UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
TEMĂ DE CASĂ
EVALUAREA CICLULUI DE VIAŢĂ ŞI A IMPACTULUI ACESTUIA
Student: MANTA CLAUDIU Grupa:
I.M.P.M.
-2010CUPRINS 1.EVALUAREA CICLULUI DE VIATA 1.1.Introducere 1.2 Evaluarea Ciclului de Viata 1.3 Ciclul de viaţă al produsului 1.4 Perspectiva ciclului de viaţă 1.5 Analiza inventarului ciclului de viaţă
2. INTERPRETAREA CICLULUI DE VIAŢĂ ISO14043 2.1 Descrierea generală a interpretării ciclului de viaţă 2.2Caracteristicile 2.2Caracteristicile principale ale interpretării ciclului de viaţă 2.3Elementele interpretării ciclului de viaţă 2.4.Identificarea problemelor semnificative 2.5 Identificarea şi structurarea informaţiilor 2.6 Determinarea problemelor semnificative 2.7 Evaluarea 2.7.1 verificarea de completitudine; completitudine; 2.7.2 verificarea de senzitivitate; senzitivitate; 2.7.3 verificare de consecvenţă. 2.8 Concluzii şi recomandări
3.EVALUAREA IMPACTULUI CICLULUI DE VIATĂ 3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclul de viaţă 3.2. Analiza beneficiilor 3.2.1 Descriere 3.2.2 Rezultat 3.2.3 Concluzii
4.BIBLIOGRAFIE
2
1.EVALUAREA CICLULUI DE VIATA 1.1.Introducere O metodă care capătă din ce în ce o mai mare audienţă în evaluarea în raport cu mediu a activităţilor socio-economice o constituie Evaluarea Ciclului de Viaţă. Scopul abordarii ciclului de viaţă este de a furniza deciziile de bază pentru aplicarea dezvo dezvolt ltări ăriii durab durabil ile, e, fiin fiindd cunos cunoscu cută tă ca forţ forţaa condu conducăt cătoa oare re pent pentru ru dezvo dezvolt ltar area ea tehnologică. În cadrul acestui studiu (LCA-"life cycle assessment") toate extracţiile de resurse din mediu şi emisiile în mediu sunt determinate pe cât posibil cantitativ pe întregul ciclul de viaţă, pornind de la materiile prime şi ajungând la producerea de servicii. 1.2 Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda prin care sunt evaluate consumurile de ener energi giee si mate materi rial ale, e, pe de o part parte, e, si impa impact ctul ul asup asupra ra sana sanata tati tiii uman umanee si a ecosistemelor, pe de alta, in fazele reprezentative ale desfasurarii procesului pentru obtinerea unui produs si ale utilizarii lui, incepand cu extractia materiilor prime, obtinerea produsului, utilizarea si reciclarea sa, transportul, pana la depozitarea finala a produsului uzat sau a reziduurilor nefolositoare. Datorita privirii de ansamblu asupra procesului si a produsului, evaluarea ciclului de viata a fost considerata ca o analiza "de la naştere la moarte". Aceasta trasatura o deosebeste de alte metode de analiza, cum ar fi evaluarea impactului de mediu sau auditul de mediu, care trateaza impactul procesului/ produsului asupra mediului doar intr-o anumita faza a existentei sale. De asemenea, evaluarea ciclului de viata are in vedere calitatea mediului, spre deosebire de celelalte metode de analiza (cum ar fi evaluarea riscului) care se refera doar la siguranta mediului. Evaluarea Ciclului de Viata este o metoda relativ noua, care a aparut ca raspuns la grija grija soci societ etat atii ii pent pentru ru cali calita tate teaa fact factor oril ilor or de medi mediuu si la obli obliga gati tiaa inst instit itut utii iilo lor r guvernamentale de a pune sub control fenomenul de poluare industriala. La inceputul anilor '70, s-au realizat asa-numitele "analize ale ciclului de combustibil", care cautau in special special alternative alternative pentru resursele resursele de energie energie si materiale. Dezvoltarea Dezvoltarea "miscarii "miscarii verzi" in Euro Europa pa anilo anilorr '80 '80 a adus adus cu sine sine crest crester erea ea inte intere resu sulu luii publ public icul ului ui larg larg,, ca si al politicienilor, privind efectele asupra mediului generate de fabricatia unui produs, in 3
diferite faze ale procesului de productie. Pana in 1990, analizele vizau atat consumul de materii prime si energie, cat si nivelul poluarii diversilor factori de mediu. ECV(LCA) consideră că poluarea aerului şi apei precum şi generarea deşeurilor solide începe în momentul extracţiei de materii prime. Acesta include de asemenea şi consumul de energie utilizată în extracţia materiilor prime şi poluarea rezultată în urma proceselor de producţie. Este de asemenea de mare importanţă pentru protejarea mediului şi util utiliz izare areaa şi dist distri ribu buir irea ea produs produsel elor or.. În sfârş sfârşit it prin prin anal analiz izaa cicl ciclul ului ui de viaţ viaţăă se examineaza deşeurile solide şi lichide generate în mediu de-a lungul întregului proces de producţie precum şi în timpul utilizării produselor astfel obinuţe. Pornind de la aceste date poate fi urmărit impactul potenţial creat asupra resurselor naturale, mediului şi sănătăţii umane. ECV are in principiu multe aplicaţii, pornind de la dezvoltarea producţiei, prin ecoetichetarea şi reglarea producţiilor, până la politicile de mediu şi stabilirea priorităţilor. Uneori, ECV nu este suficientă pentru luarea unor decizii de mediu cât mai bune aparând câteva bariere în calea aplicabilităţii sale de genul:
Confuzii referitoare la aplicabilitatea LCA (unde şi în ce condiţii se aplică);
Intervalele metodologice, incluzând software şi baze de date;
De multe ori acest instrument este privit a fi prea complicat.
Se poate spune ca ECV este un intrument utilizat pentru identificarea si masurare direct directaa si indire indirecta cta a impact impactulu uluii asupra asupra mediul mediului, ui, energi energiei ei si resurs resurselo elorr asocia asociatt cu procesele de productie, produsele obtinute si serviciile aferente.
1.3 Ciclul de viaţă al produsului se referă la durata medie de viaţă a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvoltă, ajung la maturitate şi apoi îmbătrânesc); în funcţie de perioada din viaţă în care se află produsul, sunt influenţate şi vânzările acestuia. Întregul ciclu de viaţă al produsului, de la concepţia şi dezvoltarea sa până la sfârşi sfârşitul tul "vieţi "vieţii", i", includ includee următo următoare arele le faze: faze: achiziţ achiziţia ia materi materiilo ilorr prime, prime, producţ producţia, ia, ambalarea, distribuţia, utilizarea, reciclarea şi retragerea produsului de pe piaţă. Definiţia generală a ciclului de viaţă al produsului este formulată în standardul SR EN ISO 14040:2002 sub următoarea formă: ciclul de viaţă reprezintă "etape consecutive şi intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziţia materiilor prime sau generarea 4
resurselor naturale până la post-utilizare". În cazul în care acest termen se utilizează ca un concept de marketing, ciclul de viaţă este "orientat spre piaţă", acesta se referă la viaţa comercială a produsului (viaţa produsului pe piaţă) şi descrie tendinţa de dezvoltare a cifrei de afaceri şi a profitului unui produs, de-a lungul vieţii sale comerciale. Unificare Unificare diferitelor diferitelor metode metode de analiza s-a realizat realizat in 1992, in S.U.A. la conferinta conferinta SETAC (Society for Environmental Toxicology and Chemestry), in cadrul careia s-au pus bazele metodologice ale evaluarii ciclului de viata. Pornind de la propria experienta, tarile tarile vest vest Europen Europenee (Marea (Marea Britan Britanie, ie, German Germania, ia, Tarile Tarile Scandi Scandinave nave)) si-au si-au dezvol dezvoltat tat metodologii specifice de evaluare a ciclului de viata a produsului. Principiile derivate din aceste metodologii au fost introduse in documente oficiale in mai 1995, cand evaluarea ciclului de viata a devenit parte integranta a normelor ISO 14.000, care sunt in curs de adoptare si in tara noastra. Astfel, evaluarea ciclului de viata constituie in actualul cadru concurential, un instrument de selectie al sistemelor de productie durabile, deosebit de util factorilor de decizie din industrie, organizatii guvernamentale si neguvernamentale. Incluzand necesitati de ordin social si de mediu, evaluarea ciclului de viata se constituie ca o componenta esentiala a managementului de mediu, menita sa conduca la optimizarea proceselor de fabricatie in vederea obtinerii unor produse cu impact redus asupra mediului. Intensificarea activitatii industriale are un efect negativ asupra resurselor naturale si a mediului inconjurator. Pentru a contracara acest efect negativ, toate sistemele de produ product ctie ie trebu trebuie ie sa resp respect ectee prin princi cipi piul ul dezvo dezvolt ltar arii ii dura durabi bile le,, adica adica mini minimi miza zarea rea consumului de resurse naturale si a emisiilor poluante. Evaluarea Ciclului de Viata consta in evaluarea efectelor directe si indirecte ce apar in fiecare etapa de obtinere si utilizare a unui produs, incepand cu extragerea materiilor prime, pana la depozitarea sa finala. Aceasta evaluare conduce, din punct de vedere al societatii, la obtinerea celui mai favorabil raport cost produs-cheltuieli reducere efecte, raport care contribuie nu numai la imbunatatirea mediului, dar si la dezvoltarea durabila a societatii. Evaluarea ciclului de viaţă (ECV) al produsului este o tehnică de management management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie şi de deşeuri ale unui produs pe
5
durata unui ciclu de viaţă al produsului şi impactul acestora asupra mediului. Dicţionarul enciclo enciclopedi pedicc de mediu mediu (2005) (2005)[1] [1] prezint prezintăă o defini definiţie ţie dezvol dezvoltat tatăă şi cuprin cuprinzăt zătoare oare : "Eva "Evalu luar area ea cicl ciclul ului ui de viaţ viaţăă al unui unui prod produs us repr reprez ezin intă tă eval evalua uare reaa şi anal analiz izar area ea consecinţelor acţiunii produsului asupra mediului; evaluarea urmăreşte produsul de la extracţ extracţia ia şi prelucra prelucrarea rea materie materieii prime, prime, trecând trecând prin prin toate toate fazele fazele sale sale de producţ producţie, ie, transport şi distribuţie, utilizare rentabilizare, întreţinere şi reciclare. mergând până la depozitarea finală sau până la reintegrarea sa în mediul înconjurător." Aşa cum este definit ECV se referă numai la impacturi de mediu ale sistemului produs şi nu tratează factorii financiari, politici, sociali etc. (de exemplu, impacturi de costuri). Acest ciclu de viaţă este denumit uneori "from cradle-to-grave" -în l.engleză (în trad traduc ucer ere: e: "de "de la leag leagăn ăn la morm mormân ânt" t"). ). In limb limbaa limb limba. a.en engl glez eză: ă: "Lif "Lifee Cycl Cyclee Assessment".In l. franceză acest concept este denumit "L'analyse du cycle de vie (ACV)". Expresia "cradle-to-grave" se referă la ciclul de viaţă al unui produs, care începe în momentul proiectării produsului şi se continuă prin achiziţia şi utilizarea materiilor prime, fabricarea sau procesarea cu fluxul de deşeuri asociate, stocarea, distribuţia, utilizarea şi retragerea din uz sau reciclarea[2] reciclarea[2][2] [2].. În ciclul de viaţă complet trebuie inclus inclusee şi fazele fazele de transp transport ort necesa necesare re sau cauzat cauzatee de exist existenţ enţaa produsu produsului lui.. Fazele Fazele combinate ale ciclului de viaţă constituie întregul sistem "cradle-to-grave". Formele timpurii ale ECV au fost utilizate în SUA, în decada 1960, pentru definirea strategiei de mediu a corporaţiilor şi ulterior, în anii 1970, de agenţii guvernamentale, ca auxilia auxiliarr pentru pentru dezvolt dezvoltarea area politi politicil cilor or public publice. e. Primul Primul organis organism m interna internaţi ţional onal care a acţionat pentru dezvoltarea ECV a fost SETAC (Society of Environmental Toxicology and Chemistry) din SUA.[3] SUA.[3] SETAC a elaborat un "Cod de practici" pentru LCA[3] LCA[3] care a dezvoltat primul cadru tehnic acceptat internaţional pentru studii LCA. În anul 1994, ISO a stab stabil ilit it Comi Comite tetu tull Tehni Tehnicc TC 207, 207, însă însărc rcin inat at cu stand standar ardi diza zarea rea unui unui set set de instrumente de management de mediu, inclusiv LCA. Începând din 1994, LCA a apărut ca instrument de management de mediu, pe scară mondială, sub forma seriei de standarde ISO 14040. Un alt alt "act "actor" or" inte intern rnaţ aţio iona nall în dome domeni niul ul ECV ECV este este UNEP UNEP (Uni (Unite tedd Nati Nation onss Environmental Programme) care a publicat un ghid pentru ECV (in eng LCA), intitulat
6
Life Cycle Assessment (1996)[4], (1996)[4], de asemenea o urmare a ghidului anterior: "Towards a Global Use of Life Cycle Assessment"(1999)[5] Assessment"(1999) [5] Conform standardului SR EN ISO 14040:2002[6] 14040:2002[6] prin ciclu de viaţă se înţeleg "etapele consecutive şi intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziţia materiilor prime sau generarea resurselor naturale până la post-utilizare". Sistemul total de procese unitare (elementare) implicate în ciclul de viaţă al unui produs este denumit "sistem produs". Termenul "proces unitar" se referă la orice fel de activitate care produce o ieşire cu valoare economică, de exemplu oţel, electricitate etc. sau care oferă un serviciu cu valoare valoare economi economică, că, de exempl exempluu transp transport ort sau manage managemen mentul tul deşeur deşeurilo ilor. r. Termenul Termenul "produs" este considerat în cel mai larg sens - incluzând bunuri fizice şi servicii, atât la niveluri operaţionale, cât şi strategice. Obiectivele analizei constă în evaluarea riscului, evaluarea performanţei de mediu, auditarea de mediu şi evaluarea impactului de mediu, identificarea schimbărilor posibile în fiecare fază a ciclului ciclului de viaţă, viaţă, care pot conduce la beneficii beneficii de mediu şi economii de costuri generale. Standardele definesc principiile generale şi cadrul de lucru pentru conducerea şi raportarea studiilor ECV (SR EN ISO 14040:2007 şi ISO 14040:2006) , oferă recomandări privind cerinţele şi liniile directoare pentru evaluarea ciclului de viaţă (SR EN ISO 14044:2007 şi ISO 14044:2006).
1.4 Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime până la scoaterea sa din uz). Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspect aspectee particu particular laree ale produsu produsului lui care care au un impact impact semnif semnifica icativ tiv asupra asupra mediul mediului. ui. Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impac impactu tull produ produsu sulu luii asupr asupraa medi mediul ului ui,, în dife diferi rite tele le faze faze ale ale cicl ciclul ului ui său său de viaţ viaţă: ă: preproducţie preproducţie (obţinerea (obţinerea materiilor materiilor prime necesare, necesare, manufactura manufacturarea rea componentelor componentelor şi trans transpor portu tull lor lor la locu locull de produc producţi ţie), e), produ producţ cţie ie (proc (proces esare areaa mate materi riil ilor or prim primee şi asambl asamblarea area compone componente ntelor lor pentru pentru obţine obţinerea rea produsu produsului lui finit) finit),, distri distribuţ buţie ie (ambal (ambalarea area produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator), utilizare
7
(utilizarea efectivă în gospodării, alte întreprinderi sau administraţie publică), scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asocia asociate te unui produs produs prin: prin: evidenţ evidenţiere iereaa şi invent inventari arierea erea inputu inputuril rilor or şi output outputuri urilor lor relevante ale sistemului; evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri; interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ". ". Înainte Înainte de demarar demararea ea procesu procesului lui de analiză analiză stati statisti stică, că, cu ajutor ajutorul ul metode metodelor lor statistice, trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: •
formarea echipei de lucru; •
stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse; •
identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent; •
stabilirea modului de diseminare a rezultatelor; •
verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii; •
analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor; •
identificarea standardelor de calitate;
•analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe;
•analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea; •
identificarea tipului de impact: local, regional, global.
O mare atenţie trebuie acordată stabilirii graniţelor analizei şi a orizontului de timp. Stabil Stabilire ireaa graniţe graniţelor lor depinde depinde de scopul scopul analiz analizei, ei, resurs resursele ele disponi disponibil bilee şi nu în ultimul rând, de accesibilitatea datelor. Orice analiză statistică din perspectiva ciclului de viaţă trebuie să includă toate stadiile susceptibile de a avea impact semnificativ asupra mediului. Orizontul de timp este o caracteristică importantă, mai ales pentru analizele care vizeaz vizeazăă produse produse cu o viaţă viaţă îndelu îndelunga ngată. tă. Dezvol Dezvoltar tarea ea rapidă rapidă a tehnol tehnologi ogiilo ilorr permit permitee obţinerea unor produse cu impacturi diminuate asupra mediului, lucru care nu trebuie neglijat în analize.
8
Pentru fiecare stadiu din viaţa produsului se colectează datele necesare analizei stati statisti stice. ce. Se constru construieş ieşte te un tabel tabel de contin contingen genţă ţă cu ajutor ajutorul ul căruia căruia se cuanti cuantific ficăă cantităţile de materii prime şi energie folosite, precum şi cele de deşeuri solide, lichide şi gazoase generate în fiecare stadiu al ciclului de viaţă al produsului. Odată cuantificate inputu inputuril rilee în sistem sistem se calcul calculeaz eazăă output outputuri urile: le: deşeuri deşeuri solide solide,, deşeur deşeurii lichi lichide de (ape poluate), emisii în aer. Rezultatele se clasifică în funcţie de categoriile uzuale de impact: încălz încălzire ireaa global globală, ă, utili utilizare zareaa resurs resurselo elorr neregene neregenerabi rabile, le, pierder pierderii în biodiv biodivers ersit itate ate,, toxici toxicitat tatee umană, umană, eco-to eco-toxic xicolo ologie gie,, radiaţi radiaţii,i, condiţ condiţii ii de muncă, muncă, mirosu mirosuri ri neplăcu neplăcute, te, deprecierea stratului de ozon, poluarea apelor, acidifierea, eutrofizarea, zgomote, deşeuri calde, degradarea peisajului. Datele culese referitoare la impacturile asupra mediului asociate fiecărui stadiu din ciclul de viaţă a produsului sunt exprimate în unităţi fizice diferite diferite (de exemplu, exemplu, energia în jouli, jouli, cantitatea cantitatea de deşeuri deşeuri în kilograme, kilograme, poluarea în aer în particule per milion) şi este obligatorie evidenţierea acestora în tabel pentru a se putea da sens indicatorilor statistici ce vor fi calculaţi ulterior. Pentru a facilita procesul de analiză statistică, datele astfel culese se grupează în tabele şi se reprezintă grafic. O analiză completă şi detaliată a tuturor impacturilor asociate unui produs, de la naşterea până la moartea sa, poate fi costisitoare şi de lungă durată însă făcută cu regularitate sau doar asupra acelor aspecte considerate aprioric ca fiind mai importante înlătură aceste inconveniente. Analiza statistică din perspectiva ciclului de viaţă a produsului arată dacă impactul este cauzat de propria activitate sau dacă apare din cauza furnizorilor de materii prime sau a beneficiaril beneficiarilor. or. O întreprindere întreprindere care doreşte ca produsul produsul său să fie ecoetichetat ecoetichetat este obligată să urmeze paşii unei astfel de analize, întrucât toate schemele naţionale de ecoet ecoetic ichet hetare are util utiliz izea ează ză anali analiza za cicl ciclul ului ui de viaţ viaţăă pent pentru ru stab stabil ilir irea ea crit criter erii iilo lorr de ecoetichetare. Benef Benefic icii iile le obţin obţinut utee în urma urma anali analizei zei din din pers perspe pect ctiv ivaa cicl ciclul ului ui de viaţ viaţăă pot pot fi sintetizate astfel: beneficii financiare, noi orizonturi privind reproiectarea produsului, activitate de marketing eficientă.
beneficii financiare: prin analiza statistică din perspectiva ciclului de viaţă
se descoperă acele stadii în care pot fi diminuate costurile sporindu-se astfel eficienţa economică;
9
proiectarea: perspectiva ciclului de viaţă poate fi adoptată în procesul de
luare a deciziilor referitoare la proiectarea sau reproiectarea produsului sau procesului şi poate fi utilizată la compararea impacturilor asupra mediului a diferitelor opţiuni de proiectare, a avantajelor şi dezavantajelor, iar rezultatele analizei permit proiectanţilor şi fabricanţilor să se focalizeze pe acele aspecte cu impact semnificativ asupra mediului;
marketing: mari marile le într întrepr eprin inde deri ri folo folose sesc sc anal analiz izaa cicl ciclul ului ui de viaţ viaţăă ca
instrument de marketing (a avea produse care respectă cerinţele dezvoltării durabile este un avantaj care duce la creşterea vânzărilor) prin utilizarea acesteia ca bază pentru o campanie publicitară concentrată pe idea impactului redus asupra mediului pe pe care care îl are un produ produs, s, focal focaliz izare areaa făcâ făcând ndu-s u-see nu numai numai asupr asupraa propr proprii iilo lor r performanţe de mediu, ci şi pe cele ale furnizorilor şi distribuitorilor (cu alte cuvinte, ele se concentrează asupra performanţelor de mediu ale tuturor celor implicaţi în ciclul de viaţă a produsului lor, încurajându-şi astfel partenerii să-şi îmbunătăţească performanţele de mediu.
1.5 Analiza inventarului ciclului de viaţă Analiza Analiza inventarului inventarului implică proceduri pentru colectarea colectarea şi calculul datelor asupra asupra sistem sistemulu ului-pr i-produ oduss care care vor fi inclus inclusee în invent inventar, ar, pentru pentru cuantif cuantifica icarea rea intrări intrărilor lor de materiale sau energie sau substanţe chimice, precum şi a ieşirilor de materiale, energie, produse, evacuări în aer, apă,sol -care sunt relevante pentru sistemul-produs. Mai succint, colectarea colectarea intrărilor şi ieşirilor ieşirilor unui sistem-produ sistem-produss pe durata ciclului ciclului de viaţă al acestuia este denumită analiza inventarului. Datele utilizate pot proveni dintr-o varietate de surse, incluzând măsurări directe, materiale teoretice şi bilanţuri de energie, en ergie, date statistice, informaţii din publicaţii. Datele colectate şi calculate servesc pentru elaborarea de interpretări, concluzii şi recomandări pentru decidenţi. Atunci când sistemul studiat implică produse multiple (de exemplu produse multiple la rafinarea petrolului: motorină, benzină, gaz natural) sunt necesare proceduri de alocare pentru distribuirea fluxurilor de intrare sau de ieşire spre şi din sistemul-produs. Fluxurile de materiale şi energie (intrări sau ieşiri) precum şi evacuările în mediu asociate sistemului trebuie alocate diferitelor produse în conformitate cu proceduri documentate şi justificate. 10
De obicei, inventarele ciclului de viaţă sunt efectuate cu pachete software dedicate, de exemplu GaBi Software, dezvoltat de PE International (Germania) sau SimaPro LCA Software, dezvoltat de PRé Consultants (Olanda). În software SimaPro LCA sunt incluse mai multe metode de evaluare a impactului de mediu, de exemplu Eco-Indicator 99, CML 92, EPS 2000, Impact 2002+, EPD method. Rezultatele analizei inventarului se prezin prezintă tă sub forma forma unui "inven "inventar tar al ciclul ciclului ui de viaţă" viaţă" (LCI-Li (LCI-Life fe cycle cycle invent inventory) ory),, elaborat ca un tabel-inventar care listează intrările şi ieşirile în mediu, exprimate prin fluxurile elementare materiale şi energetice în mediu, asociate cu unităţile lor funcţionale (de exemplu: kg de dioxid de carbon, miligrame de fenol, kg de minereu de fier, m 3 de gaz natural etc.).
2. INTERPRETAREA CICLULUI DE VIAŢĂ ISO14043 Standa Standardul rdul internaţi internaţional onal 14043 14043 descri descriee faza faza finală finală a procedur procedurii ii de evaluare evaluare a ciclului de viaţă (ECV), în care rezultatele analizei de inventar a ciclului de viaţă(ICV) şi - dacă se desfăşoară - evaluarea impactului ciclului de viaţă (EICV), sau ambele, sunt centralizate şi discutate ca bază pentru concluzii, recomandări şi luarea deciziilor în conformitate cu scopul şi domeniul de aplicare definite. Un studiu ECV începe cu faza de definire a scopului şi a domeniului de aplicare şi se finalizează cu faza de interpretare. Interpretarea cilului de viaţă reprezintă o procedură sistematică de identificare, calificare, verificare şi evaluare a informaţiilor provenite din rezultatele unei ICV sau a EICV a unui sistem-produs şi de a le prezenta pentru a îndeplini cerinţele de solicitare aşa cum sunt descrise în scopul şi în domeniul de aplicare al studiului. Practicienii care utilizează studiu ECV ar trebui să fie în strânsă legătură cu cei care efectuează studiul pe întreaga durată, pentru a se asigura că sunt adresate întrebările specifice. De asemenea, această comunicare trebuie să fie menţinută pe întreaga durată a fazei de interpretare. De aceea, transparenţa pe parcursul fazei de interpretare a ciclului de viaţă este esenţială. Atunci când sunt implicate preferinţe, prezumţii sau aprecieri de valoare, este necesar ca acestea să fie clar declarate de practicieni în raportul final. ECV este unul dintre cele câteva instrumente utilizate în luarea deciziilor, în special de aplicare, aplicare, de exemplu, exemplu, pentru scopuri de informare informare (documentarea (documentarea produselor-sist produselor-sisteme eme 11
existente), existente), pentru îmbunătăţi îmbunătăţire re (implementa (implementarea rea modificări modificărilor lor produselor-si produselor-sistem stem)) sau pentru stabilirea unui nou sistem produs. Interpretarea ciclului de viaţă poate, de asemenea, să demonstreze legăturile care există între ECV şi alte tehnici de management de mediu, prin raţionalizare şi concentrare pe un produ produs. s. Totu Totuşi şi,, este este impo import rtan antt să se prive priveas ască că înap înapoi oi la apli aplica care reaa faze fazeii de interpretarea ciclului de viaţă ( şi la alte faze) ale ECV precum şi să se privească înainte, de exemplu la utilizarea alternativă/concurentă a altor tehnici. Interp Interpret retarea area ciclul ciclului ui de viaţă viaţă includ includee comuni comunicare carea, a, pentru pentru a da credibi credibilit litate ate rezultatelor altor faze ale ECV (în mod special ICV şi EICV), într-o formă care să fie atât cuprinzătoare, cât şi utilă în luarea deciziilor. Atunci când deciziile se bazează pe performanţa tehnică, aspectele economice şi sociale se situează în afara studiului ECV, iar problemele de mediu alese pentru a fi incluse ca părţi în definirea scopului şi a domeniului de aplicare pot reflecta acele probleme.
2.1 Descrierea generală a interpretării ciclului de viaţă Obiectivele interpretării ciclului de viată sunt analiza rezultatelor, concluzionarea, explicarea limitărilor şi oferirea de recomandări bazate pe constatările fazelor precedente ale studiilor ECV şi ICV, şi raportarea rezultatelor interpretării ciclului de viaţă într-o manieră transparentă. Interpretarea ciclului de viată este, de asemenea, gândită pentru a oferi o prezentare accesibilă, completă şi consecventă a rezultatelor studiilor ECV şi ICV, în concordanţă cu scopul şi domeniul de aplicare definite ale studiului. 2.2Caracteristicile 2.2Caracteristicile principale ale interpretării ciclului de viaţă Caracteristicile principale ale ciclului de viaţă sunt:
Utilizarea unei proceduri sistematice de identificare, calificare, verificare,
evaluare şi prezentare a concluziilor bazate pe constatările studiilor ECV şi ICV, pentru a îndeplini cerinţele de aplicare aşa cum sunt descrise în scopul şi domeniul de aplicare ale studiului;
Utilizarea unei proceduri iterative atât pentru interpretarea fazei cât şi a altor
faze din studiile ECV şi ICV;
12
Preve Preveder deril ilee referi referito toar aree la legă legătu turi rile le dint dintre re ECV ECV şi alte alte tehni tehnici ci pent pentru ru
managementul mediului.
2.3Elementele interpretării ciclului de viaţă Faza de interpretare a unui studiu ECV sau ICV cuprinde trei elemente după cum urmează:
Identificarea problemelor semnificative bazate pe rezultatele fazelor ICV şi
EICV din ECV.
Evaluarea care ia în consideraţie verificările de completitudine, sensibilitate
şi consecvenţă.
Concluzii, recomandări şi raportări.
Relaţiile dintre faza de interpretare şi alte faze ale ECV sunt arătate în figura 1. Definirea scopului şi a domeniului de aplicare şi fazele de interpretare ale evaluării ciclului ciclului de viaţă constituie constituie cadrul studiului, studiului, în timp ce alte faze din ECV (ICV şi EICV) furnizează informaţii despre produsul-sistem.
2.4.Identificarea 2.4.Identificarea problemelor semnificative Obiectivul acestui element este să structureze rezultatele din fazele ICV sau EICV astfel încât să determine problemele semnificative, în concordanţă cu scopul şi domeniul de aplica aplicare re defini definite te şi în mod interact interactiv iv cu elemen elementul tul de evaluare evaluare.. Scopul Scopul aceste acesteii interacţiuni este să includă implicaţiile metodelor folosite, presupunerile făcute etc. în fazele fazele precede precedente nte,, cum sunt sunt reguli regulile le de alocar alocare, e, decizi deciziile ile de exclud excludere, ere, select selectare areaa categoriilor de impact, indicatori de categorie şi modele etc.
13
Fig.1 Relaţiile dintre elementele fazei de interpretare şi alte faze ale ECV
2.5 Identificarea şi structurarea informaţiilor Există Există patru patru tipuri tipuri de informa informaţi ţiii cerute cerute de constat constatări ările le fazelo fazelorr precede precedente nte ale studiilor ECV sau ICV:
Cons Consta tată tări rile le din din faze fazele le prece precede dent ntee (ICV (ICV şi ECV) ECV),, care care treb trebui uiee să fie fie
asamblate şi structurate împreună cu informaţiile despre calitatea datelor. Aceste rezultate ar trebui să fie restructurate într-o manieră corespunzătoare, de exemplu, în concordanţă cu fazele din ciclul de viaţă, diferite procese sau operaţii din produsul sistem, transport, furnizare de energie şi managementul deşeurilor. Aceasta poate fi reali realizat zat sub sub form formaa unor unor li list stee cu date, date, tabe tabele le,, diagr diagram amee sau sau alte alte repre repreze zent ntări ări corespunzătoare ale datelor de intrare şi de ieşire şi/sau a rezultatelor indicatorilor de categorii.
14
Alegeri metodologice, cum sunt regulile de alocare şi limitele produsului
-sistem în ICV şi indicatorii de categorie şi modele utilizate în EICV.
Alegerile de valoare utilizate în studii aşa cum sunt justificate în definirea
scopului şi domeniului de aplicare.
Rolul şi responsabilităţile diferitelor părţi interesate aşa cum sunt justificate
în definirea scopului şi domeniului de aplicare în relaţie cu aplicarea, şi de asemenea, rezultatele obţinute din procesul de analiză critică concurentă, dacă acesta a avut loc.
2.6 Determinarea problemelor semnificative Atun Atunci ci când când rezul rezulta tate tele le din din fazel fazelee prece preceden dente te (ICV, (ICV, EICV EICV)) au fost fost găsi găsite te că îndeplinesc cerinţele scopului şi domeniului de aplicare al studiului, semnificaţia acestor rezultate trebuie să fie determinată. Rezultatele obţinute atât din faza ICV cât şi/sau cele din faza EICV sunt utilizate utilizate în acest scop. Aceasta trebuie să se desfăşoare desfăşoare ca un proces iterativ cu evaluarea fiecărui element. Probleme semnificative pot fi:
Categoriile de date de inventar, cum sunt energia, emisiile, deşeurile etc.;
Categor Categoriil iilee de impact impact,, cum sunt sunt resurs resursele ele utiliz utilizate ate,, încălz încălzire ireaa global globalăă potenţială etc.;
Contribuţii esenţiale de la etapele ciclului de viaţă la rezultatele ECV sau EICV, cum sunt procesele unei unităţi individuale sau grupuri de procese cum sunt transporturile sau producerea de energie.
Determinarea Determinarea problemelor semnificative semnificative ale produsului-s produsului-sistem istem poate fi simplă simplă sau complexă. Prezentul standard internaţional nu oferă îndrumări despre cum poate sau nu o problemă să fie relevantă într-un studiu, sau dacă o problemă poate fi semnificativă sau nu pentru un produs-sistem.
2.7 Evaluarea Obiectivele elementului de evaluare sunt să stabilească şi să sublinieze încrederea în/şi în/şi rezult rezultatel atelor or studii studiilor lor ECV sau ICV, ICV, inclus inclusiv iv problem problemele ele identi identific ficate ate în primul primul element al identificării. Rezultatele trebuie să fie prezentate într-o manieră care dă părţilor interesate o imagine clară şi de înţeles a rezultatului studiului.
15
Evaluarea trebuie să fie realizată în concordantă cu scopul şi domeniul de aplicare al studiului, şi trebuie să ia în consideraţie utilizarea finală, presupusă, a rezultatelor studiului. În timpul evaluării trebuie să fie luate în consideraţie următoarele trei tehnici:
2.7.1 verificarea de completitudine; 2.7.2 verificarea de senzitivitate; 2.7.3 verificare de consecvenţă. Rezultatele analizelor de incertitudine şi evaluarea calităţii datelor ar trebui să suplimenteze aceste verificări.
2.7.1 Verificarea de completitudine Obiect Obiectivu ivull verific verificări ăriii de comple completit titudin udinee este este asigura asigurarea rea că toate toate informa informaţi ţiile ile relevante şi datele necesare pentru interpretare sunt disponibile şi complete. Informaţii lipsă sau incomplete Dacă o informaţie relevantă lipseşte sau este incompletă, trebuie să fie luată în consideraţie necesitatea unei astfel de informaţii pentru a satisface scopul şi domeniul de aplicare al unui studiu ECV sau ICV. Dacă această informaţie este considerată ca nefiind necesară, ar trebui să fie înregistrat motivul acestei aprecieri, după care se poate trece la evaluare. În cazul cazul în care o informa informaţi ţiee care care lipseş lipseşte te este este consid considera erată tă necesa necesară, ră, etapel etapelee precedente (ICV, ICV A) ar trebui revăzute, sau definirea scopului şi a domeniului de aplicare ar trebui să fie ajustată în consecinţă. Această constatare şi justificarea sa trebuie să fie înregistrate/păstrate. 2.7.2 Verificarea de senzitivitate senzitivitate Obiectivul verificării de sensibilitate este să evalueze fiabilitatea rezultatelor finale şi a concluziilor prin determinarea faptului dacă acestea sunt afectate de incertitudinea datelor, a metodelor de alocare sau a calculării rezultatului categoriei de indicator etc. Această evaluare trebuie să includă rezultatele analizei de senzitivitate şi a celei de incertitudine, dacă a fost realizată în etapele precedente (ICV, EICV) şi pot indica nevoia unor analize ulterioare de senzitivitate. Recomandări pentru efectuarea verificării de senzitivitate
16
Nive Nivelu lull de deta detali liuu cerut cerut în anal analiz izaa de senz senzit itiv ivit itat atee depin depinde de în princi principa pall de constatările analizei de inventar şi, dacă a fost efectuată, de evaluarea impactului. În verificarea de sensibilitate trebuie să se acorde consideraţie:
Problemelor determinate de scopul şi domeniul de aplicare al
studiilor ECV sau ICV.
Rezultatelor obţinute din alte etape ale studiilor ECV sau ICV.
Aprecierilor experţilor şi experienţelor anterioare.
Rezul Rezulta tatu tull verif verific icări ărilo lorr de sens sensib ibil ilit itat atee menţ menţio iona nate te mai mai sus sus dete determ rmin inăă atât atât necesitatea pentru o analiză de sensibilitate mai precisă sau mai extinsă, cât şi efectele aparente ale rezultatelor studiilor. Inabilitatea unei verificări de senzitivitate de a nu găsi diferenţe semnificative între studii studii diferi diferite, te, alterna alternativ tive, e, nu conduce conduce automa automatt la conclu concluzia zia că nu există există astfel astfel de diferen diferenţe. ţe. Diferen Diferenţel ţelee pot exista exista dar nu pot fi identi identific ficate ate sau cuanti cuantific ficate ate datori datorită tă incertitudinii conexe date lor şi metodelor utilizate. Lipsa oricărei diferenţe semnificative poate constitui rezultatul final al studiului. Atunci când o ECV este utilizată pentru a susţine o afirmaţie comparativă, care este prezentată publicului, elementul de evaluare trebuie să includă declaraţiile interpretative bazate pe analiza de senzitivitate detaliată.
2.7.3Verificarea de consecventă Obiec Obiecti tivu vull verif verific icări ăriii de cons consec ecven venţă ţă este este să dete determ rmin inee dacă dacă pres presupu upune neri rile le,, metodele şi datele sunt consecvente cu scopul şi domeniul de aplicare.
Lista de verificare Dacă este relevant pentru studiile ECV sau ICV, sau este cerut ca o parte din scopul şi domeniul de aplicare definit, trebuie să se pună următoarele întrebări: Există diferenţe între calitatea datelor de-a lungul ciclului de viaţă al sistemului produs şi diferitele sisteme-produs consecvente cu scopul şi domeniul de aplicare al studiului?
Diferenţel Diferenţelee regionale regionale şi/sau temporale, temporale, dacă acestea acestea există, există, au fost aplicate
în mod consecvent?
17
Au fost aplicate pentru toate sistemele-prod sistemele-produs, us, în mod consecvent, regulile
de alocare şi limitele sistemului?
A fost aplicată în mod consecvent evaluarea impactului elementelor?
2.8 Concluzii şi recomandări Obiect Obiectivu ivull acestu acestuii al treile treileaa elemen elementt al interp interpret retări ăriii ciclul ciclului ui de viaţă viaţă este este să contureze/pregătească concluziile şi să facă recomandările pentru audienţa vizată de studiile ECV şi ICV. Concluzii Conturarea concluziilor studiilor trebuie să se facă într-un mod interactiv cu alte elemente din faza de interpretare a ciclului de viaţă. O secvenţă logică a procesului este următoarea:
Identificarea problemelor semnificative.
Evaluarea metodologiei şi a rezultatelor pentru completitudine, sensibilitate
şi consecvenţă.
Pregă Pregăti tire reaa conc conclu luzi ziil ilor or preli prelimi mina nare re şi verif verific icare area, a, dacă dacă aces aceste teaa sunt sunt
consecvente cu cerinţele scopului şi domeniului de aplicare, inclusiv, în mod special, cerinţele de calitate a datelor, prezumţiile predefinite şi valorile, şi cerinţele orientate pe aplicare.
Dacă concluziile concluziile sunt consecvente, consecvente, raportul raportul ca întreg al concluziil concluziilor. or. Altfel Altfel
se impune întoarcerea la fazele anterioare, după cum este cazul.
Recomandări Ori de câte ori este relevant scopului şi domeniului studiului, recomandări specifice ar trebui justificate celor care iau decizii. Recomandările trebuie să se bazeze pe concluziile finale ale studiului şi trebuie să reflecte consecvenţa logică şi rezonabilă a concluziilor.
Raportarea Raportul trebuie să ofere apreciere completă şi imparţială a studiului, aşa cum este detaliat în ISO 14040. La raportarea fazei de interpretare, transparenţa totală în termeni de valori alese, judecăţi raţionale şi făcute de experţi trebuie să fie observate în mod strict. 18
Standardul are şi o anexă cu prezentarea unui exemplu de interpretare a "Ciclului de Viaţă". Sunt prezentate proceduri de întocmire a unor tabele/matrici de repartiţie, pentru diferite procese:
a intrărilor;
a ieşirilor;
a domeniilor;
a rezultatelor inventarului.
3.EVALUAREA IMPACTULUI CICLULUI DE VIATĂ 3.1 Evaluarea impactului de mediu pe ciclul de viaţă Evaluarea impactului de mediu reprezintă o cuantificare a contribuţiei, magnitudinii şi semnif semnifica icaţie ţieii impact impacturil urilor or potenţ potenţial ialee de mediu mediu ale unui sistem sistem-pro -produs dus,, utiliz utilizând ând rezulta rezultatel telee analiz analizei ei invent inventaru arului lui ciclul ciclului ui de viaţă viaţă (Vezi (Vezi şi Legea Legea 137/1995 137/1995-Le -Legea gea protecţiei mediului). Pentru identificarea şi evaluarea impactului de mediu se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
clasificarea fluxurilor inventarului pe categorii de impact (de exemplu,
încălzire globală, poluarea aerului, a apei şi a solului, epuizarea resurselor naturale, sănătate umană, impact asupra ecosistemelor etc.) In acest scop, datele din tabelulinventar sunt grupate împreună într-un număr de categorii de impact. Categoriile de impact includ cele din emisii în mediu şi prin consumul de resurse naturale, precum şi alte intervenţii asociate cu obţinerea produselor care apar când se extrag resurse minerale, combustibili fosili etc.;
modelarea datelor inventarului în interiorul categoriilor de impacturi de
mediu potenţiale; sunt calculate rezultatele indicatorilor pe categorii (caracterizare). Indicatorii pe categorii reflectă emisiile agregate sau utilizarea resurselor pentru fiecare categorie de impact Se analizează şi se estimează magnitudinea impacturilor potenţiale asupra sănătăţii umane, ecologice, epuizării resurselor pentru fiecare categorie de impact.Rezultatele indicatorilor pentru diferitele categorii de impacturi reprezintă împreună profilul evaluării impacturilor pentru sistemul-produs; 19
normali normalizare zareaa şi pondera ponderarea rea fiecăre fiecăreii categor categorii ii de impact impact.. Normali Normalizare zareaa
oferă baza pentru compararea diferitelor categorii de impact asupra mediului (toate impacturile sunt exprimate cu aceeaşi unitate). Ponderarea implică alocarea unui factor de pondere pentru fiecare categorie de impact, în funcţie de importanţa relativă. Dacă este necesar, impacturile individuale pot fi agregate într-un indice compozit unic de mediu. Această etapă nu este totdeauna necesară. Principalele rezultate ale acestei faze sunt: profilul mediului, profilul normalizat al mediului şi profilul ponderat. Metodele de evaluare a impactului asupra mediului şi metodele de control sunt încă în stadii de dezvoltare şi nu sunt unanim acceptate. 3.2. Analiza beneficiilor
Rezultatele sunt raportate pe toate caile informative posibile, iar necesitatile si oportun oportunita itatil tilee de reducere reducere a impact impactulu uluii produse produselor lor asupra asupra mediul mediului ui sunt sunt evaluat evaluatee sistematic Pentru a specifica corect calea de aplicare a ECV si pentru a se putea lua decizii corecte pe termen lung trebuie ca cei care iau aceste decizii sa ia in considerare in munca lor si "problema ciclului de viata". Astfel practica si rezultatele obtinute din aplicarea ECV pot fi considerate ca parti centrale ale analizelor de mediu. Utilizarea corecta a ECV(LCA) include o serie de masuri: A.
Eval Evaluar uarea ea si si mas masuri urile le polit politic icee prin prin:: Suplimentar Suplimentarea ea informatiei informatiei pentru evaluarea evaluarea celor existente existente si perspectivel perspectivelee
politice care ar putea afecta utilizarea resurselor;
Dezvoltarea politicilor si regulilor de utilizare a resurselor si altor materii
prime, precum si inventarierera si analiza impactelor create asupra mediului;
Evalua Evaluarea rea starii starii proedus proeduselo elorr si cuanti cuantific ficarea area posibil posibilit itati atiii de reducer reduceree a
energiei si materiilor prime folosite. B.
Educ Educar area ea socie ocieta tati tiii pen pentr tru: u:
20
Crearea Crearea si publica publicarea rea de materi materiale ale care care sa ajute ajute publicu publicull sa intele inteleaga aga
necesitatea reducerii utilizarii de resurse si sa evalueze caracteristicile asociate produselor, proceselor si activitatilor;
C.
Instruirea in domeniul activitatii de proiectare, a productiei si produselor.
Luarea de de de decizii interne pr prin:
Compararea altenativelor existente cu privire la materiale, produse, procese
sau activitati in cadrul companiei;
Compararea utilizarii resurselor si inventarierea informatiilor cu cele din
alte procese de productie;
Specializare Specializareaa personalului personalului resonsabil resonsabil pentru reducerea poluarii poluarii mediului mediului si
diminu diminuarea area utiliz utilizari ariii resurs resurselo elorr asocia asociate te procese proceselor lor de product productie, ie, produse produselor lor si acivitatilor, incluzand aici si proiectarea si ingineria. Abordarea Abordarea ciclului ciclului de viata ajuta companiile companiile sa inteleaga toate aspectele legate de operatiile pe care le fac si sa ia cele mai bune decizii cu privire la procesele de productie. Ciclului de viata poate fi recomandat pentru identificarea tuturor aspectelor de mediu la sectorului analizat si recomandarea de masuri si actiuni care sa diminueze impactul asupra mediului. Evaluarea Ciclui de Viata poate apela la:
identificarea oportunitatii de imbunatatirea a aspectelor de mediu generate
de produse in diferite puncte din ciclu de viata;
luar uarea
deciziilor
in
industrie rie,
orga rganizatii
guve uvernam namental ntalee
si
neguvern neguvername amenta ntale le (de exempl exemplu: u: planif planifica icarea rea strate strategie giei,i, stabil stabilire ireaa priori prioritat tatilo ilor, r, proiectarea sau reproiectarea produselor sau a proceselor );
select selectare areaa indica indicator torilo ilorr releva relevanti nti ai perform performant antei ei de mediu, mediu, inclus inclusiv iv a
tehnicilor de masurare;
marketing (de exemplu: declaratia de mediu, scheme) de eco-etichetare sau
declaratia de mediu pentru produs.
21
In prezent, analiza unui proces tehnologic trebuie sa plece de la evidentierea relatiilor intre elementele unui proces industrial, conform figurii 2
Figura 2 Relaţiile intre elemente dintr-un proces industrial
In analiza schemei trebuie plecat de la faptul ca scopul unor tehnologii mai "curate" este de a micsora utilizarea energiei si a materialelor si de a imbunatati conditiile pentru oameni si mediu. Aceasta inseamna ca este important sa se diminuaeze urmatoarele:
Consumul de resurse
Impactul asupra sanatatii umane
Impactul asupra mediului.
Dupa cum se vede mai sus, alegerile trebuie facute in productia industriala, si alegerile vor influenta efectele produsului asupra mediului pe intreaga durata a vietii produsului. Un aspect specific este legat de relatia cu mediul in momentul cand se planifica o noua activitate sau realizarea unui nou produs. Procesele de determinare ce trebuie realizate cand se decide crearea unui nou artic articol ol depi depind nd de mai mai mult multee elem elemen ente te din din cadru cadrull inte intepri prinde nderi rii. i. Lucru Lucruri rile le cele cele mai mai importante pot fi gasite in figura 2. Linia orizontala arata relatia dintre firma, productie si oamenii din afara firmei. Aceasta linie determina articolul. 22
Determinarea interna poate fi descrisa in urmatorul mod:
Managerii decid liniile principale
Muncitorii asigura mana de lucru si, deci, stabilesc limitele umane
Echipamentele determina costurile initiale
Tehnologia determina procesul
Determinarea exterioara este descrisa astfel:
Autoritatile controleaza respectarea legislatiei
Clientii decid ce produse sa cumpere
Vecinii cer ca firma sa actioneze ca si cum nu ar exista productie
Publicitatea cere sa nu existe impacturi asupra imprejurimilor sau mediului.
O data ce s-a decis asupra unui articol, se vede daca este posibila respectarea cerintelor pe care le implica o tehnologie mai curata. Pentru a raspunde acestei intrebari, trebuie sa ne concentram asupra locului central unde se iau deciziile. Acest loc central este in productie. Aici se determina unde trebuie sa fie limitele pentru productia viitoare. Cu cat aceasta decizie este luata mai devreme in procesul respectiv, cu atat esta mai usor. Cu cat ai mai multe informatii, cu atat mai greu
23
este
sa
schimbi
un
produs.
Aceasta
se
poate
vedea
in
figura
3
Figura 3. Relatia cunostinte-influenta asupra schimbarii unui proces
La aceasta faza schema din figura 3 poate fi de ajutor pentru a realiza ce elemente trebuie luate in considerare pentru indeplinirea cererilor cu privire la mediu. Din figura se pot alege zonele optime si stabili variante. In faza urmatoare este mai greu de schimbat daca a fost stabilita materia prima si tehnologia, urmatoarea alegere este cea a elementului natural in care se face emisia. Dezvoltarea unui produs este un proces lung si scump. De aceea este important sa se planifice secventele de la inceputul proiectului si sa se foloseasca o abordare pas cu pas. Astfel, se pot evalua rezultatele in timpul procesului si se poate obtine un rezultat durabil. Urmatorul exemplu descrie cum este posibila reincarcarea unei baterii cu litiu. Noua baterie schimba vechile idei despre baterii cu privire la proprietati si productie. Dezvoltarea poate fi descrisa in trei parti:
Descrierea problemei 24
Solutia problemei
Rezultat final
3.2.1 Descriere Primul lucru ce trebuie facut este o descriere exacta a ciclului de viata a bateriei pentru a afla ce se poate evita si ce se poate obtine. Ce material trebuie evitat: • Materiale periculoase folosite ca materii prime • Metode de productie vechi • Productia de elemente poluante • Materii prime rare Ce trebuie obtinut: • Capacitate ridicata • Siguranta pentru mediu • Viata lunga • Nepericulozitate la utilizare • Materii prime abundente si ieftine • Productie continua • Utilizare universala • Posibilitate de reciclare • Lips Lipsaa ri riscur scuriilor pent pentru ru mediu ediu la el elim imin inar area ea final inalaa b) Soluţie Consideraţiile de mai sus au dus la concluzia de a dezvolta o baterie ce poate fi reincarcata, facuta din materiale solide (non liquid). Dezvoltarea s-a facut dupa cum urmeaza:
Cercetare privind materialele
Experimente de laborator
Decizii privind conceptul
Dezvoltarea procesului
Productia pilot
Marketing
Urmarire
Activitatile au avut loc partial, paralel si strict secret, si procesul si produsul au fost ambele brevetate inainte ca produsul sa devina plubic.
25
Durata unui proiect de acest tip este de aproximativ 15 ani.
3.2.2 Rezultat Rezultatul final al eforturilor a fost o baterie b aterie din polimeri cu litiu. Se produce in acelasi fel ca filmele sau hartia. Caracteristicile sunt dupa cum urmeaza:
Capacitate energetica: de 5 ori mai mare decat pentru o baterie de plumb
Incarcare : >100 ori
Durata de viata: >5 ani
Compatibilitate pentru mediu: nepericuloasa
Materii prime: litiu, plastic, carbune, oxid de vanadiu
Productie: 100m/min.
Ambalare: indoire, rulare
•Compozitie: exista specificatii
3.2.3 Concluzii Planificarea care avea ca scop producerea unei baterii compatibile cu mediul a fost necesara pentru un proiect cu o durata de 15 ani. Figura 3 arata ca, daca deciziile sunt gresite, trebuie inceput de la capat, pentru ca e dificil sa schimbi lucrurile pe parcurs. Dar aici se poate vedea ca este posibila obtinerea unui rezultat care sa respecte cerintele de mediu prin utilizarea unei tehnologii mai "curate". In plus, utilizarea acestei baterii va inlocui utilizarea cadmiului periculos.
Figura 4 Schema unei baterii cu litiu
26
Următorul exemplu: O analiză asupra ciclului de viaţă al diverselor categorii de produse, arată că măsurile de corecţie pot să difere foarte mult. De exemplu, consumul de energie şi emisiile de dioxid de carbon asociate acestuia pot avea semnificaţii diferite în ciclul de viaţă al unui detergent de rufe, spre deosebire de un produs de curăţat.Cel mai mare consum de energie pentru un detergent se înregistrează în timpul folosirii acestuia în maşina de spălat.
Figura 5. Ciclul de viaţă al produselor
Consumul de energie şi emisii de dioxid de carbon asociate produselor pentru îngrijirea locuinţei, sunt relativ scăzute pe durata ciclului de viaţă a acestora şi nu pot fi in general atribuite modului de utilizare. Amprenta de dioxid de carbon a unui asemenea produs este cu 90 % mai scăzut decât al unui detergent universal de rufe. În asemenea cazuri, trebuie să avem diverse abordări pentru a îmbunătăţi lucrurile. Adică folosirea unor materi materiale ale recicla reciclabil bile, e, îmbună îmbunătăţ tăţire ireaa biodeg biodegrabi rabilit lităţi ăţii,i, reducere reducereaa ambala ambalajel jelor or şi îmbunătăţirea continuă a acestora. După ce un produs a fost folosit, compatibilitatea acestuia cu mediul se manifestă sub două forme: prin gradul de biodegradabilitate a ingredienţilor săi, şi prin ambalajul 27
reciclabil. Pentru a proteja mediul înconjurător, de exemplu s-a propus creşterea proporţia de ingredienţi deja biodegradabili în săpunurile, şampoanele şi gelurile de duş, de la actualul procent de 65% până la 80% până în 2012. Pentru a reduce consumul de ambalaj de către consumator, în permanenţă se doreşte micşorarea cantităţii de material folosit la ambalarea produselor, fără însă a compromite calitatea şi stabilitatea ambalajului. În plus, se apelează apelează la util utilizarea izarea bioplasticelor bioplasticelor potrivite pentru satisfacer satisfacerea ea cererilor cererilor mari pentru ambalaje. Impactele de mediu ale produselor sunt evaluate pe intreg ciclul lor de viata. Aceasta implica inregistrarea sistematica (in kg sau kW) a cantitatilor de materii prime si energie folosite pentru producerea produselor precum si a cantitatilor de materiale si energie consumate, a emisiilor si deseurilor rezultate in diferitele etape ale ciclului de viata ale acestora. Preevaluarea ecologica indica cat de critice sunt pentru mediu fluxurile de materi materiale ale si cele cele energet energetice ice.. Analiz Analizaa ciclul ciclului ui de viata viata al produse produselor lor poate poate oferi oferi companiilor o baza in luarea deciziilor de aplicare a masurilor de imbunatatire in ceea ce priveste priveste reducerea reducerea impactelor impactelor de mediu asociate asociate produselor. produselor. Luand in considerare ciclul de viata al produselor se poate lua decizia aplicarii acelor masuri care permit obtinerea celor celor mai mai impo import rtan ante te benef benefic icii ii ecol ecolog ogic icee si econo economi mice ce precu precum m si ident identif ific icar area ea potentialelor specifice pentru fiecare faza a ciclului de viata al produselor. Desigur ca eficienta Evaluarii Ciclului de Viata depinde de:
definirea clara a scopului si domeniului de aplicare;
identificarea unitatilor functionale si a functiilor acestora;
limitele sistemului analizat (la nivel de spatiu si timp);
cerintele impuse calitatii datelor si informatiilor (acoperire in timp,
acoperire geografica, acoperire tehnologica, reprezentativitate, reproductibilitate).
28
4.BIBLIOGRAFIE 1. BARRET, S. Economic Development and Environmental Policy , FAO, 1996
2. BART, O. The effects of air pollution on work loss and morbidity , Journal of nvironmental Economics Economics and Management, Management, nr.10, 1983 1983
3. BAUMOL, W., OATES, W. E. The Theory of Environmental Policy , Prentice Hall, 1975
4. BRAN, F. Raportul resurse-mediu înconjurător , Bucureşti, Tribuna economică, nr. 1, 1998
5. BRAN, F. Probleme de mediu. Posibilităţi de reglementare, reglementare, Bucureşti, Tribuna economică, nr. 15, 2001
6. BRAN, F. Relaţia economie-mediu la începutul mediului al III-lea, III-lea, Bucureşti, Editura ASE, 2002
7. BRAN, F. Ecologie generală şi protecţia mediului, mediului, Bucureşti, Editura ASE, 2000
8. BRAN, F. Probleme ecologice şi riscuri economice, economice, Bucureşti, Editura ASE, 2000
9. BRAN, F., IOAN, I. Ecosferă şi politici ecologice, ecologice, Bucureşti, Editura ASE, 2001
10. BRAN, F., STANCIU, F. Relaţia mediul natural – locuri de muncă în viziunea Uniunii Europene, Europene, Bucureşti, Economistul, 2000
10. BRAN, P. Fascinaţia valorii, valorii, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1992 11. BROWN, R. L. Probleme globale ale omenirii, omenirii, Bucureşti, Editura Tehnică, 1994 12. 12.BROWN, R. L. Starea lumii 1996, 1996, Bucureşti, Editura Tehnică, 1996
29
13. BROWN, R. L. Starea lumii 2000, 2000, Bucureşti, Editura Tehnică, 2000 14. BROWN, R. L. World Economy Expands în Expands în World Watch Institute, Vital Signs, Signs, W. W. Horton & Company, 2001
15. CAIMCROSS, F. Guide to Business and the the Environment , Island Press, Washington DC, 1995
16. CAMMERER, C., KUNREUTHER, H. Decision processes for low probability events, events, Journal of Policy Analysis and Management nr. 8, 1989.
17. DĂDUIANU, V. I. Mediul şi economia, economia, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997
18. GERKIN, S., STANLEY, L. R. An Economic Analysis of Air Pollution and Health: The Case of St. Louis, Louis, The Review of Economic and Statistics, 1986 Earthscan, London, 1993
30
