Arlene Weissman şi Aaron Beck Scala de atitudini disfuncţionale DAS-A
Inst Instru rucţ cţiu iuni ni:: Aces Acestt ches chesti tion onar ar cupr cuprin inde de o seri seriee de atit atitud udin inii şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Bifaţi cu !" pe foaia de răspuns# pentru fiecare afirmaţie din scala pre$entată mai %os# descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care g&ndiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. 'eoarece oamenii sunt diferiţi# nu e!istă răspunsuri corecte sau greşite. (entru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracteri$ea$ă# aveţi în vedere modul în care g&ndiţi în cea mai mare parte a timpului )în ) în general*. Anali$aţi fiecare afirmaţie pe următoarea scală: Sunt cu totul de acord Sunt în mare măsură m ăsură de acord Sunt întrucâtva de acord Sunt neutru Sunt întucâtva în dezacord Sunt în mare măsură în dezacord Sunt în total dezacord
+. ,ste ,ste difi difici cill să fii feri ferici citt-ăă dacă dacă nu eşti eşti pre$ pre$en enta tai il-ă l-ă## inte inteli lige gent nt-ă -ă## ogat-ă şi creativ-ă. creativ-ă. /. 0erici 0ericirea rea depin depinde de în mare măsur măsurăă de atitudin atitudinea ea mea faţă faţă de mine# dec&t de ce simt alţii faţă de mine. 1. 2ame 2ameni niii mă vor apreci apreciaa pro proa ail il în ma maii mică mică măsur măsură# ă# dacă dacă voi voi comite o greşeală. 3. 'acă 'acă nu reuşesc reuşesc să fac totul totul ine de fieca fiecare re dată# dată# nu voi fi respec respectat tat de ceilalţi. 4. Chiar Chiar şi asumare asumareaa unui risc minor minor este un lucru lucru nesău nesăuit# it# deoare deoarece ce pierderile pe care le antrenea$ă antrenea$ă pot fi de$astruoase. de$astruoase. 5. (oţi (oţi c&şti c&ştiga ga respect respectul ul unei persoa persoane# ne# chiar chiar dacă nu eşti deose deoseit it de talentat într6un domeniu oarecare. 7. 8u pot pot fi feri fericcit-ă it-ă dec&t c&t dac dacă sunt unt admirat irat-ă -ă de ma%or a%orit itat ateea persoanelor pe care care le cunosc. 9. A cere cere a%utoru a%utorull cuiva cuiva este este un un semn semn de slăiciun slăiciune. e. . 'acă 'acă nu mă desc descur urcc la fel fel de ine ine ca alţi alţii# i# înse înseam amnă nă că sunt sunt o persoană inferioară. inferioară. +;. 'acă eşue$ la locul de muncă# muncă# înseamnă că sunt un ratat. ratat. ++. 'acă nu poţi face face un lucru ca lumea# atunci nici nici nu merită să te apuci de el. +/. ,ste în regulă să faci faci greşeli# deoarece deoarece poţi învăţa din ele. ele.
+1. 'acă cineva nu este de acord cu mine# asta înseamnă proail că nu mă simpati$ea$ă. +3. 'acă eşue$ parţial# este la fel de rău ca şi cum aş fi un om ratat. +4. 'acă alţii află cum eşti în realitate# te vor aprecia în mai mică măsură. +5. 'acă o persoană pe care o iuesc nu mă iueşte# înseamnă că sunt un nimeni. +7. 2 activitate îţi poate oferi plăcere# indiferent de re$ultatul ei. +9.
Arlene Weissman şi Aaron Beck
Scala de atitudini disfuncţionale DAS-B Instrucţiuni: Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Bifaţi cu !" pe foaia de răspuns# pentru fiecare afirmaţie din scala pre$entată mai %os# descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care g&ndiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. 'eoarece oamenii sunt diferiţi# nu e!istă răspunsuri corecte sau greşite. (entru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracteri$ea$ă# aveţi în vedere modul în care g&ndiţi în cea mai mare parte a timpului )în general*. Anali$aţi fiecare afirmaţie pe următoarea scală: Sunt cu totul de acord Sunt în mare măsură de acord Sunt întrucâtva de acord Sunt neutru Sunt întucâtva în dezacord Sunt în mare măsură în dezacord Sunt în total dezacord
+. (oţi să fii o persoană fericită# chiar dacă nu faci mereu imposiilul pentru a6i mulţumi pe ceilalţi. /. >reuie să6mi impresione$ noile cunoştinţe cu şarmul# inteligenţa sau înţelepciunea mea# altfel nu o să mă placă. 1. 'acă pun nevoile celorlalţi înaintea propriilor mele nevoi# aceştia vor treui să mă a%ute c&nd îi rog să facă ceva pentru mine. 3. ,ste ruşinos să îţi arăţi slăiciunile. 4. 2amenii pot să ţină la mine# chiar dacă nu sunt o persoană plină de succese. 5. Cei care poartă semnul succesului )arată ine# sunt celeri# ogaţi* au mai multe şanse să fie fericiţi dec&t ceilalţi. 7. >reuie să6i impresione$ pe ceilalţi# dacă vreau ca aceştia să mă placă. 9. 'acă cineva la care ţin nu mă iueşte# înseamnp că nu pot fi iuit-ă. . Ar treui să îmi pot re$olva prolemele repede şi fără prea mult efort. +;. 'acă cineva mă tratea$ă cu indiferenţă# înseamnă că nu mă place. ++. Ar treui să pot mulţumi pe toată lumea. +/. Celorlalţi le poate păsa de mine# chiar dacă îmi cunosc toate slăiciunile. +1. ,ste îngro$itor ca oamenilor de care îmi pasă să nu le pese de mine. +3. Critica nu treuie neapărat să supere persoana căreia i se adresea$ă.
+4. 'acă nu sunt un om de succes# înseamnă că am trăit degeaa. +5. 2amenii ar treui să se pregătească pentru ce e mai rău# altfel riscă să fie de$amăgiţi. +7. 'acă nu reuşesc să fiu o persoană utilă# productivă şi creativă viaţa mea nu are nici un sens. +9. 2 persoană ar treui să aiă o părere mai proastă despre sine# dacă ceilalţi nu îl-o acceptă. +. 8u am nevoie de aproarea celorlalţi pentru a fi fericit-ă. /;. (ot să mă simt ine chiar şi atunci c&nd ceilalţi nu mă plac. /+. =aloarea mea ca persoană depinde în mare măsură de părerea celorlalţi despre mine. //. 'acă spun o prostie# înseamnă că sunt un-o prost-proastă. /1. 'acă cineva răm&ne singur-ă pentru mai mult timp# acesta-aceasta va suferi de singurătate. /3. 2mul ar treui să aiă su control ceea ce i se înt&mplă. /4. 0ără succes viaţa nu are nici un sens. /5. 8u treuie neapărat să fii plăcut de ceilalţi pentru a fi fericit. /7. 8umai egoiştii comit fapte egoiste. /9. >reuie să am întotdeauna control desăv&rşit asupra emoţiilor mele. /. Ar treui să pot fi fericit-ă întotdeauna. 1;. 0aptul că alţii nu mă consideră atrăgător-atrăgătoare nu treuie să mă necă%ească. 1+. 2ri de c&te ori risc sau îmi încerc norocul# nu fac dec&t să caut neca$ul cu lum&narea. 1/. 2 persoană nu îşi poate schima reacţiile emoţionale# chiar dacă ştie că îi fac rău. 11. Aş putea influenţa comportamentul celorlalţi# dar nu îl pot controla. 13. 2amenii te vor respinge dacă îţi cunosc slăiciunile. 14. Cei care greşesc treuie criticaţi. 15. >reuie căutate soluţii practice pentru prolemele care apar şi nu soluţii ideale. 17. 'acă ceva îmi iese ine# asta se datorea$ă proail norocului? în schim# dacă lucrurile ies prost# proail că este vina mea. 19. @odalitatea de a6i face pe ceilalţi să te placă este să îi impresione$i cu personalitatea ta. 1. A cere sfatul sau a%utorul cuiva este o dovadă de slăiciune. 3;. >reuie să reuşeşti în tot ceea ce faci.
1. Introducere Depresia clinică este o condiţie diferită de stările de tristeţe care survin uneori în viaţa fiecăruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2!" persoanele afectate de depresie clinică se simt triste #i fără speranţă săptăm$ni de-a r$ndul. De cele mai multe ori" acestea î#i pierd interesul în lucrurile care înainte le făceau plăcere #i au pro%leme cu somnul #i alimentaţia. &otodată" le vine 'reu să depună efortul de a 'ăsi soluţii la pro%lemele pe care le au" iar uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru activităţile cotidiene. De re'ulă" persoanele deprimate petrec multe ore '$ndindu-se la sinucidere" moarte sau la faptul că le-ar fi mai %ine dacă nu ar mai eista. )ceste simptome sunt asemănătoare cu cele înt$lnite la persoanele care trec prin situaţii de doliu" însă în ca*ul depresiei clinice fie lipsesc evenimentele de pierdere" fie manifestările durea*ă cu mult mai mult dec$t ar fi normal în astfel de situaţii. Manifestările menţionate produc dificultăţi ma+ore de adaptare" tul%urarea depresivă ma+oră constituind #i una dintre cau*ele importante de deces" în asociere cu ideaţia suicidară. ,rintre cele mai eficiente metode de tratament în tul%urarea depresivă ma+oră se numără intervenţiile co'nitiv-comportamentale. lementul central care diferenţia*ă a%ordările co'nitiv-comportamentale de celelalte a%ordări psioterapeutice este conceptuali*area co'nitivă a pro%lemelor psiice. Conceptuali*area co'nitivă oferă cadrul de interpretare #i eplicare a modului în care au apărut #i s-au menţinut pro%lemele pacientului. &erapiile co'nitivcomportamentale pleacă de la asumpţia că emoţiile #i pro%lemele emoţionale ale oamenilor provin din modul în care ace#tia interpretea*ă #i '$ndesc asupra situaţiilor de viaţă (llis" /001 3ec4" /005!. ,erspectiva lui )aron 3ec4 asupra depresiei (3ec4" /067 3ec4" Rus" mer8 #i Sa9" /070! porne#te de la asumpţia că depresivii au sceme de sine %iasate ne'ativ" care filtrea*ă informaţia po*itivă în avanta+ul aspectelor ne'ative. : scemă co'nitivă este o structură de cuno#tinţe care interacţionea*ă cu informaţiile noi" orient$nd selectiv atenţia" epectanţele" interpretările #i reactuali*area din memorie (;iIliams.;atts" Mac
! sunt conţinuturile specifice ale scemelor respective (3ec4" /061!. în cadrul teoriei co'nitive asupra depresiei (3ec4 #i cola%." /070! scemele de tip depresiv #i credinţele centrale constituie structuri latente" care pot fi activate de evenimentele de viaţă stresante. : dată activate" aceste structuri co'nitive susţin 'enerarea de '$nduri automate. Modelul co'nitiv al lui ). 3ec4 postulea*ă faptul că depresivii '$ndesc mai ne'ativ despre sine" lume #i viitor dec$t persoanele neafectate de această tul%urare. )ceastă perspectivă ne'ativă asupra vieţii eprimată în sinta'ma =triadă co'nitivă ne'ativă> stă în spatele simptomelor specifice tul%urării depresive ma+ore (3ec4" /067"/076"/0?7!. : dată activate" scemele disfuncţionale produc erori sistematice în '$ndire. C$teva dintre distorsiunile tipice în ca*ul persoanelor cu depresie sunt@ (/! A$ndirea de tip = totul sau nimic> - tendinţa de a '$ndi în termeni etremi sau a%soluti#ti. (2! Inferenţa ar%itrară - tendinţa de a tra'e conclu*ii ne'ative în a%senţa unor date care să le susţină. (B! )%stracti*area selectivă - tendinţa de a se focali*a pe detalii ne'ative fără a acorda importanţă unor aspecte semnificative ale unei situaţii pro%leme.
(1! Maimi*are Minimi*are - tendinţa de a ea'era importanţa evenimentelor ne'ative #i de a minimi*a semnificaţia evenimentelor po*itive. (5! ticetarea #i 'enerali*area ecesivă - tendinţa de a tra'e conclu*ii ne'ative 'lo%ale pe %a*a unui sin'ur eemplu fapt sau a unui incident ca* i*olat" i'nor$nd aspectele care ar putea su'era o conclu*ie alternativă. )titudinile disfuncţionale reflectă conţinutul scemelor co'nitive sta%ile (3ec4" 3ro9n" Steer" #i ;eissman" /00/!. : serie de studii anterioare (Dent #i &easdale" /0?? Marton" Curcard #i utcer" /00B ;eic" Curcill #i
2. Ce măsoară scala? Scala de atitudini disfuncţionale (D)S - ;eissman" /070 ;eissman #i 3ec4" /07?! este un instrument care permite evaluarea atitudinilor ce pot constitui o predispo*iţie pentru instalarea depresiei. Eorma iniţială a scalei avea / de itemi" transformată ulterior în două forme paralele a 1 de itemi fiecare (D)S-) #i D)S-3!. Ftili*$nd un lot clinic cu tul%urări de anietate #i afective de 2.2B de su%iecţi" 3ec4" 3ro9n" Steer #i ;eissman (/00/! au arătat că structura factorială a formei ori'inale includea nouă factori principali@ (/! vulnera%ilitate" (2! apro%are" (B! perfectionism" (1! nevoia de a-i mulţumi pe ceilalţi" (5! evitarea slă%iciunilor" (6! controlul emoţiilor" (7! de*apro%area" (?! cerinţele a%solutiste #i (0! nevoia de a-i impresiona pe ceilalţi. )nali*ele factoriale efectuate pe cele două forme paralele relevă structuri diferite" în funcţie de populaţia ţintă. )stfel" Cane" :lin'er" Aotli% #i uiper (/0?6! au anali*at forma ) a D)S folosind un 'rup nonclinic de 661 de studenţi #i au 'ăsit doi factori pe care i-au numit =evaluarea performanţelor> (peformance evaluation! #i =apro%are din partea celorlalţi> (approval %8 oters!. Fn an mai devreme" în /0?5" :liver #i 3aum'art au administrat am%ele forme ale D)S unui 'rup de 275 de persoane format din personal medical #i soţii soţiile acestora #i au constatat o lipsă de ecivalenţă factorială între cele două forme ale scalei. în /0?1" ,ar4er" 3radsa9 #i 3li'nault au aplicat am%ele forme ale scalei pe două 'rupe (//7 #i /26 su%iecţi! de pacienţi ai unor medici de familie #i au identificat patru factori@ =stimă de sine eternali*ată> {externalized self-esteem), =stimă de sine anaclitică> (anaclitic self-esteem!" =incertitudine> (tentativeness! #i =nevoia de apro%are> (need for approval!. Re*ultatele o%ţinute utili*$nd loturi de persoane în v$rstă indică faptul că tendinţele identificate la persoanele tinere nu persistă la această 'rupă de v$rstă. Mai mult" structurii factoriale o%ţinute pe loturile de v$rstnici îi lipse#te consistenţa" fiind relevaţi în aceea#i măsură unul" doi sau ciar trei factori (Elo8d" Sco'in #i Caplin" 21!.
2.1. Descrierea îtemilor Cei 1 de itemi ai fiecărei variante a scalei () #i 3! sunt formulaţi ca afirmaţii care stau" în 'eneral" la %a*a '$ndirii idiosincratice tipic depresive. Răspunsul" la fiecare item S oferă informaţii referitoare la atitudinile disfuncţionale ale persoanei" care funcţionea*ă ca sceme prin intermediul cărora persoana î#i construie#te realitatea (;eissman #i 3ec4" /07?!. Spre eemplu" itemul 1 al formei ) - =Dacă nu reu#esc să fac totul %ine de fiecare dată" nu voi fi respectat de ceilalţi> reflectă o atitudine disfuncţională #i este evaluat pe o scală
S=sunt întrucâtva în dezacord 6=sunt în mare măsură în dezacord 7Gsunt în de*acord total Scala D)S () #i 3!" indică măsura în care atitudinile disfuncţionale sunt considerate ca fiind proprii '$ndirii su%iectului@ cu c$t scorul total este mai mare" cu at$t nivelul atitudinilor disfuncţionale este mai mare. 3. Administrare şi cotare Scala se administrea*ă în varianta creion-$rtie" at$t individual" c$t #i în 'rup. în ca*ul administrării în 'rup" este indicat ca 'rupurile să nu fie mai mari de /5 persoane. Se recomandă administrarea individuală ori de c$te ori este posi%il. C$nd 'rupul este mai mare de /5 persoane" numărul eaminatorilor tre%uie să crească" păstr$ndu-se raportul de un eaminator la maimum /5 persoane evaluate.
Materiale necesare H Scala cu instrucţiunile de completare H Eoaia de răspuns H Instrument de scris. Condiţii de administrare H Mediu securi*ant #i ferit de *'omote H ,ersoana eaminată să fie motivată pentru completarea scalei #i odinită H Mo%ilier #i iluminare adecvate" care să permită su%iectului eaminat completarea în condiţii %une a foii de răspuns H în ca*ul aplicării în 'rup" sala tre%uie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor eaminate. Instrucţiuni de aplicare Scala se administrea*ă fără limită de timp. După ce materialele #i condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asi'urate" persoanei eaminate i se spune@ Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie iecare airmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. !iaţi cu "#" pe oaia de răspuns$ pentru iecare airmaţie din scala prezentată mai %os$ descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care găndip. Alegeţi un singur răspuns pentru iecare airmaţie în parte. &eoarece oamenii sunt dieriţi$ nu e'istă răspunsuri corecte sau greşite. (entru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracterizează$ aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte a timpului (in general). Cotarea răspunsurilor Eiecare item al D)S (forma ) sau 3! este cotat pe o scală
)2*
)+ )1 2 )1 / )2 0
),), ),/ )0-
Eorma 3@ itemii )1 ) )1 2 )1 0 )1 *
)2)2+ ),),, ),+
Ceilalţi itemi ai scalei sunt cotaţi în direcţia inversă@ 7Gsunt cu totul de acord 6Gsunt în mare măsură de acord 5Gsunt întruc$tva de acord 1Gsunt neutru BGsunt întruc$tva în de*acord 2Gsunt în mare măsură în de*acord /Gsunt în de*acord total Itemii care au fost omi#i se cotea*ă cu *ero. Dacă su%iectul omite să dea răspunsuri la un numă mare de itemi" atunci testul nu se ia în considerare. Scorul maim posi%il este 2? (71 itemi!" iar scorul minim posi%il este 1 (/1 itemi!. Cu c$t scorul total este mai mare" cu at$t nivelul atitudinilor disfuncţionale este mai mare.
0. idelitate şi !aliditate 0.1. idelitate Eidelitatea unui test psiolo'ic se referă la acordul sau sta%ilitatea a#teptată a măsurilor analo'e. Dacă un instrument este fidel" atunci re*ultatele o%ţinute în condiţii similare pre*intă o anumită sta%ilitate în timp (Dempster #i 3rainerd" /005!. Eidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea eprimată pe %a*a consistenţei interne #i a sta%ilităţii în timp a re*ultatelor ()nastasi" /0??!. Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară aceea#i varia%ilă. Sta%ilitatea re*ultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un su%iect o%ţine re*ultate similare la un test sau scală. într-un studiu pe populaţie de lim%ă en'le*ă" ;eissman #i 3ec4 (/07?! 'ăsesc un coeficient de fidelitate ()lfa Cron%ac! de .?0 pentru am%ele forme #i o corelaţie de .?/ între D)S-) #i D)S-3. Eidelitatea D)S-) a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă )lfa Cron%ac. #antionul utili*at a fost de 6?2 su%iecţi" valoarea )lfa o%ţinută fiind de .?6 (&a%elul /!. )ceastă valoare indică o consistenţă internă %ună" ceea ce eprimă faptul că itemii testului evaluea*ă acela#i construct descris de 3ec4 (/076!- atitudinile disfuncţionale asociate cu depresia. Tabelul 1. Statistici descriptive şi indicii Alfa Cronbac de consisten!" intern" Adulţi vârsta cuprinsă între 1/, ani$ m=,0.02 3
DAS-A
Scor total
4emei
!ăr5aţi
1,1.,2 20.11
8 a
m A.S.
6otal
1,+.20.1+
Su5iecţi lipsă date se' *,.7/ 2/.-*
12.*2 27.7/
,*7
1+,
121
+72
.71
./*
.70
.7+
0.2. "aliditate Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală! care arată măsura în care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. )ltfel spus" validitatea se
referă la măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la re*ultatele o%ţinute la un test sunt corecte (Messic4" /005!. Validitatea de conţinut se referă la eaminarea sistematică a itemilor testuluiscalei pentru a vedea dacă ei acoperă un e#antion repre*entativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm. în ela%orarea celor două forme ale D)S () #i 3! s-a pornit de la formularea a / de itemi pornind de la teoria lui ). 3ec4 asupra depresiei #i a distorsiunilor co'nitive su%iacente (3ec4" /067 3ec4 #i cola%" /070!. Scala a fost astfel concepută înc$t itemii săi să acopere diferitele cate'orii de atitudini disfuncţionale. Spre eemplu" un item de tipul =Dacă o persoană pe care o iu%esc nu mă iu%e#te" înseamnă că sunt un nimeni> se referă la eticetare #i 'enerali*are ecesivă. Flterior unor studii de anali*ă factorială" cei / de itemi au stat la %a*a ela%orării celor două forme paralele" ) #i 3. Validitatea de construct se referă la măsura în care testul scala reflecta constructs pe care îl măsoară. în ca*ul testelor utili*ate pentru măsurare" validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative la constructs măsurat ()l%u" /00?!. a aprecia*ă ='radul în care re*ultatele furni*ate de test corelea*ă cu re*ultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acela#i construct sau unul similar> (Ja8nes" apud Silva" /00B!. într-un studiu efectuat pe populaţie rom$nească (Macavei" 26 - lucrare nepu%licată! s-a încercat determinarea măsurii în care atitudinile disfuncţionale (măsurate cu D)S-)! se asocia*ă cu anumite emoţii #i co'niţii specifice" conform modului teoretic propus de )aron 3ec4 (3ec4" /067 3ec4 #i cola%" /070!. )sumpţia de %a*ă a modelului amintit este că la %a*a pro%lemelor de tip emoţional #i comportamental stau distorsiunile co'nitive (atitudinile #i scemele de*adaptative!. )tunci c$nd cineva deţine credinţe adaptative despre sine" lume #i viitor va trăi emoţii po*itive sau ne'ative" însă nu va trăi emoţii invalidante. )stfel" dacă asumpţiile modelului sunt corecte" ne a#teptăm să 'ăsim@ /. o asociere po*itivă între atitudinile disfuncţionale #i anietate #i depresie ca sindrom (manifestări de ordin emoţional" comportamental" fi*iolo'ic" co'nitiv! 2. o asociere po*itivă între atitudinile disfuncţionale #i emoţiile ne'ative 2. o asociere po*itivă între atitudinile disfuncţionale măsurate cu D)S-) #i alte credinţe de*adaptative B. o asociere ne'ativă între atitudinile disfuncţionale #i acceptarea necondiţionată a propriei persoane
8=/-1 22 27 222 +,0+ 1* 0
1 -- 9 ,.1 93 0.- 93 ,1./ 93 7.+ 93 0*., 93 2./ 93 -.+ 93
<ârsta =,0.02
8=+* &ate lipsă 8=+ in.=1 a'.=/,
Se'
8=/0 &ate lipsă 8=12/ !ăr5aţi= 4emei= 1+* 0-
Statut marital Căsătorita 8ecăsătorit 2
8=+/ &ate lipsă 8=1,0 ,2+ 201
Instrumentele utili#ate au $ost% Scala de atitudini disfunc!ionale - $AS-A (D8sfunctional )ttitudes Scale - form ) -;eissman" /070 ;eissman #i 3ec4" /07?! este un instrument de 1 de itemi care permite evaluarea pre*enţei atitudinilorcredinţelor disfuncţionale associate simptomatolo'iei de tip depresiv. &nventarul de depresie 'ec( - '$& (3ec4 Depression Inventor8 - 3ec4" Rus" Sa9" #i mer8" /070! conţine 2/ de itemi #i a fost utili*at pentru identificarea pre*enţei simptomatolo'iei de tip depresiv" eprimată prin emoţii" comportamente" credinţe #i manifestări fi*iolo'ice specifice. Scala de atitudini şi convineri # -A'S# ()ttitudes and 3eliefs Scale 2 -DiAiuseppe"
(&Ascor total 8=,*3 (&A tristeţe 8=3 (&Adeprimare 8=3 (&Aan'ietate 8=03 (&Aîngri%orare 8=73 (&Aemoţii negative uncţionale 8=13 (&A emoţii negative disuncţionale 8=073 !&> 8=2,-3 ?SA@ 8=2,03 A6@ 8=2,13 A!S2>! 8=22-3 (S #1 S6A>#2
.2+ .21 .2/ .2 .1* .22 .27 ..+* .2 .// .0/ .0 .,+ .0 .
toate corelaţiile sunt semniicative la pB.- /
Re*ultatele arată că pre*enţa atitudinilor disfuncţionale se asocia*ă po*itiv cu alte distorsiuni co'nitive (e. '$nduri automate ne'ative" credinţele iraţionale!" cu emoţii ne'ative" cu anietate #i depresie. De asemenea" eistă o asociere ne'ativă între atitudinile disfuncţionale pe de o parte #i acceptarea necondiţionată a propriei persoane #i emoţiile po*itive pe de altă parte. ,entru a evalua capacitatea D)S-) de a discrimina între persoane cu un nivel ridicat #i scă*ut al emoţiilor -ne'ative" au fost create 'rupe etreme prin adău'area #i scăderea 1 ).S. la #i de la medie. în ta%elul 1" 'rupul =mediu> include scorurile aflate între cele două etreme. Tabelul &. Statistic" descriptiv" pentru scalele utilizate la crearea rupelor extreme >nstrument
(&A scor total (&A scala de depresie (S
m
A.S.
8
0*.712./1 -.-
17.// +.27 2*.+1
/72 711 220
rupul cu scoruri scăzute B,1 B+ B2-
rupul cu scoruri ridicate D+* D1* D7-
, e n t r u t o a t e m o d a l i t ă ţ i l e d e e v a l u a r e a e m o ţ i i l o r ne ' a t i v e " d i f e r e n ţ e l e î n t r e ' r u p e l e e t r e m e a u f os t s em ni fi ca ti ve ( ta %e lu l 5 !. < u$ nd î n c on si de ra re n um ăr ul r el at iv m ic d e s u% ie cţ i" r e * u l t a t e l e o % ţ i n u t e r e p r e * i n t ă u n a r ' u m e n t î n p l u s p e n t r u v a l i d i t a t ea v e r s i u n i i î n l i m % a r o m $ n ă a D)S-). Tabelul 5. Compara!ii %ntre rupe extreme la $AS-A. &ASEA rupul Fidicat (&A scor total ediu (&A scala de Scăzut depresie Fidicat (&A scor total ediu (&A scala de Scăzut depresie (&A scor total Fidicat ediu Scăzut
m
A.S.
8
4
100.-, 1,2.2, 12,.10
20.-1 2,.*, 20.+/
+022 /
42$,+3=11.2/$ pB.- toate grupele3
10+.-2 1,1.-1 1,2.-,
22.7+ 20.21 2,.,2
+0+,
1,*.0* 1-*.*/ *7.1/
2.* ,1.,0 ,1.-2
, 11 2*
42$ 23=1-.,/$ pB.- toate grupele3 42$ 2123=1/.,+$ pB.- toate grupele3
în conclu*ie" datele disponi%ile p$nă în acest moment su'erea*ă că varianta în lim%a rom$nă a D)S-) are proprietăţi psiometrice %une" asemănătoare variantei ori'inale" în lim%a en'le*ă. Datorită limitelor studiilor eistente p$nă în acest moment" p$nă la investi'aţii viitoare" se impune prudenţă în utili*area D)S-)" varianta în lim%a rom$nă.
'. talonare Cotele sau clasele sta%ilite asupra 'rupului de referinţă constituie etalonul sau ta%elul de norme. Cotele %rute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. ,entru construcţia etaloanelor am utili*at 6?2 su%iecţi. talonul a fost construit pe cinci clase normali*ate. ,rima clasă include 6.7N din su%iecţi" cei cu cel mai scă*ut nivel de atitudini disfuncţionale. ) doua clasă" în sens ascendent al atitudinilor disfuncţionale" include următorii 21.2N dintre su%iecţi" a treia clasă include următorii B?.2N" a patra clasă include următorii 21.2N" iar a cincea clasă include ultimii 6.7N dintre su%iecţi" cei cu cel mai înalt nivel de atitudini disfuncţionale. întruc$t nu eistă diferenţe semnificative în funcţie de se (tG2.B" p O .5!" etaloanele sunt vala%ile at$t pentru femei" c$t #i pentru %ăr%aţi Tabelul 6. 7taloane pentru scala $AS-A &ASA 8=+723 Clase
rv
&escriere 8ivel oarte scăzut al atitudinilor disuncţionale 8ivel scăzut al atitudinilor disuncţionale 8ivel mediu al atitudinilor disuncţionale 8ivel ridicat al atitudinilor disuncţionale
Scoruri G/* 7-112 11,102 10,1+*
<
8ivel oarte ridicat al atitudinilor disuncţionale
G1 / -
> >> >>>
//
