Vasile Pârvan, Ştiri nouă din Dacia Malvensis

ANALELE A. R.—TOM. XXXVI.—MEM. SECT. ISTORICE.

A C A D E M I A

N o . Γ.

R O M Â N Ă

ŞTIR] NOUĂ DIN DACIA MALVEMS DE

VASILE PÂRVAN MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE.

CU 10 TABELE Şl 13 FIGURI IN T E X T .

A N A L E L E

EXTKA8 DIN: A C A D E M I E I Seria II. - Tom. XXXVI.

MEMORIILE

ROMÂNE

S E C Ţ I U N I I ISTORICE

3 K2 (Ε · -<&-«<^

BUCUREŞTI L I B R Ă R I I L E S O C E C & C o m p . şi C. S F E T E A LEIPZIG OTTO HARRASSOWITZ.

VIENA CEROLt» & COMP. tgi3.

Preţul 1 leu. www.cimec.ro

34.886

Analele Societăţii Academice Romane. — S e r i a I : Tom.

I—XL

-

S e s i u n i l e a n i l o r 18C7—1878.

Analele Academiei Române. — Seria I I : Tom. I—X. — D e s b a t c r i l c şi m e m o r i i l e A c a d e m i e i în 1879—1888. I n d i c e alfabetic a l v o l u m e l o r d i n Anale p e n t r u 1878—1888 Tom. XI—XX. — D e s b a t e r i l e şi m e m o r i i l e A c a d e m i c i î n 1888—1898. I n d i c e a l f a b e t i c a l v o l u m e l o r clin Anale p e n t r u 1888—1898 Tom. XXI—Desbaterile A c a d e m i e i i n 1898—î) » XXL—Memoriile Sceţiunii Istorice » XXII, -Desbaterile A c a d e m i e i în 18519—1900 » XXII,-Memoriile Secţiunii Istorice ·> X X 7 7 J . — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în lil(X)—1901 » XXIII.—Memoriile Secţiunii Istorice » XXIV — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1901—2 » XXIV.—Memoriile Secţiunii Istorice » XXV.—Desbatcrilc A c a d e m i e i în 1902—3 ». XXVI— D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1 9 0 3 - 4 . » XXVI.—Memoriile Secţiunii Istorice . . . » XXVII—DesbHlerilc A c a d e m i e i în 1904—5 » XXVII.—Memoriile Secţiunii Istorice » XXVIII. D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1 9 0 5 - 6 » XXVIII—Memoriile Secţiunii Istorice » XXIX — Dos b a t e r i l e A c a d e m i e i i n 1906—7 » XXIX.— Memoriile Secţiunii Istorice » X X X — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1 9 0 7 - 8 · . · • XXX. — Memoriile Secţiunii Istorice D e s p r e c e n s u r a în M o l d o v a . I V . C e n s u r a s u b G r i g o r i e G h i c a şi d e s ­ fiinţarea ei, d e Radu Rosetti C e t a t e a N e a m ţ u l u i delà p o d u l D â m b o v i ţ e i în M u s c e l , d e /. Puscariu. Notiţă d e s p r e m o n e t c l e l u i P e t r u Muşat, d e Nicolae Docan . . . L u p t a î n t r e Drăculeşti şi Dăneşti, d e A. D. Xenopol Contribuţiuni la s t u d i u l c r o n i c e l o r m o l d o v e n e (Nicolao C o s t i n , T u d o s i e Dubău, V a s i l e D ă m i a n ) , de Const. Giurescu I n s c r i p ţ i i l e delà Cetatea-Albă şi stăpânirea M o l d o v e i a s u p r a e i , d e I. Bogdan D o c u m e n t u l R ă z e n i l o r d i n 1484 şi o r g a n i z n r e a a r m a t e i m o l d o v e n e în sec. X V , d e /. Bogdan I n d i c e alfabetic a l v o l u m e l o r d i n Anale p e n t r u 1898 - 1 9 0 8 Tom. XXXI. — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1908—9 » XXXI.—Memoriile Secţiunii Istorice . . . P a t r u z e c i şi d o i d e a n i d e d o m n i e a R e g e l u i C a r o l I , d e D. Sturdza. U n p r o c e s d e e a c r i l e g i u l a 1836/în M o l d o v a , d e Radu Rosetti . . L e t o p i s e ţ u l l u i A z a r i e , d e /. Bogdan C u m se căutau m o ş i i l e în M o l d o v a l a î n c e p u t u l v e a c u l u i X I X . C o n d i c a d e răfueală a H a t m a n u l u i R ă d u c a n u R o s e t c u v e c h i l i i l u i pe a n i i 179JS 1812, d e Radu Rosetti O r i g i n i l e a s i r o - c h a l d e e n e ale g r e u t ă ţ i l o r r o m a n o , d e Mihail G. Suţu. A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţiunea rusească delà 1806—1812. I . C a u z e l e r ă s b o i u l u i . î n c e p u t u l o c u p a ţ i e i , d e Radu Rosetti N e g r u V o d ă şi e p o c a l u i , d e Dr. At. M. Marienescu . · C r i m i n a l i t a t e a în R o m â n i a , după u l t i m e l e publicaţiuni s t a t i s t i c e , d e I. Tanoviceanu A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţia rusească delà 1806—1812. I I . N e g o ţ i e r i l e d i p l o m a t i c e şi o p e r a ţ i u n i l e m i l i t a r e delà 1807—1812. A m ă n u n t e r e l a t i v e l a a m b e l e ţori, d e Radu Rosetti Unionişti şi separatişti, d e A. D. Xenopol · . . . . . » XXXII. — D e s b a t e r i l e A c a d e m i e i în 1909—1910 . . . . <• » XXXII. — Memoriile Secţiunii Istorice Ştiri d e s p r e v e a c u l a l X V I I I - l e a în ţerile n o a s t r e d u p ă c o r e s p o n ­ denţe d i p l o m a t i c e străine. I , 1700—1750, d e N. lorga A r h i v a s e n a t o r i l o r d i n Chişinău şi ocupaţia rusească delà 1806 - 1 8 1 2 . I I I . A m ă n u n t e a s u p r a M o l d o v e i delà 1808 l a 1812, d e Radu Rosetti — I V . A m ă n u n t e a s u p r a Ţ e r i i - R o m â n e ş t i delà 1808 l a 1812, d e Radu Rosetti D e s p r e e l e m e n t e l e c r o n o l o g i c e î n d o c u m e n t e l e r o m â n e ş t i , d e N. Docan P a r t i d e l e p o l i t i c e în R e v o l u ţ i a d i n 1848 I n P r i n c i p a t e l e R o m â n e , d e A. D. Xenopol S t u d i i p r i v i t o a r e la n u m i s m a t i c a Ţerii-Româneşti. I . B i b l i o g r a f i e şi d o c u m e n t e , d e N. Docan · · . . . .

www.cimec.ro

». 2— 2.— 6.— 6.— 6.¬ 3.— Ô.4.— 6.¬ 3 — 5,50 Ô.ô.— 8.— 4.— 6.— 6.— 6.— 8.— 6.— 6.— 1.— —,20 1.— 1— —,40 1.— 1.— 2.— 5 — 10.— —,20 —,50 1,60

1,50 —,20

2.— —,50 —,30

1,60 —,60 6.— 14.— —,60

1,60 2,— —,60 —,60 1,20

ŞTIRI N O U Ă

DIN DACIA

MALVENSIS

T A S I L E PÂRTAN Membra al Academiei

Şedinfti

Romane.

delà 14 Iunie

1913.

Cunoştinţele n o a s t r e d e s p r e O l t e n i a şi M u n t e n i a romană s u n t aşa do mărginite şi f r a g m e n t a r e , încât c h i a r în c h e s t i u n i d e p r i m a în­ semnătate, p r e c u m e d . p. aceea c u p r i v i r e la graniţele D a c i e i r o m a n e în părţile câmpiei m u n t e n e , t r e b u e să ne mulţumim n u m a i c u i p o ­ teze de c a r a c t e r m a i m u l t logic decât i s t o r i c . De aceea o r i c e f a p t n o u p r i v i t o r la p r o v i n c i a daco-romană c a r e s'a întins l a S u d u l C a r paţilor, n u m i n d u - s e Dacia M a l v e n s i s , e îndoit de preţios: d i n p u n c t u l de v e d e r e r o m a n şi d i n c e l românesc. D o b r o g e a e, fireşte, m u l t m a i bogată în r e s t u r i a n t i c e decât O l t e n i a , căci în D o b r o g e a a v e m u r m e l e u n e i c u l t u r i i n t e n s i v e g r e c o - r o m a n e de peste o m i e de a n i , p e când în O l t e n i a n u a u lăsat u r m e d e s p r e vieaţa l o r decât l o c u i t o r i i r o ­ m a n i s a u romanizaţi a c e l m u l t două v e a c u r i do vieaţă civilizată. C o m u n i c a r e a do faţă c u p r i n d e n u m a i ştiri i n e d i t e , ce-i d r e p t u l , unele aşteptând c a m de m u l t ca să fie aduse l a cunoştinţa c e r c e ­ tătorilor t r e c u t u l u i n o s t r u . Excepţie delà această a f i r m a r e face n u m a i inscripţia inaugurală d i n S u c i d a v a (azi C e l e i în Romanaţi), p o m e ­ n i n d territorium Sucidavense şi c a r e a fost notată şi de T o c i l e s c u în 1 9 0 8 şi de m i n e l a m a i m u l t e ocazii, d a r în special în p r i m a mea c o m u n i c a r e l a A c a d e m i a Română d e s p r e C e t a t e a U l m e t u m ; şi această inscripţie n ' a fost însă sistematic publicată până a c u m . I.

Drobeta.

Săpăturile ce se fac de m u n i c i p a l i t a t e a d i n T u r n u - S e v e r i n c u p r i ­ l e j u l nouălor lucrări de a l i n i a r e , c a n a l i z a r e şi înfrumuseţare a oraşuAnalele

A.

R

Toni.

XXXVÎ.-

Memoriile

Secţ.

Istorice.

www.cimec.ro

1

2

40

l u i , a u d a t la lumină o serie întreagă do construcţii a n t i c e , ce se întindeau s u b t oraşul a c t u a l formând m u n i c i p i u l şi a p o i c o l o n i a D r o b e t a , care o c u p a , p r e c u m se v e d e a c u m d i n ce în ce m a i c l a r , u n t e r e n foarte întins la v e s t u l şi n o r d - v o s t u l c a s t r u l u i do apă­ r a r e a p o d u l u i l u i T r a i a n . D i n r u i n e l e acestea alo oraşului c i v i l a v e m a c o m u n i c a a c u m două m o n u m e n t e epigrafice de cea m a i m a r e însemnătate p e n t r u i s t o r i a D r o b e t e i : u n u l d i n t i m p u l împăratului Commodus, iar celalalt d i n t i m p u l l u i Septimius Severus. 1. L e s p e d e de c a l c a r lungă de 1.17 m . , lată de 0 . 8 8 5 m . , groasă do 0 . 3 4 5 m . , găsită c u p r i l e j u l lucrărilor d i n grădina l i c e u l u i delà T u r n u - S e v e r i n şi păstrată în colecţia de antichităţi a l i c e u l u i . înăl­ ţimea l i t e r e l o r descreşte t r e p t a t către sfârşitul inscripţiei: r . 1 , 0 . 0 8 , — r . 2, 0 . 0 7 , — r.' 5, 0 . 0 6 , — r . 6 şi u r m . , 0 . 0 5 . P a t r u rân­ d u r i d i n inscripţie s u n t m a r t e l a t e (v. f o t o g r . de pe planşa I , fig. 1). DI V O M A R C O AN TONINOP IOPATR / 11111 I 11111 111 I I I I I 11 I I I 11 I I 1AVG ///////// / / / / / / / / / / / p

· ρ

R · Ρ · Μ · H · D

D e o a r e c e D r o b e t a apare a i c i încă t o t ca municipium, n u putem să ne gândim în p r i m e l e două rânduri la C a r a c a l l a , c i l a M a r c u s A u r e l i u s , iară în rândurile m a r t e l a t e t r e b u e să căutăm pe C o m m o ­ d u s şi n u pe E l a g a b a l . Intr'adevăr d i n t r ' u n m o n u m e n t d e s c o p e r i t a c u m de curând şi care urmează i m e d i a t s u b t n r . 2 , se v e d e p e n t r u întâia dată care a fost împăratul, p r i n a cărui bunăvoinţă D r o b e t a a fost ridicată delà r a n g u l d e municipium l a a c e l do colonia: e S e p t i m i u s S e v e r u s , care, p r e c u m se ştie (1), a arătat şi a l t o r oraşe ale D a c i e i o atenţie de acelaş f e l . Dacă ne gândim a c u m a că o dedicaţie către împăratul M a r c u s A u r e l i u s p e v r e m e a f i u l u i său (2) a r e c u m a i multă p r o b a b i l i t a t e a f i pusă în p r i m i i decât în u l t i m i i a n i a i d o m n i e i c e l u i d i n urmă,

(1) Cf. C I L . I I I , p. 169 şi 172 şi v. m a i j o s e x p u n e r e a m e a s u b n r . 2. (2) V e z i

o dedicaţie

analoagă

S i n o p e , i a r o a l t a p e n t r u Divus t o t o f i c i a l , de înseşi oraşele

p e n t r u Marcus

ca Divus

în C I L . I I I , 6978 (=• 239) în

Severus în C I L . I I I , 1452 i n S a r m i z e g e t h u s a , a m b e l e făcute

respective.

www.cimec.ro

Ş T I R I NOUA D I N D A C I A

41

3

MALVENSIR.

a t u n c i c r o d că p u t e m r e s t a u r a inscripţia noastră martelată, gratia, p e n t r u a n u l 1 8 1 , c a m în f e l u l următor:

exempli

D I V O M A R C O A N T O N I N O P I O P A T R I M P C A E S M A V

R E L I

C O M M O D I A N T O N I NI

AVGGE.RMSARMPONT

MAXTRIBPOTVICOSIII · Ρ •Ρ R

· Ρ

·

M

·

Η

·

D

Divo Marco An \ tonino Ρίο patr(i) \ Jlmp(eratoris) Caes(aris) M(arci) Aureli(i) \ Commodi Antoni \ ni] Augiusti) / Germ(anici) Sarm(atici) pontfificis) \ max(imi) trib(uniciae) pol(estatis)VI co(n)sfulis) III] p(atris) p(atriae) \ r(es) p(ublica) m(unicipii) H(adriani) D(robetae). 2. L e s p e d e de c a l c a r , înaltă de 0 . 8 7 m . , lată de 1.16, groasă do 0 . 2 7 , găsită în r u i n e l e c a r i s ' a u d e s c o p e r i t în p a r c u l oraşului S e v e r i n . M o n u Iii I ! 'ιί^:^^ίι^.11ΙΙί1ΠίίΙ1Ιίί|!|ίι^

;™miîiîimwï(rim7ïWffliïïïïiOT'

iWinniTOiimmniipiTmraOTiwiTOi^

Ν

t M P-CAES LS-E P T S E V ^ l hi P E R T A V G A R A B A D i PART MAX

I

IM

1 FDI

V M A N T O N M

Pt ( G E R M S A R M N EP D I V i ANTOIvNPI I PRON EPDIVi I I A D R A B N EPD! V ! T R A I N | PA

RT

ET

Dl

V I Ν E RV*L

A DN£

Ρ

M A V R E L A N TO Ν I NOAVC Κ P COL S PPT DR Υ'ιι, mull; AUIIIIIiml

H |l 1 1

M I 1 I Ml ι Μ ( ι Π I ι M l ι I M i l h ι I I I I I I I M 1 1 1 1 1 I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

MWIN

Ί Ί ι 1111 '

/ j 11

V Mg. ι.

www.cimec.ro

4

V A f l l L E PÂRVAN

42

m e n t u l a fost întrebuinţat ca m a t e r i a l de construcţie p e n t r u f u n d a ­ m e n t e l e unei clădiri târzii, r o m a n e sau b i z a n t i n e , do formă apsidală, pe c a r e deocamdată n u o p o t d e s c r i e m a i do a p r o a p e , întru cât săpătura făcută de l o c a l n i c i e necomplotă (1). P i a t r a se păstrează la l i c e u l d i n S e v e r i n . Ea este deteriorată l a toate colţurile, d a r în special j o s l a stânga. înălţimea l i t e r e l o r este de 0 . 0 4 0 — 0 . 0 4 5 . L i g a t u r i l e s u n t d e s t u l de dese (v. f o t o g r . de pe planşa I , f i g . 2). De o b s e r v a t e în r . 9 l o c u l l i b e r lăsat între C O L şi S E P T , c a r e p o a t e e r a r e z e r v a t p e n t r u săparea u n u i a t r i b u t ca splendidissima (vezi C I L . I I I , 8 0 1 9 ) , c a r e m a i târziu a rămas u i t a t , p o a t e însă a rămas l i b e r şi n u m a i d i n m o t i v e de s i m e t r i e , p r i n u r m a r e fără n i c i o intenţie politică. Imp(eratori) Caes(ari) Lfucii) Sept(imii) Severi PU \ Pert(inacis) Aug(usti) Arab(ici) Adi(abenici) Parth(icî) \ Maximi f(ilio), div(i) M(arcî) Antonini | PU Germ(anici) Sarm(atici) nep(oti), dini I Antonini PU pronep(oti), divi \ Hadr(iani) abnep(oti), divi Traiani \ Parth(ici) et divi Nervae adnep(oti) \ M(arco) Aurel(io) Antonino Aug(usto) \ r(es) p(ublica) col(oniae) Sept(imiae) Dr(obetae). D a t a inscripţiei se p o a t e fixa c u a j u t o r u l t i t l u r i l o r t r i u m f a l e ale l u i S e p t i m i u s S e v e r u s , c a r e e n u m i t Parthicus Maximus, d a r încă n u Britannicus Maximus. Inscripţia este d e c i d e p u s între 1 9 8 şi 2 1 0 . D i n U l p i a n (Digest. 5 0 , 1 5 , 1 , 8. 9) reiese că S e v e r u s a d a t ius coloniae şi Potaissei şi că pe v r e m e a l u i C a r a c a l l a m a i e r a u în D a c i a încă următoarele p a t r u coloniae m a i v e c h i de t i m p u l l u i S e v e r u s : Sarmisegetusa şi Dierna do pe v r e m e a l u i T r a i a n , Napoca şiApulum de pe v r e m e a A n t o n i n i l o r (cf. c o m e n t a r i u l l u i M o m m s e n în C I L . I I I , p. 1 6 9 ) . Dimpotrivă U l p i a n n u cunoaşte încă între a n i i 2 1 1 şi 2 1 7 , când scrie c a r t e a I De censibus (cf. M o m m s e n , l. c.) în afară de colo­ nia Drobeta, pe c a r e n u o pomeneşte, nici colonm Malvensis (CIL. I I I , D. L X X X V 1 I : colonia Maluesis ex Dacia) şi n i c i colonia Romula (v. C I L . I I I , p. 2 5 4 2 ) , c e l e l a l t e două c e n t r e u r b a n e i m p o r ­ t a n t e ale Daciei M a l v e n s e . Ştirile l u i U l p i a n s u n t însă c o n t r a z i s e de inscripţii. I n v r e m e ce el n u cunoaşte D r o b e t a de colonia şi pomeneşte D i e r n a c u v o r b e l e : Zernensium colonia (in Dacia) a

(1) D - l p r o f e s o r Bărcăcilă, care se

Îngrijeşte [foarte m u l t de antichităţile d i n S e v e r i n

şi Mehedinţi, a a v u t a m a b i l i t a t e a să-mi trimeată odată c u c o p i a fotografică a m o n u ­ m e n t u l u i şi o d e s c r i e r e a săpăturilor, p e n t r u c a r e îi mulţumesc şi c u acest p r i l e j .

www.cimec.ro

ŞTIRI N O U A

43

DIN DACIA

ΜΑΓ,ΥΕΝΘΙΘ.

divo Traiano deducta iuris Italici es ,, o inscripţie delà Apulum ( C I L . I I I , 1 4 4 6 8 ) pomeneşte pe u n a n u m e tribunus leg io η is IV Flaviae (în S i n g i d u n u m — M o e s i a S u p e r i o r ) L . l u l i u s (1) H a s s i n u s , c a r e e r a în acolaş t i m p : decurio coloniae Apulensis, Hoir colonias Napocensis, flamen coloniae Drobetensis, flamen municipi Diernensis, decurio municipi Apulensis et Porolissensis. J u n g arată (2) că această inscripţie e de p u s incă în s e c o l u l a l I I - l e a , s a u c e l m a i târziu pe t i m p u l l u i C a r a c a l l a . N o u a noastră inscripţie delà D r o b e t a confirmă a r g u m e n t a r e a l u i J u n g , întru cât de f a p t D r o b e t a este co­ lonia încă înainte do a. 2 1 0 . C u m rămâne însă c u a f i r m a r e a l u i U l p i a n că D i e r n a e r a colonia încă delà T r a i a n ? Căci n o i o găsim în inscripţia d i n A p u l u t n incă n u m a i ca municipium, în v r e m e ce D r o b o t a e pomenită în c a l i ­ tate de colonia. — M a i întâiu de toate t r e b u e o b s e r v a t că U l p i a n ignorează f a p t u l că pe v r e m e a l u i T r a i a n singură S a r m i z e g e t u s a e r a colonia în Dacia (cf. C I L . I I I , p. 2 2 8 ) şi d e c i se poate ca v o r b e l e l u i p r i v i t o a r e l a D i e r n a : colonia a divo Traiano deducta, să se fi r a p o r t a t do f a p t în i z v o r u l f o l o s i t de dânsul l a S a r m i z e g e t u s a , pe c a r e U l p i a n o pomeneşte îndată după D i e r n a n u m a i c u v o r b e l e : Zarmisegethusa quoque eiusdem iuris est (i. e. Italici), şi e l a făcut a i c i o confuzie asemănătoare c u aceea ce o face c h i a r i m e d i a t , c u u n rând m a i j o s , l a Potaissa, d e s p r e care s p u n e : et Patavissensium vicus, qui a divo Severo ius coloniae impetravit, l u c r u c a r e iarăş este i n e x a t în f o r m a dată de U l p i a n . I n adevăr P o t a i s s a a p a r e în inscr. C I L . I I I , 7 6 8 9 ca municipium Septimium, adică în o r i c e caz a t r e b u i t delà r a n g u l de vicus să treacă p r i n graţia împăratului întâiu la acela de municipium şi n u m a i după aceasta a fost făcută colonia, dacă e să c r e d e m pe Ulpian—şi n ' a v e m n i c i u n m o t i v ca să p u n e m la îndoeală ştirea l u i precisă—precum de f a p t i e a u ca bună a f i r m a r e a l u i toţi învăţaţii, corectând-o n u m a i în s e n s u l de m a i sus. Dacă însă este s i g u r că S e p t i m i u s S e v e r u s a făcut Potaissa intâiu (3) 1

(1) I n Corpus Jahreshefie

des

e greşit pus U l p i u s . A m c o r e c t a t după f o t o g r a f i a pe c a r e o dă J u n g i n Oesterr.

Inst.

I I I , Beibl.

p. 183, Împreună c u l e c t u r a şi i n t e r p r e t a r e a

inscripţiei. (2) L. c. i n n o t a 1. (3) Ce-i d r e p t u l , dacă a i c i , c u a j u t o r u l I u i U l p i a n p u t e m Π s i g u r i de acest l u c r u , i n a l t e cazuri

d e n u m i r e a de Septimium

p a r e a se r a p o r t a m a i m u l t l a o r e o r g a n i z a r e

Aurelium

Apulutn,

t u r i de colonia

noua

municipium Apulensis

Septimium

Apulum

şi colonia

şi cf. l a ele . l u n g , în Jahreshefte

U e i b l . p. 184, n . 6.

www.cimec.ro

Aurelia

decât

municipium

l a o f u n d a r e d i n n o u : cf. în C I L . I I I , p. 2528 cele t r e i d e n u m i r i a n a l o a g e :

Apubtm,

des Oesterr.

ală­

Inst. I I I ,

6

VASILK

Γ-ÂRVAN

44

municipium şi a p o i , t o t el colonia, a t u n c i inscripţia delà A p u l u m c u municipium Diernense, alăturea de colonia Drobetensis, nu mai a r e a fi înţeleasă ca o desminţire c i dimpotrivă ca o c l a r i f i c a r e şi c o m p l e t a r e a ştirii l u i U l p i a n , după c a r e D i e r n a eră între a n i i 2 1 1 A n u m e , după e x e m p l u l P o t a i s s o i şi a l D r o b o t e i , şi 2 1 7 colonia. S e v e r u s v a fi r i d i c a t la r a n g u l de colonia şi a n u m e , după ce c e l puţin D r o b e t a fusese încă d i n a i n t e făcută colonia, şi acel munici­ pium înfloritor de lângă Orşova, n u m i t D i e r n a . C u m că şi Potaissa t r e b u e să fie o colonia m a i nouă ca D r o b e t a , c r e d că a v e m a c o n ­ s i d e r a ca u n f a p t s i g u r , a t u n c i când ne gândim la v e c h i m e a D r o b e t e i ca municipium, aşteptând încă delà H a d r i a n r i d i c a r e a ei l a r a n g u l de colonia, pe când P o t a i s s a , c u n o r o c m a i m u l t , trece delà vicus p r i n a m b e l e r a n g u r i s u b t acelaş împărat. După aceste consideraţii să ne întoarcem l a inscripţia noastră d i n D r o b e t a , c u colonia Septimia. M o n u m e n t u l este închinat l u i C a r a c a l l a , ca A u g u s t u s , c o r e g e n t a l l u i S e v e r u s , deci c e l m a i de v r e m e în a n u l 1 9 8 . T o t în a n u l 1 9 8 i e a însă şi S e v e r u s t i t l u l de Parthicus Maximus : deci o îndoită ocazie d e a onorà c u u n acelaş m o n u m e n t pe v e c h i u l şi pe n o u l împărat, pe tată ca şi pe fiu. D r o b e t a însă p u t e a fi colonia Septimia încă d i n a n u l 1 9 3 , când v i n e S e v e r u s pe t r o n şi fără întârziere începe r e o r g a n i z a r e a I m p e r i u l u i p r i n r e f o r m e l e binefăcătoare i n t r o d u s e în special p r i n p r o v i n c i i , d i n t r e c a r i m a i ales D a c i a «îl poate p r i v i o a r e c u m ca pe u n a l d o i l e a fundator» a l ei ( S c h i l l e r , Gesch. d. Rom. Kaisers. I , 2, p. 7 3 2 , cf. p. 7 3 8 şi η. 2). L a d a t a ridicării l u i C a r a c a l l a l a r a n g u l de A u g u s t u s , D r o b e t a v a fi fost dară d i n a i n t e o colonia, aşa încât în această c a l i t a t e , ca s e m n de recunoştinţă, ea puse n o u l u i A u g u s t u s , fiul binefăcătorului ei, m o n u m e n t u l onorar. P r e f a c e r e a D i e r n e i d i n municipium în colonia, e, p r e c u m a m ară­ tat, în o r i c e caz m a i târzie decât a D r o b e t e i . Cât priveşte Potaissa, e p o s i b i l că ea a fost prefăcută d i n vicus în municipium Septi­ mium odată c u D r o b e t a d i n municipium Hadrianum în colonia Septimia. Dacă a c u m D i e r n a şi Potaissa a u fost făcute de odată coloniae, e g r e u de e x p r i m a t c u siguranţă, totuş n u e d e loc n e v e r o ­ s i m i l , dacă a v e m în v e d e r e că d i f e r i t e l e măsuri de r e o r g a n i z a r e într'o p r o v i n c i e t r e b u i a u să se iea de odată p e n t r u m a i m u l t e c e n t r e de acelaş f e l , i a r n u i z o l a t p e n t r u fiecare. M a i rămâne a c u m încă o c h e s t i u n e : s u n t c e l e l a l t e două coloniae d i n Dacia M a l v e n s i s : «Malva» (după n u m e l e ei tradiţional de până

www.cimec.ro

ŞTIRI N O U Ă

45

DIN DACIA

MALVENâIS.

7

a c u m , tot aşa do b i n e însâ de n u m i t Malvum) şi Bomula, m a i nouă o r i m a i v e c h i ca D r o b e t a ? Către sfârşitul d o m n j e i sale, A n t o n i n u s P i u s împărţi Dacia — după a r g u m e n t a r e a foarte plauzibilă a l u i v. P r e m e r s t e i n între 8 I u l i e 1 5 8 şi 2 7 S e p t e m v r i e 1 5 9 ( 1 ) — în t r e i p r o v i n c i i , d e n u m i t e după c a p i t a l e l e l o r speciale, a c u m p e n t r u întâia dată f i x a t e : Porolissum, Apulum şi Malvum (sau M a l va). P e n t r u a se bucură do această o n o a r e toate cele t r e i localităţi t r e b u i a u să fie cel puţin municipia. D e s p r e P o r o l i s s u m c h i a r n i c i n u a v e m până a c u m ştirea să f i d e v e n i t vreodată m a i m u l t decât atât. A p u l u m a d e v e n i t colonia s u b t M a r ­ cus A u r e l i u s . Cât priveşte Malvum ( p r o b a b i l o d e n u m i r e de acelaş c a r a c t e r ca Ulmetum, dată după n u m e l e r e s p e c t i v d e plantă, c a r a c t e ­ ristică r e g i u n i i u n d e erà aşezat), n u ştim încă n i c i măcar în ce p a r t e de ţară a foet şi c u atât m a i puţin a l t e amănunte p r i v i t o a r e la desv o l t a r e a l u i , afară de u n u l s i n g u r a s u p r a căruia ne v o m o p r i îndată. Totuş c r e d că p u t e m c o n c h i d e c u multă p r o b a b i l i t a t e că Malvum a t r e b u i t să fie u n municipium încă delà H a d r i a n . I n adevăr acest împărat face o r i reorganizează ca municipia atât D r o b e t a în Dacia inferioară (cf. C I L . I I I , p. 2 5 3 3 şi 2 6 6 9 ) cât şi N a p o c a în Dacia superioară ( C I L . I I I , 1 4 4 6 5 : municipium Aelium Hadrianum Napoca). P e n t r u ca l a împărţirea D a c i e i în t r e i , n i c i D r o b e t a n i c i N a p o c a să n u fi fost d a t e de c a p i t a l e şi n u m e d e t e r m i n a t i v e nouălor p r o v i n c i i , c i să se fi l u a t a l t e c e n t r e p e n t r u acest scop, adică Poro­ lissum şi Malvum, t r e b u i a ca acestea d i n urmă să fi a v u t — î n afară de a l t e însuşiri f a v o r a b i l e — măcar situaţia şi însemnătatea D r o b e t e i şi N a p o c e i , deci să fi fost şi ele t o t aşa de v e c h i municipia ca acestea. Această a r g u m e n t a r e se confirmă e p i g r a f i c în c h i p f o a r t e mulţămitor p e n t r u P o r o l i s s u m , c a r e la a n u l 1 5 7 erà u n c e n t r u aşa de v e c h i u r o m a n , încât a m f i t e a t r u l său vetustate dilapsum t r e b u i a făcut denuo de Claudius împăratul P i u s p r i n îngrijirea p r o c u r a t o r u l u i său, Tib.

QuintiUanus

(CIL. I I I , 836).

De altă p a r t e M a r c u s A u r e l i u s aducând p r i n a. 1 6 6 (2) o a d o u a l e g i u n e în D a c i a : V Macedonica, l a Potaissa, reorganizează p r o ­ v i n c i i l e dacice, dându-le l a toate u n g u v e r n a t o r g e n e r a l de r a n g c o n s u l a r , i a r în ce priveşte pe fiecare d i n ele, dând D a c i e i P o r o l i s sensis şi D a c i e i A p u l e n s i s câte u n g u v e r n a t o r de r a n g p r a e t o r i u în

(1) S t u d i u l Die

Dreiteilung

der Provins

Dacia,

în Wiener

(2) Cf. A. v. P r e m e r s t e i n , l. c , p. 268.

www.cimec.ro

Eranos,

W i e n 1909, p. 256 s q q . *

8

VASILE

rÂRVAN

4β

p e r s o a n a comandanţilor de l e g i u n e d i n Potaissa şi A p u l u m şi dând (1) Daciei Malvensis u n p r o c u r a t o r p r e z i d i a l , cum iure ffladii (cf. C I L . I I I , 1 3 7 0 4 : M. Aurelius Cassianus, praeses provinciae Boeme Malvensis) având c o m a n d a supremă a s u p r a t u t u r o r t r u p e l o r (de a u x i l i a r i : a l t e l e n u e r a u ) c a r i g a r n i z o n a u în p r o v i n c i a sa. C u acest p r i l e j observăm d i n inscripţii, că se întâmplă o prefacere şi în s i ­ tuaţia c a p i t a l e l o r c e l o r două p r o v i n c i i d i n N o r d : g u v e r n a t o r u l D a c i e i P o r o l i s s e n s i s , având a staţiona ca legat de l e g i u n e în Potaissa a v e a n e v o i e do o capitală civilă m a i apropiată ca P o r o l i s s u m ; împăratul ridică N a p o c a , caro e r a învecinată c u Potaissa, l a r a n g u l de c o l o n i a (v. C I L . I I I , 7 7 2 6 şi cf. M o m m s e n în C I L . I I I , p. 1 6 7 c u 1 6 9 ) şi asLfel c a p i t a l a Daciei P o r o l i s s e n s i s treco de s i g u r c h i a r do a t u n c i delà P o r o l i s s u m , rămas şi m a i d e p a r t e municipium, l a N a p o c a , colonia Au­ relia. T o t astfel p r o v i n c i a Dacia A p u l e n s i s , c a r e , după c u m c u d r e p t a t e observă v. D o m a s z e w s k i (2), îşi capătă g u v e r n a t o r u l ei special, a r e de a i c i înainte în n o u a fundaţie a împăratului M a r c u s A u r e l i u s , co­ lonia Aurelia Apulum, c a p i t a l a ei specială. Ceeace constatăm p e n t r u cele două p r o v i n c i i n o r d i c e n ' a p u t u t să rămâie neîmplinit p e n t r u cea sudică. Aşa p r e c u m P i u s creează p r o v i n c i a D a c i a M a l v e n s i s n u m i n d - o după u n [municipium Hadria­ Marcus num] Malvum, pe care i-1 dă d r e p t capitală, t o t astfel A u r e l i u s v a f i r i d i c a t c u p r i l e j u l c e l o r l a l t e p r e f a c e r i d i n D a c i a şi acest municipium la r a n g u l de colonia Aurelia. A s t f e l dară n i c i D r o b e t a , c a r e — după n o u a noastră inscripţie — e o colonia Septimia, nici R o m u l a , care la sfârşitul d o m n i e i l u i P i u s şi l a începutul d o m n i e i l u i M a r c u s e r a încă municipium şi de a b i a pe v r e m e a l u i F i l i p A r a b u l a p a r e ca o colonia ( v o m r e v e n i i m e d i a t a s u p r a a c e s t u i p u n c t ) n u p o t fi c o l o n i i m a i v e c h i ca M a l v u m ( r . M a l v a ) . Totuş c a p i t a l a D a c i e i M a l v e n s e e s i g u r pomenită ca o colonia de abiâ în a n u l 2 3 0 ( C I L . I I I , D . L X X X V I I [ = L I , p . 8 9 3 ] d i n 7 I a n . 2 3 0 : u n eques singularis, M. Aurelius Deciani fii. Decianus colo­ nia Malvese ex Dacia, dimissus honesta missione), iar dinainte de această dată n ' a v e m n i c i o ştire p r i v i t o a r e l a acest oraş, c i n u m a i p o m e n i r i a l e a t r i b u t u l u i Malvensis, d a t p r o v i n c i e i încă delà început (cunoaştem ca procurator provinciae Daciae Malvensis pe M . M a c r i n i u s A v i t u s , pe v r e m e a I u i M a r c u s A u r e l i u s : C I L . V I 1 4 4 9 = Dessau,

(1) Adică, p r o p r i u z i s : păstrând, de e l . Ct. J u n g , Fasten \2) Westd. Zeitschrift,

der Provine

căci

erà

Dacien,

dinainte dat, iar aoum e numai confirmat p. V I şi v. P r e m e r s t e i n , l. c, p. 265.

X I V 110 sq. şi 4 5 2 ; cf. ν. P r e m e r s t e i n , l. c, p. 268 şi n , 3,

www.cimec.ro

47

1 1 0 7 ; cf. J u n g , Fasten, p. 4 1 s q . şi S t o u t , Governors of Moesia, p. 8 2 ) i a r a p o i — după p r o v i n c i e — c h i a r t r u p e l o r de a i c i ( C I L . I I I 1 3 7 0 4 : cohors I Flama miliaria Brjjttonum Malvensis). Dim­ potrivă K o m u l a se constată ca municipium încă de pe v r e m e a l u i A n t o n i n u s P i u s , căci în inscripţia C I L . 111 7 4 2 9 = 7 5 3 , p o m e n i n d ca honoratus ornamentis Hniralibus ab ordine municipi Romulensium pe l u l i u s C a p i t o , conductor publici portorii Illyrici el ripae Thraciae, c a r e p r i n t r e a l t e l e eră şi decurionalibus orna­ mentis honoratus ab ordine coloniae Traianae Sarmisegethusensium ex Dacia superiore, găsim menţionată Dacia Superior, care după a n u l 1 5 9 , p r e c u m a m văzut m a i sus, n u m a i exista. D a r , dacă n u n u m a i D r o b e t a , c i şi H o m u l a e ca municipium m a i v e c h i u decât împărţirea Daciei în t r e i p r o v i n c i i , şi totuş Dacia olteană n u s'a n u m i t după n i c i u n u l d i n aceste m u n i c i p i i şi n i c i n u 1-a căpătat pe v r e u n u l d i n ele d r e p t capitală, a t u n c i c r e d că e a p r o a p e delà sine înţeles că M a l v u m n u p u t e a să j o a c e r o l u l pe care 1-a a v u t în a n i i 1 5 8 — 1 5 9 , fără să fi fost, aşa p r e c u m a m a d m i s m a i sus, u n v e c h i u municipium, adică u n municipium HaTraianum,. drianum, dacă n u c h i a r u n municipium Dacă a c u m M a l v u m a t r e b u i t să d e v i e colonia s u b Marcus Au­ relius, i a r D r o b e t a a d e v e n i t s u b S e p t i m i u s S e v e r u s , se p u n e în­ t r e b a r e a , când a fost prefăcută R o m u l a , c a r e e r a ca oraş c a m t o t atât de v e c h e ca c e l e l a l t e două, d i n municipium în colonia ? F i l i p A r a b u l restaurând H o m u l a l a a. 2 4 8 zice d e s p r e sine şi a i săi ( f i u l şi soţia): ob tutelam civitatis coloniae suae Romulae circuitum muri manu militari a solo fecerunt ( C I L . I I I 8031). D i n vorbele civitas colonia sua s'ar înţelege că F i l i p A r a b u l a făcut d i n R o ­ m u l a o colonia. Totuş f a p t u l că acest c e n t r u erà într'o r e g i u n e f o a r t e înfloritoare ca românism (1) şi că, fiind în imediată a p r o p i e r e de lagărele do pe l i n i a O l t u l u i , e r a c o n t i n u u a l i m e n t a t c u v e t e r a n i c a r i se aşezau a i c i după isprăvirea s e r v i c i u l u i m i l i t a r (cf. C I L . I I I , 8 0 2 8 , 8 0 3 2 , 8 0 3 3 , 8 0 3 4 ) , p r e c u m şi împrejurarea că împăratul P h i l i p p u s o întăreşte d i n n o u ca pe o colonia sua, c r e d că militează p e n t r u a d m i t e r e a u n e i date m a i v e c h i ca a. 2 4 8 , de r i d i c a r e a m u ­ n i c i p i u l u i R o m u l a l a r a n g u l de colonia. Ştirea că P h i l i p p u s o n u ­ meşte sua c a se interpretă, c r e d , n u m a i în s e n z u l u n e i r e o r g a ­ nizări p r i n e l (cf. m a i sus municipium Aurelium Apulum, care

(1) Cf. C I L . I I I , p. 1421 — 1424 şi 2249 şi i n s p e c i a l n u m e r o a s e l e tărani, S l a v e n i , Rus&neşti, e t c .

www.cimec.ro

r u i n e delà Reşca, H o -

10

VASILK

Γ-ÀHVAN

48

c n u m i t a p o i municipium Septimium Apulum) în v r o m o co do fapt poate c h i a r S o v o r u s , m a r o l o binefăcător a l p r o v i n c i i l o r dacico o v a l i r i d i c a t şi pe ca ca po atâtea a l t o oraşe d i n Dacia l a t r e a p t a

de

colonia.

A s t f e l deci inscripţia nouă d o l a D r o b e t a , caro ne face cunoscută o r i g i n e a a c e s t u i oraş ca o colonia, ne-a d u s l a revederea a o sumă de fapte p r i v i t o a r e la i s t o r i a românismului în Dacia, în sensul u n e i precizări po cât p o s i b i l e po bazo o p i g r a i i c e a c u n o ­ ştinţelor n o a s t r e despre această p r o v i n c i e aşa do puţin cunoscută până a c u m d i n cauză că b o g a t e l e ştiri d e s p r e dânsa s t a u încă as­ cunse în pământ. Ca o nouă ipoteză pv> lângă cele ce a m îndrăznit a o m i t e m a i sus şi în legătură c u ele ţin să a d a u g încă de a c u m că Malvum (sau Maloa) a r t r e b u i căutat la Răcari, s a u p r i n împrejurimi, i a r n u l a C e l e i u , o r i l a Reşca, p r e c u m de a l t f e l v o i u căuta să arăt în amănunte m a i j o s , l a inscripţia delà Sucidava = Geleiu. 3. Ara (?) do calcar, f o a r t e p r i m i t i v profilată, înaltă do 0 . 6 8 , lată de 0 . 5 0 , groasă de 0 . 4 0 . Găsită l a V e s t de p i c i o r u l p o d u l u i l u i T r a i a n , între r e s t u r i l e d e clădiri antice c o n s t a t a t e în grădina l i c e u l u i a p r o a p e de l i n i a ferată. Adusă la Bucureşti în M u z e u l Naţional. Pe două l a t u r i opuse câte o c r u c e m a r e în r e l i e f f o a r t e pronunţat. (V. planşa I I , fig. 2). A s u p r a însemnătăţii şi epocei m o n u m e n t u l u i revin m a i jos, sub nr. 4. 4 . L e s p e d e de piatră de n i s i p , prelucrată în c h i p b a r b a r c u l o v i ­ t u r i m a r i de daltă, înaltă de 1.38, lată de 0 . 6 6 , groasă de c. 0 . 2 0 . Găsită în a p r o p i e r e de m o n u m e n t u l p r e c e d e n t şi adusă de a s e m e n e a în M u z e u l Naţional, Pe toată suprafaţa lespodei se întinde o c r u c e m a r e d e formă bizantină, care e m a i m u l t schiţată decât lucrată ca r e l i e f , şi e t o t aşâ de p r i m i t i v cioplită ca şi r e s t u l feţei p i e t r i i . După înfă­ ţişarea e i , l e s p e d e a a s e r v i t de capac a l u n u i sarcofag creştin. ( V . planşa I I , fig. 1). Amândouă m o n u m e n t e l e , n r . 3 şi n r . 4 , s u n t de s i g u r de p u s în legătură c u noua înflorire a vieţii romano-creştine în ţinutul D r o b e t e i p r i n s e c o l u l I V — V I , şi a n u m e m a i a l e s pe v r e m e a l u i I u s t i n i a n , când e p i s c o p u l de A q u a e , în Dacia R i p e n s i s , ca r e p r e z e n ­ tant d i r e c t s u b o r d o n a t n o u l u i a r c h i e p i s c o p a t de Prima Iustiniana,a.\eh s u b t iurisdicţia sa şi oraşele de po m a l u l stâng a l Dunării, p r e c u m reiese f o a r t e c l a r d i n N o v e l l a X I a împăratului şi a m arătat şi n o i

www.cimec.ro

49

m a i de a p r o a p e po baza ştirilor l u i P r o c o p i u s , De aedificiis şi a a l t o r mărturii l i t e r a r e şi m o n u m e n t a l e în Contribuţii epigraftce la Istoria Creştinismului Dacolioman, Bucureşti 1 9 1 1 , p. 1 7 9 — 1 9 3 . 5. Colţul do j o s d i n stânga a l u n e i stele de calcar, înalt d e 0 . 3 7 , lat do 0 . 2 0 , g r o s d o 0 . 1 5 . înălţimea l i t e r e l o r 0 . 0 3 5 . Găsit în la^ăr. A c u m în colecţia arheologică a l i c e u l u i d i n T u r n u - S c v e r i n .

F i g . 2.

F i g . 3.

Se poate d e s c i f r a n u m a i [ojrdo [...] Drobet[ensiumJ. C u m literele pot fi şi d i n a i n t e d e a. 1 9 8 , n u p u t e m şti dacă a i c i e v o r b a de muni­ cipium s a u d e colonia Drobeta. S i g u r e că a v e m înaintea noastră o închinare de c a r a c t e r o f i c i a l . ( V . fig. 2 şi f o t . de pe p l . I I , n r . 3 ) . 6. F r a g m e n t d e calcar, înalt d e 0 . 3 7 , l a t d e 0 . 2 7 , g r o s d e 0 . 2 7 . înălţimea l i t e r e l o r 0 . 0 7 . Găsit lângă aşa n u m i t u l t u r n a l l u i S e v e r ; acum la liceu. I n rândul p e n u l t i m , p o a t e , suorJumq(u)e şi în rândul u l t i m p o a t e votufm pfosuit..., ceeace a r d a sfârşitul u n e i inscripţii v o t i v e : pro salute sua suorJumq(u)e... [votujm pfosuitj. Sec. I I . ( V . fig. 3 şi f o t o g r . d e p e planşa I I , n r . 4 ) .

www.cimec.ro

12

V A B I L E PÂKVAN

00

7. F r a g m e n t d i n p a r t e a stângă a u n e i plăci de c a l c a r , înalt do 0 . 0 8 , l a t de 0 . 1 2 , g r o s de 0 . 2 5 . înălţimea l i t e r e l o r 0 . 0 5 ; găsit în lagăr, a c u m la l i c e u .

F i g . 4.

Rândul u l t i m de s i g u r de c e t i t ca r(es) p(ublica) [m(imicipii) H(adriani) Df(robetae)/, căci l i t e r e l e f r u m o a s e alo inscripţiei arată m a i de grabă o dată anterioară decât u n a contemporană sau p o sterioară l u i S e p t i m i u s S e v e r u s , când D r o b e t a e c o l o n i e . ( V . fig. 4 şi f o t o g r a f i a d e pe planşa I I , n r . 5). 8. Stampilă de cărămidă c u l i t e r e înalte de 0 . 3 5 m . F r a g m e n t u l de cărămidă a fost găsit în lagăr, a c u m e la l i c e u .

Fig. 5.

Inscripţia e de c e t i t Dierna. A s t f e l de cărămizi c u m a r c a Dierna (ceeace c r e d că e de i n t e r p r e t a t în sensul că în oraşul Dierna de lângă Orşova de azi erà o m a r e fabrică de cărămizi, de u n d e se a l i m e n t a u toate localităţile încunjurătoare) a u m a i fost găsite şi l a G o l u b i n j e , A r c a r şi N e g o t i n ( „ e x r u i n i s c a s t e l l i , q u o d f u i t a p u d P r a o v o " ) : C I L . I I I 8 2 7 7 , 2 şi 1 2 6 7 7 : de re publica Dierna. In­ teresant e că lagărul delà S e v e r i n ca şi c e l delà P r a o v o pe ţărmul d r e p t a l Dunării folosesc cărămizi de acestea delà Dierna, iar n u

www.cimec.ro

51

13

Ş T I R I NOÛA DWÎ DACIA MALVENSIA.

delà Drobeta. ( A s u p r a i s t o r i e i D i e r n e i , cf. m a i sus, cele n r . 2). ( V . f i g . 5 şi f o t o g r . de pe planşa I I I , n r . 2).

de

subt

9. F r a g m e n t d e cărămidă, înalt de 0 . 1 2 , l a t de 0 . 1 4 , g r o s de 0 . 0 4 , găsit în lagăr, a c u m l a l i c e u . ( V . f i g . 6 şi f o t . de pe p l . I I I , n r . 3).

F i g . 6.

1 0 . F r a g m e n t d i n p a r t e a dreaptă de sus a u n e i cărămizi scrise, înalt de 0 . 1 7 , l a t de 0 . 1 5 , g r o s de 0 . 0 5 . Găsit în lagăr, a c u m Ia l i c e u . (V. fig. 7 şi f o t o g r . de pe planşa I V , n r . 3).

0

eSYT

F i g . 7.

A m b e l e cărămizi, n r . 9 şi 1 0 , s u n t i m p o r t a n t e n u atât p r i n c u ­ p r i n s u l l o r , c a r e p a r e a f i m a i m u l t u n exerciţiu fără sens a l cutăruia, c a r e occasionem nanctus est scribendi [CIL. I I I 1635 , din M o j g r a d = P o r o l i s s u m : occasionfemj nan(c)tus[sum] scrib(endi)\ (1 ), 4

(W «Graphio s c r i p t a i n t e g u l a e t i a m d u m uda», ca şi pe cele delà S e v e r i n .

www.cimec.ro

14

VASILE

52

PARVAN

cât p r i n c a r a c L o r u l l o r o p i g r a l i c o - p a l o o g r a f i c . A s t f e l , e do n o t a t a m e s t e c u l c a r a c t e r e l o r greceşti c u colo l a t i n o , a l c a p i t a l e l o r . c u c u r s i v e l e şi a l l i t e r e l o r c u d u e t v e c h i u c u colo c u d u e t târziu, în inscripţia de s u b n r . 1 0 , c a r o după toate aceste s e m n e se v e d e a i i d i n v r e m e a târzie, poate c h i a r creştină a D r o b e t e i . 1 1 . R e l i e f de c a l c a r , înalt do 0 . 6 2 , l a t do 0 . 3 7 , g r o s de 0 . 1 2 , găsit în r u i n e l e r o m a n o do s u b t oraşul T u r n u - S e v e r i n (deci d i n oraşul a n t i c p r o p r i u zis, i a r n u d i n lagăr), a c u m l a l i c e u , ca d a r a l d - l u i D . Moţica. P i a t r a esto f o a r t e stricată. L a d r e a p t a lipseşto c h i a r o bună p a r t e d i n r e p r e z e n t a r e a iigurată (v. fot., p l . I V , n r . 1). R e l i e f în câmp adâncit, înfăţişând pe I u p i t e r pe t r o n . Z e u l cu barbă, în h i m a t i o n , care acoperiâ n u m a i p a r t e a inferioară a c o r ­ p u l u i , poartă părul tăiat în f e l u l dacic, r e t e z a t s c u r t d e a s u p r a frunţii şi pe c a p a r e o coroană. I n d r e a p t a ţine u n o b i e c t r o t u n d , i a r c u stânga, c a r e n u m a i este păstrată, apucă de s i g u r s c e p t r u l l u n g . Sus l a stânga se vede v u l t u r u l şi în stânga l u i l a m a r g i n e u n b u s t f e m i n i n c u sânul n u m a i schiţat ( l u n o ) . Execuţia f o a r t o primitivă. P e n t r u c u l t u l e n e h o r i c a l l u i I u p i t e r în ţinutul t h r a c i c compară r e l i e f e l e v o t i v e a n a l o a g e la K a l i n k a , Antike Denkmdler in Bulgarien, c o l . 1 2 1 s q q . şi 1 2 6 sqq., i a r p e n t r u I u p i t e r = Z a l m o -

xis, v. G. S e u r e , Les images des

Études

Grecques,

thraces

t. X X V I

de Zeus Keraunos,

în

Revue

1 9 1 3 , p. 2 2 5 — 2 6 1 .

1 2 . T o r s o f e m i n i n de marmoră, înalt de 0 . 5 5 , găsit l a săpăturile d i n lagăr, a c u m în M u z e u l Naţional d i n Bucureşti. (V. f o t o g r . de pe planşa I V , n r . 2). C a p u l , gâtul, braţele, sânul "stâng, a m b e l e p i c i o a r e delà g e n u n c h i în j o s , lipsesc. împrejurul c o a p s e l o r o d r a p e r i e f o a r t o îngustă. L u c r a r e de meseriaş d i n t i m p u l târziu r o m a n . M o n u m e n t u l r e p r e z e n t a de s i g u r u n c h i p de V e n u s . 1 3 — 1 5 . T r e i f i g u r i de Eros, d i n t r e c a r i u n a do piatră de n i s i p , păstrată în întregime, înaltă de 0 . 5 8 , o a l t a de c a l c a r , păstrată n u m a i până d e a s u p r a g e n u n c h i l o r , înaltă do 0 . 4 1 şi o a t r e i a , tot de c a l c a r , păstrată n u m a i până l a coapsă, înaltă de 0 . 3 7 , găsite toate în săpăturile delà D r o b e t a şi astăzi în M u z e u l Naţional d i n Bucureşti ( V . f o t o g r . de pe planşa I V , n r . 4 şi V , n r . 1 a şi 6). G e n i u l morţii, s a u c u n u m e l e l u i p r o p r i u Thanatos, pe care i l a v e m a i c i înaintea noastră, este, ca de o b i c e i u , r e p r e z e n t a t c u p i c i o a r e l e încrucişate, stând şi s p r i j i n i n d u - s e în s o m n — o c h i i îi s u n t

www.cimec.ro

53

ŞTIRI N O U Ă D I N D A C I A

MALVENSIS.

15

închişi—pe o faclă m a r c plecată c u flacăra spre pământ şi pe c a r o ol o fino dreaptă c u mâna stângă, în v r e m e ce mâna droaptă o d i h ­ neşte pe umărul stâng către care este înclinat tare şi c a p u l . 1G. R e l i e f de marmoră, r u p t în două bucăţi, înalt de 0 . 6 0 , l a t de 0 . 8 2 , g r o s de 0 . 2 5 . Placa este n u m a i sus la stânga şi j o s la d r e a p t a c o m p l e t păstrată. încolo ea este f o a r t e stricată. Găsit în săpături, a c u m l a M u z e u . (V. f o t o g r . de pe planşa I I I , n r . 1). I n m i j l o c u l câmpului, r e l i e f a t , u n E r o s călăreşte pe u n d e l f i n . C a p u l g e n i u l u i , mâna l u i dreaptă şi a r i p a dreaptă lipsesc. Pe a m b e l e părţi alo g r u p e i d i n m i j l o c se v e d e câte u n a n i m a l f a n t a s t i c d e m a r e , a l cărui cap, j o s la d r e a p t a ( c u c r e a s t a înaltă) şi a l cărui c o r p şi coadă, sus la stânga, s u n t îndestulătoare p e n t r u r e s t a u r a r e a întregei f i g u r i .

I I . Răcari. G a r a Răcari pe l i n i a C r a i o v a - T u r n u So v e r i n este aşezată c h i a r pe r u i n e l e u n u i i m p o r t a n t c e n t r u u r b a n a l D a c i e i M a l v e n s e , a l cărui n u m e nu-1 cunoaştem, d a r a r p u t e a f i însuş acela a l c a p i ­ t a l e i p r o v i n c i e i ; în adevăr, colonia Malvensis n u poate fi l o c a l i ­ zată în n i c i u n u l d i n c e l e l a l t e c e n t r e a n t i c e d i n O l t e n i a până a c u m m a i d e a p r o a p e c u n o s c u t e . Căci l a C e l e i u a fost Sucidava (vezi şi m a i jos), l a Reşca a fost Romula, i a r l a S e v e r i n Drobeta. Ruinele d o l a Răcari n u a u fost încă c e r c e t a t e s i s t e m a t i c , c i s ' a u făcut n u m a i câteva cercetări de T o c i l e s c u şi totuş r e z u l t a t e l e căpătate a u fost de cea m a i m a r e însemnătate: n u m a i puţin de t r e i s t a t u i de b r o n z în mărime peste cea naturală, u n a ecuestră, d e b r o n z a u r i t , a u fost găsite în r u i n e (o d r e p t că n u m a i în f r a g m e n t o i n f i m e , d a r f a p t u l i s t o r i c - c u l t u r a l rămâne acelaş). De a s e m e n e a a l t e o b i e c t e m a i m i c i de b r o n z (câteva v o r fi descrise îndată) şi a l t e r e s t u r i , alături de u r m e l e d o clădiri, şi d e z i d u r i de cetate c o n s t a t a t e a i c i , no arată însemnătatea deosebită a a c e s t u i c e n t r u . A s u p r a vieţii r o m a n o do a i c i m a i p u t e m comunică următoarele mărturii nouă. 17. Colţul de sus d i n d r e a p t a a l t a b e l e i a n t e r i o a r e a u n e i d i p l o m e m i l i t a r e , înalt de 0 . 0 3 3 , l a t de 0 . 0 3 1 , găsit în r u i n e l e delà Răcari, a c u m în M u z e u l Naţional ( V . f o t o g r . de pe planşa V , n r . 2 α şi 6). P e p a r t e a externă se poate c e t i şi, c u a j u t o r u l d i p l o m e i L X V I I d i n

www.cimec.ro

VASII.E

16

PÂRVAN

54

8 I u l i e 1 5 8 ( C I L . I I I p. 1989), găsită l a M a r o s - K e r e s z t u r , şi c o m p l e t a , ceeace urmează:

vi Madriani Ρ A RTH

Ν Ε Ρ divi

JVeruae

J. divi f.

AnloninusAugrPius

ΡΟΝΓ ιV/ε,αχ Ir MA.VR.15 EC\ uil el pedil. er. el sunt

Traiani

-pronep.

( drianus

în p a r t e

pot....Imp....cos....p.p. qui sunt

inMoe

sub

leg.

F i g . 8.

Pe p a r t e a internă se p o t c e t i şi c o m p l e t a

1ΑΛ P C A £ ÙdïviHadrianif. Ι nep. divi H

următoarele:

Jivi

Trait ιαηι

Nervae pronep.

ί ţanus-Antoninus

Aug.

t.Ael.

Pins-pont.

χ. tr.pol. F i g . 9.

L e c t u r a rândurilor 5 şi 6 a l e părţii e x t e r n e este'confirmată p r i n r e s t u r i l e s i g u r e a l e u n u i Q l a sfârşitul rândului 5 şi p r i n u r m e l e n u m a i puţin s i g u r e a c i n c i s a u c h i a r şase l i t e r e l a începutul rândului 6, a căror c o m p l e t a r e — d u p ă părerea m e a — - n u poate d u c e decât la [MoejSlASY/perioreJ.—Că p r i m a literă d i n rândul 6 în n i c i u n caz n u poate f i u n C, s p r e a c e t i Dajcia sufperiore, este c l a r şi d i n f o t o g r a f i e . Dacă însă l e c t u r a Moesia este exactă, a t u n c i a v e m înaintea noastră u n f o a r t e i m p o r t a n t d o c u m e n t p e n t r u împăr­ Mauri ţirea p r i n t r e t r u p e l e a u x i l i a r e a l e Daciei şi M o e s i e i , a a c e l o r gentiles de c a r i vorbeşte d i p l o m a L X V I I : et vexillariis Africae et Mauretaniae Caesariensis, qui sunt cum Mauris gentilibus in Dacia superiore ( 1 ) ; p r i n u r m a r e a v e m de a face c u numeri Maurorum, c a r i alcătuesc o miliţie amestecată şi a n u m e : ca acele (11 Pe faţa internă: et vexillariis

gui sunt

cum Mauris

www.cimec.ro

gentilibus

in Dacia

superiore.

55

ŞTIRI

NOUĂ

DIN DACIA

1?

MALVENSIS.

cohortes Maurorum d i n P a n n o n i a ( C I L . I I I şi C i c h o r i u s l a P. W . s. v.) c a r i e r a u eqfiitatae, t o t astfel şi aceşti numeri Maurorum d i n Dacia (cf. J u n g , Fasten der Provins Dacien, p . 1 2 4 ) şi Moesia s u n t de o potrivă d e socotit c a equitati—şi a n u m e , fie în numeri Maurorum: peditutn şi equitum, u n i t a r i , amestecaţi—deci equitati p r o p r i u zişi—fie în numeri pedilum deosebiţi de numeri equilnni (cf. v . D o m a s z e w s k i , Rangordnung des Rom. Heeres, p. 6 0 s q . ) — p r e c u m reiese c u siguranţă d i n p a r t e a păstrată a d i p l o m e i m i l i t a r e delà Răcari: M A V R I S E Q . Că u n u l d i n t r e aceşti Mauri s'a aşezat după l i b e r a r e a d i n armată t o c m a i în Răcari (adică în Dacia), n u e de m i r a r e , odată ce în această p r o v i n c i e trăiau mulţi d i n t r e c o m ­ patrioţii l u i , fie ca soldaţi, fie c a v e t e r a n i colonizaţi (cf. J u n g , o. c, p. 1 2 3 şi u r m . ) . C u p r i v i r e l a Mauri în Moesia S u p e r i o r a r fi de o b s e r v a t încă următoarele. A c e i Mauri gentiles, c a r i a p a r în a n u l 1 5 8 in Dacia superiore, împreună c u vexillarii Africae et Mauretaniae Caesariensis, sub Stat io Prisco legato, a r p u t e a fi aceleaşi t r u p e pe c a r i l e cunoaşte d i p l o m a noastră in Moesia superiore şi a n u m e s u b acelaş Statius Priscus caro t o c m a i în a n u l 1 6 1 (până l a M a r t i e încă s u b t Pius) eră legatus Aug. pr. pr. prov. Moesiae super, (cf. Prosopographia, s. v. şi S t o u t , Governors of Moesia, p . 2 7 ) şi c a r e i - a r fi c e r u t p e n t r u e l , întru cât îi c o m a n d a s e şi m a i înainte în Dacia: Fireşte, această ipoteză n u se poate d o c u ­ mentă m a i de a p r o a p e , c i rămâne a fi considerată n u m a i c a o simplă p o s i b i l i t a t e istorică. y

1 8 . Statuetă d e b r o n z , înaltă de 0 . 0 8 2 , reprezentând p e H e r a k l e s , găsită în r u i n e l e delà Răcari, a c u m în M u z e u l Naţional. Turnată plină. Figură pletoasă, bărboasă, nudă, o d i h n i n d pe p i c i o r u l d r e p t , i a r p i c i o r u l stâng l i b e r rămânând m a i îndărăt. C u d r e a p t a z e u l se sprijină pe o măciucă, mâna l u i stângă ţine o pateră. P e braţul stâng atârnă în j o s p i e l e a de l e u . L u c r a r e barbară. (V. f o t o g r . de pe planşa V I , n r . 6). P e n t r u această r e p r e z e n t a r e a l u i H e r a k l e s , cf. r e ­ l i e f u l d i n F i l i p o p o l , l a K a l i n k a , Ant. Denkm. inBulg., p. 1 7 7 ,fig.5 8 . 19. Statuetă de b r o n z , înaltă de 0 . 1 m . , reprezentând pe M i n e r v a , găsită în r u i n e l e delà Răcari, a c u m în M u z e u l Naţional. I n t e r i o r u l g o l . C a p u l şi o p a r t e d i n spate puţin d e t e r i o r a t e . Antebraţul d r e p t lipseşte. F i g u r a odihneşte p o p i c i o r u l d r e p t . Zeiţa e îmbrăcată c u o tunică lungă b o g a t drapată şi c u mâneci, i a r d e a s u p r a poartă c a o m a n t i e scurtă, ornată c u u n g o r g o n e i o n , o aigis, c a r e cade în Analele

A. K.

Tom. XXXVI.

— Memoriile.

Secţ.

Istorice.

www.cimec.ro

2

]μ

V A 9 I I . F . r-ARVAN

Γ) fi

jos po umărul şi braţul stâng. Mâna stângă o întinsă înainte ca şi c u m zeiţa a r ţinea cevà în mână. L u c r a r e îngrijită de provenienţă romană. ( V . f o t o g r . d e pe planşa V I , n r . 4 ) . 2 0 . C a n d e l a b r u d e b r o n z , înalt do 0 . 1 7 , găsit în r u i n e l e d o l a Răcari, a c u m în M u z e u l Naţional. T u r n a t p l i n . Lipseşte discus. P i c i o r u l , f o a r t e s i m p l u o r n a m e n t a t , se termină c u o bază formată d i n şase r a m u r i o r n a m e n t a t e , pe m o t i v u l u n o r m i c i peşti. ( V . f o t o g r . de pe planşa V I , n r . 5). 2 1 . M i c f r a g m e n t de b r o n z reprezentând u n h i p p o k a m p , înalt de 0 . 0 4 5 , găsit în r u i n e l e delà Răcari, azi în M u z e u l Naţional. T u r n a t p l i n . N u m a i p a r t e a anterioară a c o r p u l u i e păstrată. L u c r a r e primitivă. (V. f o t o g r a f i a de p e planşa V I , n r . 2 ) . A s u p r a a l t o r d e s c o p e r i r i în Răcari, vezi T o c i l e s c u , Fouilles et recherches archéologiques, l i g . 7 8 — 8 0 şi p a g . 1 4 0 .

III. Romula. R u i n e l e antice delà Reşca n e - a u d a t până a c u m d e s t u l e ştiri preţioase a s u p r a vieţii r o m a n e în Dacia, c u toate că săpăturile făcute acolo a u a v u t u n c a r a c t e r n u m a i întâmplător s a u d e c u r i o z i t a t e . Totuş oraşul r o m a n , d e a s u p r a căruia este aşezat azi s a t u l româ­ nesc, rămâne încă m e r e u îngropat în taina l u i şi doară v r e u n l o ­ c u i t o r m a i puţin r e s p e c t u o s de u r m e l e străvechi de s u b t p r o p r i e ­ tatea l u i de m a i sapă, fireşte distrugând, în r u i n e , şi c u acest p r i l e j m a i dă peste câte v r e u n m o n u m e n t de preţ p e n t r u cunoaşterea oraşului Romula şi a D a c i e i . P e n t r u astăzi fac ştiute n u m a i puţin de p a t r u m o n u m e n t e nouă de a l e c u l t u l u i S o a r e l u i în R o m u l a , toate găsite i n astfel de săpături întâmplătoare. 2 2 . Placă d e marmoră gălbuie, de formă trapezoidală, rotunjită sus, înaltă de 0 . 3 6 , lată de 0 . 2 4 j o s , i a r sus d e c. 0 . 2 0 , groasă d e 0 . 0 3 . M o n u m e n t u l e l o v i t sus l a stânga şi l a m i j l o c u l părţii d i n d r e a p t a . Găsit în r u i n e l e delà R o m u l a , a c u m în M u z e u l Naţional. I n câm­ p u l adâncit, r e l i e f e p r i m i t i v e , împărţite pe t r e i r e g i s t r e . I n c e l de m i j l o c , m a i adânc, u n r e l i e f înalt de 0 . 1 7 , reprezentând c u n o s c u t u l sacrificium Mithriacum. De a m b e l e părţi ale l u i M i t h r a s c e i d o i d a d o f o r i . Şearpele şi câinele s u n t n u m a i indicaţi. S c o r p i o n u l s u b t t a u r n u e de loc v i z i b i l . P o a t e v a fi fost de g h i c i t în acea proeminenţă

www.cimec.ro

57

ŞTIIII NOUA

IUN DACIA

MALVENSIS.

a p r o a p e disparentă de lângă p i c i o r u l d r e p t a l z e u l u i , între e l şi aco­ l i t u l purtător de faclă. Sus, l a d r e a p t a şi Ia stânga c a p u l u i l u i M i t h ­ r a s , două b u s t u r i : de s i g u r Sol (la stânga, de r e c u n o s c u t după e h l a m y s ) şi Luna. L a stânga l u i Sol, c o r b u l , la d r e a p t a do Luna, Mithras πετρογενής, c u rnânilo r i d i c a t e , în d r e a p t a ţinând u n c u ­ ţit, i a r în stânga o faclă. Pe câmpul r e l i e f a t de sus, înalt de c. 0.07 (spre m i j l o c e r o t u n j i t în formă de boltă), so observă în săpătură m a i slabă ca pe câmpul de m i j l o c , delà stânga l a d r e a p t a , ce urmează: 1° M i t h r a s ducând în spate t a u r u l , pe care-1 ţino do p i c i o a r e l e de d i n a p o i , 2° M i t h r a s călărind pe t a u r , 3° M i t h r a s ca a r ­ caş, c u u n personaj caro se pleacă înaintea l u i îngenunchind po o stâncă, 4° t a u r u l în căsuţă. Pe câmpul de j o s , înalt de c. 0 . 0 6 , încă m a i slab r e l i e f a t ca c e l de sus, d e o s e b i m delà stânga la d r e a p t a : 1 " M i t h r a s c u S o l , caro îngenuncho înaintea l u i , 2° M i t h r a s şi Sol o d i h ­ n i n d pe u n p a t (scena b a n c h e t u l u i ) , 3° Sol invită pe M i t h r a s în c a r u l său, 4° o ligură nedesluşită şezând şi părând a i i încolăcită de u n şearpe (după C u m o n t , Monuments figurés, p a s s i m , Okeanos). (V. fotogr. de pe planşa V I I , n r . 1). 2 3 . Figură de fântână d i n calcar, reprezentând po M i t h r a s πέτρογενής, înaltă de 0 . 7 0 , groasă ( l a s o c l u — d i a m e t r u l acestuia) de 0 . 3 5 . înăl­ ţimea i i g u r i i , 0 . 2 0 . C a p u l şi gâtul z e u l u i lipsesc. Găsită pe m a l u l pârâului c a r e c u r g e p r i n m i j l o c u l s a t u l u i Reşca, i a r în v e c h i m e c u r g e a t o t p r i n m i j l o c u l oraşului R o m u l a , — a c u m în M u z e u l Naţional (v. fotogr. do pe planşa V I , n r . 3). Stânca d i n care răsare M i t h r a s e stilizată ca o îngrămădire de b l o c u r i de piatră. Z e u l stă în stâncă până la şolduri. Mânilo salo n u s u n t ca do o b i c e i u r i d i c a t e (cf. C u m o n t , o. c , I I , p. 2 0 2 , 2 2 7 , 3 1 9 şi p a s s i m , cf. şi I , 1 6 3 , p r e c u m şi, de a l t f e l , însuş r e l i e f u l n o s t r u d o l a R o m u l a , descris m a i sus, s u b n r . 2 2 ) , c i odihnesc pe stâncă (aşa ca la C u m o n t , p. 3 7 1 , fig. 2 7 3 , u n d e însă n u m a i mâna stângă c u facla stă pe piatră, în v r e m e ce d r e a p t a e ţinută d e a s u p r a c a p u l u i ) . I n mâna dreaptă z e u l ţine u n obiect vălur i t , c a r e a r puteâ fi f o a r t e b i n e o faclă, în stânga ţine u n cuţit, înaintea pântecelui l u i M i t h r a s e săpat chîar în stâncă u n ομφαλός (umbilicus terrae). S u p t umbilicus se v e d e o d e s c h i d e r e rotundă de fântână (cu d i a m e t r u l de 0.09). P a r t e a do j o s a s o c l u l u i de stâncă prezentă în m i j l o c o suprafaţă netedă geometrică de f o r m a a p r o x i m a ­ tivă a u n e i tabula ansata, c a r e însă a rămas nesfârşită şi nescrisă (pe ea trebuiâ să fie n u m e l e d e d i c a n t u l u i c u volum posuit). Micul m o n u m e n t erà a l i p i t l a o clădire deosebită, i n t r u cât spatele so-

www.cimec.ro

20

VASILE PARVAN

j"l8

c l u l u i o lăsat n o p r e l u c r a t . (Covâ a n a l o g , d a r n u c o m p l o t la C u m o n t , o. c, I I , m o n . 1 0 2 , p. 2 5 9 şi d o p l i n d a r c u d e s c h i d e r e pătrată, i a r n u rotundă, p e n t r u c u r g e r e a apei, m o n . 2 2 5 f. p. 3 3 0 , cf., p. 1 6 2 ) . 2 4 . Ara de piatră nisipoasă c u p r o f i l e do cap şi soclu îngrijit l u c r a t e , sfărâmată în p a t r u bucăţi, c a r i însă so p o t r i v e s c exact u n a la a l t a şi alcătuesc u n t o t d e p l i n . M o n u m e n t u l o. în co priveşte în­ făţişarea actuală ca întreg, f o a r t o s t r i c a t : d i n p a r t e a do sus a l u i lipseşte la stânga m a i m u l t do jumătate, d e a s o m e n e a la d r o a p t a , atât d i n inscripţie cât şi m a i ales d i n s o c l u ; p r o l i l e l o l a t e r a l e s u n t c u t o t u l retezate. Faţa dindărăt csto lăsată nelucrată. ( V . i i g . 1 0 şi. f o t . do pe p l . V I , n r . 1). înălţimea a l t a r u l u i , 0 . 6 8 , lăţimea l u i , 0 . 2 6 5 — 0 . 2 7 0 (faţa anterioară se subţiază puţin spre bază!), g r o -

F i g . 10.

simea l a p r o f i l u l de sus 0 . 3 8 , l a s o c l u 0 . 3 9 5 , Ia m i j l o c 0 . 2 8 . înălţi­ mea l i t e r e l o r 0 . 0 4 5 — 0 . 0 5 0 , în u l t i m u l rând 0 . 0 4 0 . Găsit în r u i n e l e

www.cimec.ro

flţ)

ŞTIUt

ΝΟΙ'Λ

Γ)1Ν Ι ) Λ < Μ Λ

MALVENSIS.

(lela H o m u l a , a c u m în M u z e u l Naţional. V r e d n i c de însemnai s u p r a p u n e r e a u n u i mic I d e a s u p r a l u i O şi L , în rândul întâiu. Soli înv ido jP(rae)pfositi)/ erunt)].

·> [

e

Mithra/eJlibrfarii) cum Anton(io) Zfoiflo acMario) n(umeri) S(urorum) [s(agittariorum)] sau /p(osu-

Ν i n rândul (i esLo s i g u r . Că Z o i l u s a fost u n actarius (praepositi) numeri (cf. v. D o m a des Rom. Heeres, s. «.) şi a n u m e a l u n u i Hu­ s z e w s k i , Rangordnung merus Surorum sagittariorum, n u e o simplă ipoteză epigralicâ. U i noi t o c m a i cunoaştem s i g u r această trupă în H o m u l a d i n a l t e mărturii. I n C I L . I I I , 8 0 3 2 ( = 1 5 9 3 ) a p a r e la H o m u l a u n immunis e.r, numéro Surorum sagittariorum, adică fără îndoeală u n librarius ca în ins­ cripţia noastră (cf. v. D o m a s z o w s k i , o. c, p. 3 9 şi C I L . M V 2255 ap. D o m . , p. 2 5 8 : Minervae Augustae ... Aurelius Vidorinus actarius cum immunibus librariis (ai u n e i legio), deci t o t d e d i ­ caţia u n u i -actarius în tovărăşia subordonaţilor săi librarii); în C I L . I I I , 8 0 7 4 , 1 4 2 1 6 ~ \ eLc, v e d e m că numerus Surorum, îm­ preună c u alto t r u p e a l o D a c i c i M a l v e n s e , ridică lagărul delà Slăveni, c a r e e în a p r o p i e r e a H o m u l c i . I n d o i o s rămâne n u m a i sfârşitul i n s ­ cripţiei. Pe piatră se p a r e că a u r m a t în rândul 6, după N * S n u u n a l t S c i m a i do grabă u n P. Do a s e m e n e a în r . 5 după A C T şi u r m e l e u n u i P, e p r o b l e m a t i c dacă a m a i u r m a t u n Ρ (iircşte m a i m i c , ca Τ în A C T ) , sau n u . După c a r a c t e r u l l i t e r e l o r inscripţia e încă d i n s e c o l u l a l I I - I e a . 2 s

: ) 0

3

2 5 . F r a g m e n t d i n p a r t e a dreaptă de m i j l o c a u n e i plăci de m a r ­ moră, înalt do 0 . 1 6 , l a t do 0 . 1 6 , g r o s de 0 . 0 2 . Găsit în r u i n e l e delà Roşea, a c u m în M u z e u l Naţional. D i n r e p r e z e n t a r e a reliefată pe marmoră s'a m a i păstrat în deajuns p e n t r u a r e c o n s t i t u i carac­ t e r u l scenei f i g u r a t e . V e d e m l a stânga jumătatea d i n stânga a t r u n c h i u l u i u n e i figuri bărbăteşti, îmbrăcate c u o m a n t i e aruncată peste umărul şi braţul stâng, şi lăsând p i e p t u l g o l . Mâna stângă a acestei figuri ţine hăţurile c a i l o r u n e i quadriga, c a r e goneşte spre d r e a p t a . D i n t r e cai se văd n u m a i t r e i ; p i c i o a r e l e l o r dindărăt lipsesc. S u b t cai se observă c a p u l u n u i câine c a r e aleargă lătrând. I n f u n d pe o înălţime se v e d e p a r t e a de j o s , d r a p e r i a şi p i c i o a r e l e , u n e i figuri femeieşti. (V. f o t o g r . de pe planşa V I I I , n r . 1). A v e m d e c i înaintea noastră scena răsăritului S o a r e l u i : H e l i o s , conducătorul c a r u l u i solar, c u Eos s a u S e l e n e , ca însoţitoare.

www.cimec.ro

VABÏLE

22

PÂRVAN

00

Pentru cultul Soarelui în R o m u l a , t r o b u e să adăogăm că m a i e r a u c u n o s c u t e încă de d e m u l t şi a u fost r e p r o d u s e do C u m o n t , o. c, I I , p. 2 7 8 sqq. m a i m u l t e m o n u m e n t e m i t h r i a c c d i n t r ' u n mitliraeum de a i c i , i a r cele p a t r u d o c u m e n t e nouă, c o m u n i c a t e a z i , c o n ­ tinuă şi completează în c h i p i n t e r e s a n t ştirile m a i v e c h i p o m e n i t e , aducând fapte nouă atât c u p r i v i r e l a acest c u l t cât şi în g e n e r a l la v i e a t a romană, civilă si militară d i n R o m u l a . 2 6 . F r a g m e n t do olană, înalt de 0 . 1 8 , l a t de 0 . 2 0 , g r o s do 0 . 0 2 5 , cu o stampilă m a r e , i n v e r s scrisă, lungă, atât cât c păstrată, de 0 . 1 8 5 şi lată de 0 . 0 4 8 . înălţimea l i t e r e l o r 0 . 0 4 , înălţimea m u c h i i de încheiero a o l a n e i c u cea alăturată 0 . 0 4 8 (pe d i n afară şi pe dos), 0 . 0 2 5 (pe dinlăuntru, la faţa c u s t a m p i l a ) ; înălţimea totală a m u c h i i pe p a r t e a ei interioară 0 . 0 5 3 . (V. f o t o g r . de pe planşa V I I I , n r . 2). Găsită în r u ­ inele delà R o m u l a , a c u m în M u z e u l Naţional.

Fig. 11.

Nu

p o t ceti această stampilă decât în f e l u l

Leg(io)

V M(acedonica),

s(chola)

c(ivium)

următor:

Ro[m(anorum)....J.

Ε d r e p t că în I l l y r i c u m n u a v e m până a c u m ştiri m o n u m e n t a l e d e s p r e a t a r i scholae civium Romanorum în lăuntrul organizaţiei m i l i t a r e l e g i o n a r e , c i n u m a i sdiolac de c a r a c t e r p u r soldăţesc, ca

de pildă scola

speculatorum

legionum

I

et I I Adiutricium,

din

a. 2 2 8 , în A q u i n c u m : C I L . I I I 3 5 2 4 , s a u în A f r i c a , schola optionum d i n L a m b a e s i s : C I L . V I I I 2 5 5 4 (1), — d a r îndreptăţirea existenţei u n u i a t a r e collegium militare ca c e l d i n R o m u l a , după c e t i r e a m e a , m i se p a r e totuş d e s t u l de evidentă, p e n t r u ca să p r o p u n l e c t u r a de m a i sus c h i a r fără a n a l o g i i p r e c i s e d i n alte părţi. Că a c u m a p a r l a R o m u l a cărămizi de a l o l e g i u n i i V Macedonica, n u trebue să ne m i r e , căci astfel do cărămizi se găsesc în toate părţilo Daciei M a l v e n s i s (cf. d . p . C I L . I l l , 1 4 2 1 6 ) , şi, ceeace c m a i i m p o r t a n t , c h i a r în Slăveni, lagărul de pe limes-u\ a l u t a n aşa de a p r o p i a t de 2 4

i l ) Cf. p. 1079 d i n C I L . V I I I , s u b t collegia

mililaria

ter militar.

www.cimec.ro

a l t e e x e m p l e de scholae o u carac­

61

23

R o m u l a şi în legături aşa fie strânse c u acest oraş, p r e c u m a m con­ s t a t a t şi m a i sus. I V . S u c i d a v a (Celei). Inscripţia care urinează, arată că la C e l e i în Romanaţi n u a fost Maica, p r e c u m s'a a d m i s do mulţi, c i Sucidava, p r e c u m reieşiâ şi d i n Not. Dign. Or. ( X L I I , 3 9 ) şi d i n P r o c o p i u s (De aedif. I V , (5, 3 4 ed. H a u r y , 1 9 1 3 ) şi p r e c u m a o b s e r v a t şi T o c i l e s c u îndată după des­ c o p e r i r e a inscripţiei şi p o t r i v i t ei şi-a s c h i m b a t părerea de m a i epigrafice şi sculp­ înainte că la C e l e i a r Γι fost M a l va (Monumente turali, I , 2 , p. 6 3 6 , Bucureşti 1 9 0 8 ) . Inscripţia n'a fost încă până azi s i s t e m a t i c publicată, c i a fost n u m a i notată, de T o c i l e s c u , l. c, şi de m i n e c u d i f e r i t e p r i l e j u r i , d a r în special în Cetatea Ulmetum, A n a l e l e A c a d e m i e i Române, X X X I V 1 9 1 2 , M e m . Sect. 1st., p. 4 9 8 şi p a s s i m . 2 7 . Lespede de c a l c a r , ruptă în p a r t e a stângă: colţul de sus d i n stânga lipseşte. înălţimea 0 . 5 4 , lăţimea actuală 0.83 (lipsesc încă

K i g . 12.

v r e o 0.09), g r o s i m e a 0 . 1 4 . înălţimea l i t e r e l o r în p r i m e l e t r e i rânduri o. 0 . 0 5 7 , în u l t i m e l e două c. 0 . 0 4 5 . Faţa c u inscripţia, prelucrată ca tabula ansata. I n ansae, s i m p l e proeminenţe r o t u n d e , în colţurile

www.cimec.ro

24

VAsir.E rÂnvAN

fio

(lela ansae f o i g r u p a t e ca rozete. P r o f i l a r e îngrijită. Găsită în r u i n e l e c a s t e l u l u i care se află la S E de oraşul c i v i l a n t i c , po o înălţime i m e d i a t d e a s u p r a Dunării,— a c u m în M u z e u l N a t i o n a l . ( V . l i g . 1 2 şi planşa V I I , n r . 2 ) . JDjeae te.rrit(orii)

Nemeşi pro salute, Aug(ustorwn) Zuc(idavensis) templum a solo

(di tor unt) restituerunt.

cariai'(es)

A s u p r a însemnătăţii acestei inscripţii d i n p u n c t u l de v e d e r e a l organizării d i f e r i t e l o r territoria ca unităţi p o l i t i c e a u t o n o m e de c a r a c t e r q u a s i - m u n i c i p a l , c u u n ordo de curtai es (aleşi d i n toţi acei viei, c a r i alcătuiau t e r i t o r i u l ) c a senat, şi c u quinquennales ca m a ­ gistraţi s u p r e m i (aleşi p r i n t r e diferiţii magistri de viei do po territorium), a m i n s i s t a t m a i de a p r o a p e în Cetatea Ulmetum I , l. c. P o m e n e s c a i c i p e n t r u comparaţie imediată n u m a i C I L . I I I , 1 2 4 9 1 , d i n U l m e t u m , c u u n loci princeps, quinquennalis territorii Capidavensis şi c o m u n i c a r e a m e a Descoperiri nouă în Scythta Minor, Analele Acad. Rom. X X X V , 1 9 1 3 , M e m . Secţ. 1st., p. 5 0 3 , inscripţia d i n N o v i o d u n u m : cura(m) agent(ibus) Ti(berio) Cl(audio) Valent(e) q(uinjq(uennale) et Celsio Cclerian(o) et Cl(audio...) mag(islris), p r i v i t o a r e \a,territorium Noviodunense.— Cccace aş v r e a să stabilesc a c u m , e f a p t u l că oraşul c i v i l a n t i c de s u b t a c t u a l u l sat Celei s'a c h e m a t în adevăr S u c i d a v a , i a r n u M a l v a , c u m s'a p r e s u p u s de u n i i , c h i a r după d e s c o p e r i r e a inscripţiei noastre şi a n u m e p e m o t i v u l că S u c i d a v a v a fi fost n u m e l e c a s t e l u l u i o r i a u n e i localităţi m a i mărunte, pe când p u t e r n i c a şi i m p o r t a n t a cetate c u clădiri m o n u ­ m e n t a l e şi z i d u r i i n e x p u g n a b i l e , p e c a r e o constatăm l a C e l e i aşâ de înfloritoare c u m poate n u m a i o a l t a în toată D a c i a M a l v e n s i s , n ' a p u t u t i i decât însăş c a p i t a l a p r o v i n c i e i , Malvum o r i Malva, n u m e l e n o u , r o m a n , având a c a r a c t e r i z a aşezarea nouă şi înflori­ t o a r e d e aici, si eliminând e v e n t u a l u l n u m e e n e h o r i c a l v e c h i u l u i sat m o d e s t dacic, Sucidava. —Inscripţia noastră fixează două l u c r u r i : 1° că n u m e l e S u c i d a v a e întrebuinţat c o n t i n u u a i c i şi în v r e m e a de înflorire a vieţii r o m a n e în Dacia (inscripţia noastră n u poate fi în n i c i u n caz m a i târzie ca m i j l o c u l s e c o l u l u i a l I I I - l e a ) , p r i n u r m a r e ipoteza n u m i r i i d u p l e d a c o - r o m a n e a localităţii este c u t o t u l p r o ­ blematică, şi 2° inscripţia n u pomeneşte localitatea Sucidava, ci teritoriul S u c i d a v a ; acest l u c r u e hotărîtor atât p e n t r u d e n u m i r e a localităţii a n t i c e delà C e l e i , cât şi p e n t r u organizaţia vieţii c i v i l e r o m a n e în acest ţinut. I n adevăr dacă oraşul c i v i l d e s u b t s a t u l

www.cimec.ro

ŞTIRI N O U l

63

DIN DACIA

MALVENSIS.

25

C e l e i s ' a r i i n u m i t a l t f e l decât Sucidava, teritoriul n u s'ar l i p u t u t n u m i s u c i d a v e n s , ci după hoalitatm civilă importantă de care iuridic-civil atârnă: c e n t r u l t e r i t o r i u l u i s u c i d a v e n s eră în oraşul r o m a n delà C e l e i : aici se a d u n a u c u r i a l i i şi r e z i d a u q u i n q u o n n a l i i t e r i t o r i u l u i . — C u m se face însă câ u n c e n t r u aşâ d e i m p o r t a n t n u se arată a i i fost municipium c u territorium municipii, c i pare a fi fost n u m a i u n s i m p l u vicus, făcând e l însuş p a r t e d i n organizaţia r u r a l ? C r e d că a v e m a căuta exquasi-municipală a u n u i territorium plicaréa a c e s t u i f e n o m e n în prezenţa g a r n i z o a n e i care rezidă în permanenţă în c a s t e l u l Sucidava, c a p u l de p o d a l c e n t r u l u i m i l i t a r Oescus de pe m a l u l d r e p t a l Dunării. Prezenţa continuă a a u t o r i ­ tăţilor m i l i t a r e c a r i îşi a v e a u a i c i p e n t r u castellum un territorium s p e c i a l , şi deci s u p r a v e g h i a u , întocmai ca l a C a p i d a v a , d e s t u l d e lax, d a r totuş efectiv, vieaţa civilă d i n diferiţii viei d e pe t e r i t o r i u l l o r , s a u d e pe c e l învecinat c u a l l o r şi d e v e n i t în c u r s u l v r e m i i a u t o n o m şi q u a s i - m u n i c i p a l , t o t ca c e l delà C a p i d a v a , a împiedecat deşi înflorirea şi a i c i ca şi acolo, întemeierea u n u i municipium, vieţii r o m a n e a i c i a r f i j u s t i f i c a t pe d e p l i n o a t a r e creaţie. Cât do d e p a r t e s'a întins territorium Sucidavense e, fireşte, g r e u de hotărît; n u e însă e x c l u s c a l a N o r d să se f i mărginit c u cela­ l a l t t e r i t o r i u i m p o r t a n t , însă d e c a r a c t e r deosebit, m u n i c i p a l , stăpâ­ n i t şi a d m i n i s t r a t d i n municipium şi a p o i colonia Romula, ca c e n t r u politic civil. Ca observaţie d e c a r a c t e r s e c u n d a r , — l a Sucidava c u Σ în l o c de S, cf. şi C I L . I I I , 1 4 4 1 3 vicus Siamaus (din Ostrov, l a Vest de Oescm) şi cele arătate d « m i n e în Cetatea Tropaeum, Bucureşti 1 9 1 2 , p. 3 1 sq., u n d e a m e x p r i m a t părerea că Σ t r e b u e să corespunză c u •un t h r a c o - d a c i c Ş, care n u se puteâ r e d a c u l a t i n e s c u l S. 2 8 . M i c f r a g m e n t d i n t r ' o placă d e marmoră, înalt de 0 . 1 5 , l a t d e Ό.Ό85, g r o s de 0 . 0 1 5 . Găsit la C e l e i , a c u m în M u z e u l Naţional. ( V . f o t o g r . d e p e planşa X , n r . 3). R e l i e f a cărui p a r t e stângă şi i n ­ ferioară lipseşte. O {igură (femetiină i n t r ' o haină lungă, fără inâneci, sumeasă de două o r i , în v e d e r e d e faţă, o d i h n i n d pe p i c i o r u l d r e p t , întinde mâna s lângă, c a r e ţine u n o b i e c t lunguieţ, p o a t e o faclă, d e a s u p r a u n e i ara. Antebraţul d r e p t lipseşte. R e l i e f u l a r e praba-bil u n c a r a c t e r v o t i v , în legătură c u D i a n a - H e c a t e , s a u v r e o altă d i ­ v i n i t a t e femenină. L u c r a r e slabă. 29. Fragment Analele

A. R.-Tom.

de cărămidă c u următoarea stampilă (pe cât e păXXXVI.-Memoriile

,Sec{. Istorice.

www.cimec.ro

2*

VASILE

26

PÂRVAN

s t r a t a ) lungă de 0 . 1 1 , lată de 0 . 0 3 5 . înălţimea l i t e r e l o r de 0 . 0 2 2 — 0 . 0 2 5 . Găsit l a C e l e i , a c u m în M u z e u l Naţional (v. d e s e m n u l d i n f i g u r a 13).

F i g . 13.

O cohors III în S u c i d a v a (Celei) eră p r o p r i u zis până a c u m necunoscută; dimpotrivă, d i n C o r a b i a , la c. 4 k m . spre Răsărit de C e l e i se adusese l a M u z e u l Naţional o cărămidă c u C O H I I I B R I T . Este însă s i g u r că acea cărămidă d i n C o r a b i a n u poate fi de a c o l o , întru cât la C o r a b i a n u există n i c i o aşezare antică, c i d i n a p r o p i a ­ t u l C e l e i . A s t f e l d e c i , s t a m p i l a cărămizii găsite în r u i n e l e delà C e l e i , c h i a r de m i n e , e d e c o m p l e t a t fără îndoeală a s t f e l : C O R S I I I B R I T şi de c e t i t a s t f e l : cohors III Brittonum (cf. C i c h o r i u s , s. v., la P.-W., I V , 264). V . D e a s a ( j u d . Dolj), în faţa a n t i c e i R a t i a r i a . Delà Deasa, c a p u l de p o d , dacic, a l R a t i a r i e i , n u a v e a m până a c u m n i c i o ştire, căci C I L . I I I , 1 5 8 7 a n u este de acolo, ci p r e c u m se v e d e d i n 6 2 1 9 , delà G h e r t i n a lângă Bărboşi, la g u r a Şiretului. Că l a Deasa totuş a e x i s t a t de fapt o aşezare antică, arată n u m e ­ roasele d e s c o p e r i r i mărunte făcute acolo, d i n t r e c a r i p e n t r u ştiinţă n u s ' a u s a l v a t decât următoarele două, păstrate a z i în M u z e u l Naţional. 3 0 . Statuetă de b r o n z , po cât e păstrată înaltă de 0 . 1 6 5 , turnată plină. Jos s t a t u e t a e frântă; lipseşte p i c i o r u l d r e p t delà glesnă şi p i c i o r u l stâng delà g e n u n c h i . ( V . f o t o g r . de pe planşa I X , n r . 1 α şi b). Iupiter Dolichenus în o b i c i n u i t u l h a b i t u s şi r e p r e z e n t a r e a t r a d i ­ ţională: bărbos, c u căciula frigiană p e c a p , în armură romană, c u d r e a p t a ridicată în sus (securea duplă lipseşte),—cu stânga lăsată în j o s şi puţin îndepărtată de c o r p ţinând f u l g e r u l . Dacă z e u l a s t a t pe u n t a u r , aşa p r e c u m e de o b i c e i u r e p r e z e n t a t , s a u n u , n u se m a i poate s t a b i l i d i n p r i c i n a mutilării s t a t u e t e i în p a r t e a e i d e j o s . Ε totuş p r o b a b i l că şi în acest caz tradiţia a fost păstrată şi z e u l a fost r e p r e z e n t a t stând în p i c i o a r e p e spatele u n u i t a u r , astfel că

www.cimec.ro

Ş T I M NOUA D I N D A C I A M A L V E N S I S .

65

27

întreaga grupă d i n c a r e n u n i s'a păstrat decât c o r p u l z e u l u i a a l ­ cătuit u n d e s t u l de r e s p e c t a b i l ex voto, înalt de c. 0.3 m . L u c r a r e a e d e s t u l de primitivă, d e c a r a c t e r p r o v i n c i a l . 3 1 . V u l t u r de b r o n z , t u r n a t p l i n . înalt de 0 . 1 0 5 . L u c r a r e naivă şi schematică; c o r p u l v u l t u r u l u i Θ C U t o t u l t u r t i t , ca şi c u m a r fi fost l u c r a t în l e m n d i n t r ' o aşchie îngustă. A q u i l a ţine în g h i a r e f u l g e ­ r u l ; e deci indicată ca pasărea sacră a l u i I u p i t e r şi a a r m a t e i . F i g u r a aveâ l a capătul de j o s o p r e l u n g i r e în formă de c u i u t u r t i t , p r o b a b i l în v e d e r e a fixării e i pe u n l e m n de steag. ( V . f o t o g r . de pe planşa V I I I , n r . 3 şi 5). V I . Devesel

( j u d . Romanaţi).

Pe d r u m u l r o m a n c a r e plecà delà Sucidava (Celei) s p r e N o r d trecând p r i n localităţile a c t u a l e Frăsinet şi D e v e s e l , s p r e a a j u n g e la Romula (Reşca), s ' a u c o n s t a t a t încă de m a i înainte d i f e r i t e r e s t u r i a n t i c e l a S de Brastaveţ şi l a Κ de Frăsinet. Delà D e v e s e l n u a v e a m până a c u m n i m i c . P r i n d e s c o p e r i r e a întâmplătoare făcută a n u l acesta în z i u a de 1 0 M a i u d e m a i mulţi l o c u i t o r i d i n D e v e s e l , c a r i săpau pe l o c u l a l t u i a o groapă p e n t r u strâns apă, se fixează s i g u r încă o statio a a c e s t u i i m p o r t a n t d r u m r o m a n p r i n Dacia M a l v e n s i s , a n u m e cea delà D e v e s e l (1). A c e s t f a p t a r e ca u r m a r e şi o s c h i m b a r e a t r a s e u l u i a d m i s în C I L . I I I S. h a r t a I V şi V , în s e n s u l d e v i e r i i căii r o m a n e simţitor spre V în părţile D e v e s e l u l u i şi Caracălului.—In g r o a p a făcută do l o c u i t o r i s ' a u găsit l a o adâncime de 1.50 m . m a i m u l t e cărămizi r o m a n e , d i n t r e c a r i t r e i a u fost t r i m i s e ca p r o b e l a M u z e u l Naţional, p r e c u m şi o figurină de b r o n z trimeasă d e a s e m e n e a l a M u z e u , şi pe c a r e o v o i u d e s c r i e îndată.—Cărămizile s u n t f o a r t e b i n e l u c r a t e şi arse şi de t r e i t i p u r i : u n u l pătrat, subţire de c. 0 . 0 5 şi având, după înfăţişarea f r a g m e n t u l u i t r i m i s , d i m e n s i u n i l e de c. 0 . 4 5 pe 0 . 4 5 ; a l t u l t o t pătrat, s a u a p r o a p e pătrat, g r o s de 0 . 0 7 şi având după înfăţişarea f r a g m e n t u l u i c. 0 . 5 0 X 0 . 5 0 ; i a r a l t r e i l e a t i p , d r e p t u n g h i u l a r p r e l u n g i t , g r o s de 0 . 0 8 5 , a r e lăţimea de 0 . 1 5 5 pe o l u n g i m e aproximativă (la u n capăt e r u p t ) de 0 . 4 5 . A v e m d e c i

(1) A c t e l e o f i c i a l e ( p r o c e s u l hiva Muzeului

verbal

Naţional. Mulţumim

a l j a n d a r m i l o r şi c o m u n i c a r e a şi c u acest p r i l e j P r e f e c t u r i i

bunăvoinţa arătată.

www.cimec.ro

prefecturii), I n ar­

de R o m a n a ţ i

pentru

28

înaintea noastră cărămizi d i n v r e m e a bună romană şi c a r i a u t r e b u i t să servească l a r i d i c a r e a u n e i însemnate clădiri a i c i l a l>evesel. 3 2 . Cât priveşte s t a t u e t a do b r o n z , turnată massiv şi lucrată foarte p r i m i t i v , ea e stilizată ca o hermă, care aveà a fi fixată pe u n a l t obiect. înălţimea totală a f i g u r i n e i , c u t o t c u p i c i o r u l în formă de c u i u în p a t r u colţuri, e d e 0 . 1 0 5 , i a r n u m a i până unde încetează f o r m a umană, 0 . 0 5 8 . F i g u r i n a reprezentă o d i v i n i t a t e masculină de c a r a c t e r agrest, e u pârul şi b a r b a m a r e , c u două c o a r n e m i c i pe f r u n t e , d e a s u p r a cărora e închipuită, se p a r e , o cunună, şi c u u n phallus exagerat. C o r p u l z e u l u i e a c o p e r i t c u o m a n t i e scurtă, care e ţinută c u mâna stângă m u l t ridicată d e a s u p r a phallus-\i\u\. Mâna dreaptă, po p i e p t , o ţinută c u d e g e t u l arătător pe barbă. C a p u l f i g u r i i e întors m u l t spre stânga (r. d r e a p t a f i g u r i i ) . ( V . f o t . de pe planşa V I I I , n r . 4 ) . După i n d i c a r e a s i m b o l u l u i productivităţii şi abundenţei, l i g u r a <· u n Prîapus, d a r de g e n s y n c r e t i s t i c , de a l t f e l aşa c u m e şi d e aşteptat în v r e m e a elenistico-romană şi m a i ales romană-imperială; s u n t amestecate a i c i şi e l e m e n t e d i n t i p u l de Hermes şi e l e m e n t e a l e t i p u l u i l u i Pan. Ε u n f e l de Priapus Pantheus, aşa c u m t o c m a i o inscripţie d i n Dacia noastră, delà A p u l u m , pusă î n a. 2 3 5 , îl c a r a c t e r i ­

zează: Priepo

Pantheo

(doi) aediles

coloniae

Apuli

dicaverunt

(CIL. I I I , 1139). F i g u r i n a erà folosită ca o r e p r e z e n t a r e de b u n a u g u r , aducătoare de n o r o c , în t o a t e , d a r m a i ales în întreprinderile p r o d u c t i v e a l e vieţii r u r a l e . V I I . Racoviţa-Copăceni (cf. C I L . I I I , p . 2 2 4 9 ) . 3 3 . F r a g m e n t d i n t r ' o s t a t u e de b r o n z do mărime peste c e a n a t u ­ rală ( d i m e n s i u n i l e bucăţii, în d i a m e t r u , c. 0 . 1 6 X 0 . 1 6 ) , găsit în lagăr c u p r i l e j u l săpăturilor făcute de T o c i l e s c u , a c u m l a M u z e u . Έ o p a r t e d i n f r u n t e a şi creştetul c a p u l u i s t a t u e i . Pârul este s t i l i z a t în f e l u l b u c l a t , c u cârlionţi, c a r a c t e r i s t i c e p o c e i A n t o n i n i l o r (v. f o t o g r . de pe planşa X , n r . 4 ) . întreaga s t a t u e a r e p r e z e n t a t fără îndoeală pe u n împărat şi a n u m e d e pe l a m i j l o c u l s e c o l u l u i a l I I - l e a (cf. C I L . I I I , l. c, inscripţiile i n a u g u r a l e p u s e s u b t H a d r i a n şi A n t o n i n u s P i u s ) . L u c r a r e îngrijită.

www.cimec.ro

Γ,7

şTiiti

NorA

D I N DACIA

MAT.VF.XST>.

2Î>

V I I I . Bălănoaia ( j u d . Vlaşca). 3 4 . I n ziua d e 5 A p r i l i e a a n u l u i t r e c u t , c i n c i l o c u i t o r i clin satul liălănoaia ( l a N V de G i u r g i u ) , căutând p r o b a b i l o comoară într'o măgură (tumulus) de lângă sat, a u găsit l a o adâncime de 2 . 5 0 m . u n v a s d e b r o n z d e c. 0 . 4 4 m . în d i a m e t r u , în f o r m a u n u i crater puţin înalt, având două t o a r t e stilizate l a p u n c t e l e de a t i n g e r e c u buza v a s u l u i , în c a p e l e de Sileni. P i c i o r u l v a s u l u i lipseşte. C o r p u l v a s u l u i a fost înaintat M u z e u l u i Naţional de p r e f e c t u r a d e Vlaşca (v. f o t o g r . de pe planşa X , n r . 1 şi 2 ) . Prezenţa v a s u l u i i n t r ' u n tumulus arată o întrebuinţare de carac­ ter f u n e b r u . R a p o r t u l învăţătorului d i n sat către M i n i s t e r arată că v a s u l « e r à p l i n » , când a fost găsit, « c u pământ m a i m o a l e şi m a i afânat decât c e l dimprejur», ceeace a r i n d i c a întrebuinţarea l u i ca urnă funerară.— Totuş o r i g i n a r v a s u l , c a r e e e v i d e n t o l u c r a r e greacă d i n a i n t e de H r i s t o s , ajunsă l a n o i p r i n e x p o r t şi folosită de D a c i i noştri în s c o p u r i p r o b a b i l a n a l o a g e c u cele d i n l u m e a elenicâ, a r e un c a r a c t e r s a c r u , în legătură c u c u l t u l l u i D i o n y s o s . P i e că a fost c h i a r u n ex rolo, lie că a v e a n u m a i m o t i v u l s a c r u a l u n u i a t a r e obiect, c r a t e r u l n o s t r u prezentând pe t o a r t e l e sale f i g u r a Sileni-\or de t i p i o n i c , c a r i e r a u p e r s o n a g i i l e d i v i n e cele m a i c a r a c t e r i s t i c e p e n t r u c u l t u l z e u l u i viţei do v i e , se arată a f i fost făcut delà început în v e d e r e a utilizării l u i l a împrejurări special condiţionate de c u l t u l d i o n y s i a c : serbări şi banchete în o n o a r e a z e u l u i . T h r a c i i însă şi D a c i i · noştri e r a u t o c m a i , de acasă delà e i , a d o r a t o r i a i l u i D i o n y s o s . A s t f e l a r t a greacă a v a s u l u i c o r e s p u n d e p r o p r i u zis u n u i conţinut s u f l e ­ tesc i n d i g e n , o r i g i n a l . Că v a s u l a ajuns a p o i într'un tumulus, n u e d e m i r a r e . Şeful dacic, c a r e 1-a folosit în vieaţă, şi 1-a l u a t c u e l şi după m o a r t e . D i o n y s o s erà doară z e u l c a r e m a i m u l t decât o r i ­ c a r e a l t u l steteà în legătură c u t r e c e r e a d i n vieaţă l a m o a r t e , a s i g u ­ rând p e credincioşii săi de n e m u r i r e a s u f l e t u l u i .

I X . L u c i u ( j u d . Ialomiţa). L a g u r a Ialomiţei, în faţa Hârşovei ( v e c h i u l Carsiumj există o aşezare antică, ca u n c a p d e p o d dacic a l C a r s i u l u i s c y t h i c , p o a t e c h i a r şi c u u n lagăr a l u n u i numerus Surorum sagittariorum ( C I L . I I I , 7 4 9 3 ) . L a 10 k m . spre V e s t d e G u r a Ialomiţei se află s a t u l L u c i u , u n d e s'a găsit încă d e d e m u l t următorul o b i e c t rămas

www.cimec.ro

GH pană azi i n e d i t , do National.

a l tio 1 ca

atâtea

a l t : d o , în

colecţiile

Muzeului

ι

H5. Lampă do b r o n z c u o c r u c e m a r e d e a s u p r a t o a r t e i , având d i a m e t r e l e o r i z o n t a l e de 0 . 1 7 0 pe 0 . 7 0 şi înălţimea de 0 . 1 0 5 la c r u c e si 0 . 0 5 5 la capac. T o a r t a caro o p e r f e c t rotundă o continuată i n sus de c r u c e a a p r o a p e verticală, do formă v e c h e bizantină. C a p a c u l lămpii o stilizat în formă de s t r i d i e . F u n d u l lămpii a r e în i n t e r i o r o adâncitură prelungită ca u n c u i u , g o l pe d i n lăuntru, în m i j l o c u l c o r p u l u i e i , p e n t r u a s e r v i l a f i x a r e a lămpii pe u n c a n d e l a b r u ascu­ ţit. L u c r a r e bună d i n sec. Y — V I . ( V . planşa I X , l i g . 2 a şi 6). O r i g i n e a lămpii n u e g r e u de g h i c i t : la Răsărit, peste Dunăre, înfloriâ încă i n sec. V — V I c u l t u r a romano-creştină. D o acolo a a j u n s şi l a m p a de b r o n z d i n c o a c e l a n o i în c u t a r e sat r o i n a n o - b a r L a r d i n părţile L u c i u l u i de azi. C u acestea încheiu c o m u n i c a r e a de azi, rămânând ca la a l t p r i l e j să c o m u n i c încă v r e o câtevâ ştiri d i n Dacia M a l v e n s i s , c a r i azi nu-şi p u t e a u găsi a i c i u n loc p o t r i v i t .

IN L O C D E R E Z U M A T . Principalele rezultate ale descoperirilor «nprinse în articolul m e u Neuc Jahrbuch

logi8cher

des K. Anzciger,

Dmtschen

Funde

şi

Archăologischen

1913, 3 , — n u

cercetărilor

in Butnănien,

m a i sus iiind

Bd. X X V I I I

Archăo-

mai dau aici obicinuitul rezumat

francez,

c u care însoţesc toate comunicările

Institute,

de

care apare s i m u l t a n în

m e l c , în vederea folosirii

ţaţii din Apus.

www.cimec.ro

lor do

învă­

Vasile

l'àrvan, Ştiri

nonă din Dacia

Malvensis.

F i g . 1. — Inscripţie onorară a oraşului a n t i c D r o b e t a p e n t r u împăraţii M . A u r e l i u s şi O o m m o d u s

— T.-Scverin.

F i g . 2. — Inscripţie onorară a oraşului a n t i c D r o b e t a p e n t r u împăraţii S e p t i m i u s S e v e r u s şi C a r a c a l l a . — T . - S e v e r i n . Analele

A. R.—Tom.

XXXVI.—Memoriile

Sec\.

Istorice.

www.cimec.ro

V a s i l e Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia

Fig. 3.— F r a g m e n t c u menţiunea

Malvensis.

de inscripţie l a t i n i i ,

senatului

oraşului

Fig. 5.—Fragment

Dro-

beta. — T u r n u - S o v e r i n . Analele

A. R.—Tom.

XXXVI.—Memoriile

Secţ.

Istorice.

www.cimec.ro

d i n t r ' o inscripţie o n o -

rară. — T u r n u - S e v e r i u .

V a s i l e Pârvan, Ştiri nouă din Dacia

Analele

A* Λ. — Tom, XXXVI.—Memoriile

Malvensis,

Seci.

Istorice,

www.cimec.ro

III.

V a s i l e Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia

Malvensis. _

F i g . 3. — Cărămidă o u inscripţie. — T . - S e v e r i n .

Analele

A. R.—Tom.

XXXVI.—Memoriile

SecÇ.

Istorice.

www.cimec.ro

IV.

F i g . 4. — G e n i u f u n e r a r . — T . - S e v e r i n .

V a s i l o Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia

Malvensis.

F i g . 1 a şi 6. — S t a t u e t e de g e n i i f u n e r a r e . — T . - S e v e r i n .

F i g . 2. — F r a g m e n t de diplomă militară

Analele

A. li.—Tom.

XXXVI.—Memoriile

Secţ.

» , p a r t e a externă, 6, p a r t e a internă'. — Răcari

Islorice.

www.cimec.ro

V a s i l e P a r v a n , Ştiri nouă din Dacia

Analele

A, R,-Tom,

XXXVI,—Memoriile

Malvensis

Svcţ. Iştorice.

www.cimec.ro

VI.

V i i g i l o P ă r v a n , Ştiri nouă din Dacia

Malvensis.

F i g . 2. — Inscripţia de reclădire a u n u i t e m p l u al zeiţei Nemesis. — Celei.

Analele

A. R. — Tom. XXXVI

— Memoriile

Secţ.

Istorice.

www.cimec.ro

V a s i l e Pârvan, Ştiri nouă din Dacia

F i g . ia.

Muluansis.

IX.

F i g . 1 6. — Statuetă de b r o n z a l u i I u p i t e r

— Statuetă de b r o n z a l u i I u p i t e r

D u l i c h e n u s . D i n faţă. Deasa. (Dolji.

4

F i g . 2 a. — Lampă creştină de b r o n z .

Dolichenus.

F i g . 2 b.—

D i n faţă. L u c i u (Ialomiţa).

Analele

A. R.—Tom.

XXXVI

Memoriile

D i n spate. Deasa. i D o l j ) .

Larnpă de b r o n z L u c i u (Ialomiţa)

Sec(.

Istorice.

www.cimec.ro

D i n profil.

V a s i l e Pàrvan, Ştiri nouă din Dacia

Malvensis.

F i g . 1. — V a s de b r o n z găsit i n c o m . Rălănoaia >Vlaşca).

F i g . 3. — R e l i e f de marmoră.

F i g . 4. — F r a g m e n t

''elei. Analele

A. B.—Tom.

XXXVI.—Memoriile

d i n t r ' o s t a t u e de b r o n z (re

g i u n e a frontală). SecÇ. Istorice.

www.cimec.ro

Racoviţa-Copăceni.