Utilizarea interviului in evaluarea personalitatii personalitatii si a psihopatologiei
Interviurile sunt cele mai de baza si cele mai frecvent folosite metode de evaluare psiho psiholog logica ica si de asemen asemenea ea cele cele mai import important antee mijloa mijloace ce de colect colectare are a datelo datelorr in procesul de evaluare psihologica ( Watkins, Campbell, Neiberding and Hallmark, 1995). Ele reprezinta piatra de incercare pentru realizarea activitatii majoritatii psihologilor , in mod deosebit a consilierilor si a clinicienilor. Capitolul prezinta probleme actuale in evaluarea personalitatii si a psihopatologiei prin metoda interviului: obiectivele evaluarii , tipuri de interviu, abordarea clientului si a psihologul psihologului ui prin interviu , modele si tehnici tehnici de interviu, interviu, evaluarea psihopatolo psihopatologiei giei prin interviuri clinice cu grade diferite de structurare, evaluarea personalitatii prin interviul clinic clinic,, propri proprieta etatil tilee psihom psihometr etrice ice ale interv interviul iului ui fideli fidelitat tatea ea si validi validitat tatea, ea, biasar biasarii si posibilitati de optimizare a interviului clinic. Perspectiva istorica In primel primelee etape etape ale utiliz utilizari ariii interv interviul iului ui in evalua evaluarea rea psihol psihologi ogica ca s-a utiliz utilizat at modelul intrebare – raspuns (Craig 2003). Psihanaliza a deschis calea interviului liber utilizat ulterior in evaluari bazate pe alte cadre teoretice. Pe la mijlocul secolului trecut, cercetatorii s-au orientat spre analiza interviurilor dupa mai multe criterii: continut vs. proces , rezolvare de probleme vs. elemente expresive, nivel de directivitate, structurare , activitatea respondentului si a psihologului ( Sroth Marnat, 2003). Cercetarea a fost marc marcat ataa de aport aportul ul lui lui Carl Carl Roge Rogers rs care care a pus pus in evid evident entaa cali calita tati tile le perso persona nale le ale ale clinicianului: empatie, caldura, acceptare neconditionat pozitiva a clientului, autenticitate. In anii anii 1970 s-a s-a pus proble problema ma utili utilizari zariii interv interviur iuril ilor or struct structura urate te pentru pentru diagnos diagnostic tic.. Reali Realiza zari rile le din din domen domeniu iull eval evaluar uarii ii comp compor orta tame ment ntul ului ui au cont contri ribu buit it la cres creste tere reaa specif specifici icitat tatii ii si a obiect obiectivi ivitat tatii ii interv interviur iuril ilor or (ex. (ex. evalua evaluarea rea compor comportam tament entulu uluii dupa dupa modelu modelull propus propus de Cottra Cottraux ux BASIC BASIC – ID : behavi behavioms oms,, affect affect,, sensat sensation ion,, imager imagery, y, cogniti cognition,, on,, interp interpers ersonal onal relati relations ons,, possib possible le need need for psycho psychothe therap rapeut eutic ic drugs) drugs).. In deceniul urmator s-a avansat in imbunatatirea fidelitatii entitatilor diagnostice iar dupa 1990 s-a pus in evidenta rolul factorilor socioculturali in dezvoltarea psihopatologiei. Cu toate ca interviuri interviurile le folosite folosite in evaluarea evaluarea psihologic psihologicaa prezinta prezinta multe multe asemanari asemanari cu interactiunile sociale ( reguli de eticheta si comunicare, dinamica grupului) ele sunt in esenta diferite . In interviul de evaluare comunicar carea este privilegiata si confi nfident entiala ala ( materialul discutat in contextul relatiei interpersonale nu este dezvaluit fara permisiunea scrisa a clientului; materialul este protejat prin reguli de etica profesionala si legi juridice. psi psihol hologul ogul (clin cliniician cianul ul)) apa aparre ca ca pr profes ofesio ioni nisst. natu natura ra int inter erac acti tiun unii ii est estee limi limita tata ta de de lege lege si si de cod codul ul de de etic eticaa prof profes esio iona nala la , iar iar decl declar arat atii iile le clin clinic icia ianul nului ui serv serves escc unui unui scop scop mai mai larg larg deca decatt cel cel al dialogului ( Craig ,2003).
1
Functiile interviurilor de evaluare Interviurile de evaluare pot avea urmatoarele functii : administrative , tratament, cercetare si preventie ( Wiens and Matarazzo ,1983). De exemplu , atunci cand o agentie solici solicita ta determ determina inarea rea eligib eligibili ilitat tatii ii pentru pentru servic servicii ii,, interv interviul iul indepl indepline ineste ste o functi functiee administrativa, cand se solicita determinarea naturii si a severitatii depresiei , interviul serves serveste te la stabil stabilire ireaa tipulu tipuluii de tratam tratament ent;; in cercet cercetarea area epidem epidemiol iologi ogica ca interv interviur iurile ile structurate au ca scop determinarea fidelitatii si a validitatii interviurilor clinice. Functia preventiva este o consecinta a functiilor de tratament si cercetare. Daca dispunem de clasificari ale tulburarilor in care sa avem incredere, putem alcatui grupuri omogene de pacienti pentru cercetare. Descoperirile acestor studii pot avea functii preventive. Tipuri de interviuri O prima distinctie pe care trebuie s-o avem in vedere este aceea dintre interviurile terapeutice si cele de evaluare. Primele includ activitati in timpul sesiunilor terapeutice menite sa duca la realizarea unor scopuri determinate ale interventiei. Celelalte includ activitati ce urmaresc obtinerea datelor ( informatiilor) pe baza carora se iau decizii ( scopul tratamentului si palnul de interventie, selectia de personal etc.) Un exemplu de interviu terapeutic este cel elaborat de Miller (1991) “Intervievarea motivationala” a fost conceputa cu scopul de a schimba comportamentele adictive, dar principiile sunt suficient de generale pentru a fi aplicate in situatiile de evaluare care implica schimbarea comportamentului. Intervievarea motivationala poate fi deci, utilizata atat pentru pentru interventie interventie cat si pentru evaluare.Mill evaluare.Miller er considera considera motivatia motivatia un concept concept dinamic dinamic si nu o trasatura trasatura inerenta a personali personalitatii tatii,, iar comportamentul comportamentul clinicianului clinicianului este determinant in raport cu schimbarea ce va aparea. El cere clinicianului sa ofere feedback , sa insiste insiste asupra asumarii asumarii de catre client a responsabi responsabilitat litatii ii (responsibi (responsibility lity – engl.) , pentru schimbare, sa-i dea clientului recomandari sa-l consilieze (advice – engl.) sa-I prezinte un meniu (menu – engl.) al tratamentului si a strategiilor – la alegere sa fie empatic empatic (emphatic(emphatic- engl.), engl.), sa promoveze promoveze autoeficacitat autoeficacitatea ea (self (self efficacy- engl.) [Aceste [Aceste recomandari recomandari sunt sintetizate sintetizate in acronimul FRAMES]. FRAMES]. Alte recomandari recomandari referitoare referitoare la compor comportam tament entul ul clinic clinician ianului ului vizeaza vizeaza scoate scoaterea rea in eviden evidenta ta a discre discrepan pantel telor or dintre dintre manifestar manifestarile ile externe, externe, evitarea evitarea certurilor certurilor,, utilizarea utilizarea ascultari ascultariii reflectiv reflectivee , accentuarea accentuarea alegerii personale, reformularea, spijinirea continua a autoeficientei, …… rezistentei. Exista cateva tipuri de interviuri delimitate ( Aceste tipuri nu sunt unanim acceptate in lucrarile de specialitate).Ele difera prin functii,focus si durata. Tipurile prezentate in continuare continuare nu se exclud, ba mai mult , pot fi utilizate utilizate intr-un intr-un singur interviu interviu doua sau chiar mai multe asemenea tipuri. De exemplu, se poate incepe cu un interviu de orintare, se trece apoi la un interviu de screening urmat de un interviu pentru etiolohiesi in finel,un interviu de incheiere.Pe de alta parte, exista situatii situatii in care fiecare tip se foloseste foloseste separat sau chiar pentru a le exclude pe celelalte. Interviuri pentru istoria cazului Pentru Pentru finali finalizar zarea ea decizii deciziilor lor sunt sunt necesar necesaree comple completar tarii sau detali detaliii referi referitoa toare re la anumi anumite te secven secvente te din istor istoria ia cazulu cazului. i.In In acest acest caz caz ,int ,inter ervi viul ul se concen concentr treaz eazaa pe descoperire descoperireaa naturii problemelor problemelor din secventele secventele respective respective , cu posibile posibile orientari orientari spre perioade critice ale dezvoltarii sau pe evenimente de viata critice, pe antecedentele si factor factorii ii care care precip precipita ita compor comportam tament entul ul proble problema ma ori pe alte alte teme teme de intere interess clinic clinic..
2
Interviurile din aceasta categorie pot fi realizate direct cu respondentul , cu familia sa, cu prietenii sau cu alte persoane. Interviuri pentru diagnostic In efortu efortull de a categor categoriza iza compor comportam tament entul ul client clientulu uluii intr-u intr-un n sistem sistem formal formal de diagnos diagnostic tic clinic clinician ianul ul utiliz utilizeaza eaza si metoda metoda interv interviul iului. ui. Astazi Astazi cele cele mai larg larg utiliz utilizate ate sist sistem emee de diag diagnos nosti ticc sunt sunt : Clas Clasif ific icar area ea Inte Intern rnat atio iona nala la a Boli Bolilo lor, r, edit editia ia a zece zeceaa (International Clasification of Disease. Tenth Edition, World Health Organization, 1992) si Diagnostic andStatistical Manual for Mental Disorders, 4th ed., DSM – IV ( American Psychiatric Association, Washington D.C., 1994). Interviuri follow-up (a urmari cu perseverenta) Aceste interviuri urmaresc de regula, un singur scop. De exemplu,unele interviuri vizeaz vizeazaa revizu revizuir irea ea rezult rezultate atelor lor evaluar evaluarii ii,, altele altele calita calitatea tea servic serviciil iilor or si satisf satisfact actia ia pacientului care a beneficiat de interventie. Interviuri in scop judiciar Atunci cand problemele legale suntcomplicate de factori relationati cu sanatatea mentala, pot fi solicitate competentele psihologului pentru a identifica prezenta acestor factori ( evaluarea gradului de periculozitate, a comportamentelor induse de substante, a custodiei, a responsabilitatii responsabilitatii etc.). Interviurile sunt mult mai investigative investigative decat cele din alte categorii si adesea au o durata mai lunga sau pot sa se desfasoare in mai multe sesiuni. sesiuni. Protectia Protectia intimitatii intimitatii si confidentia confidentialitat litatea ea materialul materialului ui obtinut obtinut este mai putin asigurata comparative cu majoritatea interviurilor clinice. Interviuri pentru admisie (intake – engl.) Aceste Aceste interv interviur iurii se folose folosesc sc pentru pentru obtine obtinerea rea unor unor inform informati atiii prelim preliminar inaree in legatura cu perspective clientului. Majoritatea interviurilor pentru admisie apar in cadrele agentiilor. agentiilor. Ele pot urmari determinar determinarea ea eligibilit eligibilitatii atii unei personae personae in raport raport cu misiunea misiunea agentiei, clasificarea tipurilor de servicii disponibile in agentie, comunicarea regulilor si politicilor agentiei sau identificarea necesitatii de a trimite cazul in alta parte. Interviuri pentru etiologie Etiologia Etiologia si atribuiril atribuirilee motivationa motivationale le reprezinta reprezinta problemele centrale ale acestui acestui tip de interv interviu. iu. Clinici Clinicianul anul cauta cauta raspuns raspunsuri uri referi referitoa toare re la modul in care care o persoa persoana na se comporta comporta intr-un intr-un anumit mod, bazandu-se pe un cadru theoretic theoretic specific specific (psihodinamic, (psihodinamic, cognitive-comportamental, existential-umanist, fiecare cu subc ategorii proprii). Examinarea starilor mentale Acest Acest tip tip de inte interv rviu iu este este dese desemn mnat at sa stabi stabili liea easc scaa tipul tipul ( felu felul) l) si nive nivelu lull afectiunilor mentale associate cu o tulburare clinica data. Examinarile starilor mentale vizeaz vizeazaa concent concentrar rarea, ea, judeca judecata, ta, memori memoria, a, vorbir vorbirea, ea, auzul, auzul, orient orientare area, a, senzat senzatiil iilee si perceptia, miscarile, dispozitia si afectul ( vezi fisa pe care v-am dat-o). Aceste domenii de continut sunt importante in contextual evaluarii pentru tulburari psihiatrice majore, implicatii neurologice sau tulburari induse de substante. Examinarile se pot derula formal
3
( fiecare domeniu este explorat) sau informal ( informatiile sunt culese in timp ce se discuta cu subiectul despre alte probleme). Interviuri de orientare Pent Pentru ru a orie orient ntaa un subi subiec ectt intr intr-u -un n anum anumit it prot protoc ocol ol sau sau pent pentru ru a obti obtine ne consimtamantul informat al participantilor la cercetarea psihologica se folosesc aceste interv interviur iuri. i. Cercet Cercetato atorii rii prezin prezinta ta procedu proceduril rilee de baza baza ale experi experimen mentel telor, or, riscur riscurile ile associate, dreptul de retragere din cercetare in scopul obtinerii acordului informat al potentialilor participanti. Interviul de orintare se poate folosi si in domeniile applicative ale psihologiei psihologiei (De exemplu, exemplu, pentru a informa informa noul client client despre optiunile optiunile de tratament, tratament, reguli , expectante sau pentru a-l orienta in legatura cu probleme ca, respectarii intimitatii si a confidentialitatii , proceduri de anulare, note de plata, revendicari sau drepturi la asigurare, acreditari profesionale). De regula, interviurile de orientare se folosesc pentru a da raspunsuri la orice intrebare a clientului, pentru a stabili contractul de servicii intre client si psiholog ( document formal sau intelegere noformala intre parti). Interviuri pre- si posttest Interviul pretest precede evaluarea formala si este menit sa exploreze problemele specif specifice ice cu care care se prezin prezinta ta client clientul.I ul.Inte ntervi rviul ul postte posttest st este este desti destinat nat revizu revizuiri iriii sau evidentierii descoperirilor majore sau recomandarilor rezultate din evaluare sau explorarii impreuna cu clientul a ipotezelor derivate din evaluare. Interviuri pentru screening Interviurile din aceasta categorie sunt scurte si urmeza sa solicite informatiile pe o tema specifica. specifica. De exemplu, exemplu, se poate determina determina masura masura in care pacientul intrunes intruneste te criter criteriil iilee pentru pentru un anumit anumit diagno diagnosti sticc sau daca daca pacien pacientul tul necesi necesita ta intern internare are datori datorita ta pericolului pe care-l prezinta pentru altii sau pentru sine. Interviurile pentru screening sunt considerate cele mai frecvente tipuri de interviuri clinice. Interviuri specializate Multe interviur interviurii clinice sunt destinate destinate unor scopuri speciale speciale cum ar fi : stabilirea stabilirea unui diagnostic diagnostic précis précis pentru o anumita anumita tulburare, tulburare, evaluarea necesitatii necesitatii de internare, internare, identificarea dementei in scop legal. Interviul de terminare Finalizarea de catre clinician a serviciilor oferite clientului se realizeaza deseori printrun interviu destinat revizuirii scopurilor interventiei, progreselor si planurilor de viitor. In cazul cazul client clientilo ilorr cu proble probleme me de adicti adictie, e, la termin terminare areaa progra programul mului ui therap therapeuti euticc se revizuieste planul de ingrijire post-terapeutica si se evidentiaza factorii de risc pentru recadere. In sinteza, interviurile de evaluare vizeaza urmatoarele teme (domenii de continut) (Craig, 2003): 1. Isto Istori riaa prob proble leme meii
-
-
Descrierea problemei
Inst Instal alar are e (in (inte tens nsit itat ate, e, dur durat ata) a)
4
-
Antecedente
-
Consecinte
-
Epis Episoa oade de ante anteri rioa oare re de de trat tratam amen entt
2. Cadrul familial familial
-
Constelati Constelatiaa familiei familiei nucleare nucleare
-
Context textu ul cultur tural
-
Nive Nivelu lull soci socio o-eco -econo nomi mic c
-
Ocup Ocupat atii iile le parin arinti tilo lorr
-
Isto storia medicala
-
Rela Relati tiil ile e intr intraf afam amil ilia iale le
-
Atmo tmosfer sfera a din din fam familie lie
3. Isto Istori riaa pers person onal alaa -
Repere in dezvoltare
-
Isto Istori ria a scol scolii ii si si a mun munci ciii / ocu ocupa pati tiei ei
-
Relati latiil ile e cu cu pa parin rintii
-
Istor Istoria ia abu abuzul zului ui (fiz (fizic, ic, sexual sexual)) in copi copilar larie ie
-
Relatiile ac actuale
-
Isto Istori ria a mar marit ital ala a / de cupl cuplu u
-
Stab Stabil ilit itat atea ea emo emotion tional ala a
-
Isto Istori ria a trat tratam amen entu tulu luii psiho psiholo logi gic c
-
Probleme le legale
-
Util Utiliz izar area ea subs substa tant ntel elor or int inter erzi zise se
-
Probleme me medicale
Perspective (abordari) ale interviului Interviul din perspectiva clientului
5
Interviul este influentat de caracterul voluntar sau involuntar al prez prezen enta tari riii la eval evalua uare re,, de moti motive vele le si scop scopur uril ile e clie client ntul ului ui,, de expectantele sale, de perceptia sa asupra psihologului. Daca o persoana a observat ca are o problema pe care n-o poate rezol rezolva va singu singurr sau cu ajutor ajutorul ul persoa persoane nelo lorr apro apropia piate, te, poate poate cauta cauta ajutor profesional. Prezentarea voluntara este insotita de expectanta solu soluti tion onar arii ii probl roblem emei ei,, ceea ceea ce duce duce la cres creste tere rea a grad gradul ului ui de sincer sincerita itate te in relata relataril rile e clien clientul tului, ui, la formar formarea ea alian aliantei tei terap terapeut eutice ice lucrative si la o abordare mai orientata spre scopuri in activitatea de cons consil ilie iere re.. Daca Daca o pers persoa oana na este este trim trimis isa a la eval evalua uare re de catr catre e un judecator (a comis un accident sub influenta alcoolului) sau de catre pari parint ntii (com (compo port rtam amen entt auto autoag agre resi siv) v) sau sau de catr catre e part parten ener er (sub (sub ameni ameninta ntare rea a rupe ruperii rii relat relatiei iei daca daca nu apelea apeleaza za la ajutor ajutor specia specializ lizat at pentru consum excesiv de alcool), exista posibilitatea sa nu perceapa existenta unei probleme, sa nu coopereze, sa nu fie sincera sau sa reziste procesului de evaluare sau de interventie. Motivele Motivele si scopuri scopurile le clientul clientului ui influen influenteaza teaza evoluti evolutia a si directia directia interviului. Uneori acestea sunt mascate sub aparenta sinceritate sau sub solici solicitar tarea ea intent intention ionata ata a evalu evaluari arii. i. De exemp exemplu lu,, un client client se prezinta cu simptome de anxietate si depresie, dar adevaratul motiv este realiza realizarea rea unei unei inregistr inregistrari ari a tratamen tratamentulu tuluii psiholo psihologic gic pentru pentru a putea pretinde despagubiri, sau un client pentru a-si asigura existenta pe o peri perioa oada da prin printr tr-o -o inte intern rnar are e in spit spital al,, decl declar ara a ca are are iluz iluzii ii,, halucinatii sau incercari de suicid. Expectantele clientilor afecteaza calitatea rezultatelor evaluarii. Ei vin la interv interviu iu cu expect expectan ante te privi privind nd natur natura a proces procesul ului, ui, modu modull de abordar abordare e a interact interactiun iunii ii de catre catre psiholo psiholog, g, rezultat rezultatele ele evaluar evaluarii, ii, etc. Psiho Psiholo logul gul va const constru rue e o relati relatie e profe profesio sional nala a pentr pentru u a explo explora ra si a clarifica perceptiile incorecte sau intelegerile gresite ale procesului de evaluare. Perceptia psihologului de catre client influenteaza desfasurarea si rezultat rezultatele ele evaluar evaluarii. ii. Experien Experienta ta si cadrul cadrul socio-cu socio-cultur ltural al al clientul clientului ui stau la baza formarii reprezentarilor sale cu privire la competentele profesionale ale evaluatorului. In perspectiva analitica, experientele si cred credin inte tele le clie client ntul ului ui sunt sunt proi proiec ecat ate e insp inspre re psih psihol olog og si tind tind sa se dezvol dezvolte te in cursu cursull relati relatiei ei,, indife indiferen rentt daca daca sunt sunt sau nu accesi accesibi bile le 6
constiintei. Cercetarile din domeniul psihologiei sociale demonstreaza mecan mecanism ismele ele percep perceptie tieii asupr asupra a altor altor perso persoan ane, e, atribu atribuir irea ea si rolul rolul decisiv al primei impresii (Craig, 2003).
Interviul din perspectiva psihologului
Psihologul realizeaza interviul bazandu-se pe orientarea sa teoretica sau sau pe para paradi digm gma a in care care s-a s-a form format at.. Atit Atitud udin inil ile e si valo valori rile le sale sale,, meto metod dele si teh tehnicile cile,, ter termen menii folo folosi siti ti,, sco scopurile urmari arite ii influent influenteaza eaza abordar abordarea. ea. De exemplu exemplu,, un psiholo psiholog g format format in cadrele cadrele conceptuale conceptuale ale psihanalizei psihanalizei va conduce interviul intr-un mod diferit de unul format in paradigma cognitivista sau comportamentala. Asemenea clientului si psihologul are propriile credinte si valori care isi pun amprenta asupra derularii interviului. Unii psihologi prefera o abordare directa, altii indirecta; unii se concentreaza asupra activitatii mentale, iar altii asupra comportamentului; unii accentueaza anumite continuturi, altii valorizeaza continuturi diferite. Psihologii au propriile schemate schemate in legatura legatura cu posibil posibilitati itatile le de schimbar schimbare e pe baza baza carora carora desfasoara interviul de evaluare. Intelegerea clientului si a problemelor sale se realizeaza in cadrele orientarii teoretice. Chiar daca se ajunge la un diagnostic sau la o formulare asemanatoare a problemei, natura descrierilor este diferita. Aceste deosebiri se reflecta si in recomandarile pentru interventie.
Intervievarea pentru diagnostic
O intervie intervievare vare este eficienta eficienta daca respecta respecta anumite anumite conditi conditii: i: asigurar asigurarea ea confort confortului ului clientu clientului, lui, solicitar solicitarea ea informat informatiilo iilor, r, pastrare pastrarea a controlului, mentinerea interactiunii si realizarea incheierii. 1. Asigurar Asigurarea ea confortulu confortuluii clientul clientului ui presupune: presupune: -
Asig sigurarea datelor
intim timitat itatii ii
-
Dimin iminua uare rea a anxi anxiet etat atii ii
-
Evit Evitar area ea intr intrer erup uper eril ilor or
si
a
confid fidenti ential aliitati tatiii
7
-
Mani Manifes festar tarea ea respe respectu ctulu luii fata fata de clien clientt
Aranj anjare area spat spatiiului (scau scaun ne, fot fotolii) ii) pent entru interactiunea permite observarea clientului.
a
promova
2. Solicit Solicitarea area informat informatiilo iilorr se realize realizeaza aza prin: prin: -
Utiliz Utilizare area a intr intreba ebaril rilor or inchi inchisese-des deschi chise se
-
Evitar Evitarea ea intr intrer erup uperi erilor lor (car (care e nu sun suntt necesa necesare) re)
-
Inter Interven ventie tie in pun puncte ctele le cri critic tice e ale ale elab elabor orari ariii
-
Clar Clarif ific icar area ea inco incons nsis iste tent ntel elor or
3. Control Controlul ul nu se identifi identifica ca cu stilul directiv directiv sau cu dominare dominarea a de catre psiholog a interviului. Controlul inseamna ca: -
Psiho Psiholo logul gul are un scop scop al al inte intervi rviul ului ui
-
Psih Psihol olog ogul ul se angaj angajea eaza za in comp compor orta tame ment nte e ce duc la realizarea scopului
-
Psih Psihol olog ogul ul ghid ghidea eaza za clie client ntul ul
-
Psih Psihol olog ogul ul intr intrer erup upe e diva divaga gati tiil ile, e, desc descur uraj ajea eaza za elaborarile inutile ale clientului
-
Psih Psihol olog ogul ul real realiz izea eaza za trece trecere rea a usoa usoara ra de la o etapa a interviului la alta
4. Mentine Mentinerea rea intera interactiu ctiunii nii se face face prin: prin: -
Manifest festa area rea emp empatiei tiei
-
Utiliz Utilizare area a unu unuii lim limbaj baj adecv adecvat at clien clientul tului ui
-
Focal Focaliz izare area a pe pro probl bleme emele le majo majore re ale ale clien clientul tului ui
-
Evit Evitar area ea jude judeca cari riii cli clien entu tulu luii
-
Feedb Feedbac ack k oferi oferitt client clientul ului ui pri prin n care care se se comu comuni nica ca intel intelege egere rea a prob problem lemelo elorr sale sale si posib posibili ilitat tatea ea ajutorului, a schimbarii
8
5. Inch Inchei eier erea ea inte interv rviu iulu luii se face face prin prin info inform rmar area ea clie client ntul ului ui in legatura cu etapele urmatoare ale interactiunii.
Structura interviului clinic
Bazan Bazandu du-se -se pe model modelul ul oferi oferitt de Harry Harry Stack Stack Sulli Sullivan van (dupa (dupa Craig Craig,, 2003), descrie urmatoarele faze: 1. Inceput Inceputul ul formal formal (intr (introdu oducere cerea) a) 2. Recunoa Recunoastere sterea a (explor (explorarea area)) 3. Invest Investig igare area a detalia detaliata ta 4. Inch Inchei eier erea ea Aceasta succesiune de etape ramane valabila si in zilele noastre si daca daca este este resp respec ecta tata ta,, prob probab abil ilit itat atea ea reve reveni niri riii clie client ntul ului ui pent pentru ru interventie terapeutica este maximizata (Craig, 2003). 1. Inceput Inceputul ul formal formal include include diferite diferite actiuni: actiuni: -
Clin Clinic icia ianu null afla afla ce l-a dete determ rmin inat at pe clien clientt sa vina la interviu si ii explica ce se va intampla in cursul interviului
-
Clin Clinic icia ianu null poate poate prec preciz iza a ca el si client clientul ul isi isi vor pune resursele impreuna si vor stabili daca pot gasi modalitatile prin care clientul sa fie ajutat
-
Clinicianul prezinta informatiile pe care le detine déjà; daca sunt insuficiente sau lipsesc, de asemenea, informeaza clientul
2. Recunoa Recunoastere sterea a (explorarea (explorarea)) dureaza dureaza aproxim aproximativ ativ 20 minute. minute. In aceasta faza: -
Clini Clinicia cianu null afla afla unele unele info inform rmati atiii de baza baza desp despre re client: caracteristici sociodemografice, acuzele cu care se prezinta
-
Clin Clinic icia ianu null eval evalue ueaz aza a sind sindro romu muri rile le clin clinic ice e si tulbura tulburarile rile de personal personalitat itate e si-i demonstre demonstreaza aza clientului intelegerea problemelor sale pe baza 9
evaluari evaluariii simptom simptomelor elor majore majore si a tulbura tulburarilo rilorr asociate. 3. Investigarea Investigarea detaliata detaliata sau testarea testarea ipotezelor ipotezelor pe pe baza impresiilor impresiilor din primele doua faze ale interviului. In aceasta faza clinicianul urmareste sa descopere: -
De ce ce clie client ntul ul se se afla afla in in faza faza actu actual ala a
-
De ce manifesta comportamente
-
De ce ce are are stil stilur urii de cop copin ing g spec specif ific ice e
clientul
anumite
“Int “Inter ervi viev evar area ea pent pentru ru etio etiolo logi gie” e” (Cra (Craig ig,, 2003 2003)) este este marc marcat ata a de orien orientar tarea ea teoret teoretica ica a clini clinicia cianu nulu lui. i. Esent Esential ial in aceast aceasta a etapa etapa este este formularea ipotezelor de lucru ce vor fi verificate. 4. Inch Inchei eier erea ea inte interv rviu iulu luii (pla (plani nifi fica care rea a urmatoarele actiuni (Craig, 2003):
si
inte interv rven enti tia) a)
cont contin ine e
-
Clini Clinicia cianu null face face un un rezu rezumat mat asupr asupra a a ceea ceea ce ssa realizat, oferind astfel, feedback. Aceasta nu inseamna ca repeta ceea ce s-a spus ci ofera clien clientul tului ui perspe perspecti ctiva va sa asupr asupra a evalu evaluari ariii (in cadrele teoretice in care s-a format)
-
Clinicianul arata ca a inteles problemele clientului, ca poate sa-l ajute, ii da sperante, ii arata perspectiva schimbarii
-
Se discu scuta programul viitoarelor intalniri, prob proble leme mele le conf confid iden enti tial alit itat atii ii si resp respec ecta tari riii intimitatii, costul serviciilor, apeluri de urgenta, etc.
Tehnici de interviu
Dincolo de pozitia teoretica, in practica evaluarii, clinicienii folosesc tehnici comune: chestionarea, chestionarea, clarificarea, clarificarea, confruntarea, confruntarea, explorarea, explorarea, umorul, interpretarea, reflectia, reincadrarea, parafrazarea, tacerea. Chestionarea (interogarea, adresarea intrebarilor)
10
-
Este Este cea cea mai mai util utiliz izat ata a teh tehni nica ca
-
Intr Intreb ebar aril ile e pot pot fi inch inchis ise e sau sau desch deschis ise; e; prim primel ele e solici solicita ta raspu raspunsu nsuri ri preci precise, se, de tip DA/NU DA/NU,, in timp timp ce intre intreba baril rile e deschi deschise se lasa lasa loc pentru pentru elaborarile clientului. Ambele tipuri de intrebari sunt necesare necesare,, dar intrebar intrebarile ile inchise inchise trebuie trebuie limitate pentru a nu intrerupe sau a nu impiedica fluxul comunicarii
-
Intre Intreba baril rile e justif justifica icativ tive e sau acuz acuzato atoar are e (De ce?), ce?), intrebarile tendentioase sau cele prin care se fac fac comp compar arat atii ii nefa nefavo vora rabi bile le pent pentru ru clie client nt trebuie evitate
Clarificarea rezu rezult lta a parafrazarea)
din din
util utiliz izar area ea
alto altorr
tehn tehnic icii
(che (chest stio iona nare rea, a,
-
Este necesara atunci cand raspunsurile pacientului sunt neclare, imprecise
-
Este apreciata de client pentru ca-i ofera posibilitatea de a-si continua relatarea
Confruntarea se foloseste atunci cand clinicianul constata existenta unor unor discrepan discrepante te intre intre declarat declaratiile iile si comporta comportament mentul ul clientul clientului. ui. De multe ori aceasta tehnica pune probleme serioase pentru incepatori, intrucat nu sunt pregatiti suficient, nu stapanesc tehnica astfel incat sa trateze cu discernamant dezacordurile. Explorarea consta intr-o investigare mai riguroasa/precisa, deoarece unele domenii necesita detalieri mai numeroase decat cele prezentate de catre catre client client.. Clinic Clinician ianul ul nu trebu trebuie ie sa sovai sovaie e in cercet cercetar area ea unor unor domenii ce pot fi mai sensibile pentru client. Umorul. Desi Desi se recun recunoa oaste ste valoa valoarea rea umoru umorului lui in intervi interviul ul clinic clinic (reduce (reduce anxieta anxietatea, tea, facilite faciliteaza aza demersul demersul terapeu terapeutic, tic, imbunat imbunatates ateste te desfasurarea sesiunii), nu trebuie exagerat si nu trebuie folosit decat in beneficiul clientului. Interpretarea. Pornita din psihanaliza clasica, interpretarea pare sa fie cea cea mai dific dificila ila tehni tehnica ca intru intrucat cat necesi necesita ta o buna buna cunoa cunoaste stere re a clientul clientului, ui, a persona personalita litatii, tii, a motivat motivatiei, iei, a dinamici dinamicii. i. Se recomand recomanda a
11
prelucrarea prelucrarea acestei tehnici cu supervizorul supervizorul inainte ca psihologii psihologii aflati in formare sa faca apel la ea. Exista riscul ca interpretarile interpretarile clinicianului sa fie acceptate de client chiar daca sunt eronate, datorita increderii in competentele psihologului. Reflectia. Pentru a demonstra ca declaratiile si sentimentele clientului au fost intelese corect, clinicianul explica in termeni precisi ceea ce clien clientul tul a poves povestit tit (a spus). spus). In explic explicati atiii psiho psiholo logul gul trebu trebuie ie sa dea dea dovada de profesionalism, profesionalism, sa s a ramana in perimetrul stiintei si sa lucreze in beneficiul clientului. Reincadrarea sau restructurarea cognitiva. Aceasta tehnica poate oferi oferi clientul clientului ui o noua noua perspect perspectiva iva sau poate poate bulversa bulversa convingeri convingerile le negative despre propria persoana ori poate deschide noi modalitati de gandire sau noi cai de actiune. Parafrazarea este cel mai des utilizata in clarificare si intelegere. Tacerea ofera clientului posibilitatea introspectiei sau a procesarii si a intelegerii celor spuse sau a revenirii dupa emotii mai intense.
12
TEHNICA
CE SPUNE PACIENTUL
RASPUNSUL
CHESTIONARE A CLARIFICAREA CONFRUNTARE A EXPLORAREA INTERPRETARE A REINCADRARE A REFLECTIA
TEHNICI DE BAZA IN INTERVIU
PARAFRAZAREA TACEREA UMORUL
13
14
