ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI
de C. Petrescu -comentariu-
Romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război este un roman subiectiv (relatat la persoana I), sub forma unei confesiuni a personajului principal, Ştefan Gheorghidiu. Preocuparea pentru epicul propriu!is e"ist#, de$i %n roman predomin# anali!a. &umai c# evenimentele sunt de fiecare dat# filtrate estetic prin con$tiin'#. &aratorul este protagonistul romanului, perspectiva narativă fiind subiectivă i unică . &ara'iunea la persoana I presupune e"isten'a unui narator implicat, planul naratorului identificnduse identificnduse cu cel al personajului. Punctul de vedere unic $i subiectiv, al personajului personajului care media!# %nte cititor $i celelalte personaje, face ca cititorul s# cunoasc# despre ele tot atta ct $tie $i personajul principal. ns# situarea eului narativ %n centrul povestirii confer# autenticitate , iar faptele $i personajele sunt pre!entate ca evenimente interioare, interpretate, anali!ate. Prin !"n"#"$ interi"r , Ştefan Gheorghidiu Gheorghidiu anali!ea!#, alternnd sau interfernd, aspecte ale planului interior (tr#iri, sentimente, reflec'ii) $i ale planului e"terior (fapte, tipuri umane, rela'ii cu al'ii). Te!a Te!a r"!anu#ui o constituie drama intelectualului intelectualului lucid care trece prin dou# e"perien'e fundamentale, iubirea i ră%b"iu# , pe care le anali!ea!# %n %ncercarea de a g#si semnifica'ia profund# a e"isten'ei e"isten'ei sale. Romanul este este structurat %n &"uă păr'i , preci!ate %nc# din titlu* prima
parte este repre!entat# de „ultima noapte de dragoste”, iar a doua de „întâia noapte de război”. Prima parte pre!int# drama iubirii, iar a doua drama r#!boiului. +ac# prima parte este o scriere pur fic'ional#, fic'ional#, a doua parte se ba!ea!# pe e"perien'ele reale reale ale scriitorului care care a participat la luptele din primul r#!boi mondial. nii critici au considerat c# de fapt ar trebui s# fie dou# romane distincte, dar unitatea lor nu poate fi contestat#. Cele dou# p#r'i nu pot fi separate, omogenitatea lor este dat# de psihologia psihologia personajuluinarator, personajuluinarator, Ştefan Gheorghidiu. Gheorghidiu. Ac'iunea romanului %ncepe sub semnul r#!boiului. n incipitu# romanului, autorul se folose$te de un arti(iciu c"!p"%i'i"na# deoarece ac'iunea primului capitol, intitulat La Piatra
Craiului în munte,este posterioar# %ntmpl#rilor relatate %n celelalte capitole ca pitole din prima parte. Capitolul pune %n eviden'# cele dou# planuri temporale ale discursului narativ* ti!pu# narării ) c*r"n"#"$ic (pre!entul frontului, r#!boiul) $i ti!pu# narat ) psi*"#"$ic (trecutul pove$tii de iubire). n prim#vara anului --/, Ştefan Gheorghidiu se afl# concentrat undeva la grani'#, deasupra +mbovicioarei. ntro ntro !i la popota ofi'erilor se porne$te o discu'ie despre c#s#torie $i dragoste, despre un ofi'er care %$i ucide so'ia adulterin# $i este achitat la proces. 0ste prima scen# memorabil# a romanului %n care Gheorghidiu Gheorghidiu %$i e"prim# concep'ia despre iubire. 1ceast#
discu'ie declan$ea!# !e!"ria a(ectivă a personajului, tre!indui amintirile legate de cei doi ani $i jum#tate de c#snice cu 0la. Personajul vrea neap#rat s# mearg# la Cmpulung s#$i vad# so'ia $i de aici prima serie de fapte se %ntrerupe. Cel deal doilea capitol, intitulat Diagonalele unei moşteniri,debutea!# abrupt cu urm#toare fra!# care constituie $i intri$a romanului* „ram însurat de doi ani şi !umătate cu o colegă de la Uni"ersitate şi bănuiam că mă înşeală#”rmea!# o lung# poveste de dragoste $i gelo!ie. Gheorghidiu, pe atunci student la 2ilo!ofie, se c#s#tore$te din dragoste cu 0la, student# la 3itere, orfan# crescut# de o m#tu$#. Iubirea lui se na$te la %nceput din duio$ie* „$ubeşti mai întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o %ace %ericită”,dar apoi m#rturise$te c# po'i iubi $i din orgoliu* „&ncepusem să %iu totuşi măgulit că admira'ia pe care o a"ea mai toată lumea pentru mine, %iindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai %rumoase studente, şi cred că acest orgoliu a constituit baza "iitoarei mele iubiri#”Personajul este %n c#utarea iubirii absolute pe care crede c# a g#sito prin so'ia lui, 0la. +up# c#s#torie, cei doi so'i tr#iesc modest, dar sunt ferici'i. 4 mo$tenire nesperat# le permite s# frecvente!e cercurile mondene, dar %n acela$i timp le stric# rela'ia. 0la se implic# %n discu'iile despre bani, lucru care lui Gheorghidiu %i displace profund* „(ş %i "rut-o mereu %eminină, deasupra acestor discu'ii "ulgare#”5ai mult, spre deosebire de so'ul ei, 0la este atras# de via'a monden#, la care noul statut social al familiei %i ofer# acces. Cuplul evoluea!# spre o inevitabil# cri!# matrimonial#, al c#rei moment culminant are loc cu oca!ia e"cursiei la 4dobe$ti. n timpul acestei e"cursii, se pare c# 0la %i acord# o aten'ie e"agerat# unui anume domn G., care, dup# opinia personajului narator, %i va deveni mai tr!iu amant. Gheorghidiu %ncepe s# fie torturat de gelo!ie, iar cuplul se destram#. +up# o scurt# desp#r'ire, 0la $i Ştefan se %mpac#. 6rnd s# afle dac# este sau nu %n$elat, eroul %$i pune %ntreb#ri $i mai ales interpretea!#. 3a un moment dat, fiecare nou# prob# arunc# o alt# lumin# asupra vie'ii $i dramei sale, %nct aceea$i %ntmplare cap#t# mereu alte semnifica'ii, opuse chiar, %n func'ie de ultima certitudine. +e cteva ori %n romanul gelo!iei, se revine la problema r#!boiului prin pre!entarea unei $edin'e de parlament sau atunci cnd, %ntrun compartiment de tren, avocatul Predescu din Pite$ti vorbe$te despre vitejia legendar# a soldatului romn. n finalul primei p#r'i se revine la ac'iunea de pe front* %nrolat pe frontul romnesc, Gheorghidiu cere o permise, ca s# verifice dac# so'ia lui %l %n$eal#, fapt nereali!at din cau!a i!bucnirii r#!boiului. Partea a &"ua demiti!ea!# imaginea r#!boiului v#!ut ca un catali!ator de energii, de care
presa vremii abu!ase att de mult. 2rontul %nseamn# de fapt haos, m#suri absurde, %nv#lm#$eal# $i de!ordine. 4rdinele ofi'erilor superiori sunt contradictorii, leg#turile dintre unit#'i sunt aleatorii, nimeni nu $tie cu claritate ce trebuie s# fac#. 2iecare soldat ac'iona mai mult de unul singur, ap#rndu$i mecanic via'a $i neavnd nicio dorin'# de a muri pentru patrie. +in cau!a informa'iilor eronate, artileria romn# %$i fi"ea!# tunurile asupra propriilor batalioane. Iar la confruntarea cu inamicul se adaug# frigul $i ploaia. 4pera'iunile %ncep cu atacarea postului vamal maghiar. Ştefan Gheorghidiu $i unitatea lui p#trund %n localitatea 7ran, cuceresc m#gura cu acela$i nume, apoi 8ohanul 6echi, comuna 6ulcan, trec 4ltul, se opresc pe dealurile de dincolo de ru, %n Cohalm, $i se %ndreapt# spre 9ibiu. 0"perien'ele dramatice de pe front modific# atitudinea personajuluinarator fa'# de celelalte aspecte ale e"isten'ei sale, ale trecutului s#u* „(tât de mare e depărtarea de cele
întâmplate ieri, că acestea sunt mai aproape de copilăria mea, decât de mine cel de azi### De so'ia mea, de amantul ei, de tot zbuciumul de-atunci, mi-aduc aminte cu ade"ărat, ca de o întâmplare din copilărie#”Capitolul )e-a acoperit pământul lui Dumnezeuilustrea!# absurdul r#!boiului $i tragismul confrunt#rii cu moartea. 6ia'a combatan'ilor 'ine de ha!ard, iar eroismul este %nlocuit de spaima de moarte, care p#strea!# doar instinctul de supravie'uire $i automatismul* „)u mai e nimic omenesc în noi#”+rama colectiv# a r#!boiului pune %n umbr# drama individual# a iubirii.
Romanul se %ncheie odat# cu epui!area e"perien'ei r#!boiului. +ina#u# romanului este elocvent pentru transformarea psihologic# a personajului* Ştefan Gheorghidiu vine acas# %ntro permisie $ii d#ruie$te nevestei casele de la Constan'a, cu tot ce este %n ele* „$-am scris că îi las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de pre', la căr'i### de la lucruri personale, la amintiri# (dică tot trecutul#”
