MUNUS ANNALIUM::::::-----(Annales III,65) Exsequi sentias haud institui, nisi insignes per honestum aut n otabili dedecore: quod praecipiuum munus Annalium reor ne virtutes sileantur, ut que pravis dictis factisque ex posteritate et infamia metus sit. Ceterum Tempora illa adeo infecta et adulatione sordida fuere ut non modo primores civitatis, q uibus claritudo sua obsequiis protegenda erat, sed omnes consulares magna pars e orum qui praetura functi multique etiam pedarii senatores certatim exurgerent fo edaque et nimia censerent. Am hotarat sa nu urmez toate parerile decat cele insemnate prin onestitate sau p rintr-o infamie notabila deoarece consider ca scrierea analelor este deosebita, sa nu se treaca sub tacere virtutile si sa nu le fi insuflata teama de vorbele s i faptele urate din cauza infierarii de catre urmasi. De altfel acele tipuri au fost atat de patate si dezgustatoare prin lingusire, incat nu numai cel dintai c etatean care trebuia sa-si apere locul de baza prin servilism cel putin ori fost consul, ANSERES NON FEFELLERE (V , 47)Arx Romae Capitoliumque in ingenti periculo fuit[...]Galli[...] tanto si letio in summum evasere ut non cutodes solum fallerent, sed ne canes quidem[...] exciterent.Anseres non fefellere, quibus, sacris lunonis, in summa inopia cibi, tamen absinebatur. Quae res saluti fuit; namque clangore eorum alarumque crepitu excitus Marcus Manlius, qui triennio ante consul fuerat , vir bello egregius, a rmis arreptis simul ad arma ceteros ciens, vadit et, dum ceteri trepidant, Gallu m, qui iam in summo constiterat, umbone iactum deturbat. Cetatea Romei si a Capitolului au fost intr-un mare pericol[...]Galli[...] au aj uns in varf intr-o liniste atat de mare incat nu au fost vazuti de paznicii din regiune dar nu au trezit nici macar cainii. Galii nu au pacalit gastele harazite Junonei pe care romanii le crutasera chiar in cea mai mare lipsa de hrana. Aces t lucru a fost spre salvare, caci fiind trezit de gagaitul acestora si zgomotul aripilor, Marcus Manlius, barbatul excelent in lupta, care fusese consul cu trei ani inainte, fiind luate armele, merge provocandu-i pe ceilalti la lupta in tim p ce restul se tem si goneste cu scutul galul care deja ajunsese in varf. ROMULUS, CONDITOR ROMAE: (I, 7) Priori Remo augurium venisse fertur, sex vultures iamque nuntiato augurio , cum duplex numerus Romuli sese ostendisset, utrumque regem sua multitudo consa lutaverat.[...] Inde cum altercatione congressi certamine irarum ad caedem vertu ntur; ibi in turba Remus cecidit.[...] Ita solus potitus imperio Romulusm condit a urbs conditoris nomine appellata. Cel mai raspandit zvon este ca Remus a trecut peste zidurile noi ale fratelui sa u in bataie de joc,, apoi Romulus manuit l-a ucis spunand cuvintele "Cand oricin e va trece peste zidurile mele, va pieri!". Se spune ca primului; Remus i s-au a ratat ca semn prevestitor sase vulturi si fiind anuntate deja semnele prevestito are, un numar dublu i s-au aratat lui Romulus, multimea ii proclamase pe fiecare .Apoi incingandu-se spiritele, de la ocari smancioase se ajunge la varsare de sa nge, Remus moare din greseala. Astfel Romulus a pus stapanire singur pe putere, orasul stabilit fiind numit dupa numele fondatorului CASUS EVENTUSQUE RERUM: (I, 4 )Ceterum antequam destinata componam, repetendum videtur qualis status urb is, quae mens exercituum, quis habitus provinciarum, quid in toto terrarum orbe validum, quid aegrum fuerit, ut non modo casus eventusque rerum, qui plerumque f ortuiti sunt, sed ratio etiam causaeque noscantur. De altfel inainte de a compune cele stabilite, se pare ca trebuie reamintit car a fost pozitia Romei, care a fost atitudinea provinciei, ce a fost in tot pamant ul tarii in putere, ce a fost facut indata sa se cunoasca nu numai intamplarile si efectele evenimentelor, care de cele mai multe ori sunt intamplatoare, in plu
s sa se cunoasca natura cauzelor. VAE VICTIS! (V, 48) Inter Quintum Sulpicium, tribunum militum et brennum, regulum Gallorum c olloquio transacta(est) res et mille pondo auri pretium populi gentibus mox impe raturi facetum (est). Rei foedissimae per se adiecta indignitas est: pondera ab Gallis allata (sunt) iniquia et, tribunno recusante, additus(est) abinsolente Ga llo ponderi gladius auditaque(est) intoleranda Romanis vox: Vae victis! A fost adaugat o nevrednicire in sine a unui lucru foarte rusinos, dar a fost i nrautatita de ticalosenia vrednica de dispret a Galilor care au produs nedrept . ////..galilor si cand tribuna a protestat insolentul gol a zvarlit sabia sa spre scara cu o exclamatie catre romani "Vai de cei invinsi!" SINE IRA ET STUDIO: (Annales I, 1) Sed veteros populi Romani prospera vel adversa claris scriptoribu s memorata sunt, temporibusque Augusti dicendis non defuere decora ingenia, done e gliscente adulatione deterrerentur. Tiberii Caiique et Claudii ac Neronis res, florentibus ipsts ob metum falsae postquam occiderant recentibus odiis composit ae sunt. Inde consilium mihi pauca de Augusto et extrema tradere, mox Tiberi pri ncipatum et cetera, sine ira et studio, quorum causas procul habeo. Dar succesele sau insuccesele ale vrednicului popor roman au fost relatate de ca tre scriitori vestiti si pentru relatarea epocii lui Augustus nu au lipsit talen te remarcabile, pana sa fie impiedicate, facand loc lingusirea. Faptele lui Tibe riu, Gaius, Claudius si Nero au fost falsificate prin intimidare, iar dupa moart ea lor au fost rescrise sub impulsul urei de moment. Scopul meu aici este sa rel atez cateva fapte despre viata lui Augustus, in special ultimele lui fapte, apoi domnia lui Tiberius, si in general tot ce urmeaza dupa aceasta, fara ura si par tinire, simtaminte fata de care sunt strain
