Subiecte pentru testele la disciplina „DREPTUL AFACERILOR” (pregătite la Catedra Dreptul antreprenoriatului, Faculatea Drept, USM pentru examenul din luna decembrie 2012) nr. 1.1.
1.2.
Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le 3 pct. reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”. Drept al afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator: - R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzatorm inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF); - R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii); - R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator (legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.) Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial isi are originea in lege speciala – cod comercial. Dreptul antreprenoriatului Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului. Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, 5 pct. practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative. Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie: 1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei. 2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este parte. 3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz. Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de intreprinzator. 4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor
1.3.
nr. 1.1 .
1.2 .
sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv. Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor). 5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei). 6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului. 7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale. 8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv). Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate. Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor. Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct. private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii: - Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru; - Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de intreprinzator - Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei; - Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator; - Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.
Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3 pct. Definitia-pagina 49+; Elementele- pag. 50-56: • practicata de cetateni si de asociatiile lor; • independenta; • din proprie initiativa; • in nume propriu; • pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie; • permanenta; • aducatoare de beneficii; • profesionista; • legala. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct. Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64. Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate – comercializarea produselor). Alta clasificare (pag.58) – activitati interzise; monopol de stat; monopol natural;
1.3 .
activitati supuse licentierii; activitati practicate in baza patentei de intreprinzator; activitati care pot fi practicate liber. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) 7 pct. actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-NU; e) activitatea acţionarului-DA; f) activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA; Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător
nr. 2.1.
2.2.
Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate 3 pct. economică, antreprenoriat, afaceri. Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta. Despre activitate economica – pag.45 Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural. 5 pct. 1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice. 2) Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri. Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea: căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale, construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora; staţiile şi punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant); gările feroviare; autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora; căile nevigabile naturale şi artificiale, cu sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate; porturile fluviale, instalaţiile portuare, debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu serviciile de întreţinere şi exploatare a lor; întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu exepţia taximetrilor; reţele magistrale de telecomunicaţii; reţele de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat: reţele publice de radiodifuziune prin fir; reţele de telecomunicaţii internaţionale; reţeaua de difuziune a presei periodice. în complexul termico-energetic: întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la
2.3.
sistemul energetic unic; reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale sistemului energetic unic; reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin conducte. întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare; serviciile pentru colectarea gunoiului şi curăţirea zăpezii; întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale; întreprinderile pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare. aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi aterizării aeronavelor. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea 7 pct. numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile. Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare. Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.
nr. 1.1 .
1.2 .
Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura 3 pct. activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea: licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către 5 pct. Camera de Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează: a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător); b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009); c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006); d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic). Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. ----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani). DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător); b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si
normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova); c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice); d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor); e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică); f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995); g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.); h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică). Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. ELIBERAREA LICENŢEI 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de
Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. 1.3 .
Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea 7 pct. particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări. Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003: Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare de detectiv şi de pază (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6). (2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază (1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor servicii: a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice; b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la
proces; c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri, depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insuflă încredere; d) protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial; e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris; f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor; g) identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute; h) căutarea bunurilor pierdute; i) colectarea de date în cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces. (2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii: a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp; b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor; c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; d) paza şi însoţirea încărcăturilor importante, a bunurilor personale; e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor criminogene; f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor; g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite. Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98, prevede ca Ministerul Afacerilor Interne licentiaza: folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de explodare şi pirotehnică; (astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea substantelor explozive)
nr. 1.1.
Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe. 3 pct. Autorităţile de licenţiere sînt: a) Camera de Licenţiere; b) Banca Naţională a Moldovei; c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare; d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate: a) de către Camera de Licenţiere: 1) activitatea de audit; 2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive; 6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate; 7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni; 8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului fermentat; 9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat);
10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; 11) transportul auto de călători în folos public; 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări; 13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnicoedilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările; 14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile; 15) activitatea topogeodezică şi cartografică; 16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată; 17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj; 18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor; 19) activitatea particulară de detectiv sau de pază; 20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în caz de incendiu; 21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă; 22) producerea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea şi efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil; 23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor pirotehnice şi prestarea serviciului „Spectacole pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională; 24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu acest drept prin lege); 25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru întreprinderile şi instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate; 26) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii; 27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate; 28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de vară; 29) activitatea de turism; 30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic; 32) activitatea de broker vamal; b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile); c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut; 37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit; d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare; 40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;
1.2. 1.3.
41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate; e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program; f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre. Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect. Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea 5 pct. valabilităţii licenţei. (din carte pag 68- 72). Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era 7 pct. vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? ???? nu stiu. Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic. La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice. Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic. Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere.
nr.
Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător Conţinutul subiectului puncte
2.1 . 2.2 . 2.3 .
Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a 3 pct. titularului de licenţă – pag.66 Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct. de retragere a licenţei. RETRAGEREA – pag.72 si SUSPENDAREA-pag.71. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al 7 pct. căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei: (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic. (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice. (4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic. (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere. (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol. (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
nr. 1.1.
1.2.
Subiectul 7. Evidenţa contabilă. Conţinutul subiectului puncte Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct. pentru însăşi persoana juridică. Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national. Analizaţi ciclul contabil. De la pagina 77 pina la pagina 80. Ciclul contabil al entitatiii 5 pct.
cuprinde: a)оntocmirea documentelor primare єi centralizatoare; Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare. Documentele primare se оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii sau dupг producerea evenimentului b)evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile; Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaюionale de Contabilitate, care devin valabile оn Republica Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova) c)reflectarea informaюiilor оn conturile contabile; Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile єi metodologia privind utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza Planului general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea care aplicг S.I.R.F. poate sг elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. d)întocmirea registrelor contabile; Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se prelucreazг оn registrele contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind de la necesitгюile informaюionale proprii, юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor stabileєte registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг S.I.R.F. Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг registrul contabil este оntocmit оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hоrtie. Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare.. e)inventarierea elementelor contabile; Modul și regulile de efectuare a inventarierii se elaborează și se aprobă de Ministerul Finanțelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraюiei publice єi de autoritгюile administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul Finanțelor f) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare. 1.3.
Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile 7 pct. de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări. Raspuns : a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila. b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla. c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune – cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla simplificata. d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag 75-76 din carte.
nr. 1.1 .
1.2 .
1.3 .
nr. 1.1.
Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă. Conţinutul subiectului Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE – pag.83: • liberalizarea comertului; • existenta unui numar suficient de agenti economici privati; • liberlizarea preturilor si tarifelor; • asigurarea unui cadru legal. FUNCTIILE – pag.85: • regulator al cererii si ofertei; • factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor; • mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – pag.85: • practicile monopoliste, care sunt: 1. abuzul de situatie dominanta; 2. acordurile anticoncurentiale; 3. concentrarile economice. • concurenta neloiala care sunt: 1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui alt agent economic; 2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic; 3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
Subiectul 9. Concurenţa neloială. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă 3 pct. neloială reglementate în legislaţia R. Moldova. Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti economici. Actele de concurenta neloiala – pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei
ca acte de concurenta neloiala sunt:
a) raspindirea de informații false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic și (sau) pot prejudicia reputația lui; b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor; c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor agenюi economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale 1.2.
Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta 5 pct. concurenţa. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala . Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile economice Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic - folosirea neautorizata a emblemei comerciale - divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3.
O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de 7 pct. judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă. 1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008: Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora. Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate. 2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special: a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial; b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru. (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii. Măsurile de alternativa : În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor: a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.
nr. 1.1 .
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop 3 pct. lucrativ- pag. 140, care sunt: 1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;
2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte administrative, dupa caz. 3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o societate); obtinerea si impartirea beneficiilor. 1.2 .
Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei întreprinderi de stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează. STATUTUL-MODEL al întreprinderii de stat _________________________________________ (denumirea întreprinderii, inclusiv abreviată)
I. Dispoziţii generale 1. Denumirea: Întreprinderea de Stat "________________" (completă)
(Î.S. "____________________________________________") (abreviată)
(în continuare - Întreprinderea). 2. Sediul Întreprinderii: _____________________________ (adresa poştală)
3. Întreprinderea este creată prin ______________________________________________ ______________________________________________________________________ _ (numărul, data şi denumirea completă a hotărîrii Guvernului şi sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al Întreprinderii este _________________, cu sediul _________________________________________________ (în continuare - Fondator). 5. Principalele genuri de activitate a Întreprinderii ________________________. 6. Întreprinderea este agent economic şi desfăşoară activitate de întreprinzător pe baza proprietăţii ce i-a fost transmisă în gestiune. 7. Întreprinderea dobîndeşte dreptul de persoană juridică din momentul înregistrării ei de stat la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale. 8. În calitatea sa de persoană juridică, Întreprinderea dispune de stampilă şi blanchete cu Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa completă sau abreviată în limba de stat, cu sintagma "Republica Moldova", numărul de identificare de stat (IDNO). Pe blancheta Întreprinderii poate fi indicată, de asemenea, adresa, telefonul de contact, contul bancar şi altă informaţie. Întreprinderea poate încheia contracte în numele său, îşi poate asuma obligaţii, poate fi reclamant sau pîrît în instanţele judecătoreşti. 9. Activitatea Întreprinderii este reglementată de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, alte legi şi acte normative şi de prezentul Statut. 10. Patrimoniul Întreprinderii aparţine în totalitate statului şi se formează din următoarele surse: a) depuneri materiale ale Fondatorului în capitalul social; b) profitul net înregistrat din activitatea economico-financiară a Întreprinderii; c) suma uzurii şi amortizării calculate; d) investiţii capitale şi dotaţii de la buget; e) bunuri transmise cu titlu gratuit; f) alte surse legale. 11. La prezentul Statut se anexează actul de inventariere a bunurilor Întreprinderii, aprobat de Fondator, avînd indicate în el componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor la data aprobării Statutului, inclusiv suma mijloacelor băneşti din conturile Întreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral. 12. Suprafaţa terenului atribuit Întreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se anexează.
5 pct.
13. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligaţiile sale cu toate bunurile de care dispune. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile Întreprinderii. Întreprinderea nu poartă răspundere pentru obligaţiile Fondatorului. II. Capitalul social 14. Capitalul social se formează din următoarele surse: a) aportul Fondatorului în mijloace băneşti şi bunuri aflate în circuitul civil; b) investiţii capitale din contul subvenţiilor şi profitului net; c) bunuri transmise cu titlu gratuit; d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosinţă a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale); e) alte surse neinterzise de legislaţie. 15. Capitalul social al Întreprinderii constituie __________ lei. În capitalul social au fost incluse bunuri în valoare de _____________ lei şi mijloace băneşti în sumă de ___________ lei. Lista bunurilor depuse în capitalul social şi valoarea lor se anexează la prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa poştală şi, după caz, numărul cadastral. 16. Bunurile şi mijloacele băneşti transmise în capitalul social al Întreprinderii se evaluează în lei moldoveneşti. 17. La propunerea Consiliului de administraţie, mărimea capitalului social al Întreprinderii poate fi modificată (majorată sau redusă), în baza deciziei Fondatorului. III. Capitalul de rezervă 18. Capitalul de rezervă al Întreprinderii va constitui ______% din capitalul social. 19. Capitalul de rezervă al Întreprinderii se formează prin defalcări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul defalcărilor anuale în capitalul de rezervă se stabileşte în mărime de _____ % din profitul net al Întreprinderii. 20. Capitalul de rezervă se foloseşte numai în cazul insuficienţei profitului şi a mijloacelor fondurilor speciale ale Întreprinderii. Mijloacele capitalului de rezervă se folosesc pentru acoperirea pierderilor Întreprinderii. IV. Drepturile şi obligaţiile Întreprinderii 21. Întreprinderea are dreptul: a) să deschidă conturi proprii în instituţiile financiare înregistrate în Republica Moldova şi în alte ţări, precum şi să beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi; b) să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi în mărime de _______________________, (de sine stătător)
_____________________________________________________; (cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraţie)
c) să determine direcţiile şi modul de utilizare a întregii proprietăţi ce i-a fost transmisă în gestiune; d) să stabilească legături economice şi comerciale cu orice parteneri, inclusiv din străinătate, să extindă activitatea de întreprinzător; e) să încheie contracte de comercializare sau de procurare a producţiei, efectuare a lucrărilor, prestare a serviciilor şi alte contracte economice; f) să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate etc., precum şi normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor în care, conform legislaţiei, preţurile, tarifele şi alţi indicatori se reglementează de către stat; g) să stabilească structura internă organizaţională a Întreprinderii, să determine statutul juridic al subdiviziunilor; h) să creeze filiale şi reprezentanţe; i) să îmbunătăţească condiţiile de trai şi odihnă ale salariaţilor, să acorde ajutor familiilor acestora, precum şi să ia parte la activitatea de binefacere, să aloce mijloace pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru cultură, învăţămînt, ştiinţă, educaţie fizică şi sport, în conformitate cu legislaţia în vigoare; j) să angajeze lucrători, inclusiv prin contract, şi să-i concedieze în corespundere cu legislaţia muncii; k) să primească bunuri materiale şi alte bunuri repartizate de stat în mod centralizat, la preţuri stabilite de stat sau la preţuri contractuale;
l) să ceară compensarea pagubei cauzate de acţiunile ilicite ale persoanelor fizice sau juridice. 22. Întreprinderea este obligată: a) să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia lărgită a bunurilor de stat, transmise în gestiune; b) să onoreze obligaţiile ce decurg din legislaţie şi contractele încheiate; c) să încheie contracte (acorduri) de muncă cu cetăţenii angajaţi; d) să achite integral plăţile salariale conform contractelor (acordurilor) încheiate, independent de starea financiară a Întreprinderii; e) să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii ale salariaţilor, să le creeze condiţii adecvate pentru activitate, conform legislaţiei şi contractului colectiv de muncă; f) să execute hotărîrile ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale privind protecţia socială a invalizilor şi altor persoane cu posibilităţi de muncă limitate; g) să achite la timp impozitele şi alte plăţii în modul şi în mărimile stabilite de legislaţie; h) să iniţieze procedura de insolvabilitate a Întreprinderii, în cazul apariţiei imposibilităţii de a-şi onora obligaţiile faţă de creditori; i) să prezinte, în mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare şi fiscale, dările de seamă statistice şi de alte tipuri; j) să asigure remunerarea muncii angajaţilor la un nivel nu mai mic decît salariul minim stabilit pe ţară; k) să asigure condiţii adecvate de muncă, respectarea securităţii muncii, normelor de producţie şi sanitare, securităţii antiincendiare, precum şi protecţia mediului ambiant; l) să obţină licenţe, în modul stabilit de legislaţie, pentru a desfăşura activităţi ce necesită dispunerea de licenţă. 23. Întreprinderea nu este în drept, fără autorizaţia Fondatorului: a) să dea în arendă (locaţiune) ori să depună în gaj bunurile sale; b) să comercializeze activele neutilizate în procesul tehnologic; c) să caseze bunurile raportate la mijloacele fixe; d) să conserveze bunurile a căror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se prevede; e) să intre în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni, în baza contractelor încheiate; f) să participe cu bunurile sale în activitatea structurilor nestatale; g) să investească patrimoniul de stat în alte state. Modul unei atare investiţii este determinat de către legislaţia statului în care sînt plasate investiţiile şi de legislaţia Republicii Moldova; h) să transmită fondurile fixe şi alte active. V. Organele de conducere ale Întreprinderii Fondatorul 24. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al Întreprinderii prin intermediul Consiliului de administraţie şi Administratorului Întreprinderii (organul executiv). 25. Fondatorul încheie cu Administratorul Întreprinderii un contract pentru transmiterea proprietăţii de stat în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător. 26. Fondatorul are următoarele atribuţii principale: a) aprobă Statutul Întreprinderii, modificările şi completările acestuia; b) stabileşte indicatorii economici ai Întreprinderii; c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii; d) desemnează membrii Consiliului de administraţie şi îi revocă; e) stabileşte mărimea indemnizaţiilor lunare pentru membrii Consiliului de administraţie; f) desemnează Administratorul Întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea Consiliului de administraţie; g) asigură supravegherea activităţii economico-financiare a Întreprinderii, fără a interveni nemijlocit în activitatea acesteia;
h) stabileşte mărimea creditelor contractate şi acordate de Întreprindere. 27. La solicitarea Întreprinderii, Fondatorul examinează materialele şi eliberează autorizaţii privind: a) darea în arendă (locaţiune) sau depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii; b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în procesul tehnologic; c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe; d) depunerea bunurilor Întreprinderii în capitalul social al structurilor nestatale; e) intrarea în componenţa asociaţiilor, concernelor şi altor uniuni; f) investirea patrimoniului de stat în alte state. 28. Fondatorul adoptă decizii privind modificarea capitalului social al Întreprinderii, operarea modificărilor şi completărilor în Statut, reorganizarea sau lichidarea Întreprinderii. În Statut pot fi prevăzute şi alte drepturi şi obligaţii ale Fondatorului, care nu contravin legislaţiei în vigoare. Consiliul de administraţie 29. Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a Întreprinderii, reprezintă interesele statului şi îşi exercită activitatea în temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, prezentului Statut şi Regulamentului Consiliului de administraţie al Întreprinderii, aprobat de Fondator. 30. Consiliul de administraţie se desemnează de către Fondator pe un termen de _______ (pînă la 3) ani, ţinîndu-se cont de propunerile Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, colectivului de muncă. 31. Componenţa numerică a Consiliului de administraţie se stabileşte de Fondator, în număr de ____ (număr impar, nu mai mic de 3) persoane, în funcţie de indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri şi alţi indici) ai Întreprinderii. 32. În componenţa Consiliului de administraţie intră, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţi ai Fondatorului şi ai colectivului de muncă. În componenţa Consiliului de administraţie pot intra, de asemenea, reprezentanţi ai altor ministere şi autorităţi administrative centrale, specialişti în domeniul de activitate al Întreprinderii, specialişti în economie şi în drept. 33. Preşedintele Consiliului de administraţie este desemnat de Fondator. Membrii Consiliului de administraţie, propuşi din partea colectivului de muncă, sînt aleşi la adunarea generală (conferinţa) a colectivului de muncă. Administratorul Întreprinderii nu poate fi desemnat în calitate de membru al Consiliului de administraţie. 34. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii: a) aprobă direcţiile prioritare şi planurile anuale de dezvoltare ale Întreprinderii; b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor Întreprinderii; c) soluţionează, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea Întreprinderii în asociaţii şi alte uniuni şi ieşirea din ele; d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, raportul financiar anual şi profitul (pierderea) perioadei de gestiune; e) exercită controlul selectiv al activităţii economico-financiare a Întreprinderii; f) prezintă Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a Întreprinderii, precum şi rezultatele auditului activităţii economico-financiare, după caz; g) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi folosirea creditelor, în mărimea stabilită de Fondator; h) prezintă Fondatorului propuneri privind modificarea şi completarea Statutului Întreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei; i) selectează prin concurs şi propune Fondatorului candidatura Administratorului Întreprinderii şi, după caz, eliberarea lui din funcţie; j) aprobă, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al Întreprinderii; k) aprobă darile de seamă trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activităţii economico-financiare ale Întreprinderii; l) examinează materialele ce ţin de darea în arendă (locaţiune), depunerea în gaj a bunurilor Întreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate în
procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe şi altor active, prezentate de Administrator spre coordonare; m) decide cu privire la oportunitatea efectuării auditului Întreprinderii; n) examinează şi informează Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social. În Statutul Întreprinderii şi în Regulamentul Consiliului de administraţie pot fi prevăzute şi alte atribuţii ale Consiliului de administraţie, care nu contravin legislaţiei în vigoare. 35. Consiliul de administraţie nu are dreptul că intervină în activitatea Administratorului, desfăşurată întru exercitarea funcţiilor, stipulate în contractul încheiat cu Fondatorul Întreprinderii. 36. Conform legislaţiei, membrii Consiliului de administraţie răspund solidar faţă de Întreprindere pentru prejudiciile cauzate de îndeplinirea, cu abateri de la legislaţie, a hotărîrilor adoptate de ei, a Statutului Întreprinderii şi a Regulamentului Consiliului de administraţie. Membrul Consiliului de administraţie care a votat împotriva unor astfel de hotărîri este scutit de repararea prejudiciilor, dacă în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat protestul lui. Este absolvit de răspundere şi membrul Consiliului de administraţie care nu a participat la şedinţa respectivă. 37. Membrul Consiliului de administraţie poate fi scutit de reparaţia prejudiciilor cauzate de el în timpul îndeplinirii obligaţiilor sale, dacă el a acţionat conform documentelor Întreprinderii, indicaţiilor în scris ale autorităţii pe care o reprezintă sau în limitele unui risc normal de producţie sau gestiune. Organul executiv al Întreprinderii - Administratorul 38. Administratorul conduce activitatea Întreprinderii şi îşi exercită funcţiile ce-i revin în conformitate cu legislaţia, prezentul Statut şi contractul (acordul) încheiat cu Fondatorul. 39. Administratorul are următoarele atribuţii: a) conduce activitatea Întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă; b) acţionează fără procură în numele Întreprinderii; c) reprezintă interesele Întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi cu organele de justiţie, acordînd atare împuterniciri în unele probleme şi altor lucrători ai Întreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectivă; d) asigură executarea deciziilor Fondatorului şi Consiliului de administraţie; e) asigură, conform deciziei Consiliului de administraţie, auditul activităţii economicofinanciare a Întreprinderii; f) prezintă trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la activitatea economico-financiară a Întreprinderii şi, după caz, actul auditului; g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci; h) prezintă Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraţie privind schimbarea componenţei, reconstrucţia, extinderea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în gestiunea Întreprinderii; i) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiilor stabilite în contract; j) asigură prezentarea, în modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare şi fiscale, a dărilor de seamă statistice şi de alte tipuri în organele respective de stat; k) asigură transferarea în termen a plăţilor în bugetul public naţional; l) angajează şi concediază personalul Întreprinderii, asigură stimularea muncii angajaţilor, sancţionarea sau tragerea lor la răspundere; m) asigură achitarea salariilor, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie; n) îndeplineşte şi alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii Întreprinderii, conform legislaţiei. 40. Administratorul Întreprinderii este obligat să asigure integritatea bunurilor primite în gestiune operativă, utilizarea şi reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale Întreprinderii nu trebuie să fie mai mică decît mărimea capitalului social. În caz contrar, se interzice de a plăti prime din contul profitului net obţinut. VI. Activitatea de întreprinzător a Întreprinderii 41. Întreprinderea poate desfăşura orice gen de activitate prevăzut în prezentul Statut, cu excepţia celor interzise de legislaţie.
42. Întreprinderea îşi întocmeşte de sine stătător programul de producţie, în funcţie de indicii economici stabiliţi de Fondator, contractele încheiate pentru comercializarea producţiei către consumatori şi necesitatea de a asigura dezvoltarea Întreprinderii. 43. Întreprinderea procură resurse pe piaţa de mărfuri nemijlocit de la producători, în unităţile comerţului angro, la burse, iarmaroace, licitaţii, de la organizaţiile de aprovizionare tehnico-materială etc. 44. Întreprinderea îşi comercializează producţia, lucrările, serviciile, precum şi deşeurile de producţie la preţurile şi tarifele de piaţă, iar în cazurile prevăzute de actele normative - la preţuri şi tarife reglementate de stat. 45. Profitul (pierderile) Întreprinderii se determină în modul prevăzut de legislaţie. Profitul net se formează după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi rămîne la dispoziţia Întreprinderii. 46. Profitul net poate fi utilizat pentru: a) acoperirea pierderilor din anii precedenţi; b) formarea capitalului de rezervă; c) formarea rezervei pentru dezvoltarea producţiei; d) defalcări în bugetul de stat; e) în alte scopuri, dacă nu contravin legislaţiei. 47. Decizia de repartizare a profitului net se adoptă de către Consiliul de administraţie anual, la propunerea Administratorului, nu mai tîrziu de 30 aprilie a anului ce urmează după anul de gestiune. 48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedenţi, pentru formarea capitalului de rezervă şi a rezervei pentru dezvoltarea producţiei în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ anual al Întreprinderii, este mai mică decît capitalul social al Întreprinderii sau va deveni mai mică în urma repartizării lui în alte scopuri. 49. Pierderile Întreprinderii se acoperă din contul profitului net rămas la dispoziţia Întreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezervă, precum şi din donaţii sau subvenţii. 50. Dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricărui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale Întreprinderii, potrivit bilanţului anual al acesteia, va fi mai mică decît mărimea capitalului social, Consiliul de administraţie va informa Fondatorul despre necesitatea modificării capitalului social al Întreprinderii. VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a Întreprinderii 51. Întreprinderea se reorganizează prin fuziune (contopire, absorbţie), dezmembrare (divizare, separare) sau transformare, în baza deciziei Fondatorului, în care se prevede modul şi termenele de reorganizare. 52. Întreprinderea îşi încetează activitatea şi se lichidează în temeiurile prevăzute de legislaţie, inclusiv: a) expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată; b) atingerea scopului pentru care a fost constituită sau imposibilitatea atingerii lui; c) prin hotărîrea Fondatorului; d) prin hotărîrea instanţei judecătoreşti; e) în cazul insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei debitoare. 53. Lichidarea Întreprinderii se efectuează de către comisia de lichidare, constituită prin hotărîrea Fondatorului, căreia i se transmit toate împuternicirile privind conducerea activităţii curente a Întreprinderii. 54. În cazul încetării activităţii Întreprinderii, potrivit deciziei instanţei judecătoreşti competente, componenţa comisiei de lichidare, modul, termenele şi alte condiţii de activitate a ei sînt determinate de această instanţă. 55. Întreprinderea se consideră lichidată odată cu radierea ei din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. VIII. Dispoziţii finale 56. Prezentul Statut este întocmit în ___ exemplare, fiecare dintre ele avînd aceeaşi putere juridică. Anexele la Statut constituie parte integrantă a lui. 57. Prezentul Statut, modificările şi completările acestuia intră în vigoare la data
1.3 .
nr. 1.1.
înregistrării lui la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale. 58. Prevederile prezentului Statut sînt obligatorii pentru toţi angajaţii Întreprinderii. 59. Litigiile apărute în procesul activităţii Întreprinderii şi/sau reorganizării, lichidării ei se vor soluţiona în instanţele judecătoreşti competente. Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni 7 pct. invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de activitate; d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii; h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentantele societatii; Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa; c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor societatii; f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese. Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor Conţinutul subiectului Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
puncte 3 pct.
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ. Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea. 1.2.
Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c)
5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte. b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c)antreprenor legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e)pers jur din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit. 1.3.
Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar: - banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar; - casa de schimb valutar – persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice; - persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de activitate. c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens. d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
7 pct.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA. f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.
nr. 1.1 . 1.2 .
1.3 .
Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de 3 pct. întreprinzător făcând o caracteristică a acestora – pag. 114. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea 5 pct. activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice. (1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă. (2) În cerere se indică: a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta; c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate. A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta; B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă; C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă; D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta; E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta; F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct. cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8); c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei; (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă. (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei. Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) odată cu expirarea duratei patentei; b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale; d) în cazul decesului titularului patentei; e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative; f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă. (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită. Subiectul 13. Întreprinzătorul individual nr. Conţinutul subiectului 2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referinduvă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pag. 108-109 2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale titularului patentei de întreprinzător. 1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual. 2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la
puncte 3 pct. 5 pct.
efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite. 2.3.
nr. 1.1 .
1.2 .
Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfăşura: a) activitate de asigurare – nu b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta. c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu d) activitate de schimb valutar- nu e) organizarea disco-cluburilor-DA
7 pct.
Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku 3 pct. skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzător în numele societății și răspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale). . Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deskis, hibrid. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate 5 pct. comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in carte nu-i. a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ; b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei; c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992: Întreprinderea 1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea. 2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de antreprenor în modul stabilit de legislaţie. 3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege.
1.3 .
nr. 1.1.
1.2. 1.3.
nr. 1.1 .
Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor. 4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat. d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit; e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula 7 pct. înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL. Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ Conţinutul subiectului Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării cererii de înregistrare a persoanei juridice. Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152 Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007. Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile: a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare; b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor prevazute de lege c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.
puncte 3 pct.
5 pct. 7 pct.
Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale. Conţinutul subiectului puncte Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un 3 pct. fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individualActele necesare sunt: -cererea de inregistrare; -actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata; -actele de identitate ale fondatorilor: a)cetatean al R.M: buletinul de identitate b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in limba romana si legalizate; c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii.
1.2 .
1.3 .
nr. 1.1 .
-bonul de plata al taxei de timbru; -bonul de plata a taxei de inregistrare; -actul bancar; -actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social; a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica Guvernul imputernicit prin lege. (4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngă documentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune: a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului; b) actele de constituire ale persoanei juridice străine; c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind 5 pct. destinaţia, deţinătorul şi conţinutul. I.Registrul actionarilor – SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu exceptia societatilor care emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu actiunile SA. Legislatia prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea persoanelor care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra actiunii.Registrul este, pentru societatea emitenta,pentru actionari si pentru comisia nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii dispozitiilor de transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si documentele care implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze unui registrator. Actele juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor. II.Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur. si date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita, marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de 7 pct. Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate. Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale. Conţinutul subiectului Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. - Sa contribuie la formarea capitalului social - Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice. - Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa
p 3
indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.2 .
Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA. c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL. Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
5
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.3 .
nr. 1.1 .
1.2 .
Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul 7 Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale Conţinutul subiectului puncte Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a 3 pct. participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului 5 pct. comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
1.3 .
nr. 1.1.
1.2.
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct. solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului? a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste asociatilor оn forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarоrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte hotarire privind distribuirea beneficiului оntre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii. Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului puncte Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL. 3 pct. - Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra bunurilor materiale; - Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care gestioneaza organizatii comerciale. - Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5 pct.
gestionează. Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei
care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii. 1.3.
Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii 7 pct. cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire: a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.
nr. 1.1 . 1.2 .
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag. 3 pct. 182. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5 pct. patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183 I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia. b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
1.3 .
nr. 1.1.
loc fara asi pierde valoarea lor economica; c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic; d)mijloacele economice ale intreprinzatorului; e)sursele mijloacele economice. II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al 7 pct. S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.
Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea 3 pct. capitalului social al societăţilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se
face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
1.2.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. Majorarea- pag.207. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» 5 pct. „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
1.3.
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse 7 pct. cu titlu de aport în capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul” referindu-vă la la termenul de vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate
de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani. Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante. Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.
nr. 1.1 .
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct. şi explicându-le esenţa- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si
efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. 1.2 .
1.3 .
nr. 1.1.
Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul 5 pct. apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării acestora. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de 7 pct. producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale. Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale. Conţinutul subiectului Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social. a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $; b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;
puncte 3 pct.
1.2.
1.3.
nr. 1.1 .
c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc; d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei; e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei; f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei; g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei; h) legea cu privire la asigurari; i) legea cu privire la SRL - 5400lei; j) legea cu privire la SA – 20000lei. Functiile capitalului social: 1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai. (mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200) Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia. Pag.198-199. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea? Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale – capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.
5 pct.
7 pct.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354. 3 pct. Articolul 33. Majorarea capitalului social (1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise. (2) Capitalul social se va majora prin: a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă; b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi. (3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6). (4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat
1.2 . 1.3 .
nr. 1.1.
1.2. 1.3.
nr. 1.1 .
al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor. (5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct. nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi- pag.354-355. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de 7 pct. Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor. Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. - Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor. - Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare. - Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura. - Prin conversiunea datoriilor in actiuni. - Prin cresterea valorii nominale a actiunilor. - Prin emisiune suplimentara de actiuni. (pag. 407-409) Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni. Pag.408-409. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul? Despre actiune ordinara si preferentiala – la pagina 417. Solutia – nu stiu.
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL. Conţinutul subiectului Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355. Articolul 34. Reducerea capitalului social (1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social. (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin: a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale; b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate. (3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către
puncte 3 pct.
5 pct. 7 pct.
puncte 3 pct.
1.2 .
1.3 .
nr. 1.1.
1.2.
asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat. (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active 5 pct. între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355. Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura Reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o 7 pct. cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul? CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata. Subiectul 27. Societatea în comandită (SC). Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită. 3 pct. Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari). Caracterele: - Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina; - Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al raspunderii comanditarilor. - Legislatia nu impune un capital social minim - Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi cifra de 20. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor 5 pct. societăţii în nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice. Comanditatii: (pag.317) - De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei. - De administrare - De reprezentare - La informatie - La o parte din beneficiu - La retragere din societate - La active in caz de lichidare a societatii. Comanditarii: (pag.318)
1.3.
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei. - La informatie si control asupra activitatii comanditatilor. - La o parte din beneficiu. - La retragere din societate. - La active in caz de dizolvare a societatii. Drepturile asociatilor SNC: (pag.307) - De a participa la conducerea si activitatea societatii. - La informatie privind activitatea societatii. - La o parte din beneficiu. - La o parte din active in caz de lichidare a societatii - De retragere din societate. - -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte. - -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor - -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social - -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social. - -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului „ciobanu” 7 pct. şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei societăţi,
explicând efectele pe care le generează aceste includeri. Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita” sau abrevierea “SC”, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat “si compania” sau abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.
nr. 1.1 .
1.2 .
Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL). Conţinutul subiectului puncte Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a 3 pct. SRL. Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor (1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin: a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie; b) modificarea cuantumului capitalului social; c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora; d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societăţii; e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii; f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent; g) aprobarea bilanţului contabil anual; h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net; i) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii; l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului; m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor; n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii; o) aprobarea fondării altor persoane juridice; p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice. (2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a asociaţilor ţin: a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului; b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului; c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii; d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului; e) aprobarea planului de afaceri al societăţii; f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii; g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa adunării generale a asociaţilor. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, 5 pct. cu referire la modul de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de adoptare a hotărârilor şi întocmire a procesului verbal- pag.333-340. Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilor. Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor necesare pentru participarea la adunarea generală
1.3 .
a asociaţilor (1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor. (2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4). (3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării. (4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor. Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea adunării generale a asociaţilor (1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării. (2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunării generale a asociaţilor. (3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare. Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi. Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale a asociaţilor (1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă: 1) cu votul unanim al asociaţilor pentru: a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare; b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii; c) completarea ordinii de zi; d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată; 2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru: a) modificarea şi completarea actului de constituire; b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii; e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii; f) aprobarea fondării altor persoane juridice; g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice; h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi; 3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru: a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului; b) repartizarea profitului net între asociaţi; c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului; d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului; e) aprobarea regulamentelor interne; f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor. (2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul 7 pct. Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2004, precum şi nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale, a pierdut legătura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să nu-
i restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? (2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească. (3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia în decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat societăţii. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat. (4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net pînă la data excluderii sale. Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri. (5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la prevederile alin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţiuni. Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL). Conţinutul subiectului Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi despre dependenţa valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL, detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel. Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”. - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale) - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat. - Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat. Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca
drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial
nr. 1.1 .
1.2 .
1.3 .
nr. 1.1.
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat naştere în rezultatul divizării- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului. Operatiuni necesare: a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare; e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor; f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii. g) inregistra dezmembrarii in CÎS. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le deosebesc- pag.218-223 Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare; la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica; b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ; separare- iau fiinta una sau mai multe PJ; c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie; separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa cum a mentionat CIS. Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni 3 pct. rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată: 1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.
1.2.
1.3.
2. Proiectul contractului de fuziune. 3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata participante la fuziune. 4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata. 5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create. 6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor. 7. Actul de transmtere. 8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara. 9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO. 10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie 5 pct. evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, 7 pct. care are capitalul social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale şi capitalul social de 400 000 lei. Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina: 1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea absorbita. 2. Forma fuziunii – absorbtia. 3. Avantajele fuziunii. 4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta. 5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor detine in PJ absorbanta. 6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta. 7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu absorbtia.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta nr. Conţinutul subiectului puncte 1.1 Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct. . prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii. Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care se transformă. 1.2 .
1.2 Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu 5 pct. răspundere limitată în societate pe acţiuni. procedura de transformare implica urmat operatiuni a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire, c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin cel putin ¾ din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este deliberative,se va convoca o adunare repetata. d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL. e) informarea creditorilor despre transformare f) publivarea anuntului in MO al RM g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de predare al stampilei. 1.3 .
nr. 1.1.
1.2.
1.3.
Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru 7 pct. însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion. Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice. Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri. Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata. Temeiuri de dizolvare voluntara: 1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita. 2. Atingerea scopului propus. 3. Imposibilitatea atingerii scopului propus. 4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii. Temeiuri de dizolvare fortata: 1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili. 2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii. 3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege. 4. Activitatea PJ contravine ordinii publice. 5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire. (caracterizarea detaliata : pag. 231- 236) Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL «Buzduganul« care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
nr. 1.1 . 1.2 . 1.3 .
nr. 1.1.
1.2.
Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare pentru radierea persoanei juridice- pag.240-242 Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi ale administratorului fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebescpag.240-242+pag. 238-239. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial şi respectiv dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată. Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL.
puncte 3 pct. 5 pct. 7 pct.
Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare. 3 pct. 1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat. 2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse de conditiile active decid sa lichideze societatea 3) Lichidarea societatii este obligatorieArgumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare 5 pct. operaţiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare. Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de
1.3.
nr. 1.1 .
1.2 .
data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani. lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private. Actele necesare radierii: cererea de radiere bilantul de lichidare actele de constituire in original certificatul de inregistrare extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare actul de predare spre nimicire a stampilelor numerele M.O in care au fost publicate avizele Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru 7 pct. încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei? Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.
Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii 3 pct. INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de platг a debitorului 2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraоndatorarea debitorului, оn cazul оn care debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest caz, la baza evaluгrii patrimoniului debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa ceva conform circumstanюelor. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de 5 pct. insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279280
Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele) Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda; Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule; Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator. 2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281 Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate; Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor; Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda; Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta; Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului; Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate; Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor. 1.3 .
nr. 1.1.
Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de 7 pct. garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Cum urmează să procedeze instanţa? Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a’si onora obligatiile pecuniare. Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile. Conţinutul subiectului puncte Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia. 3 pct. Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Etapele procedurii planului: 1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data solicitarii.
1.2.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor. 3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator. 4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice) 5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. 5 pct. I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printro simpla lichidare. II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia sar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.
1.3.
Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de 7 pct. către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri. Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea). Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de debitor.
nr. 1.1 .
1.2 .
Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile 3 pct. care nu se include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil. In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte. Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare (1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. (2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective. Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe 5 pct. cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare. Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata. Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi. In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. 1.3 .
nr. 1.1.
Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul 7 pct. persoanei juridice anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datorieâi anterioare. Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c). b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva. Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA). Conţinutul subiectului Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil. Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5 operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului
civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă; d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator; f) modul de ţinere a registrelor societăţii;
puncte 3 pct.
g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese. Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege. Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise. Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori. Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură. În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă. 1.2.
Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de 5 pct. Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând soluţia corectă. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire. Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa. C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte: a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare; b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii; c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare; d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.
1.3.
nr. 1.1 .
1.2 . 1.3 .
S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator 7 pct. unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
Subiectul 40. Drepturile acţionarilor Conţinutul subiectului puncte Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 3 pct. 10% şi 25 % din acţiunile cu drept de vot ale societăţii-pag.373 Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii: a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor; b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori; d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii: a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii; b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii; c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile- 5 pct. PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea 7 pct. hotărârii de majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.
nr. 1.1.
Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta titularului. conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de
puncte 3 pct.
certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt: -de a participa la conducerea societatii - de a primi dividende -de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii 1.2.
1.3.
Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. 1.2 a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele ---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. ---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului ---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare ---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente. c) dupa forma lor de emisiune --- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date --- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor --- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare --- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur --- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate ---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare ---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari. 1.3 Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă din acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de înstrăinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor: a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate; b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale
5 pct.
7 pct.
plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii. 2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
nr. 1.1 .
1.2 .
1.3 .
nr. 1.1.
Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi drepturile acordate de obligaţiune titularului-pag.423. Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi: -de a primi de la emitentul ei valoarea nominala; - de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite; Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an. Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii de acţiune-pag.423+pag.416; Deosebiri: a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut; b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, obligatiunea- atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite; c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii; d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa decis la adunarea generala; e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni. Clasificarea obligatiunilor – pag.424. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd plata dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3 ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de a-şi apăra dreptul. In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente.
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu 3 pct. propriile hartii de valoare sunt: - Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
1.2.
Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege. Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase. Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.
Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a 5 pct. propriilor acţiuni de societatea emitentă. Achizitionarea Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii; b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor. În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă. Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea: 1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor; 2) dacă, conform ultimului bilanţ: a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate; 3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3). –, rascumpararea – pag. Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii. Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul: a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor; e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6). Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă: a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6); c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii. Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în
cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii. 1.3.
Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să 7 pct. răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Cum trebuie soluţionat litigiul?
Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni. nr. 1.1 .
Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul 3 pct. de a încheia acte juridice (tranzacţii) de proporţii-pag.427 Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii (1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte: a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii. (2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.
1.2 .
Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile de proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432; Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii (1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică. a) bunurile ce constituie peste 25% şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii; sau b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni şi plasate în cantitatea arătată la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii, dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social. (2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor. (21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii. (22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni. (23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre
5 pct.
achiziţionarea unui important pachet de acţiuni. (24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii. Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese (1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate: a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii. 1 (1 ) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni. (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este: a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f); (3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese. (4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii. (5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi alin. (4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia. Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a tranzacţiei cu conflict de interese (1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. (2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76. (3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei. (4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. (5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii. (6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.
(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii: a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii. (8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri. (9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese. (10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei. 1.3 .
Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în 7 pct. judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului. În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea un alt efect. Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).
nr. 1.1.
Conţinutul subiectului Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi formele de ţinere a adunării generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie. Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta Formele de tinere: Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă. Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut
puncte 3 pct.
1.2.
de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală. Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în special la: întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotărârilor şi întocmire a proceselor verbale. Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii. Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege. Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare. Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a
5 pct.
1.3.
nr. 1.1 .
acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar. (2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde: a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale; b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii; c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală; d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale; e) ordinea de zi ; f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor; g) rezultatul votului şi hotărîrile luate; h) anexele la procesul-verbal. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, 7 pct. au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.
Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni . Conţinutul subiectului Identificaţi importanţa Consiliului în structura organelor societăţii pe acţiuni şi caracterizaţi atribuţiile acestuia-pag.392. (1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor. (2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii: a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor; b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii; c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin. (1); d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii; e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui; f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare; g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii; g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni; h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii; i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare; j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii; k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune; l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii. (3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor
puncte 3 pct.
1.2 .
1.3 .
arătate la art.50 alin. (4), dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta. (4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin. (3). (5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere. (6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane. 1.2 Demonstraţi cum sunt promovate şi protejate interesele acţionarilor minoritari la 5 pct. fomarea Consiliului societăţii evidenţiind importanţa votului cumulativ- Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii. Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes… si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi (8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept: a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii. În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor. (9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi. Acţionarul S.A. „I-KEL” Pereanu a depus o cerere în judecată prin care a solicitat 7 pct. anularea contractului de vânzare cumpărare a unui imobil în valoare de 2 mln. lei, încheiat de S.A. „I-KEL” (vânzător) şi fiul administratorului S.A. „I-KEL” Popa (cumpărător). În motivaţie reclamantul a arătat că, potrivit legii, acest contract este un contract cu conflict de interese şi, deci, este anulabil. Vânzătorul şi cumpărătorul în referinţele depuse au solicitat instanţei să fie respinsă cererea, căci reclamantul nu este parte al contractului şi, respectiv nu are dreptul să ceară anularea lui. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este: a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii. g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii: a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii. Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii- altfel contractul este nevalabil. nr. 1.1.
1.2.
1.3.
nr. 1.1 .
Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzător Conţinutul subiectului Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special de societatea comercială şi de cooperative de producţie. Art 437 si pag.454 Societatea comerciala – societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător. Cotă ordinară - cota care acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, şi care se compune din cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui membru sau unui membru asociat al cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie să fie dat în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a cererii de procurare de către un terţ a acestei cote. În acest caz, alţi membri ai cooperativei au dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul cooperativei nu prevede altfel. Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă dreptul exclusiv la dividende şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul lichidării cooperative. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de întreprinzător.
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS) Conţinutul subiectului puncte Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470 3 pct. Întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător. Caracterele: a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.
1.2 .
Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei 5 pct. societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative. a)societatea comerciala: Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice. Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului. Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni. b) intreprindere municipala: cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) – cat si cele de niv II – raioane. c)cooperativa: Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie. Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei – persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
1.3 .
Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile. Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate. Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.
nr. 1.1.
Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţii Conţinutul subiectului Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii. Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti. Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii: 1. Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului. 2. Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale. Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii: 1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste 70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor
7 pct.
puncte 3 pct.
1.2.
emitenti. Fondurile specializate se clasifica : a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu: - De actiuni - De obligatiuni - De actiuni si obligatiuni - De hirtii de valoare de stat - Ale pietii monetare b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor: - Diversificate - Nediversificate c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu. 2. Fond nespecializat – altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea propriilor active. Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care practică activitatea de producţie. 2 Organele de conducere ale societăţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul societăţii; c) organul executiv; d) comisia de cenzori. Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit în continuare consiliul fondului; c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva) Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. În componenţa comisiei de numărare a voturilor a adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă persoanele menţionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra: a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar. Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională. Consiliul fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului În plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin: a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum şi a modificărilor acestora; b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniţiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin. (1) lit.c) din prezenta lege. Din componenţa consiliului fondului, în afară de persoanele indicate la art.66 alin.(5) şi art.73 alin.(5) ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte: a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului; b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
5 pct.
1.3.
nr. 2.1 .
2.2 .
2.3 .
nr. 1.1. 1.2.
depozitarului şi auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercită controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului. In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza dividende? a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi investească şi reinvestească mijloacele numai în următoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emitenţi; b) depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii Fondul de investiţii nu are dreptul: a) să efectueze tranzacţii de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate; b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la privatizare; c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi; d) să contracteze credite şi împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale; e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane; f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de prezenta lege. b) Fondul de investiţii este obligat să repartizeze pentru plata dividendelor acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din profitul net.
Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.179: • revocarea administratorului; • renuntarea administratorului. Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179: • de a tine evidenta contabila; • de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual; • de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS; • de a convoa adunarea generala; • de a pastra documentele PJ; • de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat; • de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege; • de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe care o administreaza. Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi-pag.180: de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe care le’a intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor creditorilor (L. insolvabilitatii art.27). Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. Analizaţi aspectele privind: 1. desemnarea administratorului; - pag.176
7 pct.
puncte 3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte 3 pct. 5 pct.
1.3.
nr. 1.1 .
1.2 . 1.3 .
2. durata exercitării funcţiei de administrator; - pag 177 3. publicarea numelui administratorului, - pag.177 4. remunerarea administratorului.- pag. 177 Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să 7 pct. întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului. Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.
Subiectul 52. Întreprinderea municipală Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce 3 pct. intră în activul ei- pag.475 III. Patrimoniul întreprinderii 11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice. 12. Patrimoniul întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante, precum şi din alte valori, costul cărora este reflectat în balanta autonomă a întreprinderii. 13. Întreprinderea îşi poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele, mijloacele de transport şi alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, cu excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se prevede altceva. 14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse: cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social); veniturile obţinute din comercializarea producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor, precum şi din alte genuri de activitate; veniturile aduse de hîrtiile de valoare; creditele băncilor şi ale altor creditori; investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare locale; veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor şi altor activităţi similare; vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si juridice; alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare. 15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său. Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea nu este răspunzătoare pentru obligaţiile fondatorului. Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct. Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru 7 pct. gestionarea şi repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate. Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar
întreprinderi municipale? Întreprinderea municipală (în continuare - întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit în exclusivitate pe baza proprietătii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri (producţie), execută lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitătii administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale şi economice ale colectivului de muncă. II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei 6. Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale (în continuare fondatorul). În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hotărîrea privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică. In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis. nr. 2.1.
2.2.
Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie. 3 pct. Factori pozitivi: - Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare; - Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc). - Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit. - Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma. - Anumite facilitate fiscale. Factori negativi: - Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii; - Modificarea frecventa a legislatiei; - Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti; - Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc). Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldov Articolul 9. 5 pct. Garanţia respectării drepturilor investitorului (1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege. (2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei. Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare (1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). (2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii: a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu este discriminatorie; b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului publicprivat. [Art.10 al.(2) în redacţia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] (3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului (1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia
2.3.
nr. 2.1 .
2.2
prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia. (2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii. (3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispoziţii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autorităţii publice vinovate. [Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] (4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valuta în care a fost efectuată investiţia sau în orice altă valută convertibilă dacă investiţia a fost efectuată în valută convertibilă. Articolul 12. Garanţii suplimentare Autorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în condiţiile parteneriatului public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective. [Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559] Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamale Investitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală a Republicii Moldova. a. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială 7 pct. în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate de registrator, consultaţi, potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi răspundeţi la următoarele întrebări: a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată? Theoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si SRL. b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii? Pag.508 c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506 d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta – unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini – unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine. Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică.Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în străinătate. Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sînt persoane juridice.
Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială-pag.479, pag.483; 3 pct. pag.484. Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. (2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate 5 pct.
.
2.3 .
în Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice (1) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora. (2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. (3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente: a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului; c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare; d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare; e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. (4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat. (5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat. Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor 7 pct. juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice ? Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului (1) Administratorul este în drept: a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor; b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de judecată; c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu este interzis prin actul de constituire; d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform competenţei lor. (2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.
nr. 2.1.
Conţinutul subiectului puncte Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie 3 pct. Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei. Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
2.2.
2.3.
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro. Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele 5 pct. acordate rezidenţilor în zonele libere. Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin : - Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant. - Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si vamale. - Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului - Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile statului. - Etc. Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere: - posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării. - Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime sau celor minime şi fără obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala. - Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă după prelucrarea acestora - Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei În special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce necesită a fi specificate: - posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuse unor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor - posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere. Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor 7 pct. comerciale la categoria de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor mici şi mijlocii? Raspuns: 1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1 2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara. 3. Facilitatile – din punctul 2.2 .
