Suport Curs Fiscalitate ID - 2013

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI, BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

SUPORT CURS ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ DISCIPLINA: FISCALITATE

PROF. UNIV. DR. VINTILĂ Georgeta LECT. UNIV. DR. FILIPESCU Maria-Oana LECT. UNIV. DR. LAZĂR Paula

BUCUREŞTI 2013

Cuprinsul cursului Introducere ......................................................................................................................................... 5 Unitatea de învăţare 1 ........................................................................................................................ 6 PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI FISCAL DIN ROMÂNIA 1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare ............................................................ 6 1.2. Stuctura sistemului fiscal........................................................................................................ 6 1.3. Funcţiile sistemului fiscal ....................................................................................................... 7 1.4. Principiile sistemului fiscal ..................................................................................................... 7 1.5. Elemente comune specifice impozitelor şi taxelor ................................................................ 8 1.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................ 10 Unitatea de învăţare 2. ..................................................................................................................... 12 OBLIGAŢIA ŞI CREANŢA FISCALĂ. PROCEDURI FISCALE 2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 12 2.2. Obligațiile și creanțele fiscale ............................................................................................... 12 2.3. Modalităţi de stingere a creanțelor fiscale .......................................................................... 13 2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere ...................................... 17 2.5. Aplicaţii rezolvate ................................................................................................................. 18 2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunoştinţelor .............................................................. 20 Unitatea de învăţare 3. ..................................................................................................................... 22 IMPOZITUL PE PROFIT 3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 22 3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere ................................................................................... 22 3.3. Veniturile şi cheltuielile ........................................................................................................ 24 3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată ..................................................... 27 3.5. Aplicaţii rezolvate ................................................................................................................. 29 3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor ................................................................................. 32

2

Unitatea de învăţare 4. ..................................................................................................................... 36 IMPOZITUL PE VENIT 4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 37 4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală ....................................................................... 37 4.3. Veniturile din activităţi independente ................................................................................. 39 4.3.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 41 4.3.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 45 4.4. Venituri din salarii ................................................................................................................ 47 4.4.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 50 4.4.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 54 4.5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor ........................................................................... 55 4.5.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 56 4.5.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 58 4.6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală .............................................................. 60 4.6.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 61 4.6.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 63 4.7. Veniturile din pensii .............................................................................................................. 63 4.7.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 64 4.7.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 64 4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc ................................................................................. 65 4.8.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 66 4.8.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 67 4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal ................... 68 4.9.1. Aplicaţii rezolvate .......................................................................................................... 68 4.9.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ........................................................................... 69 4.10. Veniturile din investiţii ....................................................................................................... 70 4.10.1 Aplicaţii rezolvate ......................................................................................................... 71 4.10.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor ......................................................................... 72 Unitatea de învăţare 5. ..................................................................................................................... 73 IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR 5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 73 5.2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – aspecte teoretice ................................... 73 5.3. Aplicaţii rezolvate ................................................................................................................. 76 5.4. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ................................................................................. 79 3

Unitatea de învăţare 6. ..................................................................................................................... 81 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 81 6.2. Operaţiuni impozabile .......................................................................................................... 82 6.3. Baza de impozitare ................................................................................................................ 83 6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii ................................................................. 86 6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată .......................................................................... 87 6.6. Aplicaţii rezolvate ................................................................................................................. 89 6.7. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ................................................................................. 93 Unitatea de învăţare 7. ..................................................................................................................... 95 ACCIZELE 7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare .......................................................... 95 7.2. Accizele armonizate - concepte de bază .............................................................................. 95 7.3. Scutirile şi termenele de plată a accizelor armonizate....................................................... 99 7.4. Alte produse accizabile ....................................................................................................... 100 7.5. Aplicaţii rezolvate ............................................................................................................... 101 7.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ............................................................................... 104 Unitatea de învăţare 8. ................................................................................................................... 106 IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE 8.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................ 106 8.2. Impozitul şi taxa pe clădiri ................................................................................................. 107 8.3. Impozitul şi taxa pe teren ................................................................................................... 110 8.4. Impozitul pe mijloacele de transport ................................................................................ 112 8.5. Aplicaţii rezolvate ............................................................................................................... 114 8.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor ............................................................................... 116

Bibliografie ..................................................................................................................................... 118

4

Introducere

Titlul cursului: Fiscalitate Cursul se adresează studenţilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori şi face parte din planul de învăţământ aferent anului II, semestrul I. Obiectivele principale ale cursului, concretizate în competenţele pe care studentul le va dobândi după parcurgerea şi asimilarea acestuia:  familiarizarea cu reglemetările fiscale în vigoare, cu aspectele concrete ale mecanismului fiscal de aşezare şi percepere a celor mai importante impozite şi taxe;  capacitatea de a determina impozitele datorate atât de contribuabilii persoane fizice, cât şi de contribuabilii persoane juridice;  valorificarea cunoştinţelor specifice domeniului pentru explicarea şi soluţionarea unor situaţii practice. Cursul este structurat pe 8 unităţi de învăţare (capitole), cuprinzând:  aspecte teoretice şi practice privind mecanismul de aşezare şi percepere a celor mai importante impozite directe şi indirecte;  teste de evaluare/autoevaluare a cunoştinţelor. Evaluarea cunoştinţelor se va realiza sub două forme:  evaluare continuă, pe baza lucrărilor de verificare propuse la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare;  evaluare finală, realizată prin examenul susţinut în sesiunea de evaluare. Criteriile de evaluare constau în:  ponderea evaluărilor pe parcursul semestrului (teme de control) - 40%;  ponderea evaluării finale – 60%.

5

Unitatea de învăţare 1 PREZENTAREA GENERALĂ A SISTEMULUI

FISCAL DIN ROMÂNIA

Cuprins 1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 1.2. Componentele sistemului fiscal 1.3. Funcţiile sistemului fiscal 1.4. Principiile sistemului fiscal 1.5. Elemente comune specifice impozitelor şi taxelor 1.6. Teste de evaluare a cunoştintelor

1.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: structura sistemului fiscal, funcţiile sistemului fiscal, principiile sistemului fiscal, elementele comune specifice impozitelor Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  definească sistemul fiscal şi să identifice componentele acestuia;  descrie componentele sistemul fiscal;  identifice elementele comune specifice impozitelor;  explice funcţiile şi principiile sistemul fiscal;  rezume structura veniturilor fiscale la nivelul bugetului de stat.

1.2. Stuctura sistemului fiscal Sistemul fiscal este definit ca reprezentând “totalitatea impozitelor şi taxelor provenite de la persoanele fizice şi juridice, care alimentează bugetele publice”. Sistemul fiscal cuprinde următoarele trei componente: - totalitatea impozitelor, taxelor şi a altor venituri fiscale pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe în baza unor reglementări legislative de natură fiscală; 6

- mecanismul fiscal, care cuprinde metodele, tehnicile şi instrumentele fiscale cu ajutorul cărora se asigură dimensionarea, aşezarea şi perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat; - aparatul fiscal pune în mişcare mecanismul fiscal, având în structura sa aparatul propriu al Ministerului Finanţelor Publice reprezentat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de unităţile sale teritoriale.

1.3. Funcţiile sistemului fiscal Funcţiile sistemului fiscal sunt:  funcţia de mobilizare a resurselor bugetare la dispoziţia statului, necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.  funcţia economică stimulativă, în scopul dezvoltării activităţilor economice, sporirii veniturilor, creării de noi locuri de muncă, etc. prin intermediul facilităţilor fiscale acordate.  funcţia socială, prin care se urmăreşte asigurarea protecţiei sociale pentru unele categorii de persoane sau stimularea agenţilor economici ce utilizează forţă de muncă cu randament redus.  funcţia de control asupra economiei exercitată de către Ministerul Finanţelor (prin intermediul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală), compartimentele autorităţilor administraţiei publice locale, etc.

1.4. Principiile sistemului fiscal Principiile fiscalităţii, aşa cum sunt reglementate de Codul Fiscal:  neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;  certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le 7

revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;  echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;  eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a unor decizii investiţionale majore.

Structura veniturilor la nivelul bugetului de stat: I. Venituri curente A. Venituri fiscale, cuprinzând - impozit pe venit, profit, câştiguri din capital; - impozite şi taxe pe proprietate; - impozite şi taxe pe bunurii şi servicii; - impozite pe comerţul exterior şi tranzacţiile internaţionale; - alte impozite şi taxe internaţionale B. Contribuţii de asigurări C. Venituri nefiscale II. Venituri din capital III. Operaţiuni financiare IV. Subvenţii V. Donaţii VI. Sume de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări

1.5. Elemente comune specifice impozitelor şi taxelor Elementele comune specifice impozitelor şi taxelor sunt:  obiectul este elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi reprezentat de: venit, profit, preţ, bunuri, acte şi fapte.  baza impozabilă sau baza de calcul reprezintă elementul pe care se fundamentează calculul venitului bugetar. De cele mai multe ori baza este aceeaşi cu obiectul impozitului, dar în anumite situaţii diferă de acesta.

8

 subiectul venitului bugetar (contribuabilul) este persoana deţinătoare sau realizatoare a obiectului impozabil.  plătitorul este persoana care efectuează plata propriu zisă la buget. Plătitorul şi subiectul coincid în unele cazuri, iar în alte situaţii contribuabilul diferă de plătitor.  cota sau cuantumul unitar al venitului bugetar reprezintă impozitul aferent unei unităţi de impunere. Aceasta poate fi exprimată în: sumă fixă sau cotă procentuală. Cota procentuală poate fi: 

proporţională ( TVA, impozitul pe profit, impozit pe venit)



progresivă (fostul impozit pe venit progresiv)



regresivă ( taxele de timbru, impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal)

 termenul de plată reprezintă data la care sau până la care obligaţiile fiscale trebuie vărsate la buget;  înlesnirile acordate la plată: scutiri, reduceri, bonificaţii, amânări şi eşalonări  drepturile şi obligaţiile plătitorilor sunt uneori expres precizate în Codul Fiscal, dar, ca principiu, acestea sunt reglementate prin acte normative cu caracter general, cum ar fi, de exemplu, Codul de Procedură Fiscală;  sancţiunile aplicabile în caz de încălcare a legii fiscale: cele mai des întâlnite sunt majorările de întârziere şi amenzile contravenţionale sau fiscale. Un aspect important în ceea ce privește modalitatea de așezarea a impozitelor, taxelor și contribuțiilor reprezintă identificarea domiciliului fiscal al contribuabilului, fie acesta persoană fizică sau juridică – la domiciliul fiscal este trimisă toată corespondența contribuabilului cu organele fiscale, fie că este vorba de decizii de impunere și/sau de soluționări ale unor contestații ale unor decizii de impunere, etc. Astfel, domiciliul fiscal este reprezentat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Codul de procedură fiscală) de:  adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu - pentru persoanele fizice;  sediul activităţii sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală - pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;  sediul social sau locul unde se exercită gestiunea administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se realizează la sediul social declarat - pentru persoanele juridice;

9

 sediul acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală - pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică. Înregistrarea domiciliului fiscal se face, atât pentru persoanele juridice, cât și pentru persoanele fizice prin depunerea unei cereri de înregistrate a domiciliului fiscal, astfel: -

D010 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică (OMFP 250/2013);

-

D070 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere (OMFP 250/2013).

În cazul în care, din momentul începerii activității, domiciliul fiscal diferă de sediul social sau locul de desfășurare efectivă a activității se completează de către contribuabil D050 Cerere de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului (OMFP 262/2007). În cazul în care, ulterior începerii activității, apar modificări în ceea ce privește localizarea domiciliului fiscal, contribuabilul trebuie să comunice organelor fiscale abilitate adresa noului domiciul fiscal și să depună, totodată o cerere de modificare a domiciliului fiscal (D070 pentru persoane fizice și D010 pentru persoanele juridice – din ambele declarații parte de mențiuni), în caz contrat acestea vor opera modificarea domiciliului fiscal automat prin emiterea deciziei de modificare a domiciliului fiscal.

1.6. Teste de evaluare a cunoştinţelor 1. Explicaţi pe exemple concrete funcţiile sistemului fiscal din România. 2. Prezentaţi exemple de metode şi instrumente fiscale cu ajutorul cărora se asigură aşezarea şi perceperea impozitelor în România. 3. Exemplificaţi pe sistemul fiscal al României: - tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul şi plătitorul coincid; - tipuri de venituri fiscale pentru care subiectul şi plătitorul sunt persoane diferite; - tipuri de venituri fiscale pentru care baza de calcul este diferită de obiectul impunerii.

10

4. Domnul Alexandru Ionescu este avocat cu domiciliul în orașul Buzău, strada Unirii, bl. E 58 și are un cabinet de avocatură în același oraș pe strada Viitorului, nr. 15 unde acordă consulații de specialitate 4 zile pe săptămână. Domnul Ionescu își exercită profesia și în București, sector 3, unde mai are un cabinet de avocatură, dar aici se află doar 1 zi pe săptămână. Care este domiciliul fiscal al domnului Ionescu? Explicați.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 1.

11

Unitatea de învăţare 2. OBLIGAŢIA ŞI CREANŢA FISCALĂ. PROCEDURI FISCALE Cuprins 2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 2.2. Modalităţi de stingere a creanţelor fiscale 2.3. Obligațiile și creanțele fiscale 2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere 2.5. Aplicaţii rezolvate 2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunoştinţelor

2.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: creanţă fiscală, obligaţie fiscală, modalităţi de stingere a creanțelor fiscale, dobânzi de întârziere, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  definească conceptele de: obligaţie fiscală, creanţă fiscală  identifice şi să explice modalităţile de stingere a creanțelor fiscale;  descrie ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale;  calculeze dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere.

2.2. Obligațiile și creanțele fiscale Conceptul de obligaţie fiscală,

în sens larg, include alături de obligaţia de plată la

termenele legale a impozitelelor, taxelelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, şi următoarele obligaţii ale contribuabilului, cum sunt: a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat; 12

c) obligația de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat; d) obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii; Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept material fiscal. Atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale constau în: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creanţe fiscale principale; b) dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii. Drept urmare, creanţele fiscale pot fi: -

creanţe fiscale principale: impozitele, taxele, contribuţiile şi celelalte sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat

-

creanţe fiscale accesorii: dobânzi şi penalităţi de întârziere, iar în cazul bugetului local majorări de întârziere În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri

ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.

2.3. Modalităţi de stingere a creanțelor fiscale Stingerea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: a) decizia de impunere, de exemplu: D250 Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice (OPANAF 52/2012) b) declaraţia fiscală, de exemplu: D100 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (OPANAF 608/2013);

D112 Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, 13

impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Ordin comun MFP 1045, MMFPS 2084, MS 793/2012 ) c) decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii, de exemplu: Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii reprezentând penalități d) declaraţia vamală; e) decizia prin care se stabilesc şi se individualizează datoria vamală, impozitele, taxele şi alte sume care se datorează în vamă, potrivit legii, inclusiv accesoriile; f) procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, întocmit de organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor contravenţionale; g) decizia de atragere a răspunderii solidare; h) ordonanţa procurorului, încheierea sau dispozitivul hotărârii instanţei judecătoreşti ori un extras certificat întocmit în baza acestor acte, în cazul creanţelor fiscale stabilite, potrivit legii, de procuror sau de instanţa judecătorească. Creanţele fiscale se sting prin: plată (numerar, mandat poştal, decontare bancară sau aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile), compensare (aceasta presupune reducerea sumelor exigibile la o scadenţă ulterioară cu sumele plătite în plus la buget la scadenţele anterioare), scutire, anulare, prescripţie, executare silită (poprire, executare silită a bunurilor mobile, executare silită a bunurilor imobile) şi prin alte modalităţi prevăzute de lege. Debitorii efectuează plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevăzute prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligaţiile datorate bugetului de stat şi a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligaţii de plată. Distribuirea sumelor din contul unic se face de organul fiscal competent, distinct pe fiecare buget sau fond, după caz, proporţional cu obligaţiile datorate. Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine: a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonare la plată, precum şi dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit

14

pentru plata sumelor respective se împlineşte în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate; b) toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. c) sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat eşalonarea, până la concurenţa cu suma eşalonată la plată sau până la concurenţa cu suma achitată, după caz, precum şi suma amânată la plată împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere datorată pe perioada amânării, după caz; d) obligaţiile cu scadenţe viitoare, la solicitarea contribuabilului. Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel: a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale; b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii; c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil. Prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică. Creanţele fiscale ale debitorului se compensează cu obligaţii datorate aceluiaşi buget, urmând ca din diferenţa rămasă să fie compensate obligaţiile datorate altor bugete, în mod proporţional. Creanţele fiscale rezultate din raporturi juridice vamale se compensează cu creanţele fiscale ale debitorului reprezentând sume de restituit de aceeaşi natură. Eventualele diferenţe rămase se compensează cu alte obligaţii fiscale ale debitorului, în ordinea prevăzută mai sus. Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal. În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somaţiei şi a adresei de înfiinţare a popririi sunt suportate de organul fiscal. Creanţele fiscale restante aflate în 15

sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori. Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel. Termenul de prescripţie al acestui drept începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu dispune altfel. Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Acest termen curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Termenele de prescripţie anterioare se întrerup: a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune; b) la data depunerii de către contribuabil a declaraţiei fiscale după expirarea termenului legal de depunere a acesteia; c) la data la care contribuabilul corectează declaraţia fiscală sau efectuează un alt act voluntar de recunoaştere a impozitului datorat. Termenele de prescripţie prevăzute mai sus se suspendă: a) în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a dreptului la acţiune; b) pe perioada cuprinsă între data începerii inspecţiei fiscale şi data emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuării inspecţiei fiscale; c) pe timpul cât contribuabilul se sustrage de la efectuarea inspecţiei fiscale; d) pe perioada cuprinsă între data declarării unui contribuabil inactiv şi data reactivării acestuia. Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiei fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală. În cazul în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acţiuni de executare silită, potrivit Codului de procedură fiscală, cu excepţia cazului în care există o cerere de restituire/rambursare în curs de soluţionare, iar cuantumul sumei solicitate este egal cu sau mai mare decât creanţa fiscală datorată de debitor. Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare. 16

Executarea silită începe prin comunicarea somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu. Somaţia trebuie să cuprindă și următoarele elemente: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor nerespectării acesteia.

2.4. Dobânzile, penalităţile de întârziere și majorările de întârziere Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere. Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei. Dobânzile şi penalităţile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa principală. Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale. Până la 1 iulie 2013 nivelul penalităţii de întârziere s-a stabilit astfel: a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse; b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse; c) dacă stingerea se realizează după împlinirea termenului de la punctul b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. Începând cu data de 1 iulie 2013 nivelul penalităților de întârziere este de 0,02% pe fiecare zi de întârziere și se aplică din ziua imediat următoare termenului de scadență și până, inclusiv, în ziua în care se efectuează plata. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

17

Prin excepţie de la prevederile anterioare, pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

2.5. Aplicaţii rezolvate 1. O persoană juridică datorează bugetului de stat la sfârşitul trimestrului III impozit pe profit în sumă de 10.000 lei, cu scadenţă la 25 octombrie 2013. Determinaţi suma ce trebuie plătită cu titlu de obligaţii accesorii la fiecare plată efectuată, în situaţia în care contribuabilul achită în contul impozitului datorat următoarele sume: A. 10.000 lei la data de 14 noiembrie 2013; B. 6.000 lei la data de 14 noiembrie 2013, iar restul de 4.000 lei la data de 14 decembrie 2013; C. 10.000 lei la data de 2 februarie 2014; D. 3.000 lei la data de 14 noiembrie 2013, încă 4.000 lei la data de 14 decembrie 2013, iar restul de 3.000 lei la data de 2 februarie 2014. Notă: Presupunem că la momentul fiecărei plăţi contribuabilul achită şi cuantumul obligaţiilor acesorii datorate pînă la momentul respectiv.

Rezolvare A. scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 14 noiembrie 2013, nr. zile întârziere 20; obligaţie principală achitată = 10.000 lei Dobânda de întârziere = 10.000 × 0,04%×20 = 80 lei Penalităţi de întârziere = 10.000 × 0,02% × 20 = 40 lei Total obligaţii accesorii achitate = 120 lei. B. 1) scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 14 noiembrie 2013, nr. zile întârziere 20; obligaţie principală achitată = 6.000 lei Dobânda de întârziere = 6.000 × 0,04% × 20 = 48 lei Penalităţi de întârziere = 6.000 × 0,02% × 20 = 24 lei Total obligaţii accesorii achitate = 72 lei. 2) scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 14 decembrie 2013, nr. zile întârziere 50; 18

obligaţie principală achitată = 4.000 lei Dobândă de întârziere = 4.000 × 0,04% × 50 = 80 lei Penalităţi de întârziere = 4.000 × 0,02% × 50 = 40 lei Total obligaţii accesorii achitate = 120 lei. C. scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 2 februarie 2014, nr. zile întârziere 100; obligaţie principală achitată = 10.000 lei Dobânda de întârziere = 10.000 × 0,04% ×100 = 400 lei Penalităţi de întârziere = 10.000 × 0,02% × 100 = 200 lei Total obligaţii accesorii achitate = 600 lei D. 1) scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 14 noiembrie 2013, nr. zile întârziere 20; obligaţie principală achitată = 3.000 lei Dobânda de întârziere = 3.000 × 0,04% × 20 = 24 lei Penalităţi de întârziere = 3.000 × 0,02% × 20 = 12 lei Total obligaţii accesorii achitate = 24 lei. 2) scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 14 decembrie 2013, nr. zile întârziere 50; obligaţie principală achitată = 4.000 lei Dobânda de întârziere = 4.000 × 0,04% × 50 = 80 lei Penalităţi de întârziere = 4.000 x 0,02% × 50 = 40 lei Total obligaţii accesorii achitate = 120 lei. 3) scadenţă 25 octombrie 2013, data plăţii 2 februarie 2014, nr. zile întârziere 100; obligaţie principală achitată = 3.000 lei Dobânda de întârziere = 3.000 × 0,04% ×100 = 120 lei Penalităţi de întârziere = 3.000 × 0,02% × 100 = 60 lei Total obligaţii accesorii achitate = 180 lei.

2. Societatea comercială Globus SA are de plătit următoarele impozite și contribuții, toate cu scadență în perioada curentă: - impozitul pe venitul din salarii (impozit reținut și virat în numele angajaților) 7.200 lei – data depunerii declarației 25.07 2013; - contribuțiile obligatorii ale angajaților 5.000 lei - data depunerii declarației 25.07 2013; - contribuțiile obligatorii ale societății 6.700 lei - data depunerii declarației 25.07 2013; - impozit pe profit 10.200 lei, din care 7.200 lei din perioada curentă - data depunerii declarației 25.07 2013; și 3.000 lei rest de plată dintr-o perioadă anterioară - data depunerii declarației 25.04 2013; 19

- obligații fiscale accesorii aferente impozitului pe profit din perioada anterioară 500 lei – decizia de calcul a dobânzilor și penalităților de întârziere 20.07.2013; În contul obligațiilor fiscale de mai sus, societatea virează, la data de 25.07.2013, următoarele sume: 17.900 lei în contul bugetului de stat și 11.700 lei în contul bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale. În această situațíe, specificați modul de stingere a obligațiilor fiscale.

Rezolvare Conform prevederilor Codului de procedură fiscală, ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale este următoarea, pentru fiecare sumă în parte: A. cei 17.900 lei achitaţi în contul bugetului de stat, sting obligaţiile fiscale în următoarea ordine: 1 – impozit pe venitul din salarii (impozit cu reţinere la sursă) – 7.200 lei 2 – impozit pe profit din perioada anterioară – 3.000 lei 3 – impozit pe profit perioada curentă – 7.200 lei 4 – obligațiile fiscale accesorii – 500 B. cei 11.700 lei achitaţi în contul bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale, sting obligaţiile fiscale aferent, în următoarea ordine: 1– contribuții angajați (obligaţii fiscale cu reţinere la sursă) – 5.000 lei 2 – contribuții angajator – 6.700 lei

2.6. Teste de evaluare / autoevaluare a cunoştinţelor Teste de evaluare a cunoştinţelor 1. Care este ordinea de stingere a obligaţiilor de natură fiscală? 2. Care sunt modalităţile de stingere a obligaţiilor fiscale? 3. Dacă un agent economic are de plată la sfârşitul trimestrului I un impozit pe profit de 5.000 lei, dar suma respectivă este virată în data de 3 mai același an, care sunt creanţele fiscale accesorii datorate şi care este cuantumul acestora? Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

20

1. Un contribuabil datorează bugetului asigurărilor sociale de stat la sfârşitul lunii ianuarie obligaţii fiscale principale în sumă de 7.000 lei, cu scadenţă la 25 februarie 2013. Determinaţi suma ce trebuie plătită cu titlu de obligaţii fiscale accesorii la fiecare plată efectuată, în situaţia în care contribuabilul achită în contul contribuţiilor sociale datorate următoarele sume: A. 7.000 lei la data de 14 martie 2013; B. 3.000 lei la data de 7 aprilie 2013, iar restul de 4.000 lei la data de 11 iunie 2013. 2. Un contribuabil persoană juridică a înregistrat în evidenţe un impozit pe profit de restituit în sumă de 10.000 lei, iar în acelaşi timp are şi următoarele obligaţii de plată: - impozit pe veniturile din salarii 1.500 lei; - taxă pe valoarea adăugată 1.000 lei; - CAS 2.800 lei; - cheltuieli accesorii aferente CAS 200 lei - contribuţia la fondul de şomaj 700 lei; - impozit pe teren 200 lei. Stabiliţi procedura de compensare a acestor obligaţii prin intermediul impozitului pe profit de restituit. 3. O persoană fizică datorează bugetului local impozit pe clădiri în sumă de 1.000 lei, eşalonat în 2 tranşe egale, cu scadenţe la 31 martie N şi 30 septembrie N. Contribuabilul plăteşte în contul impozitului datorat următoarele sume: A. – 500 lei, la data de 12 mai N și 500 lei, la data de 15 octombrie N; B. – 300 lei, la data de 12 mai N și 700 lei, la data de 15 octombrie N; C. – 700 lei, la data de 12 mai N și 300 lei, la data de 15 octombrie N. Să se determine obligaţiile fiscale accesorii datorat de contribuabil la fiecare plată efectuată.


21

Unitatea de învăţare 3. IMPOZITUL PE PROFIT

Cuprins 3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere 3.3. Veniturile şi cheltuielile 3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată 3.5. Aplicaţii rezolvate 3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

3.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: contribuabil, profit impozabil, rezultat net, cotă de impunere, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, termen de plată, declaraţie de impunere. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  recunoască contribuabilii, sfera de aplicare şi scutirile de la plata impozitului pe profit;  identifice cheltuielile deductibile, pe cele cu deductibilitate limitată, precum şi pe cele nedeductibile;  recunoască veniturile impozabile şi neimpozabile;  determine profitul impozabil, să aplice cotele de impunere legale şi să calculeze impozitul pe profit;  rezume aspectele referitoare la plata şi depunerea declaraţiilor de impozit pe profit.

3.2. Contribuabilii şi cotele de impunere Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane, denumite contribuabili:  persoanele juridice române;  persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; 22

 persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;  persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;  persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică;  persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit anumiţi contribuabili, ca de exemplu: 

trezoreria statului;



instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit legii;



fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;



cultele religioase, pentru o serie de venituri prevăzute expres în Codul Fiscal;



instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului;



asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate conform legii privind Codul Fiscal;



Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;



Banca Naţională a României;



Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii specifice.

Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este, în general, de 16%. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor; contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor; taxele de înregistrare 23

stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive; donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite; veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile; veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică; veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz; veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică; sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor Codului fiscal. Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit (din categoriile enunțate mai sus). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute anerior, impozit calculat prin aplicarea cotei de 16%.

3.3. Veniturile şi cheltuielile Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:  dividendele primite de la o persoană juridică română;

24

 diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi alte diferenţe favorabile de valoare prevăzute de Codul Fiscal;  veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum şi veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;  veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative;  veniturile din impozitul pe profit amânat determinat și înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;  veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare, după caz.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, de exemplu şi următoarele:  cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;  cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;  cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;  cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare;

25

 cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite conform legii;  cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;  cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;  cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil; Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitată, amintim:  cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;  cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii;  perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;  cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;  cheltuielile cu provizioane şi rezerve, cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar şi cele cu amortizarea, în anumite limite prevăzute în Codul fiscal;  cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;  cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; Până la data de 1 iulie 2013 şi cheltuielile cu diurna erau încadrate în categoria cheltuielilor cu deductibilitate limitată, astfel: suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate era deductibilă în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice. Însă, începând cu data de 1 iulie 2013, aceste cheltuieli sunt considerate cheltuieli deductibile integral la calculul profitului impozabil. Dintre cheltuielile nedeductibile reţinem:  cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate; 26

 cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile confforme cu Standardele internaționale de raportare financiară;  dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;  cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;  cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată;  cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;  cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii;  cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile (trebuie menționat că veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli aferente);  cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă a 30/00 din cifra de afaceri şi 20% din impozitul pe profit datorat.

3.4. Declararea impozitului pe profit și termenele de plată Plata impozitului pe profit se realizează astfel:  contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial (în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent), actualizate cu indicele de inflaţie (decembrie faţă de luna decembrie a anului anterior, fără a fi luate în calcul plățile anticipate efectuate în acel an), 27

estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit;  organizaţiile nonprofit, precum și contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;  contribuabilii, alţii decât cei menţionaţi anterior, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Începând cu data de 1 ianuarie 2013, aceşti contribuabili pot opta pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Această opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea ei (până la data de 31 ianuarie) și este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit. În cursul anului, contibuabilii plătitori de impozit pe profit au obligația de a calcula, declara (D100 Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat (OPANAF 608/2013)) și vira către bugetul de stat cuantumul impozitului pe profit determinat trimestrial. De asemenea, contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit (D101 Declaraţie privind impozitul pe profit (OPANAF 1950/2012)) până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu câteva excepţii prevăzute în Codul Fiscal. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.

28

3.5. Aplicaţii rezolvate

1. Societatea comercială SC NELY SA, persoană juridică română cu sediul social în București, sector 4, ce activează în domeniul construcțiilor, vă pune la dispoziție următoarele informații cu privire la activitatea desfășurată în primul trimestru al anului 2013: - veniturile totale înregistrate sunt 41.000 lei, iar cheltuielile totale aferente desfășurării activității se ridică la suma totală de 27.000 lei; - în luna ianuarie 2013 societatea obține un dividend net în valoare în valoare de 3.000 lei, fiind acționar majoritar din 2007 al societății comerciale SC MALUS SA; - în luna februarie 2013, ca urmare a nerespectării unor reglementări de protecția mediului societatea primește o amendă în valoare de 5.000 lei; - în luna martie 2013, societatea înregistrează venituri din anularea unor provizioane constiuite anterior, în sumă de 1.000 lei, care, la momentul constituirii lor, au fost considerate cheltuieli nedeductibile. Determinați cuantumul impozitului pe profit datorat de către societatea comercială la finele primului trimestru al anului 2013.

Rezolvare Profit impozabil = = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile) = = ( 41.000 – 3.000 – 1.000) – ( 27.000 – 5.000) = 37.000 – 22.000 = 15.000 lei Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 15.000 = 2. 400 lei Impozitul datorat pentru primul trimestru al anului 2013 este de 2.400 lei

2. Societatea comecială SC PARIUL SA este o persoană juridică română cu sediul social în București sector 1, autorizată să desfășoare activități de natura pariurilor sportive. Cu privire la activitatea întreprinsă societatea declară la finele anului venituri totale de 12.000 lei și un profit impozabil în valoare de 6.000 lei. Determinați cuantumul impozitului anual datorat de către societatea comercială.

29

Rezolvare Impozit pe profit anual datorat = max. (5% * Venituri pariuri; 16% * Profit impozabil pariuri) 5%* Venituri pariuri = 5%* 12.000 = 600 lei 16% * Profit impozabil pariuri = 16%*6.000 = 960 lei Impozit pe profit anual datorat = max. (600; 960) = 960 lei Impozitul anual datorat este de 960 lei

3. Societatea comercială SC CALCULATORUL SA cu sediul social în orașul Baia Mare, strada Viitorului nr.7, are ca obiect de activitate comercializarea și mentenanța produselor hardware și software în domeniul IT și prezintă la data de 31 decembrie 2013 următoarea situație:  veniturile totale, integral impozabile, aferente perioadei analizate au fost 450.000 lei, din care cifra de afaceri a fost 320.000 lei.  cuantumul cheltuielilor cu materiile prime, pe perioada analizată, a fost 77.500 lei;  societatea are 7 angajați și pe perioada analizată cheltuielile salariale au fost 162.000 lei, iar cheltuielile aferente contribuţiilor sociale obligatorii datorate de angajator au fost 44.700 lei;  în luna mai, societatea a fost amendată de către autorităţile române abilitate în acest sens cu 2.000 lei pentru depozitarea necorepunzătoare a unor deșeuri metalice;  în luna martie, 1 angajat este trimis într-o delegație în interes de serviciu pe o perioadă de 8 zile în Oradea – cheltuielile cu indemnizația de deplasare au fost 260 lei, iar cheltuielile cu transportul și cazarea aferente deplasării au fost 900 lei. În luna august un alt angajat este trimis într-o delegație în interes de serviciu pe o perioadă tot de 7 zile la Timișoara cheltuielile cu indemnizația de deplasare au fost 240 lei, iar cheltuielile cu transportul și cazarea aferente deplasării au fost 1.900 lei (nivelul legal pentru instituțiile publice este de 13 lei/zi/pers);  în luna aprilie, societatea a acordat, cu titlu de sponsorizare, Școlii nr. 7 din oraș un software în valoare de 2.000 lei;  în luna octombrie, societatea a organizat o petrecere pentru angajați, cu ocazia împlinirii a 5 ani de existență, iar cheltuielile de protocol înregistrate cu această ocazie s-au ridicat la suma de 2.500 lei;

30

 cuantumul impozitul pe profit, determinat și achitat, aferent perioadelor anterioare este în sumă de 6.000 lei. Determinați cuantumul impozitului pe profit anual datorat de către societatea comercială, precum şi diferenţa de impozit pe profit de plată sau de restituit. Completaţi Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.

Rezolvare

Venituri impozabile = 450.000 lei (CA = 320.000 lei) Cheltuieli totale = 300.000 lei Cheltuielile deductibile în limită 1) nivelul maxim de deductibilitate pentru cheltuielile cu indemnizația de deplasare (martie) = 2,5 ×13 × 8 × 1 = 260 lei, ceea ce înseamnă că sunt deductibile integral cheltuielile cu diurna înregistrate în luna martie, deoarece nivelul lor se încadrează în limita maximă prevăzută de lege la momentul respectiv. Cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare aferente deplasării din luna august sunt cheltuieli integral deductibile, fără a mai fi supuse vreunei limite (conform legislaţiei în vigoare la momentul respectiv) 2) Limita de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 2% × (450.000 – 300.000 + 2.500 + 6.000) = 3.170 lei > 2.500 lei. Aşadar, cheltuielile de protocol sunt integral deductibile.

Cheltuieli nedeductibile: 1) cheltuielile cu amenda datorată autorităilor române: 2.000 lei 2) cheltuielile de sponsorizare: 2.000 lei 3) cheltuielile cu impozitul pe profit: 6.000 lei Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

31

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile ) Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile Profit impozabil = 450.000 – 300.000 + (2.000 + 2.000 + 6.000) = 160.000 lei Impozit pe profit, înainte de sponsorizare 16% × 160.000 = 25.600 lei Limita maximă a cheltuielilor de sponsorizare ce pot fi scăzute din impozitul pe profit datorat = = min (0,3% × 320.000; 20% × 25.600; 2000) = 960 lei Impozit pe profit anual datorat = 25.600 – 960 = 24.640 lei Impozit pe profit rămas de plată = 24.640 – 6.000 = 18.640 lei După definitivarea impozitului pe profit anual, contribuabilul trebuie să completeze și să depună, până la data de 25 martie 2014, Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.

3.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 1. O organizaţie sindicală a obţinut în cursul anului 2013 următoarele venituri: - cotizaţii şi taxe de înscriere ale membrilor 25.000 lei - donaţii şi bunuri primite prin sponsorizare 10.000 lei - dobânzi obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite 5.000 lei - resurse obţinute din finanţări nerambursabile 7.000 lei - venituri din activităţi economice 13.000 lei. Cheltuielile efectuate de organizaţie pentru susţinerea intereselor specifice sindicatului sunt de 11.000 lei, iar cheltuielile efectuate pentru activităţile economice desfăşurate sunt de 5.000 lei. Cheltuielile administrative care nu pot fi separate pe cele 2 tipuri de activităţi (nonprofit şi economică) sunt de 10.000 lei. Considerăm cursul mediu de schimb 4,4 lei/euro. Determinaţi impozitul pe profit plătit de organizaţia sindicală pentru activităţile economice desfăşurate.

32

2. Un agent economic realizează, cumulat de la începutul anului 2013, până la sfârşitul trimestrului II, următoarele venituri şi cheltuieli: Venituri totale, în sumă de 49.800 lei, din care: - dividende primite de la o persoană juridică română 1.520 lei; - venituri din rambursarea impozitului pe profit, achitat în plus, impozit aferent perioadei anterioare (anului trecut), în sumă de 570 lei; - cifra de afaceri, în sumă de 39.000 lei; - alte venituri impozabile 8.710 lei. Cheltuieli totale, în sumă de 39.800 lei, din care: - penalităţi de întârziere ca urmare a unui contract comercial încheiat cu o persoană juridică rezidentă, în sumă de 1.800 lei; - cheltuieli efectuate cu transportul salariaţilor la locul de muncă, în sumă de 1.700 lei; - cheltuieli aferente acordării unui ajutor de naştere pentru una dintre angajate, în sumă de 800 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit, aferent primului trimestru, în sumă de 1.060 lei; - cheltuieli aferente achiziţiilor de materii prime 7.900 lei; - cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei; - contribuţiile sociale obligatorii aferente fondului de salarii, în sumă de 5.500 lei; - cheltuieli de sponsorizare, acordate conform legii privind sponsorizarea, în sumă de 1.040 lei. Determinaţi cuantumul impozitului pe profit de plată aferent trimestrului II al anului 2013.

3. Un agent economic prezintă la sfârşitul trimestrului III al anului 2013 următoarea situaţie: -

venituri din vânzarea mărfurilor, în sumă de 117.980 lei;

-

venituri din prestarea unor servicii terţilor, în sumă de 48.970 lei;

-

venituri din penalităţile de întârziere în conformitate cu contractele comerciale încheiate cu persoane rezidente, în sumă de 510 lei;

-

venituri din anularea unor provizioane pentru care în momentul constituirii nu s-a acordat deducere, în sumă de 4.700 lei;

-

venituri din chirii, în sumă de 27.540 lei;

-

cheltuieli aferente penalităţilor de întârziere în conformitate cu contractele comerciale încheiate cu persoane rezidente, în sumă de 1.200 lei;

-

cheltuieli de protocol, în sumă de 700 lei;

-

cheltuieli înregistrate în contabilitate şi care nu au la bază un document justificativ, în sumă de 300 lei; 33

-

cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată unui număr de 5 angajaţi deplasaţi în interes de serviciu în luna septembrie 2013, pe o perioadă de 6 zile fiecare, în sumă totală de 1.000 lei;

-

cheltuieli aferente transportului şi cazării personalului deplasat în interes de serviciu, în sumă de 1.200 lei;

-

cheltuieli aferente salariilor personalului, în sumă de 75.800 lei;

-

cheltuieli cu impozitul pe profit calculat aferent primelor două trimestre, în sumă de 5.280 lei; Determinaţi cuantumul impozitului pe profit datorat pentru trimestrul III şi impozitul de

plată aferent trimestrului III al anului 2013. 4. Societatea ”PITICOTUL” S.A. cu sediul social în Baia Mare, specializată în producerea şi comercializarea articolelor de îmbrăcăminte pentru copii prezintă la sfârşitul trimestrul I al anului fiscal 2013 un profit contabil în valoare de 700.000 lei. Societatea pune la dispoziţie şi următoarele informaţii privind veniturile si cheltuielile incluse in calculul profitului contabil: (1) în luna februarie societatea a înregistrat venituri în suma de 80.000 lei reprezentând cuantumul dividendelor nete obținute de la societatea ”ZAZA” S.A. cu sediul în Oradea. Societatea ”PITICOTUL” S.A. deţine 30% din capitalul societaţii ”ZAZA” S.A, începând din anul 2009; (2) societatea are 37 de angajați: 2 directori şi 35 de muncitori, toţi lucrând cu normă întreagă. Salariul brut lunar al unui director este 4.000 lei, iar pentru ceilalţi angajaţi situaţia se prezintă astfel: 10 salariaţi au un salariul brut lunar de 1.200 lei; 15 salariaţi au un salariu brut lunar de 1.900 lei şi restul de 10 salariaţi un salariu brut lunar de 2.500 lei; (3) în luna martie societatea a înregistrat cheltuieli de 20.000 lei reprezentând penalităţi contractuale de natură comercială; (4) în luna februarie a înregistrat penalități și dobânzi de întârziere în sumă de 5.700 lei, datorate bugetului de stat pentru plata cu întârziere a contribuțiilor salariale; (5) în luna martie societatea a înregistrat cheltuieli de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii, în sumă de 10.000 lei; (6) în luna februarie societatea a înregistrat cheltuieli de 5.000 lei reprezentând contravaloarea unui curs de perfecţionare profesională urmat de cei 2 directori; (7) pe data de 15 ianuarie societatea a achiziţionat o nouă clădire ce este dată în folosinţă începând cu data de 20 ianuarie a cărei valoare de achiziţie este de 1.000.000 lei. Societatea a înregistrat o amortizare contabilă în valoare de 4.000 lei şi utilizează pentru determinarea amortizării fiscale a clădirii metoda liniară, stabilind o durată normală de funcționare de 50 ani;

34

(8) în luna martie societatea acordă salariatelor (20 persoane) cadouri, cu ocazia zilei de 8 martie, în valoare totală de 3.000 lei; (9) în luna ianuarie societatea a înregistrat o cheltuială în valoare de 2.000 lei reprezentând contravaloarea unor prestaţii de tratament acordat salariaţilor; (10) pe data de 20 martie societatea sponsorizează asociaţia ”COPIII, VIITORUL NOSTRU” cu suma de 9.000 lei; Alte informații: societatea a încheiat anul fiscal 2012 cu o pierdere fiscală de 18.000 lei; cifra de afaceri pe perioada analizată se ridică la 1.000.000 lei; societatea achită impozitul pe profit datorat la scadența de plată aferentă primului trimestru al anului 2012 abia la data de 15 august 2013. a) Determinaţi impozitul pe profit datorat de către societatea ”PITICOTUL” S.A. la scadența de plată aferentă primului trimestru al anului 2013; b) Determinați cuantumul dobânzilor și penalităților datorate de societatea ”PITICOTUL” S.A. pentru plata cu întârziere a impozitului pe profit determinat la pct. a) de mai sus.


35

Unitatea de învăţare 4. IMPOZITUL PE VENIT Cuprins 4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală 4.3. Veniturile din activităţi independente 4.3.1. Aplicaţii rezolvate 4.3.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 4.4 Veniturile din salarii 4.4.1. Aplicaţii rezolvate 4.4.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 4.5 Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor 4.5.1. Aplicaţii rezolvate 4.5.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 4.6. Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală 4.6.1. Aplicaţii rezolvate 4.6.2. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 4.7. Venituri din pensii 4.7.1. Aplicații rezolvate 4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc 4.8.1. Aplicații rezolvate 4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal 4.9.1. Aplicații rezolvate 4.10. Veniturile din investiţii 4.10.1. Aplicații rezolvate

36

4.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare

Cuvinte cheie: contribuabil, categorii de venituri supuse impozitului pe venit, cheltuieli deductibile, cheltuieli nedeductibile, venituri impozabile, venituri neimpozabile, cotă forfetară, sistem de plăţi anticipate, sistem real de impunere, declaraţii de impunere, dobânzi și penalități de întârziere la plata impozitului pe venit. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  identifice persoanele încadrate în noţiunea de contribuabil;  recunoască categoriile de venituri pentru care se datorează impozit;  facă distincţie între diferitele tipuri de venituri (venituri impozabile / venituri neimpozabile) şi cheltuieli (cheltuieli deductibile / cheltuieli nedeductibile);  definească cotele forfetare şi modalitatea lor de aplicare;  determine impozitul datorat pe fiecare tip de venit cuprins în unitatea de învăţare;  distingă între impunerea pe baza plăţilor anticipate şi impunerea în sistem real;  cunoască declaraţiile ce trebuie întocmite pentru plata impozitului pe venit, termenele de depunere a acestora şi dobânzile suportate în cazul întârzierii plăţii impozitului pe venit datorat.

4.2. Impozitul pe venit – caracterizare generală

Contribuabilii sunt:  persoanele fizice rezidente;  persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;  persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România.

Categoriile de venituri supuse impozitul pe venit sunt:  venituri din activităţi independente;  venituri din salarii;  venituri din cedarea folosinţei bunurilor;  venituri din investiţii;  venituri din pensii;  venituri din activităţi agricole; 37

 venituri din premii şi din jocuri de noroc;  venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;  venituri din alte surse Dintre veniturile neimpozabile reţinem:  ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice în conformitate cu Codul Fiscal;  indemnizaţiile pentru risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav;  sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare;  pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;  sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;  drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională în conformitate cu Codul Fiscal; etc. Perioada impozabilă este anul fiscal, care în România, corespunde anului calendaristic, iar cota de impunere este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie de venit supus impozitului.

38

4.3. Veniturile din activităţi independente Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Venitul brut cuprinde, în principal: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi. Nu sunt considerate venituri brute: a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; c) sumele primite ca despăgubiri; d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii. Dintre cheltuielile cu deductibilitate limitată reţinem:  cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii;  cheltuielile de protocol, efectuate conform legii;  cheltuielile sociale;  dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi.

39

Baza de calcul pentru cheltuielile cu deductibilitate limitată (protocol 2%, sponsorizare, mecenat și acordarea de burse private 5%, cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale 2%) se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale. Plăţile anticipate în contul impozitului pe veniturile din activităţi independente, exceptând cazurile în care impozitul anticipat este reţinut la sursă sau a cazurilor în care impozitul reţinut este final, se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16% şi acestea se virează în 4 rate anuale egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (25 martie, 25 iunie, 25 octombrie și 25 decembrie). Contibuabilii care obțin venituri din activități independente au obligația să depună anual o declarație privind nivelul veniturilor și cheltuielilor estimate (D220 Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit (OPANAF 184/2013)). Pe baza acestei declarații, organul fiscal competent va determina și va trimite contribuabilului decizia cu privire la nivelul plăților anticipate de impozit de virat în timpul anului până la datele scadente menționate anterior. La finele anului fiscal contribuabilii au obligația să depună o declarație (D200 Declaraţie privind veniturile realizate din România (OPANAF 24/2013)) privind nivelul realizat al veniturilor și cheltuielior, precum și cuantumul impozitul pe venit efectiv datorat și eventualele diferențe de plată sau de recuperat față de impunerea anticipată din timpul anului. Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. În ceea ce privește contribuțiile de asigurări pentru persoanele care realizează venituri din activități independente, legislația în vigoare menționează următoarele: 1. Contribuția de asigurări de sănătate (CASS) – în cazul în care venitul din activități independente este singurul venit obținut de persoana fizică valoarea contribuției nu poate fi inferioară celei aferente salariului minim brut pe țară (pentru 2013 nivelul salariului minim brut lunar este de 750 lei începând cu data de 1 februarie și până la data de 1 iulie, urmând ca de la data de 1 iulie să crească la 800 lei), iar în cazul în care pe lângă veniturile din activități independente, pesoana fizică obține și alte venituri pentru care are obligativitatea plății contribuției de asigurări de sănătate, ca 40

de exemplu venituri din salarii, aceasta va datora contribuția de asigurări de sănătate pe fiecare venit obținut, indiferent de nivelul acestuia. Cota de impunere este 5,5%. 2. Contribuția de asigurări sociale (CAS) – în cazul în care venitul din activități independente este singurul venit obținut de persoana fizică, aceasta are opțiunea asigurării în sistemul public de pensii pe baza unui contract individual și în acest caz venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (în 2013 nivelul salariului mediu brut este 2.223 lei/lunar), dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului. Dacă persoana fizică obține pe lângă venitul din activități independente și alte venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale, aceasta nu mai datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile obținute ca urmare a activității independente desfășurate. Cota de impunere este 31,3%. 3. Contribuția de asigurări pentru șomaj (CFS) – persoanele care obțin venituri din activități independente se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru șomaj, voluntar, pe baza unui contract individual. Nivelul venitului asigurat nu poate fi mai mic decât salariul minim brut, dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut lunar. Cota de impunere este de 0,5%.

4.3.1. Aplicaţii rezolvate 1. Petrovici Ionel este angajat pe post de agent-vânzări, cu normă redusă, la societatea comercială ”ELECTRONICUL” S.A. și pentru a își completa veniturile de la 1 ianuarie 2013 domnul Petrovici a devenit antreprenor independent (persoană fizică autorizată în domeniul informatic). Acesta nu este înregistrat în scopuri de TVA și ține evidența activității desfășurate după contabilitatea în partidă simplă. Sediul social aferent activității independente se află în apartamentul proprietate personală. Domnul Petrovici vă pune la dispoziție următoarele informați cu privire la activitatea independentă desfășurată: Venituri: -

venituri din vânzarea componentelor informatice 17.000 lei;

-

venituri din acordarea de asistență informatică 6.000 lei;

-

venituri sub formă de dobânzi aferente contului curent personal 1.000 lei;

41

-

venituri sub formă de dobânzi aferente contului curent al activității independente desfășurate 2.000 lei;

-

pentru buna desfășurare a activității, domnul Petrovici, împrumută de la soție suma de 8.000 lei.

Împrumutul este acordat la data de 1 ianuarie 2013 pe o perioadă de 1 an, la o rată de dobândă de 9% /an. Rambursarea împrumutului se face integral la scadență. Cheltuieli: -

cheltuieli aferente achiziției de materiale 9.000 lei;

-

cheltuielile totale aferente sediului social cu serviciilor prestate de terți (energie și apă) 2.000 lei;

-

cheltuieli cu dobânda la împrumutul primit de la soție 720 lei;

-

cota parte a impozitului pe clădiri – impozit aferent sediului social, datorat bugetului local, 250 lei;

-

cheltuieli aferente contribuţiilor de natură socială, în conformitate cu legislația în vigoare, 1.500 lei;

-

domnul Petrovici a acordat suma de 1.500 lei, în conformitate cu legea sponsorizării, fundației ”CALCULATORUL, PRIETENUL MEU”;

-

domnul Petrovici a donat unei rude cu probleme grave de sănătate suma de 1.000 lei, în conformitate cu legislația în vigoare.

Alte informații: -

rata de referință a BNR este 4,00%;

-

domnul Petrovici a estimat la începutul anului 2013 un venit net aferent activității independente desfășurate de 10.000 lei.

Cerințe: a) determinați impozitul datorat în cursul anului 2013 sub formă de plăți anticipate, pentru activitatea independentă desfășurată și precizați datele scadente ale acestora; b) determinați impozitul final datorat pentru activitatea independentă desfășurată în conformitate cu datele din contabilitatea în partidă simplă; c) determinați diferența de plată sau de recuperat în contul impozitului pe venitul din activitatea independentă desfășurată în funcție de valorile obținute la punctele b) și c).

Rezolvare

42

a) Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * Venitul net estimat Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * 10.000 = 1.600 lei Impozitul se achită în 4 tranșe anuale egale cu scadență pe 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru: domnul Petrovici va achita în contul impozitului pe venitul din activitățile independente 400 lei trimestrial cu scadența pe 25 martie, 25 iunie, 25 sepetembrie și 25 decembrie. b) Impozitul datorat se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, astfel Impozitul datorat = 16% * venitul net Venitul net= Venitul brut – Cheltuielile deductibile Venitul brut = 17.000 + 6.000 + 2.000 = 25.000 lei Cheltuielile deductibile = 9.000 + 2.000 + 250 + 1.500 + 320 + 596,5 = 13.666,5 lei Cheltuielile cu deductibilitate limitată: 1. cheltuielile cu dobânda (720 lei): limitate la nivelul ratei de referință a BNR, astfel: Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda = 4,00% * 8.000 = 320 lei 2. cheltuielile de sponsorizare (1.500 lei): limitate la 5% din diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse private, mecenat și cotizații la asociații profesionale. Cheltuielile deductibile luate în calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizare = 13.070 lei Limita de deductibilitate a cheltuielilor de sponsorizarea = 5% *(25.000 – 13.070) = 596,5 lei Venit net realizat = 25.000 - 13.666,5 = 11.333,5 lei Impozit datorat = 1.813 lei

c) Impozitul achitat anticipat = 1.600 lei Impozitul datorat = 1.813 lei Diferența de plată = 213 lei

2. Despre domnul Georgescu Ion se cunosc următoarele informații:  este angajat cu normă întreagă, pe post de șef compartiment contabil la societatea S.C. Buburuza S.A, societate plătitoare de impozit pe profit cu sediu în orașul Craiova.  are calitatea de consultant fiscal, oferind consultanță unei serii variate de clienți. Despre activitatea independentă desfășurată se cunosc următoarele: - domnul Georgescu nu are angajați; - veniturile obținute ca urmare a serviciilor prestate au fost în valoare de 10.000 lei; 43

- pentru activitatea desfășurată domnul Georgescu a înregistrat următoarele cheltuieli: achiziții de materiale consumabile 450 lei; achiziții diverse produse utilizate pentru protocol 1.000 lei; cotizația la Corpul Consultanților Fiscali 300 lei; cheltuieli aferente utilităților apartamentului proprietate personală 400 lei (25% din apartament este utilizat pentru activitatea independentă). La începutul anului domnul Georgescu a estimat că va obține din activitatea independentă un venit net în valoare de 6.000 lei. Determinați cuantumul impozitului pe veniturile din activitați independente datorat de către domnul Georgescu și realizați regularizarea acestuia cu menționarea obligațiilor fiscale ale domnului Georgescu.

Rezolvare Impozitul sub formă de plăți anticipate = 16% * 6.000 = 960 lei Impozitul se achită în 4 tranșe anuale egale cu scadență pe 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru: domnul Georgescu va achita în contul impozitului pe venitul din activitățile independente 240 lei trimestrial cu scadența pe 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie.

Venitul brut = 10.000 lei Cheltuielile deductibile = 450 + 300 + 25% * 400 + 183 = 1.033 lei Cheltuielile cu deductibilitate limitată 1. cheltuielile aferente cotizației obligatorii la Corpul Consultanților Fiscali (300 lei) sunt limitate la 5% din venitul brut Limita cheltuielilor aferente cotizației la corpul consultanților fiscali = 5% * 10.000 = 500 lei, deci valoarea de 300 lei este integral deductibilă 2. cheltuielile de protocol (1.000 lei): limitate la 2% din diferența dintre venitul brut și cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, protocol, acordarea de burse private, mecenat și cotizații la asociații profesionale. Cheltuielile deductibile luate în calcul la stabilirea limitei de deductibilitate a cheltuielilor de protocol = 850 lei (450 + 300 + 25%*400) Limita de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânda = 2% * (10.000 - 850) = 183 lei

Venit net realizat = 8.967 lei 44

Impozit datorat = 1.435 lei

Impozitul achitat anticipat = 960 lei Impozitul datorat = 1.435 lei Diferența de plată = 475 lei Până pe data de 31 ianuarie a anului curent domnul Georgescu are obligația de a depune opțiunea pentru determinarea venitului în sistem real prin completarea și depunerea formularului privind determinarea venitului net în sistem real la administrația fiscală în cărei rază teritorială își desfășoară activitatea. Până pe data de 25 mai a anului fiscal următor domnul Georgescu va depune declarația cu privire la cuantumul venitului realizat, data respectivă fiind data limită pâna la care poate efectua plata diferenței de impozit de plată fără a datora cheltuieli accesorii.

4.3.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. O persoană fizică desfăşoară o activitate independentă de natură comercială în legătură cu care realizează în cursul anului curent următoarele venituri şi cheltuieli: - venituri din vânzări 25.000 lei, - venituri din sponsorizări 800 lei, - venituri din despăgubiri 700 lei, - venituri din dobânzi aferente creanţelor comerciale 1.200 lei, - venituri din împrumuturi (pe o perioadă de un an) primite de la o altă persoană fizică 7.000 lei, - cheltuieli cu chiria spaţiului în care se desfăşoară activitatea 2.000 lei, - cheltuieli aferente achiziţionării de materii prime şi materiale consumabile 5.700 lei, - cheltuieli cu donaţiile 870 lei, - cheltuieli cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de la persoana juridică 595 lei, în condiţiile în care dobânda de referinţă a BNR este de 4,00%, - cheltuieli de protocol 800 lei, - cheltuieli de sponsorizare 600 lei, - cheltuieli cu amenzi şi penalităţi datorate autorităţilor române 200 lei.

45

Determinaţi impozitul pe venit datorat precum şi impozitul de plată sau de recuperat, în situaţia în care plăţile anticipate cu titlu de impozit, efectuate în cursul anului, au fost în sumă de 900 lei. 2. Ion Popescu este de profesie notar și își desfășoară activitatea printr-un birou notarial – activitate independentă cu angajați; sediul social se află într-o clădire închiriată. În cursul anului, aferent activității desfășurate, realizează venituri totale în sumă de 120.000 lei, dar pentru a asigura buna funcționare a acesteia contribuabilul a contractat un credit bancar în sumă de 16.000 lei. Cheltuielile aferente realizării veniturilor sunt următoarele: - cheltuieli aferente prestării de servicii (apă, energie, telefonie) 9.000 lei; - cheltuieli cu salariile personalului 45.000 lei; - contribuțiile sociale aferente salariilor personalului 12.400 lei - cheltuieli de protocol 1.900 lei; - ratele aferente creditului bancar contractat 5.000 lei; - majorări de întârziere datorate autorităţilor române 150 lei; - cheltuieli de sponsorizare 1.200 lei; - chiria aferentă sediului 7.000 lei. Determinaţi impozitul pe venit datorat de către contribuabil bugetului de stat.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 4, subunitatea 4.3.

46

4.4. Venituri din salarii Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă. Sunt asimilate salariilor o serie de venituri şi avantaje expres menţionate în Codul Fiscal (art.55 alin. 2 şi alin.3).

Nu sunt asimilate salariului venituri precum:  ajutoarele cu caracter social, cadouri şi alte sume acordate salariaţilor (art.55, alin 4);  contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;  sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului;  costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu, etc. În urma modificărilor aduse Codului Fiscal ]n anul 2010, se impozitează tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele de vacanţă și tichetele cadou acordate salariaţilor în conformitate cu acestor tichete se reţine doar impozitul pe venit, fără să se datoreze şi contribuţiile de asigurări sociale. prevederile legale. Pentru contravaloarea Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel: 

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 lei;



pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 lei;



pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 lei;



pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 lei;



pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 lei. 47

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin Ordin al ministrului finanţelor publice. În acest caz cuantumul deducerii personale de baze se rotunjește până la unitatea imediat superioară multiplu de 10 lei. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală. În sinteză, deducerea personală de bază, acordată lunar, la locul de muncă de bază, se determină după modalitățile prezentate în tabelul următor. Venit brut lunar (VBL) până la 1.000 lei 1.001 – 3.000 lei peste 3.000 lei

Contribuabil fără pers. în întreţinere

Contribuabil cu 1 pers. în întreţinere



Contribuabil cu 4 sau mai multe pers. În întreţinere

250

350

450

550

650

250*[1- (VBL – 1000) / 2000]

350* [1 – (VBL – 1000) / 2000]

450 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

550 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

650 * [1 – (VBL – 1000) / 2000]

0

0

0

0

0

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel: a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele: - deducerea personală acordată pentru luna respectivă; - cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; - contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro; b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale individuale obligatorii o reprezintă câştigul brut realizat din activităţile dependente, în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte. În situaţia în care totalul veniturilor ce reprezintă baza de calcul a contribuțiilor este mai mare decât valoarea a de 5 ori

48

câştigul salarial mediu brut (salariul mediu brut în 2013 = 2.223 lei), contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului. Mențiune În baza de calcul a contribuțiilor sociale nu intră veniturile menționate expres prin prevederile Codului Fiscal. Cotele contribuțiilor sociale individuale sunt stabilite prin reglementările în vigoare astfel: a) cota contribuției de asigurări sociale 10,5%; b) cota contribuției de asigurări sociale de sănătate 5,5%; c) cota contribuției de șomaj 0,5%. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. Prin excepție de la regula mai sus menționată, există o serie de contribuabili pentru care virarea impozitului calculat și reținut la data efectuării plății acestor venituri se face pâna la data de 25, inclusiv, a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează (de exemplu: persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv; persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv, etc) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o declaraţie (D205 Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit (OPANAF 1913/2012)) privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat. Declararea impozitului pe venit aferent se realizează de către plătitorii de venituri, prin intermediul D100, iar declararea privind obligația de plată a contribuțiilor se realizează prin intermediul D112. De asemenea, plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil și să-i elibereze acestuia, la cerere, un document (care nu reprezintă un formular tipizat) care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi reţinut. Contribuabilii pot dispune (prin completarea și apoi depunerea la Administrația Fiscală de domiciliu a unui formular – D230 Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv pentru domeniul locativ (OPANAF 476/2013)) asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din 49

impozitul pe veniturile din salarii, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume revine organului fiscal competent.

4.4.1. Aplicaţii rezolvate

1. Alexandra Ionescu este angajată cu normă întreagă la SC LALEAUA SA din 15 ianuarie a.c., pe post de chimist - șef de laborator, având un salariu de bază brut de 4.820 lei. Pentru că doamna Ionescu își desfășoară activitatea în condiții clasificate ca deosebite – risc de toxicitate, aceasta beneficiază lunar de un spor de 15% din salariul de bază. În luna noiembrie 2013, ca urmare a identificării unei substanțe ce mărește speranța de viață a florilor, doamna Ionescu primește o recompensă în valoare de 2.700 lei. Doamna Ionescu are 2 copii – Vlad, în vârstă de 5 ani și Ioana, în vârstă de 12 ani. Determinați cuantumul salariului net încasat de către doamna Ionescu în luna noiembrie anul curent.

Rezolvare În baza art. 296

4 (1)

alin. 2 baza de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale este

limitată la 5 ori câștigul salarial mediu brut. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei. (art. 17, Legea nr. 6/2013 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013) 5 × 2.223 = 11.115 lei > 8.243 lei Venit brut = 4.820 + 15% × 4.820 + 2.700 = 8.243 lei - CAS = 10,5% × 8.243 = 867 lei - CASS = 5,5% × 8.243 = 453 lei - CFS = 0,5% × 8.243 = 41 lei = Venit net = 8.243 – 867 – 453 – 41 = 6.882 lei - DP = 0, nu beneficiază de DPB pentru că Venitul brut depășeste valoarea de 3.000 lei = Venit impozabil = 6.882 lei Impozitul pe venit = 16% × 6.882 = 1101 lei 50

Venit net obținut (încasat) = Venit impozabil – impozitul pe venit = 6.882 – 1101 = 5.781 lei sau Venit net obținut (încasat) = Venit brut – CAS – CASS – CFS – impozitul pe venit = 6.882 – 867 – 453 – 41 – 1101 = 5.781 lei Presupunând că doamna Ionescu este singura angajată a acestei societăţi, putem determina şi contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator: Contribuţia de asigurări sociale = 20,8% * 8.243 = 1.715 lei Contribuţia de asigurări sociale de sănătate = 5,2% * 8.243= 429 lei Contribuţia de asigurări pentru şomaj = 0,5% * 8.243 = 41 lei Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate = 0,85% * 8.243 = 70 lei Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale = 0,25% * 8.243 = 21 lei Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale = 0,205% * 8.243 = 17 lei (am considerat ca 0,205% este tariful de risc corespunzător obiectului de activitate al societăţii) Pe baza datelor de mai sus angajatorul completează, până la data de 25 decembrie 2013, D112 Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.

2. Asandei Viorica este angajată cu normă întreagă la SC BIOS - BACĂU SA, din februarie 2007, obținând lunar un salariu brut de 1.700 lei și un spor de vechime de 5% din salariul de bază. În luna martie a.c. doamna Asandei este trimisă într-o delegație în interes de serviciu în Piatra Neamț pe o perioadă de 4 zile, delegație pentru care primește suma de 200 lei reprezentând contravaloarea indemnizației de deplasare și suma de 2.300 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de cazare și transport. Începând cu luna ianuarie a.c. societatea comercială oferă angajaților tichete de masă în limitele legale, valoarea unui tichet de masă este de 9,35 lei. Doamna Asandei este membru de sindicat și din salariul obținut i se reține lunar cotizația obligatorie de 10 lei. Victor Asandei are 7 ani, este elev în clasa I la școala generală nr. 5 din Bacău și este unicul copil al soților Asandei, fiind considerat a fi în întreținerea mamei. Determinați cuantumul drepturilor bănești ale doamnei Asandei în luna martie a.c. (nivelul legal aferent indemnizației de deplasare pentru personalul instituțiilor publice este de 13lei/zi/pers)

51

Rezolvare Limita cheltuieli cu indemnizația de deplasare = 13 × 2,5 × 4 = 130 lei, rezultă 70 lei (200 – 130) venit asimilat salariului și impus ca atare (intră și în baza de calcul a contribuțiilor – art.55, (4) lit i coroborat cu art 29615 lit g1) Contravaloarea tichetelor de masă = 17 × 9,35 = 158,95 lei (1. angajatul primește un număr de tichete egal cu numărul de zile în care este prezent la unitatea de lucru – Legea 142/1998 actualizată la 31 oct. 2012 art. 5 alin (2) coroborat cu art 6 alin (1); luna martie a.c. are 21 de zile lucrătoare, dar angajata este 4 zile plecată în interes de serviciu – zile pentru care nu mai beneficiază de tichete de masă pentru că primește indemnizație de deplasare; 2. contravaloarea tichetelor de masă se asimilează salariul și se impune cu cota de impozit de 16%, dar nu intră în baza de calcul a contribuțiilor – norme CF 68 lit a) la art.55 alin (2) coroborat cu art. 29615 lit. o); 3. contravaloarea tichetelor de masă intră în baza de calcul a DP, dacă venitul brut lunar se află în intervalul 1.000.1 – 3.000 lei – OMFP 1.016/2005 art. 3) Venit brut = 1.700 + 5% × 1.700 + 70 + 17 × 9,35 = 2.013,95 lei Dar, baza de calcul a contribuțiilor = 2.013,95 – 158,95 = 1.855 lei - CAS = 10,5%* 1.855 = 195 lei - CASS = 5,5%* 1.855 = 102 lei - CFS = 0,5%* 1.855 = 9 lei = Venit net = venit brut – contribuții sociale individuale = 1.707,95 lei - DP = 350 × (1 – (2.013,95 – 1.000)/2.000) = 172,55 lei (180 lei) - Cotizaţie sindicat = 10 lei = Venit impozabil = venit net – DP – cotizația la sindicat = 1.517,95 lei Impozit = 16% × 1.517,95 = 244 lei Salariul încasat = venit impozabil – impozitul pe venit + DP = 1.517,95 – 244 + 180 = 1.453,95 lei, din care 153 lei reprezintă contravaloarea tichetelor de masă Venitul încasat = 1.453,95 + 130 (diferența de indemnizația de deplasare) + 2.300 (transport și cazare) = 3.883,95 lei, din care numerar 3.725 lei și diferența de 158,95 lei reprezintă contravaloarea tichetelor de masă

3. Iordache Mihaela este angajață cu normă întreagă la SC ALBINUTZA SA, societate comercială cu sediul social în comuna Bragadiru și obține lunar, în conformitate cu prevederile 52

contractului de muncă, un salariu de bază brut de 1.500 lei, un spor de vechime de 900 lei și 3 kg de miere la un preț de 9 lei/kg (preț exclusiv TVA). În luna iunie a.c. cu ocazia zilei copilului angajatorul a oferit tuturor angajaților cadouri pentru copiii minori ai acestora, astfel doamna Iordache a primit, pentru cei 2 copii minori – Mihai și Adela, dulciuri și bilete la Teatrul de păpuși în valoare totală de 400 lei. Angajatorul oferă salariaților și tichete de masă, în limita prevăzută de lege, în valoare de 9,35 lei/tichet, iar în luna iunie doamna Iordache a beneficiat de 20 de tichete de masă. Doamna Iordache mai are un copil major – Iulian, care este student în București, și obține lunar o bursă de studii de 230 lei. Determinați cuantumul salariul net încasat de doamna Iordache în luna iunie a anului curent.

Rezolvare Se asimilează salariului și sunt incluse și în baza de calcul a contribuțiilor produsele în natură și contravaloarea cadourilor peste limita legală de 150 lei/persoană. (pentru veniturile în natură contravaloarea avantajelor în natură se determină la prețul pieței (deci la preț inclusiv TVA) la momentul acordării acestora (norme CF 74 la art. 55, alin (3)) și sunt venituri asimilate salariul brut fiind impuse ca atare (rezultă implicit și din art. 55 alin (1) – definirea venitului din salariu; norme 70 lit b) la art 55 alin (3) coroborat cu art 2964 (1) lit a); contravaloarea cadourilor - art. 55 alin (4) lit a) coroborat cu 29615 b) ). Avantaj în natură asimilat salariului = 3 × 9 × 1,24 = 33,48 lei Limita cadouri 1 iunie = 2 × 150 = 300 lei, Venit asimilat salariului din cadouri copii = 400 – 300 = 100 lei Valoarea tichetelor de masă– vezi explicații anterioare. Valoare tichete de masă = 20 × 9,35 = 187 lei Toți cei 3 copii sunt considerați în întreținere (art. 56 alin (3))

Venit brut = 1.500 + 900 + 33,48 + 100 + 187 = 2.720,48 lei Baza de calcul a contribuțiilor = venit brut – contravaloare tichete de masă = 2.533,48 lei - CAS = 266 lei - CASS = 139 lei - CFS = 13 lei = Venit net = venit brut – contribuții sociale individuale = 2.302,48 lei - DP = 550 × (1 – 2.720,48 – 1.000 / 2.000) = 76,86 (80 lei) 53

= Venit impozabil = 2.222,48 lei Impozit = 16% × 2222,48 = 356 lei Salariul încasat = venit brut – contribuții sociale individuale – impozit pe venit = 1.946,48 lei

4.4.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Adamache Iulia este angajată cu normă întreagă a SC DICȚIONARUL SA, pe post de traducător și obține lunar un salariu de bază brut de 2.400 lei. În luna martie cu ocazia zilei de 8 martie, angajatorul oferă tuturor angajatelor cadouri în valoare de 100 lei/angajată. Pentru completarea veniturilor personale doamna Adamache desfășoară încă o activitate dependentă, cu program redus, la SC TIPOGRAFIA SA, pe post de secretară obținând un salariu brut lunar de 900 lei. Soțul doamnei Adamache este pensionar și obține lunar un venit egal cu 900 lei, iar Mihai, băiatul soților Adamache, în vârstă de 17 ani, este elev la Liceul Economic și obține lunar o bursă de studiu de 260 lei. Determinați salariul net obținut de doamna Adamache la fiecare loc de muncă, precum și pe total. 2. Alexandrescu Ionuț este o persoană fizică cu domiciliul în Oradea și a finalizat studiile superioare în iunie anul trecut. Începând cu data de 1 februarie a.c. lucrează cu normă întreagă la SC ZIARUL SA din orașul Cluj, acesta fiind primul său loc de muncă după absolvirea studiilor. Domnul Alexandrescu este angajat pe post de redactor și obține lunar un salariu de bază brut de 2.000 lei, iar ca urmare a schimbării domiciliului beneficiază, în luna februarie, de o indemnizație de instalare de 75% din salariu de bază. Domnul Alexandrescu nu are copii, dar locuiește cu soția și mama acesteia. Ana Alexandrescu, soția, este casnică (nu obține nici un venit), iar mama acesteia este pensionară, obține lunar un venit din pensii de 1.800 lei și este proprietara unei suprafețe de 8.000 mp de teren agricol în Oradea. Determinați cuantumul drepturilor salariale aferente lunii februarie pentru domnul Alexandrescu.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 4, subunitatea 4.4. 54

4.5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente. Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv. Veniturile obţinute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt calificate ca venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe bază de normă de venit sau în sistem real. În acest caz, obligațiile declarative ale persoanelor fizice sunt reprezentate de D200 și D220, așa cum am menționat și anterior, în cazul activităților independente. Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul impozitului pe venit către bugetul de stat. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea. Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. (25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie), fiind determinate de către organul fiscal competent pe baza D220. 55

Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de contribuabil, pe baza Declaraţiei de venit (D200), prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal. Data de 25 mai inclusiv a fiecărui an fiscal constituie atât termen de declarare, cât şi termen de plată a impozitului pe venit pentru anul fiscal anterior. În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii Codul Fiscal menționează: - contribuția de asigurări sociale de sănătate nu se datorează în cazul în care venitul din cedarea folosinței bunurilor este realizat concomitent cu unul dintre următoarele tipuri de venituri: venituri din salariu și asimilate salariilor, venituri din pensii mai mari de 740 lei și/sau venituri din activități independente. Cuantumul contribuției se determină la valoarea venitului net (astfel, contribuția se determină în anul curent pentru venitul aferent anului anterior) și nu poate fi mai mică decât contribuția aferentă salariului minim brut pe țară. Cota contribuției este 5,5%. - contribuția de asigurări sociale, persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor au libertatea de a se asigura în sistemul de pensii pe baza unui contract individual de asigurare socială. Venitul asigurat nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale dar nici mai mare de 5 ori salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Cota de contribuție este 10,5%. - contribuția în sistemul asigurărilor pentru șomaj, pesoanele care realizează astfel de venituri se pot asigura pe baza unui contract individual și în sistemul asigurărilor pentru șomaj, iar cota de contribuție este 0,5%.


1. Doamna Popescu Ileana, angajată cu normă întreagă la SC GLOBUS SA, are în proprietate 2 apartamente: unul este utilizat ca locuință de domiciliu iar celălalt este închiriat pe o perioadă de 1 an (1 ianuarie - 31 decembrie). În conformitate cu contractul încheiat, doamna Popescu obţine un venit lunar (chirie) în sumă de 800 lei. Începând cu data de 1 mai, în urma negocierii cu chiriașii și de comun acord între păți, chiria creşte la 1.000 lei lunar, până la expirarea contractului. Pe data de 10 septembrie, cele două părţi de comun acord, reziliază contractul începând cu data de 1 octombrie, constatând totodată că proprietarul (doamna Popescu) a beneficiat pe perioada activă a contractului şi de suma de 2.000 lei, cheltuieli ce cădeau în sarcina sa, dar au

56

fost suportate de către chiriaş (repararea unei conducte de apă). Doamna Popescu a optat la începutul anului pentru impunerea sub formă de plăți anticipate. Determinaţi valoarea impozitului anual anticipat, valoarea impozitului anual datorat şi stabiliţi diferenţa de impozit de plată în urma regularizării anuale a acestuia.

Rezolvare

Impozit anual anticipat Venit brut estimat = 800 × 12 = 9.600 lei Venit net estimat = 9.600 – 25% × 9.600 = 7.200 lei Impozit anticipat = 16% × 7.200 = 1.152 lei, achitat în 4 tranşe anuale egale, până pe data de 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru – 288 lei/trimestru (scadențe 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie)

Impozit anual datorat Venit brut = 800 × 4 + 1.000 × 5 + 2.000= 10.200 lei Venit net = 10.200 – 25% × 10.200 = 7.650 lei Impozit datorat = 16% × 7.650 = 1.224 lei Impozit anticipat achitat efectiv până la momentul rezilierii contractului = 288 × 3=864 lei Impozit de plată = 1.224 - 864 = 360 lei (poate fi achitat până pe data de 25 mai a anului fiscal următor)

2. Gheorghe Alin, o persoană fizică care realizează și venituri din salarii, închirează un apartament, proprietate personală, începând cu 1 aprilie a.c, pe o perioadă de 2 ani. În conformitate cu contractul încheiat proprietarul obține un venit lunar (chirie) în valoare de 200 euro (cursul de schimb la momentul impunerii fiind de 4,22 lei/euro). Din cauza unor neîntelegeri dintre proprietar și chiriași, la mijlocul lunii septembrie, cele două părți de comun acord, reziliază contractul începând cu data de 1 octombrie. Cursul euro a înregistrat următoarele valori: 4,23 lei/euro (aprilie), 4,19 lei/euro (mai), 4,18 lei/euro (iunie), 4,21/euro (iulie), 4,21 lei/euro (august), 4,22 lei/euro (septembrie) Determinați valoarea impozitului anticipat, valoarea impozitului real datorat, realizați regularizarea situației şi stabiliţi obligaţiile declarative ale contribuabilului.

57

Rezolvare Venit brut estimat = 200 × 4,22 × 9 = 7.596 lei Venit net estimat = 7.596 – 25% × 7.596 = 5.697 lei Impozit anticipat = 16% × 5.697 = 912 lei (304 lei/trimestru) În termen de 15 zile de la data încheierii contractului de închiriere, proprietarul trebuie să înregistreze contractul la Administraţia financiară şi să depună Declaraţia privind venitul estimat. (Declaraţia 220) Venit brut realizat = 200 × (4,23 + 4,19 + 4,18 + 4,21 + 4,21 + 4,22) = 5.048 lei Venit net realizat = 5.048 – 25% × 5.048 = 3.786 lei Impozit datorat = 16% × 3.786 = 606 lei Impozit achitat până la momentul rezilierii contractului = 304 + 304 = 608 lei Impozit de recuperat după regularizare = 606 – 608 = 2 lei (rămân în evidență pentru a fi compensate cu datorii viitoare, fiind sub limita a 5 lei și se pot restitui doar la cerere – prevederi Cod de Procedură Fiscală, art. 117, alin. (3) și alin. (4)) Contribuabilul are obligația depunerii Declaraţiei privind veniturile realizate - Declaraţia 200 - până la data de 25 mai a anului fiscal umător.

4.5.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. O persoană fizică închiriază pe o perioadă de 4 ani un apartament, începând cu data de 1 ianuarie a.c.. În conformitate cu contractul încheiat, contravaloarea chiriei este 950 lei lunar, urmând să crească cu 10 lei lunar, începând cu data de 1 aprilie. La sfârşitul anului se constată că proprietarul a beneficiat, pe lângă chiria lunară şi de suma de 500 lei, sumă ce reprezintă contravaloarea cheltuielilor – cotă parte – cu reparaţia instalaţiilor comune ale clădirii, cheltuie suportate de chiriaș în numele său. Determinaţi venitul net estimat, cuantumul impozitului anticipat, cuantumul impozitului anual datorat şi stabiliţi diferenţa de impozit în plus sau în minus în urma regularizării acestuia, pentru anul fiscal respectiv. 58

Mențiune!!! Persoana fizică obține pe lângă venitul din cedarea folosinței bunurilor și venituri din salarii. 2. O persoană fizică, angajată, închiriază pe o perioadă de 1 an un apartament, începând cu data de 1 iulie a.c.. și în conformitate cu contractul încheiat, contravaloarea chiriei este 1.000 lei/lunar. Din cauza unor divergente, cele două părţi, de comun acord, reziliază contractul începând cu data de 1 martie an fiscal următor. Determinaţi venitul net estimat, cuantumul impozitului anual anticipat, cuantumul impozitului anual datorat calculat în sistem real şi realizaţi regularizarea acestuia.


59

4.6. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală Veniturile din drepturile de proprietate intelectuală reprezintă venituri din activităţi independente pentru care impozitarea se face astfel: 1. prin reținere la sursă, caz în care, impozitul poate fi determinat: a) aplicând o cotă de 10% la venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii, în conformitate cu prevederile legale. Acest impozit va fi supus regularizării la sfârșitul anului financiar; b) aplicând o cotă de 16% asupra venitului brut. Acest impozit este final iar opțiunea pentru o astfel de impunere trebuie făcută în momentul încheierii fiecărui raport juridic/contract. 2. pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, caz în care impozitul este determinat în conformitate cu prevederile de la punctul 4.3 (Venituri din activități independente) Venitul brut este reprezentat de suma veniturilor brute obţinute de autor în cursul anului de la toţi cei de la care a obţinut aceste sume iar cheltuielile deductibile se calculează cu o cotă forfetară de: (a) 25% din venitul brut, pentru opere de artă monumentală, aşa cum sunt definite de Codul fiscal; (b) 20% din venitul brut pentru drepturile de proprietate intelectuală. Venitul net se stabileşte prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor forfetare şi a contribuţiilor sociale obligatorii plătite, în conformitate cu prevederile legale. Referitor la contribuțiile sociale obligatorii, sintetizăm următoarele: a) când impunerea se realizează prin reținere la sursă: - contribuția de asigurări sociale se determină prin aplicarea unei cote de 10,5% asupra diferenței dintre venitul brut și cota forfetară prevăzută în legislație, iar baza astfel determinată nu poate fi mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări; - contribuția de asigurări sociale de sănătate se determină prin aplicarea unei cote de 5,5% asupra diferenței dintre venitul brut și cota forfetară prevăzută în legislație, iar baza astfel determinată nu poate fi mai mică de un salariu minim brut pe țară. b) când impunerea se realizează pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă: - contribuția de asigurări sociale se determină prin aplicarea unei cote de 31,3% asupra venitului declarat/asigurat care nu poate fi mai mic de 35% din salariul mediu brut dar, nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări;

60

- contribuția de asigurări sociale de sănătate se determină prin aplicarea unei cote de 5,5% asupra diferenței dintre venitul brut și cheltuielile înregistrate în situațiile financiare aferente realizării de astfel de venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții de asigurări sociale, iar baza astfel determinată nu poate fi mai mică de un salariu minim brut pe țară. Ca excepție generală - nu se datorează contribuția de asigurări sociale și nici contribuția de asigurări sociale de sănătate, dacă se obține concomitent cu venitul din drepturi de proprietate intelectuală și un alt venit pentru care există obligația reținerii/plății acestor contribuții (de exemplu venit din salariu). Contribuția de asigurare pentru șomaj - persoanele care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală se pot asigura în sistemul public al asigurărilor pentru șomaj, iar venitul declarat/asigurat nu poate fi mai mic de nivelul salariului minim brut pe țară, dar nici mai mare de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale. Cota contribuției de asigurare pentru șomaj este de 0,5%.


1. Ionescu Aurel este de profesie inginer și în luna ianuarie a anului curent a publicat un manual de specialitate, realizând un venit brut sub forma drepturilor de autor de 3.000 lei, iar în lunile aprilie, august și noiembrie publică 3 articole de specialitate în revista ”Evoluția domeniului extractiv la nivel național” pentru care obține, sub formă de drepturi de autor, 700 lei/articol. Domnul Ionescu ține evidența veniturilor realizare prin contabilitatea în partidă simplă, iar în cursul anului nu a înregistrat cheltuieli aferente veniturilor realizate. În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii se cunosc următoarele: cuantumul acestora s-a ridicat la 800 lei; la începutul anului financiar curent domnul Ionescu a declarat un venit net anual estimat de 6.000 lei. Determinaţi valoarea impozitului anticipat, a impozitului real datorat şi realizaţi regularizarea anuală a acestuia.

Rezolvare Impozit anual anticipat Impozit = 16% × 6.000 = 960 lei (Cod Fiscal - art. 51 coroborat cu art. 82 alin. (5)2) 61

Impozit anual datorat calculat în sistem real Venit brut = 3.000 + 3 × 700 = 5.100 lei Venit net = venit brut – cota forfetară – contribuţiile obligatorii = 5.100 – 20% ×.5.100 – 800 = 3.280 lei Impozit datorat = 16% × 3.280 = 525 lei Impozit de recuperat după regularizarea anuală = 960 – 525 = 435 lei

2. Un sculptor, care obţine şi venituri din salariu, realizează în luna ianuarie a anului curent venituri brute, sub forma drepturilor de autor, pentru o lucrare de artă monumentală – un bust expus în parcul central al unei localităţi, în sumă de 7.000 lei. Persoana fizică a optat pentru reținerea impozitului la sursă cu regularizare la sfârșitul anului financiar. Determinaţi valoarea impozitului anticipat şi a diferenţei de impozit datorată după regularizarea anuală a acestuia.

Rezolvare

Impozit anual anticipat Venit brut = 7.000 lei Impozit = 10% × 7.000 = 700 lei Venituri din drepturi de autor încasate = 7.000 – 700 = 6.300 lei Impozit anual datorat calculat în sistem real Venit brut = 7.000 lei Venit net = venit brut – cota forfetară = 7.000 – 25% × 7.000 = 5.250 lei Impozit datorat = 16% × 5.250 = 840 lei Impozit de plată după regularizarea anuală = 840 – 700 = 140 lei

62

4.6.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Domnul Paul Tudorache este scriitor și a realizat în luna februarie a anului curent venituri brute din drepturi de autor în sumă de 4.200 lei de la editura TIPOGRAFIX şi 3.000 lei venituri brute din drepturi de autor de la editura PRIMA PAGINĂ, prin publicarea a două cărți în domeniul beletristică. Determinaţi valoarea impozitului reținut la sursă, în condițiile în care domnul Tudorache a optat la încheierea celor 2 contracte pentru impunerea finală a veniturilor realizate.


4.7. Veniturile din pensii Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat. Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică. Sunt obligate la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate persoanele care obțin un venit din pensii mai mare de 740 lei, iar baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea din venit ce depășește nivelul de 740 lei. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii. Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei, obligația calculării, reținerii și virării revine plătitorului de astfel de venituri.

63


1. Doamna Mihăilă Maria este pensionară și obține lunar un venit brut din pensii în valoare de 2.400 lei. Soţul acesteia, domnul Mihăilă Ştefan este pensionar și obține lunar o pensie brută în valoare de 900 lei. Determinați cuantumul pensiei nete pentru fiecare persoană în parte.

Rezolvare CASS = 5,5% × (2.400 – 740) = 91 lei Venit net = Venit pensie - valoare neimpozabilă – CASS Venit net = 2.400 – 1.000 – 91 = 1.309 lei Impozit = 16% × 1.309 = 209 lei Venit net (pensie netă) = 2.400 – 91 – 209 = 2.100 lei Venitul din pensii obținut de domnul Mihăilă este sub nivelul venitului neimpozabil de 1.000 lei, deci venitul din pensii este neimpozabil, dar pentru acest nivel al venitului se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. CASS = 5,5% × (900 - 740) = 9 lei Pensie netă = 900 – 9 = 891 lei

4.7.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Doamna Popescu Mioara este pensionară și obține lunar un venit brut din pensii în valoare de 670 lei. Soţul acesteia, domnul Popescu Gheorghe este pensionar și obține lunar o pensie brută în valoare de 940 lei. Determinați cuantumul pensiei nete încasate de fiecare persoană în parte.

64

2. Doamna Toma Alexandra a obținut în luna ianuarie 2013 venituri din salarii (de la locul de muncă de bază) în sumă de 3.700 lei, iar din luna februarie 2013 s-a pensionat, având o pensie brută lunară de 1.570 lei. Știind că, în perioada în care a fost salariată, doamna Toma nu a avut persoane în întreținere, determinați impozitul pe venit datorat de către aceasta, atât în luna ianuarie 2013, cât și în luna februarie 2013.


4.8. Venituri din premii și jocuri de noroc Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice, și veniturile din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii. Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice. Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma reprezentând venit neimpozabil. Venitul net se calculează la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor. Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu. Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil: 65

a) pentru fiecare premiu; b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi. Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut și este un impozit final.


1. Andreea Ganea, sportivă de performanță, a câștigat în cursul anului 2013 următoarele: - un premiu în valoare de 20.000 lei la Jocurile Olimpice în luna mai; - un premiu în valoare de 5.000 lei la olimpiada de gimnastică națională, în luna august; - un premiu în valoare de 1.000 lei la un eveniment public de marketing, în luna noiembrie. Determinați impozitul total datorat de către sportiva Ganea Andreea. (se ignoră impactul contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii)

Rezolvare Premiul obținut la Jocurile Olimpice nu este un venit impozabil (Cod Fiscal - art. 42 lit. t)) Venit net = Venit din premiu – valoare neimpozabilă Venit net aferent premiului de la olimpiada de gimnastică = 5.000 – 600 = 4.400 lei Impozitul aferent premiului de la olimpiada de gimnastică = 16% × 4.400 = 704 lei Venit net aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 1.000 – 600 = 400 lei Impozit aferent premiului de la evenimentul public de marketing = 16% × 400 = 64 lei Impozit total = 704 + 64 = 768 lei

2. Domnul Popescu Marian – persoană fizică care obține și venituri din salariu, a realizat următoarele câștiguri în cursul anului 2013: -

câştig brut la Loto 500 lei, în luna aprilie; 66

-

câștig la cazinou Star 4.900 lei, în luna iulie. Determinați valoarea totală netă a câștigurilor obținute de către domnul Popescu Marian în

cursul anului 2013.

Rezolvare Câștigul sub pragul de 600 lei este venit neimpozabil (Cod Fiscal – art. 77, alin (4)) Venit net = câștig – valoare neimpozabilă Venit net = 4.900 – 600 = 4.300 lei Impozit = 25% × 4.300 = 1.075 lei Valoare netă a câștigului = 4.900 – 1.075 = 3.825 lei Valoare totală netă a câștigurilor = 500 + 3.825 = 4.325 lei

4.8.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Ana Dumitru, antrenoare a unei echipe de gimnastică din Deva și, totodată, gimnastă de performanță, a câștigat în cursul anului 2013 următoarele premii: în luna iunie, un premiu în valoare de 10.000 lei, ca urmare a calificării la campionatele mondiale; un premiu în valoare de 3.500 lei la olimpiada de gimnastică națională, în luna august. Determinați impozitul total datorat de către doamna Ana Dumitru pentru câștigurile obținute. 2. Domnul Popescu Ion a realizat următoarele câștiguri în cursul anului 2013: câştig brut la Loto 3.700 lei, în luna mai; câștig brut la Stanleybet (pariuri sportive) 550 lei, în data de 7 iunie 2013 și un alt cîștig la Stanleybet, în valoare brută de 1.730 lei, în data de 27 iunie. Determinați valoarea totală netă a câștigurilor obținute de către domnul Popescu Ion în cursul anului 2013.


4.9. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel: a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv: - 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv; b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani: - 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv; - peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv. Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri: a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale; b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III- lea inclusiv, precum şi între soţi. Impozitul se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. Impozitul calculat şi încasat se virează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.


1. Andrei Delia, persoană fizică română, vinde la data de 23 februarie 2013, următoarele bunuri deţinute în patrimonial personal: un apartament (deţinut de la data de 1 ianuarie 2011) la preţul de 110.000 euro; un teren (deţinut în patrimoniul personal de 1 an) la preţul de 90.000 lei; o casă (deţinută în patrimoniu de la data de 11 iunie 2005) la preţul de 150.000 dolari. Cursul de schimb la momentul vânzării a fost de 4,3557 lei/euro, respective 3,2954 lei/dolar. Determinaţi impozitul reţinut de către biroul notarial la încheierea fiecărei tranzacţii în parte. 68

Rezolvare Imobil este deținut în proprietate din data de 1 ianuarie 2011, deci pe o perioadă mai mică de 3 ani și în funcție de valoarea în lei a acestuia cota de impunere va fi de 3% sau 2% Valoare imobil = 110.000 × 4,3557 = 479.127 lei Impozit = 6.000 + (479.127 – 200.000) × 2% = 11.583 lei Terenul este deținut pe o perioadă mai mică de 3 ani și are și o valoarea sub 200.000 lei, deci cota de impozit va fi de 3%. Impozit reţinut = 3% × 90.000 = 2.700 lei Casa este deținută în proprietate pe o perioadă mai mare de 3 ani și în funcție de contravalorea acesteia în lei, cota de impozit va fi 2% sau 1%. Valoare imobil = 150.000 × 3,2954 = 494.310 lei Impozit = 4.000 + (494.310 – 200.000) × 1% = 6.943 lei

4.9.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Andrei Ileana, persoană fizică română, vinde la data de 7 iulie 2013, următoarele bunuri deţinute în patrimonial personal: un apartament (deţinut de la data de 1 ianuarie 2009) la preţul de 110.000 euro; un teren (deţinut în patrimoniul personal de 5 ani) la preţul de 90.000 lei; o casă (deţinută în patrimoniu de la data de 11 iunie 2011) la preţul de 150.000 dolari. Cursul de schimb la momentul vânzării a fost de 4,5142 lei/euro, respectiv 3,6480 lei/dolar. Determinaţi impozitul reţinut de către biroul notarial la încheierea fiecărei tranzacţii în parte.


69

4.10. Veniturile din investiţii Veniturile din investiţii cuprind: a) dividende; b) venituri impozabile din dobânzi; c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare definite potrivit prevederilor legale; d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare; e) venituri din lichidarea unei persoane juridice. Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. Sunt considerate venituri din dobânzi următoarele: - dobânzi obţinute din obligaţiuni; - dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit; - suma primită sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate; - alte venituri obţinute din titluri de creanţă. Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum şi cele la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Baza de calcul asupra căreia se aplică cota de impozit de 16% este constituită din veniturile calculate începând cu data de 1 iulie 2010 până la data scadenței depozitului și înregistrate în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. 70

Veniturile sub formă de dobânzi realizate până la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Potrivit prevederilor legale (Cod Fiscal) titlurile de valoare sunt reprezentate de orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale. Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. Câştigul net determinat la sfârşitul fiecărui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 16%. Obligaţia calculării impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câştigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaraţiei de impunere trimestrială depusă până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărui trimestru. Termenul de declarare constituie şi termen de plată a impozitului reprezentând plată anticipată trimestrială, către bugetul de stat. Plata anticipată aferentă fiecărui trimestru se determină ca diferență între impozitul pe câștigul net cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului pentru care se face calculul și impozitul pe câștigul net cumulat de la începutul anului până la sfârșitul trimestrului anterior. Mențiune!!! În conformitate cu prevederile legale (Cod Fiscal) persoanele care realizează exclusiv venituri din dividende sau venituri din dobânzi sunt obligate la plata contribuție de asigurări sociale de sănătate, la nivelul cotei individuale. Dacă pe lângă veniturile din dividende sau dobânzi persoanele realizează și alte tipuri de venituri, ca de exemplu venituri din salarii, atunci, nu mai există obligativitatea plății contribuției de asigurări sociale pentru astfel de venituri.

4.10.1 Aplicaţii rezolvate 1. Ionescu Iulian este o persoană fizică rezidentă care în cursul anului 2013 a obţinut următoarele venituri, pe lângă venitul lunar din salariu: 

venituri brute din dividende în valoare de 5.000 lei, în contul acțiunilor deținute la societatea comercială NEXUS S.A; 71



în luna aprilie a câştigat la Loto un premiu în valoare brută de 500 lei;



venituri din dobânzi aferente unui depozit la termen în valoare de 3.000 lei. Determinaţi:

(a) impozitul total suportat de persoana fizică pentru veniturile din investiţii realizate, impozit calculat şi reţinut la sursă de către plătitorii de venituri; (b) impozitul final total datorat de contribuabil.

Rezolvare (a) Impozit pe veniturile din investiţii (impozit pe dividende) = 16% × 5.000 = 800 lei Dividende nete încasate = 5.000 – 800 = 4.200 lei (b) Impozit pe veniturile din jocuri de noroc = 0 lei (câștigul brut este sub valoarea neimpozabilă de 600 lei stabilită prin legislatia în vigoare) Impozit pentru veniturile aferente depozitului la termen = 16% × 3.000 = 480 lei Total impozit final = 800 + 0 + 480 = 1.280 lei

4.10.2 Teste de autoevaluare a cunoştintelor

1. O persoană fizică rezidentă obţine în cursul anului 2013 următoarele venituri, pe lângă venituri din salariu: 

venituri brute din dividende în valoare de 7.000 lei, în contul acțiunilor deținute la S.C. BULINA S.A;



venituri din dobânzi: 200 lei dobândă aferentă contului curent și 1.200 lei dobândă aferentă unui depozit la termen. Determinaţi impozitul total suportat de persoana fizică pentru veniturile din investiţii

realizate, impozit calculat şi reţinut la sursă de către plătitorii de venituri.


Unitatea de învăţare 5. IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

Cuprins 5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 5.2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – aspecte teoretice 5.3. Aplicaţii rezolvate 5.4. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

5.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: microîntreprindere, bază impozabilă, cotă de impunere, casă de marcat, termen de plată, declaraţie de impunere. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  cunoască ce condiţii trebuie îndeplinite de către o persoană juridică pentru a putea fi considerată microîntreprindere;  identifice veniturile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;  determine baza impozabilă, să aplice cota de impunere legală şi să calculeze impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;  rezume aspectele referitoare la plata şi depunerea declaraţiei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

5.2. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – aspecte teoretice Definiţia microîntreprinderii. Conform prevederilor Codului fiscal, o microîntreprindere este o persoană juridică română care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: 

realizează venituri, altele decât cele din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieţei de capital (excepție intermediarii din domeniu) sau în domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului; 73



a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro;



capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale. Reguli de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor: 1. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este obligatoriu. 2. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului pe

veniturile micropîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile anterioare. 3. Pentru anul 2013, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2013. 4. O persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă, la data înregistrării la registrul comerţului, capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale. 5. Persoanele juridice române care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la data de 1 februarie 2013 păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013. 6. Persoanele juridice române nou-înfiinţate în perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie 2013 inclusiv, care nu au optat până la data de 31 ianuarie 2013 să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, nu sunt obligate, începând cu data de 1 februarie 2013, să aplice acest sistem de impunere pentru anul 2013*. 7. Persoanele juridice române care, la data de 31 decembrie 2012, au realizat venituri încadrate, prin echivalare în lei, între 65.000 euro şi 100.000 euro şi care îndeplineau concomitent şi celelalte condiţii prevăzute de reglementările legale în vigoare până la data de 1 februarie 2013 şi care au solicitat ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 ianuarie 2013 inclusiv, nu sunt obligate să aplice, începând cu 1 februarie 2013, acest sistem de impunere*. * Aceste persoane juridice urmează să verifice condiţiile, la data de 31 decembrie 2013, în vederea încadrării în categoria contribuabililor plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pentru anul fiscal 2014.

8. Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, pieţei de capital (excepție intermediarii din domeniu) sau în domeniile jocurilor de noroc, consultanței și managementului, datorează impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu trimestrul respectiv. 74

9. Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit limita. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv. (În cazul contribuabililor care aplică acest sistem începând cu data de 1 februarie 2013, limita de 65.000 euro şi impozitul pe profit datorat se calculează în mod corespunzător de la 1 februarie 2013) Plafonul de 65.000 de euro se calculează pe baza veniturilor cuprinse în baza impozabilă. Pentru anul 2013, veniturile luate în calcul la stabilirea limitei de 65.000 euro sunt cele de natura celor cuprinse în baza impozabilă, înregistrate de către persoanele juridice care aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor de la această dată inclusiv. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea exerciţiului financiar precedent (de exemplu, cursul de schimb de la 31 decembrie 2012, utilizat în cursul anului 2013, a fost de 4,4287 lei/euro). Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic, iar în cazul unei microîntreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat. Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%. Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie; veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; veniturile din subvenţii de exploatare; veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare; veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii. De asemenea, în cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

75

Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (D100). Obligaţia fiscală reglementată de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat. Termenele de declarare a menţiunilor  31 ianuarie anul următor - Depunerea Declaraţiei de înregistrare fiscală/Declaraţiei de menţiuni privind opţiunea pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor D010;  În termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii uneia dintre condiţii (cea referitoare la plafonul de 65.000 euro sau cea referitoare la tipul veniturilor realizate) - contribuabilul va comunica

organului

fiscal

ieşirea

din

sistemul

de

impunere

pe

veniturile

microîntreprinderilor prin depunerea unei Declaraţii de menţiuni (D010 – partea de mențiuni).

5.3. Aplicaţii rezolvate 1. S.C. MICRO S.R.L, persoană juridică română, ce este încadrată la categoria microîntreprinderilor la începutul anului fiscal, prezintă trimestrial următoarele caracteristici (veniturile nu sunt cumulate la nivelul perioadei de analiză ci sunt prezentate strict pe trimestre):

Trimestrul I -

venituri totale 5.000 lei;

-

venituri din provizioane 900 lei;

Trimestrul II -

venituri totale 7.700 lei

-

venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale 400 lei

Trimestrul III -


-

venituri din subvenţii de exploatare 200 lei

76

-

socieatea achiziționeză o casă de marcat în sumă de 4.600 lei, pe care o pune în funcțiune pe data de 20 octombrie

Trimestrul IV -


-

venituri din despăgubiri 500 lei

Determinați cuantumul impozitul pe venitul asupra microîntreprinderilor datorat trimestrial și stabiliți încadrarea acesteia pentru anul fiscal următor (plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor sau plătitor de impozit pe profit – discuție)

Rezolvare Impozit datorat aferent trimestrului I (scadență 25 aprilie) = 3% × (5.000 -900) = 123 lei Impozit datorat aferent trimestrului II (scadență 25 iulie) = 3% × (7.700 - 400) 219 lei Impozit datorat aferent trimestrului III (scadență 25 octombrie) = 3% × (9.000 - 200) = 264 lei Impozit datorat aferent trimestrului IV (scadența 25 ianuarie an fiscal următor) = 3% × (8.700 – 500 – 4.600) = 108 lei Începând cu anul fiscal următor, persoana juridică rămâne plătitor de impozit pe venitul microîntreprinderilor, pentru că în cursul anului a continuat să îndeplinească cele 3 condiţii care o obligă la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

2. S.C. PUIUL S.R.L., persoană juridică, ce are ca obiect de activitate creșterea păsărilor şi are capital social integral privat, se înfiinţează la data de 1 ianuarie 2013 şi este obligată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (cota de impozitare 3%). Referitor la datele aferente primului semestru al anului 2013 menţionăm următoarele: Trimestrul I: -

veniturile totale (impozabile integral) la 31.03.2013 sunt de 70.000 lei;

-

cheltuieli totale (deductibile integral) la 31.03.2013 sunt de 50.000 lei;

Trimestrul al II-lea: -

veniturile totale cumulate de la începutul anului (impozabile integral) sunt de 145.000 lei;

-

cheltuielile totale cumulate de la începutul anului (deductibile integral) sunt de 105.000 lei; Cursul de schimb la 31.12.2012 a fost 4,4287 lei/euro. Să se stabilească impozitul datorat la

sfârşitul fiecărui trimestru, precum și suma totală plătită dacă impozitul aferent primul trimestru este 77

achitat la data de 25 iunie 2013 și impozitul aferent trimestrului al II-lea este achitat în data de 7 august 2013.

Rezolvare Trimestrul I venituri totale 70.000 = 15.806 euro (societatea aplică regimul special pentru microîntreprinderi) Impozit = 3% × 70.000 = 2.100 lei (data scadentă 25 aprilie 2013) Zile de întârziere = 61 Dobândă= 0,04% × 61 × 2.100 = 51 lei Penalități de întâziere = 5% * 2.100 = 105 lei Total cheltuieli fiscale accesorii = 156 lei Sumă totală achitată în cuantumul impozitului pe venit aferent trimesstru I = 2.256 lei Trimestrul al II-lea venituri totale 145.000 = 32.741 euro (societatea aplică regimul special pentru microîntreprinderi) Impozit = 3% × (145.000 – 70.000) = 2.250 lei (data scadentă 25 iulie) Zile de întârziere = 13 Dobândă de întârziere = 0,04% × 13 × 2.250 = 12 lei Penalități de întârziere = 0,02% × 13 × 2.250 = 6 lei Total cheltuieli fiscale accesorii = 18 lei Sumă totală achitată în contul impozitului pe venit aferent trimestrului al I-lea = 2.268 lei Contribuabilul are obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare încheierii trimestrului (25 aprilie, 25 iulie, 25 octombrie şi 25 ianuarie anul următor). Declararea trimestrială a impozitului se realizează prin intermediul Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat – D100.

78

5.4. Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1.

S.C.

MICRO

S.R.L.,

persoană

juridică

română,

încadrată

la

categoria

microîntreprinderilor, prezintă următoarea situație trimestrială a veniturilor: Venituri cumulate de la începutul anului (ianuarie – martie): 4.900 lei Venituri cumulate de la începutul anului (ianuarie – iunie): 12.800 lei Venituri cumulate de la începutul anului (ianuarie – septembrie) 23.000 lei Venituri cumulate de la începutul anului (ianuarie – decembrie) 34.500 lei Societatea nu realizează venituri ce nu sunt cuprinse în baza impozabilă a impozitului asupra venitulurilor microîntreprinderilor. Determinați impozitul de plată la fiecare scadență. 2. S.C. OPINIA S.R.L., persoană juridică română, ce desfăşoară activităţi în domeniul consultanţei, obţine la sfârşitul primului trimestru al anului 2013 venituri totale (impozabile integral) în sumă de 50.000 lei. Cheltuielile deductibile aferente aceleaşi perioade au fost în sumă de 30.000 lei. Cunoscând cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, de 3%, determinaţi impozitul datorat de această persoană juridică. Care sunt obligaţiile fiscale totale datorate, în condiţiile în care plata este efectuată la data de 14 iunie 2013? 3. S.C. BIBILICA S.R.L., persoană juridică română, ce are ca obiect de activitate creșterea păsărilor şi are capital social integral privat, se înfiinţează la data de 1 ianuarie 2013 şi este obligată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (cota de impozitare 3%). Persoana juridică își începe activitatea cu 3 angajați. Din datele aferente anului 2013 reţinem următoarele: Trimestrul I: la data de 1 martie 2013 angajează încă 3 persoane; veniturile totale (impozabile integral) la 31.03.2013 sunt de 90.000 lei; cheltuieli totale (deductibile integral) la 31.03.2013 sunt de 30.000 lei; Trimestrul al II-lea: societatea are 13 angajaţi; veniturile totale cumulate de la începutul anului (impozabile integral) la 30.06.2013 sunt de 160.000 lei; cheltuielile totale cumulate de la începutul anului (deductibile integral) la 30.06.2013 sunt de 100.000 lei; Trimestrul al III-lea: societatea are 10 angajaţi; veniturile totale cumulate de la începutul anului (impozabile integral) la 30.09.2013 sunt de 230.000 lei; cheltuielile totale cumulate de la începutul anului (deductibile integral) la 30.06.2013 sunt de 120.000 lei

79

Cursul de schimb la 31.12.2012 a fost 4,4287 lei/euro. Să se stabilească impozitul datorat la sfârşitul fiecărui trimestru. 4. O persoană juridică, ce desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi are capital social integral privat, se înfiinţează la data de 1 ianuarie 2013 şi este obligată la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Referitor la datele aferente anului 2013 presupunem următoarele: Trimestrul I: -

veniturile totale (impozabile integral) la 31.03.2013 sunt de 95.000 lei;

-

cheltuieli totale (deductibile integral) la 31.03.2013 sunt de 75.000 lei;

Trimestrul al II-lea: -

veniturile totale cumulate de la începutul anului (impozabile integral) sunt de 255.000 lei;

-

cheltuielile totale cumulate de la începutul anului (deductibile integral)sunt de 175.000 lei;

Trimestrul al III-lea: -

veniturile totale cumulate (impozabile integral) sunt de 450.000 lei;

-

cheltuielile totale cumulate sunt de 325.000 lei (din care 25.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile);

Trimestrul al IV-lea: -

veniturile totale cumulate (impozabile integral) sunt de 525.000 lei;

-

cheltuielile totale cumulate sunt de 450.000 lei (din care 50.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile);

Cursul de schimb la 31.12.2012 a fost 4,4287 lei/euro. Să se stabilească impozitul datorat la sfârşitul fiecărui trimestru, precum şi obligaţiile declarative ale contribuabilului.


80

Unitatea de învăţare 6. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ Cuprins 6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 6.2. Operaţiuni impozabile 6.3. Baza impozabilă 6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii 6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată 6.6. Aplicaţii rezolvate 6.7. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor 6.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: valoare adăugată, taxă, taxa pe valoarea adăugată, operaţiuni impozabile, locul operaţiunii, persoane impozabile, fapt generator, exigibilitate, baza de impozitare, cotele de taxă, operaţiuni scutite, operaţiuni intracomunitare, regimul deducerilor, plătitor, suportator, prorată, taxa pe valoarea adăugată colectată, taxa pe valoarea adăugată deductibilă, taxa pe valoarea adăugată de dedus. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  identifice şi utilizeze corect noţiunile din sfera taxei pe valoarea adăugată;  recunoască operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei, precum şi locul livrării/prestării acestora;  identifice operaţiunile impozabile, precum şi operaţiunile scutite de taxă;  recunoască faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată;  determine baza de impozitare pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, având în vedere şi ajustările posibile ale acesteia;  recunoască persoanele impozabile, cotele de impozitare şi persoanele obligate la plata taxei;  recunoaşte regimul deducerilor în funcţie de tipul activităţilor desfăşurate de persoanele impozabile, fiind capabil să determine şi să aplice corect pro-rata;  descrie lucruri de bază cu privire la facturare, la declararea şi plata taxei pe valoarea adăugată. 81

6.2. Operaţiuni impozabile Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului. Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată; b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România; c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acţionând ca atare; d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute în Codul Fiscal; e) importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România. Operaţiunile impozabile pot fi: a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele de taxă în vigoare în Codul Fiscal; b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii; c) operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii; d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă; e) operaţiuni prevăzute la lit. a) - c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut în Cod, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. Se consideră a fi locul livrării de bunuri: a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terţ. Dacă locul livrării se situează în afara teritoriului comunitar, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate sau expediate din statul membru de import; b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor sau de către altă persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui montaj; c) locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; 82

d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii, dacă: 1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Comunităţii reprezintă partea transportului, efectuată fără nici o oprire în afara Comunităţii, între locul de plecare şi locul de sosire ale transportului de pasageri; 2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a pasagerilor în interiorul Comunităţii, eventual după o oprire în afara Comunităţii; 3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul Comunităţii pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul Comunităţii, eventual înainte de o oprire în afara Comunităţii; Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri (1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor; (2) În cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 126 alin. (3) lit. a) din Codul Fiscal, dacă cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis de autorităţile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară, locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA. Aceste precizări nu sunt valabile în cazul în care cumpărătorul face dovada că achiziţia intracomunitară a fost supusă la plata taxei pe valoarea adăugată în statul membru în care are loc achiziţia intracomunitară; (3) Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform punctului (1), şi în România, conform punctului (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător în România.

6.3. Baza de impozitare Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice (activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora, precum şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

83

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată. În general, exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator. Prin excepție, exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la care intervine faptul generator; c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini similare; d) la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare. Sistemul TVA la încasare se aplică: 

în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activităţii economice în România şi a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul.

Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, realizate în cursul unui an calendaristic; 

în cazul persoanelor impozabile, care au sediul activităţii economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului calendaristic curent, începând cu data înregistrării în scopuri de TVA.

Dacă în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a persoanelor impozabile prevăzute mai sus depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, sistemul TVA la încasare se aplică până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depășit. În cazul în care persoanele impozabile obligate la aplicarea sistemului TVA la încasare nu au încasat contravaloarea integrală sau parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, calculate conform dispoziţiilor Codului de 84

procedură civilă, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii. În situaţia în care factura nu a fost emisă în termenul prevăzut de lege, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită prevăzut de lege pentru emiterea facturii, calculată conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa la bugetul statului. Această dată determină şi momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei. Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile (Decont de taxă, Decont special de taxă, Declaraţia vamală de import, etc.) prevăzute de Codul Fiscal. Baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile. Baza de impozitare cuprinde următoarele: impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată; cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate; dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare, etc. Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite, comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi percepută. Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele şi cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în 85

România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită anterior. Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor comunitare care reglementează calculul valorii în vamă. Persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform prevederilor Codului fiscal au obligația depunerii la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă (D300 Decont de taxa pe valoarea adăugată (OPANAF 1790/2012)), până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

6.4. Cotele de impozitare şi regimul deductibilităţii Cota standard este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite; livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; livrarea de produse ortopedice; livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; livrarea tuturor sortimentele de pâine, a altor specialităţi de panificaţie, precum şi a unor sortimente de făină (de grâu şi de secară). Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. Printre operaţiunile scutite de taxă cu drept de deducere se numără: 1. exporturile şi alte operaţiuni similare; 2. livrările intracomunitare; 86

3. transportul internaţional şi intracomunitar. Dintre operaţiunile scutite de taxă fără drept de deducere enumerăm: 

spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare;



prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;



livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;



activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului;



prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;



activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură comercială;



serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora.

6.5. Determinarea taxei pe valoarea adăugată Taxa pe valoarea adăugată se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra bazei de calcul (valoarea adăugată). Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este denumită persoană impozabilă cu regim mixt. Acestea determină TVA de dedus pe baza pro-ratei. Persoana care realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parţial impozabilă. Dacă persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă cu regim mixt pentru respectivele activităţi. Pro-rata se determină ca raport între: a) suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi

87

b) suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei. Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă se anexează un document care prezintă metoda de calcul al pro-ratei definitive. Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia. În cazul unei persoane impozabile nou-înregistrate, pro-rata aplicabilă provizoriu este prorata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul său decont de taxă. Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie determinată pentru anul respectiv. Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv cu pro-rata definitivă determinată pentru anul respectiv. La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa dedusă provizoriu astfel: a) din taxa de dedus determinată definitiv se scade taxa dedusă într-un an determinată provizoriu; b) rezultatul diferenţei de la lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul anulării înregistrării acesteia.

88


1. Societatea ”GRĂDINA” S.A. înregistrată în scopuri de TVA vă pune la dispoziție următoarele informații cu privire la operaţiunile efectuate în luna martie 2013: - livrează pe data de 10 martie 2013 către societatea ”GOSPODARUL” S.A. 1.000 borcane de gem de caise la un preț negociat de 3 lei/borcan (prețul negociat este un preț exclusiv TVA). Borcanele sunt ambalate în cutii de carton a câte 20 de borcane/cutie. Ambalajele sunt facturate clientului la valoarea de 1 leu/cutie (valoarea exclusiv TVA). - în

momentul

întocmirii

facturii

societatea GRĂDINA acordă

clientului,

societatea

GOSPODARUL, o reducere de 10% din valoarea totală a facturii, exclusiv TVA; - livrează pe data 15 martie către același client 1.500 borcane de compot de prune la un preț cu amănuntul de 5 lei/borcan (prețul cu amănuntul este un preț inclusiv TVA). Borcanele sunt ambalate în cutii de carton a câte 30 de borcane/cutie. Ambalajele circulă între cele două societăți prin liber schimb, fără facturare, datorită relației comerciale de durată stabilită între cele două părţi. Societatea GOSPODARUL vă comunică următoarele: - toate produsele sunt comercializate prin magazinele proprii; - societatea vinde către populaţie borcanele de gem la un preţ unitar de 12 lei/bucată; - societatea vinde borcanele de compot către populaţie, practicând o cotă de adaos comercial de 70%; Mențiune: TVA = 24%, se ignoră potențialul impact al TVA la încasare. Cerințe: a) determinați TVA colectată de către societatea GRĂDINA pentru cele două tranzacții; b) determinați TVA deductibilă și TVA colectată de către societatea GOSPODARUL; c) determinați TVA de plată/suma negativă a taxei aferentă operaţiunilor efectuate de către societatea GOSPODARUL în luna martie 2013; d) determinați prețul de vânzare cu amănuntul (preț inclusiv TVA) pentru un borcan de compot comercializat de către societatea GOSPODARUL.

Rezolvare a) TVA c = 24% * BAZA = 24% * 8.793,39 = 2.110 lei

89

10 III: BAZA = (1.000* 3 + 1.000/20 * 1)*0,9 = 2.745 lei 15 III: BAZA = 1.500*5/ 1,24 = 6.048,39 lei BAZA = 8.793,39 b) TVAd (GOSPODARUL) = TVAc (GRĂDINA) = 2.110 lei TVAc = 24% * BAZA = 24% * 19.959,68 = 4.790 lei

10 III: BAZA = 1.000 *12/1,24 = 9.677,42 lei 15III: BAZA = 6.048,39 * 1,7 = 10.282,26 lei BAZA = 9.677,42 + 10.282,26 = 19.959,68 lei c) TVA de plată = TVAc – TVAd = 4.790 – 2.110 = 2.680 lei d) preț de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA = 10.282,26*1,24/1.500 = 8,5 lei/borcan de compot

2. Societatea ”OGLINDA”S.A. înregistrată în scopuri de TVA activează în domeniul farmaceutic, comercializând atât produse medicamentoase de uz uman cât și produse de natură cosmetică. Societatea vă pune la dispoziție următoarele informații cu privire la operațiunile realizate în luna aprilie 2013: - a livrat pe piața internă către clienți persoane juridice înregistrați în scopuri de TVA, produse cosmetice în valoare de 320.700 lei (exclusiv TVA); - a achiziționat de la ”ANTIBIOTICE” S.A. medicamente de uz uman în valoare de 890.000 lei (exclusiv TVA); - a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse medicamentoase, încasând 568.730 lei (inclusiv TVA); - a vândut pe piața internă către consumatorii finali, produse cosmetice, încasând 125.890 lei (inclusiv TVA); - a achiziționat de la societatea ”LABORATORUL DE FRUMUSEȚE” S.A., societate înregistrată în scopuri de TVA, produse cosmetice în valoare de 900.700 lei (exclusiv TVA). Mențiune: TVA 9% pentru produsele medicamentoase de uz uman și TVA 24% pentru produsele cosmetice. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare Cerințe: a) determinați TVA colectată (TVAc) de către societatea OGLINDA în luna aprilie 2013; 90

b) determinați TVA deductibilă (TVAd) de către societatea OGLINDA în luna aprilie 2013; c) determinați TVA de plată (în cazul în care TVAc > TVAd) sau suma negativă a TVA (în cazul în care TVAc < TVAd) în luna aprilie 2013

Rezolvare

a) TVAc = 24% * 320.700 + 568.730 * 0,09/1,09 + 125,890 * 0,24/1,24 = 148.293 lei b) TVAd = 9% * 890.000 + 24% * 900.700 = 296.268 lei c) TVAc < TVAd => Suma negativă a taxei = 296.268 – 148.293 = 147.975 lei

3. Operatorul economic ”SĂNĂTATE” S.A. din domeniul medical (profil de farmacie și alte servicii medicale – îngrijire medicală) înregistrat în scopuri de TVA în România și plătitor de TVA în România, a realizat în luna februarie 2013, următoarele operațiuni (toate valorile sunt exclusiv TVA): - primeşte facturi aferente serviciilor prestate de către furnizorii săi, în sumă de 6.200 lei; - achiziționează de pe piața internă produse de birotică şi papetărie, în sumă de 180 lei; - achiziționează 2.700 cutii de paracetamol, la un preț de 1 leu/cutie; - livrează pe piața internă 1.000 cutii de paracetamol, la un preț de 2,2 lei/cutie; - exportă 700 cutii de paracetamol, la un preț de 1,22 lei/ cutie; - prestează servicii medicale (consultații medicale) în sumă de 3.000 lei. Mențiune: Achiziția medicamentelor se face doar cu scop de revânzare, însă restul achizițiilor nu pot fi separate pe cele două tipuri de activităţi desfăşurate: farmacie şi servicii medicale. Determinați TVA deductibilă, TVA colectată, TVA de plată sau suma negativă a taxei. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare.

Rezolvare În conformitate cu prevederile art. 1471 (1) agentul economic se încadrează în profilul persoanei impozabile cu regim mixt și este obligată la determinarea pro-ratei în conformitate cu prevederile respectivului articol.

91

ATENȚIE!!! Achiziția și livrarea de medicamente de uz uman se impune cu cote redusă de TVA (art. 140, alin. d) Exportul este o activitate scutită de TVA cu drept de deducere (art 143 1), iar prestarea de servicii medicale este o activitate scutită de TVA fără drept de deducere (art. 141). TVA d = (180 + 6.200)* 24% + 2.700 *1* 9% = 1.774 lei TVA c = 1.000*2,2 * 9% = 198 lei Pentru că agentul economic desfășoară o activitate cu caracter mixt acesta trebuie să utilizeze prorata pentru determinarea TVA-ului de dedus. Pentru evidenţierea modului de determinare a pro-ratei, presupunem în cadrul exemplului nostru ca agentul economic determină pro-rata lunar. Aceasta este doar o ipoteză de lucru în cadrul aplicaţiei noastre, deoarece, în realitate - conform prevederilor Codului fiscal - agentul economic utilizează în cursul anului o pro-rată provizorie, urmând să facă regularizarea situaţiei la sfârşitul anului, pe baza pro-ratei definitive. Pro-rata = venituri din operațiuni cu drept de deducere / total venituri Pro-rata = (1.000 *2,2 + 700 * 1,22) / (1.000 *2,2 + 700 * 1,22 + 3.000) = 3054 / 6054 = 50,44%, care se rotunjeşte la întregul imediat următor => pro-rata = 51% ATENȚIE!!! Pentru că se cunoaște destinația clară a achiziției de medicamente (vezi menținea) această operațiune nu intră în sfera de aplicare a pro-ratei. De altfel, în sfera de aplicabilitate a pro-ratei intră doar operațiunile pentru care nu se cunoaște exact destinația acestora pe operațiuni cu și fără drept de deducere!!! Astfel: TVA de dedus = 51% * (180 + 6.200)*24% + 2.700*9% = 1.024 lei TVA c < TVA de dedus => Sumă negativă a taxei = TVA de dedus - TVA colectată = 1.024 – 198 = 826 lei Presupunând că agentul economic are ca perioadă impozabilă luna, acesta trebuie să depună Decontul de TVA (D300) aferent lunii februarie 2013 până la data de 25 martie 2013.

4. O societate comercială se înființează pe data de 15 aprilie 2013, estimând că va realiza o cifră de afaceri redusă și ca urmare nu se înregistrează în scop de TVA, optând pentru regimul special aplicabil micilor întreprinderi (art.152). La sfârșitul anului se constată că cifra de afaceri a

92

fost de 91.000 lei. Mai poate fi considerată societatea comercială neplătitoare de TVA la finele anului 2013?

Rezolvare Art. 152 – plafonul anual este egal cu echivalentul în lei a 65.000 euro, determinat la cursul de schimb de la data aderării României la Uniune Europeană – 220.000 lei. Dacă, cifra de afaceri realizată este sub nivelul acestui plafon atunci se menține regimul special, în caz contrar (cifră de afaceri egală sau mai mare decât plafonul) agentul economic trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în termen de 10 zile de la data atingerii sau depășirii plafonului și iese de sub regimul special aplicat întreprinderilor mici. (data atingerii sau depășirii plafonului se consideră a fi 1 a lunii următoare celei în care plafonul a fost atins sau depășit) Astfel, pentru perioada de activitate (aprilie – decembrie 2013) plafonul cifrei de afaceri până la care societatea poate beneficia de regimul special = 220.000 * 9/12 = 165.000 lei. Acest nivel este peste nivelul cifrei de afaceri înregistrată, aşadar societatea poate rămâne în continuare sub regimul special aplicabil întreprinderilor mici.

6.7. Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Societatea comercială DENT SA are sediul social în orașul Cluj și are obiect de activitate prestarea serviciilor în domeniul medical (societatea comercială este organizată sub forma unei clinici stomatologice dotate cu propriul laborator specializat în producerea și livrarea protezelor dentare). Societatea este înregistrată în scopuri de TVA desfăşurând o activitate mixtă cu operaţiuni impozabile, dar şi cu operaţiuni scutite. Societatea vă pune la dispoziție următoarele informații cu privire la activitatea desfășurată în luna martie 2013: - pe data de 10 martie serviciile medicale prestate de clinică au fost în valoare de 50.000 lei; - pe data de 15 martie exportă în China proteze dentare în valoare de 25.000 lei; - pe data de 16 martie livrează pe piaţa internă 100 proteze dentare la un preț unitar de 1.000 lei (operaţiune scutită făra drept de deducere) - pe data de 20 martie achiziționează materii prime de pe piaţa internă în sumă de 35.000 lei;

93

Ştiind că toate valorile sunt exclusiv TVA, iar cota de taxă este de 24 %, determinaţi TVA de dedus şi TVA de plată pentru luna martie. Mai mult, din decontul de TVA aferent lunii anterioare rezultă că agentul economic a înregistrat TVA colectată în sumă de 13.000 lei şi TVA de dedus în sumă de 9.000 lei şi nu a solicitat rambursarea sau compensarea TVA. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare 2. Un operator economic, înregistrat ca plătitor de TVA, a realizat în luna aprilie 2013 următoarele operaţiuni: - a achiziţionat de pe piața internă materii prime în sumă de 27.000 lei; - în luna ianuarie a achiziționat de pe piața internă bunuri în valoare de 10.000 lei – valoare factură fără TVA, iar în luna curentă primește un rabat de natura comercială de 7%, rabat aplicat la valoarea facturată exclusiv TVA, pentru bunurile achiziţionate; - a vândut pe piaţa internă bunuri în sumă de 33.000 lei şi în momentul întocmirii facturii a acordat o reducere de 10% la valoarea facturată, exlusiv TVA; - a prestat servicii pe piața internă în sumă de 17.000 lei. Menţiune: Toate valorile sunt exclusiv TVA. Determinaţi TVA deductibilă, TVA colectată, precum şi TVA de plată sau suma negativa a taxei. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare 3. Societatea comercială BĂUTORUL S.A. înregistrată ca plătitoare de TVA realizează în luna mai 2013 următoarele operațiuni: - achiziționează de pe piața internă 1.400 borcane cu compot la un preț de vânzare cu amănuntul de 12 lei/ borcan; - achiziționază de pe piața internă 2.000 sticle cu suc natural la un preț negociat de 3 lei/ sticla; - prestează servicii de cazare în regim hotelier, în urma cărora încasează 35.000 lei, inclusiv TVA. Determinați TVA deductibilă, TVA colectată, TVA de plată sau suma negativă a TVA. Notă: se ignoră potențialul impact al TVA la încasare.


94

Unitatea de învăţare 7. ACCIZELE

Cuprins 7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 7.2. Accizele armonizate – concepte de bază 7.3. Scutirile şi termenele de plată pentru accizele armonizate 7.4. Alte produse accizabile 7.5. Aplicaţii rezolvate 7.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

7.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: contribuabil, antrepozitar, antrepozit fiscal, produs accizabil, regim suspensiv, import de produse accizabile, acciză armonizată, declaraţie de impunere, termene de plată a accizelor. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  enumere produsele supuse accizelor armonizate şi cuantumul accizei datorate pe fiecare tip de produs;  identifice momentul în care contribuabilul datorează acciza, respectiv, momentul în care aceasta devine exigibilă;  identifice termenele legale de plată a accizei şi cheltuielile accesorii datorate pentru neplata la timp a acesteia;  determine cuantumul accizelor datorate bugetului, în diferite situații.

7.2. Accizele armonizate - concepte de bază Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse: 95



alcool şi băuturi alcoolice (bere; vinuri; băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri; produse intermediare; alcool etilic)



tutun prelucrat (ţigarete; ţigări şi ţigări de foi; tutun de fumat);



produse energetice şi electricitate (benzină cu plumb; benzină fără plumb; motorină; păcură; gaz petrol lichefiat; gaz natural; petrol lampant; cărbune și cocs; energie electrică).

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul: 

producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii;



importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum. Eliberarea pentru consum reprezintă:  ieşirea produselor accizabile dintr-un regim suspensiv de accize;  deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile legale;  producerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize;  importul de produse accizabile, cu excepţia cazului în care produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;  utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă;  deţinerea în scopuri comerciale de către un comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România. Nu este considerată eliberare pentru consum:  mişcarea produselor accizabile dintr-un antrepozit fiscal către:  un alt antrepozit fiscal din România sau alt stat membru;  un destinatar înregistrat în alt stat membru;  o ţară din afara teritoriului comunitar;  distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă. În cazul accizelor care au devenit exigibile, persoanele plătitoare pot fi:

96

1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire; 2. antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate cu prevederile legale, precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri; 3. persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora; 4. persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei produceri neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora; 5. persoana care declară produsele accizabile sau în numele căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora. Determinarea valorii totale a accizelor datorate bugetului de stat se face plecând de la acciza unitară prevăzută în Codul fiscal pentru fiecare categorie de produse accizabile. Un caracter aparte prezintă modul de determinare a accizelor la țigarete. Astfel, pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad-valorem. Acciza ad-valorem se calculează prin aplicarea procentului legal asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, iar acciza specifică exprimată în echivalent euro/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad-valorem şi a accizei totale. Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se stabileşte până la 1 martie în fiecare an, pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent şi va fi publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 30 de zile de la data stabilirii. Acciză specifică se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, iar Hotărârea Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I cu cel puţin 15 zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale. Acciza totală datorată determinată potrivit mențiunilor anterioare nu poate fi mai mică decât nivelul accizei minime exprimate în echivalent euro/1.000 de ţigarete, prevăzută în lege. În continuare sunt prezentate modalitățile de determinare a accizelor pe tipuri de produse:

97

Sumele datorate reprezentând accize se calculează în lei, pe baza cursului de schimb stabilit în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, după cum urmează: a) pentru bere: A = C x K x R x Q, unde: A = cuantumul accizei C = numărul de grade Plato K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea în hectolitri b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare: A = K x R x Q, unde: A = cuantumul accizei K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea în hectolitri c) pentru alcool etilic: A = (C x K x R x Q) / 100, unde: A = cuantumul accizei C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Q = cantitatea în hectolitri d) pentru ţigarete: Total acciza = A1 + A2, în care: A1 = acciza specifică A2 = acciza ad valorem A1 = K1 x R x Q1 A2 = K2 x PA x Q2, unde: K1 = acciza specifică prevăzută in Codul fiscal K2 = acciza ad valorem prevăzută in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. Ţigarete Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1 e) pentru ţigări, şi ţigări de foi: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. Ţigări K = acciza unitară prevăzută in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro f) pentru tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete şi pentru alte tutunuri de fumat: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei

98

Q = cantitatea în kg K = acciza unitară prevăzută in Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro g) pentru produse energetice: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea exprimată în tone, 1.000 litri sau gigajouli K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 10-17 din anexa nr. 1 la titlul VII din Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro Pentru gazul natural, determinarea conţinutului de energie furnizată se face în conformitate cu Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate angro, aprobat prin decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale. h) pentru electricitate: A = Q x K x R, unde: A = cuantumul accizei Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 18 din anexa nr. 1 la titlul VII Codul fiscal R = cursul de schimb leu/euro

7.3. Scutirile şi termenele de plată a accizelor armonizate Produsele accizabile scutite de plata accizelor cuprind: 

produsele accizabile furnizate de magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe cale aeriană sau maritimă către un teritoriu terţ ori către o ţară terţă;



produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei nave pe parcursul călătoriei pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă;



produsele care sunt destinate utilizării:

-

în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;

-

de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din România şi de către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;

-

de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât România, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

-

de către forţele armate ale Regatului Unit staţionate în Cipru în temeiul Tratatului de instituire a Republicii Cipru din 16 august 1960, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora; 99

-

pentru consum în cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale, cu condiţia ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care

accizele devin exigibile, cu anumite excepţii, şi anume - în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final, - în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import. Valoarea în lei al accizelor datorate bugetului de stat se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, pentru anul 2013 cursul de schimb utilizat pentru determinarea cuantumului accizei este de 4,5223 lei/euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 1 octombrie 2012 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europrene nr. C296/5 din data de 2 octombrie 2012. Pentru 2014, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în lei este 4,4485 lei/euro.

7.4. Alte produse accizabile Alte produse supuse accizelor sunt: a) cafea verde; b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori; c) cafea solubilă. Plătitori de accize pentru aceste produse sunt operatorii economici - persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane fizice autorizate - care achiziţionează din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse. Sunt scutite de la plata accizelor produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim. Operatorii economici care exportă sau care livrează într-un alt stat membru sortimente de cafea obţinute din operaţiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziţionate direct de către aceştia din alte state membre ori din import pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente

100

justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităţilor de cafea utilizate ca materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată în alt stat membru. Momentul exigibilităţii accizei intervine: -

la momentul recepţionării acestora, pentru produsele provenite din teritoriul comunitar;

-

la data înregistrării declaraţiei vamale de import, pentru produsele importate. Plata accizelor se face astfel: 

în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele,

pentru produsele provenite din teritoriul comunitar; 

la momentul înregistrării declaraţiei vamale de import, pentru produsele provenite

din operaţiuni de import. Orice operator economic plătitor de accize are obligaţia de a depune la autoritatea competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către operatorii economici plătitori până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.


1. Un producător independent (cu o capacitate de producție anuală de 250 mii hl) produce, în luna decembrie 2012, o cantitate de bere de 70.000 litri, cu o concentrație de 4,3% în volum și 12 grade Plato. Începând cu anul 2013, ca urmare a scăderii cererii de piaţă, producătorul îşi reduce la jumătate capacitatea anuală de producţie, producând, în luna martie 2013, 40.000 litri din acelaşi sortiment de bere. Determinați acciza datorată de către producătorul independent, atât pentru luna decembrie 2012, cât şi pentru luna martie 2013, cunoscând următoarele: cursul de schimb pentru anul 2012 a fost de 4,3001 lei/euro, cursul de schimb pentru anul 2013 este de 4,5223 lei/euro; acciza la bere a fost, până la 1 februarie 2013, 0,748 euro/hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție de peste 200 mii hl/anual, respectiv 0,43 euro/ hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție sub 200 mii hl/anual. Începand cu 1 februarie 2013 (OUG 8/2013), nivelul accizei unitare pentru bere s-a majorat cu 10%, înregistrând următoarele valori: 0,8228 euro/hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție de peste 200 mii hl/anual, respectiv 0,473 euro/ hl/ 1 grad Plato pentru capacitate de producție sub 200 mii hl/anual.

101

Rezolvare În cazul în care capacitate de producție este peste 200 mii hl/anual (în decembrie 2012), cuantumul accizei datorate va fi (70.000 litri = 700 hectolitri): Acc = 12 × 0,748 × 4,3001 ×700 = 27018,39 lei (27018 lei) În cazul în care capacitatea de producție este sub 200 mii hl/anual (în martie 2013), cuantumul accizei datorate va fi: Acc = 12 * 0,473 * 4,5223 * 40.000/100 = 10267,43 lei (10267 lei)

2. O distilerie cu o capacitate de producţie de 7 hl de alcool pur/an produce, în luna decembrie 2012, 300 de litri de ţuică de prune cu o concentraţie alcoolică de 32% şi 100 litri ţuică de pere cu o concentraţie alcoolica de 57%. Acciza unitară pentru alcool etilic este de 750 euro/hl de alcool pur, iar în cazul celui produs de micile distilerii cu o capacitate care nu depăşeşte 10 hl de alcool pur pe an este de 475 euro/hl de alcool pur. Cursul de schimb este de 4, 3001 lei/euro. Determinaţi acciza totală datorată. Care ar fi acciza datorată în cazul unei capacităţi de producţie de 100 hl de alcool pur/an?

Rezolvare CP < 10 hl alcool pur / an => Acciza datorată = 475 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (300 / 100) hl × 32% + 475 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (100 / 100) hl × 57% = 1.960,85 lei + 1.164,25 lei = 3.125,10 lei (3125 lei) CP > 10 hl alcool pur / an => Acciza datorată = 750 euro / hl alcool pur × (300 / 100) hl × 32% * 4,3001 lei / euro + 750 euro / hl alcool pur × 4,3001 lei / euro × (100 / 100) hl × 57% = 3.096,07 lei + 1.838,29 lei = 4.934,36 lei (4934 lei)

3. Societatea ”IMPORT-EXPORT” S.R.L. cu sediul social în Covasna, importă în luna iunie 2013 din Mexic următoarele produse: 1.000 sticle a 0,75 l/sticlă de vin spumos și 900 kg de cafea solubilă. Prețul de achiziție pentru fiecare dintre produsele menționate anterior este: 1 USD/sticlă vin spumos și 1,4 USD/ kg cafea. Produsele sunt transportate cu un avion tip cargo până

102

la Covasna și cheltuielile, aferente operațiunilor de manipulare, transport și asigurare pe parcursul transportului, suportate de către societate sunt în valoare de 3.000 lei. La intrarea în țară, conform regimului vamal de import al României, societatea este obligată la plata următoarelor taxe și impozite: taxă vamală este 7% pentru vin spumos și 5% pentru cafea; acciza corespunzătoare produselor importate este: - vin spumos 34,05 euro/ hl; - cafea 900 euro/tonă, TVA 24%. Societatea IMPORT-EXPORT vinde jumatate din produsele importate societății ”BOUTIQUE” S.R.L. - un comerciant cu amănuntul, practicând un adaos comercial de 30% și diferența o comercializează prin magazinele proprii utilizând un adaos comercial de 35%. Societatea ”BOUTIQUE” vinde produsele către consumatorii finali practicând un adaos comercial de 25%. Cursurile de schimb sunt 3,3482 lei/USD și 4,5223 lei/euro. 1 hl = 100 l; 1 t = 1.000 kg Atât societatea IMPORT-EXPORT, cât și societatea BOUTIQUE sunt persoane juridice înregistrate în scopuri de TVA în România. Cerințe: a) calculaţi obligaţiile fiscale datorate de importator în vamă, pentru fiecare tip de produs; b) determinați prețul de vânzare cu amănuntul pentru fiecare produs importat practicat de societatea IMPORT-EXPORT S.R.L.; c) determinați prețul de vânzare cu amănuntul pentru fiecare produs importat practicat de societatea Boutique S.R.L.

Rezolvare Indicator / Denumire produs Valoarea în vamă (Vv) = preț extern + cheltuielile pe parcursul extern* Taxa vamală (Tv) = x% * Vv Acciza (Acc) Preț de import fără TVA = Vv+Tv+Acc TVA (24%* preț import fără TVA) Obligaţii fiscale totale = TV + Acc + TVA

Vin spumos 3.348.2 + 1.327,2 = 4.675,4

Cafea 4.218,73 + 1.672,8 = 5.891,53

7% × 4.675,4 = 327,27 (327) 34,05 × 4,5223 × 1.000*0,75/100 = 1.154,88 (1155) 6.157,4

5% × 5.891.53 = 294,57 (295) 900 × 900/1.000 *× 4,5223 = 3.663.06 (3663) 9.849,53

1.477,77 (1478) 2.960

2.363,88 (2364) 6.322

* cheltuielile pe parcursul extern vor fi împărțite proporțional, cu valoarea fiecărui tip de produs în total, între cele două produse importate

103

Valoarea importului = 1.000 × 1× 3,3482 + 900 ×1,4 × 3,3482 = 3.348.2 + 4.218,73 = 7.566,93 lei – 44,24% vin spumos și 55,76% cafea Cheltuielile suportate de importator vor fi împărțite între cele două produse astfel: 44,24% × 3. 000 = 1.327,2 lei (vin spumos) și 55,76% × 3.000 = 1.672,8 lei (cafea) Valoare bunuri rămase la societatea IMPORT-EXPORT S.R.L. (valoarea cu toate taxele incluse, exclusiv TVA) 1) vin spumos: 3.078,7 (6.157,4/2) lei; 2) cafea: 4.924,76 (9.849,53/2) lei Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) IMPORT-EXPORT S.R.L. = 3.078,7 × 1,35 × 1,24/ 500 = 10,30 lei/sticlă Preț de vânzare cu amănuntul (kg cafea) IMPORT-EXPORT S.R.L. = 4.924,76 × 1,35 × 1,24 / 450 = 18,32 lei/kg Preț de vânzare cu amănuntul (sticlă de vin spumos) BOUTIQUE S.R.L. = 3.078,7 × 1,30 × 1,25 × 1,24/ 500 = 12,4 lei/sticlă Preț de vânzare cu amănuntul (kg cafea) BOUTIQUE S.R.L. = 4.924,76 × 1,30 × 1,25 × 1,24 / 450 = 22,05 lei/kg

7.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Vă sunt oferite următoarele informații: Acciză

Acciză

Acciză

Acciză

Acciză

Acciză

euro/tonă

euro/tonă

euro/tonă

euro/tonă

euro/tonă

euro/tonă

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cafea verde

459

306

153

153

153

153

Cafea prăjită

675

450

225

225

225

225

Cafea solubilă

2700

1800

900

900

900

900

Denumire produs

Determinați cuantumul accizei pe fiecare tip de produs precum și cuantumul accizei totale datorate de către un operator economic care a importat în 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, respectiv 2013 următoarele cantități de cafea, în condițiile în care cursul de schimb euro/leu a înregistrat

104

următoarea evoluţie: 3,3564 lei/euro (2008), 3,7364 lei/euro (2009), 4,2688 lei/euro (2010); 4,2655 lei/euro (2011); 4,3001 lei/euro (2012); 4,5223 lei/euro (2013) Denumire produs

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Cafea verde

3500 kg

500 kg

1 tonă

850kg

850kg

900 kg

Cafea prăjită

2,3 tone

2,1 tone

500 kg

200kg

200kg

1.200 kg

Cafea solubilă

800 kg

3 tone

1200 kg

980 kg

980 kg

2,7 tone

2. S. C. PETRECEREA S. A., persoană juridică română, importator autorizat, importă din China, în luna martie 2013, următoarele produse: - 750 sticle de vin liniştit de 0,75 litri/sticlă, cu o concentraţie alcoolică de 9% în volum, la un preţ unitar extern de 20 Renminbi chinezeşti/sticlă; - 500 de sticle de 0,7 litri whisky, cu concentratia alcoolică de 43% volum, la un preţ unitar de achiziţie înscris în factura externă de 100 Renminbi chinezeşti/sticlă; - 7.500 cutii de bere de 0,5 litri, cu o concentraţie alcoolică de 5% în volum şi 11,4 grade Plato, la un preţ unitar extern de achiziţie de 5 Renminbi chinezeşti/cutie; - 1.000 borcane de 200 grame cafea solubilă, la un preţ de achiziţie înscris în factura externă de 50 Renminbi chinezeşti/borcan: - 5.000 de pachete ţigări de foi (5 bucăţi/pachet), la un preţ extern de achiziţie de 25 Renminbi chinezeşti/pachet. Valorile unitare pentru accize, prevăzute în Codul fiscal, sunt următoarele: pentru bere – 0,8228 euro/hectolitru/ 1 grad Plato, pentru vinuri liniştite – 0,00 euro/hectolitru de produs, pentru alcool etilic – 750 euro/hl de alcool pur, pentru cafea solubilă – 900 euro/tonă, pentru ţigări şi ţigări de foi – 64 euro/1.000 bucăţi. Cursul de schimb valutar utilizat la determinarea accizelor în anul 2013, este 4,5223 lei/euro, iar cursul valutar valabil la momentul importului este de 1 Renminbi chinezesc (RMB) = 0,5230 lei (RON). Determinaţi cuantumul accizelor datorate bugetului de stat pentru acest import, presupunând că produsele respective nu sunt plasate în regim suspensiv, şi precizaţi momentul plăţii accizelor.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 7. 105

Unitatea de învăţare 8. IMPOZITE ŞI TAXE LOCALE

Cuprins 8.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare 8.2. Impozitul şi taxa pe clădiri 8.3. Impozitul şi taxa pe teren 8.4. Impozitul pe mijloacele de transport 8.5. Aplicaţii rezolvate 8.6. Teste de autoevaluare a cunoştinţelor

8.1. Cuvintele cheie şi competenţele unităţii de învăţare Cuvinte cheie: contribuabil, impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozit local, taxă locală, rang localitate, zonă din cadrul localităţii, termen de plată, majorare de întârziere pentru neplata la timp a impozitelor şi taxelor locale. Competenţele unităţii de învăţare: După parcurgerea unităţii, studentul va fi capabil să:  identifice persoanele obligate la plata impozitelor şi taxelor locale;  distingă între un impozit local şi o taxă locală;  determine fără dificultate cuantumul impozitelor şi a taxelor locale, datorate atât de persoane fizice cât şi juridice în diferite situaţii;  identifice termenele legale de plată, precum şi dobânzile şi cheltuielile accesorii datorate pentru neplata în termen legal a taxelor şi impozitelor locale. Impozitele şi taxele locale cuprind: 

impozitul şi taxa pe clădiri;



impozitul şi taxa pe teren;



impozitul (taxa) asupra mijloacelor de transport;



taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; 106



taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;



impozitul pe spectacole;



taxa hotelieră;



taxe speciale;



alte taxe locale.

8.2. Impozitul şi taxa pe clădiri Contribuabilii impozitului pe clădiri – persoanele care au în proprietate clădiri situate în România, datorează anual impozit pentru acele clădiri. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativteritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. Impozitul pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri, se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea. În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. Clădirea reprezintă orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri. Există o serie de clădiri pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, dintre care reținem:  clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public; 107

 clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;  clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;  clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;  clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;  clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;  clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;  clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;  clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local. Impozitul pe clădiri datorat de către persoanele fizice se determină prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii (valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă unitară corespunzătoare – stabilită prin legislaţie în conformitate cu caracteristicile clădirii). Suprafaţa construită desfăşurată se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. Valoarea impozabilă unitară se ajustează, cu un coeficient de corecţie, în funcţie de rangul localităţii şi zona din cadrul acestuia în care se află situată clădirea. În cazul unui apartament

108

amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut de legislaţie se reduce cu 0,10. Valoarea impozabilă unitară a anexelor unei locuinţe este de 75% din valoarea impozabilă a locuinţei, dacă anexele sunt locuibile şi de 50% din valoarea impozabilă a locuinţei, dacă anexele sunt nelocuibile. În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătrați sau fracţiune din aceştia. Valoarea impozabilă a clădirii, determinată conform celor prezentate mai sus, se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează: a. cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă; b. cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă. Persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează: - cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; - cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu. Impozitul majorat se determină în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, aşa cum rezultă din documentele ce atestă calitatea de proprietar. Impozitul pe clădiri datorat de către persoanele juridice se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozitare este stabilită de către consiliile locale şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50%. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere trebuie depusă o declaraţie fiscală în termen de 30 de zile de la data finalizării acestora în vederea recalculării impozitului datorat, în funcţie de noua valoarea, mai mare, de inventar a clădirii. Cota de impozit pentru clădirile cu destinaţie turistică ce nu funcţionează în cursul unui an calendaristic este de minimum 5% din valoarea de inventar a clădirii, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea

109

amortizării. Însă, în cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15% . În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, conform reglementărilor contabile, valoarea impozabilă a clădiri este valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare în contabilitatea proprietarului - persoană juridică. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între:  10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă;  30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă. Această cotă majorată se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare, excepţie făcând clădirile integral amortizate (pentru care rămâne valabilă cota stabilită anterior – între 0,25% și 1,50%). În cazul în care o persoană fizică/juridică dobândeşte sau construieşte în timpul anului o clădire, acesta va datora impozit începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau construită. În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau distrusă. Impozitul/taxa pe clădiri se poate achita în două tranşe anuale egale cu scadenţe la 31 martie, respectiv 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local / Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

8.3. Impozitul şi taxa pe teren Contribuabilii impozitului pe teren – persoanele care au în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual.

110

Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativteritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren. Impozitul pe teren, precum şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul. În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv. În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe teren se datorează de locatar, iar în cazul în care contractul de leasing încetează, altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren este datorat de locator. Potrivit legii, există o serie de terenuri scutite de impozit, printre care se numără:  terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;  orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică;  orice teren al unui cimitir, crematoriu;  orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizată provizoriu sau acreditată;  orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale;  orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;  orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia;  terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă. Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local. 111

Astfel, în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma stabilită în conformitate cu rangul localităţii şi zona din cadrul acesteia în care este amplasat terenul. Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit. Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit modificarea. Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit această modificare. Orice persoană care dobândeşte teren sau modifică folosința unui teren are obligaţia de a depune o declaraţie privind achiziţia/modificarea folosinței terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziţiei/modificării folosinței. Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul Municipiului Bucureşti, bonificaţia se stabileşte prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul anual pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

8.4. Impozitul pe mijloacele de transport Contribuabilii impozitului pe mijloacele de transport sunt reprezentaţi de orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport. Impozitul pe mijloacele de transport se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativteritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. 112

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar, iar în cazul în care contractul de leasing încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator. Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru:  autoturismele, motocicletele cu ataş şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;  navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;  mijloacele de transport ale instituţiilor publice;  mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;  vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. În cazul anumitor autovehicule (prevăzute în legislația în vigoare), impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din Codul Fiscal. În cazul unui ataş, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele şi scuterele respective. Pentru alte tipuri de mijloace de transport sunt prevăzute în codul fiscal valorile unitare sau totale ale impozitului datorat de către proprietari. În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit. În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală, impozitul pe mijlocul de transport încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport

a

fost

înstrăinat

sau

radiat

din

evidenţa

fiscală.

Orice

persoană

care

dobândeşte/înstrăinează un mijloc de transport sau îşi schimbă domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală cu privire la mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile inclusiv de la modificarea survenită. Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, 113

datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul Municipiului Bucureşti, bonificaţia se stabileşte prin Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.


1. Popescu Ionel, persoană fizică cu domiciliul în oraşul Buzău (rang localitate I), deţine la începutul anului fiscal 2013 în proprietate, următoarele: a) un apartament, locuinţă de domiciliu, cu o suprafaţă utilă de 56 mp, situat într-un bloc construit în 1975 cu 10 apartamente şi 4 etaje (valoarea impozabilă unitară 806 lei/mp). Blocul se află situat în zona B a localităţii - coeficient de corecţie 2,40; b) o clădire cu mansardă (valoarea impozabilă unitară 806 lei/mp) - parterul are o suprafaţă construită desfăşurată de 100 mp, mansardă locuibilă cu o suprafaţă utilă de 12 mp şi o pivniţă, utilizată pentru a stoca diferite materiale, cu o suprafaţă utilă de 7 mp. Casa a fost construită în anul 2000, nu este închiriată şi se află în zona D a aceleiaşi localităţi – coeficient de corecţie 2,20; c) un teren de 700 mp, pe care este construită casa, amplasat intravilan şi înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii (impozitul unitar este 1821 lei/ha). Pentru anul fiscal 2013, Consiliul local a hotărât majorarea taxelor şi impozitelor locale cu 15% şi totodată pentru contribuabili care achită integral impozitul sau taxa datorată până la expirarea primului termen de plată (31 martie 2013) se acordă o bonificaţie de 5% la valoarea datorată. Ştiind că, domnul Popescu achită integral impozitul datorat pentru apartament la data de 23 februarie 2013, iar restul impozitelor datorate le achită în 2 tranşe egale la data de 23 februarie 2013, respectiv 22 septembrie 2013, determinaţi cuantumul impozitelor datorate (pentru fiecare bun deţinut şi per total).

114

Rezolvare Apartament: Valoarea impozabilă = 56*1,2*(2,40-0,10)*806*0,90 = 112.117,824 lei Impozit apartament (achitat până la data de 31 martie 2013) = 0,1% * 112.117,824 * 1,15 * 0,95 = 122,49 lei (122 lei) Casă Suprafaţă construită desfăşurată = 100 + 12*1,2 + 7*1,2 = 122,8 mp < 150 mp Valoare impozabilă = 100*806*2,2 + 12*1,2*75%*806*2,2 + 7*1,2*50%*806*2,2 = 177.320 + 19.150,56 + 7.447,44 = 203.918 lei Impozit datorat = 0,1%*1,65*1,15*203.918 = 386,93 lei (387 lei) Impozitul achitat pe data de 20 martie 2013 = 0,5 * 387 = 194 lei Impozit achitat pe data de 22 septembrie 2013 = 387 – 194 = 193 lei

Teren Suprafaţă impozabilă teren = 700 – 100 = 600 mp (din valoare totală a terenul se scade amprenta la sol a clădirii) Impozit = 600/10.000 * 1.821 *1,15 = 125,65 lei (126 lei) Impozitul total anual plătit = 122 + 387 + 126 = 635 lei

2. S. C. ROMCONSTRUCT SRL, persoană juridică română, cu sediul social pe Bulevardul Barbu Văcărescu nr. 11, deţine în patrimoniu, la data de 31 decembrie 2012, două apartamente: unul cu o suprafaţă de 70 mp, achiziţionat la data de 5 septembrie 2009, nereevaluat până în prezent şi a cărui valoare de inventar este de 256.000 lei, unde societatea îşi are sediul social şi încă unul de 75 mp, achiziţionat la data de 7 mai 2006, ce a fost reevaluat la data de 31 decembrie 2012 şi s-a obţinut o valoare contabilă din reevaluare de 256.000 lei, locuinţă de protocol. Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a stabilit pentru anul 2013, în cazul clădirilor deţinute de persoane juridice, o cotă de impozit de 1,5% pentru clădirile reevaluate în ultimii 3 ani, de 10% pentru clădirile ce nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă şi de 30% pentru clădirile ce nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. 115

Determinaţi, în aceste condiţii, impozitul pe clădiri datorat de către societatea comercială.

Rezolvare Impozit pentru apartamentul nereevaluat = 10% * valoarea de inventar a clădirii = 10% * 256.000 = 25.600 lei Impozit pentru apartamentul reevaluat = 1,5% * valoarea contabilă rezultată în urma reevaluării = 1,5% * 256.000 = 3.840 lei

3. Domnul Ionescu Adrian, persoană fizică română, deține în proprietate un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.700 cmc (în acest caz impozitul asupra mijloacelor de transport este de 144 lei/200cmc sau fracţiune), pe care îl vinde la data de 17 octombrie 2013. Contribuabilul achită impozitul în 2 tranșe egale la data de 11 martie 2013 și, respectiv 27 august 2013. În aceste condiții, determinați suma achitată de către contribuabil la fiecare termen de plată, precum și suma restituită de către Consiliul local după vânzare.

Rezolvare Nr. întreg de unităţi a câte 200 cmc = 2700 / 200 = 14 Impozit anual datorat = 14 * 144 = 2.016 lei. Acest impozit este achitat de către contribuabil în 2 tranşe egale ( a câte 1.008 lei fiecare) la data de 11 martie 2013 și, respectiv 27 august 2013. După momentul vânzării, 17 octombrie 2013, deoarece a achitat impozitul pentru întregul an (2.016 lei), deşi îl datora decât până în luna vânzării inclusiv (ianuarie – octombrie 2013, respectiv 10/12 * 2.016 = 1.680 lei), domnul Ionescu are de recuperat diferenţa de 336 lei (2.016 – 1.680), aferentă perioadei noiembrie – decembrie 2013.

8.6. Teste de autoevaluare a cunoştintelor 1. Crăciunescu Florin este domiciliat în comuna Mărăcineni (localitate de rang V), sat Vadu Paşii, judeţul Buzău şi deţine în proprietate, în anul 2013, următoarele:

116

a) o casă cu mansardă construită în 1970 şi localizată în zona C a comunei Mărăcineni (coeficient de corecţie 0,95). Parterul casei are o suprafaţă construită desfăşurată de 80mp, iar mansarda locuibilă are o suprafaţă utilă de 12mp (valoarea impozabilă unitară 806 lei/mp). În anul 2007, domnul Crăciuescu a construit o anexă locuibilă alipită casei cu o suprafată utilă de 35 mp (valoare impozabilă unitară 137 lei/mp); b) un teren de 300 mp pe care se află construită casa (impozitul unitar este 306 lei/ha); c) un autoturism OPEL pe care l-a achiziţonat pe data de 15 ianuarie 2013, cu o capacitate cilindrică de 2.000 cm3 (impozitul unitar este 18 lei/200 cm3). Domnul Crăciunescu achită toate impozitele datorate bugetului anticipat pe data de 20 februarie 2013 şi beneficiază de o bonificaţie de 4% la valoarea datorată. Determinaţi cuantumul impozitelor datorate de către domnul Crăciunescu pentru anul 2013 (pe fiecare bun deţinut şi per total). 2. Dincă Viorica domiciliată în Bucureşti deţine în proprietate o casă fără etaj (situată într-o localitate de rang 0, zonă B – valoarea impozabilă unitară este de 806 lei/mp, coeficient de corecţie 2,50), construcţie finalizată în anul 2001 şi utilizată, de atunci, drept locuinţă de domiciliu. Clădirea are o suprafaţă utilă de 100 mp şi o pivniţă, în care proprietarul are depozitate diferite materiale, cu o suprafaţă utilă de 12 mp. Determinaţi: a) impozitul datorat de către proprietar, în situaţia în care Consiliul local a aprobat o majorare a impozitul pe clădiri cu 7% şi acordă o bonificaţie de 3% contribuabililor ce achită integral valoare impozitului până la data de 31 martie 2013 (persoana fizică achită integral impozitul pe 20 februarie 2013); b) care este cuantumul impozitului efectiv datorat şi valoarea sumei de recuperat în contul impozitului pe clădiri achitat integral pe data de 20 februarie, ştiind că pe data de 15 august 2013 persoana fizică vinde clădirea.

Pentru rezolvarea testelor de autoevaluare a cunoştinţelor trebuie să ne reamintim conceptele de bază şi noţiunile specifice furnizate prin unitatea de învăţare numărul 8. 117

9. Bibliografie  Ţâţu L., Şerbănescu C., Ştefan D., Cataramă D., Nica A. Miricescu E., Fiscalitate – de la lege la

practică, Ed a VIII-a, Editura. C.H. Beck, Bucureşti, 2013;

 Vintilă G., Fiscalitate.Metode şi tehnici fiscale, Ed.a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007;  Vintilă N., Fiscalitate. Sinteze şi comentarii. Studii de caz. Teste grilă, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004;  Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în MO nr. 927/2003, cu modificările şi completările ulterioare;  Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, publicată în MO nr. 941/2003, cu modificările şi completările ulterioare;  Site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru formulare de declarații http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare#100

118

Suport Curs Fiscalitate ID - 2013

Recommend Documents