Afectiunile Nou Nascutului

VOINEA GEORGIANA CRISTINA  AN S.3.C

AFECTIUNILE NOU-NASCUTULUI

In perioada de nou nascut nascut exista unele unele suferinte si boli boli neintalnite in in alte  perioade ale vietii. In plus bolile care apar la varste ai ari au anifestari  particulare in ca!ul ca!ul nou"nascutului. TRAUMATISME OBSTRETICALE Definitie -  Trauatisele obstreticale sunt toate le!iunile trauatice #ecanice si c$iice care apar in tipul nasterii. %recventa trauatiselor trauatiselor obstreticale obstreticale este de &"' &"' ca!uri()*** de nn. Etiolo Etiologie gie " acrosoia# dispropoortia fat"ba!in# preaturitate# pre!entatii anorale# nasteri prelun+ite sau precipitate. Trauatisele obstreticale sunt , 1. Lezinuni crnio-cere!rle " Bo# Bo# #ero #ero# #ng ng$i $in n-- infiltrati infiltratiee edeantoa edeantoasa sa $eora+ic $eora+icaa a te+uentul te+uentului ui si tesutului subcutanat de la nivelul scalpului. Ea apare in cursul nasterilor prelun+ite sau dificile datorita diferentei dintre presiunea atosferica si cea intrauterina. Aceasta diferenta reali!ea!a o aspiartie a partilor oi craniene cu producere de ede si extravare san+uina. Clinic la Clinic la nivelul bosei cutia craniana este deforata# cu consistenta oale,  pielea este otica. otica.  Evolutia este  Evolutia este favorabila cu reitere spontana. "Cefl%e&to&ul" colectie $eora+ica locali!ata sub periostul unuia sau ai ultor oase craniene ca urare a ruperii unor vase san+vine. Colectia san+vina este bine deliitata la nivelul suturilor craniene. Cel ai frecventa frecventa apare la oasele oasele parietale. Colectia san+vina san+vina se forea!a lent# fiind evidentiata la la ore sau !ile dupa nastere. Re!orbtia ei se face lent in -" saptaani N/ se efectua!a punctia $eatoului. "'e&orgi "'e&orgi  #u!(one$ro #u!(one$rotictic-acu acuul ular aree asi asiva va de san+ san+ee sub sub apon aponev evro ro!a !a epicraniana. Apare la cei nascuti prin vacu"extractor. Clinic apre Clinic apre tuefactia intre+ului scalp# cu ec$io!e la nivelul te+uentelor care acopera deforarea craniana. 0aca $eora+ia este asiva si rapida poate apare aneie severa si icter sclero"te+uentar# uneori deces.

Tratamentul " adinistrare de san+e# vitaina 1# perfu!ie cu plasaa proaspat con+elata )* l(2+. ")rlizii fcile" au carcter spastic# sunt de tip 4central5 si interesea!a usculatura inferioara a $eifaciesului contro"lateral.  Etiologie" copresiunea pe nervii faciali care se poate reali!a intrauterin sau in oentul nasterii "$eora+ii enin+ocerebrale "a+ene!ii nucleare Clinic" deforare faciala cu coltul +urii coborat de partea afectata# sant na!olabial sters# oc$iul un se inc$ide coplet. Aceste odificari sunt ai evidente in tipul plansului si ai atenuate in son. Tratament " se va prote6a oc$iul prin adinistrare de picaturi sintetice la fiecare 7 ore# )"- saptaani. 0aca dupa ) saptaana boala nu re+resea!a va fi nevoie de electrodia+nostic *. Leziuni tru&tice cer$icle #u le centurii #c(ulre "Frctur +e cl$icul-  frecventa la copil in cursul nasterilor laborioase. %recvente sunt fracturi incoplete84in len verde59. Sunt asiptoatice dar dupa '")* !ile se palpea!a calusul la nivelul liniei de fractura. Alteori fracturile sunt coplete. Clinic" abolire a otricitatii spontane a bratului# tuefierea !onei# crepitatii si deforare in !ona fracturii.  Examen radiologic" confira fractura si exclude parali!ia de plex bra$ial. Tratamentul  este ortopedic si canssat in iobiliarea uarului si bratului cu fese elastice si sedarea bolnavului. ")rlizi +e (le, !r%il-in cursul nasterilor laborioase cand se exercita tractiune pe cap si +at in efortul de de+a6are a uerilor. :oate afecta nervul;;; inferior si superior. Clinic- bratul atarna flasc# in abductie si rotatie interna# cu pala in pronatie# uarul este coborat si antebratul in extensie si in articulatia cotului. Tratamentul   este ortopedic pin iobili!area bratului -"3 ore alternand cu  perioade de neiobili!are a bratului. . Leziunile orgnelor !+o&inle "Leziuni %e(tice"$eaton subscapular  "ruptura de ficat Clinic apare icter# polipnee# aneie# o foratiune tuorala care se palpea!a in $ipocondrul drept. Tratament " transfu!ie de san+e# interventie c$irur+icala. "Ru(tur +e #(lin" in nasteile laborioase# acrosoie# sifilis con+enital Clinic" aneie# foratiune tuorala in $ipocondrul stan+ Tratament " adinistrare de san+e

  "splenectoie "'e&orgie #u(rrenl Clinic" foratiuni tuorale in flancul stan+ sau drept# febra# paloare# ciano!a# sene ale insuficientei suprarenale acute8colaps# convulsii# varsaturi# diaree# des$idratare9 Tratament " adinistare de san+e# corti!on# perfu!ii cu solutii $idroelectrolitice . Lezinunile (rtilor &oi "Erite&"iritatie rosie ")ur(ur #i (ete#ii" datorita ruperii capilare subcutanate "Ec%i&oze "A+i(onecroz #u!cutnt" tesutul celular subcutanat se necro!ea!a 'EMORA/II INTRACRANIENE   Etio(togenie -prematuritatea"datoerita de!voltarii insuficiente si deficitului de factori de coa+ulare dependenti de vitaina 1  -hipoxia- la preaturi si la nn noral -traumatismul- prin aplicarea de forceps# pre!entie pelvina# nastere precipitata#  ba!in in+ust. Cl#ificre 1. 'e&orgii (eri #i intr$entriculre- frecvente la preaturi si in ca! de $ipoxie *.'e&orgie #u!r%noi+in" de cau!a predoinant $ipoxica . 'e&orgie #u!+url" de cau!a trauatica 'e&orgi (eri #i intr$entriculr " se produce la nivelul vaselor ici si capilarelor din 6urul ventriculilor cerebrali# unde structura de sustinere a sisteului vascular lipseste. Aparitia $eora+iei este favori!ata de pre!enta $ipoxiei  perinatale care redirectionea!a fluxul san+vin cerebral spre !onele  periventriculare. Clinic are debut precoce in priele - saptaani de viata prin deterioarea neurolo+ica severa. Cand $eora+ia este iportanta nn pre!inta stare de soc# aneie severa#  bobarea %A# coa# convulsii# cri!e de apnee# parali!ie flasca si deces.Cand $eora+ia este usoara clinic exista doar aneie.  Diagnostic" prin eco+rafie transfontanelara si CT. :ro+nosticul depinde de aploarea $eora+iei. :revenirea $eora+iei consta in evitatrea anevrelor terapeutice a+resive 8ventilatie asistata9 si anipularea cu are atentie a nn si preaturilor  Tratamentul " entinerea presiunii cerebrale prin adinistrare de san+e# solutii acrooleculare "scaderea presiunii intracraniene prin punctii lobare

"adinistrare de anticoa+ulante, vitaina 1  'e&orgi #u!r%noi+in" datorata ruperii vaselor enin+iene eisferice. Apare in nasteri laborioase cu $ipoxie si la preaturii de +rupa III si IV Simptomatologia- discreta si poate lipsi< rar convulsii la -"3 !ile dupa nastere.  Evolutie favorabila. Trataentul nespecific. 'e&orgi #u!+url"datoarata ruperii sinusului sa+ital lateral si venelor superioare. Clinic" iediat dupa nastere nn respira cu dificultate# pre!inta opistotonus#  pupile ine+ale# deviere asietrica a oc$ilor# coa# convulsii# stop respiartor.  Dignostic prin punctie lobara# EEG#CT# eco+rafie transfontanelara. Tratament " punctii subdurale repetate pana la eliinarea san+elui# transfu!ii san+vine.  Evolutie" sec$ele neurolo+ice# $idrocefalie# deces. DETRESA RES)IRATORIE %r. detres"tulburare de respiratie Definitie 0etresa respiratorie repre!inta incapacitatea aparatului respirator de a asi+ura or+anelor O- si de a eliina CO- la nn care a respiart spontan sau a fost resuscitat. Exaenul clinic este definitoriu pentru sindroul de detresa,

=siptoe respiratorii "polipnee# dispnee# tira6 "perioada de panee ai are de )* sec "sene de lupta respiratorie , tira6 intercostal# subcostal# suprasternal < infundare xifoidiana# balans toraco"abdoinal#bataile aripilor nasului#+eaat exterior  "ciano!a +enerali!ata care cedea!a la adinistrare de O-. =siptoe neurolo+ice "tulburari de tonus si reactivitate "convulsii =siptoe cardio"vasculare " te+uente palide cu cresterea tipului de recolorare "ta$icardie "$ipoterie "$ipotensiune   Etiologie  Afectiuni respiratorii"detresa respiratorie tran!itorie " detresa respiratorie idiopatica>cau!a bolii un se cunoaste " aspiartie de lic$id aniotic

" infectii pulonare " pneuotorax  Alte afectiuni" $ernie diafra+atica# atre!ie de esofa+# larin+o"alacia# cardiopatii con+enitale# acido!a etabolica# $ipo+liceie# $ipo si $iper terie# $eora+ie cerebrala# ede cerebral# iopatii# asfixie la nastere. Detre# re#(irtorie i+io(tic0!ol &e&!rnelor %iline 9" apare la  preaturi caracteri!ata prin atelecta!ie pulonara difu!a datorita lipsei de surfactant si $ipoperfu!iei pulonare. Repre!inta principala cau!a de orbiditate si ortalitae neonatala83*"?*@9. Clinic prea!inta sene de detresa respiratorie" polipnee# retractie sternala# retractia soatiilor intercostale# +eaat expirator# batai ale aripilor nasului# scaderea ururului respirator# edee si $ipotensiune arteriaal. Apar apoi ciano!a# cri!a de apnee# $ipoterie# a+ravarea senelor de insuficienta respiartorie# evolutie spre deces.  Paraclinic" $ipo+liceie# $ipocalceie# $ipoxenie# $ipercapnie# $iperbilirubineie. Radio+rafia pulonara pre!inta opacitati difu!e sietrice# bilateral ce pot conflua in ia+ini de atelecta!ie. Evolutie este +rava ducand la deces prin coplicatii severe" septiceie#  pneuonie# pneuotorax# $eora+iecerebrala# colaps. Rar este favorabila cu aeliorare spontana in 7"& !ile8datorita cresterii de surfactant9.  Profilaxia" prevenirea preaturitatii# evitarea operatiei ce!ariene# trtaentul iaturitatii pulonare la fat. Tratament  "de!obstructia cailor respiratorii# entinerea pereabilitatii cailor respiratorii# introducerea unei sonde na!o"+astrice pentru a vacua continutul +astric "adinistrare de oxi+en uidificat "ventilatie asistata in apnee prelun+ita# p arterial sub '#-*# pO- arterial ai ic de &*  +# pCO- arterial ai are de ?*  + " se entine teperatura corpului 3?"3' "se instalea!a o perfu!ie cu +luco!a )*@ ?* l(2+(!i si cu electorliti "se va efectua un bilant $eodinaic si biolo+ic "se va corecta acido!a etabolica prin adinistrare de bicarbonat de sodiu 7-B# -"3 l(2+# in rit de ) l(in# fara a depasii 7 l(2+(!i. "se va facecorectia cu electroliti in functie de valorile iono+raei san+vine "antibioterapie de protectie Detre# re#(irtorie trnzitorie " cea ai frecventa fora de detresa< alveolele si caile respiratorii fetale sunt pline cu lic$id pulonar secretat de celulele pulonare. a nastere in conditii de suferinta fetala si neonatala# acest lic$id se absoarbe lent ceea ce va deterina tulburari respiratorii in priele -7$ dupa nastere.

Clinic ne pre!inta respiratie superficiala# frecventa"*")** respiratii pe inut"# +eaat# ciano!a# batai ale aripilor nasului# tira6 Radio+rafia cardio"pulonara pre!inta scaderea transparentei parenc$iului  pulonar# opacitati liniare orientate de la periferie catre $il# linii sci!urale# cardioe+alie. Trataent, O-# perfu!ie cu +luco!a )*@ Evolutie favorabila. Detre# re#(irtorie (rin #(irtie &niotic a fatul noral +lota raane inc$isa< ea se desc$ide interitent doar pentru a eliina lic$idul pulonar. In cursul asfixiei fetale se produce o relaxare a sfincterului larin+ian cu aparitia unor iscari de +apin+# eisie de econiu in lic$idul aniotic si aparitia sindroului de aspiratie de econiu. Acest sindro este ai frecvent la supraaturati. Clinic apar sene de $ipoxie cronica intrauterina# te+uente ipre+nate cu econiu# $ipotonie usculara# tulburari respiratorii# ciano!a# distensie toracica#  polipnee# tira6. a auscultati pulonara apar raluri bronsice pe abele arii  pulonare. Radio+rafia cardio"pulonara are opacitati icro sau acro nodulare alternand cu !one de efi!e# cardioe+alie. Evolutie" favorabila in 3"7 !ile "spre deces in 3*@ din ca!uri Trataent se va institui rapid< aspiarrea econiului din caviatea bucala si tra$ee apoi in stoac.