BACALAUREAT - SUBIECTUL DE TIP II – TEXTUL ARGUMENTATIV Conţinutul cerinţei:
Redactează un text de tip argumentativ argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre...urmează enunţarea temei. Teele Teele !"n or#ine $l%$&etic'(: Atitudinea Atitudinea tinerilr !aţă de lectură (31)" Avan Avanta#ele ta#ele $i dezavanta#ele
calculatrului (3%)" Admiraţia (1&)" Altruismul (11)" Arta (%&)" 'aracterul (3)" 'ndiţia artistului (1)" 'n!lictul dintre generaţii (0)" 'ura#ul (35)" *isciplina (%)" *emcraţia $i li+ertatea (1,)" *emnitatea (30)" xperienţa xperienţa (10)" ericirea (/)" amilia (%0)" eniul ()" lria lria ()" reutăţile vieţii (%)" u+irea (1)" rnia (1)" nvidia (%)" 2i+ertatea (5)" destia (3&)" unca (1/)" 4edreptatea (%1)" 4evia de autcuna$tere (33)" rgliul (%/)" 6rietenia (3)" 6er!rmanţa (3/)" 6erseverenţa (,)" 6regătirea cntinuă (1%)" 6uterea cuvântului (%3)" Reu$ita 7n viaţă (3,)" Rlul 7nvăţătrului8pr!esrului (&)" 9ărăcia (15)" :alentul (3)" :impul (%5)" ;mrul (%,)"
Te$: Te$: Iu&ire$
=n pinia mea" iu+irea este un sentiment 7nălţătr" pr!und" mi$cătr" mi$cătr" un !el de liant 7ntre semeni" 7ntre ameni $i animale" 7ntre ameni $i natură. natură. 'red că peţii" 7n versurile lr" au exprimat per!ect supremaţia sentimentului sentimentului iu+irii" care ne eternizează. 6e de parte" iu+irea leagă !iinţele dragi dintr- dintr- !amilie" dintr-un dintr-un cuplu de 7ndrăgstiţi" 7ndrăgstiţi" dar" ţinând seama de 7ndemnul ântuitrului" ântuitrului" >u+e$te-ţi aprapele?" ar tre+ui să vr+im de acest sentiment $i 7n alte 7mpre#urări sau 7n cadrul unr relaţii interumane@ pacient - dctr" elev - pr!esr" pr!esr" su+altern - $e! etc. 9ă !ie psi+ilă relaţie sci-umană armniasă !ără acest sentiment 6e de altă parte" cnsider că iu+irea iu+irea !ace să existe ttul" ttul" să se mi$te ttul" a$a cum" cum" atât de cnvingătr" cnvingătr" se exprima petul *ante" care a!irma că >u+irea mi$că sarele $i celelalte stele?. 9-ar spune că acest sentiment" dacă este sincer $i puternic" pune ttul 7n mi$care" aici" pe pământ" având !rţa să impresineze până $i a$trii. iu+ire adevărată" ca 7n cuplurile cele+re" de pildă@ Rme $i Bulieta" :ristan $i slda" slda" pate emţina pe rice m" dar $i sarele $i stelele" sim+luri ale strălucirii $i eternităţii. =n !ine" părerea mea este că iu+irea tre+uie să rămână sentimentul cel mai puternic" ne7nvins de ură" invidie" egism" pentru că numai prin dragste" lumea va dăinui. Mo#elul Mo#elu l nr) +
Te$: Te$: Di,cilin$ Di,cil in$
*in punctul meu de vedere" disciplina are di!erite sensuri" evident aprpiate" 7n !uncţie de anumite situaţiiC disciplină 7nseamnă rdine" punctualitate" respect" rigare" stricteţe" respnsa+ilitate. =n primul rând" cred că !ără a !i rdnat sau rganizat 7n lucrările persnale" 7n Dârtiile de la +iru" 7n prgramarea timpului" timpului" nu reu$e$ti să +ţii succesul drit sau să câ$tigi timp. 9e $tie că >timpul cstă +ani? $i tre+uie tre+uie să-ţi plani!ici rigurs rigurs activitatea" ricare ricare ar !i ea" a$a 7ncât să ai rezultatele scntate. scntate. =n al dilea rând" dacă respecţi tate legile" regulile" nrmele" la lcul de muncă sau de studiu" 7n scietate" 7n diverse 7mpre#urări" viaţa ta 7$i urmează cursul nrmal" !ără +stacle" !ără ne7nţelegeri" !ără dezacrduri. 6ate că aceasta este cDestiune ideală" dar" dacă !iecare ar 7ncerca să respecte cerinţele date" viaţa ar !i mai simplă" mai puţin cn!lictuală" mai lipsită de stres. =n lim+a# meta!ric" disciplina tre+uie să-ţi devină un aliat" un adevărat ?prieten? 7n tt ceea ce !aci. =n cncluzie" părerea mea este că ar !i +ine să 7nţelegem că disciplina disciplina este necesară" că nu tre+uie să privim ca $i cum ar 7nsemna rigiditate sau +tuzitate" +tuzitate" ci" ca pe un prieten" care ne este de mare a#utr 7n viaţă.
Mo#elul nr) .
Te$: C$r$cterul
vident că se pate !rmula de!iniţie a caracterului" > sumă de deprinderi tari?" după cum susţinea 9imin eDedinţi" +ţinute 7n prcesul muncii. 6ărerea mea este că rice persană se de!ine$te prin caracterul său" un cumul de trăsături mrale pe care le capătă de-a lungul vieţii. 6e de parte" caracterul se !rmează" se mdelează" prin educaţia primită de un individ 7n !amilie" api 7n $cală" 7ntr- clectivitate. 9unt de părere că părinţii $i pr!esrii !eră educaţie cpiilr8 elevilr 7n spiritul nestităţii" crectitudinii" +unului-simţ" respectului" iu+irii aprapelui" ast!el 7ncât ei să ai+ă un caracter !rums" pzitiv. 6e de altă parte" eu cnsider că individul este in!luenţat 7n +ine sau 7n rău de alţii" 7n anumite situaţii de viaţă. *e exemplu" caracterul unui m se pate mdi!ica 7n !uncţie de necesităţi" aspiraţii" scpuri. 6rtagnistul nuvelei >ara cu nrc? de an 9lavici" Diţă" se caracterizează" la 7nceput" prin trăsături pzitive" este un sţ $i un tată iu+itr" sărac dar" cinstit" până 7n mmentul crucial al vieţii sale când decide să devină cârciumar" din drinţa de a avea mai mulţi +ani" $i" mai ales" din clipa 7n care se lasă in!luenţat de 2ică 9ămădăul" un caracter puternic" dar negativ. 6atima de 7navuţire 7l dezumanizează pe Diţă" care 7$i scDim+ă radical caracterul" devenind necinstit" străin de !amilia sa" un m la$" gels" sla+" 7n !inal" un criminal. =n cncluzie" cred că un individ nu prime$te caracterul ca pe un dar" ci 7l d+ânde$te pe parcursul experienţelr de viaţă" cu a#utrul !amiliei" $clii" ecDipei de lucru 7n activitatea sau cariera aleasă. Mo#elul nr) /
Te$: Geniul
=n pinia mea" a de!ini geniul nu este u$r" dacă te gânde$ti că se re!eră la persnalitate" din rice dmeniu" care a reu$it 7n existenţa sa e!emeră să lase psterităţii" ca urmare a muncii lui" a e!rtului creatr" a talentului remarca+il" creaţia8 pera8 ideile sale nemuritare $i utile amenilr. =n primul rând" geniul este dtat cu trăsături particulare@ inteligenţă" talent" capacitate de a pătrunde 7n esenţa lucrurilr" de a le de!ini" de a le arăta sensurile" de a !ace #udecăţi de valare pertinente" de a sta+ili ierarDie a valrilr. *e exemplu" criticul literar :itu airescu $i-a demnstrat" 7n studiile sale critice" talentul de a analiza" de a cmenta" cu dreaptă #udecată" perele literare scrise de mari autri rmâni" ca@ iDai minescu" cartea? cele+rităţilr nastre. =n cncluzie" geniul este capa+il" prin atri+utele sale" să pătrundă esenţialul" să evidenţieze semni!icaţii greu +ănuite de alţii" să sta+ilească scară a valrilr" să devină cDiar un mdel pentru tţi cei receptivi la artă" la cultură" la dmeniul teDnic-$tiinţi!ic. Mo#elul nr) 0
Te$: Li&ert$te$
Gtiind că li+ertate 7nseamnă psi+ilitatea de a acţina după prpria vinţă sau drinţă" eu cred că > a !i li+er? are mai multe 7nţelesuri" explicaţii" printre care $i aceea dată de scriitrul ircea liade >a !i respnsa+il !aţă de tine 7nsuţi.? 6e de parte" un m se pate cnsidera li+er atunci când 7$i pate exprima pinia" gândurile" când 7$i pate mani!esta credinţa religiasă !ără cnstrângeri" !ără impedimente. *ar tate acestea nu 7nseamnă că se pate exprima vulgar" că nu tre+uie să !ie receptiv $i la pinia altra" că tre+uie să 7mpiedice pe alţii să-$i mani!este cultul religis. 2i+ertatea de expresie" li+ertatea de gândire !ac parte" alături de altele" din li+ertăţile cucerite de ameni de-a lungul istriei" uneri" plătite scump" cu prpria li+ertate sau cu viaţa" 7n timpul revluţiilr sciale" plitice etc.
6e de altă parte" 7ntr-adevăr" a !i li+er 7nseamnă respnsa+ilitate !aţă de prpria persană. Atunci când acţinezi" când decizi" când 7ţi sta+ile$ti cdul de principii" devii autmat respnsa+il pentru tt ce spui $i ce !aci. *e exemplu" te cnsideri li+er când 7ţi iei sarta 7n prpriile mâini" re!uzând dependenţa de !amilie" de alţii" dar din acele mmente devii răspunzătr pentru viaţa ta. mprtante sunt alegerile" căile de atingere a unr idealuri" raprtarea la nrmele" legile scietăţii pe care nu le pţi ignra" ci" mai curând pe care tre+uie să le cun$ti" să le respecţi pentru ca destinul tău să nu ia un drum gre$it" regreta+il. A$adar" a !i li+er 7nseamnă să te mani!e$ti respnsa+il 7n rice 7mpre#urări" ţinând seama de 7nsemnătatea" dar $i de >limita? li+ertăţilr tale" dearece graniţa dintre a !i li+er" adică de a !ace rice" 7mptriva tuturr $i a !i li+er" 7nsă respnsa+il" nu tre+uie 7ncălcată. Mo#elul nr) 1
Te$: Rolul "n2'ţ'torului3 ro%e,orului
=n pinia mea" prin 7nvăţătr se pate 7nţelege rice persană care te 7nvaţă lucruri imprtante 7n viaţăC deci pate !i vr+a de părinte" 7nvăţătr8dascăl" pret" +unic8+unică" pr!esr8 diriginte" de un mentr cDiar sau de un mdel 7n viaţă" dearece !iecare cntri+uie la !rmarea persnalităţii tale. =n primul rând" este adevărat că tţi ace$ti ameni cntri+uie la evluţia ta spirituală" culturală" !rmativă" >7ţi descDid u$a?" adică 7ţi dau s!aturi" 7ţi 7mpărtă$esc din experienţa acumulată de-a lungul existenţei lr" dar tu singur te iz+e$ti de greutăţi $i tre+uie să !aci !aţă exigenţelr impuse. =n al dilea rând" a$a cum spune $i vecDe zicală rmânească >*umnezeu 7ţi dă" dar nu-ţi +agă 7n traistă?" depinde de !iecare să muncească" să !acă un e!rt !izic sau intelectual" pentru a avea reu$ite 7n viaţă. *e exemplu" dacă pentru un examen" ai de parcurs un material" pr!esrul te 7ndrumă" 7ţi diri#ează 7nvăţarea" 7ţi sugerează strategia de a+rdare" dar" !ără implicarea ta su+stanţială" !ără studiul tău individual" la examenul respectiv ai putea 7nregistra un e$ec. =n cncluzie" susţin ideea că !iecare este a#utat 7n evluţia sa de un >7nvăţătr?" dar" dacă nu pune 7n aplicare 7ndrumările acestuia" nu este respnsa+il pentru tate acţiunile $i alegerile sale" nu are srţi de iz+ândă 7n viaţă. Mo#elul nr) 4
Te$: Per,e2erenţ$
6ărerea mea este că tre+uie să ne amintim mai des s!aturile celr care ne-au călăuzit 7n viaţă $i să ne alegem mdele de la care putem 7mpărtă$i experienţă. *upă cum se $tie" 6ierre de 'u+ertin spunea >că imprtant este să participi la cmpetiţie cDiar dacă nu 7nvingi?" a!irmaţie care a !ăcut 7ncn#urul lumii $i" la !iecare patru ani" cu cazia Bcurilr limpice" ele sunt readuse 7n memria nastră de către cel puţin un cmentatr sprtiv. *e ce 6entru că ele sunt mesa#ul transmis sprtivilr care iau parte la 7ntreceri" un mesa# de 7ncura#are" de demnstrare a perseverenţei !iecărui cmpetitr. *ar a!irmaţia nu se aplică dar 7n cazul sprtivilr" ci pate !i !lsită ca 7ndemn" s!at" pentru ricine" 7n diverse situaţii. =n primul rând" dacă ai +ţinut reu$ită" victrie" 7n dmeniul tău de activitate" nu tre+uie să te culci pe- urecDe" ci tre+uie să cntinui" să te per!ecţinezi" să-ţi depă$e$ti cndiţia" să !ii cmpetitiv" deci să perseverezi" căci" vr+a petului erge '$+uc" > luptă este viaţa" deci te luptă?. =n al dilea rând" dacă ai ratat ceea ce ţi-ai prpus" nu tre+uie să dezarmezi" să disperi" să recurgi la vreun gest disperat" să te lamentezi" ci tre+uie să mergi mai departe" cu 7ncredere $i speranţă" pentru că depinde dar de tine >să rena$ti din prpria cenu$ă?" să iei ttul de la capăt sau să cntinui cu perseverenţă" ceea ce ai 7nceput ri ai a+andnat. 6rin urmare" spusele lui 6ierre de 'u+ertin sună ca deviză pentru !iecare dintre ni" de care ne amintim 7n mmentele 7n care" !ie am +ţinut un rezultat +un" !ie unul nesatis!ăcătr.
Mo#elul nr) 5
Te$: 6ericire$
6r+lema !ericirii a !st 7ndelung dez+ătută de !ilz!i" esei$ti" scriitri" psiDlgi $i alţii" 7n scpul de a-i da de!iniţie" de a găsi un răspuns mulţumitr la 7ntre+area >'e este !ericirea? u cred că !iecare 7nţelege 7n !elul său acest cncept" care" a$a cum remarca $i scriitrul arin 6reda" are $i un revers" ne!ericirea. =n primul rând" unii ameni se simt !ericiţi atunci când dispun de +ani" de cât mai mulţi +ani. i nu dau imprtanţă prver+ului >Eanii n-aduc !ericirea? sau s!atului pe care +ătrâna sacra i-l dă lui Diţă" din >ara cu nrc?" ptrivit căruia" nu +anii" >ci lini$tea cli+ei tale te !ace !ericit?. 6rin urmare" depinde de !iecare la ce anume se raprtează când vr+e$te despre !ericire sau ne!ericire. 6ărerea mea este că n-ar tre+ui să găsim satis!acţii" 7mpliniri" +ucurii" dar 7n valrile materiale. =n al dilea rând" este adevărat că există mmente 7n existenţa nastră când alţii ne trezesc invidia văzându-i că sunt !ericiţi. Atunci ne pasă că ni nu trăim clipe de satis!acţie $i de 7mplinire $i suntem descura#aţi" demralizaţi. u cnsider că !ericirea pate !i un mment de graţie" de scurtă durată" care pate apărea ca urmare a unr reu$ite persnale@ prmvarea unui examen" intrarea la !acultate" căsătria cu !iinţa iu+ită" na$terea prpriului cpil" câ$tigarea unui cncurs pentru un pst +ine plătit etc. Gi până la urmă !aptul că exi$ti" că te treze$ti 7n !iecare dimineaţă sănăts" este un prile# de a !i !ericit. =n cncluzie" cDiar dacă uneri ne dvedim slă+iciunea !iind invidi$i pe cei !ericiţi" tre+uie să găsim 7n viaţă calea cea dreaptă pentru a trăi clipe de !ericire" care nu se vr atinge dar prin realizările materiale. Mo#elul nr) 7
Te$: Glori$
=n pinia mea" glria" adică drinţa cuiva de a +ţine recuna$terea celrlalţi" de a !i 7n atenţia tuturr" pate !i e!emeră. =n primul rând" eu cnsider că persană pate atinge glria prin muncă susţinută" e!rt" sacri!iciu" creativitate" dvedite 7ntr-un anumit dmeniu de activitate@ artistic" $tiinţi!ic" teDnic" sprtiv etc. *ar glria unui ast!el de individ pate 7nceta 7n clipa 7n care el crede că a cucerit ttul $i nu mai tre+uie să cntinue e!rtul de a-$i menţine pziţia scială pe care a cucerit-. 6t urma declinul" e$ecul" ratarea" uitarea" ceea ce treze$te un gust amar. =n al dilea rând" cine a#unge 7n tp" nu tre+uie să a+andneze ideea că este >un permanent de+utant?" adică tre+uie ri să ia ttul de la 7nceput" ri să cntinue a se per!ecţina" a se depă$i pe sine 7nsu$i. *e exemplu" 7n sprt" un cmpetitr" cDiar dacă a cucerit medalii preţiase 7ntr- 7ntrecere" după victrie" tre+uie să-$i cntinue antrenamentele" pregătirea sistematică" nile evluţii" pentru a se menţine pe lcul cupat" pentru a-$i păstra !aima" pentru a-$i apăra titlurile" nu tre+uie să se culce pe laurii succesului. A$adar" glria nu se câ$tigă delc u$r $i" dată ce este d+ândită" tre+uie mereu 7ntreţinută" prin activitate cnsecventă" tenace" demnă de aprecierea tuturr. Mo#elul nr) *8
Te$: E9erienţ$
=n pinia mea" experienţa acumulată de-a lungul timpului" de generaţii 7ntregi" este un adevărat tezaur al umanităţii" sursă inepuiza+ilă de in!rmaţii reale despre viaţă" necesare devenirii !iecărei persane. 6e de parte" a$ evidenţia experienţa părinţilr n$tri" care ne 7mpărtă$e$c din mdul lr de viaţă" ne s!ătuiesc să evităm gre$elile lr sau ale altra" ne !eră exemple $i ne dau explicaţii prin care să ne determine să nu cuna$tem ratarea" insuccesul" dezamăgirea. *e asemenea" pr!esrii n$tri 7ncearcă" prin menirea lr" să ne transmită din experienţa pzitivă a unr persnalităţi remarca+ile din diverse dmenii de activitate" 7n scpul de a ne mdela" de a ne cizela persnalitatea.
6e de altă parte" a$ menţina 7nsemnătatea experienţei acumulate 7n timp de unii ameni" ca de exemplu" medicii" care" a#un$i la vârstă $i la pregătire slidă" au cun$tinţe" in!rmaţii" deprinderi" priceperi mult mai utile pentru pacienţi. *e !apt" de experienţă se pate vr+i 7n rice ramură de activitate" dar !ără cuna$tere" drinţă de in!rmare" studiu" perseverenţă" idealul de per!ecţinare" scDim+ de experienţă" nimeni nu reu$e$te să !ie 7mplinit" material $i spiritual. =n cncluzie" cred că experienţa a !ăcut ca" etapă cu etapă" menirea să evlueze" să existe cuceriri 7n $tiinţă" teDnică" artă" să se atingă astăzi un nivel 7nalt de civilizaţie $i că ea este sursă a cuna$terii vieţii. Mo#elul nr) **
Te$: Altrui,ul
=ntâi de tate cred că ar tre+ui să de!inim altruismul" ca atitudine mrală sau dispziţie su!letească a persanei care acţinează dezinteresat 7n !avarea altcuiva" pentru +inele altra" altruismul !iind pus egismului. 6e de parte" eu cnsider că există pe lume ameni altrui$ti" interesaţi de sarta altra" de cei săraci" +lnavi" nea#utraţi" singuri" care au nevie de suprt material" dar mai ales mral" psiDic" pentru a depă$i situaţiile grele" de criză. 6ersanele care se caracterizează prin altruism sunt capa+ile să !acă un +ine" !apte de caritate" de a#utrare a celr care au nevie de spri#in" !ără a cere ceva 7n scDim+. *e exemplu" Farap-Al+ a#ută !urnicile" al+inele 7ntâlnite 7n cale" gest care va !i apreciat de ele" !erindu-i a#utrul la nevie. 6e de altă parte" sunt de părere că" !ăcând +ine" ne di!erenţiem de cei răi" $i" prin !aptele nastre de mărinimie" de generzitate" d+ândim lini$te su!letească. 'u certitudine" prin atitudinile nastre altruiste" câ$tigăm $i respectul !aţă de ni 7n$ine" dar $i respectul" recun$tinţa celr din #ur. :re+uie să recuna$tem că" din păcate" nu sunt mulţi altrui$ti. A$adar" putem +ţine pacea su!letească" dacă ne deta$ăm de prpria persană" 7ncetăm a !i egi$ti" $i" măcar 7n anumite mmente ale vieţii nastre" dăruim $i altra din agniseala nastră" le 7ntindem mână de a#utr celr a!laţi la răscruce sau 7ntr-un impas" ast!el 7ncât su!letul nstru să !ie 7mpăcat. Mo#elul nr) *+
Te$: Pre'tire$ continu'
6ărerea mea este că instruirea permanentă semni!ică pregătirea cntinuă 7n dmeniul 7n care te-ai specializat" pentru a ţine ritmul cu nutăţile care apar. *in această perspectivă 7nţeleg că un individ are statutul de m 7nvăţat dacă" pe parcursul des!ă$urării activităţii sale" acumulează cnstant ni cun$tinţe. =n primul rând" 7n mmentul actual" cmpetitivitatea impune ca !iecare persană anga#ată să !ie mai +ine pregătită 7n specialitatea sa pentru a !ace !aţă exigenţelr. 9tudiul sistematic" peridic" receptarea nutăţilr din dmeniul de lucru" drinţa de per!ecţinare" cu alte cuvinte" instruirea sau 7nvăţarea permanentă cnduc la +ună pregătire pr!esinală care se re!lectă api 7n nivelul de trai" material" !inanciar" spiritual. =n al dilea rând" cntinua desăvâr$ire pr!esinală determină a!irmarea unei persane 7n s!era sa de activitate" 7n clectivul din care !ace parte. *e pildă" prestigiul unui m de $tiinţă se cnstruie$te pe intensa lui instruire" pe slida lui cuna$tere a !enmenelr" pe capacitatea de a !i receptiv la tt ce este nu" pe drinţa de a 7nvăţa din experienţa altra. *e asemenea" racrdarea permanentă a mului la nutăţi" 7i stârne$te mereu curizitatea" interesul" 7i ţine spiritul treaz" viu" pregătit pentru ni prvcări ale destinului. =n cncluzie" de$i pare că mul tre+uie să urce mereu un munte 7nvăţând $i iar 7nvăţând" e!rtul permanent al instruirii nu are alt e!ect decât integrarea mului 7ntr-un sistem activ" per!rmarea 7n pr!esie" câ$tigarea unui prestigiu 7n clectivitate sau scietate.
Mo#elul nr) *.
Te$: Viciile3 #e%ectele
=n pinia mea" viciile sau de!ectele sunt cusururi" nea#unsuri" apucături rele" patimi care pt altera sau distruge !iinţa umană. *epinde de !iecare individ" de educaţia lui" de slă+iciuni $i de in!luenţa antura#ului" de structura interiară a !iecăruia să !ie mai puţin sau mai mult viciat. m per!ect nu cred că există" dar drinţa de per!ecti+ilitate" de cri#are a de!ectelr nu tre+uie să se stingă nicidată pe parcursul vieţii. 6e de parte" rice individ este călăuzit de !amilie" de $cală să aleagă ce este +ine pentru el. *ar individul se dezvltă 7ntr- scietate" 7ntr- clectivitate" 7ntr-un antura#. l este pus" 7n diverse situaţii@ pate !i amăgit" atras" in!luenţat de !rţe rău!ăcătare" cnduse de interesele lr mescDine" egiste" unilaterale. *e exemplu" un cpil" un adlescent" pate !i cu u$urinţă manipulat de alţii" care 7l determină să recurgă la drguri ce 7i pt prvca multă su!erinţă $i" din păcate" cDiar martea. 'red că drgul este >un călău? care mară 7ncet pe cineva. ste >ca un cuţit? care taie puţin câte puţin până distruge !izic" material" psiDic un individ sla+" incapa+il să lupte" să cn$tientizeze periclul. 6e de altă parte" cnsider că patima de a acumula cât mai mulţi +ani" cât mai multă avere" prin rice mi#lace" călcând pe cadavrele altra" este un viciu de neiertat. Aici pt exempli!ica !lsind cazurile unr persna#e din literatură@ Diţă" din nuvela >ara cu nrc?" avid de +ani" 7$i distruge !amilia $i pe sine 7nsu$iC n" din rmanul cu acela$i nume" 7nsetat de a avea cât mai mult pământ" lasă 7n urma sa cadavrele sţiei sale Ana" al cpilului" 7n cele din urmă !iind ucis de rivalul săuC m$ 'stacDe" mare 7ncercând să-$i salveze +anii de su+ saltea" !uraţi de 9tănică Raţiu" 7n >nigma tiliei?. 'e mesa# transmit autrii care au creat aceste persna#e tragice
Te$: Ironi$
6ărerea mea este că irnia nu e pe placul nimănui. *e ce 6entru că pate !i vr+ă usturătare" care vizează vreun de!ect" +at#cură la adresa cuiva" care pate !i #ignitare $i care pate atrage după sine ură din partea celui8 celei care a !st irnizat8ă. =n primul rând" irnia este !rmă de a critica" de a satiriza" vicii" de!ecte" mravuri" a$a cum se +servă adesea 7n cărţi" 7n special 7n pere cu tematică satirică" unde irnia" cDiar $i autirnia au rlul de a crecta" de a 7ndrepta gre$elile" prducând e!ecte cmice. Acl sunt irnizate di!erite persna#e" care până la urmă" se regăsesc" su+ un cDip sau altul" 7n atâţia ameni. 'itind scrierile lui n 'reangă" .2.'aragiale sau ale altr autri care au ales adesea irnia ca armă 7mptriva cmprtamentului necivilizat al unr eri" 7ţi dai seama că numai talentul artistic !ace ca persi!larea să !ie su+tilă" su+7nţeleasă" cu tâlc. =n al dilea rând" dacă este să ne raprtăm la situaţii reale" la irnia 7ntre prieteni" clegi" 7ntre alte categrii sciale" ea pate !i una u$ară sau una care să rănească" alterând relaţiile interumane" pentru că unii >nu $tiu de glumă?" dacă gluma este" de !apt" vr+ă grslană" nu irnie !ină" valată" care să atenueze un eventual cn!lict. *e exemplu" uneri" un pr!esr irnizează câte un elev" care se simte rănit" #ignit" dar pr!esrul a 7ndreptat irnia cntra cuiva pe care 7l ia !arte 7n seris... 'u alte cuvinte" pr!esrului cDiar 7i pasă de elevul pe care l-a irnizat" cDiar vrea să 7ndrepte gre$elile cpilului !lsind aceste >săgeţi?" care" !ără dar $i pate tre+uie să !ie de atenţinare" de avertizare" su+tile" valate" pentru ca >rana? să nu dară" ci dar >să vindece? gre$eala. =n cncluzie" eu cred că irnia" această" aparentă >ură?" este" de !apt" cale" pate nu 7nttdeauna e!icientă" de a te precupa 7n md real de sarta unra" pe care" spre +inele lr" 7i iei 7n seris.
Mo#elul nr) *0
Te$: S'r'ci$
iDai minescu exprima un trist $i amar adevăr prin a!irmaţia lui >6ezie-sărăcie?" care explica !aptul că tată truda sa" tată dăruirea" tt talentul" adunate 7n prcesul de creaţie" 7n pera sa" nu i-au adus +ene!icii materiale. Astăzi 7nsă" pezia eminesciană este >cmară?" +găţie spirituală a literaturii nastre" căci vr+a lui :udr ără minescu am !i mai alt!el $i mai săraci.? 6e de parte" eu cnsider" asemenea genialului pet rmân" că >sărac e cel ce se simte sărac?" pentru că unii ameni ricât ar avea tt se cnsideră săraci" le tre+uie neapărat mai mult decât au" !iind precupaţi dar de partea materială a vieţii" care" uneri 7i +sedează" cautând mereu să acumuleze +unuri materiale" ignrând cu ttul că mul are $i altă valare" dată de caracterul său" de educaţia sa" de realizările sale. mprtant este ce lasă !iecare 7n urmă. minescu a devenit nemuritr prin arta lui" mul +i$nuit" muritr" pate cntri+ui $i el la perpetuarea speciei" la cnstruirea civilizaţiei" !ără 7ndială" având menire pe pământ. 6e de altă parte" sărăcia este stare neplăcută" nedrită" cDiar temprară. 6ărerea mea este că tre+uie să te lupţi cu ea" dacă e$ti 7n putere să munce$ti" să 7nveţi" să-ţi depă$e$ti cndiţia" sau s- accepţi cu demnitate dacă sănătatea" vârsta" 7ţi reduc existenţa la stare precară. *e asemenea" există persane care sunt retri+uite mdest" prin natura pr!esiei lr" dar nu disperă" 7ncearcă să depă$ească mmentele grele" să găsească satis!acţie 7n munca lr" să-$i preţuiască !amilia" prietenii. =n cncluzie" cnsider că un individ pate !i sărac din punct de vedere material" dar +gat din punct de vedere spiritual. Mo#elul nr) *1
Te$: A#ir$ţi$
=n pinia mea" sentimentul de admiraţie este exprimat adeseri !aţă de natură" de persna#e sim+lice 7n scrieri literare de către autri" dar cDiar $i de ameni +i$nuiţi" 7n di!erite 7mpre#urări ale vieţii. 'u certitudine" există atâţia ameni care admiră persană8 persnalitate pe care iau ca mdel pentru a-$i cnstrui prpria persnalitate. =n primul rând" ar tre+ui ca amenii să-$i 7ndrepte atenţia $i" evident" admiraţia spre natură" s- preţuiască pentru că ea este sursă inepuiza+ilă de re!acere" de relaxare" de vitalitate. *e exemplu" atunci când ne plim+ăm" 7n parcuri" pe cărări de munte" pe pla#ele 7nsrite" inevita+il admirăm !rumuseţile naturii@ un răsărit sau un apus de sare" pmii 7n!lriţi $i 7nmiresmaţi la 7nceputul primăverii" marea calmă sau +răzdată de valuri" crestele 7nzăpezite" un curcu+eu după plaie" căderea !runzelr verzi" gal+ene" arămii" tamna. =n al dilea rând" admiraţia nastră se pate 7ndrepta către persnalitate !arte cunscută dintrun dmeniu" care ne interesează pentru evluţia nastră. *e pildă" multe !etiţe admiră pe campiana lumii la gimnastică" 4adia 'măneci" pentru rezultatele ei de excepţie" $i 7ncearcă $i ele" având- drept mdel" să atingă ni per!rmanţe. *e asemenea" exemple de urmat $i de admirat pt !i cântăreţii" dansatrii" actrii care au un talent dese+it" care !ac artă din pr!esia lr. 9e $tie că ast!el de arti$ti devin mdele pentru generaţiile tinere" care tre+uie să 7nţeleagă că succesul" cele+ritatea nu se cuceresc decât prin muncă susţinută" e!rt" sacri!iciu. 6rin urmare" $tiind să admirăm ceea ce este !rums 7n natură" 7n anumiţi ameni" nu neapărat cele+rităţi" ci cDiar 7n prprii părinţi" putem spune că" prin admiraţie" ne 7m+găţim su!lete$te $i avem 7n viaţă cele mai +une călăuze. Mo#elul nr) *4
Te$: Deocr$ţi$ ;i li&ert$te$
*upă cum se $tie" demcraţia 7nseamnă !rmă plitică de rganizare a scietăţii" 7n care puterea este exercitată 7n di!erite !eluri de masele largi ale pprului" iar li+ertate 7nseamnă psi+ilitatea de a acţina după prpria vinţă sau drinţă. Aceste duă cncepte sunt 7n strânsă legătură $i presupun un cmprtament" cnduită care ţin seamă de legile eticii.
6e de parte" eu cred că am+ele cncepte" atât demcraţia cât $i li+ertatea" nu sunt 7nţelese cum se cuvine 7n scietatea cntemprană. pinia mea este că nu 7n tate statele demcratice masele ppulare cDiar 7$i exercită puterea" dearece de multe ri ale$ii neamului" reprezentanţii pprului" vtaţi 7n di!erite structuri plitice" cum ar !i" de pildă" 6arlamentul" uită de interesele naţiunii $i urmăresc interesele persnale" mani!estând a+ateri grave de la nrmele mralităţii. 6e de altă parte" eu cnsider că amenii 7nţeleg gre$it !rmele de mani!estare a li+ertăţii. *e exemplu" li+ertatea de exprimare nu presupune să spui rice" ricând" ricum" !iind necesară autcenzură. 2i+ertatea de a gândi este ne7ngrădită" dar $i aceasta ar tre+ui să ilustreze maturitatea !iecărui individ. 2i+ertatea mului de a-$i mani!esta cultul religis este altă cucerire a demcraţiei. =nsă" de mai multe ri" se +servă $i aici tendinţa unr adepţi de a-$i prpaga cultul religis" de a crea przeliţi sau de a trage !lase de pe urma lui. =n cncluzie" nu există demcraţie >per!ectă?" iar 7n numele li+ertăţii se !ac adeseri mari erri" dar ar tre+ui cultivate cu mai multă insistenţă" 7n !amilie" 7n $cală" 7n scietate" principiile mralităţii" care cnstruiesc caracterul integru al individului. Mo#elul nr) *5
Te$: Munc$
=n pinia mea" la +aza tuturr realizărilr 7n viaţă se a!lă munca" activitate susţinută" de !iecare individ 7n dmeniul lui pr!esinal. u cred că munca este antiddul plictiselii" sărăciei" !ricii de singurătate" e$ecului persnal. 6e de parte" eu cred că numai munca pate aduce satis!acţii materiale sau spirituale. 'u certitudine" este mare 7mplinire pentru un cercetătr" 7n dmeniul medical" care" printr- muncă stăruitare" reu$e$te să descpere un vaccin 7mptriva unei +li incura+ile" deci să 7nvingă 7nsă$i martea $i să ai+ă" ca urmare a activităţii sale" un salariu respecta+il" aprecierea clectivului" +ucuria succesului. 6e de altă parte" cnsider că pentru rice examen pe care tre+uie să-l susţinem 7n viaţă" este neapărat necesară pregătire slidă" muncă seriasă" pentru a 7nregistra rezultatul drit. 9pre exemplu" un candidat la examenul de +acalaureat" tre+uie să se pregătească din timp" să !ie perseverent" mtivat să +ţină un rezultat cât mai +un. Ast!el" va avea marea satis!acţie că reu$ita se datrează unui studiu individual susţinut" unui e!rt persnal" care este apreciat de tţi. =n cncluzie" numai prin muncă cnsecventă" rice persană 7$i pate atinge idealul către care aspiră 7n viaţa sa" numai prin muncă pate 7nvinge greutăţile vieţii" se pate realiza pe plan pr!esinal" pate avea succese de care să se +ucure. Mo#elul nr) *7
Te$: Con#iţi$ $rti,tului
pinia mea este că rice artist (scriitr" pictr" sculptr" muzician" actr etc.) este dăruit de *umnezeu cu un Dar pe care el" prin e!rt creatr" 7l pune 7n valare" 7mplinindu-$i menirea pe acest pământ" aceea de a dărui amenilr +ucurie" de a le cultiva gustul pentru !rums" pentru +ine" pentru adevăr. 6e de parte" eu cred că artistul este un creatr demn de respect $i de preţuire pentru valrile spirituale pe care le !eră umanităţii căreia 7i arată" prin ideile" cnvingerile" idealurile lui artistice" cum ar !i" spre exemplu" cele+rul cmpzitr rmân erge nescu" un artist care a !ăcut ţara nastră cunscută 7n tată lumea. uzica sa 7nălţătare" puternic amprentată de spiritul speci!ic rmânesc" prduce" !ără 7ndială" armnie" !ericire $i pace. 6e de altă parte" artistul transmite mesa#ele sale prin 7ntreaga peră tuturr amenilr pe care 7ncearcă să-i educe" să-i sensi+ilizeze" !ăcându-i să preţuiască +unurile spirituale care" spre dese+ire de cele materiale" sunt trainice" etern vala+ile. 'nsider că artistul nu lucrează dar cu materialul din care se plămăde$te creaţia sa- cuvântul" vpseaua" marmura" sunetul etc.- ci $i cu su!letul mului pe care 7l mdelează" 7l 7n!rumuseţează" 7l !ace mai puternic $i armnis. =n cncluzie" apreciez că artistul" de atâtea ri văzut ca un demiurg al universului pe care 7l creează" are menire dese+ită" aceea de a !eri umanităţii $ansa de a !i !ericită" de a trăi 7n pace.
Mo#elul nr) +8
Te$: 6$ili$
pinia mea este că !amilie pate !i unită prin educaţie" prin iu+ire" prin 7ncredere" prin respect. 'u siguranţă că" 7n mi#lcul unei !amilii unite" rice individ are +ună evluţie scială" rice individ se simte prte#at" 7ncura#at" apreciat. =n primul rând" !amilie unită se simte !ericită atunci când $tie să se +ucure de !iecare zi dată de *umnezeu" de rice reu$ită a mem+rilr ei ricât de mică ar părea. 6r+a+il că unei !amilii 7i sunt su!iciente >+ucuriile ei mici" a$a cum sunt ele? după cum a!irmă scriitrul :udr u$atescu" ca să se simtă puternică" ecDili+rată" statrnică. ast!el de !amilie se +azează pe relaţii trainice de a!ecţiune" de 7ncredere" de respect 7ntre tţi mem+rii ei. *e exemplu" dacă !amilia este rganizată" unită $i la +ine $i la greu" dacă pune preţ pe caracter" pe educaţie sănătasă" cpiii imită mdelul !erit de părinţi $i cresc puternici" cu un cmprtament ecDili+rat" cu persnalitate de 7nvingătr. =n al dilea rând" dacă 7n !amilie intervin +anii" la care mem+rii pt râvni" s-ar putea ca !amilia să treacă prin mmente z+uciumate sau cDiar se pate !ărâmiţa" se pate distruge. *e exemplu" +ăieţii cei mari ai lui lie rmete" drnici să câ$tige un +an mai u$r" să ducă un trai mai +un ca 7n satul lr" pleacă la ra$" spre regretul tatălui lr. Ast!el !amilia rmeţilr se destramă pas cu pas. 6atima pentru avere" pentru m$tenirea avarului 'stacDe iurgiuveanu" 7i determină pe tţi cei din !amilia sa" sra Aglae" cpiii acesteia" ginerele ei" 9tănică" să râvnească la +anii lui $i 7ntr-un !inal" !amilia să se destrame" !iecare mergând pe drumul său. 6rin urmare" atât 7n pere literare cât $i 7n viaţa nastră +i$nuită" ctidiană" au existat $i există !amilii 7n care dmnesc lini$tea $i armnia" unite prin idealuri mărunte" dar care nu dez+ină" a$a cum au existat $i există !amilii măcinate de patimi" de ură" de invidie care le distrug 7n timp. Mo#elul nr) +*
Te$: Ne#ret$te$
pinia mea este că nedreptatea caracterizează relaţiile interumane" cDiar dacă pusul ei" dreptatea" este principiul care tre+uie" printre altele" să guverneze aceste relaţii. 6e de parte" se pate vr+i de nedreptate scială" !ăcută unr categrii de ameni care nu se +ucură de acelea$i drepturi cu semenii lr. u $tiu că tţi amenii au acelea$i drepturi" de aceea se $i vr+e$te de drepturile mului care tre+uie respectate. *e exemplu" dreptul la exprimare" la gândirea li+eră" dreptul la 7nvăţătură" la alegerea prpriei cn!esiuni religiase" la asciere etc. sunt dese+it de imprtante.*acă ele nu sunt respectate $i amenii se simt lezaţi" !rustraţi" marginalizaţi" cu siguranţă se prduce nedreptate. A$a se explică !aptul că 7n istria umanităţii mulţi au luptat" uneri cu preţul vieţii" pentru câ$tigarea drepturilr lr sciale" plitice" culturale 7n răscale" revluţii" răz+aie. 6e de altă parte" există situaţii 7n care unra li se acrdă merite pe care nu le au" sunt prmvaţi ameni incmpetenţi 7n diverse !uncţii +ine plătite sau primesc premii" diplme" aprecieri" nu pentru rezultatele muncii lr" pentru calităţile lr de excepţie" ci pentru că sunt prte#aţi de !rţe sus-puse care 7i manipulează după prpria drinţă ri după prpriul interes. 'nsider că ast!el se !ace nedreptate celr care ar merita cu adevărat să !ie apreciaţi pentru trăsăturile lr mrale" pentru randamentul activităţii lr. 6ărerea mea este că vinvaţi sunt cei care prduc asemenea nedreptăţi $i ar tre+ui pedepsiţi" tra$i la răspundere" cu atât mai mult când vr+im de un stat de drept. =n cncluzie" amenii tre+uie să !ie crecţi" ne$ti" respnsa+ili" apărătri ai dreptăţii" ai egalităţii de $anse" ai drepturilr mului câ$tigate cu sacri!iciu de-a lungul istriei. Mo#elul nr) ++
Te$: V$lo$re$
pinia mea este că valarea se raprtează atât la ameni cât $i la +iecte" cărţi" instituţii etc. $i" ca urmare" există scară a valrilr de care tre+uie să ţinem cnt. 6e de parte" eu cred că valarea pate !i de tip material" pate avea un preţ" un cst" dar pate !i $i de rdin spiritual" măsurând calitatea ce caracterizează persane" +iecte" instituţii. *e exemplu" carte de valare are" desigur" un preţ care implică tate csturile pentru tipărirea ei" dar are $i serie de trăsături care evidenţiază@ este interesantă" atractivă" utilă" riginală" +gată 7n idei sau semni!icaţii" are un mesa# puternic" cu alte cuvinte" este valrasă.
6e de altă parte" cnsider că $i $cală are valarea ei" care nu este dată numai de 7n!ăţi$area exteriară" de !aptul că este un edi!iciu impzant" cnstruit după arDitectură clasică sau mdernă" +ine utilat din punct de vedere al resurselr materiale" ci este dată $i de resursa umană care activează acl. *e pildă" valarea unei $cli este măsurată 7n !uncţie de rezultatele elevilr care studiază acl" 7n !uncţie de >spiritul? care dmină 7ntreg persnalul didactic" adică de pasiunea acestuia dvedită 7n activităţile des!ă$urate cu elevii" de pr!esinalismul lui" de calitatea actului didactic. Gcala" 7n care pr!esrii sunt implicaţi 7n demersul educativ" sunt adevăraţi pr!esini$ti" sunt drnici de per!ecţinare $i de autdepă$ire" este $cală +ună" apreciată $i...valrasă. 6rin urmare" valarea este dată de ameni prin ceea ce sunt" prin ceea ce !ac" prin admiraţia +ţinută din partea celrlalţi. Mo#elul nr) +.
Te$: Putere$ cu2
u cred că" 7ntr-adevăr" cuvântul are !rţa de a dmina !iinţă@ un cpil ascultă cuvântul părintelui său" cuvântul având un e!ect puternic asupra evluţiei lui" putând să-l rănească >ca armă? până 7n adâncul su!letului" mai mult decât rice altă pedeapsă ri putând să-l stimuleze" să-l 7ncura#eze. =n primul rând" după cum $tim" 7n Ei+lie se a!irmă că >2a 7nceput a !st cuvântul?" acesta !iind !undamentul cmunicării interumane" spirituale" dar $i al na$terii universului" lumea !iind creată prin !rţa lgsului divin $i a luminii. *e asemenea" sunt ameni care pt stăpâni pe semenii lr sau di!erite situaţii prin cuvânt. A$a este" de pildă" lie rmete care 7$i dmină !amilia" pe cnsăteni" prin vr+ele sale mucalite" irnice" su+tile" unele dintre ele adevărate >arme? 7ndreptate 7mptriva prstiei" 7ngâm!ării" rgliului celr din #urul lui. l este drnic să găsească 7n prea#ma sa un m căruia să i se adreseze 7n md inteligent" punându-$i 7n valare persnalitatea atipică de ţăran. =n al dilea rând" cuvântul nu are dar putere +ene!ică" pzitivă" cnstructivă ci" 7n anumite cazuri pate in!luenţa negativ" ne!ast persană8 vietate. Aici pt !i amintite !ie descâtecele" !ie +lestemele" care 7nsţite de ritualuri magice pt avea e!ecte asupra unr !iinţe umane sau animale. *e exemplu" cpilul din pemul >*upă melci? de n Ear+u" descântă melcul" ne!iind cn$tient de !rţa cuvintelr sale amăgitare" care determină mica vietate să-$i părăsească ccDilia $i să piară din cauza !rigului. =n cncluzie" cuvintele pt !i !lsite ca 7ntr-un simplu >#c de arti!icii?" care se aprind $i dispar rapid" !ără să a!ecteze pe cineva" eventual dar să 7ncânte. =nsă vr+ele pt !i ca ni$te săgeţi neiertătare care a!ectează mul" ri pt !i 7ndemnuri $i laude care au e!ect +ene!ic asupra lui. Mo#elul nr) +/
Te$: In2i#i$
pinia mea este că mul excepţinal este acea persnalitate ie$ită din cmun" care cntri+uie 7n md ma#r la +inele general prin 7ntreaga sa activitate" având multe 7mpliniri" realizări" succese. aţă de un ast!el de m" de regulă" semenii săi mani!estă !ie admiraţie" 7ncercând eventual să-l ia ca mdel" !ie invidie" un sentiment" la urma urmei" menesc" explica+il" dar repr+a+il. 6e de parte" un m invidis este un m mescDin" răutăcis" egist" cu su!let trăvit. l 7$i pizmuie$te rudele" aprpiaţii" clegii" cunscuţii pentru reu$itele lr materiale sau spirituale" pentru pziţia sci-pr!esinală" pentru ceea ce au realizat" până la urmă" prin munca" e!rtul" ideile" priceperile lr. =n !nd" 9pânul" persna#ul negativ creat de n 'reangă" este plin de invidie pentru că lui Farap-Al+ 7i este Dărăzită 7mpărăţie" !apt care-l determină să !acă ttul pentru a-l 7mpiedica să-$i atingă ţelul. 6e de altă parte" invidisul se 7ncadrează 7ntr- tiplgie umană larg răspândită" !iind 7nveninat de succesele altuia8 altra" ceea ce 7nseamnă că" de !apt" se luptă cu !rustrările" cu neputinţele $i e$ecurile sale. ;n alt exemplu" pentru a 7nţelege acest tip uman" pate !i cazul petului Alexandru acednsHi" care l-a denigrat pe iDai minescu" crezând ast!el că 7i pate diminua sau minimaliza persnalitatea de geniu" iar el s-ar a$eza pe piedestalul nemuririi 7n lcul său. 4u a !st necesară această atitudine de invidie din partea tereticianului peziei mderne rmâne$ti" dearece avea să cupe lcul său +ine meritat 7n literatura nastră.
=n cncluzie" mul invidis nu are !rţa să $tir+ească din meritele mului excepţinal" dimptrivă" este psi+il ca invidia să radă din prpria persană sau persnalitate" ceea ce nu-i aduce acesteia cinste" nare" demnitate. Mo#elul nr) +0
Te$: Tiul
=n pinia mea timpul este suveran" ne guvernează existenţa $i se măsară di!erit@ pentru univers el se măsară la in!init" pentru umanitate" cu ra8ceasul...=n timpul vieţii sale" un individ are prtunitatea să se dezvlte" să cunască $i să se autcunască" să se de!inească" să prspere" să-$i cnstruiască persnalitatea" să evlueze 7n raprt cu 7nainta$ii lui. 6e de parte" individul este supus timpurilr 7n care trăie$te" existenţa sa !iind guvernată de tate scDim+ările plitice" istrice" sciale" ecnmice" care se prduc 7n scietate. *e exemplu" amenii de astăzi sunt dminaţi de !rţa +anului" nu au repere mrale sau valri" mdele" care să-i călăuzească 7n viaţă. i visează dar la realizări materiale" !inanciare" la +unăstare trecătare. =n md cert" mulţi dintre ei rămân la acest nivel. 6e de altă parte" sunt indivizi care 7n di!erite dmenii" sunt receptivi la tt ceea ce este nu" sunt interesaţi de viaţa spirituală $i mulţi dintre ei 7$i !ac un nume prin realizările" ideile" aspiraţiile lr. 'red că 7nsu$i ugen 2vinescu este un exemplu" pentru epca 7n care a trăit" 7n sensul că" din punct de vedere idelgic" cultural" el a 7nţeles că 7n periada inter+elică" prin sincrnizarea vieţii culturale rmâne$ti cu cea apuseană" exista psi+ilitatea unei 7nniri" unui prgres" unei alte trepte a devenirii nastre nu numai culturale. 6rin urmare" timpul nu stă pe lc $i indivizii tre+uie să accepte scDim+ările" uneri radicale" să !ie 7n pas cu nile cuceriri ale umanităţii" !ie ele teDnice" $tiinţi!ice sau culturale" pentru că numai 7n acest !el se pate vr+i de civilizaţie $i prgres. Mo#elul nr) +1
Te$: Art$
6ărerea mea este că arta8 artele cupă" de veacuri" un lc 7nsemnat 7n viaţa spirituală" !iind un tezaur nepreţuit al umanităţii" !ie că mă re!er la literatură" pictură" sculptură" teatru" dans" arte cunscute de secle" !ie că amintesc cinematgra!ia" artă a timpurilr mderne. u cred că" 6aul auguin" artist renumit" are dreptate atunci când a!irmă că arta se creează ri prin imitaţie" ri prin invaţie. 6e de parte" 7ntr-adevăr" literatura nastră a avut mmente când s-a +azat pe imitaţii" care au !st cm+ătute. *e exemlu" 7n periada pa$ptistă" 7ndrumătrul cultural iDail Igălniceanu era cnvins că traducerile $i imitaţiile nu 7nseamnă literatură riginală $i" prin urmare" a lansat un prgram de prmvare a literaturii rmâne" cuprinzând direcţiile ei de dezvltare" susţinute 7n primul număr al revistei >*acia literară?" din 1/0. A$a a apărut nuă generaţie de scriitri" de !actură rmantică" care a cntri+uit la relansarea literaturii nastre. 6e de altă parte" 7n epca inter+elică" cDiar dacă ugen 2vinescu prpune legea imitaţiei 7n prcesul de sincrnizare a literaturii nastre cu cea eurpeană" ttu$i atunci sunt prmvate estetici ni" mderne" de către scriitrul 'amil 6etrescu $i alţi autri din generaţia sa. *e pildă" 7n pezie este cunscut renumele pe care $i l-a !ăcut petul :udr ArgDezi care a revluţinat lim+a#ul artistic prin prmvarea >esteticii urâtului?" anunţată 7n arta petică >:estament.? l" asemenea lui iDai minescu" 7n periada marilr clasici" asemenea lui 4icDita 9tănescu 7n epca nemdernistă" a cntri+uit 7n md ma#r la rede!inirea lim+a#ului petic" !iind un invatr" un artizan al cuvântului. 'a urmare" artă cum este literatura s-a scDim+at prin e!rtul creatr al arti$tilr de valare pe care ni i-am apreciat 7n !iecare periadă pentru invaţiile lr care" !ără 7ndială" le-au marcat riginalitatea stilului.
Mo#elul nr) +4
Te$:Uorul
u cred că umrul este stare de spirit" că umrul caracterizează un m #vial" descDis" inteligent" dtat cu simţ ascuţit de +servaţie a celr din #urC un m care 7nţelege gluma" anecdtaC un m capa+il să accepte >acele? sau >săgeţile? umristice 7ndreptate spre el" ri spre alţiiC un m care să ai+ă" a$a cum se spune" >simţul umrului.? Acesta este strâns legat $i de alte 7nsu$iri ale mului@ sclipirea minţii" spntaneitate" !ler" cuna$terea psiDlgiei umane. 6e de parte" umrul pate !i de srginte ppulară" !amiliară" umr sănăts" transmis prin vr+a mucalită" pzna$ă" prin u$ară irnie sau cDiar prin autirnie su+tilă" care să creeze vie +ună" stare de veselie" de +ună dispziţie. 9pre exemplu" scrierile lui n 'reangă sunt pline de pagini 7ncărcate cu ast!el de pr+e ale umrului" care reies din lim+a#ul !lsit" adică din anumite cm+inaţii de cuvinte nea$teptate" din situaţii Dazlii" din expresii $i lcuţiuni" din prver+e $i zicale intrate 7n vca+ularul multra@ ><r+a lungă- sărăcia mului?" >2a plăcinte" 7nainteJ 2a răz+i" 7napi...? etc. 6e de altă parte" umrul nu este dar apana#ul scriitrilr" ci $i al amenilr +i$nuiţi pe care natura i-a 7nzestrat cu acest Dar... u cnsider că umrul pate !i cnsiderat armă cu a#utrul căreia se 7ndreaptă gre$elile" de!ectele" viciile amenilr. ste adevărat că nu tţi au simţul umrului $i se pate să 7ntâlnim persane care nu psedă această >calitate?" care se simt #ignite" !ensate" $i devin rancDiunase când se !ac aluzii glumeţe pe seama lr. *e asemenea" a$a cum a!irmă 7nsu$i cele+rul scriitr rus" *stievsHi" umrul presupune >agerimea spiritului?" deci isteţime a spiritului" atât a celui care emite vr+a plină de Daz" dar $i a celui spre care se 7ndreaptă. A$adar" a avea umr" a 7nţelege vr+ele de duD" tâlcul glumelr" anecdtelr" sensul unr expresii 7nseamnă a avea un spirit receptiv" a avea !ire veselă" sclipiri de inteligenţă" creativitate" imaginaţie" 7nsu$iri pe care" dacă nu le ai" cred că le pţi cultiva" citind" răscitind $i iar citind. Mo#elul nr) +5
Te$: =roliul
=n pinia mea rgliul este trăsătură de caracter care semni!ică mândria !ără #usti!icare" egismul unei persane" drinţa ei de mărire" de putere" de cucerire a unr +iective" eventual la cncurenţă cu alţi indivizi. 6e de parte" cred că rgliul se pate mani!esta 7ntr- relaţie de cuplu" 7n care se cnslidează anumite sentimente" ca de exemplu" 7n situaţia celr di tineri" Gte!an $i la" persna#ele din rmanul lui 'amil 6etrescu" >;ltima napte de dragste" 7ntâia napte de răz+i?" 7n care erul trăie$te experienţă de dragste" născută dintr- am+iţie" 7nrudită cu rgliul @ >... eram pătima$ iu+it de una dintre cele mai !rumase studente" KLM cred că acest rgliu a cnstituit +aza viitarei mele iu+iri.? 6e de altă parte" există rgliul pr!esinal" pe care 7l cnsider" 7ntr- arecare măsură" creatr $i #usti!icat. =n argumentarea acestui punct de vedere" se pate !ace apel la cazul indivizilr care dresc" prin pr!esia lr" prin munca lr susţinută" prin e!rturile lr intelectuale" să-$i demnstreze creativitatea" spiritul de cmpetiţie" cmpetenţa" ceea ce implică un si de rgliu" uneri exagerat sau nemăsurat" pentru a-$i atinge idealurile. =n cncluzie" 7n rice situaţie" rgliul reprezintă Dipertr!ie a eului" !rţă uneri cDiar distructivă sau !rţă creatare din punct de vedere pr!esinal" plan 7n care unii ameni au am+iţia de a se a!irma" de a le !i recunscute meritele pr!esinale. Mo#elul nr) +7
Te$: Greut'ţile 2ieţii
u cred că vicisitudinile vieţii sunt inerente" că rice m are parte 7n existenţa sa de greutăţi" de +stacle" de !rământări" de impasuri. mprtant este 7nsă cum depă$e$te !iecare m aceste mmente di!icile din viaţa sa" cât de puternic este caracterul său pentru a reu$i să le 7nvingă. =n primul rând" sunt de părere că" 7n md cert" existenţa nastră este de cele mai multe ri luptă cu greul" cu răul" cu prvcările.
4umai prin educaţie" prin autcntrl" printr- #udecată ecDili+rată" prin !rţa cuvântului" prin a#utrul prietenesc" există psi+ilitatea ca !iecare dintre ni să depă$ească un mment tensinat. *e exemplu" un elev 7n ultima clasă de liceu" tre+uie >să lupte? pentru a prmva examenul de +acalaureat ceea ce presupune studiu" ră+dare" perseverenţă. =n al dilea rând" atingerea unui scp" al unui ideal 7n viaţă" presupune parcurgerea unui drum anevis" presărat cu +stacle" ce pt !i trecute dacă persana are anumite calităţi" capacităţi" care să-l trans!rme 7ntr-un 7nvingătr. *e pildă" Farap-Al+" 7n >lupta? lui de a a#unge 7mpărat" 7ntâmpină multe +stacle" dar trece pr+ele pentru că este cura#s" tenace" $tie să-$i !acă prieteni de 7ncredere" care să-l a#ute la mmentul prtun. 6rin calităţile sale" Farap-Al+ 7$i va atinge ţelul. A$adar" rice m tre+uie să $tie" să 7nţeleagă $i să se pregătească pentru experienţele vieţii" care uneri pt !i dure" dar care pt !i depă$ite printr-un cumul de trăsături mrale $i psiDice" +ine cultivate 7n !amilie" 7n $cală" 7n scietate. Mo#elul nr) .8
Te$: Denit$te$
6ărerea mea este că demnitatea ţine de caracterul indivizilr care pt să !ie !rţaţi de 7mpre#urări să ia anumite decizii" mai mult sau mai puţin !avra+ile pentru ei. 6e de parte" eu cred că 7n mmente grele ale vieţii" există indivizi neviţi să plece capul" să-$i calce pe principii" pe demnitate $i nare pentru a ie$i din impas. estul 7nsă nu tre+uie să a#ungă până la umilire" până la 7n#sire sau până la pierderea ttală a demnităţii" a li+ertăţii. ără 7ndială" +ierul ţc" luptă să câ$tige 7ncrederea lui Alexandru 2ăpu$neanul" !iind supus" smerit" dar a#unge să se umilească $i să se lamenteze 7n 7mpre#urări delc !avra+ile lui" pierzându-$i demnitatea. 6e de altă parte" istria nastră cnsemnează anumiţi cnducătri ai ţării" ca de exemplu" 'nstantin Erâncveanu" care 7n !aţa turcilr nu $i-a plecat capul" nu s-a smerit" plătind cu viaţa sa $i a !iilr săi apărarea credinţei străm$e$ti. *e asemenea" eu cnsider că $i situaţia tragică a lui Apstl Elga" persna#ul din rmanul >6ădurea spânzuraţilr? de 2iviu Re+reanu" pate !i cmentată 7n acest cntext" amintind că $i el 7n 7mpre#urări dramatice a !ăcut alegere crucială pentru el" mergând până la sacri!iciul de sine" nu a#ungând la sacri!iciul celr din neamul său. =n cncluzie" eu sctesc că depinde de caracterul" de educaţia" de structura interiară a !iecăruia dintre ameni" dacă 7$i pierd sau nu demnitatea" 7n !uncţie de cum acţinează 7n cele mai teri+ile circumstanţe ale vieţii" dar că ttu$i nu tre+uie să uite că mai presus de tate sunt@ narea" demnitatea" li+ertatea. Mo#elul nr) .*
Te$: Atitu#ine$ tinerilor %$ţ' #e lectur'
*in punctul meu de vedere" a citi carte presupune timp" mai precis" alcarea unui timp din prgramul a$a-zis li+er al tinerilr de azi.citi?" spre exemplu" peră literară pe care au de studiat la $cală. i pre!eră varianta >scurtă?" de#a prelucrată" a re!eratului de pe nternet sau vizinarea unui !ilm-ecranizare care să suplinească lectura. ste recmanda+ilă această variantă ată 7ntre+are asupra căreia ar tre+ui re!lectat. 6e de altă parte" tinerii sunt atra$i $i de alte >mira#e? cu care 7$i cupă timpul li+er@ vizinarea unr emisiuni sau !ilme la televizr" care se remarcă" de regulă" prin prstul-gust sau vulgaritatea lim+a#ului. *e asemenea" sunt mulţi tineri antrenaţi 7n practicarea unr sprturi pre!erate $i 7$i cnsumă timpul pentru pregătirea cmpetiţiilr. =n cncluzie" atitudinea mani!estată de adlescenţi !aţă de lectură este una de respingere sau de re!uz" dearece implică mai mult timpC ei găsesc mduri mai rapide $i mai utile de a-$i 7m+găţi cun$tinţele sau de a se distra.
Mo#elul nr) .+
Te$: A2$nt$>ele ;i #e?$2$nt$>ele c$lcul$torului
*in punctul meu de vedere" calculatrul este descperire epcală care a in!luenţat !arte mult viaţa tuturr amenilr de pe pământ" 7n ultimul timp" dar care are" evident" avanta#ele $i dezavanta#ele lui. ;n prim argument se re!eră la avanta#ele aduse mului care lucrează la calculatr@ 7$i găse$te repede $i u$r in!rmaţiile de care are nevie" 7$i cmpletează cun$tinţele" 7$i !ace prieteni prin reţelele de scializare" se delectează cu #curile pre!erate" ascultă muzica pre!erată" descarcă pzele din aparat alcătuindu-$i adevărate al+ume de amintiri. Al dilea argument vizează dezavanta#ele prduse de !lsirea calculatrului $i a internetului" 7n special de către tinerii care 7$i pierd vremea 7n !aţa lui având ca scp dar scDim+ul de mesa#e cu !el de !el de prieteni sau #curile distractive" pre!erate. *ezavanta#ul nu cnstă dar 7n pierderea timpului preţis pentru des!ă$urarea altr activităţi necesare" dar $i 7n +seală" slă+irea vederii dată cu trecerea timpului" +ezitate (unii mănâncă 7n !aţa calculatrului)" lipsa mi$cării" a exerciţiului !izic 7n aer curat" care a!ectează sănătatea mului. =n cncluzie" 7ntre+uinţarea calculatrului are $i părţi +une $i părţi mai puţin +une" dar imprtant este" cred eu" ca !iecare să !ie cn$tient de ele $i să se prte#eze pe cât psi+il. Mo#elul nr) ..
Te$: Ne2oi$ #e $utocuno$;tere
6ărerea mea este că nevia de autcuna$tere a adlescenţilr este !arte imprtantă" dearece ei tre+uie să se cunască pe ei 7n$i$i" adică să-$i cunască ptenţialul" limitele" ast!el 7ncât să !acă !aţă prvcărilr vieţii. =ncă din AnticDitate este cunscut dictnul @ ?'una$te-te pe tine 7nsuţiJ?" pe care 7l am $i eu 7n vedere. 6e de parte" !iecare adlescent ar tre+ui să-$i evalueze prpria persnalitate" să decpere ce calităţi" ce precupări" ce pasiuni are pentru a !i capap+il să-$i aleagă meseria8 cariera ptrivită. *e exemplu" un tânăr care este talentat la muzică" tre+uie să-$i 7m+găţească talentul prin muncă" prin studiu seris" prin exerciţiu perseverent pentru a avea rezultatele drite. =ntr- situaţie asemănătare se a!lă" de pildă" un tânăr care se dedică sprtului sau actriei. 6e de altă parte" !iecare adlescent tre+uie să 7$i cunască psi+ilităţile intelectuale" capacitatea de autdepă$ire" de a reacţina pzitiv 7n !aţa +staclelr care pt apărea 7n viaţă. *e acea tinerii tre+uie să ai+ă 7ncredere 7n ei $i 7n ceilalţi care 7i 7ndrumă (părinţi" pr!esri" mentri)" siguranţă de sine" spirit realist" receptivitate la nutăţi. =n cncluzie" nevia de autcuna$tere are un rl extrem de imprtant 7n dezvltarea persnalităţii unui adlescent care 7$i alege drumul 7n viaţă. Mo#elul nr) ./
Te$: Prieteni$
=n pinia mea" prietenia este un tip de relaţie care se +azează pe mai multe sentimente" de respect" de dragste" de admiraţie" etc. mul este" 7n md cert" dinttdeauna" drnic să ai+ă prieteni" dacă se pate să !ie >prieteni de- viaţă?" un ideal nu mereu realiza+il. =n primul rând" sunt de acrd că există ni$te >legi nescrise? ale prieteniei adevărate@ respectul reciprc al partenerilr" 7ncrederea mani!estată unul !aţă de celălalt" sentimente de devtament" de dăruire" sinceritatatea" 7ntra#utrarea" cn!rm prver+ului@ >6rietenul la nevie se cuna$te?. *e exemplu" relaţii de prietenie sunt evidenţiate 7n +asmul >6vestea lui Farap-Al+? de n 'reangă" unde erul principal" !iind scia+il" cmunicativ" leagă cu u$urinţă prietenie cu al+inele" !urnicile" calul năzdrăvan" cei cinci tvară$i" care 7l vr a#uta să treacă peste +stacle8pr+e. =n al dilea rând" se pate vr+i despre relaţia de prietenie" de dragste dintre di parteneri de viaţă" care" dacă au pinii" principii" mentalităţi" pasiuni cmune" sunt cmpati+ili.
A$a se 7ntâmplă 7n cazul celr di tineri sţi" Gte!an $i la" din rmanul >;ltima napte de dragste" 7ntâia napte de răz+i?" de 'amil 6etrescu" tineri care se iu+esc necndiţinat cât timp sunt săraci $i al cărr maria# e$uează după ce in!luenţa +anului $i a antura#ului l-au alterat" l-au distrus. =n cncluzie" prietenia văzută 7n sens larg" pe diverse niveluri umane" se cnstruie$te pe anumite legi nescrise" dar $tiute de tată lumea" +azându-se" 7n md evident" pe di!erite sentimente" mani!estate reciprc. Mo#elul nr) .0
Te$: Cur$>ul
=n pinia mea" cura#ul este trăsătură mrală" caracteristică unr ameni care sunt capa+ili să 7n!runte greutăţile sau +staclele vieţii. =n md evident" a !i cura#s este calitate" 7nsu$ire pzitivă. 6e de parte" sunt cura#$i cei care nu ezită când prnesc la luptă pentru idee" din cnvingere" sau pentru a !i pe placul cuiva. *e exemplu" persna#ul Apstl Elga din rmanul >6ădurea spânzuraţilr? de 2iviu Re+reanu" pleacă la răz+i" 7nrlat 7n armata austr-ungară" pentru a demnstra iu+itei sale cât de cura#s este. 4umai că" va dezerta când sarta răz+iului 7l 7mpinge să tragă 7n prpriul ppr" ceea ce 7i va atrage martea prin spânzurare. 6e de altă parte" sunt ameni 7n #urul nstru care nu ezită să sară" cu mult cura# $i spirit de sacri!iciu" 7n a#utrul altr ameni a!laţi 7n mare pericl. *e exemplu" se cunsc atâtea cazuri 7n care unii ameni" cpii mai ales" sunt salvaţi !ie de la 7nec" !ie din incediu" de alţi ameni !arte cura#$i. 9au" de pildă" 7n pemul >2ucea!ărul?" FNperin" capa+il de sacri!iciu" din dragste" are cura#ul să-$i 7n!runte părintele pentru a !i muritr. ;n gest asemănătr !ace riga 'rNpt" care are cura#ul de a ie$i 7n sare" periculs pentru el" acţiune cu urmări cruciale asupra lui. =n cncluzie" atât 7n universul !icţinal cât $i 7n cel real" persna#ele" respectiv" amenii sunt pu$i 7n situaţii critice" 7n care tre+uie să dea adevărate pr+e de cura#. Mo#elul nr) .1
Te$: Mo#e,ti$
=n pinia mea" mdestia este trăsătură de caracter care presupune să !aci gesturi dese+ite !ără a te lăuda cu ele. =n primul rând" eu cred că un m mdest nu iese 7n evidenţă prin multe vr+e" neacperite de !apte" sau printr- ţinută vestimentară epatantă" prin gesturi !aţă de ceilalţi ameni" gesturi cu care să se laude. *upă cum se $tie" >2auda de sine nu mirase-a +ine?. *e exemplu" sunt ameni +gaţi care !ac gesturi carita+ile a#utând pe semenii lr săraci" !ără a-$i divulga numele" !ără a !ace vâlvă 7n presă pe seama acestr gesturi. =n al dilea rând" mdestia unei persane se re!lectă 7n !elul de a trăi" punând preţ pe valrile spirituale mai mult decât pe valrile materiale care sunt trecătare. *in păcate" 7n ziua de azi" dacă e$ti mdest" ceilalţi te interpretează gre$it" ceea ce arată că mdestia mai tre+uie cultivată atât 7n !amilie cât $i 7n $cală pentru 7nţelegere crectă a termenului $i a e!ectelr mdestiei asupra nastră. =n cncluzie" eu cnsider că mdestia este ca un +lazn al unei persane" pe care aceasta 7l partă !ără a se lăuda cu el" !ăcând gesturi de mărinimie !aţă de semenii săi. Mo#elul nr) .4
Te$: Reu;it$ "n 2i$ţ'
6ărerea mea este că reu$ita 7n viaţă reprezintă succesul" realizările" idealurile pe care un individ le pate atinge prin calităţile sale. =n primul rând" eu cnsider că rice m pate reu$i 7n viaţă" cu rice s-ar 7ndeletnici8 rice cupaţie ar avea" dacă mani!estă mereu perseverenţă" dacă 7$i dă silinţa să !acă ttul cât mai +ine" ceea ce este atât 7n avanta#ul lui cât $i 7n avanta#ul celrlalţi. *e exemplu" tatăl meu a reu$it să se realizeze pr!esinal prin studiu" prin muncă $i prin e!rt permanent. =n al dilea rând" după cum se spune printr- expresie" cunscută de multă lume" există $i >cDeia succesului? 7n viaţă" care cnstă" cnsider eu" 7n punerea 7n aplicare a 7nsu$irilr pe care le are un m@ vinţă" cura#" am+iţie" tenacitate" ră+dare" putere de muncă intelectuală sau !izică (depinde de pr!esie).
=n cncluzie" rice m se pate +ucura de realizări dese+ite 7n viaţa lui dacă ţine cnt de tate calităţile pe care le are $i dvede$te interes pentru dezvltarea prpriei persnalităţi. Mo#elul nr) .5
Te$: Per%or$nţ$
=n pinia mea" per!rmanţă 7nseamnă atingerea unui nivel 7nalt al deprinderilr" priceperilr 7ntr-un dmeniu" mani!estate de persană. =n primul rând" eu cred că per!rmanţa semni!ică succesul +ţinut de un individ" dar" dacă el nu 7$i 7ntreţine renumele prin reu$ite permanente" atunci per!rmanţă +ţinută la un mment dat pate rămâne singulară. *e exemplu" un sprtiv se pregăte$te timp 7ndelungat pentru a atinge un 7nalt nivel" adică per!rmanţă sprtivă care 7i aduce premii" diplme" medalii. *ar el tre+uie să dvedească $i 7n următarele cmpetiţii cât de pregătit este $i că a +ţinut !aima pe merit. =n al dilea rând" per!rmanţa se pate atinge $i 7n alte ramuri de activitate" cum ar !i dmeniul medical" 7n care există mulţi cercetătri care" prin muncă susţinută" descperă vaccinuri cntra unr +li incura+ile" !iind ast!el de !ls tuturr amenilr. =n cncluzie" rice persană care +ţine per!rmanţe 7n cariera sa pr!esinală tre+uie să depună permanent e!rturi !izice sau intelectuale pentru a se menţine 7n tp. Mo#elul nr) .7
Te$: T$lentul
=n pinia mea" prin talent se 7nţelege Darul 8darul primit de la divinitate" de către persană care are priceperi" a+ilităţi" imaginaţie" creativitate 7ntr-un dmeniu" de pildă" artistic. u cred 7nsă că talentul unei persane tre+uie descperit" cultivat" dezvltat cu a#utrul !amiliei" al $clii" al scietăţii. 6e de parte" există talentul de a scrie" de a picta" de a dansa" de a #uca teatru etc" ceea ce cn!eră unui individ prestanţă" recuna$tere" apreciere. :alentul !ace să strălucească numele cuiva atât 7n timpul existenţei sale cât $i după intrarea sa 7n ne!iinţă. ste su!icient să ne gândim la mari peţi ca minescu" ArgDezi" Elaga" pentru a !eri exemple din pezia rmânească. *ar pt adăuga pe 'nstantin Erâncu$i" un geniu al sculpturii sau pe 4iclae rigrescu" un pictr excepţinal. 6e de altă parte" cnsider că talentul nu se mani!estă dar 7n arte sau 7n sprt" ci $i 7n alte pr!esii pentru care acei ameni care le des!ă$ară tre+uie să ai+ă Dar" vcaţie. Ace$ti ameni sunt" cred eu" medicii" pr!esrii" pliţi$tii" avcaţii etc. :udr ArgDezi" 7n arta petică >:estament? exprimă clar" dar prin intermediul unr meta!re" ideea că pe lângă talent (>slva de !c?) artistul tre+uie să depună $i un e!rt" un sacri!iciu (>slva !ăurită?) 7n ideea ca activitatea să !ie 7mplinită. deea petului este aplica+ilă tuturr celr talentaţi. =n cncluzie" degea+a cineva este 7nzestrat cu talent" căci" dacă nu $i-l cultivă" nu 7nvaţă" nu lucrează perseverent" nu depune e!rturi să-$i pună 7n valare talentul" acesta se pate irsi. Mo#elul nr) /8
Te$: Con%lictul #intre ener$ţii
=n pinia mea" cn!lictul dintre generaţii este pr+lemă mani!estată dinttdeauna" pentru că 7nseamnă disputele dintre părinţi $i cpii. *e alt!el" cn!lictul dintre generaţii este prvcat pe di!erite aspecte" iz+ucne$te din diverse mtive. 6e de parte" 7ntre părinţi $i cpii pt exista ne7nţelegeri 7n privinţa genului de muzică agreată de !iecare parte" dar $i 7n privinţa stilului vestimentar" mdului de petrecere a timpului li+er etc. 9e spune că >gusturile nu se discută?" dar dictnul acesta nu este" pr+a+il" vala+il pentru tema nastră. 6e de altă parte" există mentalităţi" cncepţii di!erite pentru !iecare generaţie. *e exemplu" 7n rmanul >rmeţii? de arin 6reda" este un cn!lict puternic 7ntre lie" tatăl" $i +ăieţii lui din prima căsătrie" 6arascDiv" 4ilă $i AcDim care nu mai vr să rămână 7n sat" ci să plece la ra$" să ai+ă un trai mai u$r" mai +ine plătit" credeau ei" variantă neagreată de tatăl lr. A$adar" 7ntre generaţii există $i vr exista cn!licte sau mici ne7nţelegeri" pe teme di!erite" dar imprtant este ca ele să nu ia amplare $i" prin cmunicare a+ilă" să !ie atenuate sau sluţinate.
