Terapia ABA Ce este Analiza Comportamentală Aplicată – ABA?
Terapia ABA
Demonstratii copii cu autism in cursul de autism
În limba engleză, prescurtarea vine de la «Applied Behaviur Analysis », adică în traducere Analiz izaa Compo Comporta rtamen menta tală lă Apli Aplica cată. tă. Terapi rapiaa ABA est Anal este o abo abordare are a în!eleg eleger erii ii comportamentului comportamentului "i a modului în care poate #i a#ectat de către mediul încon$urător%
Terapia ABA a #ost realizata pentru a a$uta copiii cu autism si cu tulburari de dezvoltare asociate%
&ste un model de terapie pentru copiii cu autism creat de dr% 'var (ovaas în anii )*, centrat pe ideea că anumite comportamente ale copiilor apar sau nu în #unc!ie de mediu% Bazată pe teoriile terapia ABA ABA demo comportamentale, terapia demons nstr trea ează ză că schi schimb mb+n +ndd anum anumit itee cond condi! i!ii ii în me medi diu, u, comportamentele copiilor se schimbă în consecin!ă% Terapia ABA un sistem de învă!are, un program care î"i propune să modi#ice comportamentul copilului cu autism în mod sistematic "i intensiv% Terapia ABA are obiective clar #ormulate, împăr!ite în sarcini mici, ast#el înc+t evolu!ia copilului să poată #i măsurată permanent% Întărirea comportamentului se #ace cu recompense, întreg sistemul #unc!ion+nd #unc!ion+nd pe baza acestora, #ie ca recompensele sunt materiale sau sociale%
Terapia ABA demonstratii copii cu autism in cursul de autism
Terapia ABA se concentrează pe principiile care eplică modul în care are loc procesul de învă învățare% are% Atunci c+nd un comportament este urmat de o recompensa, comportamentul este mult mai probabil să #ie repetat% Domeniul analizei comportamentale aplicate a dezvoltat mai multe tehnici pentru pentru cre cre șterea comportamentelor comportamentelor acceptate si utile și de reducere a celor care pot dauna dauna sau inter#e inter#era ra cu învă învățarea% Aceste Aceste tehnici tehnici pot #i utili utilizate zate în situa situații structu structurate, rate, cum cum ar #i o lec ție in sala sala de clasa, dar dar și în viata de zi cu zi, in situații cum ar #i cina de #amilie sau in in parcul de $oaca% (a inceput, in primii primii ani, sesiunile de terapie ABA implica interacțiune unu la unu între adult si copil% copil%
Terapia ABA demonstratii copii cu autism in cursul de autism 'nter 'nterven venția prin terapia ABA presupune si un program intensiv care totalizeaza -./0* de ore pe saptamana timp de 1/2 ani% Aceasta #orma de interventie nu este obligatorie dar o parte din terapiei ABA o recomanda, iar altii nu merg pe principiul obligativitatii realizarii specialistii terapiei acestui numar de ore% Aceste Aceste prog program ramee permit permit copiilo copiilorr să învețe și să practice practice abilit abilităă țile ile în situa situații la inceput inceput #oart #oartee structurate apoi din ce in mai nestructurate%
copiii cu autism% 'nter 'nterven venția prin terapia ABA nu trebuie sa #ie o abordare identica pentru toti copiii 3rogramele de interventie se personalizeaza in #unctie de nevoile, interesele, pre#erințele și situația #amiliala% Din aceste motive, un program de terapie ABA pentru un copil cu autism va arata di#erit #ata de un program pentru un alt copil cu autism% 4n program de terapie ABA de calitate pentru copiii cu autism trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati5 •
•
•
•
planul de interventie provine dintr/o evaluare detaliată a abilită ților și pre#erin țele #iecărui copil cu autism și poate include, de asemenea, obiective obiective ce vizeaza #amilia, #amilia, obiective obiectivele le tratamentulu tratamentuluii și instruire instruire sunt în concordan concordanta ta cu achizitii achizitiile le de pana atunci ale copilului cu autism si vizeaza o gamă larga de domenii de competente, cum ar #i de comunicare, sociabilitate, auto/ingri$ire, auto/ingri$ire, $oc $oc și agrement, agrement, dezvoltarea motorie și abilitati abilitati cognitive, planul de instruire instruire descompune descompune eercitiile în pa și etrem de secventializati, secventializati, interven intervenția constă constă în măsurarea măsurarea obiectivă obiectivă în curs de des#ă des#ă șurare urare a progresul progresului ui copilului cu autism%
Terapia ABA Demonstratii copii cu autism in cursul de autism
Analiz Analizaa comporta comportamen mental talaa apl aplica icata ta – ABA ABA este este o abor aborda dare re ce vize vizeaza aza imbu imbuna natat tatir irea ea comportamentului comportamentului și modul în care acesta este a#ectat de mediul mediul încon$urător% încon$urător% În acest contet, contet, 6comporta 6comportament ment7, 7, se re#eră re#eră la ac acțiuni și abilită abilități, iar 6mediu7 6mediu7 includ includee orice in#luen in#luență #izica #izica sau sociala care ar putea schimba sau poate #i schimbata prin comportamentul cuiva% Terapia Terapia ABA o#era o#era o struct structura ura pentr pentruu a cercet cercetaa compor comportam tament entele ele umane, umane, #acto #actorii rii care care le determ determina ina si cum le putem putem spori8 spori8cre creste ste sau diminu diminua% a% De asemen asemenea, ea, ea o#era o#era o struct structur uraa #undam ndamen enta tala la pent entru a invata vata noi abi abilit litati ati 9com 9compportam rtamen entte pe care care vrem rem sa le sporim8intensi#icam:% 'n#ormatiile de baza pe care trebuie sa le aveti in ceea ce priveste predarea acestor abilitati sunt5 modelarea, sugerarea, descresterea, inlantuirea si incura$area di#erentiata% ;ateva eplicatii #oarte simple sunt o#erite mai $os5 a% Modelarea proc proces es prin prin care care mo modi di#i #icam cam trep trepta tatt comp compor orta tame ment ntul ul de$a de$a eis eiste tent nt copilului ui cu autism autism in ceea ce dorim% Aceasta se #ace de obicei prin adaptarea al copilul cerintelor inainte de a o#eri incura$are% De eemplu, daca un copil cu autism de abia invata sa spuna cuvinte, i se poate cere sa atinga un obiect inainte de a/l primi%
c% Descresterea/Minimalizarea este o parte critica din procesul de invatare a copilului cu autism , de a >4 deveni dependenti de sugestii% ?rice sugestii vor #i treptat indepartate, pe masura ce copilul reuseste sa raspunda corect #ara nici o sugestie% ;a sa #olosim eemplul de mai sus, daca vrem sa/l invatam pe copilul cu autism sa atinga o minge, putem incepe prin a/i misca mana spre minge, apoi ii atingem doar umarul, apoi aratam spre minge etc%, pana cand copilul reuseste sa atinga mingea atunci cand i se spune 9multi copii cu autism nu vor avea nevoie de multe ast#el de sugestii pentru a invata @sa atinga7 un obiect:% d% Inlantuirea #undamental, aceasta inseamna ca abilitatile sunt impartite in cele mai mici unitat unitatii compon component entee si sunt sunt invat invatate ate ast#el ast#el,, in unita unitati ti care care sunt sunt inlan inlantui tuite te impreu impreuna% na% Tehnicile de inlantuire inainte si inapoi sunt #recvent utilizate atunci cand se doreste invata invatarea rea unei unei noi abilit abilitati ati%% 4n eempl eempluu de inlant inlantuir uiree inaint inaintee ar #i invat invatare areaa unei unei propozitii copilul cu autism este invatat pe rand cate un cuvant 9spune @eu7, spune @eu te7, spune @eu te iubesc7:% Daca il invatam aceeasi propozitie #olosind inlantuirea inapoi, vom incepe cu #inalul spune @iubesc7, spune @iubesc pe7, spune @iubesc pe tine7% e% Incurajare diferentiata incura$area reprezinta probabil cea mai importanta parte in procesul de invatare% Aceasta implica o#erirea unui raspuns la comportamentul copilului cu autism, care va intari acel comportament% ;uvantul @di#erential7 se re#era la #aptul ca noi variem nivelul incura$arii in #unctie de raspunsul copilului cu autism% =arcinile grele pot #i incura$ate mai mult, pe cand sarcinile usoare pot #i incura$ate mai slab% Trebuie Trebuie sa copilul cu autism in asa #el incat acesta va ne adaptam incura$area in mod sistematic la copilul inva invata ta in cele cele din din urma urma sa rasp raspun unda da potr potriv ivit it in prog progra rame me natu natural ralee de incu incura ra$a $are re 9ocazional: cu tipuri naturale de incura$are 9social:%
Terapia ABA demonstratii copii cu autism in cursul de autism
Ce fel de progres progres poate fi de asteptat lucrandu-se prin terapia ABA? 'nte 'nterv rven enția prin prin terapia ABA, daca este realizata competent, poate a$uta copiii cu autism sa evolueze în multe domenii% ;u toate acestea, modi#icările nu apar rapid% ata de progres variază considerabil de la un copil cu autism la altul, în #unctie de varstă, nivelul potentialului, #amilie etc%
Terapia A.B.A. – Cum construim un program de terapie pentru un copil cu autism Atunci c+nd ve!i a$unge în situa!ia de a construi un program pentru acasă pentru un copil cu autism, va trebui să selecta!i programe de instruire care să aibă semni#ica!ie în cazul copilului%
Întruc+t nu eistă copii cu autism care să aibă acelea"i competen!e "i acelea"i nevoi, selec!ia ini!ială a programelor trebuie să se bazeze pe abilită!ile actuale ale #iecărui c opil cu autism% ealizarea programelor pentru copilul cu autism va #i o sarcină sarcină permanentă permanentă%% De #iecare dată c+nd copilul cu autism va mastera un program, va trebui să alegeti un altul% Acest capitol va prezenta un cadru conceptual pentru alegerea programelor de instruire pentru copilul cu autism, ast#el înc+t să pute!i începe instruirea semni#icativă pentru el%
EVA EVALUAEA AB!L!T"#!L$ AB!L!T"#!L$ C$%!LULU! CU AUT!&' ;ele trei ghiduri pentru planul de studiu 9curriculum: din acest capitol subliniază abilită!i care pot #i învă!ate de copilul cu autism% ?biectivele sunt aran$ate în ghidul începător, intermediar "i avansat, dar această ierahie nu este rigidă% 3rimul pas în selectarea programelor constă în evaluarea abilită!ilor "i de#icitelor copilului cu autism% hidurile curriculare pot #i #olosite drept cadr cadruu pent pentru ru o eval evalua uare re ini! ini!ia ială lă%% Înce Încep+ p+nd nd cu h hid idul ul ;urr ;urric icul ular ar nive nivell înce începă păto torr, pute!i determina nivelul nivelul abilită!ilor copilului cu autism "i pute!i crea ast#el posibile programe de instruire% Atunci Atunci c+nd evalua!i abilită!ile copilului cu autism, !ine!i cont de următoarele aspecte5 •
•
•
•
Copilul cu autism dă dov dovada ada acestei acestei abili abilită! tă!ii la comand comandăă verbal verbalăC ăC &ist &istăă copii cu autism care pot #ace anumite lucruri spontan, dar nu "i la cerin!a adul!ilor% De eemplu, pute!i sesiza că atunci c+nd se $oacă, copilul cu autism nume"te anumite obiecte, dar, c+nd îi ară!i respectivul obiect "i îi ceri să îl numească, nu poate #ace acest lucru% Atunci c+nd evalua!i abilită!ile copilului cu autism, #i!i siguri că el poate răspunde atunci c+nd îi pune!i întrebarea întrebarea corespunzătoare% Abilit Abilitate ateaa e prezen prezentă tă #ără #ără a$uto a$utorul rul dum dumnea neavo vostr străC ăC Atun Atunci ci c+nd c+nd evalua evalua!i !i o anumit anumităă capacitate, trebuie să determina!i nivelul la care se a#lă copilul cu autism #ără a #i a$utat% De pildă, c+nd dori!i să a#la!i dacă el poate urma instruc!iile simple, dă/i comanda, #ără a/ i o#eri vreun gest a$utător 9de eemplu, nu indica!i către panto#i c+nd îi spune!i @'a/!i panto#ii7:% =au, c+nd vre!i să "ti!i dacă poate îndeplini activită!i simple 9de eemplu, puzzle sau sortare de #orme:, prezinta!i/i activitatea "i o#eri!i/i o instruc!ie verbală 9de eemplu, @Eă puzzle7:, #ără a îi o#eri vreun a$utor #izic%
copii cu autism autism nu sunt Abilit Abilitate ateaa are consis consisten ten!ă !ă în timpC timpC An Anum umi!i i!i copii sunt consta constan!i n!i în răspunsurile lor% &ste importantă stabilirea #aptului că o anumită capacitate poate #i demonstrată în mai multe ocazii di#erite% Doar pentru că o dată copilul cu autism a reu"it să #acă ceva, nu înseamnă că acea abilitate #ace parte din repertoriul său% Atunci c+nd realiz realiza!i a!i evalua evaluarea rea unei unei abilit abilită!i ă!i,, trebui trebuiee să o#eri! o#eri!ii mai multe multe oport oportun unită ită!i !i pentru pentru a determina dacă răspunsurile copilului cu autism sunt consistente în timp 9de eemplu, în F cazuri din 1*:% =unt prezente toate toate componen componentele tele abilită!i abilită!iiC iC Copilul cu autism poate #i capabil să dea dovada prezen!ei unei păr!i a abilită!ii, dar nu a întregii abilită!i% De eemplu, el poate #i în stare să identi#ice trei păr!i ale corpului sau să imite una sau două ac!iuni% De"i acesta este un bun început, trebuie să vă asigura!i că el poate realiza un număr adecvat de răspunsuri în cadrul #iecărui program% În determinarea numărului adecvat de răspunsuri
pentru #iecare program, lua!i în considerare v+rsta copilului 9de eemplu, ma$oritatea copiilor pre"colari pot identi#ica 1* sau mai multe păr!i ale corpului:% Atunci c+nd evalua!i un anumit program 9de eemplu, instruc!iile simple:, trebuie să determini "i numărul corespunzător de răspunsuri "i să evaluezi per#orman!a copilului per total% •
Abilitatea este demonstrată în prezen!a unor persoane di#erite, în diverse contete, cu stimuli stimuli varia!iC varia!iC 4neori, copiii cu autism pot da dovada unor abilită!i numai #a!ă de anumite persoane 9de eemplu, numai #a!ă de mamă:, numai în contete speci#ice 9răspunde la comanda @'a/!i cana7 nunmai în bucătărie, unde sucul este la vedere: sau numai #a!ă de stimuli speci#ici 9de eemplu, Thomas The Train, dar nu "i alte $ucării:% Atunci c+nd evalua!i o anumită abilitate, #i!i siguri că prezen!a ei poate #i demonstrată în #a!a unor persoane di#erite, în mai multe contete "i cu stimuli di#eri!i%
&ELECTAEA &ELECTAEA %$(A'EL$ ABA %E)TU TEA%!A C$%!LULU! CU AUT!&' După evaluarea abilită!ilor copilului cu autism, trebuie să decide!i care vor #i cele vizate pentru instruire% Întrebările de mai $os pot #i de a$utor în selectarea obiectivelor de instruire% De #iecare dată c+nd alege!i un program, pune!i/vă următoarele întrebări5 •
•
•
•
Copilul cu autism are abilită!ile de bază necesare pentru acest programC Atunci c+nd alege!i un program, întreba!i/vă mai înt+i care sunt abilită!ile de care copilul cu autism are nevoie pentru a răspunde% De eemplu, vă pute!i dori ca el să/ "i #ormuleze cererile prin propozi!ii, dar e posibil să nu poată repeta cuvintele% Gă pute!i dori să învă!a!i copilul să ini!ieze interac!iuni în timpul $ocului cu ceilal!i copii, dar el nu poate urma comenzi simple% Descompunerea unei abilită!i în componentele sale vă poate a$uta să identi#ica!i ce alte abilită!i trebuie învă!ate mai înt+i% 3rogramul este adecvat v+rstei8dezvoltării copilului cu autismC De"i copiilor cu autism nu li se poate aplica un model al dezvoltării normale a achizi!ionării de abilită!i, programele trebuie totu"i să re#lecte o secven!ă de dezvoltare care este de a"teptat "i în cazul unui copil tipic% Atunci c+nd identi#ia!i o abilitate, întreba!i/vă mai înt+i dacă un alt copil, de v+rstă similară, poate îndeplini aceea"i sarcină% Această abilitate va a$uta la reducerea problemelor comportamentaleC Alege!i programe de instruire care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra comportamentului copilului cu autism% De eemplu, învă!area de răspunsuri comunicative, cum ar #i indicarea cu degetul "i gesturile de @da7 "i @nu7 pot a$uta la reducerea problemelor comportamentale care îndeplinesc o #unc!ie de comunicare% În plus, a/l învă!a pe copilul cu autism să ini!ieze independent $ocul poate reduce comportamentele stereotipe% Această abilitate va duce la învă!area altor abilită!iC Atunci c+nd alege!i abilită!ile pentru instruire, identi#ica!i/le pe acelea care se construiesc unele pe altele% De eemplu, învă!+ învă!+nd ndu/l u/l pe copilul cu autism să imite ac!iuni secven!iale ce !in de motricitatea
grosieră 9de eemplu, imitarea a două ac!iuni în ordinea corectă:, îl ve!i învă!a cel mai probabil să asculte asculte apoi comenzile verbale verbale duble% •
•
•
•
Această Această abilitate abilitate poate #i generaliza generalizatăC tăC Întruc+t Întruc+t în cazul copiilor cu autism abilită!ile sunt adesea di#icil de generalizat, alege!i acele programe "i !inti!i răspunsurile pe care copilul va avea ocazia să le practice "i în a#ara lec!iilor% De eemplu, e mult mai probabil ca de/a lungul unei zile să îi cere!i copilului @Închide u"a7, @Aprinde lumina7, @'a/!i panto#ii7 dec+t @idică m+inile7 sau @Dă din picioare7% ăspunsurile ăspunsurile care se asociază cu consecin!e pozitive ce apar în mod #iresc vor #i generalizate mai bine%
Copilul cu autism va achizi!iona această abilitate într/o perioadă de timp rezonabilăC De"i ritmul de învă!are variază #oarte mult în #unc!ie de copil "i de abilită!i, trebuie acordată prioritate acelor abilită!i pe care copilul le va învă!a într/o perioadă de timp acceptabilă% De eemplu, în cazul în care copilul cu autism nu vorbe"te, el va trebui să înve!e răspunsuri comunica!ionale e#iciente% În compara!ie cu comunicarea prin #raze, el poate învă!a destul de repede să arate a rate către obiectele dorite% Alegerea abilită!ilor abilită!ilor care vor #i achizi!ionate într/o perioadă de timp rezonabilă va ac!iona ca un întăritor pentru dumneavostră, pentru copil "i pentru tutori% Abilitatea este importantă pentru dumneavoastră "i pentru #amilieC Alege!i acele abilită!i care vor avea implica!ii pozitive în ceea ce prive"te participarea copilului cu autism la activită!ile #amiliei% De"i potrivirea culorilor este o abilitate importantă, a/l învă!a pe copil să/i identi#ice pe membrii #amiliei va avea un impact mult mai mare asupra participării copilului cu autism în #amilie% Abilitatea poate #i #olosită de copil de/a lungul întregii zileC Alege!i să/l învă!a!i acele abilită!i care sunt #unc!ionale% De eemplu, învă!area indeplinirii comenzilor simple, #olosirea @da7 "i @nu7, arătarea către obiectele dorite, realizarea activită!ilor de $oc, toate acestea sunt utile pentru copil "i pot #i incluse pe parcursul întregii zile%
r
%E("T!EA C$%!LULU! CU AUT!&' %E)TU EAL!*AEA %$(A'EL$ TEA%!E! ABA Atunci c+nd începe!i un program acasă, trebuie să începe!i cu un număr limitat de abilită!i pentru primele c+teva săptăm+ni% & mult mai bine să viza!i achizi!ii rapide într/un număr limitat de domenii, dec+t un progres încet, inconsistent, în mai multe domenii% Această modalitate vă va permite "i dumneavoastră "i tutorilor să stăp+ni!i metodologia de învă!are, iar copilului cu autism îi va permite să se obi"nuiască cu structura "edin!elor% De"i realizarea programului trebuie individualizată în #unc!ie de copil, în mod tipic, un program de început va include5 un program de tip @espond to name7 9ăspunde la nume:, un program de limba$ receptiv 9de eemplu, îndeplinirea instruc!iilor simple:, un program de imita!ie 9de eemplu, imitarea unei mi"cări grosiere:, un program de limba$ epresiv 9de eemplu, arătarea itemilor dori!i: "i o
sarcină de potrivire 9de eemplu, potrivirea obiectelor identice:% 3e măsură ce copilul cu autism #ace progrese, pute!i adăuga programe adi!ionale, în #unc!ie de nevoile lui%
+E&C!EEA %$(A'EL$ %E)TU C$%!!! CU AUT!&' +!) CA+UL TEA%!E! ABA Terapia ABA demonstratii copii cu autism in cursul de autism hidurile metodologice sunt urmate de descrieri ale programelor de instruire pentru mai multe obiective listate în cadrul ghidurilor 9nu toate obiectivele sunt subliniate în #oile de programe:% =unt =unt o#erit o#eritee răspu răspunsu nsuril rilee pe care le dorim dorim din partea partea copilului cu autism 9targetate:, pre/ cerin!ele, materialele, strategiile de prompting 9de a$utor: "i alte c+teva indicii utile% umărul de stimuli prezentat va varia în #unc!ie de etapa actuală a programului% programului% ;u toate acestea, se recomandă ca în cazul introducerii introducerii sarcinilor de discriminare, să prezin!i cel pu!in trei stimuli, pentru a minimaliza "ansele unui răspuns dat la înt+mplare% 4it+ndu/vă pe #oile de program, pute!i observa c+!iva termeni ne#amiliari% Îi vom de#ini pe scurt mai $os% 1% 3rompt/u 3rompt/urile rile 9A$uto 9A$utorul: rul:%% 3rompt/ul 3rompt/ul se re#eră re#eră la orice a$utor a$utor care care îi este o#erit o#erit copilului cu autism pentru a răspunde cu succes% 3rompt/urile pot #i verbale 9@3rinde mingea7:, #izice 9iei m+na copilului "i o pui pe minge:, gesturale 9indici către minge:, de pozi!ie 9pui mingea mai aproape de copil: sau de modelare 9îi demonstrezi copilului răspunsul, răspunsul, pentru ca acesta să îl observe "i să îl imite:% Atunci c+nd începe!i un program de instruire, trebuie să determina!i de c+t de mult a$utor 9prompt: are nevoie copilul pentru a răspunde #ără gre"eli% 3rompt/ul 9a$utorul: trebuie scăzut treptat "i sistematic de/a lungul unei sesiuni de instruire, ast#el înc+t copilul să poate #i capabil să îndeplinească sarcina #ără a$utor% -% Am+narea Am+narea prompt/ul prompt/ului ui 9Time 9Time Delay 3rompt:% 3rompt:% Am+narea Am+narea prompt/u prompt/ului lui este o procedură procedură în care timpul dintre prezentarea unui stimul comandă "i a prompt/ului este crescut treptat% 'ni!ial, a$utorul este o#erit în acela"i timp sau imediat după comandă% De/a lungul
sesiunilor de instruire ulterioare, a$utorul a$utorul este am+nat prin cre"terea treptată a intervalului de timp% De eemplu, atunci c+nd îl înve!i pe copilul cu autism să răspundă la întrebarea @;um te cheamăC7, se o#eră prompt/ul 9de eemplu, modelarea răspunsului corect: imediat după prezentarea întrebării, pentru primele c+teva încercări% Atunci c+nd copilul răspunde răspunde corespunză corespunzător tor la prompt prompt 9de eemplu, eemplu, spun+ndu spun+ndu/"i /"i num numele ele după modelul prompt/ului, prompt/ului, de trei ori consecutiv: se introduce un scurt răgaz între comandă "i prompt% De eem eempl plu, u, tuto tutore rele le poat poatee spun spunee @;um @;um te cheam cheamă7, ă7, a"te a"teap aptă tă - secu secund ndee "i apoi apoi modelează răspunsul% At+ta timp c+t copilul continuă să răspundă corect, acest interval poate răm+ne acela"i pentru alte trei încercări% Apoi intervalul dintre comandă c omandă "i prompt va cre"te cu - secunde, a$ung+ndu/se la 0 secunde, apoi la H secunde, etc% scopul este acela de a/l #ace pe copilul cu autism să răspundă corect înainte de a i se o#eri vreun a$utor 9prompt:% 2% ecompensa ecompensa di#eren!i di#eren!ială% ală% ecompensa ecompensa di#eren!ia di#eren!ială lă înseamnă recompensa recompensarea rea 9întărirea: 9întărirea: anumitor răspunsuri "i nerecompensarea 9neîntărirea: altora% De eemplu, atunci c+nd introduci o abilitate, recompensezi răspunsurile răspunsurile care sunt date cu prompt/uri% De/a lungul sesiunilor de învă!are, vei o#eri treptat tot mai pu!in a$utor "i vei recompensa doar răspunsurile care sunt date cu prompt redus% În #inal, vei recompensa doar răspunsurile care sunt corecte "i care nu necesită a$utor%
,&lide +emonstratii cu copii cu autism in curs
(idul Curricular Curricular in Terapia Terapia ABA )i/elul 0ncepător )i/elul intermediar )i/elul a/ansat
%rogram terapie ABA 1. Copilul cu autism realizează contactul /izual 2. Copilul cu autism imită motricitatea grosieră grosieră 3. Copilul cu autism imită ac4iunile cu o5iecte 6. Copilul cu autism imită motricitatea fină 7. Copilul cu autism imită i mită motricitatea motricit atea orală8miogimnas orală8 miogimnastica9 tica9
:. Copilul cu autism aut ism urmează instruc4iile ins truc4iile 8comenzile9 8co menzile9 simple simpl e ;. Copilul cu autism identifică păr4ile corpului 8recepti/ . Copilul cu autism identifică o5iecte 8recepti/
