TEMA 1 . Faceţi un studiu al realităţilor din localitatea în care funcţionaţi, pentru a constata dacă se
justifică organizarea claselor cu predare simultană. În societatea actuala are loc un proces dinamic care obligă toate categoriile sociale se ţină pasul cu evoluţia socetăţii şi implicit a educaţiei. Şi în învăţămnt au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de învăţăre care poate eficientiza te!nicile de învăţare şi de muncă intelectuală sau le poate bloca, încetini uneori din lipsa banilor, alteori din dezinteresul dascălilor. "umea în care trăim se sc!imbă şi odată cu ea şi educaţia . #ursele de informare pentru adulţi şi copii se multiplică înct pentru cei atraşi de nou, de spectaculos, una pare mai atractivă dect alta. $bsevăm zilnic în joaca copiilor o lume a lor care aduce comportamente, teme, idei, probleme absolute noi. %e unde le ştiu & 'cum ştim cu toţii că (oricine poate învăţa de oriunde). *oi dascălii trebuie să ne întrebăm dacă ceea ce+i învăţăm pe copii sunt lucruri de care au ei nevoie. În localitățile izolate geografic sau lingvistic ori în localită țile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățămntul primar sau gimnazial sunt mai mici dect efectivele minime prevăzute de lege și nu eistă posibilitatea asigurării transportului școlar se organizează clase în regim simultan. $rganizarea claselor în regim simultan se face în condițiile stabilite de prezenta metodologie, la propunerea bine motivată motivată a consiliulu consiliuluii de administra administrație al unită unității de învă învățămnt, cu cu aprobarea aprobarea inspecto inspectoratulu ratuluii școlar. colar. 'stfel,în localitatea in care predau s+a format un post detaşat cu predare simultană ,clasele -+/,motivul fiind lipsa mijloacelor de transport,drumul greu accesibil iarna si lipsa de finanţare materială.0lasele sunt formate din 2 copii la calsa -,1 copil la clasa ,3 copii la clasa a +a,4 copii la clasa a +a,1 copil la clasa a /+a. Existen Existenţa ţa claselo claselorr cu predare predare simult simultană ană este este inevita inevitabilă bilă în învă învăţăm ţământu ântull românesc românesc,, în special în mediul rural unde numărul de copii este insufcient insufcient pentru a orma clase omogene. entru acest !p de "coli rurale se aplică acela"i #urriculum $aţional, ără a se lua în calcul !mpul !mpul eec eec!v !v a%at a%at la dispo dispo&iţ &iţia ia învă învăţă ţăto torul rului ui "i a elevil elevilor or pentru pentru parcur parcurge gere reaa unor unor programe ,,prea bogate' în ceea ce prive"te volumul de inormaţii. (n sistemul de învăţământ învăţământ românesc de cele mai multe ori întâlnim următorul mod de cuplare a claselor )*))) "i ))*)+ însă după părerea mea cel mai efcient ar f cuplarea claselor cu elevi apropiaţi ca vârstă )*)) "i )))*)+, asel procesul de predare învăţare ar f unul unitar, înveli"ul înveli"ul inormaţiei inormaţiei ar f acela"i acela"i însă esenţialul esenţialul ar f dierit în uncţie uncţie de clasă "i "i de
567' 3.'nalizaţi avantajele şi dezavantajele organizării claselor cu predare simultană. 0onstataţi care sunt mai multe şi influenţează pregătirea elevilor. În învăţămntul simultan în special, esenţa este utilizarea a ceea ce ştiu şi pot deja face elevii, sprijinindu+se unul pe altul, împărtăşindu+şi unul altuia eperienţe, cunoştinţe, mod de lucru pentru a învăţa ceva nou. 0opiii învată cu uşurinţă unul dela altul tot felul de lucruri8 aşa cum învaţă trăsnăi pot învăţa şi lucruri utile, cum învaţă să tragă cu praştia, să facă vaporaşe de !rtie pot învăţa şi deprinderi de muncă intelectuală.5rebuie doar să le creem condiţiile favorabile, ca într+o seră, dar lăsnd un grad de libertate, (o briză de aer proaspăt). 0lasa simultană oferă un un avantaj, pe care clasele omogene ca vrstă nu îl au, şi anume acela că diferenţa de vrstă şi instruire dintre elevi face interacţiunea mai apropiată de situaţia reală cu care se confruntă elevii dincolo de pereţii şcolii. 9rocesul educativ este influenţat şi de modul de organizare a activităţii elevilor. Fiecare prezintă avantaje şi dezavantaje. 'stfel are unele : toţi elevii se concentrează asupra unei probleme8 : dascălul sau un alt elev se asigură că fiecare elev poate recepţiona mesajul8 : activitatea poate fi foarte dinamică, ritmul fiind impus de conducătorul activităţii8
: elevii sunt epuşi unei eprimări corecte8 : elevii mai emotiv se simt mai în siguranţă atunci cnd repetă, citesc sau răspund în cor. 6istă însă şi : numărul elvilor care au ocazia să vorbească este redus8 : ritmul impus de organizator nu se potriveşte cu ritmul de lucru al fiecărui elev8 : elevii au prea puţină autonomie. În cazul activităţii pe grupe creşte timpul de participare activă a fiecărui elev8elevii învaţă unii de la alţii8creşte încrederea în sine a participanţilor8 activitatea e mai dinamică dect cea în perec!i8 cresc şansele ca măcar un elev din grup să poată rezolva problemele care survin8 munca în grup este mai relaantă dect cea în perec!i sau individuală . inevitabilă atunci cnd mai mulţi elevi vorbesc în acelaşi timp. 7odalitatea 7odalitatea de este cel mai uşor de organizat ;elevii ;elevii stau de obicei cte doi în bancă<. 'stfel 'stfel creşte procentul de participare activă a elevilor8 se încurajează cooperarea elevilor8se poate organiza în oricare moment al lecţiei acestei forme de organizare sunt gălăgia, indiscipline şi folosirea unui limbaj inadecvat sau incorect. 7odalitatea oferă elevilor ocazia să înveţe, realiznd diferite sarcini didactice. În cazul învăţămntului simultan, activitatea individuală a elevilor este nu doar importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă dascălului ocazia de a preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. 'stfel, spre deosebire de predarea la clasele omogene, unde munca individuală nu trebuie să dureze prea mult, deoarece se poate face şi acasă, la clasele simultane activitatea individuală a elevilor este de lungă durată şi necesită formarea unor deprinderi temeinice de studiu. -istemul de învăţământ simultan de"i este difcil, are "i avantae. #opiii de clasa ) sau a ))*a învaţă "i de la noi, de la dascăli, dar uneori se aută "i cu colegii din clasele mai mari. A"a cum cum am spus spus "i mai mai devr devrem emee depi depind ndee de feca fecare re cadr cadru u dida didac! c!cc cum cum î"i î"i orga organi ni&&ea&ă ea&ă ac!vitatea la clasă. #eea ce trebuie să reţinem este un lucru oarte important că ac!vitatea cu cele două,trei sau patru colec!ve de elevi trebuie concepută ca un tot unitar/ având ca ba&ă acela0i text se pot preda no1iuni dierite celor două, trei sau patru clase. 2 asemenea repar!&are asigură con!nuitatea în ac!vitatea educa!vă. osibilitatea de a lucra cu aceea"i elevi "i în următorii ani "colari, aceasta oerind posibilitatea cunoa"terii par!cularităţilor individuale ale elevilor, apt important în asigurarea accesibilităţii cuno"!nţelor "i raţionala organi&are a procesului educa!v. (n al doilea rând acest mod de repar!&are dă învăţătorului posibilitatea posibilitatea organi&ării muncii independene. -e lucrea&ă direct mai mult cu elevii mai mici.
567' 2 .Faceţi o analiză corectă a procesului de predare+învăţare pe care îl dezvoltaţi. 9rezentaţi punctele tari şi punctele slabe ale acestuia. rocesul rocesul de învatamâ învatamânt nt repre&i repre&inta nta dimensiune dimensiuneaa dinamica dinamica a sistemulu sistemuluii de învatamân învatamânt, t, deoarece în cadrul lui are loc ac!vitatea de învatare iar elevii si studen!i sunt îndruma! de catre proesori cum sa învete. 3unc!ile generale ale sistemului de învatamânt sunt reali&ate în cadrul procesului de învatamânt prin intermediul programelor de instruire ormala 4dar si nonormala5 structurate structurate si ierar6i&ate pe cicluri si ani de studii. Componentele procesului de invăţământ sunt analizate sub trei aspecte:
7. din punct punct de de vedere vedere unc!onal unc!onal 4obiec!ve 4obiec!vele le pedagogi pedagogice58 ce58 9. din punct de vedere vedere structural 4resurse umane, conţinuturi, conţinuturi, orme orme de organi&are, organi&are, relaţiile relaţiile proesor*elev proesor*elev "i între elevi, !mpul "i spaţiul "colar unde se desă"oară lecţia58 :. din punct de vedere vedere operaţional operaţional 4procesul 4procesul de predare * învăţare învăţare * evaluare evaluare "i strategiile strategiile didac!ce5
Puncte tari
2biec!vele lecţiei sunt clar ormulate ; măsurabile 2biec!vele sunt comunicate elevilor -e u!li&ea&ă metode variabile , inclusiv metode ac!ve -e ţine seama de s!lurile de învăţare "i se aplică învăţarea centrată centrată pe elev -e are în vedere egalitatea egalitatea "anselor #omunicarea proesor*elev este adecvată 4atât cea verbală cât "i cea nonverbală ; ges!ca5
Puncte slabe
-*au u!li&at oarte puţine metode de predare 4mai puţin de : metode5 $u s*au u!li&at metode ac!ve "i nu se ţine cont de învăţarea centrată pe elev "i de egalitatea "anselor 4acelea"i f"e de lucru indierent de nivelul elevilor5 (n ac!vităţile prac!ce elevii nu sunt implicaţi în mod direct 4de exemplu în experimente experimente ; li se explică în ce constă experimentul "i le este pre&entat de proesor acest experiment, dar nu reali&ea&ă reali&ea&ă ei în mod direct experimentul5
nu5 $u sunt u!li&ate materiale de lucru suplimentare ; f"e de lucru, f"e de teorie, f"e de teste, ".a
Observaţii Observaţii:: în cadrul procesului procesului de predare învăţare pe lângă exemplele exemplele de mai sus, se pot consi considera dera ca puncte puncte tari tari toate toate aspect aspectele ele poziti pozitive ve care care condu conducc la o realiz realizare are deplin deplină ă a obiectivelor şi eficientă în posesul de învăţare, iar ca puncte slabe se pot considera toate aspectele negative care produc o realizare ineficientă în procesul educativ.
567' 4. =ealizaţi un inventar al mijloacelor de învăţămnt cu care este dotată şcoala. Întocmiţi un necesar
de dotare. >n inventar al mijloacelor de învăţămnt cu care este dotată şcoala Mijloace tehnice vizuale
Mijloace tehnice audio
Mijloace tehnice audio-vizuale
#amera de luat vederi 4camcorder5 ; este un aparat des!nat înregistrării imaginilor care se pot vi&uali&a prin intermediul unui obiec!v. obiec!v. (nregistrarea se eectuea&ă pe casete video în care se a%ă bandă magne!că cu caracteris!ci caracteris!ci asemănătoare celei de magnetoon, casetoon casetoon sau reportoon însă la un alt nivel de calitate8 +ideo
(n categoria aparatelor aparatelor audio*vi&uale audio*vi&uale am introdus "i computerul deoarece deoarece odată cu apariţia, dar mai ales răspândirea te6nicii mul!media, acesta este capabil să înregistre&e "i să redea sunetele "i imaginile video digitale.
>n necesar de dotare dotare
@iaproiectorul ; este un aparat pentru proiecţia diapo&i!velor. diapo&i!velor. Acţionarea aparatului este manuală8 Magnetoonul Magnetoonul ; este un aparat speciali&at pe înregistrarea înregistrarea "i redarea sunetului prin u!li&area ben&ii magne!ce. Magnetoonul este u!li&at îndeosebi în aplicaţii proesionale8
+ideo
567' ?.'rătaţi ce material didactic ar putea confecţiona fiecare cadru didactic ;consideraţi mijloacele de învăţămnt ca lucrări realizate de întreprinderile specializate şi materialul didactic ca lucrări efectuate de cadrele didactice<. 567' @.9rezentaţi aceste analize şi studii şcolare. entru ca procesul de predare sa*si a!nga obiec!vele, proesorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte /
@esignul predării să fe conceput de a"a manieră încât să asigure !mp "i spaţiu "i pentru ac!vităţi de învăţare individuală, dar să fe descuraate eventualele eventualele tendinţe de segregare sau i&olare în clasă8 -ă se asigure metode specifce "i suporturi de învăţare învăţare pentru elevii cu difcultăţi "i pentru cei cu cerinţe speciale, precum "i proesori speciali&aţi în munca cu aceste categorii de "colari8 rogramele educaţionale să fe însoţite de asistenţă complementară, complementară, pentru fecare ca& în parte, ca de exemplu, în domeniul sănătăţii mintale, asistenţei sociale8 #rearea unui mediu de învăţare învăţare efcient pentru toţi, ceea ce pre!nde sa!sacerea sa!sacerea opţiunilor elevilor pentru teme de învăţare, !puri de proiecte prac!ce, modalităţi de muncă independente independente sau în grup8 reocuparea constantă pentru un climat de respect "i acceptare a dierenţelor, evitarea prac!cilor de discreditare discreditare "i s!gma!&are8 s!gma!&are8 G!li&area unor modalităţi %exibile de grupare a elevilor pentru ac!vităţile didac!ce, pe ba&a nevoilor de învăţare "i în acord cu !pul de spriin pedagogic de care elevii au nevoie.
Tratarea egală a tuturor elevilor, ără discriminare sau păr!nire a unora, în ceea ce prive"te respectul "i valori&area lor ca indivi&i, evaluarea construc!vă construc!vă "i sistema!că, oerta de spriin în învăţare, învăţare, angaarea angaarea în sarcinile de lucru8 #rearea unei atmosere atmosere de colaborare "i lucru în ec6ipă, în locul uneia de concurenţă "i rivalitate8 G!li&area unor sarcini de lucru auten!ce, cu relevanţă relevanţă în viaţa reală "i adecvate dieritelor dieritelor grupuri culturale, care să solicite elevilor să opere&e cu inormaţii interdisciplinare interdisciplinare "i să valorifce posibilităţile lor de progres8 )ncluderea unor experienţe care să promove&e promove&e empa!a, înţelegerea "i respectul reciproc între elevi.
Gl!mul aspect din procesul de invatamant, respec!v evaluarea , trebuie sa respecte urmatoarele/ urmatoarele/
Evaluarea Evaluarea să fe sistema!că sistema!că "i con!nuă, integrată în actul predării curente, să fe auten!că în conţinut "i în perormanţele proiectate8 -ă fe u!li&ată în principal evaluarea de progres 4ac6i&iţiile individuale5 în locul evaluării norma!ve, în care ac6i&iţiile individuale sânt comparate cu norma de grup8 rogresia învăţării învăţării să fe bine tradusă în standarde "i descriptori de perormanţă, perormanţă, iar standardele standardele să fe ormulate în a"a el încât fecare elev să aibă posibilitatea succesului8 Evaluatorii Evaluatorii să angae&e angae&e elevii în aprecierea prestaţiilor proprii, precum "i ale colegilor. colegilor.