o casă de oaspeţi $u patru camere ă #ăzduiete i trei luni, dacă-l ba# &n roman imineaţa n-am dec&t să lucrez, iar după-masă, pe la apus, mă duc să dau la  pete $olcăie ciortanii &n baltă, ca &ntr-un cazan lipo/enesc Cspră/ile lui Alecu, din eltă, s&nt de notorietate  publică ă incintă să plec cu el la pescuit ai ales că-i considerat un as &n7 ramură 5ai că-ncepe bine romanul meu emarează &n  plină &mpărăţie a apelor <ăieţii nu stau dec&t o zi, 2I

'iindcă au treburi la >ond Radem cocoii preedintelui, apoi ei &ncarcă petii i se &napoiază la
/ ŞI-A 0!ST +IUA 1NT1IA2

Ga 23,4; &l ducem pe Huţu acasă, &n
 — ă 'im serioi Ga patru e prea t&rziu "une să sune la trei "&nă ne-mbrăcăm, p&nă &ncălzesc motorul, se 'ace cinci c&nd a.un#em la >irinca  — )ici la ase nu-i t&rziu $ă trebuie să trecem i  pe la Huţu, să-l luăm cu noi $easul n-a mai sunat )ici la trei, nici la patru  )-a sunat deloc $ăci Alecu, &n 'ri#urile pre#ătiri sculelor de pescuit, uitase să-l mai &ntoarcă Aa că  pe la F,++ ne-am &ntors pe partea cealaltă i-am mai somnolat p&nă la J,++ Ga Huţu acasă, tocmai &n
0ntre timp, 8diliul9 se &ntoarce cu sacoa plină  — $e-ai 'ăcut, domMle( )u tii că-s la re#im( $e 'acem cu at&tea #o#oi(  — "ăi nu-s dec&t cincisprezece  — "entru tine i Alecu(  — $e-s multe( Cmposibil de discutat normal cu m&ncăul ăsta de Huţu 0i iau sacoa i-o /&r sub scaunul meu )u mai &nainte de-a le &nm&na c&te-o #o#oaă  — 6ă dau numai una ca să /ă ast&mpăraţi 'oamea Restul le ducem copiilor preedintelui Eoseaua e liberă oarele arde, aa cum se cu/ine &ntr-o zi de /ară t&rzie 8iat-ului9? 0n orice caz, n-am călcat nici o #ăină  )ici n-am bă#at de seamă c&nd am a.uns la >irinca Ei nici c&nd le-am /enit de %ac #o#oilor -a 31

dus dracului re#imul de slăbire "recis că aez pe mine două ocale >urios pe slăbiciunea 'irii mele, pun o 'r&na  bruscă, drept &n 'aţa sediului $PapPului ă pomenesc cu Alecu &n c&rcă Huţu a nimerit mai bine, &n spaţiul dintre scaunele din 'aţă i cele din spate Are destul loc, după cum obser/ ealt'el nici nu s-a trezit Alecu, &n sc%imb, &mi spune c&te/a /orbe bine simţite i mă &ndeamnă să tra# &n curtea $PapPului Ga poartă nu-i nici un paznic ar nici la birouri nu #ăsim pe cine/a  12,3+ 'i@! r 'i &n pauza de pr&nz( Abia &ntr-o c%iţimie din 'und se aude răcnind o 'emeie educ imediat că-i tele'onista:  — "upăzeeeenii! "upăzeeenii! Allo! "upăzeeenii escoperim o 'etiţă 'ira/ă i costeli/ă, cu oc%i de "erlan albastru Are un #las subţire, piţi#ăiat, dar  pătrunzător ca un ţi/loi e-aia or 'i pus-o la tele'on e uită la noi &ntrebătoare, 'ără să-i părăsească receptorul $ontinuă să stri#e disperată:  — "upăzeeeeenii! Allo! "upăzeeeeenii! tăm i ateptăm ărmana tele'onistă ateaptă i ea să-i răspundă "upăzenii ăia ar se &n/ră.bete &n zadar Hipă, răcnete, se /aită "upăzenii nu răspund  dră#uţă 'ătuţa lădie i cu părul c&rlionţat Ga un moment dat renunţă la "upăzeni i se &ndură de noi:  — "e cine căutaţi(  — nde-i to/arăul pre(  — )au( To/ $aroiu(  — Qsta e!  — "e el &l caut i eu )u /edeţi că nu răspunde( 32

 — e la "upăzeni( $e să caute acolo( Trebuia să ne-nt&lnim cu d&nsul aici, la sediu  — $u nau( ira-m-a! e ieri seară a plecat cu  petele la "upăzeni Ei dus a 'ost  — $e pete(  — "loconul pentru $ompetrol Ga bază $ă alt'el nu ne dă motorină A bă#at nau nă/odul la Etila, i-a scos ultimii ciortani  — )-a lăsat nici o /orbă( )u /-a spus c-or să /ină nite to/arăi de la
ă uit c%ior& la Alecu $e-a /orbit cu "ietraru( Alecu pri/ete &n#rozit la Huţu Apoi se uită am&ndoi la mine ra i cazul u eram cel care a/eam ne/oie de-o oază de linite, unde să scriu netulburat Cacă i locul de basm Ginitit $%iar 'oarte linitit, deoarece nu-i nimeni prin prea.mă $asa de oaspeţi e &nc%isă de anul trecut A pătruns zăpadă pe sub sa#eac, a um'lat #rinzile, i s-a  prăbuit ta/anul $&ţi/a cetăţeni, auzind c-au /enit nite bucureteni la pete, se uită la noi ca la in/eidări "ete, la ei( "ăi nu l-au predat pentru
la/ă omnului, 8
& ŞI-A 0!ST T!T +IUA 1NT1IA2 DA DU,3-MAS3

Tot drumul, rul&nd &napoi spre irinca Ei cum ţipa &n receptor, de parcă se rupea ce/a &n ea, repet&nd &n continuu: 8"upăzeeeenii! "upăzeeeenii!9 Huţu, cu oc%elarii căzuţi pe nas, &i pierduse aerul său distins i .o/ial "ărul, abia &ncărunţind, i se  pleotise pe-o parte, iar buzele 'rumos desenate  pu'ăiau discret, ca o pompă de bicicletă 8$arpaţi9 ormea dus, obosit i dezum'lat, ţin&ndu-l &n braţe  pe Alecu arele pescar pesemne că /isa 'or'ota cra pilor din bălţile lui )ea.miai $%ipul său, de copil eliminat din clasă pentru purtare necu/iincioasă, &m bu'nat i amăr&t, se spri.inea pe burticica lui Huţu, clătin&ndu-se uurel la %opuri 0i supra/e#%eam &n retro/izor ă indispunea starea asta de somnolenţă nesimţitoare ai ales că &ndrăzniseră să mă admonesteze pentru nenorocitele alea de #o#oi, pe care le %ăpălisem aproape 'ără /rere $u toate acestea, acum &ncepea să mă c%inuie o 'oame cumplită, absolut ine@plicabilă =după 13 #o3;

#oi? )u-mi părea rău că le lic%idasem Alecul meu i cu Huţu, după aran.amentul lor nemaipomenit cu "ietraru, meritau să rabde de 'oame 0n s'&rit, pe la 1*,++, parcam &n 'aţă la 8
 — itaţi, mă! >iţi atenţi! Cată-l cum sare! Alecu nu se mai putea stăp&ni Hopăia &ntr-un  picior, ca posedat de satana 0ntr-ade/ăr, nite crapi ne#ri i dolo'ani săltau pe 'aţa bălţii, de-ţi era mai mare dra#ul upă /reun ceas i ce/a, &ncepu să amur#ească >ăcusem i eu i Alecu scurtă la m&nă ar nu 8muca9 la/ă omnului, nici ăia cu 8ercedesurile9 nu 'ăceau /reo br&nză tri#au la noi să nu az/&rlim &n direcţia lor, că le alun#ăm petele )e 'ăceam că  plouă, i-i dădeam &nainte ar tot de#eaba G&n#ă noi se aciuase un puti cam brunet, de /reo nouă-zece ani e /edea de la o potă că era 8omul  bălţii9, care-i cunotea toate tainele tătea pe ciuci, tră#&nd dintr-un c%itoc i d&nd 'umul pe nas )e  pri/ea nepăsător i oarecum 8tri'azic9, cum zice tanti Raliţa Ga un moment dat i se 'ăcu milă de noi:  — )ene, mă nene, #eaba z/&rliţi cu lanseta )u mer#e la babaroase Qsta-i crap din import7 e-aia nu muca, 'ir-ar să 'ie 0ncercasem cu mămăli#ă, cu r&me erpeti, cu pătrăţele de caca/al =o .umătate de il?, cu boabe de porumb  — ar /oi cu ce-l momiţi, puiule( — &ntreabă Huţu, de pe tuă
clară de acord cu aroma după ce tra#e primul 'um i ne declară ritos:  — Ra%at!  — )u-i bună ţi#ara( — &i sare din panto'i Alecu  — Asta măn&ncă )umai tri'oi i ra%at Asta-i  place, asta consumă! Răm&nem interzii c&te/a clipe e unde să luăm ra%at, aici pe mar#inea bălţii(  — Ei ăia, cu mainile, dau cu ra%at( — &mi mani'est eu curiozitatea  — )ţ! $ă n-ar mai sta aici de-azi de dimineaţă! Alecu, marele or#anizator i pescar, are o idee de #eniu coate 1; lei =trei bancnote, noi nouţe? i i le dă putiului:  — ăi $ostică, sau cum &ţi zice7  — Romaniţă, nene7  — ă, măi, o #oană i ia-ne un il de ra%at7 >acem cinste7  — ar costă numai nouă lei7  — )u contează, 'u#i la cooperati/ă i /ino numaidec&t! "&nă atunci ne odi%nim un pic! "e la I i ce/a =mai precis 2+,1+?, de-acum se &ntunecase de-a binelea, — &ncă ne mai odi%neam "esemne că i Romaniţă se odi%nea pe unde/a, ser/indu-se din c&nd &n c&nd cu c&te-o bucată de ra%at

4 Şl-A 0!ST +IUA A D!UA2 ŞI ULTIMA 3I

0n zadar l-am mai in/itat pe Huţu să mear#ă cu noi pe /alea
bser/ că, din pricina #rabei, uitasem să-mi tra#  pantalonii pe mine rice rău e spre bine acă nu mă-ntorceam &n dormitor, puteam să-l atept pe Alecu p&nă poimarţi Adormise din nou, .os pe co/or G-am &mbrăcat cu 'orţa, l-am t&r&t p&nă la maină i, &n s'&rit, am pornit spre $alea Ale@andriei Ga 4, &n plină beznă, ieim pe barieră Bo#oeria e &nc%isă "ăcat ai ales că mă culcasem nem&ncat =din punctul meu de /edere? Auzisem mai de mult despre le#endara baltă de  pe 6alea irinca, )ea.miai al lui $otobaie e /reme ce era paznic, tia el cum să ne scoată din &ncurcătură $red c-am orbecăit /reo două ceasuri bune, c&te/a zeci de ilometri in'ernali, p&nă să dăm de drumul ră#ănetilor Ei &ncă un ceas, p&nă să #ăsim coasta Di#ului )-auzise nimeni de ea ra i 'iresc $ăci se numea, de 'apt, coasta i#ului Alecu, tot timpul ăsta, s'orăise &n spatele 8
miai al lui $otobaie, s-a trezit i /a.nicul Alecu di%nit, &n plină 'ormă de atac e 'apt l-au trezit stri#ătele mele $ăci )ea.miai era surd zdra/ăn e-am&ndouă urec%ile Răcneam la el, de simţeam că-mi plesnesc plăm&nii:  — ăi nene, nene )ea.miai, am /enit trimii de 'inul matale7 >inul de la >irinca7  'i 'ost el surd, dar pricepu numaidec&t despre ce era /orba e /ede că a/ea uza.ul posesorilor de  permise pentru pescuitul e@perimental $&nd i-am &nm&nat, &n proprietate personală, i sticla de 8bătr&nă9, sustrasă de Alecu din cămara ne/esti-si, a &nceput parcă să audă mai bine  — GasM că tiu7 m-am /ăzut aseară cu 'inuM7 6-am ateptat toată dimineaţa7 ce-oţi 'i /enit aa t&rziu( $ă trebuie să plec acasă7 eu mi-am terminat slu.ba7 imt cum mă pălete un par &n cap  — tai oleacă, măi )ea.miai, ce, ne lai &n pom( 7 Ai inima asta( Alecu se &n/rednicete să coboare i el din
care am altă opinie?  — Atunci ne instalăm aici(  — )-a/eţi dec&t ar aici nu-i pete! Alecu se repede la urec%ea lui i urlă ca scos din minţi:  — "ăi ce păzeti aici(  — <ălţile, ce să păzesc $ă d-aia iau lea'ă iat9-ul p&nă la bazinul cu pricina ar )ea.miai se lasă #reu e-n/oiete, abia după ce-i promitem că-l ducem acasă cu maina )u-i departe, ne in'ormează el, 8coleica, preste deal9 Alecu mă imploră, tăc&nd, cu nite oc%i de e@o'talmic  )e urcăm cu toţii &n 8
Car eu, %ai să-l duc pe )ea.miai al lui $otobaie,  p&nă 8coleica, preste deal9 $oleica, peste deal, se do/edete a 'i la /reo 3; de ilometri 0nsă )ea.miai ţine neapărat să 'ie recunoscător Aa că s&nt silit să-l duc c%iar p&nă &n dreptul casei sale, la mar#inea cătunului "arcur#&nd uliţele %&rtopite, care răzbăteau la adresa respecti/ului, &mi rup i un amortizor )umai ca să-mi o'ere o sticlă cu /in de-al lui -a/em ce  bea pe baltă Cau spăsit sticla, mulţumesc, după care ambalez motorul de puteai să .uri că-i reactor, i pornesc &n /iteză spre %eleteul unde mă atepta Alecu upă ce-am rătăcit drumul, am a.uns &n s'&rit la baltă Alecu nicăieri  )ici n-a/ea cum ra altă baltă 0l lăsasem l&n#ă o salcie Car aici nici urmă de această specie "e la două după-amiază, dau de Alecu $ur#eau apele pe mine, de parcă 'usesem la aburi, la
lanseta mea(  — )u /rea să-i mear#ă mulineta e 'apt, eu dau la pripon Am /ăzut ne#ru &naintea oc%ilor $red i eu că nu mer#ea >ăcuse 8perucă9 la mulinetă I+ de metri de nailon special, import din R>B i-am descurcat nailonul 0ntr-un ceas am reuit să-l montez din nou pe tamburul mulinetei Alecu stătea &ncremenit, cu oc%ii la apă u parcă nici n-a 'i e@istat prin re#iune "&nă la urmă, mi-am luat inima-n dinţi, i-am &ndrăznit să-l &ntreb:  — ucă ce/a(  — i#ur că nu! ra ade/ărat Abia de luase două ciortănici upă ce m-a lămurit că petii mucă mai apri# la buturu#a de l&n#ă 8#in#ia stu'ului9, am &n'ipt  babaroasele &n cele trei c&rli#e i-am 'ăcut /&nt i-am e@ecutat o lansare de concurs ă 'i /rut i tot n-a 'i nimerit ar acum, 'ără să /reau mi-am proţăpit c&rli#ele drept &n scorbura buturu#ii Toate trei $&rli#e de import, aurii Am tras de ele, p&nă mi-au ieit oc%ii din cap 0nsă c&rli#ele n-au ieit )ailonul s-a rupt la .umătate Ei-am rămas cu c&rli#ele &n buturu#ă, plus /reo 3+ de metri de nailon 6a să zică, acolo mucă mai bine, domle Alecule, la 8#in#ia stu'ului9, l&n#ă buturu#ă! i, lasM, că te-n/ăţ eu minte! imt cum &mi 'ierbe creierul Ga cea mai &naltă  presiune oarele 'ri#e )er/ii mi se deznoadă, de  parcă ar trebui să-i pun din nou pe moaţe, i nu 44

mai rezist Arunc &n maină lanseta, ce-a mai rămas din nailon, rucsacul i toate boar'ele celelalte, mă urc, pornesc motorul, i urlu la Alecu:  — acă-n treizeci de secunde nu eti l&n#ă mine, te duci să te culci la )ea.miai al lui $otobaie, 8coleica preste deal9

5 CINA CEA DE TAIN3 ŞI 6*EA70AST8-UL DE 1M,3CAE

$u 8ără să tiu nimic Tăce i ne/astă-sa, e/ident indispusă, c&nd intră-n odaie cu-o ta/ă imensă pe care se a'lă un teanc de p&ine proaspătă, eterna cană cu cărţălău =acru, 'ără &ndoială? i-un maldăr de pastramă de raţă sălbatică 4;

 — $rapul mai era /iu, aa că l-am lăsat să-noate &n baie 6ăd eu, m&ine, ce 'ac din el &ncaţi i duceţi-/ă la culcare 6ă las, că-ncepe anni@ la tele/izor!7 estecăm &nd&r.iţi i &n/erunaţi eznădă.duiţi, dăm pe #&t pa%arele de cărţălău, doar-doar or izbuti să &mpin#ă la /ale bucăţile de pastramă  — "arcă s-a mai mai acrit poirca asta7 Alecu pleacă oc%ii i mă dumirete:  — "ăi ăsta-i din sticla pe care ţi-a ţi- a dăruit-o )ea.miai! 6ăz&ndu-mă indi#nat, Alecu &ncearcă să mă &m buneze:  — )u 'i amăr&t, detecti/ule )u era un loc prea nimerit pentru scris  — $are din ele, >irinca >irinca sau /alea
Adormim c&t ai zice pete in dormitorul 'amiliei Tilea, se aud &mpucături Tra#e anni@ Ei tra# tra#ee tare tare "ese "esem mne că-i că-i &nar &narm mat cu cu-o -o pu puc căă mitralieră ă tra#ă sănătos $ă noi nu-l mai auzim7 6isăm linitea de basm a >irincăi, colcăiala ciortanilor din le#endara baltă a lui )ea.miai "riponul lui Alecu stă z/&rlit departe, l&n#ă buturu#ă, la 8#in#ia stu'ului9 )e uităm la ea ameţiţi de bătaia soarelui )oroc că priponul e pre/ăzut c-un -un clop lopoţe oţel acă tra tra#e ciort iortan anul ul,, se-a se-apu puccă i sună ite-acu Auzi-l cum sună7 sună ar#intiu7 sună7  — Treci la tele'on, c-a dat "ene peste tine, ţi-a a'lat urma7 Alecu mă scutură ca pe-un sac de carto'i C s-au um'lat oc%ii de somn, c&t nite #o#oari Ga tele'on, ne/astă-mea r&de ar#intiu la/ă omnului, &nseamnă că nu-i supărată  — $um de ţi-a dat &n #&nd să mă cauţi la Alecu( Alecu(  — Tanti Raliţa, săraca, ei să-i mulţumeti A luat la &ntrebări pe toţi prietenii notri Car Huţu i-a decla eclara ratt că eti eti &n 8do docu cum men enta tare re99 cu Alec Alecu u Eiatunci totul a 'ost clar7  — da7 Ei ce-a mai mai 'ăcut tanti Raliţa(  — )u-i destul(
"ărul &ncărunţit al lui Alecu se zburlete de curiozitate A rămas tot aa cum &l tiu, iscoditor ca o  babă  — $e s-a-nt&mplat( s-a-nt&mplat(  — )imic #ra/
'orm prescripţiilor care ţin să mă slăbească cu orice  preţ )umai că ceaiul nu-mi place =a pre'era un 5ornimann?, br&nza de /aci are #ust de burete de  baie =i nici ăla din late@?, iar restul nu izbutete dec&t să-mi &ntărite sucurile #astrice Aa că mă pre'ac &nc&ntat de sa/urosul 8brea'ast de &mpăcare9 e 'apt, ard de nerăbdare să tiu ce-i cu camera aia de la 8ila 419 ar "ene nu cunoate nici un amănunt "lutim &n plină eni#mă $ine să se 'i ocupat de #ăsirea acestui re'u#iu(
% *!N"!U *UN9 6MILA : "entru a nu-mi complica e@istenţa, suie-te-n tren, coboară din tren, i-aa mai departe, căr&nd după mine &ntre# calabal&cul, recur# la o decizie absolut no/atoare: plec cu 8
ce de la Tulcea p&nă la 8ila 419 nu e@istă altă cale de transport, iar pe plan local o să-mi 'ie e@trem de util pentru deplasările documentare documentare Asta-i una la m&nă, iar două la m&nă, am #ata &ncărcate toate lucruoa oarele, de c&nd am tentat e/adarea spre >irinca nde, din păcate, n-a mai 'ost ne/oie să despac%etez bţin& bţi n&nd nd ap apro roba bare reaa ne ne/e /est sti-m i-mi,i, tele tele'o 'one nezz tutu tutu-ror ror ne neam amur urilo ilorr i prie priete teni nilo lor, r, in/i in/it& t&nd nduu-ii să asis asiste te la plecarea &n marea e@pediţie de creaţie Tanti Raliţa, de care mă temeam serios, din pricina implicării d&nsei &ntr-o serie de &nt&mplări binecuno necunoscu scute te citito cititoril rilor, or, ma mani'e ni'estă stă,, spre spre surpri surprinde nde-rea mea, un entuziasm conta#ios Alecu, ai.derea $%iar cu unele detalii suplimentare:  — etecti/ule, te-am 'ăcut om! Abia acum mi-am adus aminte e la mine ţi se tra#e tele#rama acă nu-i semnată, mai mult ca si#ur că pro/ine de la diadea tepan tepan $ueai, prietenul meu lipo lipo/e /eaan, de la 8il 8ilaa 41 419 9 0n ultim ltimul ul timp imp  primisem /reo trei scrisori de la d&nsul $erea să-i e@pediez, de ur#enţă, nite trăscău! $&t s&nt de uituc, totui pare-mi-se că i-am răspuns irinca, &mi ieise din minte diadea tepan Aa că, pentru a sal/a onoarea  breslei, ia cu tine c&te/a butelii de material in'lamabil acă nu arde, aruncă-l Te 'aci de r&s acolo7  — 6a să zică mă trans'ormi &ntr-un soi de comi;+

sionar! $e/a lemne de spart n-ai( $o/oare de bătut,  parc%et de 'recat( pune tot, nu te .ena! Alecu r&de #utural, apoi continuă:  — A/&nd &n /edere i lu&nd &n consideraţie că nu eu s&nt &n căutare de #azdă, cred că cel mai recomandabil ar 'i să te ocupi de #ăsirea trăscăului corespunzător Ga prezentarea 'lacoanelor, /ei 'i primit ca un paă "ur i simplu te in/idiez Auzi po/este, domnule, să scrii i să dai la pete, &n mi.locul eltei! $ine i-ar dori mai mult( &ine dimineaţă /in i eu să te petrec "a i puss! "lec la 8Natan#a9 ă-nt&lnesc cu Huţu 0i comunic i lui /estea de pomină, poate /ine i el la plecarea ta! "a i &ncă o dată pa! >ără să mă mai mir de boacănele lui Alecu, pun resemnat receptorul la loc 6a trebui să renunţ la c&ţi/a litri din stocul meu de alcool casnic au, pre numele său, trăscău Ei aa nu prea a#reez con/ersaţia cu spirtul ei ar mai 'i destul timp p&nă la darea startului, alcătuiesc totui la repezeală o scurtă listă, pe care-o &nm&nez ne/esti-mi:  — $opilă bună, elta nu-i ici, colea )-ar 'i rău să-mi completezi bu'etul portati/ >ii dră#uţă i cumpără-mi c%estiile astea7 "ene &i aruncă pri/irea peste cele &nsemnate, apoi &mi con'iscă pi@ul i &ncepe să tear#ă din notă  — $ostiţă a'umată( )u ţine, măiestrică! 0n eltă-i cald e strică )ici unca, nici cea'a, nici aizerul7 0ncerc să mai sal/ez c&te ce/a: ;1

 — 6reo trei cutii de uncă, de aia, la cutie7  — Total contraindicată "rea-i sărată! Ga urma urmei, elta-i plină de pete "entru ce-ţi trebuie uncă de "ra#a( Ai să măn&nci numai pete @act cum ţi s-a recomandat lab, cu carne albă ă nu te  pui cum/a pe morun i nisetru ă prinzi i tu tiucă7  — $opilă bună, &ţi &nc%ipui că tiuca se prinde aa, la comandă( 0n a'ară de caras, n-am prins &n /iaţa mea alt pete!  — Ei de unde aduceai crapii ăia de trei ocale, alăii, mrenele, somnii, mi%alţii i toate celelalte specii, că de abia le-am &n/ăţat numele(  — e unde să le-aduc( e la baltă, bine&nţeles ar n-am a'irmat că le-am pescuit personal7 "e la miezul nopţii, după ce-am ispră/it cu pre#ătirile de plecare, reuesc să mă &ntind la orizontală  — Trezete-te, domnule detecti/! 5aide, scoală! Au sosit toţi musa'irii Te-ateaptă &n su'ra#erie $&t mai ai de #&nd să dormi( — mă c%estionează "ene, z#&lţ&indu-mă 0n cinci minute, mai iute ca la pompieri, &mbrac ţoalele de călătorie i mă prezint &n su'ra#erie nde, după cum era i 'iresc, s&nt primit cu urale Tanti Raliţa, tră#&nd ad&nc i disperat din 8mărăeasca9 ei poluantă, se a'lă plasată la locul de onoare, &ntre Alecu i Huţu, care mi se par oarecum prea eu'orici pentru o oră at&t de matinală "recis că Alecu, &nrăit Toma-necredinciosul, a probat in'lamabilul pre#ătit pentru tepan $ueai, insti#&ndu-l ;2

i pe Huţu ai erau mobilizaţi i 'inii din rumulTaberei, cumnatu-meu i cumnată-mea de la e/a, că nu se putea alt'el, i%ăiţă-baronul, prietenul i /ecinul meu de curte 0n total nouă ca'einomani,=inclusi/ bul#ăroaica de "ene, ne/astă-mea, care-mi aduce i mie o ca'ea, cu za%arină? )ouă i cu ser#entul, adică personalitatea subsemnatului, zece! "ene nu-mi mai ser/ete micro-minide.unul mult ateptat inii, mai practici, un 'lacon de ri/anol &nt am&ndoi cercetători c%imiti Huţu mai7 pe pro'esie, o pan#lică de maină e scris "&nă i Alecu a sosit c-un pac%eţel ă .enez să-l des'ac "rea-i bine &mpac%etat ă asi#ură că-i ce/a de m&ncare  să-i identi'ic conţinutul pe drum "un&nd la o parte cadourile, pornesc să-mi beau i eu ca'eaua Tanti Raliţa nu scoate o /orbuliţă $eea ce mă miră nespus )u-i stă &n 'ire )umai Alecu, dintre ;3

toţi, /orbete c&t &ntrea#a adunare laolaltă )-are pic de ast&mpăr "osedă at&tea preţioase in'ormaţii deltistice, &nc&t uită i de ca'ea "&nă să-i ispră/ească repertoriul, se 'ace J,3+ % Ar 'i timpul s-o &ntind $&nd părăsesc curtea din $alea oilor, condus de liota neamurilor i prietenilor, trecuse mult de 11,++ % "&nă la Biur#eni 8iind insu'icient 'rapate, prezent&nd doar temperatura mediului &ncon.urător =2J #rade $elsius, la umbră?, n-am bene'iciat nici de a/&nt, i nici de ener#ie $i numai de-o transpiraţie abundentă i instantanee ;4

$eea ce, 'ie /orba &ntre noi, se putea obţine i după consumarea unui ceai de plante medicinale "este c&ţi/a ilometri, să tot 'i 'ost /reo aptezeci, simt c-adorm la /olan ar după ce-am pus, c&te/a s'erturi de ceas, capul pe m&na dreaptă, pitit sub nite aluni de la mar#inea drumului, m-am sculat odi%nit i plin de 'urnici in  in cele roii "&nă la iat9-ul, doar cu trei  băieţi putere, pompistul pompistul răm&ne interzis ă prăbuesc pe scaunul din st&n#a al 8
dec&t motorina: F; ameliorat ă-l sorbi cu lin#uriţa, nu altce/a e trei zile &ncoace, numai cu dintr-a tr-ast staa alim alimen ente tezz turi turism smel elee ce-a ce-auu trec trecut ut pe pe-a -aic ici i $%iar i străine7 Ei nimeni n-a /enit să reclame7  — $red i eu7 dacă nu le-o mai 'i mers ca lumea motorul7 $u ce să /ină(  )ea/&nd altă soluţie, accept să-mi 'acă plinul cu F; $ pre surprinderea mea, motorul pornete la s'ert "lătesc corespunzător, i-l 'elicit pe pompist:  — etere, ce mai calea-/alea, eti tare! Ai dreptate! $red că ţi-au dat din #reeală benzină pentru Rolls-Roce!7  — )u /-am spus eu( — z&mbete pe sub mustaţă taţă spec specia iali list stul ul,, du după pă care care,, cu cupr prin inss de de-u -unn en entu tu-ziasm .u/enil, &mi ter#e &ndatoritor i parbrizul Abia c&nd ies din
cat! Timpul nu-mi permite să le e@aminez mai &ndeaproape "e cele din urmă, bine&nţeles Bonesc, — 'ără să depăesc /iteza le#ală, căci nici nu mi-ar &n#ădui amă#itoarea benzină a mec%erului de pompist, — spre port ă nu pierd /aporul la/ă omnului! 5urdubaia e trasă la debarcader ar ce ambarcaţie! @act ca-n 'ilmul 8A/enturile lui 5uclebber >inn9, pre/ăzută cu zbaturi,  burdu%ănoasă, mai mult lată dec&t lun#ă Ga /ederea acestei /enerabile relic/e, simt că mă trec 'iori Am impresia, /a#ă, că mă a'lu unde/a, &ntr-un port,  pe ississippi, i că /oi 'i atacat de indienii lui innetou ar, spre norocul meu, s&nt atacat numai de nea $onotop, e'ul colecti/ului an#a.at pentru &ncărcarea 8iind prima oară &n 'aţa unei asemenea probleme, prete@t&nd că nu s&nt tari'e, cer un preţ e@orbitant, depăind cu mult posibilităţile unui posesor de 8>iat9 *++  "rocedează &ntocmai ca particularii camiona#ii, de la depozitele de lemne 6iz&nd anume e@terminarea muteriilor upă tratati/e interminabile i penibile, ne &n/oim la o zecime din pretenţiile iniţiale ale 8doc%erilor9 8 doc%erilor9 $am ec% c%i/ i/aalent lentul ul une neii roţi roţi de 8er 8erccede des9 s9 $u #eantă cu tot upă ce-am trăit clipe de #roază, asist&nd la sur/olarea 8
m-am putut &mbarca i eu linitit Ginitit i uurat e /reo c&te/a sute de lei ar cal/arul durează Ei pe /apor )ici n-am urcat ca lumea pe punte, că izbutesc per'ormanţa de a mă rătăci Gume, buluc! ă plimb ca un disperat  pe /as, străbăt&nd coridoare in'inite i punţi intermediare, &ntreb &n st&n#a i-n dreapta, nimeni nu mă &nţele#e, de parcă a /orbi un dialect malae din nord, p&nă ce dă omnul i &nt&lnesc un matroz ori#inar din $&mpina, care mă conduce la comandantul car#obotului  — To/arăe căpitan, cred c-am dat peste un pasa#er clandestin! Gămuriţi dumnea/oastră problema $lientu-i #ras, are de unde să plătească Ei biletul i amenda7 bosit bosit de cei c&ţi/a c&ţi/a ilometri ilometri parcuri &n căutarea căutarea locului meu, trecut i-n biletul pe care-l &n'ăţiez  bătr&nului lup de unăre, pri/esc contrariat i demoralizat la c&mpineanul detecti/ )ici nu-l &ntre basem de unde se tra#e tra#e in#ur se destăinuise destăinuise $ăpitanul &mi respin#e do/ada &naintată, răţoindu-se la matroz:  — ar la treabă, nătărăule! )umai necazuri &mi  pricinuieti! "ăi cine nu-l cunoate pe to/arăul( insu-i ăla cu maina! — apoi mi se adresă mie,  pe direct: — u-te, domnule, de te plimbă 6izitează i matale /aporul $ă locuri n-a/em dec&t pe  bilet e aran.ează 'iecare cum poate 6reme ai cu duiumul "&nă a.un#em la 8ila 3F9, mai trec patru ceasuri7  — )-am ce 'ace la 8ila 3F9, domnule căpitan! ;I

Am cumpărat bilet pentru 8ila 419  — Etiu i eu să citesc, metere ar pentru 8ila 419, se coboară la 8ila 3F9 Aa-i piesa )u e@istă altă posibilitate, căci locul unde /rei dumneata să debarci mai are mult de ateptat ca să capete o ieire la canalul ulina "&nă-n sat, la 8ila 419, circulă re#ulat o căruţă, — c&nd nu-i pulbere diadea Caa, — care se ocupă cu transportul pasa#erilor )ici nu-i cale aa de lun#ă, doar /reo aptesprezece ilometri7 imt că paralizez:  — Ei de ce să nu mă mă deplasez cu maina( maina(  — )imeni nu te oprete, metere! ar /a trebui să mai atepţi "&nă se usucă drumul $-a plouat două săptăm&ni &n ir 0n cele din urmă, d&nd urmare in/itaţiei căpitanului, pornesc să /izitez %urdubaia &nt at&t de uimit de cele /ăzute, &nc&t nici nu obser/ c&nd trece timpul $red i eu )umai sala mainilor, unde nimerisem din #reeală, mi-a luat peste un ceas ar merită )u mai /ăzusem aa ce/a  măţăraie cumplită de ţe/i i conducte, peticite cu tablă i c&rpe, ca să nu scape abur ab urul ul,, o ru#i ru#ină nă in'e in'ern rnal ală, ă, &nc& &nc&tt mă-nt ă-ntre rebb ce 'ac 'ac mecanicii de nu e@plodează cazanele Ei n-ar 'i o  problemă prea complicată să sară i /aporul &n aer ai ales că n-a/em de-a 'ace cu nite cazane de ru'e ru'e,, ci cu nit nitee mon ont tri ri de &năl &nălţi ţim mea un unei ei case ase ='ără eta.?  )-a 'i zăbo/it at&t de mult acolo ar mi-era imposibil să mă strecor printre pasa#erii ce-i coceau /inetele pe ţe/ile de abur 'ierbinte, ciocnind ;J

&ntăr&taţi, din ce &n ce mai accelerat, nite pa%are  pline cu un lic%id tulbure, opalescent At&t &ntre ei, c&t i cu 'oc%itii ealtminteri păreau că se cunosc de c&nd lumea Ei nu era e@clus să 'ie i neamuri căpat cu bine din sala mainilor, asist intri#at la c%iol%anul #eneral ce se des'ăoară pretutindeni Ei pe punţi, i-n multiplele bu'ete, e@istente la di'erite ni/ele, i-n bărcile de sal/are 0ntr-o 'raternizare emoţionantă, pasa#erii i ec%ipa.ul măn&ncă pe sparte >iecare &i aternuse &n 'aţă le#ăturica cu merinde, 'iecare era pre/ăzut cu lic%idul acela tul bure, purtat &n clondire de =cel puţin? un litru i  .umătate Trăznea at&t de puternic a sama#on, &nc&t i /aporul &nainta sub in'luenţa /aporilor spirtoi, icnind i răsu'l&nd din #reu "ălit de-o /a#ă senzaţie de 'oame, decid că-i cazul să mă &ndrept spre cala unde 'usese depozitată 8iat9 &n sos tomat, mi-a /enit să r&d 0nsă /erde#ălbui

espă#ubindu-i copios, la preţuri de restaurant,  pe cetăţenii proprietari ai tomatelor, a trebuit să răm&n &n cală, l&n#ă 8
 peta spectacolul ai a/eam doar /reun ceas p&nă la sosirea pre/ăzută, cu at&ta certitudine, de bătr&nul lup de unăre, căpitanul /aporului pre re#retul meu, dar nu i-al celorlalţi pasa#eri, din ce &n ce mai antrenaţi &n con/ersaţiile lor cu sticloaiele, /asul &nt&rzie apreciabil $am /reo alte două ore Timp &n care m-am &ndeletnicit cu e@tra#erea 8>iat9-ului din bulion )u mai arăta at&t de alb, precum nu 'usese niciodată, ci /irase simţitor spre roz-bombon Ei mai spun unii că zeama de roii curăţă tenul! "osibil ie mi-a curăţat /opseaua de pe 8iat9-ul pe sus, căr&ndu-l &n uralele &ntre#ului ec%ipa. i ale asistenţei i-a cam p&lp&it cordul &n clipa c&nd am zărit maina deasupra apei,  pe pasarelă, dar a trecut i asta  — >ac cinste, 'raţilor! — anunţ eu, con/ins că nimeni nu mai era &n stare să &n#%ită o picătură Broaznică eroare de calcul 0ntr-un puternic entuziasm, propunerea mea-i aprobată &n unanimitate eplină Ei, atept&nd să apară căruţa lui Caa, particularul &nsărcinat cu transportul, cole#ii mei de su'erinţă se *1

 pun /&rtos pe băut A/usesem norocul de-a #ăsi,  pe plan local, la o mătuă a paznicului debarcaderului, o balercă de sama#on 0n /reme ce scumpii samariteni dau #ata, destul de rapid, balerca, reuesc s-o con/in# pe mătuă să aibă #ri.ă de maină )ămolul era at&t de #ros i /&scos, &nc&t nici #&nd să mă pot deplasa cu 8&l'&itori 0n cele din urmă &mi iau inima &n dinţi i &ntreb la &nt&mplare:  — $&nd /ine căruţa( $ă ne-apucă noaptea aici!7 pre surprinderea mea, mi se răspunde &n cor itasem că mă a'lu i printre lipo/eni  — 6ine Caa, a/em răbdare! acă nu /ine astăzi, /enim m&ine! -a/em răbdare ai bine ia i măn&ncă un pic de br&nză cu ţibulcă7 >acem cinste noi, 'aci i mata cinste cu sama#on! acă stau i mă #&ndesc bine, de c&nd m-am urcat  pe %urdubaia aia de /apor, c%iar de la plecarea din Tulcea, nu mai luasem nimic &n #ură "ac%etul cu merinde, dăruit de Alecu, s-a do/edit inutilizabil $onţinea numai pastramă de raţă sălbatică7 Hin să-mi păstrez tonusul /ital, aa că accept in/itaţia adunării #enerale pre seară, după ce mă #%i'tuisem cu ţibulcă i  br&nză /&nătă de baltă =e@celentă i #rasă?, după ce &ncercasem să #ust i eu din %olerca mătuii dar pe care am restituit-o imediat naturii, 'iind un distilat *2

casnic de sodă caustică i acid sul'uric, apare &n s'&rit i diadea Caa 0nt&mpinat cu mani'estări de simpatie deosebită, do/edindu-se ast'el a 'i o rubedenie a &ntre#ului colecti/, 'ace semn că /a participa i d&nsul la bairam 6e%iculul lui diadea Caa nu-i c%iar căruţă, ci mai cur&nd un soi de %araba, cum se &ntrebuinţau pe /remuri la căratul măr'urilor de la rumos adem $e bem Caa( Cndi/idul 'iindu-mi e@trem de simpatic, mai mult &n /irtutea perspecti/elor de-a ne transporta la 8ila 419, sar i propun:  — >ac cinste i lui diadea Caa, s-aducem nite sama#on!  )ici dacă a 'i decretat mobilizare #enerală, n-a 'i obţinut un asemenea succes $&ţi/a bărbaţi &n'acă *3

 balerca, o iau pe sus i se reped cu ea &n direcţia comeliei paznicului upă mai puţin de două minute, se &ntorc ar a/em de-a 'ace cu altă balercă $e/a mai /oluminoasă  — Dice tiotea 6an#%elina să mer#em la ea cu  bani ucem dumneata cincizeci de lei e trei ori inistră idee să plec cu maina &n eltă acă lucrurile continuă să se des'ăoare &n acelai ritm, /a 'i ne/oie, mai mult ca si#ur, să-mi scot 8>iat9-ul &n /&nzare 0n orice caz, ies mai ie'tin 0ndrăznesc totui să obţin lămurirea unei pro bleme /itale:  — $&nd plecăm( Ca spune, diadea Caa, c&nd o luăm din loc(  — A/em răbdare dumneata, a/em răbdare Caa  bem, Caa m&ncăm, 6asile obosit culcăm Ceim luna, urcăm i plecăm Acum odi%nim umneata 'acem cinste! Abia &ntr-un t&rziu &mi dau seama că 6asile este #loaba sp&nzurată &ntre %ulube 6eselia este &n toi Guna &nt&rzie "ornete să bată i un /&nt rece &nt mulţumit totui acă bate /&ntul, n-o să plouă eoarece este imposibil să micăm din nămol 8>iat9-ul, aran.ez cu mătua paznicului să or#anizeze #arda turismului ei, dacă mă #&ndesc mai bine, n-are nici un rost $ine dracu s-o 'ure( )ici cu tancul n-o scoate din #lod "e la unsprezece noaptea, bine/oiete să iasă i luna are c&t o mămăli#ă pripită Gumea pornete să se a#ite, or#aniz&nd &ncărcarea %arabalei )-a 'i  bănuit că este at&t de &ncăpătoare Eaptesprezece  persoane, plus ba#a.ele respecti/e, plus personalitatea mea, care nu-i de ici, de colo *4

@trem de bine/oitori, stare de spirit la care au contribuit substanţial i cele două balerci de sama#on, to/arăii de drum mă &n#%esuie &ntre o cumătră de dimensiuni apro@imati/ e#ale cu-ale mele, i o icoană c&t o o#lindă de dulap Ccoana — comandă specială la Tulcea, după cum mă lămurete  persoana, — are at&ta tinic%ea 'erecată pe ea, &nc&t  pentru a nu răm&ne in/alid, #radul CC, mă las mult &n st&n#a, unde-i ţine nepoata mătuii desa#a cu /inete per că nu-s coapte pe conducta de abur, deoarece icoana mă apasă #reu, pentru păcatele mele probabil, iar eu, la r&ndul meu, s&nt ne/oit să asupresc /inetele la acelai ni/el 6asile 'ace tot posibilul pentru a urni %arabaua din loc Ei, de necrezut, reuete "e-o distanţă de /reo două sute de metri Apoi se spri.ină iarăi cu @ilo'onul coastelor de %uluba din st&n#a "esemne c-aa-i /ine mai uor c&nd stă eoarece s-a oprit Caa nu se &n'urie impotri/ă, &l m&n#&ie pe 6asile  pe cap Apoi se adresează pasa#erilor:  — ădem .os, bre, că moare 6asile! >i#ura cu urcatul i cobor&tul din torturantul /e%icul, p&nă să a.un#em la 8ila 419, s-a repetat doar de /reo douăzeci de ori "e mine m-au scutit Ge era mai uor să &mpin#ă %arabaua dec&t să a.ute la suirea mea "ăcat că i-au dat seama prea t&rziu, abia la a u nsprezecea reluare a operaţiei 0n sc%imb, m-am o'er  it să ţin &n braţe icoana ai bine m-a 'i abţinut de l a asemenea idee ne'ericită )e#ustorul de icoane 'us ese om cinstit upă c&t c&ntărea, n-o 'erecase &n tinic %ea, ci-n 'ier beton $u e@cepţia pauzelor sus menţionate, călătoria a '  *;

ost c&t se poate de /eselă i instructi/ă $&nd s-a a'lat c-am să tra# la tepan $ueai, toată lumea s-a bucur  at nespus 0n special Caa rma să cobor pri-mul, &nt ruc&t $ueai &i a/ea %o#iacul la mar#inea satului ebarcarea mea, din %arabaua lui Caa, se petrece &n cele mai sărbătoreti condiţii To/arăii i to/a-ră ele de drum, oameni de treabă i e@trem de eu-'orici,  — din pricini bine cunoscute, — mă &mbră-ţiează, mă sărută, &mi pompează m&na, să mi-o de.#%ine din umăr Caa mă linitete, asi#ur&ndu-mă că-n zilele ur  mătoare, dacă se zbicete leaul, &mi /a aduce i 8< ombiţa9 Apoi are loc e@tra#erea din-tre pasa#erii &n #%esuiţi &n /e%iculul remorcat de 6asile $u c%iu cu /ai, izbutesc di'icultoasa per-'ormanţă >ără pierderi ireparabile rice pantalon, orice cămaă pot 'i c&rpite artis-ti c eci nu pun la 'icat Rămas sin#ur &n noapte, pri/esc &n#&ndurat la cas a /iitoarei mele #azde iros at&t de stranic a sama#on, rod al mani'es-t ărilor calde de prietenie, — &nc&t mai zăbo/esc c&-te/ a momente acă mă adulmecă tepan $ueai, preci s că se-mbată "oate că răcoarea nopţii /a &n-depărta e'lu/iile spirtoase pe care le de#a. &n can-tităţi indust riale "&nă atunci, continuu să e@aminez casa &n care /oi locui Soasă i pleotită &ntr-o parte, co.melia nu pare pr  ea arătoasă 0n sc%imb, datorită aezării ei la mar#ine a satului, c%iar pe malul unării-6ec%i, prin izolare a &n care a aruncat-o capriciul poseso-rului, mie mi s e pare locul ideal, at&t de mult /isat, pentru scrierea r  **

omanului ă apropii #ri.uliu de palan )e#ăsind la &ndem&nă o piatră să bat &n el, pentru a-mi anunţa sosire a, apelez la pumn in prima bătaie, nu prea sono ră, izbutesc să desprind o sc&ndură putredă din #ard, dar i să declanez nite sal/e de lătrături impresiona nte )u trec nici două secunde i se aprind lumini G a toate 'erestrele  mata%ală nea#ră, &nsoţită de două di%ănii &n-tun ecate i 'locănoase, ţ&nete &n #oană pe ua din 'aţă Apoi &ncepe să răcnească mai &nt&i la .a/re, pentru a l e potoli, după aceea la mine:  — $ine bate acolo( $ine scoală la mine noaptea( Ai(  — in partea domnului Alecu Tilea! Am /enit să stau la matale &n #azdă7  — A%a! omnul $onan la dumneata( Ai( Atep-t am puţin, le#ăm c&inii tepan $ueai, o namilă de peste un metru i nouăzeci, dispare cu dulăii &n spatele casei Apoi se &nt oarce i-mi desc%ide poarta e 'apt, nici nu era &ncuiată oar at&t mi-ar 'i trebuit, să pătrund &n mi.l ocul potăilor "ra' mă 'ăceau  — "o'tim, po'tim, domnu $onan! Ai adus lui te  pan pac%et de la domnu Alecu( )oi de mult scrim, n imic primim!  — Am adus, nene tepan, am adus in partea mea, trăscău de T&ncăbeti! )umai să-ţi placă, 'iind că-i prea tare!  — )u 'acem #ri.ă, domnu $onan! tepan bea i / odă-satelit!7 *F

Gocuinţa lui $ueai pare mai &ncăpătoare pe di-nă untru $amera pre#ătită pentru oaspeţi, la dimen-siu nile unui /a#on, posedă i-un studio, i-o masă i scaune "e scurt, &mi place Car 'ereastra, destul de e conomică, dă spre undele unării-6ec%i 6ăz&nd dezamă#irea de pe c%ipul tăbăcit al pescar  ului, &l dumiresc la iuţeală "entru a nu-i piere entuzi asmul  — Toate lucrurile s&nt &n maină Car maina-i la 8 ila 3F9  — Ei trăscăul(  — 0n maină! Totui nea tepan nu se dezamorsează  c%eamă  pe ne/astă-sa, mi-o prezintă: 8aa-Bara'a9, după c are &i dă indicaţii să pună de masă ei e trecut mult de miezul nopţii, mă bucură iniţiati/a lipo/ea-nului Etie să-i primească oaspeţii upă cum &mi dau seama, #ospodăria lor mer#e s trună Apa 'ierbe &n permanenţă 0ntr-un cazan de ru'  e, de /reo trei /edre, adăpostit l&n#ă cocina por-cilor "este o .umătate de ceas asist la prepararea celebrulu i bor pescăresc 0n apa tulbure, scoasă pe-semne din unăre, aa-Bara'a z/&rle o #ăleată cu peti subdi mensionaţi upă nici un s'ert de ceas, c&nd &ncepe să-mi lase #ura apă, scoate petii cu-o strecurătoare, i-i aruncă &n troacă porcilor  — Asta măn&ncă andolea! andolea, trezindu-se din somn, se năpustete lac om la petele 'iert $%el'ăie ca un porc $eea ce, d e 'apt, i este ăn&ncă at&t de lacom, &nc&t mă-ntre  b dacă i-or 'i dat m&ncare peste zi *I

aa-Bara'a, 'emeie iute ca un sp&rnel, dar la .u mătate din &nălţimea bărbatului ei personal, aduce o t&rnă de nuiele, din care aruncă &n cazan c&ţi/a crapi  borţoi, nite tiucă, un alău baban i-o ce#ă aproap e /ie "esemne că-i curăţase de maţe &n 'ap-tul serii 0n zeama #roasă, mai adau#ă două cepe, un pumn d e sare, c&te/a roii stropite, i c&te/a rădăcini neiden ti'icabile tepan $ueai &mi 'ace semn să intru &n bucă-tări e e 'apt nu-i numai bucătărie, ci i dormito- rul 'a miliei 0n mi.locul &ncăperii se a'lă o masă cu picioar  ele bătute direct &n păm&nt caune n-au  — Eezum la pat, domnu $onan! Acum m&ncam! "este c&te/a clipe, aa-Bara'a sosete cu borul 0ntr-un ceaun de aluminiu, din cele de mămăli#ă c oate din sertarul mesei trei lin#uri din material ino@i dabil =i eu care mă ateptam să ne o'ere lin#uri de l emn!? i trei castroane de 'aianţă, din cele 'olosite pe ntru salată, atunci c&nd ai mai multe persoane la ma să tepan taie p&inea, &n nite dăra-buri c&t un cap de /iţel, o pune l&n#ă salatiere, i mă po'tete:  — 5ai m&ncam, domnu $onan  )-a 'i crezut că nenea tepan /a ţine pasul cu mi ne e/oram bucăţile de 8aran9 =aa-i spunea $uea i crapului? ca un nau'ra#iat pe-o insulă pus- tie, sal/ at de la moartea prin inaniţie de-o e@pediţie specială tepan &nsă, nici nu mai mesteca 0n#%iţea direct ri c&t i orice
 — tepan pleacă la lucru "escuim p&nă m&ine la  pr&nz upă masă dormim culăm i m&ncam Car do rmim Ei iar m&ncam $onstat&nd aceste ritmuri de / iaţă, cu totul deosebite de cele ale oamenilor de r&n d, mai ales &n ce pri/ete 'rec/enţa orelor de ma să, simt &n mine o nestă/ilită dorinţă de a mă &ncadr  a, c&t mai rapid, noilor condiţii de trai ai mult ca si #ur, /or con/eni de minune stilului meu de lucru 5 rana #enerează creaţia Ei in/ers aa-Bara'a, domoală, &ncepe să adune tac&murile i /asele de pe masă  )u tiu din ce pricină, tepan $ueai pare ne-mu lţumit Aprinde o ţi#ară in 8ace m scandal! Auzi( nde /oda-satelit( )u dăm( e ce, aa-Bara'a( "umnul acesta de 'emeie, as-cund e &n ea mai multe surprize dec&t un 'ilm po-liţist )ic i una, nici două, se-apucă să răcnească:  — A.un#e, tepan-beţi/an! A.un#e! i-ai m&ncat /iaţa! ă omori cu zile! Bazda nu mai do/edete să-i declame replica  aa-Bara'a, 'ără a-l mai soma, &n'acă ultimul castro n de pe masă, conţin&nd ce/a restanţe de zeamă pi'ti oasă, i-l tr&ntete &n capul bărbatului "oc! Ei pauză! $onsider că-i cazul să stau &n banca mea tepan, pe care-l bănuiam &n stare de orice, date 'i ind statură i 'irea, atept&ndu-mă s-o ia la bătaie pe F+

 biata i 'ira/a lui soţie, e@ecută o operaţie cu totul n eateptată 0n'acă de toarte ceaunul de alu-miniu umnezeule!  omoară! aa, calmă, ia i ea un alt castron 0l ridică tep an ridică i el ceaunul aa-Bara'a ezită )or-mal ar $ueai, bestial, nu Ridică i mai mult ceaunul Ei brusc, 'ul#erător, i-l &n'undă pe cap @act & n clipa &n care castronul aei se 'ace cioburi la con tactul cu aluminiul  — aa-Bara'a, omor& la mine, omori de#eaba C ubesc la tine, aa-Bara'a dără#aia, de ce( e ce o mori( tiopa muncete, tiopa aduce acasă pa-ral e, aduce aran, aduce %aine 'rumoase $e a/em la  tiopa( $e 'ace tiopa dacă bem i el puţin( Ei, 'ără a mai 'i &n stare să-i continue litania, te  pan $ueai pornete să pl&n#ă că un copil lo-boade nite lacrimi at&t de uriae, &nc&t s&nt con/ins că borul de pete, cele patru castroane de adinea-or  i, are un rol determinant &n incontinenta lor iz/or&re
ra'a, aa, aa!7

"etrecuţi de pri/irea ne&nduplecată a 'ira/ei 'e-me i, părăsim bucătăria $&nd a.un#em &n odaia ce-mi 'usese rezer/ată, abi a atunci &ndrăznete tepan $ueai să-i desco-pere c apul Az/&rle &nciudat ceaunul pe duumea, după car  e se prăbuete pe pat  — 5aidem culcam, domnu $onan!  — )u mai pleci la lucru, nene tepan(  — $ulcam, domnu $onan! tăm aici
ială, 'antasticul bor de pete, precum i emo-ţiile că lătoriei Ces tiptil din odaie 0n o#radă, 'ără nici o .enă, du lăii lui nenea tepan dorm ca morţii "ro'it de ocazi e, i pornesc &n e@plorare upă &ndelun#i i 'ebrile căutări, dar din ce &n ce mai accelerate, iz-butesc să i denti'ic instalaţia corespunzătoare scopu-lui urmărit $am rudimentară, dar salutar bine/e-nită, cu toată /e cinătatea incomodă a lui andolea, /ec%ea mea cun otinţă de la miezul-nopţii oarele s-a plasat serios pe orbită, pornind să ardă din ce &n ce mai cauterizant andolea &i pă- răset e cocina i, spre surprinderea mea, se aruncă &n und ele unării-6ec%i, a/&nt&ndu-se la tra/ersa- rea ei G a c&te/a minute este urmat i de /aca #os-podăriei A  poi, &ntr-un corte#iu carna/alesc, &ntrea#a păsărime mi#rează peste ape, &n direcţia plau- rilo r de pe malul opus Am rămas sin#ur &n o#radă Ei ta re mă bate #&ndul să &ncerc i eu o scaldă &n apele ro ietice ale canalului oar am 'ost campion intercola r la ¬

; ! +I !*IŞNUIT3 1N DELT39 DAC3 SE , !ATE S,UNE ŞI-AŞA2

"ri/esc &ndelun# i &ndurerat la apele lenee a le unării-6ec%i @odul orătăniilor i-al anima-lelo r, tra/ers&nd ¬ undele tulburi i roietice, &mi creea F3

ză o neobinuită senzaţie de #ol &n stomac ar numi 'ac #ri.i Totdeauna noile peisa.e deter-mină sc%i mbări metabolice )umai aa &mi pot e@-plica 'oame a cr&ncenă ce-mi 'răm&ntă pereţii apa-ratului di#esti/ superior ar, pe de altă parte, este i 'oarte norm al, de /reme ce-i ora minide.u-nului #linda canalului se lasă s'&iată de-o lotcă mi-nu sculă "este c&te/a momente acostează l&n#ă o#ra-da lui nenea $ueai n băieţel, de /reo zece ani, cu o c%i albatri i păr platinat, &n rubacă i panta-loni de  p&nză cenuie, sare sprinten din ambarcaţi-une Hine &n m&nă un .u/elnic, &n care se zbat nite ciortănici d e toată 'rumuseţea  —
 — )u 'acem bine, domnu $onan! 0n/aţam copi-l ul la bani!7 6o/a, pri/indu-mă curat cu oc%ii lui de acadea, & mi &ntinde bancnotă
specialitate e măn&ncă a#ale, #ust&nd i preţuind la .usta /alo are 'iecare dumicat $iortănica 'ierbinte, cu carnea 'i nă i crocantă, pră.ită &ntr-un ulei neiden-ti'icabil, pr  obabil de rapiţă, se topete &n #ură 6o/a, e@pediat l a beci de maică-sa, aduce nite /in ne#ru i acru el icios 0l recunosc imediat $ărţă-lăul din care mai bă usem acasă la Alecu Tilea )u-mai că, &nsoţind pete le bine pră.it, se &mbină de minune cu acesta e und e s&nt ne/oit să deduc că, — 'ără să-mi aro# prete nţii de mare descope-ritor, — 'iecare nutriment &i ar  e lubri'iantul său 0n s'&rit, m&ncat bine, băut bine, acum s-ar cu-/e ni i-o ca'ea Tiotea aa-Bara'a se o'eră s-o  prepare $u inima &ndoită, &i &ncredinţez borcanul c u ca'ea r&nită "&nă ce se 'ierbe licoarea, 6o/a mă pune la curen t cu situaţia pescuitului e arată deosebit de bine/oit or, propun&ndu-mi lanseta lui personală, con'ecţiona tă cu mi.loace locale Tocmai c&nd mă pre#ăteam săi dau iarăi bancnota de cinci lei, pentru &nc%irierea u neltei, apare i tiotea aa  — omnu $onan, nu 'acem supărare, n-a/em că ni pentru ca'ea
6o/a, căruia tiotea aa-Bara'a &i toarnă din #a melă o porţie de ca'ea, o soarbe transportat de emoţi e Car maică-sa, preţuind i mai abitir 'ier- tura, cons umă c%iar trei stacane  )e/roind să-mi .i#nesc #azda, dau pe #&t toată tol  boroseala, impun&ndu-mi un z&mbet plin de &n-c&ntar  e in#ura per'ormanţă a 'emeii este tăria ne-obinui tă a &ntunecatei băuturi ă scoale i morţii din mor  m&nt Abia c&nd obser/ borcanul de ca'ea, &mi dau se ama c-a utilizat mai mult de-un s'ert din conţinut =pe ste 1++ de #rame? $uprins de ta%icardie &n mai puţin de trei mi- nut e, &mi zic c-ar 'i cazul să pornesc la pescuit, pentru a -mi potoli bătăile dezordonate ale inimii 0n mi.locul naturii, printre stu'ul #&rliţelor, precis că /oi #ăsi linitea at&t de necesară  — 0mi daţi i mie o barcă, tiotea aa( "oate bar  ca lui 6o/a7  — ăm, domnu $onan, cum să nu dăm Cei dumneata lotca lu tiopa are i tare $u treipe cri-/a ce Hine bine la dumneata7 Ei luăm i o cas-trulea, dăm a'ară apa7 umneata om #reu7 )u tim ce-n t&mplăm! Gansetă am e la 6o/a $on'ecţionată din alun, cu inele de alamă, din cele &ntrebuinţate la perdele 0 n loc de mulinetă are un mosor, numărul 22, mare c&t o #o#oaă, pe care s-a &n'ăurat nite s'oară ce-ruită, de cizmărie ai e@istă i-un m&ner, pe mar-#inea m osorului, probabil pentru recuperarea s'orii 0n orice caz, o ade/ărată minunăţie a &ndem&nării i in/enti/i FF

tăţii copilului acă-mi iese &n cale o tiu-că, din cel e at&t de lăudate de Alecu, am să-i dăru-iesc băiatului o lansetă autentică 0n loc de 8lin-#uri9, 6o/a a tăiat nite cozi de lin#uriţe de alu-miniu, terpelite pesem ne din bucătăria maică-si, precum i-o limbă de pant o'i, pentru tiucile supra-dimensionate Ge-a lipit i c&rli#e, cărora, &nsă, nu reuesc să le identi'ic pro/en ienţa Totui am &ncre-dere &n uneltele băiatului $el e mai spectaculoase rezultate se obţin cu scule primit i/e, nu cu so'isti-catele aparate plătite cu bani #rei E i-n a'ară de asta, copilul este omul eltei, bătina din moi strămoi $are %abar n-a/eau de mulinetele 8A9 sau despre lansetele din 'ibră de sticlă Ei care, &n ciuda acestei condamnabile i#noranţe, pri ndeau mai multe tiuci i bibani dec&t totalitatea pesc arilor amatori din 8Asociaţia pescarilor spor-ti/i9 Gansarea la apă a lotcii se petrece cu a.utorul ne-p reţuit al lui 6o/a ai #reu mer#e &mbarcarea mea 0 n loc să calc pe cri/ace, păesc #reit i mer# peste '  ra#ilul 'und al lotcii "arcă se-aud nite o'taturi )u le dau importanţă, atribuindu-le sc&ndurilor um-'late de apă  )-am a/ut niciodată pretenţii că-s mare matroz, d ar acum simt &n mine s&n#ele unor necunoscuţi străm oi na/i#atori 0n'ac /&slele i pornesc să le /&r ad&n c &n apă "rima /&slă o pierd numaidec&t  recuperez 'ără e'ort, sărind de-a dreptul &n undele tulburi ale  unării-6ec%i Geoarcă de apă, &ncep să tra# zdra/ăn l a babaice "este c&te/a minute, dacă nu i mai puţin, ţoalele FI

se usucă pe mine, scoţ&nd aburi ca un cazan de ru'e Gotca se &ndreaptă, sub &ndrumarea mea destul de ne si#ură, deocamdată, spre malul opus al canalului umnezeule! )-a 'i crezut că e@istă at&tea #&rli-ţ e, cănălae i poteci de apă prin eltă
rta? cretere a ni/elului, &ncerc zadarnic să-mi dau se amă pe unde #&l#&ie apa Renunţ acă mai zăbo/esc mult, am toate ansele să mă duc la 'und $u lotcă cu tot eci, la muncă băiete! $astrulea, &ncredinţată =premonitoriu parcă? de tio tea aa-Bara'a, se do/edete salutară 0n mai puţin de-un ceas, dar d&nd zdra/ăn din braţe, izbu-tesc să # olesc pe .umătate barca Geoarcă de nădu-eală, cu p icioarele &n apă p&nă la #enunc%i, aban-donez pescuit ul i mă pre#ătesc să 'ac cale &ntoarsă Ei acum &ncep să apară primele di'icultăţi 0ncotro s-o apuc( ă orientez după soare ealt'el, spre disp erarea mea, destul de ine'icient eoarece, nea-/&nd altce/a de 'ăcut, s-a apucat de otii e unde o 'i 'ă cut rost de norii ăia #roi i &ntunecaţi( "&nă n-apucă să crească iarăi ni/elul apelor, pornesc să lopătez de zor )-are importanţă unde ies To tu-i să răzbat la canalul cel mare al unării-6ec%i trăbat din nou nenumărate #&rliţe i cotloane, spe rii mii de peti nestatornici, dar &mi dau seama că-s a lte locuri, alţi peti "ăcat ar, deocamdată, părăses c orice intenţie de-a admira natura &ncon-.urătoare  )a! 0ncepe să plouă  rupere de nori Gas /&slele i apuc iarăi castrulea Acum trebuie să lupt i &m-p otri/a apei de sus, i-a celei de .os uumeaua lotcii  prezintă nite interstiţii răupre/estitoare $&l- ţii smol iţi, sub presiunea undelor, cedează 'ără să opună nici o rezistenţă )-ar 'i ieit din lăcaurile lor, dacă a 'i călcat pe cri/acele lotcii Acum e prea t&rziu )oroc că /asul o'erit de tiotea aa este destul de &ncăpăt or, minimum patru litri upă ce mai stropete /reo I+

două trei răpăieli, ploaia se oprete )u-mi mai răm& ne dec&t apa din barcă

oarele apare iarăi At&t de arzător, &nc&t &mi zbic ete &mbrăcămintea c&t ai zice pete Tot s&ntem &n & mpărăţia lor! Gotca se 'uriează &n#reunată =de apă? printre tres tii Ei, &n s'&rit, răzbatem la unărea-6ec%e Ei am  i noroc eoarece /ăd i casa lui nenea tepan Ga o z/&rlitură de băţ $el mult trei ilometri  )umai că personalitatea subsemnatului nu mai po sedă su'iciente resurse ecis să abandonez cursa, &n cep să răcnesc &n direcţia /remelnicului meu do-mici liu )u 8a.utor!9, căci ar &nsemna să mă 'ac de r&s, ci doar 86o/a! 6o/a!9 stri# p&nă ce simt că-mi dil at e@cesi/ al/eolele pulmonare )e'ericirea 'ace ca răcnetele mele, at&t de sonore i bine pozate, să 'ie d ominate de sirenă unei alupe cu motor -a apucat să dea semnale &n netire, tocmai c&nd am at&ta ne/oi e să 'iu auzit Ealupa se a'lă acum l&n#ă lotca mea )u mai ur  lă rlă &n sc%imb un nene, un uria, poate mai trup e dec&t mine  — ti surd, domnule! "e dumneata te semna-liza m! ă#ăoaia &ncepe să mă ener/eze:  — ar ce, matale eti de la circulaţie( )-am de păit re#lementar( Am călcat pe cine/a( Ealupa oprete motorul in cabina mecanicului, o &n.#%ebare .e#oasă din lemn coco/it i albit de plo i i soare, se i/esc doi indi/izi, ca dintr-un 'ilm de #r  I1

oază $el care .oacă rolul lui >ranenstein cred că-i sărit zdra/ăn peste I+ de aniori ar pare /&n-.os, &n deplină sănătate $elălalt, un t&năr &n .ur de 3+ de ani, are o mutră de /ampir, alb la c%ip, cu pri/ire ciu dată, 'i@ă, scormonitoare 0ntre timp, deoarece lotca mea ia apă serios, &mi d au seama că nu-s c%iar at&t de tare pe poziţie  — Arată-ne permisul! — mă solicită uriaul  — Talonul, sau carnetul de conducere(  — "ermisul de pescuit!  — )u-i la mine, a rămas &n maină, iar maina-i l a 8ila 3F9! riaul pri/ete cu sub&nţeles la >ranenstein, i a m&ndoi la /apor  — umneata eti ziaristul $onan( criitorul( Au i a'lat de sosirea mea &n deltă( ă miră $a z iarist semnez $oman e unde tiu de scriitorul $on an, de /reme ce n-am publicat &ncă nici o carte( Gucr  urile &ncep să se-ncurce $e/a nu-i &n re#ulă  — "ersonal! &n carne i oase7  — ai mult &n carne, s-ar zice! — &i &n#ăduie să constate /ampirul  — omnule, nu-ţi permit7 riaul sc%iţează un r&n.et "arc-ar /rea să mă &m  buneze:  — omnule $onan, dacă nu te transbordăm pe a lupă, /ei 'i ne/oit să discuţi cu noi de pe 'undul u nării-6ec%i! "e puţin patru metri!

Aici are dreptate )i/elul apelor, din lotcă, se apr  I2

opie sensibil de borduri A.utat de >ranenstein, care mă saltă ca un 'ul# pe alupă, &n ciuda /&r- stei sal e i-a #reutăţii mele, asist neputincios la ama-rarea l otcii 6ampirul o lea#ă cu-o par&mă, trec&n- du-i-o pr  in belciu#ul din bot, apoi re/ine satis'ăcut pe puntea alupei  — Acum să 'acem prezentările, dra#ă domnule $ onan! ti &n m&inile noastre Trebuie să recunoti că ţi-am sal/at /iaţa! ai &nt&i să ţi-l prezint pe socru-m eu, ilopoc "apaa, zilier la ma#azia $Pa-pPului, d& nsul este to/arăul subin#iner
#iner, cine /-a in'ormat despre apariţia mea pe acest e melea#uri( ranenstein, adică bătr&nul /i#uros ca un drac d e mare, cel care se c%eamă ilopoc "apaa, i care i zbutise per'ormanţa, demnă de-un ridicător de #reută I4

ţi olimpic, de-a mă sălta pe bordul alupei, nu-i poa te reţine bucuria:  — &ntem oamenii matale, domnu scriitor, scrim matale despre cei /rei, noi dăm o m&nă de a.utor, dă m icre, trimitem la tine crap-aran, pete lu'ar, trimit em ce /rei la tine7 Găsam să lucrăm, i matale la no i, i noi la tine7 >ără să mai atepte replica mea nedumirită, &n car  e a 'i dorit să-mi e@prim o sumedenie de &ntre-bări s uplimentare, bătr&nul >ranenstein coboară ca un sp& rnel &n cabina mecanicului "este o clipă se aude dud uind motorul alupei Car peste altă clipă pornim cătr  e locuinţa lui tepan $ueai Gotca, plu-tind mai mul t sub ni/elul unării-6ec%i, ne ur-mează, trasă la pa r&mă Rămas cu 6ampirul i cu uriaul "ilu, zis i Ctan Arambaa &ndrăznesc să cer o lămurire esenţială:  — ra#ii mei, cine /-a spus că-s scriitor( $ine / -a in'ormat că semnez $onan( Qsta-i doar un pseu-d onim, sub care &ncă n-am publicat nimic7 iat9!

Abia &ntr-un t&rziu &mi dau seama despre cine /or   bete 6ampirul itasem 8
ruri, #ăsise su'iciente do/ezi despre ac-ti/itatea pers onalităţii mele, i, după cum era i normal &n condiţii le locale, anunţase de ur#enţă or-#anele $PapPului Acestea sosiseră la 'aţa locului, perc%eziţionaseră &nnămolita mea 8apta9  ram al doilea ziarist, &n ultimii doi ani, care se deplas a la 8ila 419 e pe urma /izitei celui dint&i, se treziseră c-o mu lţime de necazuri, deduc eu din cele mărturisite de s ubin#iner $ole#ul meu 'usese un t&năr neprice-put, nu &nţelese mai nimic din entuziasta muncă a ma etrilor pescuitului, i publicase un material critic, pr  o'und dăunător producţiei  — omnule maestre, — &mi comunică părintele p escarilor de la ma#azia $PapPului, abandon&nd su-bit  persoana a doua plural, — dacă /ei sta linitit i te /ei ocupa numai de romanul dumitale, ai să ai parte numai de bucurii &ntem cu oc%ii pe matale, #ata săţi sărim oric&nd &n a.utor Aa s&ntem noi, oamenii  eltei eocamdată, bine că nu te-ai &necat $ă cine ti e ce necazuri ne mai cădeau pe cap A mai 'ost, oda tă, pe la noi un soi de inspector i, ce crezi matal e că i-a trecut prin cap(  — e unde să tiu eu(  — ite-aa un #lonte! "aznicii l-au crezut bra-co nier!  bine( 6ampirul are dreptate Car Arambaa, sesiz&nd ra pid 'aptul că-mi dădusem seama de /aloarea acţiunii lor de sal/are, adau#ă impetuos:  — &ntem oamenii dumitale, nene maestrule ar nu mai porni la pescuit )u-i de matale boseti E i tot nu prinzi nimic GasM pe noi treaba asta $ine ti I*

e unde te mai rătăceti( tai acasă, la tiotea a-a-B ara'a tai i scrie )u mai umbla brambura "etelei meseria noastră, aa că bizuie-te pe noi Ai să ai la  pete, c&t nu poţi bă#a &n dumneata7  bine( incer să 'iu, de ce să mint, mă 8'latulează9 #ri.a acestor maetri ai conser/ării ec%ilibrului ecolo#ic al eltei ei 'ie /orba &ntre noi, nu /edem ce pa- #ub e a 'i putut pricinui petelui )-am 'ost, &n toată /i aţa mea, un pescar prea priceput )ici ca amator 0ncadrat de
at &n /&.&ială pe coclaurile #&rliţelor, — diri.ează &n'lă cărat corul pescarilor aezaţi pe t&r-nele de cărat pet e bser/, &n dreapta lui, probabil pentru orice e/ent ualitate, ceaunul de aluminiu oarele pornete spre as'inţit Trebuie să 'ie cam cinci i .umătate Car eu pornesc spre casă $ueai mă zărete Ei urlă plin de entuziasm:  — nde 'u#im, 'rate $onan! 5aidem ciocnim un stacan cu 'raţii mei &ncam aran i raci, mu.dei i mămăli#ă aa-Bara'a s-a 'ăcut 'emeie de treabă, i ubete acum pe tepan $orul lipo/enilor s-a oprit pe-un acord de terţă ă surprinde &nsă melodia c&ntată ă ateptam să i nterpreteze 'olclor local, i c&nd colo recunosc de la distanţă, c%iar dacă 'r&nează brusc, celebra piesă 8Du mbalai, zumbalai metere!9 Adunarea se ridică &n picioare, mă salută 'renetic,  pornind să c&nte &n /ersiune ameliorată o celebră pie să de pa%ar: 8ă umplem, să bem, stacane mai /rem, < să bem c&t putem, c&tă /iaţă a/em9  )enea tepan &i părăsete locul, se apropie de mi ne i literalmente mă t&răte la masă, in/it&n- dumă insistent să iau parte la ospăţ Tiotea aa-Bara'a nu se lasă mult ateptată ă &mbie sur&zătoare:  — &ncam, domnu $onan! ie /orba &ntre noi, nu mai era ne/oie să 'iu mo-b ilizat i-era o 'oame de-a 'i &n'ulecat i pietre "re'er totui castronul de bor o'erit de 'ira/a me a #azdă Deama era 'ormidabilă ar i mai 'or-mida  bile s&nt bucăţile de aran, ce#ă, somn, păstru-#ă, mo run i alte 'iinţe ¬ătoare neidenti'icate $eea ce urmează &nsă, mă lasă &nmărmurit "&nă a II

stăzi nu mai #ustasem aa ce/a $%i'tele de tiucă!  ublime! $u ceapă tocată mare, pră.ite puţin, mai mul t tă/ălite, &n ulei de rapiţă Ei &noată de minune &n cărţălăul lui nenea tepan, pe care 6o/a abia ma i prididete să-l care din beci ituaţia &ncepe să se deterioreze către seară ul-t iplele dami#ene #olite, aezate la r&nd, ca la ar-mată, &n .urul troacei lui andolea, se a'lă de mult &n inter  iorul =sau &n capetele? comesenilor mei  — tepan-beţi/an, ce căuta domnu $onan &n a-l upa %oţilor(  — Te-ai dat cu Arambaa i cu ilopoc, nenorocitule!  — e-aia ţi-a pus trei norme in#inerul! Te-ai /&n dut lor! tepan $ueai, beat pulbere, &ncepe i el să intre l a idee $%iar se &ncumetă să mă &ntrebe:  — $e căutam la %oţoman, domnu $onan( pre norocul meu, e@plicaţia 'urnizată reuete să -l dumirească pe lipo/an, dar nu i pe to/arăii săi de muncă )ici n-ar 'i putut &nţele#e, la scăzu- tul lo r ni/el de luciditate ste printre ei un pescar, pe care &l tot stri#ă 85ris tu9, i care nu se ast&mpără ereu &l z#&n- dără pe $ueai, spun&ndu-i că le 'ură petele, că se are bine c u Arambaa, că-i bate .oc de prietenii lui buni, toc mai de ei, care /eniseră să-l /iziteze, crez&ndu-l rău  bolna/ e ce nu se prezentase la lucru( tepan &i ie se din pepeni 0n'acă binecu-noscutul ceaun, cel mi c, i-l repede &n capul lui 5ristu in 'ericire, nu-l ni IJ

merete Reuesc să &mpiedic o bătaie #enerală, după mul-t e străduinţi, 'ăc&nd o serie de declaraţii solemne, cu m&na &n dreptul inimii, #arant&nd că tepan $ueai 'u sese beat că se supărase amarnic pe aa-Bara'a, di n pricină că nu-i dăduse cărţălău ar 'ie din epuizarea tonusului /ital, 'ie din cau-z a con/in#ătoarelor mele mărturii, lucrurile se do-mol esc aa-Bara'a mai toarnă un r&nd de boruri, 6o/ a mai aduce o dami#eană de /in ne#ru, acru i o@ida t, iar mesenii pornesc să se pupe 'ierbinte 0mpăcare #enerală, sin#urul suspect răm&n&nd doar eu $e căut asem &n alupa %oţomanilor(  )umai o minune mă putea sal/a de la lina. ar iată că se produce i minunea $a prin 'ar-me c, din umbrele &nserării apare 'ăptura lui diadea Caa Car pe urmele lui, 'ără cunoscuta %araba, ad-.unctul 6asile, #loaba ce mă adusese de la debarca-derul 8 ilei 3F9  — >rumos adem! nii bem, alţi muncim! Caa s tăm( 6ăz&nd &n persoana ilustrului căruţa sin#ura mea  posibilitate de dez/ino/ăţire, &l in/it l&n#ă mine,  i-l ro#:  — >ac cinste, diadea Caa! rumos că 'acem cinste! Caa nu tim cine mat a Gu/at de la 8ila 3F9, asta tim, lăsam ma- in la tiotea 6an#%elina, asta tim, dar cine putem ti de u nde /enim mata(  )enea Caa ăsta, &n ciuda 'aptului că stă cu 'un-du l pe ţepii t&rnei, trezete &n mine un cumplit dor de J+

răzbunare acă stăruie să-mi mai dea ner/ii la răzăt oare, precis 'ac o criză de %ipertensiune arte-rială Ei -aa o am paro@istică  — Ascultă, diadea Caa, am /enit sau n-am /enit cu /aporul(  — e unde să tim Caa( )u eram nici un /apor, nu /ăzum! pre norocul, dar i spre surprinderea mea, mă sc oate din &ncurcătură băieţelul #azdei  — Etiu acum cine-i nenea $onan! C-am /ăzut poz ă la .urnal ar &l c%ema alt'el upă ce 6o/a aduce un e@emplar /ec%i i 'er'e-n iţit al re/istei 8>apta9, toate lucrurile se simpli- 'ică >antastic de rapid Admir&ndu-mă, din pro'il, căci a a arăt mai subţire =i la propriu i la 'i#urat? adunare a mă declară &n a'ara oricărei bănuieli )u-mai 5rist u >erampanos, numai d&nsul mai are unele suspiciu ni  — "arcă-i mai #ras ăla din .urnal! Ei de ce-l c%ea mă $oman(  — ite, nene 5ristule, — trec eu la un ton mai7 'amiliarist, — citete &n buletinul de popula-ţi e $oman mă c%eamă $onan e doar un pseudo-nim Car de c&nd m-am 'oto#ra'iat, acum doi ani, am ţinu t re#im i-am mai slăbit7 ei mi-ar 'i /enit cam #reu să-i e@plic persecu-t orului meu ce-i cu ciudăţenia asta, de-a semna cu alt nume, 5ristu >erampanos trece peste problemă i-l intero#%ează pe căruţa:  — Ei tu ce-ai /enit 'ără po/ozcă, numai cu 6asil J1

e( Caa nu se #răbete să-i răspundă Are alte ocu-paţ ii uce la #ură stacan după stacan 6reo patru la r& nd Abia după aceea se-ndură  — )u /enim pentru tine, bre >erampanos! Gu/a m domnu $onan, i aducem main rumul us-cam,  punem pe 6asile la t&rlie i caram ac cinste să bea toată lumea Apoi pornim cu t oţii la 8ila 3F9, s-aducem maina7 ar c&nd eman asemenea necu#etate propuneri, mă opresc din discurs, d&ndu-mi seama că, luat de /& rte., ne#li.asem o c%estiune deosebit de impor-tantă, drept care mă adresez căruţaului:  — Ei de ce să nu /in cu 8>iatul9( e /reme ce s -a uscat drumul &nseamnă că se poate circula er-# em p&nă la debarcader cu %arabaua dumitale, iar deacolo mă-ntorc &n maină7 iadea Caa &i 'rotează insistent bărbia nerasă de /reo c&te/a zile, apoi mă lămurete, mai mult &n-treb& ndu-mă:  — er#em motor 'ără benzină( Caa nu credem 6asile nu mer#e 'ără o/ăz
zire centrală7 Recipientul se consumă rapid ai ales că diadea Caa, lu&nd #ăleata de tablă cu care aa-Bara'a scotea apa din unărea-6ec%e pentru con'ecţio-nare a borului de pete, toarnă &n ea mai bine de trei litr  i de cărţălău rou, pe care i-l dă lui 6asile, să se-ad ape i el ai /ăzusem &n tinereţile mele, &n #ara de la <ăi-l eti, un porc care bea /in, dar stăp&nul său, restau-rat orul, bu'etierul i socrul e'ului #ării &i amesteca bău tura cu apă 6asile &nsă, demn ad.unct al lui diadea C aa, /&r&ndu-i capul &n #ăleată, o /idan.ea- ză &n mai  puţin de trei secunde ec! >ără apă, si- 'on sau alte lic%ide poluante "e la unsprezece din noapte, izbutim s-a.un#em l a debarcaderul 8ilei 3F9 "e .os $u e@cepţia mea, care, &n ciuda tuturor &mpotri/irilor, am 'ost &ncă-lec at cu 'orţa pe spinarea osoasă a bietului 6asile ar #loaba părea mai zdra/ănă dec&t arăta "oate că i cărţălăul a.utase &ntruc&t/a esenii, &n 'runte cu 5ri stu >erampanos i diadea Caa, mă &ncadra-seră tot t impul drumului, emiţ&nd tot soiul de aluzii, mai mult sau mai puţin directe, la e@celentul sa-ma#on 'abrica t de tiotea 6an#%elina Realitatea se do/edete mai cr&ncenă dec&t mi-o p utusem ima#ina 8
#ă la loc $&nd ne apropiem de maină, zeci de #alinacee & i iau zborul de pe cuibarele repartizate pe scau- nele din 'aţă, &n portba#a., printre lucrurile mele $ălare p e 6asile, am o pri/elite mult mai cuprin-zătoare, at& t de tristă, &nc&t &mi /ine să-mi pl&n# de milă 6asile, pe care-l a.un#e oboseala drumului, pre-c um i /inul aspirat la masa din o#rada lui tepan $ ueai, 'ără nici un semnal de a/ertizare, nici una nici două, se culcă de-a dreptul &n colbul de la mar-#inea anţului, uit&nd că mă a/ea i pe mine &n spate Ado arme instantaneu, d&ndu-mi prile.ul, pen-tru prima o ară &n /iaţa mea, s-aud un cal s'orăind Ei &ncă la o  palmă de mine, care zac l&n#ă el, tot &n patul de pr  a' călduţ i plin de pureci A.utat de un #rup de to/arăi, care mai 'ăceau o oarecare priză cu solul, reuesc să mă e@tra# de su  b coasta lui 6asile Ge mulţumesc, dar 'ără a scăpa de corul lor pe patru /oci:  — >acem cinste, domnu $onan( >acem cinste, scoatem maina! iat9 Car cine nu mai are loc, sus pe maină, pe portba#a. 6asile doar  me dus Caa, tepan $ueai i 5ristu >eram-panos, &ntr-o stranie triplă &mbrăţiare, s'orăie &n-'ricoător,  pe ase nări i patru /oci, &n ciuda 'ap-tului că nu-s d J4

ec&t trei Abia &ntr-un t&rziu, intri#at per'ormanţa trio ului, dau peste sursa celui de-al patrulea sunet Redu tabila 'ormaţie cantabilă, e@-clusă de la ocuparea 8< ombiţei9, adormise pe coas-tele de @ilo'on ale mult & ncercatului 6asile, care susţinea partitura basului 0n 'aptul dimineţii, re&n/i#oraţi de odi%nitorul so mn de peste noapte, bunii mei prieteni se trezesc, pro aspeţi i nepri%ăniţi )umai eu nu reuisem să-nc %id un oc%i, tot #&ndindu-mă la transportarea maini i ar Caa rezol/ă totul 6asile ne dă iarăi măsura  posibilităţilor sale $ăruţaul, tip in/enti/, nu-l &n-%a mă normal, prinz&ndu-l de roţi, ci direct de bara de p rotecţie 6asile tra#e din toate puterile, iar noi, cei di n spate, &mpin#em de ni se um'lă t&mplele Car #loab a, d&nd do/adă de-o surprinzătoare bună/oinţă i cap acitate de tracţiune, o zbu#%ete ca din pucă )umai 8ără nici o pierdere Ar  cul pare puţin mai &n 'aţă, dar n-are nici o importa nţă "e la unsprezece, &n toiul /eseliei, pe c&nd ne po-t oleam 'oamea cu celebrele preparate culinare ale tiot ei aa-Bara'a, acostează la debarcaderul 'ami-liei $ueai alupa ce mă sal/ase de la &nec
eţi să creadă to/arăul scriitor că aici, la noi, ardem #azul de pomană i nu ne preocupă problemele apro /izionării populaţiei, de la orae i sate cu produse pi scicole de pete( >ranenstein, pitit &n dosul cabinei mecanicului, p ri/ete c%ior& la mesenii indispui de 'ilipica lui #in ere-său 6ampirul, palid de ener/are, probabil pentru că Arambaa /orbise &n locul lui, pe post de e', ta ce &ncruntat, prinz&nd să se &nurubeze i mai ţeapăn &n podeaua ambarcaţiei ilopoc "apaa, nemaiatept&nd semnalul lui "ilu Ctan Arambaa, ambalează motorul, st&rnind /aluri & nspumate la pupa alupei Apoi demarează 'urtunos, &ncerc&nd să domine apelul ma#azine- rului:  — Ga cinci să 'iţi la c%er%ana!7 ubin#inerul iat9-ul prin &mpre.urimile 8ilei 419 num ai cu trăscău, &n loc de benzină in#urii care mi-ar putea procura at&t de nece-sar  ul carburant, aici &n sălbăticia eltei, unde nu 'uncţionează nici o staţie de benzină, nu-s dec&t Ara mbaa, ilopoc "apaa sau subin#inerul, 8pă-rintel e9
ar ar &nsemna să mă pun rău cu tepan $ueai Ei nu numai cu d&nsul, ci i cu toţi prietenii lui $e-or 'i a/&nd de &mpărţit, cele două tabere, de s e au ca 'raţii(7

$ M!IA =EIDA,

Ar 'i cazul să mă apuc de lucru 8
e Adică /iaţa nu se poate rezuma doar la parti-cipar  ea mea intensi/ă =de trei ori pe zi, dimineaţa, la pr& nz i seară? la bairamurile or#anizate de tio- tea a a-Bara'a imt ne/oia contactului cu lumea ideilor, c u micarea planetei 0mi lipsesc ziarele, re-/istele! ) -am mai citit un ziar de-o săptăm&nă  )emaiput&nd răbda, o intero#%ez pe tiotea aa:  — e unde /ă cumpăraţi ziarele( 6o/a mi-a arăt at c%iar i un număr din re/ista 8>apta9! A/eţi c%io c de presă &n sat(  — )umai de zarza/aturi!7 Al $PapPului7  — Ei-atunci de unde aţi 'ăcut rost de re/istă(  — e /indem la ma#azin uni/ersal $umparam % al/a ta%&nia, se dăm numai cu .urnal )u cumpa-ram  .urnal, nu se /indem %al/a7 ai am o speranţă:  — ar la o'iciul potal n-au ziare( A/eţi o'iciu l a 8ila 419(  — A/em $um să n-a/em! G&n#ă primărie7  — Atunci trebuie să aibă i ziare!  — Asta nu tim, domnu $onan acă nu se /in-d em acolo %al/a, pentru de ce se /indem .urnal(7 Renunţ s-o mai prelucrez pe tiotea aa-Bara'a ecid să mer# p&nă &n centrul satului, la o'iciul p otal "entru a nu mă duce cu m&na #oală, iau cu min e o .umătate de trăscău de T&ncăbeti, &ntr-o sti-clă c orespunzătoare =ca /olum? de 8oso/saa9 $urăţenia clădirii o'iciului "TTR mă impresio-ne ază plăcut 0ncăperea centrală este despărţită de-o te. #%ea strălucitoare 0n st&n#a se a'lă trei cabine tele'o nice, probabil pentru con/orbiri interurbane $ămăr  JI

uţa tele'onistei de ser/iciu stă pitită &n dreap-ta ntu ziasmat, stri# &n #ura mare:  — eres truica se desc%isese pe neateptate Car posesoarea 'r  unţii mă pri/ete amuzată, 'ără să pară supărată:  — i-era teamă c-o să spar#eţi #eamul! )oroc că m-aţi nimerit pe mine "entru că eu /ă cunosc ilip ar-lo/e sau de Gemi JJ

$auţion, ăla din 8$e le pasă 'e-telor9  )u-i nimic #ra/ &n a'irmaţiile operatoarei ai pr  ost e că n-am publicat =&ncă? nici o carte, i de pe acu m se produc asemenea con'uzii supărătoare  — i-e teamă că mă luaţi drept altcine/a!  — Aiurea! )u ţine, maestre $onan! )e-a spus no uă na-"ilu că /reţi să /ă strecuraţi prin /iaţa noast ră, a celor din sălbăticia eltei, &ntr-un mod 8&n co#i to9, după cum prea bine zice to/arăa diri-#intă, să n u /ă tie om cu to/ară cine s&nteţi! 0mi dau seama că n-are nici un rost să &ntreprind d esci'rarea a'irmaţiilor lui na-"ilu Ctan Arambaa Aa c-o &ntreb pe amabilă i dili#enta operatoare:  — "rimiţi presă la o'iciu(  — $um să nu! ar ateptaţi să /ină cumătru i a )e#roponte $ă el se ocupă de di'uzarea %&r-ţo#ăra iei Acuma-i plecat la na-"ilu, să-i ducă 8ăptăm&n a9, c-altminteri se supără, i iese cu scan-dal $ă i c umătru &i este 'in acă nu-l apro/izio-nează la /rem e cu 8ăptăm&na9 i cu 8a#azinul9, s-ar putea să-l coasă &n pumni, după cum &i stă &n obicei 6orba aia: 'in ca 'in, dar telemeaua-i pe parale! ă resemnez să-l atept pe cumătru )e#roponte, lu&nd loc pe unicul scaun din o'iciu Abia mă aez,  — nici prea #reu i nici prea brusc, — i %odoro#ul & ncepe să dea semne de slăbiciune ai &nt&i &i ce- dea ză 'undul putrezit, trosnind &n#rozitor Apoi pi-ciorul din spate, sin#urul ce părea mai zdra/ăn )u se 'r&n# e deodată, ci pornete lent spre e@terior, p&r&ind discr  1++

et pre norocul meu, sesizez catastro'a la timp 0nsă, &n clipa c&nd mă salt #rabnic de pe răposa-tu l scaun, se produc două e/enimente de &nsemnă-tate cu totul deosebită i di'erită ai &nt&i, &n o'iciul potal pătrunde un e@emplar u man absolut neobinuit, iar &n al doilea r&nd, scau-nu l se dezmembrează de la sine, 'ără contribuţia subse mnatului, pierz&ndu-i, unul c&te unul, totali-tatea mă dularelor sale "rietena mea, operatoarea, inter/ine la timp:  — )ene ia, scaunul era rupt de săptăm&na trecută G-a &nc%e#at la loc to/arăa diri#intă, dar n-a a /ut clei, i l-a lipit cu #umă arabică  — )-are importanţă 6&na-i /ină! $ine l-a pus să se aeze pe el(  — )ene ia, dar d&nsu-i scriitorul $onan Ar /r  ea nite ziare!  — )-a/em! oar de săptăm&na trecută! Ei numai 8unca9!7 ste pentru prima oară c&nd mi se &nt&mplă să e@a minez de aproape un asemenea tip de 8construc-ţie9 corporală ic de statură, ba c%iar mărunţel rău de to t, ia )e#roponte e@plodează &n sc%imb pe orizont ală, &ncerc&nd să compenseze di'erenţele de ec%ilibru i armonie >iind mai mult lat dec&t &nalt, n-a putea a'irma că-i dolo'an, roto'ei sau borţoel impotri/ă, ia )e#roponte este &ndesat, de parcă l-ar 'i bătut c ine/a cu maiul $umătrul pare alcă- tuit e@clusi/ di n muc%i, ca o plană anatomică Are un #rumaz at&t de lat i &ncăpător, &nc&t s-ar putea .uca pe el o parti dă de poc%er >ără m&nă moartă Gat &n spate, lat &n b 1+1

răcinari, ia )e#roponte aduce mai cur&nd a bizon, a antropoid primar, a miniele'ant, a tapir, a orice altc e/a, numai a 'actor potal comunal nu Totul mă &ndr  eptăţete să-l suspectez de-a 'i un e@traterestru in clipa &n care a pătruns &n o'iciu, c%iar de atun ci am simţit cum &ncepe să p&lp&ie &ntrea#a at-mos'e ră ambiantă $umătrul emană /apori de spirt, &n ase menea cantităţi, i de-o asemenea tărie, &nc&t mutele din &ncăpere au decedat instantaneu, pră-buindu-se  pe tăblia te.#%elei i pe linoleumul du-umelei upă ce noci/ul i poluantul 'actor trece &n do- su l te.#%elei, scot la repezeală sticluţa cu trăscău din  buzunar
că s-a &necat &n unărea 6ec%e(7 adam $on/ert trebuie să 'ie operatoarea tele'onistă criitorul, mai ales dacă s-a &necat, precis că-s eu  — omnule ia!7  — To/arăe deocamdată, să n-o luăm c%iar aa, că nu ne cunoatem de c&nd lumea! ă credeţi bău t( 6ă orientaţi #reit, după arome 0n tot satul lucrea ză cazanele, de peste o săptăm&nă ouăzeci i patru de ore din douăzeci i patru 0n 'lu@ conti- nuu
ră &n obli#aţiile matale de di'uzor al presei actorul nu-i numai un di'uzor de coresp ondenţă, ci i de culturi &nalte Car dacă mai sorb i e u, din c&nd &n c&nd, un strop de sama-#on, asta-i din  pricina de'ormărilor pro'esiei m-blu toată ziua, int r&nd din casă &n casă 0mpart oa-menilor scrisori, /et i din toată ţara Car oamenii se simt ar eu nu mă-m  băt niciodată
 — ite ce-i, madam $on/ert, n-are nici un rost să ne dăm &n stambă7 )e /ede i ne aude un scrii-to r7 )u-ţi a.un# patru bărbaţi bă#aţi &n cimitir( $e-l tot pomeneti pe răposatu( 6-am spus, i ţie i mai că-ti, că nu mă prindeţi &n laţ )u mă-nsor, Giubaa d ra#ă, nici de-ai 'i unsă cu miere Asta ca să 'im &n cl ar7 Giubaa $on/ert tra#e 'urioasă 'erestruică ar peste o clipă se a'lă &n &ncăperea o'iciului  e repede la ia )e#roponte, at&t de rapid i e'i-cien t, &nc&t bietul 'actor nu mai are timp să ia mă- suri de apărare Acum o /ăd i eu ca lumea pe operatoare $u cel  puţin două palme mai &naltă dec&t )e#roponte, ma-d am $on/ert poate 'i uor con'undată cu-o #ira'ă "le c&ndu-se peste te.#%ea, &l &n%aţă de #ulerul uni-'orme i pe ia i pornete să-l scuture 0ndesatul pe care-l  bănuiam de-o putere anormală, se do/e- dete mult sub ateptări U Giubaa, lasă-mă-n pace! tai odată! Ast&m-pă ră-te!  să mai stăm de /orbă Etii prea bine că te i ubesc7 Tele'onista &l dă cu capul de te.#%ea, lo/ind sa-ca dat cu scă'&rlia 'actorului &n tăblia acesteia Apoi &l eliberează pe neateptate )e#roponte se prăbuete ca un sac de carto'i adam $on/ert, 'ără să-l mai p ri/ească, se &ndreaptă spre mine:  — 0l /ezi, maestre( )e iubim de ani de zile ă c %inuie &ntr-una i-au murit patru bărbaţi )umai di n cauza lui! Etiau că-l &ndră#esc pe beţi/anul ăsta,  i se stin#eau ca lum&nările Acuma, că-s /ă-dană, ră 1+;

masă sin#ură pe lume, doar cu mămica mea, nu mai /rea să mă ia de ne/astă! 0ntre timp, ia )e#roponte, care se recuperase d e pe duumea, părăsete re'u#iul o'erit de te.#%ea =i care se do/edise insu'icient, de /reme ce braţele lun #anei &l putuseră &n'ăca de la distanţă? i se re-pede &n cămăruţa operatoarei 0n mai puţin de o secundă apare c-un recipient, ce /a &n #enul unui borcan de castra/eţi, dar din cele mari, i mi-l prezintă trium'ător:  — ite, maestre! ite ce bea Giubaa mea! a-m a#on de porumb! Ei mai mă 'ace pe mine de be-ţi/an 7 $um s-o iau de ne/astă( A.un#em de r&pă! )ici c u cinci le'uri nu mai 'acem 'aţă, dacă o să-i tra#em a m&ndoi la măsea7 $u ce-o să ne cretem copiii( adam $on/ert iniţiază o demarare spectacu-loa să Ei renunţă totui să-l mai 'u#ărească pe /elo-cele ia Acesta sprintează de mult pe uliţă, &n- tr-un '  ini de #roază Giubaa pl&n#e cu lacrimi amare, %o%otind de par  că i se scu'undase toată 'lota de submarine &n undele unării-6ec%i $u umărul .ilă/it de a/ersa pe care o &mproacă oc%ii ei mari i decoloraţi as-cult resemna t:  — omn $onan! atale zici că eti scriitor "ri-c epi că nimeni altul su'letul omenesc e ce-l iu-besc  pe nenorocitul ăsta( pune-mi, maestre, nu te s'ii!  e ce( )e cunoatem, eu i cu ia, de mici copii A m crescut pe-aceeai uliţă, am stat &n ace-eai bancă la coală "e primul bărbat l-am luat &n casă ca să-l & ntărit pe ia e#eaba -a-mbătat de inimă ama 1+*

ră, de s-a 'ăcut pulbere Trei săptă- m&ni la r&nd Car d upă ce soţul dint&i i-a dat du%ul, 'ie-i ţăr&na uoară, cumătrul )e#roponte tot de lemn Tănase a rămas Ga 'el s-a &nt&mplat i după ce a răposat numărul doi < eţi/anul de ia, nici atunci n-a &nţeles că mă căsăto risem din nou, tot pentru a-l &ncura.a pe el ar c&t să mai &ndur( Am patru morminte de &n#ri.it Ei nu-i treabă uoară )umai uleiul pentru candele mă costă o #roază de parale Acuma s&nt liberă $e mai ateap tă( ă mă &ncadrez pentru a cincea oară &ntr-o căsăto rie Tot cu un al-tul( $a ia )e#roponte să se &mbe te iarăi, zi de zi i noapte de noapte, pl&n#&ndu-i iu  birea pier-dută( e ce nu mă ia acum de ne/astă( $e mai ateaptă(7 in păcate, oric&t a 'i de abilitat &n probleme de  prospecţii su'leteti, nu #ăsesc resursele necesare pe ntru a-i o'eri o soluţie salutară e 'apt, de ce să mint, deocamdată nu prea reuesc să desci'rez ad&nc a dramă pe care o parcur#, at&t de intens, cei doi peri 'erici reprezentanţi ai telecomunicaţiilor noastre
#ai, ca scăpat din pucă(  — )u mă lasă madam $on/ert &n pace, zău aa! e ţine după mine, ca tăunul după /acă7  — "entru că eti bou, domnule ia, uite de-aia! Ca-o odată de ne/astă, i terminaţi cu scandalurile7  )e 'acem de r&sul t&r#ului7 Cntră &năuntru, că te ia u imediat la autocritică7 5aide, nu mai sta! ia )e#roponte se năpustete &n o'iciu, de parcă l-ar 'i aler#at din urmă o turmă de zimbri Car după e l se i/ete i posesorul #lasului mai sus pomenit Giubaa $on/ert se ascunde imediat &n cabina ei, de unde stri#ă:  — ărut m&na, to/arăă diri#intă, bine c-aţi /enit la /reme, să-l cunoateţi pe scriitorul $onan, cel des  pre care ne-a po/estit na-"ilu, atunci c&nd ne-a in/it at la o ca'ea de /orbă7 Etiţi care! 0necatul! iri#inta, care tocmai se pre#ătea să-i transmită l ui ia ultima micare de propulsie, printr-un br&nci &n continuarea altora, mai &nainte e'ectuate, se reţin e la timp, pun&nd o 'r&nă bruscă braţului drept "entru a utiliza inerţia imprimată, diri#inta se ser  /ete de acelai braţ pentru a mi-l &n'ăca pe-al meu upă ce-l pompează entuziast, stri/indu-mi minimu m trei de#ete, &mi comunică:  — oira B%er#idap, diri#inta o'iciului 8ila 4 19, /ec%e admiratoare a romanului dumnea/oas-tră e patru zile atept să /ă prezentaţi &n carne i oase 7 Etiam că n-o să ne e/itaţi7 omnul "ilu Ctan A rambaa, 'ostul meu lo#odnic, pe care l-am e@clus di n pre'erinţele mele, datorită pro'esiunii sale piscicol e care nu mă &nc&ntă deloc, ne-a asi#urat că s&nteţi en #lez de ori#ine romVnă, sau in/ers, ro-mVn de ori#i ne en#lez pur s&n#e, ce/a &n #enul ăsta cosmopolit 1+I

ic7  — oamnă, mă simt e@trem de 'latat, dar mi-e te amă că s&nteţi /ictima unei tra#ice con'uzii! $o-nanu l pe care-l preţuiţi dumnea/oastră nu-s eu, ci sir Art %ur $onan ole, părintele celui mai &ndră- #it detec ti/ al tuturor timpurilor: %erloc 5olmes!  — )u se poate! Cmposibil! $e &ncurcătură7 Ei n oi care credeam7 ar sper că nu /-am .i#nit, con'u nd&ndu-/ă!  — impotri/ă, scumpă doamnă! Ei nu-s dec&t &nc&ntat $ine n-ar /rea să 'ie at&t de popular că ră-posa tul ole7  — $um, a murit(  — 0nc%ipuiţi-/ă $%iar acum /reo cincizeci de an iori!  — Cmposibil! A 'i .urat că trăiete7 ar %er-lo c 5olmăs mai e-n /iaţă( $ă n-o 'i răposat i domni a sa!7  )u /ăd cum a putea-o lămuri pe oira B%er#i-d ap i-ar trebui c&te/a ceasuri bune, pentru a-i e@pu ne un scurt tratat de istorie a romanului poli- ţist e ci renunţ oira B%er#idap, diri#inta o'iciului 8ila 419, ar  ată splendid "entru /&rsta ei $ăci, dacă nu mănel, trebuie să 'i trecut multior peste patru decenii i ce/a )ici prea &naltă, dar nici prea scun-dacă, rep rezintă tipul de 'emeie ener#ică i bărbă-toasă, breto nul de sub nas put&nd 'i lesne luat drept mustaţă
lor /ăzute &n 'ilmele cu coK-bo, cu pantaloni de do c albastru, cu ti#%ele i mul-tiple buzunare, str&ni pe mi.locul cam #roscior, cu-o curea lată din piele de /iţel c%ii, deosebit de /ii i strălucitori, ard perma nent, mistuiţi de 'lacăra unei /italităţi e@plozi/e upă ce-a 'ăcut ordine &n o'iciul ce cu onoare & l conduce, obli#&ndu-i pe cumătru ia i pe ma-da m $on/ert să-i ia locurile &n primire, mă in/ită la o ca'eluţă "esemne că operatoarea are la &nde-m&nă tot ce-i trebuie, deoarece &n mai puţin de trei minute ni se ser/esc două cecuţe de ca'ea 'ierbinte i ameţi tor mirositoare iri#inta s-a aezat cu 'undul pe mar#inea biro-ul ui, iar mie mi-a o'erit 'otoliul ei de lucru Amin-tind u-mi de tristă e@perienţă a/ută cu scaunul din incinta o'iciului, ezit să mă lansez &n el oira B%er#idap o  bser/ă prompt, i mă linitete:  — )u /ă 'ie teamă, că ţine! Aici se aeza "ilu, c& nd &mi 'ăcea declaraţiile lui de dra#oste u pe birou, iar el &n 'otoliu $a să nu mă pri/ească de sus7 $unosc&nd parametrii e'ului ma#aziei, mă las cu &ncredere pe 'undul de lemn lustruit al 'otoliului iri#inta mă obser/ă insistent, c&ntărindu-mi din oc%i /olumul i posibilităţile Apoi #&n#urete cu #la sul ei mir#%eluit de nenumăratele ţi#ări pe care le '  umează:  — omnule $onan, i dra#ă maestre, tiu i eu, d oar am citit &n at&tea romane, că dumnea/oastră, scrii torii, preţuiţi cum se cu/ine arta culinară e-alt'el, s e /ede i pe dumneata7 $e mai calea-/a- lea, am m area ambiţie de-a te a/ea ca in/itat la un mic bairam  pe plan local "reparat de m&nuţele mele7 $&nd rostete 8m&nuţele mele9, &mi arată zece de11+

#ete /iolent manic%iurate, cu un /iolet 'unerar, care mi se par nite #%eare răupre/estitoare

#> MAŞ NU,ŢIAL ,ENTU MANET!0 !N S!L!9 LA ,ATU SAU MAI MULTE M1I NI "uţin &n#&ndurat de insistenta in/itaţie a diri#intei, mă &ndrept a#ale către domiciliul meu de creaţie bsedată de ideea =at&t de 'alsă? că scriitorii s&n t toţi nite m&ncăi de spaimă, oira B%er#idap mă a  pro/izionase cu un teanc de ziare i re/iste =din rezer  /a ei personală?, obţin&nd, &n sc%imb, promi-siunea mea 'ermă că /oi participa la 'estinul o'erit &n onoar  ea subsemnatului per&nd un calcul elementar, &n care includ prazni curile i c%iol%anurile la care am participat, mai cu / oie mai 'ără /oie, din clipa plecării mele de la
 )ici n-apuc să intru &n o#rada #azdei, i s&nt iz- bi t de-o serie de modi'icări esenţiale &n or#anizarea ei 8>iat9-ul mi-a 'ost e/acuat din #ra.dul /acii, locul rămas liber 'iind 'olosit &n scopuri necu-noscute iadea tepan $ueai nu s-a dus la lucru $&nd mă /ede, se repede la mine i mă &mbrăţiează  — $e bine că /enim acasă, domnu $onan! ăm o m&nă de a.utor A/em mare bucurie la casa noas-tr  ă >acem nuntă mare7  — $ine se-nsoară(  — )oi &nsurăm! aa-Bara'a i cu tepan!  — "ăi nu s&nteţi căsătoriţi( 6o/a nu-i al /ostru(  — 6o/a-i copilu nostru7 a/em i acte la primă-r  ie7n-a/um bani de nuntă c&nd născut la el, dar ieri am primit bani pentru depăiri la pete!7 Cnteresante obiceiuri i pe-aici "rin alte părţi ma i 'ac oamenii nunţile la doi sau trei ani după prezenta rea la o'iţerul stării ci/ile ar să te-apuci de nuntă mare, după mai bine de aisprezece ani, asta nu mai  pricep  — Diceai să-ţi dau o m&nă de a.utor $u ce-ţi pot '  i de 'olos, diadea tepan(  — omnu $onan, nu 'acem supărare, dar /rem dăm maina7  — $um(  — )u &ntre#! coatem scaunele i banca din 'und 7 "ricepem la treaba asta7 Acum cinci ani, tot aa 'ăcum7 >ost maina mare, camion de la c%er%ana 7 are nuntă a/um atunci7  — )unta cui, nene tepane( $ine s-a &nsurat atun ci7 112

 — aa-Bara'a i cu tepan! tepan &mbătam tar  e rău, nunta nu s-a mai terminat7 Acum 'a- cem d in nou7 aa iar iubete la tepan! >acem treaba, d omnu $onan( ăm maina(7 umneata edem la c ap la masă, dăm la mata banca din 'und!7 Trei zile, &n care nici #&nd să scriu /reun r&nd, asis t la &n'ierb&ntatele pre#ătiri de nuntă aa-Bara'a, n espus de /eselă, a.utată de-o sumedenie de /ecine i cumetre, de 6o/a i de prietenii lui tepan $ueai, '  răm&ntă neobosită la cozonaci, pisează nuci &n piul iţă, coace do/leci la ţest, pentru plăcinte, 'ier-be sam a#on cu /iine scoase din borcanele de com-pot =pro  babil pentru aromă?, alear#ă prin o#radă după raţe i #&te, &l stri#ă pe tepan să le taie, umple toată curtea de 'ul#i, curăţă li#%ene &ntre#i de /arză dulce, albă c a zăpada, terciuiete nenumărate stră-c%ini de usturo i, pră.ete bibani, tiuci de peste cinci-ase ocale, pu ne la beci t&rne &ntre#i de crap-aran, &n /ederea cele  brului bor pescăresc &nt mo-bilizate, de prin /ecin i, ceaune uriae de tuci, ceaune mini de aluminiu, ze ci i zeci de străc%ini, castroane, salatiere, tin#iri, tă/ i, stacane, cuţite i 'urculiţe, lin-#uri i lin#uriţe 6ăz&nd at&ta a#itaţie &n .urul meu, mă #&ndesc &n#rozit la zilele care /or urma: nunta propriu-zisă, op eraţiile de recuperare a /eselei, reor#anizarea o#răzii i-a casei Car /a trebui să am&n scrierea romanului 0n disperare de cauză, apelez la diadea tepan:  —
8ila 419! daia &n care ar 'i trebuit să lucrez, după c&te /ăd, mi-aţi rec%iziţionat-o pentru depozitarea /e selei, pentru &nma#azinarea produse-lor alimentare n eperisabile acă o sin#ură noapte mai dorm &n asem enea condiţii, iar mă-n#ra cu &ncă două ocale  — )u trebuie m&ncam, domnu $onan! Am /ăzut la mata cum m&ncam noaptea un aran &ntre# )u-i b ine 'ără p&ine!7  — $e să-i 'ac, dacă nu mă lăsa &n pace( $um să aţipeti, c&nd &n odaie miroase de trăsnete a pete p ră.it( )-ar 'i mai nimerit să mă mut la /reun /e-cin( acem roman7 >ără să mai atepte cu/enita mea aprobare, de car  e se dispensează cu dezin/oltură, tepan $uai mă tr  acţionează p&nă la lotca sa personală, pe care i-o tur  tisem, pe ici pe colo, prin părţile esenţiale, i mă p o'tete să iau loc la pupa
unei sălcii bătr&ne i #ăunoase, un minunat aternut d e păpuri G&n#ă poalele copacului, &ntr-o %rubă min usculă, săpată &n nisip cu castrulea de scos apa supli mentară din lotcă, &n#roapă dami.onul cu căr-ţălău $um o 'i procedat de l-a sustras atenţiei lui aa-Ba ra'a, asta-i mai #reu de precizat 6reme de patru ceasuri zdra/ene, umezindu-i #&t le.ul uscat cu licoarea acră i nea#ră, stăm la taclale e 'apt, numai tepan /orbete Rareori &mi permit să-l &ntrerup Ei asta numai pentru un plus de in'or  maţii oarele ne pri/ete aprins i &n'ier-b&ntat, oc%i ndu-se la noi peste cumele trestiilor tepan s-a cunoscut cu aa, pe care abia acum a 'lu c-o c%eamă Baroa'ă, i nu Bara'a, cum &nţele-ses em eu, din pricina pronunţiei locale, prin 1J;F rau am&ndoi la băi, la 'orie, să 'acă nămol Tri-mii de sindicate, el la nuditi, ea la nudiste Ei totui se /ăz useră, se iubiseră i7 'u#iseră la 8ila 419 )ici u nul din ei nu 'usese /reodată pe-acolo aa era de u nde/a de prin părţile ed#i-diei, iar tepan de la ul ina 0i construiseră sin#uri casa, muncind ca nite a  pucaţi Apoi se născuse 6o/a aria Baroa'ă, 'ără ni ci un act de identitate asupra ei, n-a/usese cum să se  prezinte la o'iţerul stării ci/ile )ici n-ar 'i putut An ii trecuseră, nici p&nă astăzi nu tia prea bine pe cine luase de ne-/astă e /reo c&ţi/a ani &ncoace, după re  petate nunţi, cu tămbălău i bairamuri de pomină, t epan se străduia să a'le cine-s părinţii ne/esti-si  aa-Bara'a nu su'la un cu/&nt  — $e 'acem tepan, domnu $onan( acă aaBara'a a/em bărbat( e ce tace( urem la inimă, ză 11;

u aa! Cubim la 'el, pe aa-Bara'a, ca la &nceput A cum iar 'acem nunta, altă nuntă, poate spune ce/a! 7 $u inima &ntristată, tepan $ueai soarbe ultima p icătură din in'amul său cărţălău Apoi aruncă da-mi. onul pe &ntinderea ma%mură a undelor canalului Eont ea "e neateptate, &ncepe să ra#ă &n'undat, ca i cu m ar 'i 'ost supus unei operaţii de e@tirpare a ami#da lelor pe /iu  — eee%! aa-Bara'a! aa-Bara'a! Aaaa%!  ama ta de pari/ă!7 Taci i nu spui nimic la tepa n( Taci, ai(7 0l las să-i de/erse amarul i bila imptomele tar  di/ei izbucniri de #elozie, după aisprezece ani de la  primele comunicări a'ecti/e, mi se par e@plica-bile 0nseamnă că dra#ostea are rădăcini ad&nci iadea tepan recuperează rapid e ridică peste o clipă, ca i cum nu s-ar 'i petrecut nimic, mă pri-/ ete drept &n retină i rostete nespus de intri#at:  — Qsta nu este roman, domnu $onan( oarele e/adase de mult, pitindu-se dincolo de co  bor&tul orizont al apelor in/adate de trestii 0nse-rare a camu'lează pri/elitea, ascunz&ndu-ne de me-diul a mbiant e c&te/a momente, tepan $ueai tra#e la rame um'l&ndu-i i dezum'l&ndu-i ritmic i sacadat pec-t oralii ai &nainte de-a acosta &n apropierea luminii  pe care o răsp&ndete, cu insolită strălucire, re- cent a instalaţie a becurilor cu neon din o#rada 'a-miliei $ueai, special montată pentru des'ăurarea &n cond iţiuni optime a nunţii, un #las ce mi se pare cunoscut 11*

mă solicită din &ntuneric:  — i, domnu $onan, iar ne plimbăm pe apă( Ei & ncă &n beznă(  — $ine-i acolo( — lansez eu un apel de identi'icare  — ameni buni! Ei prieteni! Recunosc acum /ocea lui "ilu Ctan Arambaa "& nă să apuc a-mi mani'esta surpriza, motorul a-lupei ce p&nă atunci stătuse re'u#iată &n noapte, pornete să  p&r&ie arţă#os ca o motocicletă de curse iopoc "ap aa, din ad&ncurile cabinei sale de me-canic, stri#ă &n c%ip de rămas bun:  — omn uor, domnu maestrule! ac-o 'i cu pu-t inţă! &ine /enim i noi să nuntim! $u daruri!7 Abia acum, &n cea de-a treia zi a nunţii cu repe-tiţ ie, izbutesc să pricep cum de i-a procopsit te-pan $ueai o bucătărie cu at&tea ceaune $&nd a &n-ceput anunţarea darurilor, pe care am 'ost in/itat solemn să le notez pe post de na, deoarece naul propriu-zis n u se mai prezentase la datorie, am 'ost ne/oit să cons tat, c&nd a sosit /remea să e'ectuez un soi de bilanţ, o masi/ă contribuţie e@primată &n ceaune de aluminiu 6reo patrusprezece piese e la miniceaunele utiliza te de diadea tepan pentru apă-rarea capului său pers onal, p&nă la cele de dimensiu-nile cazanelor de ru'e Am mai putut nota, cu rare e@cepţii, aporturi băneti  )edepăind &nsă cincizeci de lei e 'iecare 'amilie Restul darurilor, din păca-te, nu reprezentau nici o / aloare  — e la "ar'enie 6izanti, prieten /ec%i de-al mirelui, o perec%e de ciorapi nepurtaţi  — Trăiască, trăiască, mulţi ani trăiască! 11F

 — e la 5ristu >erampanos, /ecinul &nsurăţei-lo r, un dami.on de trei litri )ou! "lin cu sama-#on!7  — raaa! Trăiască, trăiască, mulţi ani trăiască!  — e la anasie 'iţeru, 'ostul na al mirelui, o centură cazonă din to/al!7  — ulţi ani trăiască!  — e la A'tandil 6iziru, to/ară de lucru, sin-cer  e 'elicitări!  — Trăiască!  — e la /ădu/a 6eselina ămăli#an, prietena m iresei, un ser/iciu de pa%are pentru nouă per-soane 7 )oi nouţe, aduse ieri de la Tulcea! "esemne că popularitatea contribuabilei depăete ma%alaua 'amiliei $ueai n cor splendid pe patru /oci, intonează:  — Trăiască, trăiască, 6eselina noastră, i s-aducă-n dar, &ncă un pa%ar, iar la nunta-ailaltă, celelalte două, i la nunta sa, de ne-o mai c%ema, o să-i dă-rui m apte #&te moarte7 6eselina ămăli#an, o cumătră de dimensiuni ap reciabile, se ridică supărată i z/&rle c-un ciolan &n c apul diri.orului:  — >ir-ai al dracului de #olan, ilică! )u te prind eu pe la mine-n o#radă!7 0ţi tai mustăţile alea ploua te i le dau 'oc, s-alun# ţ&nţarii7

pre dimineaţă, după transportarea darurilor &n ca mera ce-ar 'i trebuit să 'ie cabinetul meu de lucru, t iotea aa-Bara'a, cam le#ăn&ndu-se pe pi-cioarele ei costeli/e, ne po'tete la ciorba de po-troace Ei petrecerea iarăi se aprinde 11I

bosit ca un cal de tracţiune, nedormit, mă re-se mnez s-atept des'ăurarea e/enimentelor $are e/en imente, tocmai c&nd luasem &n primire al doilea castron de potroace, — &ntre altele 'ie spus 'ormi-da  bile, preparate pe baze de pipote, 'icăţei i ini-mioar  e de #&te i raţe domestice, — se dezlănţuiesc &ntr-u n c%ip neateptat Ealupa 'actorilor responsabili de la ma#azia $Pa pPului, &ntocmai ca /asul 'antomă al olandezului zbu rător, se i/ete miraculos la malul nunţii, i e@e-cut&n d o acostare su'icient de apro@imati/ă, des-carcă celebrul trio, — >ranenstein "apaa, ără a mai numi cadoul adus mirilor, părintele $P apPului tr&ntete pe masă un morun imens, &n/e- lit & ntr-o %aină de /&nt cauciucată orunul se zbate, e &n că /iu intr-o lo/itură de coadă &mi zboară din 'aţă castronul de potroace, umpl&ndu-mă de sus p&nă .os cu măruntaiele mai sus citate!7 ilopoc "apaa, ad&nc cu'undat &ntr-o con/ersa-ţi e intimă cu sama#onul din stacanul ser/it de aa-B ara'a, &n momentul c&nd dă să se aeze pe ceaunul dă ruit de $limenti >oca, unul din cole#ii lui $ueai, sar  e ca ars i &ncepe să clameze: 11J

 — "ilule, a'urisitule, unde-i mainăria aia de dan s( ranenstein &i dă cu pumnii &n cap, .elindu-se s onor:  — ranenst >ranenstein ein intră instantan instantaneu eu &n tra nsă @plodează i pornete să urle:  — 5aida, ilaila! ilaila, dilai, dilai, dilaila! 5ai da, ilaila!  )e&ncet&nd să-i recite te@tul, &ntr-o /ersiune /i-zi /i -zi  bil ameliorată, ameliorată, ilopoc &l &mbr&ncete pe #inere-său, 12+

e@plic&ndu-i amabil:  — ă-te .os de pe mainăria mea, nenorocitule! S os, că te măn&nc! Gasă-mă pe pe mine, mine, lasă-mă s-o pun  pe masă7 )-auzi, )-auzi, boule(7 <ătr& <ătr&nu null &n'a &n'acă că lădi lădiţa ţa,, o urcă urcă pe ma masă să i, i, 'ără 'ără să mai ţină seama de blidele, castroanele i tac&mu-ri le a'late &n 'aţa mea, mi-o &mpin#e de-a dreptul &n 'aţă, in/it&ndu-mă:  — Ascultă c%estia asta, domnu maestrule! $e zic i( 0ţi place nea Tomiţă( u unul mor după el7 5ai, ilaila! 5ai, nene maestrule, %ai să dansăm7 Ga &nceput mă temusem că /rea să mă ia c%iar p e mine la dans ar lucrurile nu se petrec &ntocmai a a ilopoc "apaa se repede la aa-Bara'a  saltă ca pe un 'ul#, mi-o pasează peste peste masă i, cu ea &n b raţe, mă obli#ă să pornesc prin o#radă o#radă 0n pas pas de /al s, bine&nţeles bine&nţeles <ătr&nul <ătr&nul mă diri.ează, diri.ează, stri#&nd stri#&nd &năbui &năbui t: 8un, doi, trei!9, după care o răpete pe 6eselina ămăli#an, direct de pe scaunul pe care pri/ea la cir  cul or#anizat de trăsnitul mecanic al /asului 'anto mă Cntrată &n %oră, /ădu/a ţopăie 'eri-cită la pieptul %odoro#ului $are, totui, nu-i c%iar at&t de %odoro#, de /reme ce tiotea 6eselina tran-spiră copios, su#ru mată la mi.loc de braţele braţ ele neostoi-tului dansator obilizată de /italitatea bătr&nului, &ntrea#a adunare se antrenează la dans
— Ca-o "ilule, pe 6eselina7 Ca-o, că nu mai poc i!7 ilopoc ilopoc "apaa cedează cedează >r&nt de oboseală, &n-ce arcă să recupereze, sorbind &nsetat din dami.onul cu cărţălău a#neto'onul adus de ilopoc, ade/ărată mainărie de dans, nu se mai oprete )ăduesc at&t de ab undent, &nc&t capăt con/in#erea că-s mai uor =cel p uţin? cu cinci ocale ealt'el, dacă-mi amintesc bine, mi se recomandase, pentru slăbit, mersul pe bicicle tă ri, &ntre ceea ce e@ecut acum i biciclism nu obs er/ nici o di'erenţă asa dansatorilor, 'răm&nt&nd disperată păm&ntul o#răzii, dă e/idente semne de isto/ire 'izică tri# la uriau de "ilu Arambaa:  — prete-l nene Ctan, oprete-l odată, că mu-ri m de-at&ta zb&nţuială7  — >ă-l să tacă, Arambaa! — urlă &n cor ne/ino/aţii ţopăitori a#azinerul, după ce pri/ete pe 'uri la socru-să u, ne 'ace un semn deznădă.duit, deznădă.duit, arăt&ndu-niarăt&ndu-ni-ll pe ilopoc i comunic&ndu-ne:  — )u tiu cum să-l opresc, tata socru-i mecani-c ul, el l-a montat, din piese #ăsite la turiti7  &n/&rt pe #azdă mai &ncet, călc&nd păm&ntul din ce &n ce mai apăsat, i  i mă dau pe l&n#ă >ranenstein:  — prete-l, domnule, domnule, odată! )e-a.un#e7 <ătr&nul e pulbere
ilopoc "apaa scoate 'um pe la toate &nc%eieturile Ai.derea i colecti/ul nuntailor dansatori es%idrataţi din pricina inumanelor e'orturi la car  e 'useserăm supui, ne repezim &nsetaţi asupra dami. onurilor onurilor aduse de tepan i 6o/a 6o/a "re/ăză-toar "re/ăză-toaree #az de, &n orice caz  )umai că mie mi-era 'oame, de-a 'i masticat i mere corico/e Ei-atu Ei-atunci nci,, &n aceeai aceeai clipă clipă de cumpănă cumpănă,, mo morun runul ul dăruit de reprezentanţii ma#aziei $PapPului se arată salutar $umetrele nean#a.ate &n demenţialul con-cur  s de dans a/useseră #ri.ă să nu se 'acă scrum, uit&ndu -l pe .arul de sub cazanele de bor "ri/elitea o#răzii 'amiliei $ueai, la această oră a dimineţii dimineţii tardi/e, tardi/e, su#era su#era o ima#ine de in'ern in'ern $aznele la care erau supui bieţii in/itaţi, păm&ntii l a 'aţă i cu oc%ii in.ectaţi in.ectaţi de nesomn, nesomn, nu mi se părea u c%iar at&t de diabolice enzaţia de in'ern se datora altor pricini ai &n-t& i aspectul de talcioc rural, cu &n/ălmăeala umană tipică acestei 'orme de comerţ nediri.at ese la nim ereală, impro/izate din te miri ce, ceaune i dami.on uri, pa%are pa%are slinoase i castroane castroane cu resturi de bor, c azane de ru'e &n care colcăiau alte 'ierturi neidenti'ic ate, t&rne trans'ormate &n scaune, lin#uri, 'urculiţe i cuţite, de toate #enurile, &mprătiate pretutindeni, lot ca lui 6o/a 'olosită că ladă de #u-noi &n care se adun aseră oasele unui ospăţ de peste cincizeci de persoan e, 8>iat9-ul 8>iat9-ul meu *++, /ădu/it de scaune, scaune, prin prin care z  burătăceau orătăniile sal/ate de la măcel, măcel, 6asile-#lo aba, ad.unctul lui diadea Caa, — in/itat i el la nun 123

tă, — &ntreprinz&nd o curte ne-bună lui andolea, &nt ors din pribe#ie, /aca rămasă nemulsă de ieri, i care cla@ona mu#ind a .ale, i-aa mai departe 0nsă cel mai pre#nant, la &nc%e#area teri'iantelor c ulori ale iadului, contribuia tensiunea psi%ică a nunt ailor tori de puteri, in#ur#it&nd &n /irtutea inerţie i, mic&ndu-se mecanic, parcă la comanda unor resor  turi in/izibile, pri/eau cu toţii &n neant, cu oc%i /itr  oi, decoloraţi, 'ără nici o speranţă de m&ntuire >apt ul că nu se mai petrecea nimic deose-bit &i 'ăcea să s e simtă 'rustraţi de nenumăratele i măruntele bucuri i ale /ieţii colecti/e "&nă i personalitatea subsemnatului, care nu abuzase de %rană i cantităţi demesurate de băutură, su'e rea din cauza monotoniei ce se aternuse peste &ntind erea mediului &ncon.urător ilopoc "apaa dormea dus, culcat cu capul pe c utia ma#neto'onului upă ce #inere-său, Ctan, turn ase o #ăleată de apă peste incendiul izbucnit din inte stinele mainăriei de muzică, se prăbuise i el lin#ă in/enti/ul său socru )umai 6ampirul, părin-tele ma #aziei, #aziei, mai /e#%ea /e#%ea ai con/ersa con/ersa din c&nd &n c&nd cu pa%arul, &n oaptă, pentru ca apoi să mă urmăreas că &n#&ndurat cu pri/irea oc%ilor săi de pete 'iert iadea tepan $ueai, 'ericitul mire, părea pla-sa t pe-o orbită e@traterestră "ăzind un dami.on me-di u, &n care se mai clătinau urme /a#i de cărţălău, cerc eta un #&nd ascuns &n creierul său c%inuit de problem e su'leteti $umetrele, roată &n .urul aei-Bara'a, se &nde-le tniceau cu sarcini mena.ere de rutină 0nlocuiau castr  oanele i 'ar'uriile sleite, măturau cioburile sta-canel or sparte, &nteţeau 'ocul la ţest, curăţau ceapă, mor  124

co/i, pete, pre#ătind pesemne pr&nzul )u tiu de c e, dar la un moment dat am impresia că prezidez u n parastas <ărbaţii apelor eltei, reu-matici p&nă i l a oasele #&tle.urilor, de-at&ta udătură trecută prin pre a.ma lor, lăcrimează cu-o inconti-nenţă demoralizan tă  )umai sosirea Giubaei $on/ert i-a lui ia )e#roponte, &ntr-o lotcă beată ce se clatină &n#ri.oră-to r, mai modi'ică parţial din tonusul adunării  — 5aide, ia, scoate darul! — &l &mboldete Gi ubaa pe scundacul 'actor, stri#&ndu-i direct &n p&lnia urec%ii, ca i cum ar 'i 'ost un surd incurabil  )e#roponte doarme la pupa lotcii At&t de ad&nc, & nc&t nici nu mică atunci c&nd madam $on/ert &l &ncarcă pe spinare, ca pe-un sac cu carto'i, debar-c&n du-l cu 'orţa &n o#rada nunţii upă ce-l depune =cam brusc? pe nisipul bătătu-ri i, se &ntoarce la lotcă, de unde e@tra#e un colet de di mensiunile unui #eamantan 0n clipa c&nd o detectează pe aa-Bara'a printre /oluntarele de la munca de bucătărie, nu mai zăbo-/ ete mult, ci se repede la pirpiria mireasă, o să- rută sonor, de parcă ar 'i destupat o sticlă de /in spumos alterat, i-i tr&ntete &n braţe pac%etul  — ă-mi trăieti, dra#a mea, ani mulţi i 'eri-ciţi 7 u n-am a/ut norocul ăsta, să mă mărit cu cine-m i place7 ită-te la el, i-acuma doarme7 s-a-mbă tat iarăi7 Bazda mi-aduce coletul, să-l trec &n catasti'ul da-r  urilor $&nd &l des'ac, pentru a anunţa darul pere-c%ii $on/ert-)e#roponte, răm&n cu /orba &n ca/i-tatea bu 12;

cală ste un aparat tele'onic in cele apă-rute la &n ceputul secolului, cu mani/elă i 'urcă >ără să mai atepte obinuitele urări, c&ntate &n co r de &ntrea#a asistenţă =8ulţi ani trăiască, mulţi ani trăiască!9? madam $on/ert păete %otăr&tă spre ador  mitul ei ca/aler, &l t&răte l&n#ă mine, &l insta-lează pe ceaunul eliberat de ilopoc "apaa, i-i &n#&nă la ure c%e, de zb&rn&ie pa%arul ce tocmai &l luasem &n m&nă:  — ică, ica, tratează-mă i pe mine c-un pa% ar de /in7 ică, nenorocitule, să /ezi i tu ce-n-s eamnă dra#ostea7 ă /ezi i tu o nuntă cum se cu/i ne, unde toată lumea se bucură i-i 'ericită, nu ca la nunţile mele7 pre surprinderea mea, )e#roponte se trezete la realitate, &i dă numaidec&t seama unde se a'lă i pri/ ind ţintă la mine, e@trem de lucid, declară &n'ricoat de cele rostite:  — acă ne cunună domnu $onan, dacă /rea să n e 'ie na, te iau de ne/astă7 Auzi, madam $on-/er  t( Te iau de ne/astă, dar pe #aranţia domnului $ona n, altminteri nu mă ba#7 )-am ne/oie nici de zest re7 "e #ratis, uite-aa mă-nsor!7  bine(7
elea, un z#omot cu totul neateptat, aici la 8ila 4 19, mă determină să ciulesc urec%ile <&z&ie i m&r&ie un motor de 8Trabant9 0n nici u n caz nu poate 'i droa#a lui tanti Raliţa, căci mă-tuă -mea n-ar 'i admis, pentru nimic &n lume, o ase-mene a re#lare de'ectuoasă a aprinderii
 — )ene 5ristule, — mă adresez eu celui mai lu-c id e@emplar dintre nuntai, — e cine/a &năuntru(7 C a uită-te!7 5ristu >erampanos se apropie temător de ma-in a proptită cu botul &n rămăiţele sălciei Eter#e pra'ul de pe parbriz, sacri'ic&ndu-i batista primită &n dar la nuntă, i-mi comunică mustrător:  — "ăi cum să nu 'ie, domnu maestrule! Ai mai /ăzut matale automobil care să mear#ă 'ără o'er(7  )umai emoţia mă &ndemnase să lansez o &ntre-bar  e at&t de idioată Aa că acum &ntreb &n deplină-tatea 'acultăţilor:  — $e 'ace(  — >oarte bine!  mort! )ici ăilalţi nu mică! "ar  că-s mai mulţi!7 >iind destul de priceput i păţit &n probleme de ca roserie auto, sumara e@aminare a ra/a#iilor pro-duse de impactul cu pomul mă &ndreptăţete să cred că >e rampanos a apreciat necorespunzător situaţia asc a mainii sărută pătima trunc%iul sălciei, dar 'ără să  prezinte de'ormări spectaculare Aripile s-au cr&mpoţ it oarecum ar nu e@a#erat Restul arată destul de s atis'ăcător >otii mei to/arăi de 'estin, li/izi i tremur&nd di n toate detaliile, ateaptă să iau măsuri "entru a nu-i dezamă#i, preiau iniţiati/a:  — iadea tepan, nene 5ristule, domnu Aram-b aa, da, dumneata că eti mai solid, tra#eţi mai-na 7 ă-ncercăm a scoate morţii dinăuntru7 "oate-i mai sal/ăm, să le 'acem respiraţie arti'i-cială!7 ei mă &ndoiesc serios că un 8bouc%e--bouc%e9 12I

ar da rezultate, dat 'iind conţinutul ridicat de al- coo l casnic din răsu'larea nuntailor, trebuie să apelez i la această măsură de prim-a.utor! e prezintă &nsă mai mulţi /oluntari, &n plus 'aţă d e cei solicitaţi de mine, aa că e'ortul colecti/ reu- ete să-i 'acă /&nt mainii drept &n #ardul, i-aa dest ul de putred al o#răzii Alt trosnet, altă e@- plozie de  pra' e data asta din pricina prăbuirii inte#rale a & mpre.muirii casei &n care 'usesem pri- mit cu at&ta bu nă/oinţă )u se /ede om cu to/ară, de c&t pra' a st&r  nit demolarea in/oluntară a #ar-dului rbecăim prin  bezna colbului ce ne scr&-nete printre dinţi, izbindu -ne unul de altul Cm-posibil să recunosc pe care/a eodată, ca dintr-o capsulă spaţială pierdută pe m elea#urile noastre, pornesc să se-audă nite bu-buitur  i cumplite ună a tablă  linite de mor- m&nt seaterne printre norii de pulbere care se a-tern i ei, d ar nu tot at&t de rapid
m &i c%eamă ără să mai zăbo/im o sin#ură clipă, ne repezim t oţi spre microbuz "entru mai multă si#uranţă, deoar  ece n-am &ncredere &n &n/ierea morţilor, mai &n-t&i te r# 'ereastra de pra' Tot cu batista primită &n dar, la nuntă e dincolo de #eam mă pri/ete cu oc%i %olbaţi c%ipul mortului $on#estionat de m&-nie, răp osatul bate cu pumnii &n acoperiul micro-buzului l a/ă omnului! Acum tiu de unde pro-/enea bubuit ul acela straniu  — aţi-mi drumul, cretinilor! $ine-a &nc%is por-ti era(  — tai linitit, domnule ocrate! Aţi a/ut un ac-c ident! ii cuminte, că te scoatem numaidec&t din maină7 pre re#retul unanim, i-al asistenţei i-al acci-de ntatului ocrate, eliberarea acestuia se petrece abia p 13+

este un ceas n ceas de e'orturi neprecupe-ţite a că n-ar 'i 'ost in/enti/itatea lui ilopoc "a-paa, car  e desţepenete portiera din partea o'erului cu a.utor  ul unui baros de /reo zece ocale, nu- mitul $otoi a r 'i ateptat mult i bine &n interiorul microbuzului E i nu i-ar 'i 'ost prea plăcut, cu pa- tru cada/re l&n#ă el upă ce-l debarcăm din ma-ină, ocrate $otoi s e aază isto/it la poalele sal- ciei prăbuite  — )umai eu am scăpat cu /iaţă( e unde tiţi( 5ristu >erampanos se ener/ează:  — "entru că nu mică nici unul7  bine(7 Auz i /orbă7 )u /ezi că-s morţi(  — Atunci s&nt morţi de-azi dimineaţă! — con-sim te să recunoască ade/ărul meterul ocrate  — Aţi mai a/ut un accident( — &ntreb eu  — a! Ga Tulcea! )e-am &n%ăitat cu nite prie-te ni, la barul de zi Am băut ca nite porci e-aia s&nt morţi orţi de beţi )-au nici pe dracu7 Re#izorul are dreptate orţii, după ce i-am e@-tr  as din microbuz, unul c&te unul, pe portiera din parte a opusă o'erului, care nici nu era &nţepenită, ci s-a desc%is numaidec&t ce-am apăsat pe m&ner, zac &nti ni pe iarbă, dispui alăturat, &ntocmai ca nite berbe ci dobro#eni, bine i acurat sacri'icaţi, din cei care p leacă &n străinătate cu paaport upă ce &ntreprinde o sumară e@aminare a micro buzului, constat&nd nenumăratele i'onări de supra-'  aţă ale caroseriei, re#izorul pri/ete disperat la mul-ţ imea care-l &ncon.oară  — 6ă mulţumesc din toată inima, tuturor! Am să  plătesc pa#ubele pricinuite, p&nă la leu Ei #ardul  i ste.arul7 131

 — alcia! — &l cori.ează cumătrul >erampanos  — ă ro#, cum /rei matale, că nu mă pricep la p eisa.ul 'orestier7 0nsă daţi-mi o m&nă de a.utor, să #ăsesc o #azdă c%ipa noastră cuprinde numai cinci membri, cei pe care-i /edeţi s'orăind &ntem modet i, nu dorim dec&t un adăpost primiti/ i pri-mitor, pe ntru /reo c&te/a săptăm&ni, p&nă terminăm lucrările 7  )imeni =&ncă? nu se &n#%esuie cu o'ertele Cndi-/i dul ocrate $otoi, dorind să c&ti#e bună/oinţa spect atorilor, crede că-i cazul să 'acă prezentările e'il&n d prin 'aţa 8morţilor9, se oprete &n dreptul 'iecăruia, at&t c&t să-i rostească numele:  — To/arăul "&u, Bri#ulea "&u, asistent de re#i e7 Răposatul nu mică, 'ace pe mortu-n păpuoi ar s'orăie de tremură cămaa pe el  — To/arăul Bică
 bru al A$C)-ului, artist amator, colaborator e@tern p ermanent al studiourilor naţionale i internaţionale d e publicitate turistică7 Auzind cu cine are prile.ul de-a conlucra, popu-l aţia 8ilei 419, acea dele#aţie prezentă la nunta lui diadea tepan $ueai, 'ace un pas &nainte  — Ei ce /reţi să 'oto#ra'iaţi &n satul nostru( — &nt reabă temătoare cunoscuta /ădu/ă ămăli#an  — "e cine a/eţi de #&nd să-l daţi la 8Re'lector9(  — sare ca ars 6ampirul, subin#inerul piscicol raţilor i to/arăi locuitori ai eltei, păi noi n u s&ntem d-ăia de la Tele/iziune, care să se ba#e &n su'letul oamenilor7 )oi 'ilmăm numai 'rumu-seţile naturii, nu i pe cele din casele bunilor no- tri conc etăţeni7 &ntem băieţi de comitet, pe cu-/&ntul meu, zău aa 5ristu >erampanos, cel mai apropiat, cu locu-inţ a, de locul accidentului, &l apucă de braţ pe re#i-zor  i-l potolete:  — 6ă iau la mine &n #azdă, dacă s&nteţi artiti7  — ulţumesc, 8mon c%er9! $u cine am onoa-re a(7  — u mi-s 5ristu >erampanos, dar pe străbuni-c ul meu &l c%eamă SP%u de la >Wre  $%ampenXise, da că tiţi i 'ranţuzete7  —
 ba noastră, ai &nţeles(7  — omnule ocrate, c&t oi 'i eu de pescar, la noi &n casă se /orbete 'ranţuzete de peste o sută de an i $%iar corect 86ous pi#ez9( Asta ca să mă e@prim mai popular7 &ntem &n clar(7  —
## VI+IT3 DE C!M,ASIUNE CU ,ILE" UL UNUI M!T!DA0?U ATAT

erampanos, at&t /e%iculul c&t i 8morţii9 /or 'i cazaţi la domiciliul bizarului i eni#maticului desc endent al lui SP%u de la >Wre  $%ampenXise "ro'it&nd de cele c&te/a ceasuri de acalmie ante-se 134

rală, prezidez iarăi masa bairamului ar s-a pierdut apreciabil din atmos'era premer#ătoare in-/aziei cin eatilor )untaii arată apatici "&nă i borul de pet e are o altă sa/oare, mult deteriorată >ericiţii miri 'iind &n a'ara oricărui contact cu /iaţa &ncon.urătoare, — poate din pricina oboselii, dar i-a abuzurilor /ino-alimentare, — &mi re/ine obli-# aţia de-a str&n#e i de-a pompa zeci de m&ini bine un se cu #răsime de pete Rudele mai apropiate, precu m i unii /ecini, &i &n#ăduie să mă i sărute, repetat i 'ierbinte, consider&ndu-mă un demn &nlo-cuitor al naului dezertat upă despărţirea de ul-timul nunt a, răm&n sin#ur pe poziţii tepan $ueai doarme cu cotul spri.init &n castronul cu zeamă de pete, &n /re me ce aa-Bara'a /orbete &n somn, str&n#&nd &n br  aţe un miniceaun de aluminiu As'inţitul re/arsă culori /esperale, inund&ndu-ne cu purpuri nemai/ăzute  clar, a /enit timpul să ple c i eu la culcare ar unde( 0n cele din urmă rezol/ problema dormitului a r #reu ai &nt&i a 'ost ne/oie să montez la loc banc% eta din spate a 8>iat9-ului Apoi să scot #ea-mul 'ere strei din dreptul picioarelor, adică din st&n-#a 8ericit, mă cuibă-resc pe banc%etă, b ine&nţeles cu picioarele a'ară, i mă pre#ătesc pentru un somn lun# i recon'ortant $u e@cepţia momentelor de duioasă amintire, c&n d /aca aei-Bara'a cla@ona asemeni unui 85en-sc %el9 pentru transporturi internaţionale, emiţ&nd nite ră#ete superbe ca puritate muzicală, solicit&nd acela 13;

i răspuns =imposibil dealt'el? din partea soli-tarului 6asile, #loaba lui diadea Caa, i c&nd dră-#ăstoasa m aină de lapte s-a apucat să-mi lin#ă căl-c&iele, după consumarea panto'ilor mei esti/ali, nite espadrile c u tălpile con'ecţionate din pănui de po-rumb, s-ar p utea spune că totul a decurs normal ar n-a 'ost aa $ăci n-a/eam de unde să tiu, di n păcate, despre sec%estrarea cocoului #azdei, cel m ai reprezentati/ din ma%ala, &n port-ba#a.ul 8iat9-ului Restul a 'ost splendid $u toate incon/enientele pomenite mai sus, mă d etept din pricina unei arsuri cumplite oarele, de m ult căţărat pe cer, &mi bătea drept &n moalele ca-pulu i ei eram &n 8iat9, pentru a-mi  păzi somnul, i mă uit ener/at la ceas ra J,14% Ar 'i cazul să utilizez, raţional, bine&nţeles, bine-'  acerile a ceea ce se c%eamă, pe en#lezete, un 8brea  'ast9 &ntremător 0nsă, după ce dau un ocol prin o#ra dă, &mi dau seama că-mi 'ac iluzii, #&ndin-du-mă la p osibilitatea &ncropirii unui minide.un Totul se a'la &n 13*

aceeai stare ca aseară Bazdele dorm zdra/ăn, de as tă dată tolănite sub masa de nuntă 6o/a, ai.derea $uibărit la p&ntecul lui an-dolea, care #ro%ăie 'erici t rient&ndu-mă rapid, datorită incontestabilelor m ele calităţi calităţi in/esti#a in/esti#atoare toare,, că de-aia de-aia mi-am ales ca  pseudonim Al $onan oi, abandonez ideea unei #us tări pe plan local $el mai nimerit lucru, &n si-tuaţia dată, ar 'i să &ntreprind o /izită la domiciliul sirelui 5ristu de la >Wre  $%ampenXise, pentru a prezenta c ele mai sincere sentimente de compasiune ec%ipei ci neatilor $ine tie, poate-i prind la ora 8brea'ast9-u lui! Bospodăria lui >erampanos pare mult mai &n-.#% ebată ebată #rada-i #rada-i curată, curată, măturată măturată la zi, orătăniile orătăniile /ăd că-s arestate arestate &ntr-un &ntr-un padoc padoc &ncăpător, &ncăpător, &nsă bine &nc%i s, #ra.dul #ra.dul aduce mai cur&nd a #ara., #ara., totul e alt'el or&n duit dec&t la diadea tepan, i parcă mai bine 0nc&ntat de cele constatate, &ncepe să mă cuprindă o bizară stare de an@ietate )imeni prin bătătură, ni meni prin casă Am străbătut cele trei camere, răcoro ase i &ntunecoa &ntunecoase, se, din pricina pricina obloanelor obloanelor trase, trase, i nam dat peste urmă de su'lare omenească )imeni )i ci 5ristu >erampanos, dar nici cei cinci cineati pe care-i luase &n #azdă $e/a nu-i &n re#ulă "recis că s-a &nt&mplat o neno rocire ei ar mai e@ista posibilitatea ca >er-ampa nos, &mpreună cu ec%ipa de 'ilmare, să se 'i sculat cu noaptea &n cap i să 'i pornit &n prospecţie econcertat, ciulesc i rotesc radarul urec%ilor  nde/a se aude bocănit de pai, z#omot de lucruri mu 13F

tate din loc acă suspomeniţii s&nt plecaţi, &nseamnă că are lo c atacul /reunui rău'ăcător ei s&nt sin#ur, nu-mai cu mine, preiau iniţiati/a "ăind tiptil, mă &n-drept & n direcţia sursei de z#omote "esemne că indi-/idul care acti/ează pe post de in'ractor are auzul e@trem de sensibil eoarece nu se mai aude nici un z#omot roare! Acestea &ncep din nou, c%iar mai puternic i cu-o 'rec/enţă sporită Cmensul Cmensul %ambar, %ambar, c&t un %an#ar %an#ar pentru pentru adăposti-re adăposti-re a a/ioanelor, are o rezonanţă 'antastică Wre  $%ampenXise:  — nde-mi erai, nene 5ristule! "arcă nu era nimeni prin bătătură7  — "e-acilea, /ecine, pe-acilea, cu treburile7 ar m-am pitit c&nd te-am zărit intr&nd 'uri &n casă7 )u -mi dădeam seama ce #&nduri a/eai7  — $e ziceai, c-oi 'i /reun spăr#ător( $a să /ezi c um e omul7 u dădeam să-ţi /in &n a.utor, au- zind %oţii #onind prin %ambarul ăsta, iar matale mă con'u nzi cu in'ractorii comuni7 5ai, mai bine, să /edem &mpreună cine ţi-a dat lo/itura &n & n %ambar 5ristu >erampanos mă e@aminează atent, dar i i ntri#at Apoi mă c%estionează alintător:  — omnu $onan, te simţi cum/a rău după nuntă( e unde ai mai scornit i c%estia asta cu %oţii(7  — "ăi nu-i auzi cum #onesc(7 #onesc(7 13I

 — ac #imnastica de di-mi neaţă7  — $um aa( 0nc%ii 0nc%ii &n %ambar(  — ar unde altunde/a( icrobuzul e i el &năunt & năunt ru Acuma &l descarcă, să-i desmorţească oa-sele7 "&nă adineaori au dormit7 $%iar mă pre-#ăteam să l e 'ac o #ustărică, ce/ailea ouă 'ierte, nite lapte7  — )-ar 'i mai apetisante nite ouă ouă oc%iuri( $u slă ninuţă pră.ită( acă /rei, pot să-ţi dau o m&nă de a. utor7 Am i-o reţetă 'ormidabilă, preluată creator d e la eternelii dumani ai strămoului dumitale, căreia ei &i zic 8e##s and bacon97 )ebunia lumii de să-ţi li n#i de#etele7 5ristu z&mbete ca/alin, adică m&nzete Apoi mă ia bla.in de braţ:  — ă mer#em la cu%nie, domnu maestrule! i-ai st&rnit o po'tă, că mi se b&ţ&ie #enunc%ii7 5ai să /ed em ce metereau /ră.maii ăia de an#liciani!7 "&nă &i termină to/arăii artiti e@erciţiile, a/em prile.ul să probăm ce-i i cu ecsenbecul ăsta! acă-i bun, atu nci le dăm, i lor, să aibă i ei o plăcere7 ar mai t& rziu! Am ispră/it de mult cu rac%etatul ti#ăii &n care s e rumeniseră tranele subţiri de slăninuţă a'umată =u n e@celent produs casnic local? i peste care z/&r-lise răm /reo apte ouă proaspete, con'iscate, din cui-bar  ul #alinaceelor  — Ei uite-aa, dra#ă domnule maestrule, &i con-t inuă ne&ncetata lo#oree cumătrul 5ristu, limpezin-du -i #&tle.ul cu-o ducă de cărţălău in'am, — 'iindcă / 13J

eni /orba de răposaţii notri, să-ţi po/es-tesc cum de -a /enit de s-a le#at7 de ne-am po-menit noi urmai de 'rancezi, 'rancezi, pescari pescari taman taman la elta romVneasc romVnească7 ă7 C storisea bunicul, 'ie-i ţăr&na uoară, că auzise de la  bătr&nii săi, bătr&nii pe linie bărbătească, despre pri  păirea primilor de la >Wre  $%ampenXise pe locuril e astea7 rau 'u#ari din >ranţia, nu din pricina re/o luţiei, ci din cauza lui )apoleon use-seră trei 'raţi, &n plină tinereţe, i -i luaseră lumea &n cap, a.un#&nd tocmai pe-aici, să -i planteze bu-taii de /iţă de /ie adui cu ei7 e căsătoriseră cu 'emei din partea locului, că erau 'rum oi ca nite armăsari, cu moldo/ence iabrae, pricep ute la tur- nat copii i la #ospodărirea butiilor cu /in Anii au trecut, /iile au &mbătr&nit, ei au mai murit, apoi au murit murit i /iile, /iile, iar iar noi am am a.uns să bem bem doar doar căr-ţălăul ăsta nenorocit7 )e-au lăsat, &n sc%imb, cu limbă de moarte, trei porunci: să nu uităm limba loc ului de ob&rie, să 'acem copii, i să nu spurcăm /inu l cu si'on7 0ntruc&t 0ntruc&t mă z#&ndără z#&ndără insistent insistent o &ntrebare &ntrebare,, simt ne /oia să inter/in:  — $%estia cu si'onul o-nţele#, i c%iar consimt di n răspu răspute teri ri la prop propun uner erea ea &nai &naint ntai ailo lorr du dumi mita tale le,, — dei mă-ndoiesc serios ca pe /remea lor să 'i e@istat această satanică satanică apă bor%otită, — mai ales ales că i mie -mi repu#nă, 'iindcă produce 'latulenţă i polu-ează s'&nta zeamă a stru#urilor ar cum au reuit moii mo ii i  părinţii /otri de /-au &n/ăţat 'ranţuzete( 'ranţuzete( 5ristu nu-mi răspunde pe dată e ridică de la ma să i plec&ndu-se &n dreptul bu'etului din bucă-tărie, 14+

o piesă /ec%e i /aloroasă, lucrată din bardă, desc%id e uiţele departamentului de .os "e ra'tu- rile &mbrăc ate &n %&rtie albastră, se &n#%esuie zeci i sute de / olume  — Ge /ezi, domnu maestrule( — mi le prezintă > erampanos, — astea-s cărţile noastre de coală! Aa s-au priceput să ne-n/eţe bătr&nii, silindu-ne să citim 'er'eloa# 'er'eloa#ele ele aduse aduse cu ei, c%inuindu c%inuindu-se -se zdra/ăn cu ur  maii, p&nă ce le intră &n cap limba strămo- ilor, 'ără să tie ce-i aia #ramatică7 )u-s dec&t nite amăr&te cărţi cu po/eti de altădată, c&te/a manuale practice de /iticultură, de acum o sută de ani, nenumărate ro mane de dra#oste de la &nceputul /eacului, cărora leam adău#at alte i alte po/eti, mai noi, căpătate de l a turitii pe care &i &ndulceam cu pete-aran7 $%iar i-acum, ori de c&te ori mă reped pe la Tulcea sau $o nstanţa, cu treburi, mai cumpăr de la marinarii străin i7 in păcate, nea-/&nd copii, s&nt cel din urmă de l a >Wre  $%am-penXise care mai /orbete 'ranţuzete &n eltă7 Car ne/astă-m ne/astă-mea, ea, răposata, răposata, c&nd i-a dat du%ul, mi-a spus &n oaptă, dei era lipo/eancă, 8mer  ci9!7 bser/&ndu-mi pri/irile lacome direcţionate spre cărţile burduite &n bu'et, pescarul &mi &nţele#e se- te a de cunoatere:  — erită să le răs'oiţi odată pe-ndelete, dra#ă do mnu maestrule! Acuma nu-i timp, căci trebuie să /ăd ce-i cu c%iriaii ăia din pătul7 Răm&ne pe altă dată, c&nd ne /om mai &nt&lni aici "oate că &n/ăţăm cine t ie ce altă reţetă de-a dumitale!7 141

"ărăsind, plin de re#rete, bucătăria i biblioteca d e la subsolul bu'etului, &l &nsoţesc curios pe 5ristu la %ambarul cineatilor "oate or 'i terminat cu dez-anc %ilozarea &nc%eieturilor  )ici nu do/edim să trecem ca lumea pra#ul uii  i, &ncă din stră'undul %an#arului, se aude #lasul re#iz orului:  —
Re#izorul ocrate $otoi, — dacă &mi mai amin-te sc bine numele cu care s-a prezentat &n a.un, — mi se proţăpete &n 'aţă:  — 8$%er ma&tre9, eram cam buimăcit la cap ieri, dar din cele spuse de domnul 5ristu am &nţeles că a/ em onoarea de-a 'i consătenii unui scriitor bucu-ret ean7 )-am reţinut &nsă numele7 "arcă Ar- t%ur $ onan, dacă nu, mă-nel7  — 6ă-nelaţi! )u-s $onan ole, ci Al $onan  oi7  — "ăcat7  — impotri/ă, nu-i păcat deloc, — mă ener/ez eu, — maestrul meu e mort, i &ncă &n plină #lorie, a a că nu /ăd de ce să-l .eliţiL &nsă poate că /ă su-păra e@istenţa mea, deocamdată 'ără urme de #lo-rie7 R  e#ret, dar nu mă pot decide să repauzez, doar pentru a /ă 'i pe plac7 ai am &ncă multe de scris i de spus7 ocrate $otoi, deconcertat la ma@imum, #esticu-l ează eni#matic, 'ăc&ndu-mi un soi de semn pe care n u-l pot interpreta dec&t ca o intenţie de a mă m&n#&ia  pe cap7 ar sesizez imediat că nu-mi este adresat mie, ci cui/a care se a'lă &n spatele meu $a un e@cel ent detecti/ ce s&nt, arunc discret o pri/ire laterală $ u un sin#ur oc%i, celălalt 'iind aţintit asu-pra re#izor  ului "osed&nd o memorie /izuală prodi-#ioasă, speci 'ică 8%obb9-ului meu, &l recunosc ins-tantaneu pe B ică
se cunoate de dimineaţă7 $e 'aci acolo(7  — epanare, maestre, depanare7 eseria mă ob li#ă7 Qsta-i cascadorul, 'emeie la toate!7 $u oc%iul rămas disponibil, asist intri#at la ma-ne /rele re#izorului Carăi /rea să m&n#&ie pe cine/a pe cap 0nsă, de data asta, cunosc semni'icaţia inabil ca mu'lată a #estului  in/itaţie precisă, la adresa casc adorului, de-a ascunde conţinutul microbuzului, des cărcat pe prelată, de pri/irile mele 0i las să mă crea dă prost, ceea ce nu-i at&t de #reu ai ales că n-au cunotinţă cu cine au de-a 'ace $ascadorul, care, &ntre altele 'ie spus, mi se pare c am subdez/oltat pentru această sporti/ă i pericu-loa să pro'esie, 'iind prea mărunt i pirpiriu &n sa-lopetă de auto-ser/ice, nouă nouţă, ispră/ete rapid cu sarci na transmisă optic de re#izor Apoi mă acroează:  — 6ă ro# să-mi spuneţi pe numele artistic, maest re, 'iindcă iubesc la nebunie scriitorii7 0i con-sider nite cole#i, nu altce/a7 ziceţi-mi i dum-nea/oast ră cum &mi zice toată lumea: 8Telescop9!7  — e unde i p&nă unde, un nume at&t de te%nic(  — mă pre'ac eu interesat Bică
7 $ă nu erau să mă boteze Bică ectortrei! 0n tot răstimpul c&t durează plăcuta con/ersaţie c u re#izorul ocrate $otoi i cascadorul auto-moto Bi că
u poate 'i montat la barca pneumatică, deoarece s-ar duce la 'und odată cu ea Restul materialelor nu prezintă cine tie ce in-tere s, 'iind comune pentru dotarea te%nică a cine-mato#r  a'itilor ă re'er la re/ol/erul 8m#e9, de tipul cel or cu care se 8&mpucă9 startul la cursele de obstac ole, la rac%etele de semnalizare, la zecile de metri de  par&mă zdra/ănă, răsucită &n ase, la ca-nistrele meta lice, pe care stă scris 8%ite spirit9, precum i la cel elalte 'leacuri ca 'lacoanele cu 8)a-poton9, 86aliu m9, i alte tranc%ilizante, 'olosite pe-semne pentru c almarea neast&mpărului creator al c/intetului de cine ati Tocmai c&nd mă pre#ăteam să &ntreb de ceilalţi m embri ai ec%ipei, care absentau cu desă/&rire, se aud stri#ăte deănţate ocrate $otoi, oarecum st&n-.enit,  pornete spre ieire
are cu maetrii cinemato#ra'iei noastre, să /adă i d& nii elta7 i, ce mai zici, domnu $otoi! Ai /ă-zut că ţi i-am adus &ndărăt( 0ntre#i i ne/ătămaţi! Apoi, 'ără să mai zăbo/ească, tem&ndu-se proba-b il de &ntrebările mele suplimentare, pe deplin &n-drep tăţite, Ctan o ter#e rapid către alupa acos- tată la d ebarcaderul bătăturii  — Ga re/edere, sănătate, pe cur&nd! — ne salută din mers ma#azionerul e' al $PapPului piscicol alutaţi i abandonaţi, răm&nem pe mal, consti-tu iţi &n două #rupuri distincte $/intetul cineatilor, pe de o parte, pe de altă parte =la c&ţi/a metri? due-tul $ onan-5ristu $ei cinci ma#ni'ici opocăiesc &n-tre ei, &n /reme ce eu pri/esc la plecarea intempes-ti/ă a a lupei, care se &ndepărtează ale#ru spre alte orizontur  i )umai 5ristu >erampanos nu 'ace ni-mic, e@ami n&nd atent păm&ntul bătăturii )e#ăsind =probabil? ce /a notabil, ultimul mo%ican 'rancez din eltă se adre sează asistenţei:  — )u credeţi c-ar 'i cazul să /ă &ntremaţi niţel, to /arăi artiti( "o'tiţi la cu%nie, să /ă prepar nite ecs enbecuri de spaimă, după reţeta domnului $o-nan!7 Auzind in/itaţia, colecti/ul cineatilor 'ace o micar  e de #rup, per'ect pusă la punct, iar ocrate $otoi ia cu/&ntul &n numele celor de 'aţă prezenţi:  — 8erci, mon c%er9! inunată idee! $%iar că n e-a pălit o 'oame cumplită &ncăm orice-o 'i, c%iar i ecsenbecuri7 ei nu ne-ar 'i căzut #reu nite oc %iuri la ti#aie, cu puţină slănină a'umată7 emoralizat de .enanta incultură culinară a re#i-z orului, mă decid să-i &nsoţesc )u pentru a parti-cipa la minide.unul or#anizat de #azdă, ci mai cu-r&nd pe 14F

ntru a asista la lo/itura de teatru, c&nd ma-etrii 'ilm ului turistic /or de/ora ecsenbecuri, &n loc de oc%iu ri cu costiţă a'umată atinalii plimbăreţi, prezent&nd simptome de eu-'  orie alcoolică, dezlănţuiesc o %ărmălaie demnă de-o cauză mai bună e ceartă pentru locuri, pentru ta-c& muri, pentru ni/elul cărţălăului din stacane Wre  $%ampenXise nu mai pr  ididete cu spartul ouălor )oroc că-i dau i eu o m&nă de a.utor, pră.ind i rumenind separat, &ntr-o al tă ti#aie, tranele de 8bacon9 ostul comandant al 'lotei d e pe lacul na#o/, că-pitanul de marină Romeo "&r/ uică, pesemne obinuit să emită ordine, intenţionea ză să reor#anizeze munca:  — To/arăe director $otono#, ascultă comanda l a mine7  — 0ncetează cu ser/ilismul, măi "&r/uică, zi-mi p e nume, mai slăbete-mă cu directore-n sus, direc-tor  e-n .os!7 ptimus mă c%eamă, ptimus să-mi spui 7 /entual c%iar ptimus $otono#!7 ar 'ă-ră dir  ector7 Ei-acum comandă-mi nu te s'ii7 $e moa-t 14I

a /rei( "&r/uică de/ine #alben la m&nie $ombinat cu roul /ineţiu ce-n'lorete &n obra.ii plesnind de sănă-tat e i %ipertensiune ai directorului, care se su'ocă de i ndi#nare, rezultă un e'ect cromatic ce mi se pare e@tr  em de atracti/ ar marinarul are ner/ii tari i apte /ieţi &n pieptu-i de alamă, aa că nu se pierde cu 'ire a:  — ite ce-i, dra#ă ptimus, dacă-mi /orbeti 'ru mos, atunci apucă-te i zdrobete nite usturoi7 )u mer#e salată de roii cu ceapă, 'ără să clăteti castro niera cu mu.dei 5ai, mică mai repede, că te cotono #esc!7 Amiralul pare mai băut dec&t ceilalţi doi membri a i ec%ipei de plimbăreţi >apt care-l determină să se d ezlănţuie &ntr-o serie de comenzi lansate cu dezin-/o ltură, dar totui coerente din punctul meu de /edere:  — "&ule, ce 'aci acolo( Rade nite br&nză pest e roii! Rapid7 Bică, termină odată cu ames-tecatul 7 "une-i i piper, auzi(7 omnule $otoi, ce re#iz ezi la masa asta( nde-i păstrămioara aia de purcel u, pe care-am cumpărat-o la Tulcea( $e-ai 'ăcut cu ea( 0n ritmul acesta, minide.unul se &ncropete 'an-tas tic de operati/ "este ase minute, nici o secundă mai mult, pot admira pe masa din cu%nia sirelui de la >W re  $%ampenXise următoarele sortimente: un li#%ea n de 8e##s and bacon9, o salatieră =sau 8cas-tronie ră9, &n /iziunea amiralului? plină /&r' c-un munte de roii, preparate &ntr-o modalitate nemai-/ăzută p&nă a stăzi =cel puţin de mine?, supraeta.at cu rondelete d e ceapă, iar peste acest acoperi nenu-măraţi pistrui de piper, contrast&nd /iolent cu ru-me#uul de br&nză 14J

telemea, precum i apte blocuri turn =ca 8plombele9 din capitală? con'ecţionate din 'eliuţe de păstrămioa ră ocrate $otoi, cel care a/usese sarcina procurări  pastramei, mă pri/ete intri#at:  — )u-ţi spune nimic, dra#ă maestre, acest număr impar al porţiilor(  — "arcă-mi su#erează ce/a ar sper că nu /-aţi  pus &n #&nd să mă cooptaţi &n comitetul acestui panta#ruelic minide.un( — declar eu 8'latulat9  — Aţi #%icit! &nteţi #enial 6-am ales, cu una-ni mitate de /oturi, preedinte! $ine-a in/entat ecsen-b ecul( aestrul Al $onan oi Atunci, daţi-ne /oie să /ă o'erim i noi o premieră: 8salade de tomates co mme  la mWre de maison9 — adică preparată ca la mama acasă7 Ga auzul supărătoarei alăturări =8mWre de mai-so n9? care sună a#ramat i scatolo#ic, str&mb din nas ptimus $otono#, răsp&ndind un i mai dens nor de /apori spirtuoi, mă asi#ură, z&mbindu-mi insis-te nt i 'als:  — irectorul de producţie e cu bu#etul, adică sub semnatul, aa că nu /ă 'aceţi #ri.i! "lătim tot ce se consumă, nu s&ntem c%iar pe dro.die7 er- /iţi cu & ncredere, iubite maestre, mai ales că a/eţi multe de s cris i de spus7  )u pot re'uza nite oameni at&t de #entili i de a#r  eabili r 'i ei din cinemato#ra'ie, dar se poartă totu i respectuos cu reprezentanţii literaturii $e &nseamnă societatea! )ici nu-ţi dai seama c&t 1;+

măn&nci "&nă i di#estia se pro'ilează &ntr-o per-spec ti/ă plină de promisiuni erampanos, nu abuzez de bună/o-inţa am'it rionilor er/esc doar c&te/a polonice 0n sc%imb, pr  eţuind i oma#iind premiera cineatilor, 'antastica sa lată de roii 8comme a la mWre de mai-son9, mă apro /izionez substanţial, umpl&ndu-mi de două ori salatie ra personală, pusă la dispoziţie de responsabilul cu p roducţia, simpaticul apoplectic ptimus $otono#  — aestre, de-aia /ă iubesc eu pe dumnea/oas-t ră scriitorii, — se e@taziază pe neateptate, absolut nemoti/at, cascadorul Telescop, — s&nteţi, i-n /i aţă, la 'el ca-n cărţile pe care le scrieţi Am citit, mai de mult, un roman poliţist nemaipomenit, de m-am stricat de r&s "arcă-i zicea 8$ălătorului &i stă bine cu drumul9, sau ce/a &n #enul ăsta i bine, era aco lo un scriitor &ntocmai ca dumneata, pus pe rele $ră  pa de te speriai, nu altce/a7 "e-semne că se docum enta7 ar /&rtos!  )u prea mă &nc&ntă consideraţiile paraliterare ale numitului
ate de ceas băieţii rad tot, curăţă tot, spală tot Ei ecs enbecul, i salată, i pastramă7 asa răm&ne pustie, mai dezolantă dec&t un peisa. selenar  )u tiu de ce, dar mi-a intrat &n cap o idee s&c&i-to are Am impresia că releele mele neuronice nu mai dau satis'acţie "arcă s-a ars unde/a un con- tact, o c one@iune Ei asta din pricina in#ratitudi- nii pe car  e o mani'estă natura cu noi $&t de amă-#itoare s&nt a  parenţele! @act cum se &nt&mplă i cu băieţii ăti a, din ec%ipa de 'ilmare impatici 'oc! "lăcuţi, inte li#enţi, descurcăreţi Ei totui, c&nd &i /ezi cum arată i cum se poartă, &ţi /ine să-ţi ie i lumea &n cap ocrate, re#izorul $otoi, 'ăptură sensibilă la intel ect, umblă că un %ipp scos la pensie ei se poartă c%el, 'ără umbră de sistem pilos pe cretet, i-a lăsat  plete pe #uler i perciuni pe 'ălci  — Ei zici că neica ăla m-a tras &n piept( Aa crez i tălică, nea $otonoa#e( "anto'ii ătia cu părul &ntors  pe 'aţă, mocasinii, spui că-s mar'ă bună de 'oc( Te p omeneti că m-a dus i cu oc%elarii, nu( — i re#izo rul, su'erind real, lo/ete cu arătătorul rama #roasă d e un de#et a 8călăreţilor9 cu #eamuri &ntunecate —  )u /ezi că-s din import( Abia des-lueti lumea prin ei7 bosit de e'ort, ocrate pri/ete &ntrebător, de su s &n .os, 'iind &nalt c&t un par, la con#estionatul i %ip ertensi/ul său interlocutor  )ăduind pe toate canalele =sudoripare?, ptimus $otono# tra#e de timp cu răspunsul cundac de 'elu 1;2

l său, directorul a'iează o ţinută sporti/ă, i ca &mb răcăminte i ca alură, &n totală contradicţie cu #abarit ul personal "antalonii scurţi &i su#rumă bur-ticica, d ar &i i accentuează subdimensiunile statu- rii $&nd, & n s'&rit, se &ndură să desc%idă #ura, &i &ndeasă mai & nt&i pe cap casc%eta de .oce, ca i cum ar 'i /rut să dea mai multă #reutate spuselor sale:  — ra#ă ocrate, o /iaţă &ntrea#ă am lucrat num ai cu produse din import7 ă ro#, aa mi-i meseria 7 ca orice director de producţie care se respectă7 Ascultă la mine, că-s om bătr&n i uns cu toate ali'ii le7 .oarţele astea-s nite /a@uri7 a, da, 8/a@-alb ina-ca/aler-pasta9, cum se zicea pe /remea mea7 H i-am spus să nu-ţi mai cumperi nimic 'ără a/izul me u7 "ro'und a'ectat de le.eritatea cu care $otoi &i &n #ăduise ac%iziţionarea mocasinilor, 'ără consul-tarea unui specialist, directorul mai toarnă &n el un stac an de cărţălău ă #&ndesc că dacă /a con-tinua ast'  el, nu /a trece mult i /a 'ace precis un in'arct Ei-a a, acum culoarea 'eţei se apropie /er-ti#inos de cea a in'amului /in local Adică un rou-/ineţiu, apro@i mati/ ne#ru-murdar  )u &nţele# ce are discuţia asta &n cadrul unui cole cti/ artistic, dar se /ede că i creatorii au pro-bleme de /iaţă, din cele mai comune, cum ar 'i, bunăoară, c alitatea panto'ilor cumpăraţi de ocazie $u at&t mai serios mă surprinde inter/enţia căpi-ta nului de marină:  — 5ai că m-apucă pl&nsul, c&nd te-aud /orbind & n stare de ebrietate alcoolică7 $um adică, nu-s &n stare să-mi ale# sin#ur mar'a care-mi place( Am '  ost căpitanul portului na#o/, i-am a/ut de-a 'ac 1;3

e numai cu pasa#eri capitaliti, din
2 m, blond de tip albinos, cu spr&ncenele ciu- date, d ecolorate p&nă la alb, &mbrăcat ca un 8#lobe-trotter9,  — din ăia care se t&răsc de-a lun#ul ose-lelor cu sac ul &n spate, — &n nite blu#i soioi, 'oti albatri, i & ntr-un maieu cu m&necuţe at&t de str&mte, &nc&t braţe le-i arată ca nite parizere stran-#ulate, sc%iţează o m icare bruscă, /r&nd să su#e-reze că-i #ata să demons treze dimensiunile necazu-rilor ce-l ateaptă pe căpit anul Romeo Bică raţilor! taţi &ncet i nu m&naţi! $e /-a apuca t( Asta ne mai lipsete acum, c&nd ni s-au &ncurcat iţ ele( nde s&ntem, i unde trebuia s-a.un-#em( Ga c% estia asta nu /ă #&ndiţi( 0n loc să ne /edem de lucruri le noastre, stăm i bem ca sparţii e-aia am nimerit cu maină-n pom, pentru că 'ratele ocrate s-a urcat la /olan c-o dami#eană de )iculiţel &n cap7 0n loc să-l căutăm pe cetăţea- nul care trebuia să ne dea le #ăturile, stăm aici i ardem #azul de pomană
m de lucru "&ule, "&r/uică, nene ptimus, lăsaţi 'le acurile i &mpăcaţi-/ă! -aţi &nnebunit cu #&l-ce/ile /oastre "e cai, băieţi! "e cai! Cmediat să pornim &n căutarea indi/idului cu problema Tre-buie să-l #ăsi m numaidec&t, că se trece sezonul, mă pricepeţi( $u m &l c%ema, nene ptimus( Ei eu, i 5ristu >erampanos, ateptăm nerăb-dăto ri s-auzim numele cetăţeanului irectorul se scotoc ete prin buzunarele ortului, #ăsete un car-neţel, &l răs'oiete #răbit, după care stri#ă trium-'ător:  — G-am #ăsit, 'rate ocrate! Etiam eu că-l am aic i, scris unde/a )u se prea citete bine dar ăsta trebui e să 'ie: ilu "oc, "ap i-aa7 >ir-ar să 'ie de cr  eion7 a m&n.it toată 'oiţa, era din ăla c%imic7 5ristu inter/ine sal/ator:  — )u /ă necă.iţi, că-l tie tot satul Băinarul de ilopoc "apaa e socrul lui Arambaa, to/arăul car  e /-a plimbat azi-dimineaţă, cu alupa eca-nicul e ra c%iar ilopoc!7 0l #ăsiţi la ma#azia $PapPului7 ocrate $otoi răm&ne cu #ura căscată Bri#ulea "&u se saltă de pe scaun, de parcă atunci s-ar 'i decl anat un resort ascuns sub 'undul taburetului $ăpita nul Romică se bate cu pumnii &n cap, ca i cum ar 'i intenţionat să-i /&re la loc nite #&nduri &mprătiate  )umai $otono# tace Tăce i 'ierbe la presiune a că nu spune ce/a, precis că e@plodează in 'ericire, spune:  —
 bare( erampanos Acesta se 'ace că plouă, nu-mi dă nici o atenţie, urmărind mai de-pa rte des'ăurarea e/enimentelor Re#izorul intră &ntr-o criză de autoritate i &n- cep e să dea ordine:  — Toată ec%ipa la %ambar! "&ule, ia-l &n c&rcă p e căpitan! )eapărat trebuie să discutăm7 )u mai m er#e aa!7 $ine lipsete de la edinţă, /a 'i aspru criticat! &ntem &n clar(7

#. *AIAM-,AT@9 LA #%9#4 9 CU ,!SI 1;F

*ILIT3ŢI DE EBTINDEE Ar merita să &ntreprind ce/a pentru a săr-băto ri ziua de azi  cea dint&i, de c&nd mă a'lu re'u#iat & n linitea =(? creatoare de la 8ila 419, &n care izb utesc să mă aez &n 'aţa mesei de lucru 8ria9 mea, /etusta supra/ieţuitoare a industriei antebelice a mainilor de scris, dar &ncă &n puteri, băt r&na to/arăă de drum a neobositei i permanen-tei in spiraţii ce mă consumă de-o /iaţă, strălucete tru'  aă, trium'ală, atept&nd primele r&nduri c&ntate la cl a/iatura ei %odoro#ită i incertă Atept i eu, plin de &ncredere i bună/oinţă, să -mi /ină o idee Ei, aa cum mi se &nt&mplă mai totde auna, &n ultima /reme, ideea nu zăbo/ete să apară $%iar se anunţă sonor, melodios, de intră &n rezona nţă toate #eamurile odăii, umpl&nd uliţa de-un /aier c umplit, /estind s'&ritul lumii i .udecata de apoi:  — omnu $onan, /ine ia, /ine pota cu bile-t e, cu scrisori i cu #azete, /ine ia cel 'rumos, i călare i pe .os7 ă reped numaidec&t a'ară #rada lui nenea te  pan e pustie >u# la #ard i pri/esc &n susul uliţei  n nor de colb plutete ca un /&rte. &n direc- ţia mea  c%iar ia )e#roponte, 'actorul, care pedalează 'ren etic pe-un /elociped 'oarte apro@i-mati/ <ănuiesc că asta-i i pricina pentru care direcţia de mers nu-i & n linie dreaptă, ci &ntr-o serie nes'&rită de ondulaţii =mai mult sau mai puţin permanente?  — omnuuuu $onan, /ineee iaaa!7 /uiete u ra#anul ce se apropie de #ardul &mpre.muitor "esemne că ia )e#roponte, iarăi &ntr-o criză d 1;I

e dra#oste ne&nţeleasă i ne&mpărtăită, a con/er- sat &ndelun# i pasionat cu 'laconul de trăscău de T&ncăb eti, mărturie aproape cotidiană a prieteniei ce i-o p ort Altminteri nu-mi pot e@plica intenţia pe care-o mani'estă /ădit, de-a pătrunde &n bătă- tură direct pr  in #ard $e-i drept, de c&nd cu acci-dentul microbuzu lui ec%ipei de 'ilmare, e@istă o 'alie zdra/ănă, de un de absentează /reo c&te/a sc&nduri  — omnu ia, 'ii atent ce 'aci! )-o să ai loc! 7 &l atenţionez eu cu cele mai pure sentimente sa-m aritene ar 'actorul pedalează cu-o 'rec/enţă i mai spo-r  ită  — "ăzea, 'erete drumu, că /ine nebunu!7 pre stupe'acţia mea, minunea se &ndeplinete ) e#roponte trece prin #ard ca o trombă, lăs&nd &n a-c %iile sc&ndurilor doar c&te/a ne&nsemnate 'ra#mente din uni'orma cu care l-a &nzestrat ministerul ar, &n /irtutea inerţiei, nu mai 'r&nează, i-atunci străbate &ntrea#a o#radă, călc&nd două sau trei pui-c uţe tinere, neobinuite cu circulaţia, după care, ter-m in&nd spaţiul terestru, se a/&ntă cu &ncredere &n apele unării-6ec%i, /ecina noastră de l&n#ă debar-cader  )oroc că apa-i mică ia răm&ne la supra'aţă, pe dal&nd &n continuare bicicleta submarină care pa-tine ază pe nămol Abia după ce constată ine'icienţa e'ort urilor sale, 'actorul e@clamă &nc&ntat:  — <&ld&b&c! Aa-ţi trebuie, ia, nebunule! <&ld&b&c! — "entru ca apoi să cadă &ntr-o parte, culc&n-d u-se alene &n undele tulburi, de unde se scoală nu-ma idec&t, scutur&ndu-se ca un c&ine plouat — Rău am 1;J

mai a.uns, domnu $onan, de-a trebuit să #ust din apa asta, eu care n-am pus aa ce/a &n #ură de c&nd m-o /&r&t popa &n cristelniţă, acum /reo patruzeci de an i!7 )u meritam aa ruine! 0l a.ut să-i scoată /elocipedul din #&rlă, &ntinz&ndu-i pră.ina de ru'e a #azdei  — $ine te-a pus să #oneti &n %alul ăsta, măi i a! "&nă azi, de c&te ori ai /enit la mine, cu presa, era i mereu obosit, de trebuia să-ţi o'er de 'iecare dată u n cordial, pentru &ntărirea inimii $e s-a &nt&mplat( Ai ce/a special pentru mine( 6reo este proastă( pu ne7  — Am, domnu $onan! ar mai &nt&i să-mi clătesc #ura de tolboroseala asta )-ai ce/a dezin'estant( $ă  pe urmă-ţi spun tot!7 To/arăa diri#intă m-a e@-ped iat aici, ur#ent, c-un bilet personal 0n clipa aceasta se oprete, pentru a scuipa sc&r-bi t 6rea să-mi dea de-nţeles că-l supără dulcea apă  unării-6ec%i "ricep imediat despre ce-i /orba i mă con'ormez, aduc&ndu-i un pă%ărel cu trăscău )oroc că-l a/eam la &ndem&nă, l&n#ă masa de lucru  — i, ce-i cu biletul( ia scormonete prin taca plină de apă, după ca re &mi &ntinde un petec de %&rtie cu JJO umidita-te Arată ca o c&rpă Totui reuesc să desci'rez prin-tre literele scrise cu cerneală /ioletă i dizol/ate de in'a mul lic%id, at&t de /ră.ma bunului meu prieten:  — 8Cubite i stimate, domnu $onan! 6ă atept, ne #reit, azi după-masă, la o ca'eluţă de /orbă Am să /ă spun ce/a e@traordinar Ga 1F,1; % &nc%id o'i-ciu l 6ă &n/itez la domiciliul meu personal, care o să /ă  placă acă nu, să nu-mi mai spuneţi pe nume! $itit oarea i admiratoarea dumnea/oastră, poate i colab 1*+

oratoare, oira B%er#idap9
l-am botezat eu, dei nu-i din ace-lai material cu nă dra#ii, se poate spune că-i accep-tabil, lipsit de petel e căpătate la nuntă, i pe care le-am scos cu 8%it e spirit9 &mprumutat de la o-crate $otoi $e-i drept, cam răsp&ndesc du%oare de 8"eco9, &nsă nădă.duiesc s-o &ndepărtez cu e'lu/iile cepii m&ncate la pr&nz eoarece nu-i nici o sonerie, &ndrăznesc să bat &ncetior la uă 0n aceeai clipă se i desc%ide, de par  că ar 'i 'ost pre/ăzută c-un sistem electronic de auto matizare  — "o'tiţi, maestre $onan, po'tiţi &năuntru! — mă &mbie #lasul do#it de tutun al oirei B%er#idap — &nteţi de-o punctualitate monar%ică $ondus de #azda care-i &nţolită de duminică, &n-tr  -o roc%ie de lamP, mulată pe corp, at&t de str&mtă &nc& t diri#inta poate 'i con'undată cu-n apetisant raauer, — ce/a mai durduliu, — &ndesat &n bine-c unoscuta peliculă de plastic, străbat /estibulul, plin d e cuiere, pentru a-mi 'ace o intrare trium'ală &n came ra de oaspeţi  — Guaţi loc pe canapea, că-i mai solidă i comodă! Acesta-i li/in#-room-ul meu, iubite maestre, — mi-l prezintă c-un #est atotcuprinzător oira B%er-# idap, scărpin&ndu-se discret pe sub peruca de nailon care-i acoperea ti#/ă, — acum e-al dumnea/oastră C mediat ser/esc i ca'eaua 8Gi/in#-room9-ul, de 'apt un salon ca pe /remuri, aa cum poseda i bunica aia de la "iteti, are o m are calitate ste deosebit de răcoros  masă patrată, imensă, probabil din nuc masi/, 'lancată de do uă bu'ete &nalte, cu eta.e, plus cele ase scaune tapisa te, ocupă aproape toată &ncăperea $a să pot da urm are in/itaţiei de-a mă aeza pe canapea, tre-buie să & 1*2

mpin# puţin un scaun bser/ &n#rozit că scaunul ab ia se ţine pe picioare acă o 'i la 'el i canapeaua( iri#inta z&mbete pe sub mustaţă =că are, sla/ă omnului!? asi#ur&ndu-mă bla.in:  — >ără teamă, domnu $onan! Ani de-a r&ndul l-a suportat pe ne'ericitul ăla de Arambaa, pe c&nd &mi 'ăcea curte, &nc&t a trebuit s-o repar de cur&nd "oate se /or mai i/i i alţi ca/aleri, că n-am a.uns la /&rsta renunţărilor Aran.aţi-/ă ca la dumnea/oastră acasă, 8ad-libidum9, ca să mă e@prim pe limba /ec%ilor eli no-traci, lati'undatorii acestor aezări străbune7 arecum &n#&ndurat de latina obscenizantă a di-ri #intei, asist interesat la prepararea ca'elei oira B% er#idap posedă o r&niţă de ca'ea de alamă, ca un cili ndru )e&ndrăznind să se aeze, de 'rică să nu-i plesn ească roc%ia =#&ndesc eu?, macină boabele proaspăt p ră.ite de-a-npicioarelea 0n/&rtete la r&ni-ţă i se ui tă insistent la mine  — $red că n-aţi mai băut de mult o ca'ea auten-ti c turcească, — demarează #azda, continu&ndu-i ope raţia, — de aceea am s-o 'ierb c%iar &n 'aţa dumnea/ oastră7  — ar nu trebuie să /ă deran.aţi7  — i, ce tot /orbiţi acolo( $&nd mai prind eu un s criitor pe la 8ila 419( Ei &ncă unul at&t de im-pozab il! dată terminată măcinarea boabelor, diri#inta sco ate din bu'et un ser/iciu de preparat ca'eaua, din ce le cu spirt denaturat Cbricul din tablă de ara-mă străl ucete staco.iu, &mbiindu-mă la o delicioasă ateptar  e Apa o are la &ndem&nă, &ntr-o cara'ă de sticlă 1*3

 — "entru aromă i #ust, ca'eaua trebuie 'iartă nu mai &n apă rece, dra#ă domnu $onan Tăria i-o e@tr  a#e din caimac, de-aia nici nu trebuie să 'iarbă prea mult, &nc&t să dea &n 'oc  să /edeţi7 0n li/in#-room plutete, c%iar de pe acum, o aromă ameţitoare ndele spirtului denaturat, amestecate cu e'lu/iile ca'elei, &ntr-un mi@a. bizar, trezesc &n mine amintiri stră/ec%i, de pe /remea c&nd eram cop il i c&nd asistam /ră.it la ma#ia preparării ca'e-lelor din casa bunicăi "&nă i cecuţele &n care ser/ete diri#inta, butucănoase i #roase, &mi par cunoscute )u mai e ne-/o ie să citesc pe 'uri marca 'abricii, că scrie pe ele, d istinct i mare: 8a#ons-Gits-$oo9  clar, datează dinaintea războiului Ga 1I,++ % 'i@, ser/im primele ca'ele $on/er-saţ ia se lea#ă di'icultos 0nsă după ce trecem la cea de-a treia ceacă, &n .ur de 1J,++ % lucrurile &ncep să se li mpezească iri#inta &i dă drumul:  — u nu tiu cum 'aceţi, dumnea/oastră scriito-ri i, de născociţi po/eti de dra#oste at&t de t&mpite, &n c&t te doare mintea e unde le scoateţi( e ce nu s&n teţi &n stare să con'ecţionaţi un roman de sorti-mentu l La răscruce de drumuri ( Aţi /ăzut la tele-/izor(  au ce/a &n #enul Femeia albă7 Am pl&ns ca un copi l7  — u scriu romane poliţiste, doamnă oira, po-/ eti cu crime7 iri#inta sare ca arsă:  — Ei ce dacă( <ărbaţii nu-s nite criminali c&nd & nală su'letul nepri%ănit al unei 'emei(7 aes-trul 1*4

e, om te 'ac, am un subiect de roman criminal, lu@7 a-nt&ia!7  — $red că i subiectele mele s&nt interesante! — Replic eu rece, supărat de 'aptul că diri#inta mută pr  onumele de re/erenţă pe canalul doi, lu&ndu-mă cu 8tu9  — Aiurea! "ăi să-ţi po/estesc eu tra#edia dra#ostei, maestrule! 0n care criminalul circulă &n liber- tat e, i &ncă pe alupa $PapPului7 "arcă &ncepe să de/ină mai interesant Aa că trec  peste apropierea tentată de oira B%er#idap  — oamnă diri#intă, to/arăă dra#ă7  — lăbete-mă cu to/arăă, că nu s&ntem &n ace-e ai or#anizaţie7 Di-mi pe nume, i-aa s&nt mai m& că dec&t matale cu /reo zece-c&ncisprezece ani-ori 7 A putea să-ţi 'iu i 'iică7 e &ncr&ncenă carnea pe mine Aa că-i retez ela-n ul:  — Cmposibil! Totdeauna mi-am dorit numai bă-ia t! ai bine să răm&nem domni Car dumneata doam nă! Ei, după cum &ncepusem să-ţi spun, subiec-tele r  omanelor nu se ticluiesc &n minte, ci s&nt inspi-rate d e realitatea imediată, din cele /ăzute i auzite de la o ameni Aa că te ascult cu plăcere, poate a'lu ce/a n ecunoscut mie7 "uţin ruinat de /ul#arizatoarea e@punere a #e-ne zei unui roman, atept destăinuirile diri#intei  — Atunci, domnule $onan, dacă-i /orba să 'iu do amnă, /a trebui să-ţi mai ser/esc ce/a "rea te-am pu s la re#im
aa am băut trei7  — "oţi să numeri i patru, dacă ţii să respectăm a de/ărul7 dar nu 'ace nimic7 Eerica n-are cine tie ce alcool7 ar e preparată &n casă7 la ma-#azinul uni/ersal &i zice 8$%err-brand9, dar nu 'ace două p arale, dei costă ;* de lei romVneti7 upă ce m-am lămurit că erica diri#intei este do ar o /iinată tradiţională, bine dozată, s&nt ne/oit s-a scult =trei ceasuri bune? o banală melodramă de t&r# de pro/incie peri'erică, &n care bestia, crimina-lul, ar  /unit &ncă din tinereţe pe post de #inere de părinţii di ri#intei, care l-au mai ţinut i la o coală post-pro'esi onală, &i calcă &n picioare cu/&ntul dat, pre'er&nd să '  acă pe lo#odnicul c&ţi/a ani la r&nd ată serioasă, cu casă i zestre, inclusi/ un c opil de ase ani ilopoc "apaa, socrul, or#anizea ză o nuntă cu dar, nemai-pomenită, la care se str&n# *;+++ de lei "entru po-tolirea lo#odnicei seduse i abandonate, i se o'eră o despă#ubire derizorie, casa & n care locuiete, pro-prietate a lui ilopoc, i ;+++ de lei ei c&te/a calcule rudimentare, e@ecutate rapid  i mental, nu-mi dau satis'acţie &n pri/inţa plasării &n t imp a e/enimentelor, renunţ să mai scormonesc &n d edesubturile economico-sociale ale problemei $e/a 1**

sc&rţ&ie upărător i ur&t  — i, ce mai zici, maestrule, tra#em un roman să cadă lumea &n 'und( oira B%er#idap, baz&ndu-se prea mult pe pro-pri etăţile e/ocatoare ale naraţiunii ei, &n cel mai pur stil oral, a ne#li.at &nsă pe cele cuprinse &n sticla cu e rică ealt'el sticla-i #oală upă 'iecare ţi#ară 'uma tă cu nădu' de diri#intă, a urmat i pă%ărelul de /ii nată Car oira 'umează zdra/ăn, de parcă ar /rea să se sinucidă cu nicotină  — oamnă diri#intă, cel mai nimerit ar 'i să-l scr  ii sin#ură Aa cum a 'ăcut autorul lui  Papillon, care nici el nu era scriitor 7  — a, ar 'i o idee, dar ăla a 'ăcut ce/a p&rnaie!7  — i i( $ine te &mpiedică( u aa a /edea scri s romanul ai &nt&i &i pui o piedică lui "ilu Ctan Ar  ambaa, &l lic%idezi de pe lumea asta, intri la 8pensi on9 c&ţi/a aniori, după care e/adezi i te apuci de lu cru7 oira se trezete brusc din starea ei eu'orică, i mă pri/ete e@trem de intens "arcă mă s'redelete c u-o bormaină rapidă, aa &mi e@aminează mărun-tai ele creierului )u tie precis dacă-s beat, — i n-a m sorbit dec&t /reo două pă%ărele de erică, — sau dacă &mi bat .oc de po/estea ei  — aestrule, oi 'i /reun #lumeţ, ai( 6oi, scriito-r  ii, treceţi pe la policlinică, barem de două ori pe an, să /ă 'aceţi micro'ilmări la s&n#e( pune drept, că n u-i de ruine7 oamne, i c&t de zdra/ăn păreai!  timpul să lămuresc lucrurile i-e 'oame cum-p lită acă mă #răbesc, peste o oră pot s-a.un# la #az da mea, să mă bucur de bine'acerile borului de pet 1*F

e  — oamnă diri#intă, să nu pri/im literatura prea le.er Am /rut să-ţi su#erez prin ce c%inuri trebuie să treacă un creator, p&nă ce rezultă o carte de /a-loa re At&t i nimic altce/a i-ar părea nespus de rău, să mă 'i &nţeles #reit7 Acuma &nsă trebuie să te  părăsesc, e ora &naintată i lumea poate b&r'i 0mi &n #ădui să-ţi mulţumesc din ad&ncul inimii pen-tru e@tr  aordinara ca'ea, pentru tot ce ai 'ăcut pen- tru mine 7 Cspră/ind recitarea te@tului de mai sus, dau să mă ridic de pe canapea Ei-atunci se produce catastro'a $oncomitent cu s'&ierea pantalonilor mei, prini de #%earele unui arc supus unor presiuni e@a#erate i scăpat din c%in#a tapiţeriei, la intrarea locuinţei s e aud nite bubuituri &n'iorătoare iri#inta mă linitete imediat, stin#&nd lumina & n li/in#-room, i spun&ndu-mi:  — "oate să bată p&nă m&ine! i-am terminat orel e de ser/iciu! "este /reo cinci minute bubuiturile &ncetează o ira aprinde iarăi lumină $onstatăm am&ndoi di-men siunile dezastrului upă ce mă ridic, 4;O din pantal oni răm&n pe canapea oira aduce un %alat de baie, mi-l &nm&nează sur&zătoare, i-mi ordonă:  — "&nă ce mă &ntorc din dormitor, &mbracă-l i pr  e#ătete-mi pantalonii să-i ţes )-a/ea nici o #ri.ă, maestre, te-ncape A 'ost %alatul lui "ilu Ani de zile 7 0n disperare de cauză, accept propunerea to/ară- 1*I

ei Acum stau pe-un scaun cam debil, pentru că nu mai am cura.ul să &n'runt /ră.măia canapelei, i ate  pt, cu %alatul de baie pe mine, să /ină diri#inta cu ac ul i aţa "e neateptate, i mult mai sporite ca inte nsitate, se aud iarăi bubuituri la uă 0ncre-menesc oira apare &n pra#ul dormitorului Go/itu-rile amen inţă să demoleze clădirea  — >ie ce-o 'i, trebuie să /ăd cine-i nebunul! Ascunde pantalonii, maestre! — comandă diri#inta /ulcanic, &ndrept&ndu-se spre /estibul n cor de #lasuri bărbăteti izbucnete la intrare $el puţin pe patru /oci, dacă nu i mai multe Car pes te c&te/a momente corul dă buzna &n li/in#-room, ur  mat de silueta &ncorsetată a diri#intei $a lo/itură de teatru, nu mă pot pl&n#e: 'oarte reuită Bazdă &n ro c%ie lamP, musa'irul &n %alat de baie, iar noii /eniţi, & n număr de cinci, &n costume de lucru, ce-mi s&nt 'oa rte bine cunoscute  —
ute actori printre săteni acă ar 'i să mă iau &n seri os, domnul $otoi &i pune mari spe-ranţe &n contribuţ ia mea $e să 'ac i eu, maestrule, nu mer#e cu roma nele, &ncerc cu 'ilmul Apoi, &ntorc&ndu-se spre in/adatori, #azda &i &m-bi e z&mbăreaţă:  — ar luaţi locuri, simţiţi-/ă ca la dumnea/oas-t ră acasă, 8ad-libidum9 "o'tiţi, aezaţi-/ă7 )u, nu, nu pe canapea7 6ăd că dobitocul de Arambaa n -a reparat-o ca lumea7 )ici nu tiţi ce bine-mi pare c-aţi bine/oit să /ă /izitaţi /edeta7 Blumesc, nu /ă speriaţi, tiu că n-o să 'iu o /edetă, nu /reau să mi s e urce la capac7 "e mine o să /ă ro# să mă scuz aţi, mă retra# la bucătărie să prepar o #us-tărică7 A m i nite /in de )iculiţel, o #roză/ie7 r#anizăm un bairam-part de #roază, să /ă lin#eţi pe de#ete7 tăm toţi ca nite bibelouri de porţelan =la di-men siune umană? 0ncetul cu &ncetul atmos'era se destind e ocrate se aază &n 'runtea mesei, ceilalţi ocup&nd scaunele libere u, &n %alat, nu tiu ce să 'ac cu pantalonii )-are rost să-i ascund, de /reme ce asistenţa cunoate ade /ărul despre canapea al/area &mi /ine de la
0i &mbrac numaidec&t, cu spatele la asistenţă, du  pă ce-mi cer scuze, i, după mai puţin de un mi-nut, răsu'lu i eu uurat Altă /iaţă! &nt om! $apa-bil de cele mai a/&ntate creaţii Am pantaloni, i nu contea ză că-s lipiţi cu scotc% Cmportant e 'undul acoperit, /orba c&ntecului cu roza  — omMle Bică, meriţi să te sărut! — &i mulţu-m esc după merit cascadorului, adres&ndu-i z&mbetul m eu con'ecţionat pentru zile mari  — )u 'ace canci, maestre, lăsaţi7 6-am mai spu s că /ă iubesc, pe dumnea/oastră scriitorii &n-teţi t ot un soi de cascadori, atunci c&nd /ă aruncaţi &n pră  pastia su'letului omenesc7 Am dreptate(7 $ăpitanul de cursă scurtă, &ndes&ndu-i zdra/ăn ca sc%eta pe scă'&rlie, mă c%estionează suspicios:  — 6ăd că na/i#aţi &n a'ara limitelor teritoriale, m aestre! $u ce prile. prin sector(  — )u ţi-e ruine, Romică( — &i taie din elan "&u — $e /rei să insinuezi( Car mă ener/ezi, zău a a7  — acă te plesnesc, domMle Bri#ulea, o să te mai ener/ezi( — sare căpitanul de pe scaun, pentru a se a'la la acelai ni/el cu malacul  — Terminaţi odată, cretinilor, — e@plodează simpaticul apoplectic, — parcă /ă &mpăcaserăţi, ce / -a mai apucat7 "&u se scuză, potolit brusc:  — )u-l auzi, nene $otonoa#e( )e 'ace de ba'tă, '  aţă de prieteni7  cazul să inter/in )u-mi plac discuţiile pro/o-c ate de persoana mea ă adresez mai mult lui o-cra te, consider&ndu-l e'ul ec%ipei: 1F1

 — omnule $otoi, /ăd c-aţi pornit să 'aceţi /ictime printre pasionaţii cinemato#ra'iei7 Recoltaţi act ori din mi.locul populaţiei Tot aa cum cule#em i n oi, scriitorii, 'apte de /iaţă e-aceea mă i a'lam aic i oamna B%er#idap, diri#inta, mă in/itase să-mi o'  ere un subiect de roman7 Re#izorul &i scarpină pletele de pe #ulerul cămăii, &n#&ndurat  — in actualitatea imediată( Cnteresant, maestre $onan(  — arecum7  — Atunci ar 'i pre'erabil să nu /ă #răbiţi ai at eptaţi, poate se produc noi implicaţii &nt i aces-tea de pre/ăzut, nu(  — )u &nţele#7 — &i e@plic nedumerirea mea lui $otoi  — ar e 'oarte simplu, maestre! $e rost are să /ă luaţi după tot ce po/estete omul( Bura lumii slo-bo dă, parcă dumnea/oastră nu tiţi! 0n ciuda e'orturilor mele sincere, nu pricep unde /rea să bată re#izorul "e la două din noapte, bairamul abia se &ncin#e asa ser/ită de oira B%er#idap se do/edete epo-c ală Aa cum se o'eră &n cinstea unui re#izor &n stare să te distribuie &ntr-un 'ilm de două serii A 'i plecat de mult acasă, dacă nu m-ar 'i re-ţinu t =aproape cu 'orţa? ocrate $otoi &mpreună cu diri#i nta Re#izorul se an#a.ează să mă ducă la do-miciliu cu microbuzul lor, pe care-l lăsaseră &n do-sul o'iciul ui  — Ai puţintică răbdare, maestre, — mă prelu-cre 1F2

ază con#estionat ptimus $otono#, — să ispră-/im  problema cu )iculiţelul, i mer#em i noi să 'acem n ani! Sudec&nd după ni/elul lic%idului din dami#eana di ri#intei =1+ litri? mai am de ateptat cel puţin două ceasuri "e la patru i .umătate, poate ce/a mai mult, situ aţia &ncepe să se deterioreze Amor mare &ntre re#izo rul ocrate i oira e pupă, ca 'raţii, drept &n bot >ără ruine $a să nu deran.ez colecti/ul, mă 'ac că nu /ăd ni mic ai ales că Bri#ulea "&u, #elos de succesul e'  ului, are i el pretenţii la diri#intă estec nite pastr  amă de raţă sălbatică, tare ca un duro'le@, — amintindu-mi 'la#rant de cea ser/ită la Alecu Tilea,  — i ascult declaraţiile asistentului de re#ie  — )ene ocrate, zău că nu-i drept! Ei noi o iu-bi m pe to/arăa Am /rea i noi să-i sărutăm #uriţa7 $otoi de/ine albastru  z/&rle pe diri#intă de p e #enunc%i, e@pediind-o pe canapea, pentru ca să-l a  puce pe "&u de #ulerul maioului:  — -o săruţi pe 'und, dobitocule, c&nd ţi-oi spune eu! Asistentul, rămas 'ără replică, &i smul#e oc%elarii re#izorului, &i tr&ntete de tăblia mesei, &ncerc&nd să l e spar#ă #eamurile ar, aa cum era i de atep- tat, 'iind din import, re'uză să dea ascultare "ro-babil că -s din sticlă incasabilă, ca /esela de Sena  — ă nu mă mai 'aci dobitoc, nene ocrate, că-ţi măn&nci e@ponometrul $u 'a/oriţi cu tot7 Ai &n-ce  put să 'aci pe tabul( "ăi aa ne-a 'ost &nţele-#erea( $otoi nu recunoate an#a.amentele anterioare r  ept care repetă: 1F3

 — )u eti dobitoc, Bri#uleo, ci un bou patent, o /ită &ncălţată Ai să-mi plăteti c%estia asta7  — @act! $%iar acu7 — decide intempesti/ "&u Ei, 'ără a mai sta mult pe #&nduri, &n'acă e@po-no metrul ce pendula la #&tul re#izorului i i-l /&ră &n # ură e parcă i-ar 'i astupat-o cu un dop )u- mai că metalul pro/oacă ra/a#ii &n proteza lui $o-toi Acest a pornete să urle, &ncerc&nd să-i remon-teze cla/iat ura de palapont:  — Bică, Romică, pti! $e staţi ca mom&ile( in#urul care răspunde la apelul de mobilizare, a /&nd pesemne i moti/e mai /ec%i, se do/edete a 'i minusculul matroz de apă dulce "osed&nd i e@per  ienţă &n materie, — marinărească, mai mult ca si#ur, — smul#e scaunul de sub mine, lăs&n- dumă să aterizez pe podea, i-l 'ăr&mă &n capul lui Bri# ulea "&u caunele &ncep să zboare oira &ncepe să zbiere ptimus /rea să se urce pe masă, dar renunţă, pri-mi nd &n scă'&rlie resturile scaunului utilizat cu bra-/ură de Romică Bică
i!? p&nă ce reuesc să mă strecor sub asistent "re'er suta lui de ilo#rame, dec&t resturile mobilierului din li/in#-room-ul diri#intei 0n cele din urmă, reunindu-i 'orţele, cei trei mem  bri =&ncă &n /iaţă? ai ec%ipei de 'ilmare, reu- esc să-l imobilizeze pe dezlănţuitul marinar o-crate $otoi & l ţine de-o m&nă, $otono# de cealaltă, iar Bică
e dobitocii ătia doi! — i mi-i arată pe asistent i  pe marinar — tai &ncet, nu te #răbi să-i t&răti sin#u r, o să te-asiste Telescop, deoarece eu mai am o /or   bă cu doamna diri#intă, amabila noastră am-'itrioană 7 trebuie să discut problema spinoasă a despă#ubiri lor!  )u pot să re'uz un om at&t de ser/iabil, care se o'  eră să mă ducă acasă cu maina

#/ =AM*A DE +I9 =AM*A DE N!A,T E9 6N!NST!,*A8: Csto/it de &nt&mplările petrecute &n ultimele ore =1* la număr?, adorm imediat ce pun capul pe pe rnă ă trezesc abia pe la 1+
 — criai nene( e-aia nu răspundeai( 6ăd că et i &mbrăcat7 e la opt tot bat &n #eamul ma-tale7  — B&ndeam la roman, dar c&nd #&ndesc eu n-aud nimic7 aa-s scriitorii, măi 6o/a! e ce m-ai de-ra n.at( Ai ce/a să-mi spui( "arc-aa ziceai7 $opilul, su'let nepri%ănit, ne&n/ăţat &ncă la rele, p are să-mi accepte declaraţiile  — Ei de ce n-aprinzi lumina c&nd #&ndeti, nene $ onan( ar ce mă ba# eu &n treburile dumnea/oa-stră, ale to/arăilor creatori! -a trimis nenea ăla care stă la >erampanos, i mi-a spus ca să te duci la ei cu c a'eaua de &mpăcare7 $a să beţi ca'ea cu toţii, la o ceacă de /orbă7 )-am prea &nţeles bine, că nene a /orbea 'ără dinţi, i-i ţinea &n m&nă i-i repara cu  urubelniţa7  — erampanos Am lu at cu mine i-un borcănel de 8occona9, că tot nu mă &mpac cu ca'eaua asta solubilăL pre'er tur-cească 7 ar poate prinde bine, mai ales dacă-i #ăsesc la minide.unul de dimineaţă $eea ce, din păcate, nu se &nt&mplă aetrii 'il-m ului turistic mi-o luaseră &nainte "oate i de unde  tiau că /in la ca'ea rau cu toţii &n .urul unei mese impro/izate din s 1FF

 pătarul demontat al banc%etei-spate a microbuzu-lui, spri.inită pe patru canistre de 8%itespirit9 Atmos'e ra de 'răţietate, bună &nţele#ere i propen-siune spre  bună dispoziţie &mi demonstrează, o dată mai mult, s curtă durată a #&lce/ilor dintre creatori "e mi.locul mesei, &ntr-un ceaun de aluminiu, pe-semne &mprum utat de la cumătrul >erampanos, 'ierbe deasupra un ei instalaţii de ara#az =tip turist? /reo doi litri de ca'e a tulburător mirositoare  — >iţi bine/enit &n mi.locul nostru, maestre $onan! — mă &nt&mpină ocrate $otoi, ridic&ndu-se d e pe scăunelul de /oia. — ar nu trebuia să /ă dera n.aţi cu porcăria aia, a/em ce/a mai bun, ca'ea italia nă, #ata pră.ită, #ata r&nită! "esemne că băia-tul m-a &nţeles #reit u /-am in/itat la o ca'ea, nu să /en iţi cu materialul clientului7 "o'tiţi, luaţi loc! — i, r  ostind aceste amabile cu/inte, re#izorul &mi indică s căunelul său @amin&nd bănuitor 'ra#ila construcţie, ezit s-o 'o losesc ar ocrate se supără:  —  din import, maestre! $redeţi că /ă po'team să luaţi loc pe-o dărăpănătură, tocmai acum c&nd /re au să /ă cer scuze &n numele &ntre#ului colec- ti/ de muncă( )u-s c%iar at&t de t&mpit, zău aa! Asta-i ca'  eaua de-mpăcare, aa cum 'uma inettou pipa păcii, cu neispră/iţii ăia de bandiţi americani p&nă nu-i prin sese cu m&ţa &n sac Ei &n /reme ce mă pre#ătesc a pune la &ncer- car  e scăunelul de aluminiu elo@at, cu#et că orice rău e spre bine, deoarece, răm&n&nd nem&ncat, &n-seamnă să &nau#urez o serie de zile dietetice mult ateptate ă 'ie &ntr-un ceas bun, numai să ţie!  — Cmediat e #ata i ca'eaua! — mă linitete că-p 1FI

itanul de marină apro@imati/ă, cule#&nd caimacul di n ceaun i depun&ndu-l &n nite ceti superbe, pe-sem ne tot din 8import9 căunelul de /oia. rezistă e cam &ndoaie niţel, # em&nd i suspin&nd, dar nu cedează ar'ă seri-oasă, n-am ce să-i obiectez  — $um o pre'eraţi, maestre, dulce sau amară(  — mă intero#%ează e'ul e@pediţiei  — Absolut 'ără pic de za%ăr, domle ocrate! "un za%arină7  — "er'ect, maestre, per'ect! "entru că tot n -a/eam za%ăr )e daţi i nouă c&te/a tablete(7 orbim e@taziaţi din ca'eaua preparată de mari-na r e e@cepţie! >ormidabilă! Aromată, bine pră-.ită,  bine dozată, tare de te ridică de pe scaun 0n-tocmai ca la sarmale, a doua porţie se do/edete i mai b ună Car a treia ceacă &mi dă realmente noi puteri  drept, cordul &mi cam '&l'&ie, dar mai bine să bată c a lumea, dec&t să nu bată deloc  — ra#ă domnule $onan, — pornete să con/erseze $otono#, su#&ndu-i burticica ce-i dădea pe din a'ara beteliei ortului, — sper că /eţi uita ne-plăcutel e &nt&mplări de ieri noapte ram i noi pe altă lume, din pricina )iculiţelului diri#intei Acu-ma &nsă ne-a m potolit, de m&ine ne apucăm de lu-cru7 0n po'ida celor c&te/a dureroase cucuie ce-mi &m podobesc scă'&rlia, &l asi#ur pe distinsul director de p roducţie:  — ar m-am distrat de minune, domle pti- mu s! e minune! 0ntrunirea c/intetului de cineati are un e/ident ca 1FJ

racter de lucru in 'r&nturile de idei emanate &n curs ul de#ustării e@celentei licori, deduc că-i 'ră-m&ntă p roblema per'ectării scenariului ocrate mă lămuret e, o'erindu-mi amănunte:  — Asta-i situaţia, domle $onan, &ncurcată! Am /r  ea ca din 'ilmul nostru, turistic prin e@celenţă, adică 8par e@celence9 cum zice oliWre, să reiasă nu numa i 'rumuseţile eltei i ale litoralului, ci i po-sibilităţ ile de per'ecţionare a comerţului, a apro-/izionării tu ritilor, mai ales a deser/irii străini- lor7 Qtia plăte sc &n /alută, deci merită să #ă-sească orice le po'tet e inima7 umnea/oastră care citiţi at&tea ziare i r  e/iste, care primiţi at&ta corespondenţă, probabil de l a redacţia re/istei unde lucraţi, — că ne-a spus nouă oira, — cunoateţi poate mai la obiect problema as ta7 ă #&ndesc serios să &mbunătăţesc scenariul, 'o losind documen-tarea pe care am de #&nd s-o &ntrepri nd la 'aţa lo-cului7 6ă daţi seama ce c&ti#uri s-ar r  ealiza, de către stat, 'irete, dacă s-ar or#aniza un sistem de li/rare la domiciliu, — procur&ndu-se de la  produ-cătorii indi/idualiti, — a unor sortimente rare, cum ar 'i delicatesele de tipul icrelor ne#re, 'ile uri de păstru#ă, morun i nisetru proaspăt, ce#ă a'um ată, bato#, etcetera, etcetera7 trăinii s&nt plini de / a-lută, lacomi după asemenea bunătăţi, #ata să plă-te ască 8cas%9, adică pein7 Deci de mii de dolari, zec i de mii de 'ranci, mărci, lire i lirete, domle $o-nan Ei toate &n buzunarul nostru, al statului adi- că7 A /rea să arăt, &n 'ilmul meu, aceste enorme posibilităţi ale minicomerţului esti/al, turistic7 "racticat de la om la to/ară, 'ără /eri#ile in-termediare ale birocrat ismului cooperatist, 'ără ma#azine, 'ără s%op-uri, 'ă ră %&rţo#ăraie, asi#urat de oameni cinstiţi, 'ără ante 1I+

cedente penale #ra/e7  — Adică nite mandatari cu motorete, mototo-net e, mototurisme(7  — @act, dra#ă maestre, aţi priceput instantaneu! &nteţi #enial! — &mi dă un certi'icat de inteli- #e nţă Bri#ulea "&u — Ar 'i ce/a 'ormidabil, uor de or#anizat )ici nu e ne/oie de mandatari c%iar, ci n umai de responsabili cu li/rările la campin#uri, mote luri i alte alea, plătiţi i dotaţi de stat cu mi.loace 'in anciare i de transport7 acă mi s-ar da mie pe m& nă or#anizarea acestui comerţ de stat special pentru /alutiti, a mobiliza /reo cincizeci de băieţi dez#% eţaţi i muncitori, le-a &ncredinţa c&te-o maină 8a cia-13++9 cu care să se deplaseze prin toate staţiunil e i prin toate localităţile unde se a'lă c%er%anale 7 n ser/iciu rapid, prompt i contiincios, 'ă ră re#istre i directori Asistentul a luat-o razna, nu-i dă seama ce &n-sea mnă e/idenţa contabilă, statisticile i controlul e a ceea &l opresc:  — omle "&u, dar &ţi complici e@istenţa $ine-o să conducă i să &ntreţină mainile( e unde at&ţia o 'eri, mecanici, #ara.e7  — tai o ţ&ră, nene maestrule, nu te #răbi! — mă &ntrerupe cascadorul, — ascultă aicea la mine, că-s d e meserie $e ne/oie ai de o'eri( Bri#ulea are drept ate Ge dăm maini, dar să i le m&ne sin#uri u, da că ar 'i după mine, le-a da c%iar microbuze &nt ma i &ncăpătoare $%iar ar putea 'i trans'or- mate &n nit e automa#azine, &n care să se #ăsească de toate, bin e&nţeles puse la 'ri#ider7 Bică
tele de beatnic, i-i &ndreaptă apca de auto-ser- /ic e pe cea'ă:  — amă doamne, ce a'aceri ar mai 'ace băiatul! $u statul, bine&nţeles7 ar ar mer#e strună7 0 n ase luni scoţi banii mainii7 "lini de idei cineatii ătia e-aia le-au i &n-cred inţat 'ilmele de publicitate turistică Totui nu-nţele# de unde se /or apro/iziona cu delicatesele suscitate  — ă zicem c-ar mer#e i-aa ei mă cam &n-do iesc ar cine /a asi#ura sortimentele necesare( Ei & ncă proaspete( $otono#, mai puţin con#estionat dec&t ieri, z&m-b ete atottiutor  — >oarte simplu, domnule scriitor Aici e ne/oie de specialiti Ei se #ăsesc, sla/ă omnului, cu du-iu mul Trebuie create relaţii la toate c%er%analele, ba c %iar i cu producătorii direcţi, cu pescarii ama-tori7 oarte .ust! A/em ne- /oi e de-o mică 'lotă 6reo cinci sau ase alupe, ma%un e sau cutere $u ele intri peste tot "orneti de dimin eaţă, cule#i de la 'iecare punct icrele, pe-tele i le tr  ansporţi na/i#&nd rapid la staţiile de pe uscat7 )u-i mai bine aa( )-am dreptate, mae- stre( $e zici, oc rate( "robabil #elos de neisto/ita ima#inaţie a colabo-r  atorilor săi, re#izorul &i potolete a/&ntul:  — Dic că /orbeti prea mult! Tu nu te pricepi &n p roblemele astea de creaţie artistică 'ilmică7 Team luat consultant pentru c%estiile marinăreti, nu pe 1I2

ntru scenariu7 Romeo "&r/uică se consideră .i#nit 0C simt că 'ier   be ar &i &ndeasă apca de căpitan i mai mult, de -i cade p&nă la urec%i ocrate $otoi răm&ne pe #&nduri "esemne că-l pr  eocupă noile probleme ale scenariului e scar-pină  preocupat sub pletele de pe #uler, &i &ndreaptă ramel e str&mbate ale oc%elarilor, i-i scoate, apoi pribe#et e cu pri/irea pe c%ipurile entuziatilor săi coec%ipier  i &nt at&t de simpatici i interesanţi cineatii ă- ti a, &nc&t consider c-a /enit timpul să le dau i eu o m&nă de a.utor n a.utor literar, bine&nţeles  — ra#ii mei, — rostesc eu #ra/ i plin de im portanţă, — n-a /rea să /ă reţin de la treburi, ma i ales că /ăd multitudinea problemelor ce /ă preocu  pă7  — ar nu ne deran.aţi c&tui de puţin, — mă asi# ură ocrate, — e drept că a/em o &nt&lnire de lucru c u nite localnici, pentru per'ectarea unor colaborări d e 'i#uraţie, dar ne 'ace plăcere să /ă ascultăm "oate a/eţi /reo idee7  — omle $otoi, nu de idei duc lipsă7 $%iar mă #&ndeam să /ă propun pentru 'ilmul dumnea-/oa stră, care mi se pare interesant, aa cum l-aţi e@pus, o serie de su#estii7
ideea mea  — 5ai să 'im serioi, maestre! >erească-ne umnezeu de miliţie tricăm 'ilmul  /orba de-o pe-lic ulă pentru publicitate, nu-i cazul s-o trans'or- măm & n Kestern sau &n 'ilm poliţist7 )oi am mai colabora t cu inisterul de Cnterne, dar &n alte 'ilme7 Tocmai c&nd mă pre#ăteam să-i ser/esc un tac&m i un set &ntre# de ar#umente, pre/ăzute i cu piese d e rezer/ă, se aude ciocănind la ua %ambarului Bică
$/intetul cineatilor, pe de o parte, i trio $PapP,  pe de alta, &ncep să discute probleme de 'ilmare Asc ult c&tă/a /reme, dar mă plictisesc iscută ace-leai lucruri pe care le mai auzisem Tot despre comerţ tur  istic, tot despre icre ne#re, morun, nise- tru i ce#ă a'  umată Car c&nd aud pomenindu-se de nisetru i morun, m i-amintesc că tiotea aa anunţase, &ncă de ieri, că  pune cazanul de ru'e la 'iert "entru o altă ar.ă de b or de pete )umai la #&ndul acesta, care-mi alterea ză e@cesi/ sucurile #astrice, i mă #răbesc să-mi ia u rămas bun de la asistenţă 6ăd că le pare sincer rău de plecarea mea, dar n-am ce 'ace, mai &nainte de toa te sănătatea, i apoi realitatea &ncon.urătoare "e la 1J,4; % 'i@, mă trezesc din odi%nitorul som n de după-amiază Ga care contribuise, e@trem de e'i cient, i e@celentul pr&nz o'erit de tiotea aa-Bara 'a $u supliment! $%i'tele de tiucă pră-.ite $u cea  pă )ebunia lumii, nu altce/a $omplet re'ăcut, &n plină putere de creaţie, mă pr  e#ătesc să pornesc la lucru 8ria9 mă ateaptă e  peste o săptăm&nă, dacă stau să socotesc bine tau i atept să-mi sosească ideile Ei, aa cum m i se &nt&mplă mereu, &n ultima /reme, sosete i idee a ar nu cea pe care o ateptam i de care a/eam m are ne/oie ă z#&ndără ideea că n-ar 'i rău de tiut, mai mult din curiozitate intelectuală, dacă ec%ipa cin eatilor nu s-apucă cum/a să-mi 'olosească propuner  ea pentru &mbo#ăţirea scenariu-lui, aceea cu con'lict ul dramatic dintre bine i rău Ga urma urmei, dacă o preiau c%iar creator, tot &m i răm&n datori cu nite drepturi de autor "ără- sesc ra  pid masa de lucru, iau o %anţă pe mine i peste cinci 1I;

minute s&nt &n bătătură la 5ristu >er-ampanos 0ntun eric beznă ar din %ambar se aud #lasuri "rintre int erstiţiile pereţilor de sc&ndură, din cinci &n cinci cen timetri, străbate c&te un 'iri- cel de lumină $e-ar 'i să-i surprind c%iar &n pro-cesul de preluare creatoare a su#estiei emanate de mine( ă apropii tiptil de %ambar 6ocile se distin# des tul de clar 0l aud pe Bică Telescop:  — icrobuzul poate căra p&nă la ase sute de il e, măi "ilule!7 acă se apropie caraliii, scoţi 'oaia de parcurs i le astupi #ura!  te%nic( ai ales da că icrele-s la cutie, ca la carte7 are bestie i re#izorul $otoi Dicea că propune-r  ea mea nu-l interesează, i-acuma iată că discută a mănuntele dramatizării scenariului n 'onet, &n st&n#a mea, &mi deturnează atenţia Asta ar 'i culmea, să mai e@iste i alţi amatori de-a c olabora la scenariu! au, cine tie, n-ar 'i e@clus, aa cum se &nt&mplă &n lumea studiourilor, să 'i pornit lu  pta pentru participarea &n distribuţia 'il-mului Actori i, mai ales cei nepro'esioniti, s&nt &n stare de orice, n umai să a'le cu un minut mai de-/reme ce se petrece cu puţinele roluri ce le-ar putea re/eni Totu-i posi  bil &n lumea de basm a 'ilmului, c%iar i &n eltă $urios din 'ire i, prin pro'esia de scriitor detec-ti /, consider că-i cazul să cunosc detaliile "ăesc &n /&r'ul de#etelor Acuma s&nt lipit de peretele %ambar  ului  — sst! Ast&mpără-te! acă ne-aud( in păcate nu distin# nimic &n bezna ambiantă  clar, &nsă, că două persoane se a'lă pe unde/a, pri n apropiere $u oc%ii la 'irele de lumină ce se streco 1I*

ară prin sc&nduri, &ntreprind o micare de translaţie, mer#&nd lateral, spre colţul imensei construcţii  — 6ăleu! erampanos! $e 'aci aici( — &n-tr  eb mo#&ldeaţa ce &ncepe să se contureze la st&n#a me a  — &nt cu 6eselina, m-a adus aici s-ascultăm ce t icluiesc artitii! Dice că Arambaa i cu socru-său /o r să-i aran.eze neamurile &n 'ilm $umătra 6eselina ămăli#an, pitită l&n#ă 5ristu, &mi dă un #%iont pe neateptate:  — Taci, scriitorule, taci! "arcă se-aude ce/a &n pa rtea ailaltă7 Tustrei, umăr la umăr, pornim să ne deplasăm tiptil i rapid spre sursa z#omotelor depistate de /ă-du /ă $iocnirea se produce peste c&te/a clipe Ei ceilalţ i 'useseră atenţionaţi de z#omotele st&rnite de noi Cdenti'icările se petrec pe optite:  — $are s&nteţi( $e căutaţi la mine-n o#radă(  — )oi, 5ristule! "&ndim la #ăinarul de "ilu! )oi, anasie, ilică i A'tandil7 e-aseară stăm prin-tr  e #arduri, cu oc%ii pe el7

#& INTE!AT!II ,E DIVESE CANA LE 1IF

 — )ea 5ristule, — zic eu &n beznă, — con/oc o edinţă ur#entă, de noapte, la mine acasă7 5a idem cu toţi acolo, căci nu mai a/em nimic de /ăzut i ascultat! $e/a nu-i &n re#ulă i trebuie7  —7 să desluim ce se &nt&mplă! — completează t ot din beznă, 6eselina ămăli#an $eilalţi trei ne comunică acordul lor printr-un mo rmăit pe trei /oci  )e ridicăm din ţăr&nă, deoarece sc%imbul de pă-re ri a/usese loc pe terenul de .os, acolo unde că-zusem &n urma impactului dintre cele două #rupuri i părăsi m terenul p&-p&, 'ără să se-audă nici cel mai mic z# omot, cu e@cepţia lătrăturilor ză/ozilor din o#răzile & n/ecinate, care pornesc, din senin, un tir de %au-%auri absolut ne.usti'icat &ntem la mine &n odaie la/ă omnului, acum n e putem /edea la c%ip 0n casă arde becul =*+ Kaţi? i noi, la masă, stăm atept&nd &nceperea discuţiilor "e ntru a &ncura.a participanţii, nea/&nd altce/a la &nde m&nă, sacri'ic o sticluţă de trăscău de T&ncăbeti Re cepţionată cu nestă/ilit entuziasm )-am pa%are, dar asistenţa nu se .enează, ci ser/ete direct din #&tul mi nusculului recipient, supra/e#%ind .usta dis-tribuire a lic%idului in'lamabil $&nd sticla a.un#e la mine, nu mai conţine nici un strop )u-mi răm&ne dec&t s-o  pun la loc, #oală, spre dezamă#irea /izibilă a adunăr  ii #enerale  — >raţii mei i prietenii mei, — &mi dez/olt eu raportul, — cred că-i momentul, &n po'ida orei t&r- zi 1II

i din noapte, să clari'icăm problemele ce ni se a'lă & n 'aţă7 5ristu >erampanos i cu cumătră 6eselina, mi-au spus că Arambaa &i aran.ează ploile cu cine mato#ra'iaL i că de-aia p&ndeau7 er-a mpanos 8%&c!9 — eti un adormit, ble#ul păm&n-tulu i, a trebuit să te t&răsc după mine ca pe-un sac de ca rto'i, p&nă să te duc la %ambar, să-i asculţi pe-ăia 7 ite care-i buba, domle $onan, cinemato-#ra'itii /or să an#a.eze actori pentru 'ilmul lor7 e z/one te că diri#inta /a 'i &n 'runtea cinemau-lui7 că neam urile lui "apaa i-ale lui Arambaa /or .uca numai e le &n circul ăsta7 >ierbe tot sa- tul, domnule $ona n! e ce să c&ti#e numai me-c%erii( )oi de ce n-a m 'i /rednici să ne pozeze &n 'ilmul lor( iadea an asie 'iţeru, care a luptat &n două războaie, care-a /ă zut multe la /iaţa lui, i-apoi A'tandil, sau c%iar i i lică, membrii &n ec%ipa ar-tistică a căminului cultura l, ei de ce n-ar 'ace pe actorii( au eu, /ădu/ă &n put eri, care .oc &n toate piesele de la cămin( )-am luat  i premiu la con-cursul .udeţean( $e, dac-a 'ost premi ul al treilea(7 6eselina pri/ete &nciudată prin cameră Etiu eu c 1IJ

e caută, dar dacă demasc ascunzătoarea trăscăului s& nt un om pierdut Aa că 'ac pe niznaiul A'tandil 6iziru, o namilă de om, un roco/an sim  patic, clădit numai din muc%i i oase ciolănoase, &i aprinde o ţi#ară, a patra, ser/ită de#a.at din pa-c%etu l meu de ,,erampanos tace )u-s at&t de con/ins, &ntre noi 'ie /orba, că el i cu 6eselina stă- tea u &n beznă doar pentru a urmări acti/ităţile lui Aram  baa "esemne că a/eau alte c%estiuni de dez-bătut l lup sin#uratic, ea /ădană, i &ncă &n pu- teri, /ăz& ndu-se prini cu 8mititica9, precis că scor-niseră, pe l oc, problema spinoasă a participării sa-tului &n 8cast9 -ul peliculei lui ocrate $otoi Abia &ntr-un t&rziu &ndrăznete să-ntrebe: 1J+

 — ar matale, domnu maestrule, matale ce că- ta i pe l&n#ă %ambar( $ă n-oi 'i /r&nd a spune că te inte resează să .oci la cinema7 ă #răbesc să nu-l dezamă#esc:  — >erească-mă umnezeu de-aa ce/a! ar >erampanos insistă, nu se mulţumete:  — Ei-atunci(  — Ei-atunci, cum să-ţi spun, nea 5ristule, mă pli mbam aa 'ără scop, numai să iau puţin aer7  — rbecăind prin beznă, să-ţi spar#i capul călc&n d prin #ropane( e ce nu te plimbi tălică prin o#rada lui tepan( e ce taman la mine(  )eapărat trebuie să in/entez ce/a plauzibil, pen-t ru a ast&mpăra curiozitatea /ecinului )-are nici un r  ost să-i spun c%estia cu drepturile mele de autor  — e 'oame, nene 5ristule! e 'oame! B&ndeam c-or să mă po'tească la masă7 ar c&nd să bat la uă /-am auzit pe /oi, pe mata i pe cumătra 6ese-li na, %&r.onindu-/ă &n &ntuneric7  bine( Roeaţa cumătrului >erampanos e #răitoare  cl ar )u-i bine! Ga acest punct al ordinei de zi, 'ără să mai 'ie ne/ oie de-a pune la /ot, se decide &nc%iderea edin-ţei Gumea-i obosită, i la propriu i la 'i#urat Trăscăul de T&ncăbeti nu se dezminte $&nd mă uit la ceas, n u-mi /ine a crede Hi'erblatul arată mie- zul nopţii $e repede se scur#e timpul! Ei totui, mi-e 'oame i n-am ce să iau &n #ură ar, &nde-letnicindu-mă cu p etrecerea oaspeţilor, uit pentru o clipă de această stri n#entă problemă "&nă la urmă, &n absenţa oricăror resurse pe plan local, — tiotea aa-Bara'a 'iind dispărută 'ără ur1J1

me, — decid să mă culc nem&ncat $on'orm cele-bru lui o#a: m&ncarea de seară dă-o dumanilor 0n oric e caz, tiu că /oi dormi bine acă-i tra# un somn lin  p&nă la opt, m&ine mă apuc de lucru 0n plin 8'orcin #9 0ntocmai aa s-a i &nt&mplat Am dormit bu Adi că butean ar nu p&nă la opt de dimineaţă, ci numa i p&nă la ase At&t indica 8me#a9 mea &n clipa c&nd sosiră in/eidăraii  — coală-te, maestre, c-am /enit cu ca'eaua! — răcnete de a'ară .o/ialul re#izor ocrate — )e-ate aptă o nouă zi, o zi senină i plină de 'ă#ă- duinţi As tăzi ne apucăm de lucru ar, mai &nainte de toate, să  bem ca'eaua cea de toate zilele  /om bea &mpreu nă, căci a/em de discutat nite probleme arzătoare la ordinea zilei7 Ateptăm! ă &mbrac la repezeală $/intetul discută &n 'aţa uii )u &nţele# despre ce /orbesc, aa că pre'er să re nunţ la spălat i să-i /&r mai de#rabă &n odaie ocrate $otoi intră primul 0n m&nă cu ceaunul 'u me#&nd upă el Bri#ulea, apoi $otono#, "&r/uică i Bică
/&nd ceti, o ser/im &n stacane de-o litră $ineatii ătia s&nt totui nite oameni dră#uţi i d e treabă "esemne că s-au simţit prost ieri seară, /ăz& nd că mă plictisesc la discuţiile lor cu dele#aţii actori lor din 8ila 419  — etere, — mă acostează pe neateptate ocrate, — se /orbete că lucrezi i-n presă, reporter l a 8>apta9 Aici ai /enit pentru re/istă( Te docu-ment ezi pentru /reun material senzaţional, despre oameni i eltei(  — )ici #&nd, domnule ocrate! >erească um-ne zeu &nt &n plin concediu de creaţie, să-mi termin ro manul meu poliţist!7  — "oliţist( $u miliţie economică(7  — )u, domle, 'ără miliţie, dar cu criminali7 A a se numete #enul, &nsă nu-i obli#atoriu să cu-prin dă i or#ane de specialitate7 @istă 'el i 'el de sc %eme7 c%ema mea-i eni#mistică, de tip atmos'eră 7 ocrate răsu'lă uurat:  — @celent! 0nseamnă că 8ila 419 &ţi o'eră un material in'ormati/o-documentar de primă m&nă7  cormoneti caractere, iscodeti con'licte, cercetezi pr  obleme locale7 )u-i aa( e pricepe i $otoi ăsta la literatură, cum mă pric ep eu la cinema  — ra#ul meu re#izor, — &ncerc eu să-l lămuresc, — materialul meu este de multă /reme &n sta-di ul 'inal Am /enit la 8ila 419 pentru alte mo-ti/e7 Am 'ost trimis7 $otono# de/ine /&năt: 1J3

 — Trimis( e cine( "&u depistează impoliteţea directorului i inter-/i ne:  — )ene ptimus, cum se poate să-l &ntrebi aa ce /a pe maestrul( acă e /orba de-o trimitere spe-cia lă(7 ră#uţii de ei, &i 'ac #ri.i pentru mine  — >iţi linitiţi )u m-a trimis nimeni o'icial, ci un /ec%i prieten de-al meu, pescar amator de 'aimă n aţională7 pecializat &n &n#eri7  — 80n#eri9( — se miră nespus Bică, — 80n#eri9, &n#eri, din ăia scăpaţi de la p&rnaie( au &n#eri bi-ser  iceti(7  — 0n#eri simbolici, domle Telescop!  — cuzaţi de-ntrebare, domnule $onan! in ă-ti a nu cunosc7  — )u mă mir, dar nu-i cine tie ce pa#ubă &nt n ite &n#eri ca noi, ca /oi7 &nsă el mi-a recoman- dat  pe tepan $ueai ca #azdă ă stau la d&nsul i să-mi scriu romanul7 $/intetul cineatilor soarbe ca'elele una după al-t a Cnteresant i acest sc%imb de e@perienţă &ntre două #enuri di'erite ale artei "entru a &n/iora at-mos'era, &l c%estionez pe e'ul ec%ipei:  — $are-s problemele arzătoare, despre care po-m eneai c&nd aţi sosit( Re#izorul de/ine #ra/ "ri/ete pe r&nd la mem-br  ii colecti/ului, ca i cum le-ar 'i cerut o aprobare /iz uală, apoi demarează:  — ra#ă maestre, nici nu tii c&t te iubim i c&t n 1J4

e 'răm&ntă anumite probleme le#ate de creaţia du-mit ale e c&nd am sosit la ,,ila 419, am mai a'lat i n oi c&te ce/a $el puţin ăia de la o'iciul potal s&nt &n #roziţi "rimeti at&tea re/iste i, mai ales, at&ta core spondenţă &nc&t au intrat la idei 0n special oira B% er#idap  'i ea 'ată dră#uţă, dar nu tiu ce se ascun de &n căporul ei7 Romică "&r/uică, mult mai la obiect dec&t re#izo-r  ul, completează dosarul de cadre al diri#intei:  — ste capabilă de orice, nene $onan! e orice! 0ncep să 'iu nelinitit  — Adică(7  — "ăi bine, domle $onan, tocmai dumneata, auto r de romane poliţiste, nu-ţi dai seama că repre-zinţi o eni#mă pentru elementele ne#ati/e de pe teritoriul 8ilei 419( — &mi su#erează "&u, tuind cu &nţeles  — 5ai să nu ne mai ascundem după de#ete, domle $onan, — reia conducerea discuţiei ocrate — A/em in'ormaţii că diri#inta &ţi spionează corespondenţa, &ţi desc%ide scrisorile, le citete7 e ce se te me(  — Cmposibil! — e@clam eu &n#rozit  —
7 "rietenul la ne/oie se cunoate Etiu asta de la tan ti Raliţa, mătuă-mea Ei tocmai eu, detecti/ de-o oar  ecare perspicacitate, tocmai eu să mani'est at&ta ne#l i.enţă, i să nu obser/ pari/enia diri#intei $eea ce mă miră &nsă, spre stupe'acţia mea, care c unosc destul de bine conţinutul corespondenţei pri-m ite i e@pediate, este totala lipsă de &nsemnătate a ace steia $e anume o determină pe oira să-mi suspect eze scrisorile( Aici e-aici! <ăieţii din ec%ipă pri/esc &nduioaţi la 'răm&nta-r  ea mea, at&t de /izibilă pe c%ipul de/astat de #&nduri ne#re $onstat&nd că-i preocupă soarta subsemnatu-l ui, &mi dau seama că-s sin#ura m&nă de a.utor pe care mă pot baza Ei, ca o culme, s&nt cinci, &ntoc-mai c&t i de#etele unei m&ini  — omnule ocrate! omnule $otono#! om-n ule "&u! $e credeţi că-i de 'ăcut( A/eţi /reo idee( Telescop i cu "&r/uică, lezaţi de 'aptul că-i omi-s esem de la apel, recită &n duet:  — A/em, dra#ă maestre! A/em i noi! ar să /i -o spună ocrate, că-i mai /ersatil &n c%estiile astea 7 0mi &ntorc pri/irea ru#ătoare spre re#izor Ei a-te  pt Car $otoi nu mă lasă să 'ierb &n suc propriu:  — @istă o idee, dra#ă metere, o idee a &ntre-#ul ui nostru colecti/ $a să /ezi c&t ne preocupă destinu l dumitale, a'lat &n aceste #rele clipe la mare cumpă nă7 Trebuie să a'lăm ce se ascunde &n spa-tele acest or acţiuni suspecte ale putorii, aa cum prea bine am marcat eu, i cum i mai bine a sub-liniat nenea pti 1J*

mus, că-i mai bătr&n, i mai umblat cu putorile7 )e apărat să pornim la acţiune ne&n-t&rziat 0n colecti/ $ă unde-s doi, puterea crete, dar unde-s cinci, as e, apte, i aa mai departe, pu-terea de oc sporete apreciabil7 0n linii mari, e/entual i-n linii mai măr  unte, ideea ar 'i urmă-toarea: trebuie mers &n /izi tă la diri#intă, sub un  prete@t oarecare, i-acolo, la 'aţa locului, oira să 'i e trasă de limbă, obli#ată să se autodemate7 0ntr-ade/ăr, asta se poate c%ema idee $%iar mă si mt străbătut de-un /al de entuziasm .u/enil:  — ar n-o să i se pară ciudat că nă/ălim at&ţia in i &n li/in#-room-ul ei, mai ales după ce i l-am i dem olat( ocrate pare nedumerit:  — $are at&ţia( Ai să mer#i de unul sin#ur, maestr  e $onan! )u eti destul cu /olumul dumitale( "rinci  palul este să nu te mai aezi pe canapea, sau, &n cel mai rău caz, c&nd /ezi că este imposibil de re'uzat o asemenea in/itaţie, să ai asupra matale o rolă de scot c%!  — in#ur! )umai eu, cu mine( Ei colecti/ul( ptimus $otono# pesemne s&c&it de multiplele me le &ntrebări, de/ine oarecum insolent, dar nu cine tie ce:  — "ăi bine, domnule $onan, ce mai /rei de la su'  letul nostru( Cdee ţi-am dat, in'ormaţii ţi-am 'urnizat, situaţia ţi-am lămurit-o! )u-i oare de a.uns( 6rei cu m/a să-ţi spar#em i niscai/a lemne pentru iarnă( 5 ai că-i prea de tot7 Are dreptate simpaticul apoplectic
i at&t de dezinteresaţi )-a 'i crezut niciodată că cin eatii ătia pot 'i at&t de utili semenilor, &n a'ara zeci lor de mii de metri de peliculă indi#estă Totui se cer nite precizări:  — Ei dacă descopăr ce/a dubios, ce 'ac atunci(7 ocrate mă lămurete instantaneu:  — Atunci se sc%imbă calimera7 Cntrăm noi pe 'a ză7 $umplit este că, acum c&nd trebuie să mă con-cen trez asupra acţiunii 8oira9, cu toate 'acultăţile, sim t o 'oame cr&ncenă, răscolitoare
#4 S3 NU-ŢI =ICEŞTI SINU M!AT EA 1N CA0EA: "ărăsit de bunii mei prieteni plecaţi să pr&nze ască pe alte melea#uri, &ncep să cu#et la cea mai &nal tă tensiune imt cum releele mele neuro-nice intră & n cone@iune, parcă mă 'urnică ce/a prin creier, depis tez accelerate declanări de impulsuri electrice, simt că-mi 'ierbe mintea Aa am 'ost tot-deauna &n mom entele de periculozitate sporită ar niciodată nu se poate #&ndi cu stomacul #ol C deile s&nt lipsite de 'os'or, de proteine, i de toate cel elalte principii /itale eci să trec la prima 'ază a m isiunii 8oira9: un pr&nz tonic, stenic, dar nu dieteti c 0n asemenea situaţii se suspendă, p&nă la terminare a operaţiunilor, orice re#im alimentar $u a.utorul preţios al aei-Bara'a, &ntoarsă de la cumetrele ei, mă re/italizez &ntr-un ritm satis'ă-căto 1JI

r n mic castron =repetat? cu bor de pete, o bucăţi că de alău pră.it, 'ără lăm&ie, că nu e@istă, i-un si n#ur pa%ar de cărţălău, cu serioase urme de acid acet ic pur 0n clipa c&nd &mi limpezesc ca/itatea bucală de oţ etul lui tepan $ueai, cu-o picătură de trăscău, apar  e la orizont i ia )e#roponte  — ă trăiţi, maestre, /-am adus ziarele! $e mai 'a ceţi( u-s isto/it )u mă mai ţin picioarele, maes-tr  e! imt că mă lasă i inima7  — e ce umbli pe .os( nde ţi-e bicicleta(  — Am casat-o, domnu $onan! )u se mai poate '  olosi -am tr&ntit i eu pentru c&te/a clipe &n anţ, la iarbă /erde, să tra# un pui de somn, că eram tare o  bosit, i bandiţi necunoscuţi mi-au 'urat7  —7 /elocipedul( Auzi, ce oameni!  — Roţile mi le-au 'urat, domnule $onan, roţile, că a/eau caucioace noi $ă nu erau proti să se os-te nească a le da .os de pe #enţi7  — ă-ţi dau un &ntăritor( n trăscău(  — ai &ntrebaţi, maestre( u /otez pentru!  — "er'ect! ar am să te ro# să-mi 'aci un ser/i-ci u7 ă-i transmiţi un bilet doamnei diri#inte7 e  poate( 6reau s-o &ntreb dacă-i dispusă să pri-mească /izita mea7 a /rea c%iar astăzi după-masă7  — B&nd la #&nd cu bucurie, iarăi zar/ă o să 'ie!  — se declanează pe neateptate sistemul creator al '  actorului, /ersi'icator la orice oră din zi i din noapt e, spontan i-n proporţie de masă — "ăi c%iar /-adu ceam o scrisoare de la e'a noastră7 6ă po'-tete la o ca'ea, dar să /eniţi sin#ur, 'ără zurba#ii7  — Aa ţi-a spus(  — )u! Aa a scris &n bilet "o'tiţi plicul7 să /eri 1JJ

'icaţi i matale!  )u mă miră 'aptul că )e#roponte mi-a citit o scri soare adresată personal, ci iniţiati/a oirei B%er#ida  p de-a mă /edea din nou, mai ales după cele petrecut e &n casa ei es'ac plicul pe care ia &l lipise de cur&nd, se mai simţea umezeala sali/ei, i pornesc să desci'rez:  — 8Cubite maestre, cred că-mi datoraţi o e@pli-caţ ie, tot aa cum i eu mă simt obli#ată să /ă lă-mures c o seamă de lucruri ciudate, dacă nu c%iar bizare >a ceţi cum credeţi, Zad libidum[, /orba mea, dar po'tiţ i să sorbim &mpreună o ceacă de ca'ea A dumnea/o astră  B9 0mbrăcat &n ultimele mele ţoale 'esti/e, ceilalţi pa ntaloni do/edindu-se irecuperabili, &mi 'răm&nt mint ea destul de serios #&ndindu-mă ce atenţie să-i duc di ri#intei, pentru a-i atenua re'le@ele i a ob- ţine dema scarea plănuită de colecti/ul clanului $o-toi
i nici de astă dată ti un ade/ărat re#e, &n această p ri/inţă, i nu numai at&t imţeam o ne- /oie nebună să discutăm &mpreună ar intră, nu răm&ne &n pra#, că tra#e Ei curentul, i Arambaa cu oc%iul e c&n d cu petrecerea noastră, bairam-par-t-ul de pomină, 'ostul meu lo#odnic mă urmărete clipă de clipă $a să potolesc debitul /erbal al diri#intei cu două 'eţe, mă #răbesc să trec pra#ul i să intru &n casă Ap oi, la insti#aţiile #azdei, mă &ndrept spre li/in#-roo m  — i, ce zici, maestre( 0ţi place( Aa #entlema-ni ci mai zic i eu! A doua zi m-am pomenit cu meter  ii, plătiţi i tocmiţi de domnul ocrate $otoi 0n mai  puţin de-o .umătate de zi, totul a 'ost #ata7 6orba diri#intei, nici 8#entlemanni@9 n-ar 'i procedat mai ca/alerete Gi/in#-room-ul prezintă to-t ui unele modi'icări asa se a'lă &n centrul &ncă-per  ii, dar canapeaua este trasă l&n#ă peretele cu 'e-reast ra Tapiţeria a 'ost &nlocuită Beamurile sparte ai.de rea, cu altele #i/rate, translucide, să nu se poată pri/i  prin ele  — Ca loc, domnu $onan! "oţi să te aezi i pe can apea e data asta i-au sc%imbat toate arcurile u pu n de ca'ea, am toată instalaţia la &ndem&nă i, p&nă dă &n 'iert, mai stăm la taclale $ă a/em ce ne spune, nu-i aa( ai &nainte de-a da urmare per'idei in/itaţii, prezint modestul meu cadou:  — "entru că stimez alcoolurile casnice, ţi-am adu s i eu nite trăscău de T&ncăbeti  băutură aleasă, uni/ersală Hine loc i de coniac, i de ţuică, ba c%iar i de rom e poate pune i-n ca'ea7 iri#inta 'ace pe emoţionata: 2+1

 — 6ai de mine, maestre, dar nu trebuia să te dera n.ezi $e-i drept, &mi prinde bine, deoarece s-a băut t oată erica7 ar te ro#, nu mai sta &n pi-cioare, mă & mbibezi cu atitudinea matale 'ri#idă7 "arcă ai 'i co nstipat, sau ce-ai păţit(  — Absolut nimic, doamnă oira! "roblemele de creaţie ă 'răm&ntă!  — )u 'oloseti, &n asemenea cazuri, un rela@ati/ uor( e pildă prune a'umate sau sul'at de sodă men a.eră7 u, c&nd s&nt amăr&tă, iau totdeauna o lin#ură de sare amară @celentă! upă o .umătate de oră mă simt uurată7 iri#inta &ncearcă să abată discuţia spre probleme minore, sau &mi pre#ătete cine tie ce lo/itură de tea tru ecid să mai atept "&nă la declanarea ac-ţiunii 8oira9, cel mai bun lucru este să 'ac pe prostul A a că mă pre#ătesc să iau loc pe canapea i-aduc am inte &nsă de consiliul re#izorului i re-nunţ &n ultimul moment ptez pentru scaunul cel mai apropiat de uă "robabil dintr-un zdra/ăn in-stinct de conser/ar  e, care la mine 'uncţionează tot-deauna ireproabil adam B%er#idap supra/e#%ează ibricul de ca'e a Car eu supra/e#%ez amă#itoarea 'ăptură a #az-dei "entru cea de-a doua /izită a mea, nu i-a mai &mbră cat roc%ia aceea de lamP, ci s-a rezumat la nite blu# i noi albi murdari, nu tiu dacă natural sau din 'abri că, i la o bluză &n carouri /iolent &mpopis-trate bs er/ c-a abandonat 8$arpaţi9-urile, trec&nd la 8Nent9 "esemne /reo atenţie de-a re#izorului, #ra/ comple@ at de pa#ubele pricinuite Abandonez i eu 8
e mele, &nţele#&nd să pro'it de 'aptul că-s oaspete
ram con/ins că ocul direct /a acţiona mult mai e'icient dec&t tatonările lae i incon#ruente emola tă &n structura psi%ică, diri#inta trebuia să re-cur#ă la o criză de ner/i, pentru ca apoi să treacă la destăinuir  i mai dez/oltate  sc%emă clasică, utili-zată i de de tecti/ii moderni, cum ar 'i Gemm $aution sau "%ili  p arloKe Atept &ncordat iri#inta mai toarnă ca'ea &n cet i, z&mbindu-mi pe sub mustaţă 6erde i insidios Ap oi demarează:  — Tot ce se poate, dra#ă maestre! Ga noi &n eltă, umezeala atin#e uneori cote at&t de ridicate, &n- c& t se dezlipesc i tencuielile de pe case, darmite pli-cu rile, care tii matale7 )-am dec&t un sin#ur 'ac-tor, i-acela beţi/! e unde să aibă at&ta scuipat, să lipeas că plicurile la loc( in pricina băuturii i s-au uscat 'i catul i #an#lionii limbii7 Car sama#onul ar dizol/a i mai acătării #uma de pe plicuri7 Apro-pou, tot /e ni /orba de băutură, n-ar 'i cazul să bem un pă%ărel de trăscău( 0ncremenit de abilitatea 8putorii9, accept 'ără re-z istenţă  — 0n sănătatea lui tălică, maestre $onan! Ei nu-ţi mai 'ace #ri.i cu pota noastră Asta-i /iaţa, asta-i clima! — rostete solemn diri#inta, d&nd pe #&t pri-m ul pa%ar de licoare in'lamabilă $ele ;F de #rade ale alcoolului nu-i produc nici o impresie >apt pentru care mai ser/ete i-al doile a pa%ar, plescăind din limbă  — )u-i rău /izic%iul ăsta, domle $onan! "utea '  i i mai tare! ă #răbesc să /eri'ic declaraţia diri#intei per să nu-mi 'i de#radat care/a produsul, polu&ndu-l cu a 2+4

 pă orb atent din pă%ărel )ici urmă de tra'icare  ai mult ca si#ur că diri#inta, surprinsă de atacul meu /rea să c&ti#e timp abăt&nd discuţia asupra altor pro  bleme Ei c%iar aa se i &nt&mplă, deoarece o aud:  — omnule $onan, am o propunere, %ai să-ţi #%i cesc &n ca'ea acă eni#ma plicurilor se datorea-ză u nei m&ini criminale, zaţul ca'elei o /a da numai-dec&t de #ol Tot aa l-am prins, i pe 'ostul 'actor, cu m&ţa -n sac >ura din pensiile oamenilor C-am #%icit &n ca 'ea i i-am spus-o /erde &n 'aţă: 8)ene Czop eti &n p om! >uri! >uri de stin#i! ită-te &n 'undul cetii7 /e zi /iermiorii ăia desenaţi &n zaţ(9 -a uitat, a &n#ăl  benit i-a mărturisit tot e acord(7 Ca dă-mi ceac a, s-o răstorn!7 0n această clipă am o stră'ul#erare de #eniu Răs-t orn pa%arul cu trăscău de pe masă, lo/indu-l cu cotu l au să mă plec oira mă oprete:  — Gasă că-l ridic eu umitale o să-ţi /ie #reu, di n pricina /oluminozităţii! 0n secundele c&t diri#inta umblă pe sub masă du pă pa%ar, sc%imb cetile de ca'ea, trec&nd-o pe-a me a &n locul celei din 'aţa doamnei B%er#idap upă ce umple din nou pă%ărele cu trăscău, &n-ce rc&nd să-mi e@plice că pa%arul #olit nu poartă no-roc, diri#inta ia ceaca de ca'ea din 'aţa mea, 'osta ei ce acă i-o dă cu 'undul &n sus  — "&nă #ustăm din trăscăul dumitale, se aază i zaţul! )oroc i sănătate, domnule $onan7 urează ce/a /reme aezarea zaţului Timp &n car  e oira mai rade /reo două pă%ărele de tărie u mă abţin 6reau să 'iu &n deplinătatea tuturor 'a-cul tăţilor mele mintale ă /ăd ce-i #%icete scor-pia, & n propria ei ceacă "oate că-n 'elul acesta /a 'i ne/ 2+;

oită să spună ade/ărul n ade/ăr pe care-l crede ami aparţine Asta lo/itură de teatru, mai zic i eu  — Ca să /edem, dra#ă maestre, — /orbete cu lim  ba niţel cam ont&că diri#inta, — poate-l desco perim pe criminalul care-ţi citete scrisorile!  &ncu/iinţez entuziast:  — Ca să /edem, dra#ă doamnă! $%iar s&nt curios să asist la talentele dumitale di/inatorii &n plină acţiu ne )u prea &nclin să cred &n supranatural, dar dacă s  pui că l-ai prins pe %oţul ăla de pota &n c%ipul ăsta, să /edem pe cine mai prinzi acum7 )u era cum/a cazul să #%iceti &n ca'eaua 'ăptau-lui( er#e oare i-n ceaca mea(  —
cul obinuit al #%icitoarelor ă reped la diri#intă 0i atin# umărul Trupul #az dei, ca un sac cu 'asole =boabe? prost ec%ilibrat, se p răbuete de pe scaun, lun#indu-se pe podea Ei deci de să răm&nă acolo, 'ără să mai comită /reo micare oare diri#inta! C s-a 'ăcut rău( au primul a.u-t or ai &nt&i torn pe ea apă din cara'ă oi litri, pe p uţin )imic Apoi &ncerc un 8bouc%e--bouc%e9 ar s&nt ne/oit să renunţ Bura diri#intei emană o aseme nea cantitate de /apori alcoolici, &nc&t mă cu-prinde a meţeala "ornesc s-o pălmuiesc ai &nt&i uurel, apo i mai /&rtos ar se &ncăpăţ&nează să ră-m&nă de lemn -Tănase "ri/esc disperat &n .urul meu 0n a'ară de perso-na litatea mea i de cada/rul prezumat al diri#intei, nim eni care să mă a.ute $e-i de 'ăcut(  z#&lţ&i din toat e puterile, apoi &ncep să-i stri# la urec%e, dintr-o poz iţie e@trem de di'icilă, deoarece trebuie să stau aplec at:  — oamnă diri#intă! oamnă oira! e poate să -mi 'aci una ca asta mie, tocmai acuma c&nd a/eam a t&ta ne/oie de linite pentru roman( Treze-te-te, #%i citoare nenorocită! )u /ezi că ţi-ai #%icit propria-ţi moarte( pune odată, ai murit( au 'aci bancuri! 5ai de, lasă #luma Renunţ la dezle#area misterului plicu rilor $unosc ade/ărul Te iert, nu-mai &n/ie odată!  )ici #&nd să se lase con/insă de suplicaţiile mele Tace i nimic mai mult7 >u# &n bucătărie, poate #ăsesc nite oţet aromatic să-i 'ricţionez t&mplele )-are aa ce/a 0n disperare de cauză recur# tot la uni/ersalul trăscău Torn &n pa lmă o doză zdra/ănă de alcool casnic, i pornesc să-i 'rec obra.ii, 'runtea, cea'a, #&tul )ici un rezultat 2+F

notabil $a i cum a 'i 'ricţionat cu carmol antireum atic un picior de lemn Csto/it de-atari e'orturi nesăbuite, mă aez pe scau n "ri/esc la trupul nemicător al moartei are moar  tă să 'ie( ste! Ei &ncă bine "entru a mă re&n-/i#ora niţel, beau dintr-o dată toată ca'eaua din ibricul scăp at nerăsturnat "este /reo c&te/a minute &i /a 'ace e'  ectul "ornesc să atept ar ca să nu irosesc timpul, &ncep să cu#et ad&nc i #ra/ la si-tuaţie e cere o an aliză serioasă Aa cum se cu-/ine din partea unui de tecti/ amator, e@cepţional, de talia unui Al $onan  oi ai &nt&i recapitulez des'ăurarea e/enimentelor ar nu #ăsesc nimic deosebit Apoi mă strădui să-mi reamintesc ultimele cu/inte rostite de răposată Ar '  i ce/a aici ar dacă le acord importanţă, ar &nsem-n a să accept introziunea supranaturalului, i nu pot ac cepta asta  )u-mi răm&ne dec&t o sin#ură concluzie oira B %er#idap su'erea de inimă ealt'el nu pomenise ea, c&nd pornise să #%icească, despre o #ra/ă su'e-rinţă, despre posibilitatea unui deces subit( 0ncep să apară primele simptome ale e'ectului car  diotonic al ca'einei 0mi bate inima ca un motor de tr  actor 8ni/ersal *;19 Ei, ascult&nd &n#ri.orat la pulsaţiile cordului, &mi / ine &n minte i ideea sal/atoare >u# imediat la ec%i  pă oar &mi 'ă#ăduiseră că /or sta de /e#%e, &n at eptarea rezultatelor misiunii 8oira9 isiu-nea-i ca i rezol/ată, cel puţin parţial 2+I

0nc%id casa, &n/&rtind de două ori c%eia &n broască, pri/esc atent &n st&n#a i-n dreapta, apoi o iau la # oană &n direcţia %ambarului care adăpostea cartie-rul #eneral al clanului $otoi acă m-ar 'i crono-metrat cine/a, cred c-a 'i 'ost omolo#at campion la cros s $e mai calea-/alea, peste mai puţin de ase minu te bat disperat la intrarea %ambarului ar nu mai atept să mi se desc%idă, ci pătrund buzna &năuntru $ineatii nici nu-i &ntorc 'eţele spre mine  — omnule ocrate! )enorocire mare! A/em oa rece necazuri!  — Ca loc, domle $onan, i ateaptă o ţ&riică! ai a/em o mană i terminăm7 ste nebun de le#at Soacă pocer american, cu că rţile pe 'aţă, &n cinci, iar eu mă .oc cu temniţa pe /i aţă $a să nu mai pomenesc de oira B%er#idap car  e nu se mai .oacă de-a nimic!  — >raţilor, nu-i timpul de #lumit oira a murit s ubit Accident cardiac au ce/a &n #enul ăsta Gă-saţ i dracului cărţile astea  să continuaţi apoi, după ce /ă /oi po/esti, dacă /eţi mai a/ea su'letul ăsta7 ptimus $otono# se &ntoarce brusc, mai apoplectic ca niciodată, dar 'ără să lase din m&nă pac%etul de cărţi:  — $ine-a murit(  — iri#inta, nene pti, diri#inta e tot! Bri#ulea "&u se ridică smucit, răsturn&nd scăunelul italian de /oia.:  — Cmposibil! ă moară 'emeia asta plină de /i aţă( )u se poate!7  — e ce să nu se poată( — mă ener/ez eu —  )-are /oie( Trebuia să obţină aprobarea primăriei( 2+J

>iindcă-i lipsă de sc&nduri pentru cociu#e( "entru că nu mai s&nt locuri la cimitir(7  — )ene $onan, 'ii calm! tai .os i bea o #ură d e apă! — mă &mbie Bică
 — Telescop, preiei /olanul! )oi ne urcăm &n spate, să nu ne /adă bătinaii pe toţi la pri/e#%iul diri#i ntei7  — Ei să mă /adă numai pe mine( Adică eu-s pe p ost de 'azan, nene ocrate( 5ai, că nu-i bine!7  — Taci, măi, nu 'i prost! Gasă pe mine toate res-p onsabilităţile7 tăm cu toţii &n .urul cada/rului )oi pe scaune, l& n#ă masă, iar trupul diri#intei pe masă, acolo un-de-l urcaseră e'orturile reunite ale colecti/ului Tăcere #enerală, ca la un parastas de intelectuali upă ce amiralul, care a/ea oarecari /a#i cunotinţe de medicină, ca oricare o'iţer de marină, o e@ami-na se sumar pe oira, &n#ăduindu-i nite palpaţii obsc ene i necorespunzătoare momentului, pusese un dia #nostic de'initi/:  — ste c&t se poate de moartă, dra#ii mei! $%iar '  oarte moartă!  — >oarte bine! — e@clam eu — ar ce 'acem acum( Anunţăm or#anele de miliţie, nu( ocrate $otoi mă c&ntărete din pri/iri, apoi &mi c omunică rezultatul cercetărilor sale:  — )u-mi dau seama c&t eti de #reu la trup, dra#ă maestre, dar la cap pot să-ţi spun pe dina'ară7 $ e( )u ţi-e bine( ă c%emăm miliţia, i să te ares-teze  pe loc, pentru omor reuit( Carăi mi se pare că ocrate e nebun de-a binelea  — i#ur că-i reuit ar s-a &n#ri.it sin#ură de mo artea ei $%iar i-a pre/ăzut-o, #%icindu-i &n ca'ea! 7 $e le#ătură am eu cu decesul diri#intei( 211

 — Ai, maestre, ai! — decide re#izorul, pri/ind &n #&ndurat la membrii ec%ipei — $um să nu ai( Te-a i &ntrebat ce-a băut răposata mai &nainte de a-i da du %ul(  — Trăscău, ce să bea altce/a Trăscău i ca'ea, pr  eparată de m&nuţele ei7  — Ei dacă trăscăul era otră/it( )u de dumneata, c i de criminalul care se ascunde &n dosul acţiunilor en i#matice ale diri#intei Al cui era trăscăul( Al cui e ra, dra#ă maestre( Al dumitale! $e zici de ipo-teza a sta( 0ţi sur&de( c%ipa cinemato#ra'itilor, nespus de răbdătoare, ateaptă de două minute să mă trezesc din dispera-re a &n care mă prăbuise lo#ica re#izorului ocrate 0i s imt c&t &s de &n#ri.oraţi de situaţia mea 6or să mă a. ute, dar trebuie, mai &nainte de toate, să-mi re/in &n '  ire ă smul# di'icultos din starea de prostraţie, ine@ plicabilă pentru un om de /aloarea mea, i pri/esc b uimac la ocrate Apoi declar:  — $e-i de 'ăcut, domnule $otoi( Ai /reo idee( Re#izorul nu mai zăbo/ete cu răspunsul:  — A/em, dra#ă domnule $onan )u am, ci a/e m )oi, colecti/ul Asta-i 'orţa noastră, 'aptul că luc răm &mpreună, m&ncăm &mpreună, &mpărţim &m-preu nă7 Breutăţile i necazurile, cred că se-nţe- le#e de la sine, nu( in#ura soluţie a problemei ma-tale, la o ra actuală, este s-o-ntinzi, s-o ter#i c&t mai en#lez ete posibil, mai ales că te i c%eamă ca pe răposatul ole7 Ei n-ai nici un interes să te-nt&lneti cu el7 212

ă cutremur auzind t&mpenia emanată de $otoi C s-a ars /reun tranzistor( Trebuie să i-o spun, să nu -i &nc%ipuie că-i zdra/ăn:  — omnule ocrate, e ce/a dere#lat &n sistemul dumitale de-a reacţiona ă-mi propui mie, reporter a l re/istei 8>apta9, să 'u# de răspundere, să 'u# din 'aţa miliţiei( $um e cu putinţă( Am impresia că, z#uduit de enormitatea erorii sal e, re#izorul e #ata să alunece pe #&nduri a de und e! zitarea &ntrezărită se datorează altor pricini $el  puţin aa deduc din spusele sale:  — aestre, nu te pripi! >ii cuminte, 'ii atent! $in e ţi-a spus să 'u#i de to/arăii de la miliţie! )-ai pric eput că-ţi su#erez să te topeti, să te dezinte-#rezi &n spaţiu, doar pentru a elimina ast'el posibi-litatea dea te a'la &n raza de distru#ere a crimina-lului care i-a /enit de %ac complicei sale( Acum pricepi( Hi-a căz ut 'isa( ra ce/a &n raţionamentul lui $otoi  — Ei de ce-ar 'i lic%idat-o pe diri#intă(  — Asta e la mintea oricărui t&mpit, maestre! rai  pe punctul de-a zdrobi rezistenţa psi%ică a com-plice lui, nu mai a/ea nici un rost s-o păstreze &n /iaţă a tale n-ai /ăzut nici un 'ilm cu anni@( $%estia cu m artorul! Ai( Ca #&ndete puţin7 da- că-i posibil!  — -ai con/ins, dra#ă ocrate! acă-mi &n#ădui să-ţi zic pe nume, ca unui 'rate ce-mi eti! -ai con/ ins7  clar7 Trebuie să 'u#, să dispar din sectorul 8ila 419 pentru a căpăta posibilitatea de-a acţion a din a'ară &mpotri/a criminalului a, da, e clar! 6a 'i ne/oie să 'urnizez miliţiei toate do/ezile, să-i &nlesnesc capturarea uci#aului7 $e 'ac 213

em &nsă cu diri#inta( "esemne că ocrate a obosit, deoarece răspunsul mi-l o'eră ptimus:  —  luăm noi &n păstrare, o punem la 'ri#ider, p& nă rezol/i matale prinderea asasinului )-ai ob-ser/a t ce con#elator are &n bucătărie( 8>ri#ero-lu@9, de 21 + litri! $urent e@istă, motorul mer#e linitit, iar dum neata ai destulă /reme pentru a declana acţiunea de limpezire a problemei $u c&t /ei 'i mai departe de 8ila 419, i c&t mai mult, cu at&t mai repede se /or lămuri lucrurile &n pri/inţa acu-zaţiei de asasinat ce  planează asupra dumitale7 c%ipa cineatilor lucrează curat i e'icient 0n ma i puţin de cinci minute, madam oira B%er#idap est e #ata &mpac%etată, &n'ăurată &ntr-un co/or ub &nd rumarea căpitanului de port Romică, — cu e@perienţă &n materie 'iindcă aa obinuiesc marinarii să -i &nmorm&nteze morţii pe /apoare, — coletul este d epus &n 'ri#ider )-am su'letul să pri/esc la 'inali-zar  ea operaţiei, adică &nc%iderea uii enormului apa-rat, aa că răm&n de unul sin#ur &n li/in#-room $&nd se &ntorc băieţii, ter#&ndu-se pe m&ini c-un  prosop de bucătărie, de parcă ar 'i umblat cu ce/a m urdar, &mi iau rămas bun de la toţi, mulţumindu-le di n su'let Apoi le str&n# m&inile curate, i uscate, pentr  u că duseseră la bun s'&rit operaţia cu prosopul $ălătoresc de unul sin#ur prin beznă, strecur&n-du -mă pe uliţele satului &n/ăluit de &ntuneric ă &ndre  pt &n#&ndurat spre locuinţa lui tepan $ueai, să-mi '  ac ba#a.ele i să dispar &n neant $a &ntr-un 'ilm de a 214

tmos'eră, cu suspense, semnat de mete- rul Al'ie 5 itc%coc Abia c&nd a.un# &n odaia mea, &n care trebuia să -mi scriu romanul at&t de mult /isat, abia atunci &nce  p să depistez #ra/e lacune &n sistemul meu de #&ndir  e in/esti#atorică e nasc nite &ntrebări di'i-cile, dar tulburătoare &n acelai timp imt ne/oia să mă aez  pe pat, să cu#et mai deconectat e ce n-am murit i eu, deced&nd &n pace i onor, at&ta /reme c&t am băut acelai trăscău ca i diri#in-t a( Ar 'i trebuit să mă a'lu acum l&n#ă oira, &n con# elatorul 8>ri#ero-lu@9 )-am auzit să se 'i des-coperi t sau in/entat, cel puţin &n ultimul timp, otră-/uri cu  posibilităţi de autoselectare a /ictimelor "e una o de s'iinţezi de pe lumea asta, celeilalte &i mai &n#ădui să trăiască, barem un timp Car &n al doilea r&nd, ce-i cu criminalul ăsta care u cide 'ără un moti/ e/ident( 0n a'ară de asasinarea  oirei B%er#idap, p&nă astăzi, n-a dat nici un semn de /iaţă ocrate spunea că i-a lic%idat complicea, tem& ndu-se să nu /orbească ar la ce acţiune &i era co mplice( espre asta nu mi-a cr&cnit o /orbu-liţă măc ar, nici $otoi i nici ptimus $otono#, care păreau să 'ie mai &n temă dec&t ceilalţi membri ai ec%ipei $e mai calea-/alea(  clar că-i ce/a neclar la mi.l oc! eci să recapitulăm "rimo: oira B%er#idap n-a murit otră/ită, aa cum pretindea ocrate $otoi ec undo: care era mobilul urmărit de criminal(  )u mai s&nt apt să rezol/, p&nă una-alta, i ce-lelal te probleme ce &ncep să se contureze, destul de tulbu re, &n creierul meu isto/it eocamdată cred c-ar 'i mai bine să tra# un pui de somn ei s&nt nem&ncat, 21;

mort de 'oame, renunţ la cina cea de taină ă las p e spate, culc&ndu-mi capul pe perna dură, dar aspră "arcă umblă cine/a prin curte ă umble! )u mă mai interesează nimic ă dorm, să uit de ziua asta de #r  oază, să apuc dimineaţa zilei de m&ine, să7 să7

#5 MAISTALA E+!LVAE A ENIM EI: (DIN ,3CATE ,AŢIAL32)

ar nu mi-e dat să dorm >răm&ntat de #&n-du ri obscure i pureci, mă trezesc &n plină noapte Treb uie să cu#et la parametrii tra#ediei ce mă &n-con.oa ră )eapărat Altminteri nu mai merit să mă numesc Al $onan oi, i &ncă detecti/ amator de e@cepţie Ca r ca scriitor, 'in in/esti#ator psi%osocial, cu at&t mai  puţin Re'lectez at&t de concentrat, &nc&t simt cum mi se um'lă capul  i normal <&ntuie prin el at&tea #&n-d uri, &nc&t e de mirare că mai au spaţiu /ital Ei-atunci ia natere această presiune craniană, dar care a.ută la accelerarea raţionamentelor mele "este două ceasuri de cr&ncenă acti/itate mentală, dei s&nt buimac de cap, consider că lucrurile-s per-'  ect limpezi, lămurite de'initi/ $oncluziile la care a m a.uns, datorită eminentelor analize i comparări a elementelor pe care le posed, ar 'i următoarele $lanul $otoi, amabila ec%ipă a cineatilor, este o  bandă de escroci, de #ăinari pui pe căpătuială, pe ac 21*

ti/ităţi ilicite apta9, utile pentru redactarea unui senzaţi onal reporta. despre biniţarii din eltă( in#ura sol uţie, pentru reuita operaţiei lor de mare an/er#ură, e ra scoaterea din circuit, cel puţin pen- tru un timp, a o'iciului potal "rin lic%idarea 'izi- că a diri#intei, s e dezor#aniza acti/itatea telecomu-nicaţiilor, bandiţi i 'ăceau rost de-un ră#az oarecare, dar su'icient pentr  u obţinerea primelor bancnote de /alută au, cine m ai tie, poate intenţionau să-i strecoare un om de-al lor, pe postul de diri#inte7 21F

"un&ndu-mi &n c&rcă asasinarea oirei B%er#idap, ec%ipa urmărea i des'iinţarea mea Car c&nd mi-au pr  opus, sub masca prieteniei, o m&nă de a.utor, s'ătuin du-mă să dispar din raza lor de acti/itate, clanul $ot oi ar 'i obţinut o dublă /ictorie ste cazul să nu mai zăbo/esc Trebuie să trec la acţiune )eapărat se cere anunţarea or#anelor de mil iţie specializate A/em de-a 'ace cu-o bandă de bin iţari criminali, e@trem de periculoasă, &n stare să pric inuiască #ra/e perturbaţii &n /iaţa oamenilor eltei in cele ce cunosc de la tepan $ueai, postul ce l mai la &ndem&nă se a'lă la 8ila 4F9, o locali- tate aezată pe acelai canal al unării-6ec%i, ca i 8 ila 419 eci /a 'i ne/oie să na/i#%ez 0n nici un c az &nsă cu lotca )u pentru că m-a duce la 'und, aa cum mai păţisem, ci din pricina /itezei de deplasare insu'iciente e impune mobilizarea localnicilor A celor de bu nă credinţă "rimul la care mă #&ndesc, &n aceste mo mente decisi/e, este 5ristu >erampanos ei ori#i nea lui socială ar putea da natere la interpre-tări, 'ap tul că se pierde &n ne#ura timpurilor mă linitete co  pios 0n timp ce păesc tiptil, strecur&ndu-mă pe l&n#ă # ard, &n direcţia domiciliului lui 5ristu, consider că-i ne/oie să mani'est precauţii e@cesi/e 0n aceeai o#r  adă se a'lă i criminalii acă mă prind, s-a zis cu m ine ă lic%idează &ntocmai ca pe biata i ca-ra#%ioa să diri#intă ar cum au omor&t-o pe oira( Cată o c 21I

%estiune care mi-a scăpat 0n nici un caz cu otra/ă  picurată &n trăscău ar cum alt'el( )-am timp să re'  lectez mai ad&nc, aa că am&n problema pentru /rem uri mai calme 0n locuinţa me#ieului meu, &n po'ida orei =3,4;, după 8me#a9 mea? distin# lumină erampanos ă su-p un indicaţiei "este o clipă aud ua desc%iz&n- duse  — Cntră, domnu $onan $e-i cu matale la ceasul ă sta, că &ncă nu s-a crăpat de ziuă( — mă c%estio-nea ză &ntemeiat 5ristu $ăci el era $&nd pătrund &n odaie, răm&n literalmente cu #ura căscată Ga lumina becului sp&nzurat de ta/an, 'ără a  ba.ur, &n .urul unei mesuţe se a'lă 6eselina ă-măli #an, babal&cul de anasie 'iţeru, A'tandil i cumăt rul ilică Horopoc tacanele stau pline, &nain-tea 'ie căruia, iar lic%idul din interior mi se pare tare cuno scut $ărţălăul locului7 upă ce termin po/estea de #roază a e/enimen-te lor de-aseară, e r&ndul lor să răm&nă cu #ura căs-cată 6eselina se &nc%ină cu-o 'rec/enţă de trei cruci pe se cundă anasie 'iţeru i A'tandil se uită unul la al tul semni'icati/, de parcă s-ar 'i ateptat la cele &nt& mplate Car 5ristu >erampanos &i porun-cete lui il ică:  — >u#i Horopoace la bri#adă, i &ntoarce-te cu a lupa! 0n ţine-i toată năde.dea 21J

@celentă iniţiati/ă $u alupa se poate a.un#e la 8ila 4F9 &n cel mult două ore ilică se topete din decor, ţ&nind pe uă ca din pucă  — ar de ce nu l-ai e@pediat direct la post( — & l &ntreb pe 5ristu  — ar ce crezi matale, domnu maestrule, crezi că mai poate po/esti, aa cum ne-ai po/estit matale nouă( )ici n-or să-l creadă ăia de la miliţie Aici e ne/oie de-un om &ncolat, cu darul /orbirii Tă- li că eti i ziarist, trebuie să te cunoască to/arăii7 Aa că pleci sin#ur cu alupa Te ţine, dei e cam %ăr  tănită de /reme! )oi trebuie să răm&nem aici de pa ză, să nu prindă de /este bandiţii i s-o ro-iască7  — Ei cine-o să m&ne alupa( $ă eu n-am condus & n /iaţa mea dec&t 8>iat9-ul meu *++  Ei numai pe uscat7  — "ăi i alupa asta-i tot un soi de automobil, d ar pe apă7 otor are, mer#e cu benzină, are i /ola n7 Altce/a ce-ţi mai trebuie, domnule $onan, zău aa( 0n c&te/a clipe ai i &n/ăţat s-o m&ni $ă nici il ică nu se prea pricepe7

0n#ri.oraţi, ateptăm sosirea alupei "entru des-ti ndere, decid să &ncropesc niţică discuţie pe mar-#ine a prezenţei lor, la această oră, &n odăiţa sirelui de la >Wre  $%ampenXise  — Ei ce puneaţi la cale, 'raţilor( au /ă ţineţi d e beţie p&nă-n zorii zilei, ca să nu /ă plictisiţi( 5ristu dă din colţ &n colţ zită să-mi răspundă ) oroc că preia iniţiati/a anasie 'iţeru:  — "ăi or#anizăm nunta7 22+

 — Carăi nuntă( — mă-n#rozesc eu — A cui( A'tandil c%icotete pe sub mustaţa pe care n-o po sedă, i mă lămurete oarecum temător, pri/ind speri at la 6eselina:  — 0l &nsurăm pe cumătru 5ristu! C-a /enit i lui /r  emea, c-altminteri se ită/ete de tot, se 'ace ca o smoc%ină C-o dăm pe 6eselina de ne/astă u-ier  e bună la tă/ăleală, muncitoare, 'rumoasă, /oini-că, t are ca piatra, iute ca să#eata acă nu mai zăbo-/es c, au /reme să toarne i nite copii, barem at&ţia c&ţi s -a.un#ă pentru o ec%ipă de basc%et! 6eselina ămăli#an roete ca o tomată de toamnă, i-i dă peste buze, uurel, #urali/ului:  — ă-ţi 'ie ruine, cumetre 6izirule, numai la mă scări te #&ndeti7 Carăi o să am bairam l&n#ă oaza mea de creaţie( Ar 'i o #roză/ie Aa că mă interesez din /reme:  — Ei unde-a/eţi de #&nd să 'aceţi nunta( Aici, &n  bătătură, la nenea 5ristu(  — )-am ce-mi trebuie, domnu $onan, la mine nu -i cu putinţă  'acem la nau7 la/ă omnului, #&ndesc eu &n sinea mea e nun ta asta am scăpat  — ealt'el am i aran.at cu nau, adineauri a plecat de-aici! $am pulbere, dar se mai spri.inea pe pi-c ioare )u mai ţine la băutură7 e-a'ară se-aude z#omot de motor )u-i b&r&itul microbuzului, deoarece &i cunosc tonalitatea "recis că-i alupa, adusă de ilică Horopoc Ateptăm &n-'ri #uraţi apariţia bri#adierului "e neateptate, aa din s enin, pesemne din pricina tensiunii, &l &ntreb pe >e rampanos:  —
 — )ici nu mi-a 'i putut dori mai bun!  — 0l cunosc(  — Te ţii de #lume, domnu maestrule! "ăi cum să nu: e diadea tepan  — $ueai( — &ntreb cu #las disperat, &n'ricoat, s  per&nd să 'ie alt tepan, că-n 8ila 419 colcăie local nicii cu acest nume7  — 0ntocmai! $el mai bun prieten al meu7 umnezeule! e data asta /a trebui să dănţuiesc r  oc cu cumătra 6eselina ămăli#an-de la >Wre  $% ampenXise7 ică Horopoc apare tocmai la /reme, pentru a mă elibera de #&ndurile ne#re ce &ncepuseră să-mi in-/ad eze ur#isitul meu creier  — Ealupa-i #ata de drum! ă mer#em! 0niruiţi &n monom indian, păim &n /&r'ul pi-cioar  elor, nu cum/a să trezim atenţia bandiţilor din clanul or#anizat de $otoi, dar i ocrate Ga debarcaderul personal al lui nenea 5ristu, le-# ată c-o 'unie căreia marinarii &i zic par&mă =i nu tiu care-i deosebirea? se lea#ănă /a# alupa bri-#ăzii lui ilică ă mir că mai e@istă i alupe de dimensiuni mini "entru mine, alupa trebuie să des-cindă din ne amul lepurilor, sau ce/a &n #enul ăsta ar &ntruc&t s&nt a'on &n materie de ambarcaţiuni, mă mulţumesc i cu barca 'urnizată de Horopoc otor să aibă, că r  estul nu mai contează anasie 'iţeru, la propunerea colecti/ului, mă i nstrumentează rapid, demonstr&ndu-mi cum se por-n ete acest /apor miniatural "ricep uimitor de re-ped e i, deoarece timpul ne presează, &l in/it să pă-răsea 222

scă na/a 0ncepe să se crape de ziuă >ac semn cu m& na celor de pe sc&ndurile debarcaderului, trec la /ola n i răsucesc c%eia de contact iţi atenţi! Etiţi c e-a/eţi de 'ăcut 0n'ac sc%imbătorul de /iteze Abia acum mi-ami ntesc că anasie 'iţeru a uitat să-mi indice po-ziţii le /itezelor lobozesc pedala ambrea.ului Ealupa z/&cnete 'antastic, aproape sălt&ndu-se di n apă 0nsă de-a-ndăratelea Go/ete zdra/ăn 'ra#ila construcţie a debarcade-r  ului, se-aude un p&r&it sinistru, după care zăresc prăb uindu-se &n apă i sc&ndurile, dar i asistenţa Etiind că apa-i .oasă, nu mai zăbo/esc c%imb i mediat poziţia manetei, trec&nd din mararierul care  pro/ocase catastro'a direct &ntr-a doua otorul se c am b&ţ&ie niţel, dar &i ia a/&nt i mă poartă acum, &n cea mai mare /iteză, spre necunoscut Adică spre 8 ila 4F9 $are trebuie să se a'le unde/a &naintea me a, la două ceasuri de na/i#aţie normală $el pu-ţin a a mă lămurise i mă asi#urase ilică

#% *3T3LIA NAVAL3 DIN LAUL 6MILEI   — 8
ner/i, mai mult dec&t e/identă $ăci altminteri nu-m i pot e@plica pornirea de-a-mi pune la #rea &ncercare corzile /ocale, insu'icient dotate pentru asemenea pe r'ormanţe &nt un mare i insaţiabil amator de muzi că im'onică, le.eră i populară Ei am un ma#neto'  on 8onet uo <9, i-un picup, i discotecă "este J ++ de plăci microsillon )umai /o-ce n-am acă mă &ncumet să o'er acest recital, e numai da torită 'aptului că s&nt disperat, sin#ur &n lar#ul apelor unării-6ec%i, pe-o alupă care &naintează si#ur i '  erm, dar &ntr-o direcţie pe care n-o pot stabili )u pe ntru că n-a a/ea se@tant, busolă i alte instrumente de na/i#aţie, pe care tot n-a ti cum să le 'olosesc, c i pentru că n-am mai 'ost &n /iaţa mea pe-o ambarcaţ ie =i cu motor!? la o ase-menea distanţă de maluri $oastele unării-6ec%i, peisa.ul 8ilei 419 au pi erit de mult din 'aţa pri/irii mele oarele &ntre-prind e un lob amplu pe bolta cerului, li'tat de tenis-manul acela care se ocupă cu problemele cosmice Razele, de.a 'ierbinţi, mă bat direct &n scă'&rlia capu-lui, 'ăc& nd să-mi 'iarbă neuronii Ei c%estiunea care se pune acum, la modul cel ma i arzător, este &ncotro mer#: &nainte, la st&n#a, la drea  pta sau &napoi >ără repere, de#eaba m-a apuca să &n/&rtesc /o-l anul, că tot n-a ti &ncotro să &ndrept botul mini-alu  pei $um s-ar zice &n limba. marinăresc, plutesc de '  apt &n deri/ă Ga /oia sorţii au cum spunea răposat a oira B%er#idap: 8ad-libidum97 e /reo c&te/a momente, motorul dă semne de ob oseală -a &ncins Radiatorul s'orăie ca un samo-/ar de Tula, '&s&ind pe la toate &nc%eieturile sale m&ncate de ru#ină i de sărurile apelor 'lu/iului $aut pretuti 224

ndeni, răscolind i scormonind prin toate un#%erele  alupei ar nu #ăsesc nici un recipient, nici o canist ră care să conţină apă pentru alimen-tarea radiatorul ui ac apel la apa pe care plutim, asta-i soluţia ai ales că se a'lă &n cantităţi incalcu-labile "este c&te/a clipe, după ce-mi sare din m&nă bu-o nul radiatorului #ata să e@plodeze, torn o #ăleată de apă tulbure =con'orm c&ntecului bine cunoscut: 8u năre, unăre79? intr-o dată se aude un poc-net, c a i cum ar 'i plesnit tuturi#a unei plite de #ătit ă ro#, se mai &nt&mplă, să apară, din c&nd &n c&nd, la mo toarele senile, i-asemenea z#omote 'ără semni'icaţi e 0n loc de buon, recur# la un omoio# de c&lţi uleioi >ac contactul otorul pornete Ga u n s'ert i ce/a Carăi na/i#ăm, eu i alupa 0nsă motorul nu mai are 8tira.ul9 din trecutul apropiat ai mult de-at&t, p arcă #&l#&ie pe unde/a Aa-s /ec%iturile, astmatice  i nea.utorate "rincipalul este că &ncă mer#e $&t mă &ndeletnicisem cu rezol/area problemelor t e%nice, nici nu obser/asem că alupa se apropiase de -un mal 22;

$iudat, mi se pare 'amiliar "ro'ilul caselor seamănă nespus cu cel al locuinţelor de care mă des-pă rţeam acum un ceas ite i o#rada lui 5ristu, iat-o i pe cea a lui diadea tepan $ueai $eea ce mă determină, i &ncă rapid, să sucesc /ol anul alupei, este apariţia microbuzului la debar-cad erul pe .umătate demolat 0l recunosc de la dis-tanţă $/intetul e@crocilor se &n/&rte a'erat &n .urul mainii nul din ei se urcă &n /e%icul i semnali-zează cu 'a za mare 0ntruc&t 'arurile s&nt &ndreptate spre mine, d educ că mi se adresează mie Accelerez, ba# #az i /irez &n 8'orcin#9 spre lar# riunde m-a &ndrepta, numai &n m&inile lor să nu ca d  — 6au! 6au! 6au! — cla@onează /reo c&te/a minute &n ir microbuzul "roptesc piciorul pe pedala acceleratorului, &m-pi n#&nd-o p&nă la re'uz, #ata să des'und podeaua ot orul alupei ra#e, #&l#&ie, %uruie, c%iar i /&.&ie ar n u /rea să tra#ă mai tare "ri/esc &ndărăt Totui mă &ndepărtez  )umai că nebunii se urcă &n microbuz, continu&nd să semnalizeze optic i audio D&mbesc pe sub mustaţă i le transmit telepatic, al tminteri nee@ist&nd posibilităţi: 8Adios muc%ac%os! l 'u#iti/o o-ntinde pe apă, iar /oi n-a/eţi dec&t să /ă &ntindeţi ru'ele la uscat, dacă /i s-au umezit cum/a, unde/a! "a i puss!9  )umai la asta nu mă ateptam icrobuzul de-ma rează &n trombă, scoţ&nd 'um i pra', i se nă-pustete de-a dreptul &n apele unării-6ec%i Ga urma urmei, dacă stau i #&ndesc mai ad&nc, sinuci-derea era unic 22*

a soluţie pe care o mai a/eau la dis-poziţie cu'undarea decur#e cam lent e 'apt nici nu se scu'undă impotri/ă, diabolicul microbuz pluteteL nu numai că plutete dar i na/i#%ează $u toate p&n zele sus! acă aa se pot numi batistele pe care mi le 'lutură bandiţii la 'erestrele /e%iculului
cincizeci de metri 0naintea mea )u-i bine! ar n-a m ce 'ace Asta-i alupa, cu ea de'ilăm! Ga 'ereastra portierei din st&n#a apare c%ipul 8bos s9-ului ocrate 0mi 'ace semn cu m&na i răc-nete s onor:  — $onan, băiete, ast&mpără-te! 0ntoarce-te acasă, să stăm de /orbă!  — )u /orbesc cu uci#aii! — le răspund de la bo rdul alupei  — )oi da! urlă $otoi ispare de la #eam, pentru a dezlănţui i mai zdra /ăn di%ania aia de 8/inrude9 icrobuzul nă/ălete de-a dreptul asupra alupei <ănuiesc ce intenţionea ză ă mă scu'unde, cu alupă cu tot odi'ic strate#ic poziţia ambarcaţiunii mele, pentru a iei &n &nt&mpinare cu tribordul Cmpactul dintre microbuz i alupă, răsun&nd a 'ia re /ec%i, e ce/a de #roază Ealupa se &nclină apre-cia  bil cu babordul, p&nă la ni/elul apei, apoi se răs-toar  nă lent icrobuzul, &n sc%imb, se ale#e cu 'arurile sparte, — pesemne din pricina ocului, — i cu arip a armonică "ersonal &mi recapăt ec%ilibrul surprinzător de ra pid, 'apt care-mi &n#ăduie să &n'ac #ăleata i s-o z/& rl &n parbrizul bandiţilor, lans&nd un stri#ăt de /ictori e:  — $onan nu abandonează niciodată, $onan &i as umă riscul! $%iorilor, să /ăd acum cum na/i#aţi 'ără /izibilitate! are minune dacă scăpaţi neamen-daţi de or#anele circulaţiei rutiere!  — )enorocitule! — mă insultă surprins, dar su-p ortabil, apoplecticul ptimus $otono#, i/indu-se la '  ereastra din dreapta-'aţă 22I

 — prete-te! e#eaba te străduieti, n-ai să reueti mare br&nză $rezi că n-a/em parbriz de rezer  /ă( Ai să r&zi! A/em! ai bine treci pe maina noast ră, i /ino cu noi să ne-nţele#em 5ambarul ne-atea  ptă! $&t stau s-ascult tirada %ipertensi/ului, $otoi pro'ită de neatenţia mea i dă &n mararier icrobu- zu l se &ndepărtează la /reo cinci metri, după care porn ete iarăi asupra alupei "entru a e/ita o nouă coliziune, procedez ai.de-r  ea au i eu &n mararier, 'ără să mai zăbo- /esc ar i 'ără să pri/esc ce-i &n spatele meu i-crobuz ul-am'ibie, nepre/ăz&nd inteli#enta mea ma-ne/ră, n u mai izbutete să lo/ească minuscula am-barcaţiun e Trece pe l&n#ă alupă, la /reo c&ţi/a cen-timetri 0nc&ntat de succes, ţip &n #ura mare:  — &c, cretinilor, s&c! )u m-aţi nimerit! 0n clipa c&nd rostesc ultima silabă, un teribil oc mă prăbuete la podea Ealupa se imobilizează, tremur&nd din toată tăblăraia otorul se oprete brusc, continu&nd &nsă să #&l#&ie Radiatorul 'ierbe &n 8'or-c in#9, z/&rlind u/oaie de aburi  )ăucit de căzătură, izbutesc totui să mă adun d e .os @aminez imediat alupa, arunc&ndu-i o pri-/ir  e disperată, dar atotcuprinzătoare Ambarcaţiunea za ce &ntr-o r&nă, &mpotmolită pe un banc de nisip Apre ciind .ust situaţia, &mi propun sin#ur, nea/&nd cu cin e discuta &n contradictoriu, abandonarea na/ei icrobuzul-am'ibie, &n ciuda parbrizului 'ăcut ţă ndări, pornete să atace din nou Acum se năpus-tet e iarăi asupra alupei Tardi/ )u mai are ce-i 'ace ocrate $otoi, la /olan, conduce cu capul scos pe 'ereastra portierei ei &mi crete tensiunea arte-ria 22J

lă c&nd &i /ăd mutra pre'ăcută, &mi e@tra# ba- tista d in buzunar i &ncep s-o 'lutur &n semn de 7 0mi dau seama &nsă că nu-mi pricep #estul $e-i d rept, nici batista nu mai e at&t de albă Atunci recur# la noi per'ormanţe /ocale:  — A%oe! A%oe! priţi, asasinilor! Ealupa s-a &mp otmolit, a euat!7 ă predau7 Transbor- daţi-mă  pe microbuz, să stăm de /orbă!7

0ncărcarea mea la bordul am'ibiei se petrece cu d estule di'icultăţi i peripeţii "&u i Romică asudă co  pios, a.utaţi ine'icient de ptimus, să mă treacă prin  portiera de la spatele /e%iculului Bică iind pentru prima oară in/itat &n interiorul main ii, pro'it de ocazie i-i e@aminez uluit amena-.ările Au tot ce le trebuie Ei paturi, i la/iţe laterale, i măsuţă, i ara#az  — 0ţi place, maestrule( — se um'lă &n pene Telescop — <ăiatul a construit totul otor de 8Tra-b ant9, de la casare, caroserie de 8ercedes9, de la 'iar  e /ec%i, celelalte c%estii de la o rulotă acciden-tată i 23+

abandonată, iar capul inteli#ent, m&na de lu-cru i m ultele in/enţii, de la nenea Bică
e lu@, stri#ă sonor:  — oira, oira, maică dra#ă, iei din ascunză-to are! 5ai să-ţi admiri idolul

iri#inta, &n carne i oase, se strecoară mlădie =di 'icultos totui? i se aază l&n#ă amiralul "&r/uică  —
#; 6C1NTA LA ,!3 UN CLAB!N28 5ăbăuc de cap, din pricina incredibilei apa-r  iţii, simt cum mă ia cu lein emolat, i pe di-năunt ru i pe dina'ară, caut disperat ce/a de băut  — ă-ţi dau un pa%ar de apă, domnu $onan(  — se interesează oira, cuprinsă subit de un acces s amaritenist  — rice, numai apă să nu 'ie! — răspund eu #& 232

'&ind, su#rumat de necaz — i-e rău ă lasă inim a! iri#inta se repede la cueta de lu@ "este cinci se cunde se-ntoarce cu-o sticlă multicoloră  — Te-a.ută un K%is(  — ii atentă, să n -aibă cum/a /reo iniţiati/ăL dacă mică, ot&n.ete-l &n cap cu asta! — i-i &ntinde o pompă de automobil, da că nu c%iar de camion, at&t mi se pare de uriaă ocrate, pe c&nd cobora pe portiera din st&n#a, di-r  ect pe bordul alupei alăturate i euate, &i &n- toarce  pri/irea spre mine i-mi comunică:  — iscutăm mai t&rziu, $onan băiete! $ă a/em c e! Am senzaţia că oira B%er#idap nu se prea simte la &ndem&nă Cntimidată, 'ie de prezenţa mea, 'ie d e insolitul situaţiei, se adapă insistent la #&tul sti-clei de 8So%nnie aler9 Ga ora actuală, ni/elul li-c%idu lui atin#e cota de alarmă, apropiindu-se spec-taculos de 'und 6ăz&ndu-mă că pri/esc &n#ri.orat la 'lacon, diri#inta mă linitete:  — tai bl&nd, domnu $onan, că mai au băieţii A 233

a trăscău mai zic i eu 6rei o doză de cardioton, sau cum l-ai botezat, că n-am reţinut, tonocord, toni-card an(  — A re'uza din partea unei a#ente de-a bandiţi-l or, dar nu-mi &n#ăduie starea inimii Toarnă-mi i mi e! n de#et, nu mai mult7 iri#inta se &ntristează /izibil $&nd e@ecută ope-r  aţia de trans/azare, &i tremură m&na  — e ce mă .i#neti, maestre, doar te-am apre-ci at( $e-i aia a#entă( are eu n-am dreptul la /iaţă( ă posed un bărbat cu maină i plin de mara'eţi( To ată /iaţa, p&nă la pensie, i poate i după aceea, să b eau numai trăscău( ă n-am i eu parte de un strop d e K%is, de-un astra%an sin- tetic, de-o mobilă mod ernă, cu tapiţerie elastică(7 ă mor &n elta asta ne norocită, c&nd a putea le-ne/i &n alte elte, mai occi dentale7  /ară de-a trăi /erti#inos, ca-n 'ilme, a. ut&ndu-l pe ocrate la marea lui lo/itură, o /ară, numai at&t, i-a 'i om 'ăcut! )-am /orbit con/in #ător( $e te uiţi bo-l&nd la mine(7 $red că-i cazul să declanez acţiunea de propa-#a ndă:  — ti c%iar si#ură că banditul ăsta de $otoi te / a lua de ne/astă( e unde tii că nu-ţi /a 'ace /&nt, odată terminată operaţiunea 8$a/iar9( ti &ncă t&nă ră, oira dra#ă Ai /iaţa &n 'aţă! e ce să te le#i de-un om sortit pucăriei( iri#inta /iolează i-a doua sticlă de K%is ă  pri/ete ciudat, c&ntărind cu/intele mele, apoi bea dir  ect din recipient Aproape cinci de#ete de trăs- cău e n#lezesc  — ra#a mea, eti o copilă ne/ino/ată i bună!  — &mi continui eu munca de prelucrare psi%olo- #i 234

că — 5oţii ătia nu /or dec&t să te-amă#ească Ascu ltă ce-ţi propun eu: răpim microbuzul i 'u- #im dire ct la cel mai apropiat post de miliţie ez-/ăluim ma ne/rele #ăinarilor, a.utăm la prinderea lor, apoi mai  primim i mulţumiri o'iciale7 iri#inta &ncepe să se clatine ri din pricina e@-c esului de alcool, ori pentru că-i pierde &ncrede- rea &n escroci ai soarbe o ducă de K%is, de astă da tă numai patru de#ete, după care mă &ntreabă cu # las &mpleticit i interesat:  — )umai mulţumiri(7  — "lus recompensa, pe care o o'eră de obicei mil iţia economică, 1+O din /aloarea pa#ubelor!  — 1+O( $&t o 'i asta( oira ar /rea să #ăsească un răspuns &n sticlă, da r aceasta &i alunecă din m&nă, prăbuindu-se pe banc %etă
urile de scur#ere a apei din condens ies la /edere $inci la număr Ge e@tra#, destul de ane/oios Am re uit Apa pornete să pătrundă &n maină Gent, dar si #ur ucces deplin! 0n mai pu- ţin de două ceasuri &i l as pe bandiţi 'ără mi.loc de locomoţie icrobuzul s e /a scu'unda, 'ără nici o &ndoială ă-i /ăd ce-o să mai uneltească lipsiţi de te%nica auto-moto-ac/atrans  porturilor! $lipocitul apei ce-mi udă &ncălţările deocamdată nesatis'ăcător, mă trezete la realitate $um de-am ui tat o c%estie at&t de esenţială( )u-s i eu &n mi-crobu z( $e-am rezol/at dacă am să mă duc i eu la 'und, o dată cu am'ibia(  să mai am i diri#inta pe cont iinţă! Ei nu mă incintă, c&tui de puţin, să mor &necat cu oira l&n#ă mine $ine tie cum se /a interpret a! 6orbă lui 'inu B%eor#%e: 8)aule, nenorocire ma re! i-am tăiat sin#ur cracul de sub picioare!9 au să desc%id portiera din st&n#a  blocată e'  initi/ )u răspunde nici cea din dreapta )ici celelalt e istemul de si#uranţă 'uncţionează per-'ect )u se  poate desc%ide dec&t numai din a'ară $u a.utorul c% eilor r c%eile s&nt toate la bordul mainii Ge i /ă d ar nu pot 'i utilizate $a să mă 'olosesc de ele, ar trebui să mă a'lu &n e@teriorul microbuzului Ei, spre ad&ncul meu re#ret, nu s&nt Ei nici nu pot iei! acă /a corespunde calculul meu, re'eritor la dur  ata scu'undării microbuzului, mai am J+ de mi-nute de /iaţă $am puţin, dar n-am ce-i 'ace!

23*

Aa după cum am mai a'irmat, totdeauna &n momentele #rele eman idei ce pot 'i considerate #e-nial e, 'ără e@a#erare acă nu pot iei din maină, am totui posibili-tat ea de-a comunica &n e@terior e t&năr m-am &ndeletn icit cu radio-amatorismul Am studiat i transmisiun ea &n al'abetul orse )u cunosc c%iar toate literele, dar un  mai tiu cum se semna-lizează Asta-i soluţia, asta-i sal/area! $la@onul microbuzului 'uncţionează e@celent 86 au!9 86au!9 86au!9 Ra#e ca un bi/ol $red că se au de i p&nă la Tulcea "este cel mult o .umătate de ceas, /oi primi a.uto are "rietenii &mi s&nt la o distanţă de ma@i-mum un ilometru Acuma mă aud senţial &nsă ar 'i să cu noască i dumnealor al'abetul orse $%iar 'oarte es enţial!7

#$ NAU0AI! CANTA*ILE9 MA N!N T !,!: acă stau i mă #&ndesc mai bine, a 'i pro-c edat mult mai inteli#ent renunţ&nd la sabordarea micr  obuzului )-a mai 'i 'ost ne/oit să atept, aa cum '  ac acum, sosirea unor aleatorii a.utoare Tre-buia să  pornesc motorul, de /reme ce c%eile erau la bordu l mainii, i să c&rmesc am'ibia către cel mai apropia t mal, adică spre diadea $ueai sau 5ristu >erampa 23F

nos ar numai cine nu muncete nu #reete 0n cli  pa de 'aţă-i tardi/ să re/in asu- pra deciziei iniţiale ai &nt&i, pentru că dopurile de etanare nu mai po t 'i introduse &n lăcaurile lor dec&t cu-o unealtă speci ală Car &n al doilea r&nd, din pricina ec%ipei escroci lor Alertaţi de cla@onul microbuzului, cei cinci cre-ti ni ma#ni'ici nă/ălesc pe puntea minialupei $&te/a clipe răm&n interzii, după care 8boss9-ul se repede l a 'ereastra portierei, de unde-l pri/esc amuzat $&nd mă identi'ică, &i /ine să-i smul#ă 'a/oriţii $el pu-ţi n aa apreciez #rimasele pe care le e@ecută mu-c%ii 'eţei sale, scăpaţi de sub controlul ner/ilor e atept a s-o zărească pe oira Cntri#aţi de atitudinea lui ocrate, care zăbo/ete cam mult, paralizat &n 'aţa incredibilei năluciri, restu l ec%ipei se apropie de el $otoi le arată per-sonalitat ea mea oment de /izibilă derută Apoi Bri#ulea "&u, d&ndu-l la o parte pe 8boss9, o'eră un 'oarte microrecital:  — Cei a'ară, maestre, că te măn&nc! Ai &nnebu-ni t( nde-i oira( esc%ide, auzi( Aud, dar nu cine tie ce Acompaniamentul cla-@ onului depăete posibilităţile /ocale ale solistului 0ntăr&tat de imbecilele ameninţări ale mă#ădanu-l ui asistent de re#ie, &ncep să cla@onez &ntr-un ritm di n ce &n ce mai accelerat timulat, oarecum, i de ni/ elul apei care, &n momentul de 'aţă, &mi scaldă picioa rele p&nă la #enunc%i "entru a spori e'icienţa dispozi ti/ului de ră#ete mecanice, renunţ la sem-nalizarea 8 orse9, i mă urc pe scaunul o'erului, aez&ndu-mă cu spatele c%iar pe butonul cla@onului Acuma 8/au-/au9-ul răsună &ncontinuu, 'ără in-te 23I

rmitenţe )umai de m-ar ţine bateria acumulato-rulu i! $ăci microbuzul &i 'ace datoriaL se scu'undă &nain te, &ncet, dar si#ur  'urie demenţială se dezlănţuie pe puntea alu-p ei a#ni'icii &n'acă tot ce le cade &n m&nă, i &ncep să arunce &n parbrizul microbuzului cu bi-doane de u lei, c%ei de metal =toate numerele de la 14 la 22?, uruburi, piuliţe, #ăleţi, le/iere i alte materiale dure  )u-i &nţele# $e rost are să se &nd&r.ească asu- pr  a bietului parbriz, at&ta /reme c&t nu-l pot spar#e mai mult dec&t este( >iind incasabil, #eamul rezistă dem n, ned&ndu-le dec&t satis'acţia de-a de/eni din ce &n ce mai opac, &mpăien.enindu-se la ma@imum oar at&t, i nimic mai mult  — priţi-/ă, idioţilor! — răcnete deodată ami-ra lul "&r/uică Găsaţi-mă să urc pe microbuz7 e poat e intra &năuntru prin oblonul decapotabil7
că &n /aluri ar căpitanul Romică, pro'it&nd de absenţa ri/a-l ului, nă/ălete de unul sin#ur pe acoperiul mi-crobu zului $iudat, dar ade/ărat >i#ura &i reuete 0l aud tropăind /erti#inos deasupra capului 0mi ridic pri/irea către capota mainii 0ntr-ade-/ă r, e@istă decupat un oblon ă salt de pe scaunL cla@ onul tace )u-i bine ă aez iarăi Am soluţia! ă urc pe scaun, spri.inindu-mi piciorul pe bu- tonul di spoziti/ului Ra#e 'ără de isto/ ă apuc cu am&nd ouă m&inile de m&nerele oblonului, pentru a &mpiedi ca tentati/a de in/azie, din cer, a măr-#initului marin ar $retinul ţipă i tra#e de oblon:  — esc%ide, domnu $onan! )u te lăsa ru#at! )u -ţi 'ac nimic! imt că oblonul cedează ă las cu toată #reu-tat ea, at&rn&ndu-mă de m&nere blonul se desc%ide 0năuntru in pricina mea, c are-i &nlesnisem ast'el sarcina căpitanului Romeo  e unde să bănuiesc direcţia de mane/ră a c%epen-#ul ui ăsta nenorocit( "&r/uică, neatept&ndu-se nici el la acest dezno-dă m&nt, crez&nd că trebuie tras, i nu &mpins, se prăbu ete, cu capul &n .os, drept &n băltoaca de pe podeaua microbuzului inimum F+ de centimetri 0n &nălţim e estul ca să-i scu'unde scă'&rlia-i rasă bilă "ese mne din pricina ocului, eminentul ma-rinar reapare la supra'aţă i &ncepe să urle:  — A.ută-mă, nene $onane! )u mă lăsa să mor! ) u tiu să-not!7 0C apuc de #&t i pornesc să-l e@tra# din apă e-au de un trosnet sinistru C-am rupt ira spinării, mă #&n 24+

desc eu  — omnule căpitan, răspunde, trăieti( imt o /ibraţie bizară &n m&ini Romeo /orbete:  — e ce să nu trăiesc(  — la/ă omnului! Hi-am auzit #&tul trosnind  i credeam că ţi l-am detaat complet de trunc%i7  — a de unde, p&r&ie a'urisita aia de spondiloză c er/icală! — &mi răspunde ma#ni'icul matroz, ră-suci ndu-i capul &ntre palmele mele, pentru a-mi demons tra, printr-o altă serie de trosnituri, #ra/itatea a'ecţiu nii sale osoase $eea ce nu-l &mpiedică &nsă, după ce-l ridic pe ba nc%etă, să leine ca o c&rpă, 'lecăindu-se i &n-tinz&n du-se l&n#ă oira B%er#idap, prima ocupantă a tere nului
$la@onul, pe neateptate, &i sc%imbă tonalitatea Acuma sună ca sirena de alarmă a unei maini de sal /are $red că din pricina epuizării acumulato-rului ocrate $otoi i raţilor! nde s&nteţi( $am #reu să-i răspundă >raţii cad unul peste altu l, de-a dreptul peste mine, răsturn&ndu-ne cu toţii &n apa de pe podea ă zbat disperat, reuesc să mă eliberez, dar decl anez imediat alarma:  — )e scu'undăm! A'ară! "e sus, prin oblon! icrobuzul, care-i pierduse &ntre timp calităţile d e am'ibie, coboară /erti#inos spre ad&ncuri, pe-semn e din pricina #reutăţii suplimentare a noilor sosiţi 0n lipsa cla@onului meu, sirenele creează o at-mos 'eră de panică indescriptibilă Breit le asemui-sem c u cele ale mainilor de sal/are $ă ne sal/ează de la 242

moarte prin &nec, asta nu se poate contesta, dar du  pă cum sună acum, astea-s sirenele miliţiei  )u cred să 'ie de la circulaţie, pentru că tra'i- cu l 'lu/ial &ncă nu o'eră probleme, &nsă mai mult ca s i#ur că aparţin miliţiei, de /reme ce ptimus $otono # continuă să urle:  — 6in caraliii, /in caraliii! icrobuzul este scuturat puternic de-un oc, după care se imobilizează, &ntrerup&ndu-i scu'undarea Re cunosc simptomele Ge mai trăisem i pe mini-alup ă )e-am &mpotmolit &ntem euaţi pe acelai banc de nisip >iind primul care reuesc să ies pe oblonul deca-p otabil, operaţie &ntreprinsă de unul sin#ur i ne a.utat de nimeni, dar cu su'iciente di'icultăţi, &n special din  pricina #abaritului meu depăit, de la bun &nceput id enti'ic &n .urul nostru trei /edete rapide $uprins de-un entuziasm nestă/ilit, 'ac semne cu  braţele, stri#, urlu plin de bucurie:  —
 — 0mi place că eti #lumeţ, #rasule, %ai că-i dră# uţ! "arcă 'ăceai pe re#izorul, p&nă nu demult!7 "aralizez total $u e@cepţia, totui, a corzilor /oc ale:  — ă con'undaţi, to/arăe! Altu-i re#izorul7  — )u contează, #rasule! Re#izor, scriitor, detec-t i/, le descurcăm noi7

.> 0INE DEL ,IM! TEM,! &nt debarcat la postul de miliţie din satul 8 ila 4F9 cu toate onorurile cu/enite 0n 'runtea coloan ei ar cu brăţări la &nc%eietura m&inilor @-celente ca lucrătură i material Cno@idabile "este mai puţin de trei ceasuri, la o măsuţă din bir  oul e'ului postului, 'umez un 8na#o/9 delicios i s orb o ca'ea de e@cepţie $ăpitanul, un băiat de za%ăr, t&năr, detept i ci-ti t, dealt'el mare amator de romane poliţiste =dar bun e? mă cunoate din reporta.ele publicate &n 8>apta9 0 i 'ace &nsă reală plăcere să mă cunoască i sub &n'ăţ iarea =cam i'onată, ce-i drept? de scrii-tor, amator de a/enturi detecti/istice $u anumite rezer/e, pe car  e i le e@primă 'ăţi:  — ra#ă domnule $onan, &mi permiteţi să /ă spu n pe numele cu care /eţi semna romanele dum-nea/ oastră poliţiste, pe care le atept nerăbdător i cu dedicaţie, aţi 'ost an#renat 'ără /oie &ntr-o acţiune de reale proporţii ram de mult pe urmele escrocilor di 244

n usesem anunţaţi de por-nirea lor &n e@p ediţie Tot aa cum tiam i de so-sirea microbuzului -am'ibie, la 8ila 419 )umai că intruziunile dumne a/oastră ne-au cam dat peste cap anumite iniţiati/e 7 $%iar /-a s'ătui, pe /iitor, să nu mai &ncercaţi a /ă substitui or#anelor de spe-cialitate 6eţi obţine m ai multe succese &n domeniul dumnea/oastră de acti /itate, i mult mai puţine cu-cuie, traumatizări i stre ss-uri7  — Totui, n-am /rut să ies dec&t &n &nt&mpinarea c elor mai elementare datorii cetăţeneti 0mpre.u-răril e ne'a/orabile, pe care acum le cunoateţi &n detaliu, mi-au 'ost /remelnic potri/nice, ca să zic aa  anu mită super'icialitate, de care mă simt /i-no/at, mi-a estompat /ăditele mele posibilităţi in-/esti#atorice7 Altminteri i-a 'i demascat din pri-ma zi pe membrii ec%ipei lui ocrate $otoi $ăpitanul z&mbete pe sub mustaţă, adău#ind la di scursul său anterior:  — "oate că-i mai bine că n-aţi acţionat ime-diat 7 0n 'elul acesta ne-aţi a.utat să punem m&na i pe diri#intă7 ste clar că nu-i dec&t o /ictimă &nt&mplăt oare, dar 'oarte dispusă să colaboreze cu distinsul o crate7  — Apropo de ocrate $otoi! )-aţi /rea să-mi comunicaţi i mie cine-i, &n realitate, pretinsul re#izor de 'ilme publicitar-turistice( acă nu &ncălcăm, cum /a, litera le#ii7  — )u-i nici o problemă, maestre! — mă lini-tet e amabilul cetăţean &n albastru — &ine /or apărea &n ziare toate datele "oate mai rezumate 0ntreprinză torul $otoi nu se a'lă la prima cădere  i normal, neposed&nd reale calităţi cerebrale ai mult #ura-i d 24;

e el A lucrat multă /reme &n comer- ţul sătesc, &n ca drul $ooperaţiei Ga 'el ca i p-timus $otono# )u mai că 8directorul9 a/ea o e@pe-rienţă mai /astă, dar specializată re#ional 6ala- bil numai pentru Ardea l $ăpitanul Romeo "&r-/uică, de 'apt simplu 8marin ar9 pe na#o/, le-a .ucat cea mai 'ormidabilă 'arsă e scrocilor Gu&ndu-se după a'irmaţiile lui, n-au mai /e ri'icat le#enda pe care i-o crease sin#ur, mer#&nd p& nă &ntr-acolo &n- c&t să pretindă că 'usese scos din ma rină pentru un nau'ra#iu &n rada portului na#o/ Tel escop este un /ec%i %oţ de maini, dar i un e@celent mecanic auto )ici nu tiu cum s-ar 'i descurcat oc rate $o-toi 'ără microbuzul 'abricat de 8$ascador9 Bri#u-lea "&u, &n ciuda măreţiei sale 'izice, poate 'i con-siderat un debil mintal ce/a mai ameliorat, dar nimic mai mult Aa se e@plică 'aptul că, &n repe- tat e r&nduri, a 'ost 'olosit la spaţiile /erzi, ca lu-crător, dar &n cadrul 'orţelor de muncă 'urnizate de penit enciare apa-i sin#ura lui /ocaţie )eno-rocul său, d ublu a putea spune, este c-a dat peste ocrate i $ot ono#, am&ndoi internaţi &n aceeai promoţie cu el  — $ine le-o 'i su#erat ideea cu operaţia 8$a/iar9, după cum &i zicea ocrate(  — 0ntre noi 'ie /orba, o 8operaţie9 de-o imbeci-lit ate patentă Ga această oră, nici &n eltă i nici pe l itoral, nu se poate recolta un sin#ur #ram de icre ne #re "ur i simplu pentru că nu-i sezonul lor Car p entru plasarea, la domiciliu, a morunului, păstru#ăi s au nisetrului, cretinii &i 'ăceau iluzii dearte 0n prim ul r&nd, din lipsa mi.loacelor de con#elare Car &n al d oilea r&nd, pentru că străinii #ăsesc tot ce /or la nenu măratele unităţi culinare specializate ult mai apro /izionate dec&t 'urnizo- rii clandestini ai clanului $ot 24*

oi ocrate are o sin-#ură le#ătură cu cinemato#ra'ia A /ăzut prea multe 'ilme cu #an#steri Ei-a rămas un /isător7 $a i /răbiile, care mălai /isează7 ar cu un creier tot at&t de dez/oltat! "ri/esc &n #ol, tră#&nd zadarnic din 8na#o/9-ul stins are-i #rădina Ccoanei, i multe-s cărările sal e!7 $ăpitanul &mi o'eră pac%etul de ţi#ări, &ntreb&n-du -mă amabil:  — ai doriţi o 8na#oa/ă9(  ca'ea(  — ulţumesc! )u mai doresc nimic! 6reau să mă-ntorc la lucrul meu ă ateaptă romanul ne-ter  minat, dar nici &nceput7 ă ridic din 'otoliul comod, &mbrăcat &n sai mar  o, i-i str&n# călduros m&na o'iţerului <ăiat pri-cepu t! Etie multe! Ga indicaţiile mele, /edeta miliţiei mă debarcă la malul o#răzii lui tepan $ueai #rada-i plină de lu me 6ecini, prieteni, cumetri $&nd cobor, &nsoţit de  plutonierul ma.or, 5ristu >erampanos se adre-sează acestuia, ca i cum eu a 'i 'ost in/izibil:  — G-aţi adus pentru reconstituire, to/arăe maio r( ă#ulit de &nălţarea &n #rad, miliţianul &l lămu-re te pe loc:  — Ai merita să 'aci puţină concentrare, cetăţene,  poate &n/eţi i desci'rarea epoleţilor! $are reconsti-t uire( aestrul $onan e liber, 'elicitat de conduce-re a noastră A/eţi #ri.ă de d&nsul, 'iindcă nu-i un om obinuit7 Răm&neţi cu bine! upă plecarea /edetei, s&nt &ncon.urat ca un e@-po 24F

nat din săptăm&na artei culinare i se pom- pează m&na &n e@ces, &nc&t simt cum se in'lamează &nc%eiet urile de#etelor "re'ăc&ndu-mă că n-am obser/at impoliteţea cumătrului 5ristu, &l c%estionez direct:  — $e-ar 'i să reconstituim o #ustare, sire de la >W re  $%ampenXise, cu ecsenbecuri i salată de tomat e or de 'oame! ai ţii minte reţeta( 5ristu, #entilom p&nă &n /&r'ul de#etelor, primete cu demnitate bob&rnacul 0n#%ite &n sec, &n orice ca z nu din pricina 'aimoaselor bucate amintite, după ca re #răiete:  — omnu $onan, nici nu tiţi ce bine aţi pi- cat! Tocmai ne-a po'tit na-tepan la masă, să discutăm & ntre noi or#anizarea nunţii are ne/oie am a/ea de automobilul matale upă petrecere &l &nc%e#ăm la l oc )-a/em scaune, maestre! "e ce-ai să stai la ma să( "entru că /a trebui să ne-a.uţi, nu numai la u rări, ci i la trecerea darurilor &n ca-tasti'7 Apoi se &ntoarce către tepan $ueai:  — $e 'acem, naule!( )e dai ce/a de m&ncare, sa u plecăm cu buzele um'late( aestrul abia se ţine p e picioare! "rin c&te-o 'i trecut săracul!7 $e era să ba#e &n d&nsul, nenorociţii ăia de bandiţi( $onser/ e(

.# SEC!ND! (MINI) TEM,!:

la/ă omnului! A trecut i nunta asta )ădă 24I

 .duiesc să 'ie ultima Am prezidat, cu cinste i ono r, masa obtească, aplaudat 'renetic de 'iecare dată c e anunţam darul o'erit de cei peste o sută de in/it aţi "e cumătră 6eselina, 'ostă ămăli#an, dar actua lmente de la >Wre  $%ampenXise, am .u-cat-o cele mai moderne i contemporane b&zd&#ănii dansante n eidenti'icabile upă ce-am e@ecutat i nite #eampa rale-roc, cred că slăbisem am&ndoi, — oameni trupei de 'elul nostru, — pe puţin trei ocale epara t, bine&nţeles &nt trei zile de c&nd zac la pat, &n con/alescenţă p ost-nuntală leit de puteri, cu maţele 'ăcute pra' i  pulbere de-o recrudescenţă a /ec%ii mele colite, z#&n dărită /&rtos de c%i'tele de tiucă, cărţălău i contrain dicate pră.eli, plăcinte sau repetate castroa-ne cu bo r de pete lipo/enesc, &mi recitesc notele i reperel e romanului pe care trebuia să-l &ncep ă simt, totui, parcă mai stenic e /reun s'ert d e ceas, de c&nd am depistat &n or#anismul meu cu-no scutele simptome ale 'oamei  'oame sănătoasă, bin e marcată  i normal, după zilele de cruţare, &n ca re n-am băut dec&t ceaiuri de po.arniţă, mue- ţel i r  ostopască "ri/esc curios la 8me#a9 de pe taburetul ce-mi ser/ete de noptieră J,;; % per să arate ora e@actă acă mă apuc de lucru, aa cum am decis &ncă d e ieri, trebuie să mă scol, să mă-mbrac i să iau ce/a uor &n #ură )u mi-ar strica nite 8e##s and bacon9 $u produse naturale la bază 0n mai puţin de cinci minute s&nt #ata &nţolit 0 n uni'ormă de creaţie Adică pantalonii de doc, cei care 'useseră c&rpiţi cu scotc%, plus o cămaă anti.e# Ces &n bătătură i-mi dre# /ocea, răcnind c&t mă ţine 24J

#ura i capacitatea pulmonară:  — Tioteaaaa aaaaa! i-e 'oameee! ooor! 0mi răspunde, &nsă, o /oce bărbătească, de peste # ard:  — Ateaptă niţel, domnu $onan, nu te #răbi! or  i după aiaL mai &nt&i să-mi semnezi de primirea biletu lui!7 ia )e#roponte, &ntr-o per'ectă stare de /e#%e, adică treaz de-a binelea, &naintează spre mine  — $um /enii, cumetre ia, că nu ţi-am auzit s oneria de la /elociped( "e .os(  — u( — se indi#nă 'actorul 'renetic — Acum, c&nd mi-am cumpărat motoretă 8obra9( ă pre-#ă tesc de nuntă, maestre7 Car dacă-mi /ei 'i na, aa c um te ru#ăm, eu i cu Giubaa, poate că plă-teti mat ale restul de rate7 darul naului! "rima am ac%itato eu7 arul 'inului!  — ar n-am auzit z#omot de motor( — trec rapid i neobser/abil peste propunerea lui ia  — )-a/eaţi cum, domnu $onan $ă nu /rea să m ear#ă, 'ir-ar al dracului! C s-a astupat .i#lerul7 Am s u'lat &n el de mi-au plesnit bucile obra.ilor A trebuit să pedalez p&nă la matale &nt mort de obo-seală a că a bea un pa%ar de ce/a, mi-a recăpăta puterile7  )umai apă să nu 'ie, că balonează! Carăi e/it aluzia, dacă-i pot spune aa, dei sună mai cur&nd a in/itaţie autoser/ită:  — ar benzină /ine pe conductă(  — ti #enial, maestre! — se bate 'actorul cu o palmă pe 'runte Cacă, la asta nu m-am #&ndit  -ar putea c%iar să nu 'ie deloc )-am pus ben- zină &n rezer/or de c&nd am cumpărat-o, zău aa 2;+

 — nde-i scrisoarea( — mă #răbesc să reduc din entuziasmul .o/ialului ia, pentru că tiu ce ur-me ază după asemenea mani'estări  )e#roponte, puţin &nciudat, mă e@aminează rapid, apoi, sesiz&nd curiozitatea mea de-a cunoate conţi-n utul misi/ei, &mi &ntinde un caiet i-un bilet, in/it&nd u-mă să semnez de primire:  — Recomandată o'icială, domnu $onan!  — >ără plic( — mă mir eu  — >ără! $ă-i de la o'iciul nostru $e să mai c%eltuim materialul cu localnicii! conomii, maestre, ec onomii! "oate căpătăm /reo primă, să cumpărăm i noi o ţ&ră de sama#on, că trăscău nu se mai #ăsete  prin sector7 $itesc biletul cris 'rumos, lizibil, cu pi@ul  — 8timate to/arăe $onan! 6ă ro# să bine/oiţi a mă /izita la o'iciul potal ZiCa 41[, a/&nd a /ă 'a ce comunicări importante upă ora &nc%iderii, &n ca zul c&nd timpul dumnea/oastră preţios nu /ă permite deplasarea &nainte de 1F,++ %, mă #ăsiţi la domiciliul 'ostei diri#inte $u cele mai sincere sen-timente de a dmiraţie, 6enera "ascutti9  — $ine-i to/arăa, cumetre ia( — &l c%estio-n ez ur#ent pe 'actor $uprins subit de amnezie, )e#roponte dă din ume ri:  — "arcă-s obli#at să tiu( $&te am pe cap, dru-m urile astea care mă omoară, inima slabă7  — 5ai, să bem un trăscău( ar să nu mă re-'uzi 7 >actorul, &ncă din mers, &ndrept&ndu-se spre odaia mea, &ncepe să debiteze cu-o 'rec/enţă de cinci cu-/i nte pe secundă: 2;1

 — "ascutti 6enera, noua diri#intă, că pe madam B%er#idap au pus-o să-i scrie memoriile, 'ată dră-# uţă, năltuţă, &mbrăcată cu/iincios, muncitoare, ne-că sătorită, trans'erată &ncă de alaltăieri de la 8ila 4F9 7
6ampirul nu z&mbete, nu mică, ci mă pri/ete 'i @, demenţial Apoi se-ndură a-mi satis'ace curio-zita tea:  — acă nu miti mai e'icient, am să-mi permit  i mai multe!  bine( )-am să urmez studii de canto,  pentru ameliorarea /ocii, n-ai teamă Acum te-a apu cat dra#ostea de muzică( $&nd s&ntem cu toţi la un p as de catastro'ă( "ăete &nainte, i /&- ră-te &n salo n7 Cn#inerul mă in/ită politicos, &mbr&ncindu-mă le-. er &n direcţia cerută upă ce desc%id ua li/in#-roo m-ului numai cu trupul, din pricina inerţiei imprima tă de insistentul i #rosolanul #est al 6am-pirului, tre c pra#ul &n zbor, ateriz&nd planat &n braţele lui "ilu Ctan Arambaa alacul mă de- pune lent pe canape aua de l&n#ă perete  — Hi-am spus eu, domnioară, că /ine( ite-l &n carne i oase, pe scumpul nostru maestru! 0ţi place( Asta e, altul n-are mama, că ţi-ar da! $e mai 'aci, do mle $onan( )-arăţi c%iar /esel! )u ţi-am spus să-ţi /ezi de treabă, i să nu te plimbi %aial-maial pe und ele unării-6ec%i( e ce te ba#i unde nu-ţi 'ierbe oa la( Taci(

iri#inta, 'ată dră#uţă, t&nără, bine proiectată de n atură, .oacă tabinet cu ilopoc "apaa, la masa din centrul li/in#-room-ului  — 6a să zică dumneata eti marele detecti/ $onan( — se miră bizar 6enera "ascutti — are eti, după cum se /ede, dar de unde i p&nă unde ţi-a /eni t ideea asta să te .oci de-a %oţii i /arditii( Ca sp 2;3

une, maestre! 6ăd c-aa &ţi zic prietenii mei ar mai &nt&i să mă recomand sin#ură: 6enera "as-cutti, noua diri#intă a o'iciului 8ila 419, dar i nepoata după mamă a ne'ericitei tanti oira, pe care ai distrus-o c u maniile dumitale t&mpite7 Arambaa &i 'ace semn să tacă, după care se &n-scr  ie el la cu/&nt:  — ă trecem la obiect, că timpul se duce i pro-bl emele răm&n nerezol/ate acă mai zăbo/im, &n-cep să pută 6enerico, dra#ă, 'ă loc la masă, să-ncepem  edinţa7 "o'tit la masa rotundă, su'icient de /iolent pentru a simţi cum cedează unul din picioarele scaunului p e care s&nt aezat &n 8'orcin#9, e@aminez stupe'iat c% ipurile partenerilor ilopoc "apaa se &ncruntă adu n&nd cărţile de .oc 6ampirul continuă să pri-/ească & n neant, cu oc%ii arz&nd de-o 'lacără ne-bună 6eneri ca, după cum i-a alintat numele Aram-baa, toarnă n ite sama#on &n pă%ărele Car "ilu, prezid&nd, trece la e@punerea de moti/e:  — omnule $onan, oric&t ai 'i matale de scriitor  baca dectecti/, nu cred să-ţi 'i dat seama că ne-ai 'ă cut un mare rău acă /rei să-ţi 'ie bine, dumi- tale i urmailor, trebuie să-ndrepţi pocinoa#ele 6a 'i ne /oie să colaborăm, — i nu s&ntem prea &nc&n-taţi, — i să operezi &n locul ec%ipei de 'ilmare )e-ai lăsat 'ără microbuz, i n-ai procedat #entil, după părerea mea, d&ndu-i &n #&t pe bieţii băieţi, acuma este cazul să pui 8>iat9-ul ăla la contribuţie, altminteri /or 'i oa rece necazuri $ărăm, la noapte, nite mar'ă, din ma #azia o'iciului potal 6reo 1;++ de ilo#rame7 &nt debili mintali Trebuie să-i lămuresc: 2;4

 — 9>iat9-ul &ntre#, cu mine cu tot, plus roţile de r  ezer/ă, n-are mai mult de J++ de ilo#rame7 nde să-ncapă mar'a dumitale(7  — Taci i-ateaptă! Ai să 'aci mai multe dru-mur  i! e ce nu ţi-ai cumpărat 8>iat9 21++(7 Ca e@plicăi, 6enerico, maestrului situaţia! iri#inta se uită la mine semni'icati/, apoi trece l a detalii:  — acă nu transportăm mar'a, tanti oira se-ale #e cu nite ani de muncă /oluntară la recoltarea poru mbului $&nd nenea "ilu i cu prietenii săi au a'lat că -s neam cu biata tanti, erau #ata să mă pupe, că nu t iau cine s&nt ar acum lucrurile s&nt &n clar Tataia ilopoc a i 'ăcut planul coatem mar-'a i &mpărţi m u iau partea lui tanti, iar dum- neata te-ale#i cu maina ne/ătămată acă nu te-n-/oieti, &i dăm 'oc, după ce te-nc%idem &năuntru Aa zice "apaa că-i mai si#ur )u-i c%iar at&t de complicat să-ţi or#aniză m un #roaznic accident de circulaţie7 ă uit la 'ata asta dră#uţă, i mă #&ndesc &ndu-rer  at: 8ce nate din pisică, ilicit măn&ncă9  — Ei ce-o să 'acem cu mar'a( nde trebuie s-o duc( — accept brusc propunerea escrocilor locali, mai &nainte de toate pentru a căpăta bruma de timp, a t&t de necesară, &n /ederea adoptării unor măsuri core spunzătoare  —
să subapreciem 'orţele pro/inciale7  — per că nu intenţionaţi, după ce terminaţi porcăria asta, să-mi /eniţi de %ac! 6ampirul i
.. ATACUL !0ICIULUI ,!ŞTAL (C!NT  A C!N!METU2)

2;*

Abia pe la opt i ce/a, c&nd se-ntunecase d e-a binelea, napanii reuesc să &ncropească un plan mai realist 0n orice caz, răm&ne stabilit ca la ora 2,3 +, din noapte, să 'iu cu 8iind cu mult &naintea lor &n clădirea o'iciului, & n primul r&nd mă /oi ocupa de c%estia măr'ii, să /ă d despre ce-i /orba Apoi p&nă la sosirea bandi-ţilor, &n .ur de ora 2,3+, să &ntind cursele, deoare- ce-i ne /oie de patru, c&te una pentru, 'iecare Cdeea-i pe c&t de simplă, pe-at&t de #enială $&nd /or apare &n spatele o'iciului i /or con- stat a absenţa 8
nă 6ine al doilea 0l /ede  pe primul >iind la, ca orice napan, 'u#e spre o'i-ci u ar nu /ede a doua 'r&n#%ie $ade 0i dau la cap Geină Ei aa mai departe! Totul depinde de neatenţi a lor i de iuţeala mea de m&nă per să 'uncţioneze s atis'ăcător ambele Restu-i 'loare la urec%e &nt &n spatele o'iciului ără scotc% Car #ura de aerisire o /a repara "TTR- ul, c&nd /a crede de cu/inţă "entru 2;I

că acum, nu mai are nici uiţă, nici #eamuri, i nici s c&ndurile care o-n.#%ebau $obor&rea n-a prezentat nici ea probleme specia-l e cara era la locul ei, cu c&te/a trepte lipsă, dar pe c are le-am depăit 'ără să-mi scr&ntesc #ra/ picioa-rel e $amera &n care mă a'lu &mi este total necunos-cu tă ai ales că nici nu pot s-o /ăd <&.b&i &n &n-tuneri c, &ndrept&ndu-mă spre ua care trebuie să dea &n sp atele clădirii )u #ăsesc ua capăr /reo cinci c%ibri turi, din cele superioare, de 2+ de bani Abia al cincil ea se aprinde, e@plod&ndu-mi le.er &n-tre de#ete At&t c&t să-mi &n#ăduie a identi'ica lo- cul uii $are-i n e&ncuiată e desc%ide la simplă apăsare a clanţei7 Trans'er &n odaie trusa 0nc%id i7 &ncremenesc 6orbete cine/a 0n sala centrală )u mai risc aprinderea altor c%ibrituri Tra# cu urec%ea, dei nu-i 'ru mos  — $e zici, &l prindem sau nu-l prindem( — opocăiete un #las de 'emeie  — "ăcat de el, că nu-i băiat rău, nici la bine, nic i la #reu7 6ocea bărbatului o recunosc instantaneu )umai ia )e#roponte /orbete &mpleticindu-i limba a r i &n /ersuri apro@imate7 "este c&te/a clipe mă linitesc tau de taină cu Gi ubaa i cu 'actorul 0mi mărturisesc, 'ără .enă, că-i dăduseră &nt&lnirea la o'iciu, pentru a pune la punct u ltimele detalii ale apropiatei nunţi )u-i ne-/oie să mă concentrez e@cesi/, pentru a stabili două lucruri 2;J

"rimo: ia )e#roponte este c%erc%elit =;+O?, i se cundo: con/ersaţia celor doi &ndră#ostiţi, cu /ec%ime &n c&mpul iubirii, se petrecea pe &ntu-neric upă ce relatez situaţia nou creată, Giubaa $on/ert are, &n loc de oc%i, o perec%e de lasere Car cumătrul ia, /iitorul meu 'in, s-a trezit inte#ral 6re a să declanăm imediat prima 'ază a operaţiei  — nde păstrează diri#inta c%eile ma#aziei( — &l solicit pe )e#roponte  — )icăieri! — răspunde &n locul lui madam $on/ert — rau la mine, dar &ncă de-acum o lună mi le -a luat doamna oira Dicea că /rea să-i pună nite murături ormidabil! — se miră )e#roponte — Ei eu c are ziceam că nu mai are benzină &n rezer/or! $e io 'i /enit, aa din senin, c&nd alteori mă c%inuiesc mi nute de-a r&ndul s-o pornesc( 2*+

otorul se oprete de la sine $u le/ierele din tru sa adusă de mine, &n doi timpi i trei micări spar#e m ua ma#aziei Giubaa, care cunotea con'i#uraţia locului, mă s 'ătuiete:  — )aule, dacă &nc%idem ua, putem s-aprindem  becul a#azia n-are 'ereastră ai bine ar 'i a/ut "entru că, după ce ne a'lăm c u toţii &n interiorul acesteia, c%iar mai &nainte de-a ap rinde lumina, &mi dau seama că ne pate un pe-ricol de moarte Arambaa depozitase &n o'iciul po-tal, ce l puţin aa cred deocamdată, o cantitate imen-să de # aze to@ice ane/rez alterul Ei deodată se 'ace lum ină Ei-n ma#azie, dar i-n mintea mea "ereţii s&nt tapetaţi, de sus i p&nă .os, cu sute de b ucăţi de bato# de morun "iese de-o rară 'ru-museţe, dar intrate sănătos &n putre'acţie "ut a %oit, a c&ine mort, a ţap, a picioare neumblate pe la baie imt că-mi /ine rău Car pe c%ipurile celor doi asis tenţi aceleai simptome adam $on/ert, cel puţin, a i-nceput să delireze 6orbete de una sin#u-ră, mu rmur&nd 'ără &ncetare: 8umnezeule!
 — >ine ia! esc%ide numaidec&t ua, că mu-ri m! 0ncep eu să stri# cuprins de panică — )u mai ap ucăm să 'acem nunta! Brăbete-te!  )icic&nd n-a 'i crezut că /iitorul meu 'in este ap t de-at&ta rapiditate &n acţiune 0ncă mai &nainte de-a a.un#e la uă, aceasta se desc%ide de perete, lăs&nd să pătrundă o pală de aer curat, plin de e'lu- /ii benz ino-uleioase, rămase pesemne de la motorul 8obre i9 Aler#ăm &n &nt&mpinarea o@i#enului ar s&ntem s iliţi să ne retra#em )u ia 'usese cel care des-c%is ese ua, ci s'&nta treime ilopoc-"ilu-
esc niţel &n m&nă i printr-o micare rapidă, &l petr  ec numaidec&t peste capul namilei de Aram-baa, du  pă care &l &ndes cu sete, p&nă ce-i cuprinde i braţel e Nin#-Non# nu mai poate acţiona dec&t cu picioarel e "entru a-i răpi orice po'tă de replică, &i stri/esc me tatarsul cu-o baterie uscată "e puţin cinci ilo#ram e  — Hine-l aa, naule! ă solicită ia >ără să mai atepte aprobarea mea, 'actorul &i ar-d e un tele'on după cea'ă Adică un aparat de tele-'on, din cele de ser/iciu etalic "ilu se 'lecăiete &n br  aţele mele, prăbuindu-se lent l&n#ă ra'tul cu ziarele ne/&ndute Decile de baloturi, nedes'ăcute, &l &nmor  m&ntează de'initi/ sub ele e unul am scăpat ilopoc "apaa continuă să dănţuiască de unul sin#ur, tot &ntr-un picior  — ersi, 'inule! Ai m&nă bună! 5ai pe 6ampir! Toţi pe el! u#i la tele'on 0ncearcă să o  bţii 8ila 4F9 $ere postul de miliţie7  — e 'ace, naule! — mă asi#ură Giubaa Ei, din 'u#ă, &i mai tra#e un /&r' de panto' lui ilopoc Apo i se strecoară pe l&n#ă
cu bato# e a#aţă descumpănit de prima bu-cată &nt& lnită, după care se culcă linitit la poalele muntelui d e a'umături &mpuţite, munte #enerat de a/alana bu căţilor desprinse, prin trepidaţie, din s'o-ricelele lor  putrezite Gipsa lui de combati/itate mă &ntristează 0 l credeam e'ul escrocilor pe plan local  — $e-i 'acem cu %odoro#ul( — mă trezete din c ontemplare ia — 0l ot&n.im i pe-ăsta(  — Gasă-l &n pace, că-i bătr&n! — ast&mpăr eu porn irile războinicului 'actor — ai bine ia nite cablu  i lea#ă-l!  — taţi la locul /ostru! )imeni nu mică! $e sent&mplă aici( 6enera "ascutti, &n pra#ul uii, e@aminează situa-ţ ia cu oc%i rece, uci#a 0n m&na dreaptă ţine un re/ol /er Recunosc marca de la distanţă: un 8mit% and esson pecial er/ice9 A/ea i anni@ unul dintr  -ăstea ei nu cunosc 8close-combat9, i nici aratP-ul, mă reped ca un ti#ru la picioarele diri#intei At&t d e 'ul#erător, &nc&t nu mai apucă să apese pe tră- #aci dec&t după ce-o tr&ntesc la păm&nt Tardi/! e-oarece de pe ţea/a criminală a re/ol/erului ţ&nete doar un  .et de apă $on'isc numaidec&t arma i-o cercetez im ediat: nu-i, mit% and esson9, ci un calibru 8Gipscani 44 —
acă mi s-au rupt ciorapii, unde-i remaiez la 8ila 4 F9( Ga re/edere! )e /edem m&ine dimineaţă, la post ul de miliţie7 0ntre I i 12, camera J!

./ MIC! AVAN,EMIE3 LA2

upă un somn re&n/i#orător, &n camera de oa speţi a miliţiei, stăm la o ca'eluţă de /orbă &n-tem l a postul din 8ila 4F9, &ncăperea nr J Aa cum pre a bine mă pre/enise to/arăa 6enera, dar pe a cărei uă citisem scris, cu litere de tipar: 8Gt- ma.or Coana '&ntu9 impaticul căpitan, /ec%iul meu cunoscut, după c e mi-o prezentase pe temporara diri#intă &n reala ei  postură, de #in#a lucrător al ministerului de in-tern e, &mi aprinde ţi#ara o'erită, ţăcănind dintr-un re/ol/ er bric%etă  — )u /ă mai ast&mpăraţi odată cu pistoalele ăstea( — &l &ntreb eu )iscai/a arme de 'oc autentice, din cele care bubuie, aa ce/a n-a/eţi &n dotarea /oas tră(  — e mai #ăsesc, dra#ă maestre! ar n-a/em pre a dese prile.uri de-a le 'olosi7 "re'erăm .ucă-riile! 7 $ăpitanul z&mbete u#ubăţ, Coana '&ntu z&m-be te iertătoare, iar eu z&mbesc /erde ai ales c&nd m i-amintesc că era să produc #ra/e /ătămări corporale unui at&t de dră#uţ o'iţer al miliţiei  — per că n-o să mă do.eniţi iarăi, domnule că-p 2*;

itan! )-a/eam nici o posibilitate de-a anunţa 8i- la 4F9 oar ast'el trebuie &nţeleasă iniţiati/a mea ne'er  icită, c&nd m-am #&ndit să acţionez de unul sin#ur7 "oate că rezultatele /or scuza per'orman-ţele mele d e &naltă clasă, at&t &n materie de ec%ili-bristică #imna stică, precum i-n domeniul in/esti-#atoric 0n ceea c e pri/ete escrocii de la ma#azia $PapPului, să nu-mi spuneţi că n-a/eţi cunotinţă despre mane/rele lor! Breesc cum/a( $ăpitanul o in/ită pe t&năra colaboratoare, prin- tr  -un #est plin de amabilitate, să ia cu/&ntul &n locul lui Coana '&ntu, palidă la c%ip, pesemne din pricina mani'estărilor mele intempesti/e, de nea/izat prac-ti cant al, ,,close-combat9-ului i aratP-lui, se &n-toarc e spre mine:  — aestre $onan, mai &nainte de toate ţin să /ă '  elicit pentru rapiditatea cu care aţi reuit să mă scoat eţi din luptă $u toate că n-ar mai 'i 'ost ne-cesar, da t 'iind că anunţasem la timp ec%ipa de in-ter/enţie upă cum aţi constatat, to/arăii &ncon.u-raseră o'ici ul, atept&nd doar s'&ritul spectacolului dat de Aram  baa,
să /-aţi descur- cat de minune, demonstr&nd iniţiati /ă, cura., simţ de răspundere 0ncă o dată /ă 'elicit Ei sper din toată inima că /om răm&ne prieteni7 Senat, mă &nec cu 'umul ţi#ării, moti/ pentru a tu i zdra/ăn /reo c&te/a minute 0n care să ticluiesc, dec onectat, o 'rază mai acătării de scuze, at&t 'aţă de lo cotenentul ma.or Coana '&ntu, c&t i 'aţă de mine  — -ar putea zice, dra#ii mei, că n-am prea do-/e dit e@cepţionale calităţi anc%etatorice sau crimi-nalis tice ar omul, c&t trăiete, &n/aţă "e /iitor mă /oi strădui intens, — i-n romanele mele, pre-cum i-n / iaţa de toate zilele, — să dez/olt i mai mult &nclinaţ iile subsemnatului, at&t de pre#nante, precise i neob inuite, i spun 'ără 'alsă modestie, din domeniul tra /aliului in/esti#atoric7 >ie-mi iertate pocinoa#ele p ricinuite, dar nu erau pre/ă- zute &n planurile mele d e acti/itate oream să-mi /alori'ic aptitudinile, nu să st&n.enesc acţiunile dumnea/oastră Am a/ut #%in ion Ar 'i trebuit să descopăr, &ncă de la &nceput, cara cterul in'racţional al &nt&lnirilor dintre colecti/ele $o toi-Arambaa "oate că n-a 'ost c%iar #%inion, ci i-o oarecare doză de supraapreciere a posibilităţilor  7 Am să cu#et, am să studiez problema, am să iau măsuri, /ă promit!  — )e-ar bucura i mai mult, — mă asi#ură că-pit anul, cer&nd totodată i asentimentul Coanei '&n-tu  — acă /-aţi direcţiona e'orturile dumnea/oas-tră 8i n/esti#atorice9 &n munca de creaţie literară Găsaţi &n #ri.ă-ne in/esti#aţia de rutină Asta-i munca noastră Tot de creaţie!  )u-mi prea sur&de su#estia =plină de sub&nţele-sur  2*F

i? a comandamentului "arcă eu n-a 'i #elos, dacă la auzi că intenţionează să scrie romane poli-ţiste(  -n 'irea lucrurilor i-a naturii umane "e-semne că-l s upără puţin aptitudinea i preocupările mele, at&t de t an#enţe cu pro'esia domniei sale ar Al $onan oi, după c&te-l cunosc, nu se lasă c%iar aa de uor demontat  /iaţă &ntrea#ă a .ind uit să 'ie detecti/ amator Ei, oric&t de e@tra/a-#ant a r părea, este i /a răm&ne

.&2E,IL!:

Aa mi se &nt&mplă totdeauna, dar 'ără e@-ce  pţie, c&nd suprapun sărbătorile ă pricopsesc cu c&t e-o indi#estie ar nu una simplă, oarecare $i-o in'  amă de indi#estie care mă c%inuie subtil, su#e-r&ndumi momente de 'oame cumplită, de tip buli-mic, cu c lipe de ră#az, c&nd mă mulţumesc cu cele mai obinu ite nutrimente, de la carne, pete, le#u- me i p&nă la 'ructe cu br&nzeturi Rareori mi s-a o'erit ocazia să particip, &n acelai timp, la o nuntă, la o sărbătoare obtească, i la sărbă torirea mea personală  )unta cu pricina, unde acti/ez pe post de na, e nunta lui ia )e#roponte i-a Giubaei $on/ert, a ctualmente trecută pe numele lui bărbatu-său ărbăt oarea obtească, la care se distrează aproape toată ul iţa, e prile.uită de plecarea &ntr-o lun#ă că-lătorie de studii economice a s'intei treimi Aram-baa — 2*I

ilopoc —
 )umai tineretul se ţine /&rtos "&nă acum au sc%i mbat patru ma#neto'oane Gi se pră.iseră mo-toarele Al cincilea, &nsă continua să susţină moralul acestor dansatori minunaţi i neast&mpărul picioare-lor lor z  burătoare n cla@on insolent tulbură petrecerea Ga #ardul  bătăturii, la un moment dat, %ărămălaie cumpli tă! Bălă#ia se-nteţete Car din uliţă, domin&nd /acar  mul, răsună asurzitor o c%emare disperată:  — )u pot să-l opresc! i s-a blocat cla@onul7 T ot aa o ţine &ntr-una de la 8ila 3F9!  — 8oamne umnezeule, oamne A-Tot-"utin-ţ e, nu mă lăsa, dă să nu 'ie ade/ărat ceea ce aud, ro-# u-te din su'let, miluiete-mă!9 — pornesc eu să mă ro#, destrăbălat de mistic $ăci tanti Raliţa clamează 'ără &ntrerupere, la con curenţă cu nenorocita aia de trompetă mecani- că-aut o:  — Al, băiatule, ce te 'aci că n-auzi! Aa-ţi pri-m eti mătua( 6ină, bezmeticule, să-ţi &nt&mpini oasp eţii! C-am adus i pe Huţu i Alecu! uccesul lui tanti Raliţa depăete orice ateptări upă &mbrăţiările de ri#oare, noii /eniţi se inte-#rea ză imediat i brutal &n ambianţa nunţii ă- tuă-me a demonstrează, la cei aptezeci i ce/a de ani ai ei, ultimele cuceriri &n materie de 8$a la
'ără discuţie, e un 'leac pe lin#ă ce se petrece la nunt a noastră Abia &n dimineaţa celei de-a doua zile, socotind d e la &n'iinţarea mătuă-mi la 8ila 419, reuesc să st au de /orbă cu d&nsa upă un somn, de aptespre-ze ce ceasuri, tanti Raliţa arată ca o #aro'iţă in cele p erene $&t despre Alecu i Huţu, ultimul z/on public era c-ar 'i plecat la pescuit, pe canalul Eontea U $e te-a apucat, tanti Raliţo, de te-ai deplasat p& n-aici( U "ăi bine, măi omule, /roiai să ne ba#i &n morm&nt( ă nu scrii un r&nd ne/esti-ti( )u-i uman c e se-nt&mplă, Al, băiatule! acă nu era Alecu Ti- lea care să cunoască drumul i casa #azdei, a/eam de #& nd să ne adresăm miliţieiL eu propusesem să dau iun anunţ la radio-publicitate! Acuma, spu- ne-mi dr  ept, nu te .ena, ai /reun necaz( U a! Abia acum &mi dau seama c&t e de #ra/ U in pricina asta n-ai scris( Ai păţit ce/a( U )u! ar am toate ansele s-o pat! ai ales da că nu pleci c&t mai cur&nd din 8ila 419! $um /rei să-mi termin romanul, dacă te-ai &n'iinţat pe capul m eu7 spune-mi( "lus pescomaniacii ătia de Alecu i Huţu!  —
ii corespondenţa7 Toată! $&nd a auzit de bandiţi, n-am mai putut să scap d e tanti Raliţa A trebuit să-i po/estesc totul, cu dea măruntul ătuă-mea &nsă nu se mulţumete ă & ntreabă mereu, insist&nd:  — Ei mai departe( ai departe7 ei ţin 'oarte mult la tanti Raliţa, s&nt silit să-i s tă/ilesc curiozitatea maladi/ă:  — 6rei să a'li ce-a 'ost după aceea(7  — a7  — i, păi după aceea am murit!7  — $um( e ce( B&'&ie mătuă-mea  — e 'oame! pre părerea de rău #enerală, /a trebui să pără-ses c 8ila 419 Ei, spre ruinea mea, remorcat de 8Trab ant9-ul mătui-mi "&nă la debarcaderul 8ilei 3F9,  i apoi, pe /apor, p&nă la Tulcea $u năde.dea că /oi #ăsi acolo benzină de J+ $ $eremonia despărţirii7 0n mai puţin de-o .umă-t ate de ceas ispră/esc cu pomparea m&inilor upă ca re urmează puparea noilor neamuri, 'ini i cu-metri Altă .umătate de oră tepan $ueai, cu o dami#eană de cărţălău &n braţ e, pl&n#e la modul eu'oric =certă ori#ină alco-olică?:  — omnu $onan $e #reu o să 'ie 'ără matale!  e ce nu mai răm&neţi( Car m-am &mpăcat cu aa-Ba ra'a7 "oate mai 'acem o nuntă, la toamnă7  — >oarte bine, tele#ra'iaţi-mi i-am să /iu! — & l potolesc eu  — )eapărat, domnu $onan, neapărat! Ca i dami-. 2F2

onul ăsta, să-l ai de la mine7 )e-a mai rămas i nit e /inior7 ar să-mi aduci /asul &napoi7 "oate-l u mpli cu trăscăul ăla, tii matale care7 aa-Bara'a, amabila mea #azdă, &mi o'eră un pa nera:  — ă ai la drum, dra#ule! $&nd ţi-o 'i 'oame, #ă-s eti &năuntru merindea, i-ţi aminteti de tiotea aa 7 6eselina ='ostă ămăli#an? i cu bărbatu-său, ne nea 5ristu de la >Wre  $%ampenXise, mă &mbră-ţiea ză călduros, cu 'orţe reunite, deoarece altmin-teri nu mă puteau cuprinde, i-mi &ntind un pac%et:  — Ai un bec &ntre#, domnu $onan, ăsta-i bec de c asă, a'umat cu co.i de nucă, ies nite ecsenbecuri de te lin#i pe de#ete! ia )e#roponte i cu Giubaa sosesc &n ultima c lipă e-o parte i de alta a unei biciclete noi nouţe, dar cu an/elopele dezum'late, pe #eantă >inul &m i &ntinde un teanc de %&rtii:  — )aule, ai aici actele motoretei Etii matale, pe ntru rate7 $ă noi am /&ndut-o7 anasie 'iţeru, demn i băţos, aproape pulbere de beat, &mi dăruiete un binoclu de 'ront, din răz-bo iul de la 1J13 A'tandil 6iziru, la acelai ni/el de &m  bibare spirtoasă, ţine cu orice preţ să-mi /&re sub br  aţ /reo cinci crapi-arani a'umaţi, preparaţi de m&na l ui ilică Horopoc, deocamdată treaz, &mi &n-m&nează un dosar /oluminos  — >oto#ra'iile de la nuntă, cumetre! &nt #roza-/ e! $&nd te-oi /edea &n poză, dans&nd #eamparalele cu 'ina Giubaa, ai să mori de r&s!7  — ulţumesc, mulţumesc din inimă! 0ţi răm&n 2F3

&ndatorat! — &l bat eu pe umăr, cumetrete  — 6ai de mine, se poate, domnu $onan, de ce să răm&i &ndatorat( 0mi dai banii pe loc, i s&ntem c%it  i balenă Trei sutici! 5&rtia-i tare scumpă ai ales c&nd o cumperi de la %oţii ătia de turiti! $u 'ilmele 'ac eu cinste, că mi-au rămas din anii tre-cuţi!7 $re d că de-aia au ieit copiile cam ter- se7 ar matal e le /ezi de la distanţă!7 Tanti Raliţa &mi 'ace semn că-i t&rziu "e 'uri, bi ne&nţeles ar su'icient de consistent ca să mă doară toate coastele din st&n#a pieptului Toată lumea urcă &n maini eoarece nu se #ăsise o tan#ă corespunzătoare, c on'ormă tuturor re#ulilor de circulaţie rutieră impro/ izasem una la repezeală, din oitea %arabalei lui diad ea Caa, care /enise i el la 'esti/itatea de rămas bun, &nsoţit de eternul său ad.unct, 6asile &ndră de rolul ei de pilot, tanti Raliţa, nerăbdăto are, 'ără să mai atepte semnalul meu, demarează &n trombă! urprins, cla@onez disperat, pentru a pre&nt&mpi-n a /reun accident Tanti Raliţa, la auzul semnalu- lui, &i &ntoarce capul ă &ntreabă din pri/iri ce s-a &nt& mplat )u-i mai răspund in lipsă de timp "en-tru că 8Trabant9-ul, lipsit de o'er, se pupă &n bot cu re stul sălciei din uliţă, după ce mai &nt&i trecuse nepăsă tor prin sc&ndurile #ardului Broaznicul accident se &nc%eie &n uralele asisten-ţ ei
 — aa, 6eselino! "uneţi repede de masă! Tre-b uie să-i 'ie o 'oame maestrului, mamă-mamă! i-a, a.ută-l pe na-tu!7 Ei scoate i dami.onul ăla din m aină7 acă nu s-o 'i spart!7 Giubaa, 'u#i după n ite mălai e@tra7 "astramă a/em, pete a/em, &i tra #em un bairam de pomină7 ilică, demontează sca unele mainilor, acuma s&nt două7 o s-a/em pe ce sta!7

Tanti Raliţa suportă cu demnitate situaţia ei e /ino/ată, mă ia tot pe mine la rost:  — acă nu te-apucai să cla@onezi, acuma eram d eparte!  — Gasă, tanti Raliţo, cine tie unde a.un#eam, cu dumneata la /olan( "rea departe, nu cred! ai bine că s-a &nt&mplat aici7  — )u /ăd ce-i bine &n asta Accidentu-i tot ac-cid ent!7  — )u-i c%iar aa! Aici s&ntem &ntre prieteni7 A/ em ce m&nca! ar unde-s Huţu i cu Alecu( )u-i /ăd 7  — 0n maină orm  — orm-dorm( au s&nt morţi( Tanti Raliţa mă pri/ete superior:  — )u mă mai plictisi cu prostiile tale crimina-list ice! nde-ai pomenit morţi care s'orăie( 5ai la ma să, că mi s-a 'ăcut i mie 'oame! )u-i uman, bă-iatul e, ce se-nt&mplă! olipseti lumea7

2F;

CU,INS

1 Cne/itabilul prolo# ; 2 Tentati/a de e/adare23

2F*

3 Ei-a 'ost ziua &nt&ia2J 4 Ei-a 'ost tot ziua &nt&ia dar după masă3; ; Ei-a 'ost ziua a doua  i ultima3J * $ina cea de taină i 8brea'ast9-ul de &mpăcare4; F ine del primo tempo24J 21 econdo =mini? tempo!2;3 22 Atacul o'iciului potal =contra cronometru?2*1 23 icroa/anpremieră la2F+ 24 epilo#(!2F3

2FF

edactor MICEA !,IŢ3 Tenoredactor C!NSTANTIN USU



 Bun de tipar 3! "! #$% Apărut& #$% 'omanda nr!& "#% 'oli de tipar& # (ira)& #!"""*%" bro+ate ,-rtia& tip! -nalt B! g.m/ ! Format& $"0"".3/ '!Z! pentru biblioteci& 12#!"3 

Ti'arul eFecutat GuH coanda nr %$.<#$%& la 1ntre'rinderea ,oliJraKic Cluj Gtr *raGGai nr 4% e'uHlica SocialiGt onia

2FI