Textele rotacizante
Textele rotacizante” sau “maramuresene” sunt texte religioase religioase traduse la inceputul “Textele secolului al XV-lea ( sau chiar inceputul secolului al XIV- lea dupa I C Chitimia ) din textele liturgice slavone si latine . omentul traducerii acestor texte! desi imposi"il de sta"ilit pana azi! va constitui un punct de re#erinta pentru tot ceea ce va purta numele de literatura romana . $riginalele acestor texte texte s-au pierdut de-a lungul lungul timpului! timpului! raminind raminind doar doar copii copii tarzii ale lor! realizate de catre calugari eruditi din oldova acelor vremi .
Prezentare
%enumirea de texte rotacizante rotacizante se datoreaza prezentei in cadrul textelor a unui unui #enomen #oneti #oneticc numit numit rotacis rotacism, m, specific specific graiului graiului maramure maramuresean, sean, care const& 'n trans#ormarea unei consoane intervocalice 'n r” la cuvinte mostenite din lim"a latina! cum este cazul cuvintelor lumira, rugaciure, tire, tire, gerure, gerure, viru, batriru, margiri margiri . Cele patru texte sunt Codicele Voronetean! Voronetean! *saltirea +cheiana! *saltirea Voroneteana Voroneteana si *saltirea ,urmuzai . Codicele Codicele Vo Voronetean ronetean a #ost #ost desco descoperi peritt de pro#esor pro#esorul ul "ucures "ucurestean tean rigor rigoree Cre țu! 'n /01/!! la &n&stire /01/ &n&stireaa Vorone Voroneț din 2ucovina 2ucovina.. %espre originalul documentului ne spune +extil *uscariu 3l a #ost rupt de "unavoie! deoarece un Constantin din %orna de la manastirea Vo Voronetului a scris pe el la anul /144 56ceasta carte a #ost scrisa pe rumanie si nu-i "una de nimic7”.anuscrisul cuprinde un #ragment din Faptele apostolilor si si alte citeva epistole apostolice apostolice . *saltirea *saltirea +cheiana +cheiana a apar aparținut lui h. 6sachi 6sachi apoi lui %imitrie C. +turdza-+cheianu! +turdza-+cheianu! care l-a d&ruit 6cademiei 8om9ne 'n /00: . Contine *salmii lui %avid! la care se adaug& zece c9nt&ri scriptuare (0 c9ntari ale lui oise 'n care se cuprind 8ug&ciunea 6nei! mama proorocului +amuel! C9ntarea lui Isaia proorocul! 8ug&ciunea lui Iona *roorocul! C9nt C9ntar area ea *rea *rea +#in +#inte teii de %umn %umnez ezeu eu ;&sc ;&scat atoa oare re!! dup& dup& care care urme urmeaz az&& 8ug& 8ug&ci ciun unea ea proorocului proorocului
! la m&n&stirea Vo Voroneț! #iind donata apoi 6cademiei 6cademiei 8om9ne de %imitrie +turdza . +turdza . Cuprinde Cuprinde o parte parte din *salmii lui %avid! si spre spre deose"ir deose"iree de celelalte celelalte *saltiri *saltiri vechi! vechi! prezinta mai intai textul slavon al *salmilor ?i apoi traducerea lor in lim"a romana! #razele romane?ti alternand cu cele slavone . *saltirea *saltirea ,urmu ,urmuzai zai a #ost #ost donat donatee academiei academiei 8omane 8omane de de catre istor istoricul icul 3udox 3udoxiu iu ,urmuzai si cuprinde cea mai veche versiune rom9neasc& a psalmilor! pe primele />@ de #ile! #ile! și un tipic tipic al evangh evangheli eliil ilor or 'n slavon&! slavon&! pe ultim ultimele ele nou& nou& #ile . I.-6. Candrea sus susținea inea 'n /A/B /A/B c& Psaltirea Psaltirea Hurmuzaki nu este copia unui manuscris anterior! ci chiar auto autogr gra# a#ul ul trad traduc uc&t &tor orul ului ui din din slav slavon on&. &. 6l ți ling lingvi vi ști (. (. *ascu *ascu!! 6l. *roco *rocopovi povici ci!! $. %ensusianu!! 6ndre %ensusianu 6ndreii 6vram! ram! Io Ion n he heție) au demonstrat ulterior c& textul este o copie executat& dup& o psaltire slavo-rom9n& slavo-rom9n& .
%upa *. *. *anaitescu! traducerea textelor liturgice din slavona a avut loc in cadrul miscarii de emancipare a 2isericii 8omanesti de su" urisdictia 3piscopului ucrainean al uncaciului! anticipand ast#el! cu aproape un secol! ideile 8e#ormei si traducerea 2i"liei in lim"a germana de catre artin Duther ( /@4> ) . Contextul socio E politico E religios in care s-au produs aceste evenimente este acela in care re#ormatorul religios ceh Fan ,us propunea ca 2i"lia si celelalte carti litugice necesare des#asurarii slu"elor religioase sa #ie traduse si in lim"ile celorlalte popoare! spre indignarea 2isericii! cerintele vremii impunand #olosirea exclusiva a lim"ilor greaca si slavona in textele liturgice . In#luenGa ideilor husite pare cauza cea mai plauzi"il&! pentru a explica 'mpreurarea c& o serie de c&rGi de slu"& au #ost traduse pentru prima oar& 'n lim"a rom9n& 'n nord-vestul Transilvaniei! adic& 'n aramure?! 'n zona de maxim& proximitate geogra#ic& rom9noceh&! unde se ?tie c& se produceau schim"uri comerciale ?i de in#luenG& culturalreligioas&. In timpul *apei InocenGiu al IV-lea (/>:4 E />@0) se traducea liturghia ?i 'n lim"a rom9n&! e#ortul de t&lm&cire #iind o iniGiativ& catolic& . %up& introducerea 'n uz ecleziastic ?i #olosirea liturghiei slavone! c9nd s-a simGit din nou nevoia lim"ii rom9ne! sau revizuit vechile traduceri pe "aza textului slavonesc! dep&?indu-se tentaGia unei simple model&ri de lim"&. =aptul s-a petrecut prin secolul al XIV-lea! dup& I. C. ChiGimia . In ce priveste locul traducerii “textelor rotacizante” au aparut in timp numeroase teorii si dispute scolastice . %upa ;icolae Iorga! originalele acestor c&rGi de slu"&! 6postolul ?i *saltirea! au #ost traduse la &n&stirea *eri din aramure? 'ntre anii /:4:-/:41 ! deci cu aproximativ un secol mai-nainte de copierea lor 'n m&n&stiri din oldova . *rintre sustinatori ai acestei teorii se numara I. 6. candrea! C. 6. 8osetti! ;icolae Cartoan . 6cestia declara ca “prima #aza a lim"ii noastre literare a #ost o faza maramureseana “ . Cercet&rile mai mult sau mai putin o"iective din ultimele decenii! 'ntreprinse de c&tre Ion heție și de c&tre alți lingviști! au a"andonat teoria maramureșean& și au sta"ilit c& traducerea a #ost alc&tuit& 'n partea sud-vestic& a ț&rii . 6cestia din urma nu au staruit asupra cercetarii amanuntite a locasului spiritual care a #ost anastirea *eri! neputind deslusi #aptul c& aceast& m&n&stire a avut o capacitate instituGional&” uimitoare. C& aceasta a #ost o adev&rat& instituGie cultural& de tip european. C& aceasta a #ost +tavropighie a *atriarhiei 3cumenice 'nc& de la s#9r?itul sec. al XIV-lea! c& aici a #uncGionat 'ntr-un sens mai extins al termenului! o ?coal& teologic&! c& aici au existat c&rturari care au avut capacitatea de a traduce din greaca veche 'n latin&! ca aici au #ost receptate ideile religios-re#ormiste ale lui Fan ,us! ceea ce a condus la realizarea primelor traduceri 'n lim"a rom9n&! 'n deceniu al patrulea al sec. al XV-lea . Particularitatile fonetice si morfologice ale textelor
Dim"a textelor rotacizante are caracter arhaic si dialectal! o"ositoare! cu multe elemente lexicale si sintactice straine! pastrind aspecte #onetice si mor#ologice mai apropiate de lim"a latina decat de cea actuala . %easemenea a"unda slavonisme si maghiarisme . Intilnim termini de origine
Latina - adăsta a aș tepta”! agru c9mp! p&m9nt cultivat”! fur hoț”! lucoare str&lucire”! vărgură #ecioar&”! vie a tr&i! a locui”! arinră nisip”! a se dupleca a se cl&tina! a se apleca”! giunre t9n&r”! încări a 'nc&lzi”! measer s&rac”! vipt hran&! gr9ne”!sinrecu!!"&tr9nH Slava - besedui a sta de vor"&”! dosădi a insulta”! hlipi a suspina”! podobnic imitaror”! prișlet peregrin”! sicareu ucigaș pl&tit”! zboriște loc de 'ntrunire! teatru! aspidă viper&”! beseadă cuv9nt! vor"&”! conob vas”! mâzdă mit&! ciu"uc”! plesa a "ate din palme”! ustnă "uz&”! zlac iar"&! paiște” Maghiara - feleleat m&rturie! r&spuns”! fuglu prizonier”! tar 'nc&rc&tur&! adămană cam&t&”! bănat sup&rare! necaz”! băsău m9nie! r&z"unare”! celui a 'nșela”! giloșag ur&”! viciui a murmura! a c9rti”! etc .
Concluzii
;eavand virtuti literare! “textele rotacizante” isi dezvaluie adevarata importanta prin #aptul de a #i inceputul de drum - cele mai vechi pagini literare in care isi #ace drum lim"a romana! prime si timide zari de lumina in picla slavonismului dupa cum le descrie ;. Cartoan ! scanteia pentru curentul literar al secolului urmator .
