Suport Curs Lb_romana Final

Investeşte în oameni!

SUPORT DE CURS ,,COMPETENŢE-CHEIE TIC ÎN CURRICULUM ŞCOLAR” DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Coordonator : Nuşa Dumitriu Lupan - Inspector General Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Formatori: Mina-Maria Rusu – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Luminiţa Elena Preda - Şcoala cu clasele I-VIII nr. 79 ”Ac. N. Teodorescu” Bucureşti Marilena Lascăr- Colegiul Naţional „Elena Cuza”, Bucureşti Cristina Elena Anton – Colegiul Naţional „Gh. Munteanu Murgoci” Brăila Cătălina Burlacu Mercedes - Liceul Teoretic „Dunărea”, Galaţi Laura Agapin – Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

1

MODULUL I - CONCEPTE DE BAZĂ ÎN CONTEXTUL EUROPEAN AL DEZVOLTĂRII TIC ÎN EDUCAŢIE Tema I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de introducere TIC în educaţie în studiul disciplinei limba şi literatura română. I.1. 1. Competenţele-cheie europene Conform documentelor Comisiei Europene, competenţa digitală este una dintre cele opt competenţe-cheie pe care absolventul unui sistem educaţional trebuie să le dobândească, în dinamica tot mai competitivă a societăţii contemporane, şi constă în utilizarea tehnologiilor multimedia în vederea găsirii, stocării, creării, prezentării şi a schimbării de informaţii, fiind necesare o serie de abilităţi specifice domeniului TIC, precum:  selectarea instrumentelor adecvate;  operarea cu echipamente şi aplicaţii;  utilizarea resurselor digitale în gestionarea, analiza, integrarea şi evaluarea informaţiilor. Scopul integrării TIC în cadrul disciplinei limba şi literatura română vizează îmbunătăţirea şi restructurarea modului de predare – învăţare - evaluare, prin adaptarea curriculumului la cerinţele societăţii informatizate, prin abordări noi şi creative, prin dezvoltarea deprinderilor cognitive, practice şi sociale si prin valorificarea acestora într-un nou context educaţional, care să sprijine elevul în asumarea propriului parcurs al învăţării, creându-se premisele pentru „Life Long Learning". Implementarea competenţelor TIC trebuie să genereze o învăţare conştientă, o valorizare comprehensivă şi performantă a informaţiei şi să ţină cont de stimularea şi intensificarea comunicării educative instituţionale şi non-instituţionale (profesor-elev, profesor-profesor, elev- elev, elev-societate). Având în vedere actorii implicaţi în educaţie, este necesar ca utilizarea resurselor educaţionale digitale să fie asociată cu schimbări semnificative ale managementului lecţiei şi cu diversificarea ofertelor pe multiple planuri, prin formatori competenţi, suporturi şi materiale didactice diverse, prin modalităţi complexe de evaluare (teste de evaluare şi autoevaluare online, accesarea băncilor de itemi, feed-back imediat ş.a). Definite, în cadrul aceluiaşi document, drept „un ansamblu de cunoştinţe, aptitudini şi atitudini corespunzătoare contextului”, competenţele-cheie sunt considerate ca reprezentând elementele necesare oricărui individ pentru formare şi dezvoltare personală, cetăţenie activă, muncă şi incluziune socială. Se conturează astfel un veritabil „profil de formare european” care vizează opt competenţe-cheie, considerate în mod egal ca importante şi aflate în conexiune, după cum urmează:  comunicare în limba maternă;  comunicare în limbi străine;  competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii; 2

 competenţă digitală;  a învăţa să înveţi;  spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;  competenţe sociale şi civice;  sensibilizare şi exprimare culturală.

3

Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârşitul educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca fundament pentru învăţare ca parte a educaţiei pe tot parcursul vieţii. O caracterizare sintetică a celor opt competenţe-cheie este realizată în tabelul de mai jos: Nivelul de Competenţe-cheie Caracterizare sintetică a competenţelor-cheie formulare Reprezintă abilitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii atât oral, cât şi în scris competenţă (prin ascultare, vorbire, citire şi scriere), precum şi de a Comunicare în tradiţională interacţiona lingvistic, într-un mod adecvat şi creativ, într-o limba maternă varietate de contexte societale şi culturale, în educaţie şi formare, la muncă, acasă, în timpul liber. Are, în sens general, principalele dimensiuni ale competenţă competenţei- cheie de comunicare în limba maternă; Comunicare în tradiţională implică, de asemenea, abilitatea de mediere şi înţelegere limbi străine interculturală. Competenţele matematice includ abilitatea de a folosi gândirea matematica pentru a rezolva o serie de probleme in viaţa de zi cu zi, abilitatea de a folosi gândirea logica si Competenţe spaţiala si diverse instrumente de prezentare precum matematice şi competenţe formule, modele, grafice si tabele. competenţe de bază tradiţionale Competenţele în ştiinţe şi tehnologii implică înţelegerea în ştiinţe şi schimbărilor din mediul înconjurător, determinate de tehnologii activitatea omului şi responsabilitatea acestuia în calitate de cetăţean. Implică utilizarea critică şi cu încredere a tehnologiei competenţă Competenţă societăţii informaţionale, la muncă, în timpul liber şi în transversală digitală comunicare. Reprezintă abilitatea de a continua şi de a persevera în învăţare, de a organiza propria învăţare, inclusiv prin managementul eficient al timpului şi al informaţiei, atât la nivel individual, cât şi la nivelul unui grup. Această competenţă include conştientizarea propriilor nevoi, competenţă identificarea oportunităţilor, precum şi abilitatea de a depăşi A învăţa să înveţi transversală obstacole pentru a învăţa cu succes. Îi determină pe cei care învaţă, să se bazeze pe cunoştinţele însuşite anterior şi pe experienţele de viaţă pentru a-şi demonstra abilităţile într-o varietate de contexte: acasă, la lucru, în educaţie şi în formare. Se referă la abilitatea persoanei de a transforma ideile în acţiune cu ajutorul creativităţii şi al inovaţiei, asumându-şi riscuri, precum şi la abilitatea de a planifica şi de a realiza competenţă proiecte în scopul atingerii unor obiective. Persoanele sunt Spirit de iniţiativă transversală conştiente de contextul in care se află (acasă, în societate sau şi antreprenoriat la locul de muncă), şi pot sesiza oportunităţile prin care să contribuie la activitatea socială şi comercială. Competenţele antreprenoriale includ şi cunoaşterea normelor etice. Competenţe sociale competenţă Reprezintă competenţele personale, interpersonale şii 4

Competenţe-cheie şi civice

Sensibilizare şi exprimare culturală

Nivelul de formulare transversală

competenţă transversală

Caracterizare sintetică a competenţelor-cheie interculturale care acoperă toate formele de comportament; persoanele pot să participe constructiv la viaţa socială şi profesională, să aplaneze conflictele atunci când este necesar, să ia parte la viaţa civică, pe baza cunoaşterii conceptelor sociale si politice si a interesului pentru participarea activă în procesul democratic. Implică abilităţile de exprimare creativă a ideilor, experienţelor şi emoţiilor în diverse medii (muzică, artă, literatură).

Dintre cele opt competenţe-cheie recomandate de către Parlamentul European, cinci sunt considerate competenţe transversale, între acestea înscriindu-se şi competenţa digitală. Specificul competenţelor transversale este reprezentat de realizarea acestora prin contribuţia diferitelor discipline de învăţământ şi nu doar a unei singure discipline de studiu. I.1.2. Competenţele-cheie şi integrarea TIC în studiul disciplinei limba şi literatura română. Competenţele-cheie pot fi regândite din perspectiva specificului disciplinei limba şi literatura română şi adaptate în sensul în care cadrul didactic să-şi poată manifesta potenţialul creativ în proiectarea activităţilor de învăţare, în beneficiul elevului, prin utilizarea softurilor adecvate, dar şi a diferitelor aplicaţii online, devenind posibilă, astfel, o nouă paradigmă educaţională. Dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se integreze constructiv, firesc şi flexibil în demersul didactic, din cadrul disciplinei limba şi literatura română, de aşa manieră încât să se creeze premisele unei schimbări autentice, prin încurajarea inovaţiei în predare - învăţare evaluare. Este nevoie de o gradare a nivelului de competenţă digitală, de la alfabetizarea digitală, până la localizarea, analiza şi sinteza informaţiilor obţinute dintr-o varietate de surse, utilizând diverse suporturi şi formate digitale. La disciplina limba şi literatura română, adaptarea, adăugarea, reformularea şi nuanţarea unora dintre competenţele prevăzute deja, cu scopul de a accentua aportul specific al competenţelor TIC, în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor vizate, vor conduce, implicit, la reconfigurarea procesului didactic, ale cărui graniţe trebuie să devină din ce în ce mai permisive în raport cu toate celelalte domenii ale cunoaşterii şi ale societăţii. Înainte de a dezvolta relaţia dintre aplicarea TIC şi obţinerea performanţei în învăţare la limba şi literatura română, trebuie înţelese relaţiile dintre competenţele-cheie europene şi competenţele generale, corelate cu paradigma disciplinei derivată din relaţia dintre competenţe, cunoştinţe, deprinderi şi atitudini. Acestea se regăsesc în tabelele următoare:

5

CORELAREA DINTRE COMPETENŢELE- CHEIE EUROPENE ŞI COMPETENŢELE GENERALE COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE

COMPETE NŢE GENERALE

Comunicare în limba maternă „Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în timpul liber”. (Competenţe-cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006)

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Cunoştinţe, deprinderi, atitudini specifice competenţelor-cheie, care se regăsesc explicit sau implicit în programele de limba şi literatura română pentru gimnaziu COMPETENŢECHEIE

CUNOŞTINŢE

DEPRINDERI

ATITUDINI

- vocabular, gramatică funcţională - acte de vorbire, interacţiuni verbale - texte literare şi texte nonliterare

- comunicarea orală şi scrisă într-o varietate de situaţii monitorizarea şi adaptarea propriei comunicări la cerinţele situaţiei - căutarea şi procesarea informaţiei - folosirea resurselor formularea şi exprimarea unor argumente orale şi scrise în mod convingător, adecvat contextului

- deschiderea pentru dialog constructiv - manifestarea dorinţei şi a interesului de a promova interacţiunea cu ceilalţi -conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi - înţelegerea limbajului în mod pozitiv, responsabil din punct de vedere social

Comunicare în limba maternă

- aprecierea diversităţii culturale - manifestarea interesului pentru limbi şi comunicare interculturală

Comunicare în limbi străine

Competenţe matematice de bază în ştiinţe şi tehnologii Comp etenţa digitală

- înţelegerea şi cunoaşterea specificului,

- abilitatea de a comunica concluzii şi raţionamente

- aprecierea critică şi curiozitatea

- abilitatea de a căuta, colecta şi procesa

- atitudinea critică şi reflexivă faţă de

6

COMPETENŢECHEIE (TSI)

CUNOŞTINŢE

ATITUDINI

a rolului şi a oportunităţilor TSI în contexte cotidiene

informaţia şi de a o folosi într-o manieră critică şi sistematică - abilitatea de a folosi instrumente digitale pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe - abilitatea de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe internet - folosirea TSI pentru sprijinirea gândirii critice, a creativităţii

informaţia disponibilă

- cunoaşterea şi înţelegerea strategiilor de învăţare preferate, a punctelor tari şi slabe (autoevaluare, portofoliu)

- dobândirea alfabetizărilor de bază: scris, citit, TIC – care sunt necesare pentru învăţare - accesarea, procesarea şi asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi - managementul propriei învăţări - abilitatea de a persevera în învăţare - reflectarea critică asupra scopurilor şi ţintelor învăţării - abilităţi de învăţare autonomă pe baza autodisciplinei, colaborare în procesul învăţării, împărtăşirea achiziţiilor învăţării - organizarea propriei învăţări, evaluarea propriei munci, solicitarea de informaţii şi sprijin când este cazul

- motivaţia şi încrederea pentru a continua învăţarea pe parcursul întregii vieţi - dorinţa de a aplica achiziţiile de învăţare şi experienţele de viaţă - curiozitatea de a căuta oportunităţi pentru a învăţa şi a aplica ceea ce a fost învăţat într-o varietate de contexte de viaţă

- înţelegerea codurilor de comportament şi de bune maniere general acceptate în diferite societăţi şi medii - interacţiunea dintre

- abilitatea de a comunica constructiv în diferite medii pentru a manifesta toleranţă - exprimarea şi înţelegerea diferitelor

- colaborarea, asertivitatea - manifestarea interesului pentru comunicareaa

A învăţa să înveţi

Competenţe sociale şi civice

DEPRINDERI

7

6

COMPETENŢECHEIE

Iniţiativă şi antreprenoriat

Sensibilizare şi exprimare culturală

CUNOŞTINŢE

DEPRINDERI

ATITUDINI

identitatea culturală naţională şi cea europeană

puncte de vedere

interculturală - valorizarea diversităţii şi a respectului faţă de celălalt - deschiderea pentru depăşirea prejudecăţilor

- abilitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale

- abilitatea de a lucra individual şi în echipe - abilitatea de a aprecia şi identifica punctele tari şi punctele slabe

- iniţiativa, independenţa - motivaţia şi hotărârea de a realiza obiectivele propuse

- conştientizarea moştenirii culturale, locale, naţionale - cunoştinţe de bază referitoare la produse culturale majore

- aprecierea critică şi estetică a operelor de artă şi a spectacolului, precum şi a propriei exprimări printr-o varietate de mijloace - dezvoltarea abilităţilor creative

- atitudinea deschisă faţă de diversitatea exprimării culturale - creativitatea şi dorinţa pentru cultivarea capacităţii estetice prin expresie artistică şi prin participarea la viaţa culturală

Dezvoltarea competenţelor digitale trebuie să se integreze constructiv, firesc şi flexibil în demersul didactic, din cadrul disciplinei limba şi literatura română, de aşa manieră încât să se creeze premisele unei schimbări autentice, prin încurajarea inovaţiei în predare - învăţare - evaluare. Este nevoie de o gradare a nivelului de competenţă digitală, de la alfabetizarea digitală, până la localizarea, analiza şi sinteza informaţiilor obţinute dintr-o varietate de surse, utilizând diverse suporturi şi formate digitale. La disciplina limba şi literatura română, adaptarea, adăugarea, reformularea şi nuanţarea unora dintre competenţele prevăzute deja, cu scopul de a accentua aportul specific al competenţelor TIC, în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor vizate, vor conduce, implicit, la reconfigurarea procesului didactic, ale cărui graniţe trebuie să devină din ce în ce mai permisive în raport cu toate celelalte domenii ale cunoaşterii şi ale societăţii. Editarea şi tehnoredactarea textelor, selectarea, organizarea datelor, în vederea realizării de proiecte, identificarea surselor de informaţii specializate pentru documentare, organizarea modulară a unei lucrări (cărţi / referat / articol), învăţarea colaborativă, managementul cunoştinţelor/ informaţiilor personale, brainstormingul (electronic), conferinţele online, prezentările multimedia, e-portofoliul etc. determină, în ideea unui nou curriculum naţional, crearea/adaptarea de noi competenţe, în cadrul disciplinei limba şi literatura română, acestea definind ansamblul capacităţilor aflate la baza performanţelor şcolare, care pot fi sintetizate în „a şti", „a face" şi „a fi". Profesorii trebuie să conştientizeze numeroasele beneficii oferite de noile tehnologii în ceea ce priveşte: • proiectarea activităţilor didactice; • adaptarea / elaborarea de produse informatice specifice disciplinei limba şi literatura română; • diversificarea strategiilor didactice si integrarea acestora în desfăşurarea procesului de învăţământ; 7

• • •

dezvoltarea de relaţii interpersonale; evaluarea rezultatelor învăţării şi analiza evolutivă a elevilor; ameliorarea activităţii manageriale. Resursele care pot fi utilizate, în cadrul disciplinei, pentru optimizarea practicilor existente, dar şi pentru promovarea unor noi abordări, sunt: internetul, prezentări PowerPoint, cărţi electronice, dicţionare digitale, enciclopedii, lecţii şi softuri AEL, softuri specializate. Tema I. 2. Dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română, strategii TIC I.2.1. Oportunităţi, avantaje şi limite ale utilizării TIC pentru disciplina limba şi literatura română Calculatorul este foarte util atât elevului, cât şi profesorului, însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel, încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, şi nu să îl îngreuneze. Achiziţionarea de cunoştinţe şi formarea unor deprinderi, cu ajutorul calculatorului, îi vor permite elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflate într-o permanentă evoluţie. Utilizarea calculatorului are numeroase avantaje : - stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare socială rapidă; - consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică; - conştientizarea faptului ca noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea; - creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor; - întărirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare; - stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei; - introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă; - instalarea climatului de autodepăşire şi competitivitate; - mobilizarea funcţiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului ; - dezvoltarea culturii vizuale; - formarea deprinderilor practice utile ; - asigurarea unui feedback permanent; - facilităţi de prelucrare rapidă; - alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea diverselor aplicaţii ; - dezvoltarea gândirii, astfel încât, pornind de la o modalitate generală de rezolvare a unei probleme, elevul să îşi găsească singur răspunsul pentru o problemă concretă ; - pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educaţie permanentă (educaţia de-a lungul întregii vieţi); - formarea unei atitudini pozitivă a elevilor faţă de disciplina de învăţământ la care este utilizat calculatorul si faţă de valorile morale, culturale şi spirituale ale societăţii ; - crearea premiselor pentru integrarea elevilor cu deficienţe în societate şi în procesul educaţional. Un rol important îl are integrarea TIC în fiecare segment din desfăşurarea procesului, cu o pondere adecvată care să justifice coerenţa în aplicare, la nivelul predării, învăţării şi al evaluării. În activitatea didactică specifică limbii şi literaturii române, utilizarea TIC va fi un instrument care să răspundă aşteptărilor elevului, un element care va moderniza din perspectiva utilităţii şi a eficienţei, modalităţile de predare. Nu poate fi vorba despre o înlocuire a discursului didactic, ci doar de eficientizarea acestuia, prin utilizarea ponderată a TIC. 8

În activitatea de învăţare, ponderea TIC va trebui să crească, deoarece elevul mileniului III are o gândire digitală şi abilităţi tehnice care îi facilitează activitatea finalizată cu dezvoltarea orizontului cognitiv. Se va nuanţa conceptul de învăţare, prin cele trei segmente constitutive: învăţarea dirijată în cadrul şcolii, învăţarea individuală (acasă) şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, ca efect al competenţei-cheie a învăţa să înveţi. Ponderea utilizării TIC va spori de la o componentă la alta, astfel încât elevul să înţeleagă faptul că prezenţa profesorului este absolut necesară în primul segment al învăţării, conştientizând că, în procesul învăţării acasă, are loc un transfer de prerogative de la profesor la elev, în sensul asigurării independenţei acestuia din urmă în activitatea de învăţare. Efectul pe termen lung va fi vizibil în ultimul segment, acela al învăţării pe tot parcursul vieţii, după ieşirea elevului din sistem. Prin urmare, procesul de învăţare, în complexitatea sa, trebuie să asigure dezvoltarea iniţială a unui parteneriat profesor-elev, din care să derive învăţarea independentă, apoi învăţarea pe tot parcursul vieţii. În segmentul de evaluare, utilizarea TIC are un rol esenţial, deoarece dezvoltă cele trei componente: evaluare, coevaluare şi autoevaluare. Valorificarea abilităţilor tehnice ale elevilor poate fi un element favorizant în perceperea de către acesta a evaluării ca pe o activitate necesară, utilă şi plăcută. Este ştiut faptul că elevul nu agreează evaluarea, văzând-o ca pe o activitate ce poate avea şi un caracter punitiv. Prin valorificarea potenţialului oferit de TIC în evaluare, activitatea poate funcţiona ca una dorită şi aşteptată, mai ales dacă se dezvoltă componenta de autoevaluare. Elevul va putea beneficia de discreţia computerului în privinţa rezultatelor evaluării şi astfel, se va elibera de efectele pe care le are funcţia socială a notei în procesul de evaluare. De fapt, atitudinea de respingere de către elev a evaluării derivă tocmai din această funcţie socială a procesului, care, prin rezultat, îl poziţionează într-o ierarhie, nu întotdeauna în partea superioară a grupului evaluat. Dacă această poziţionare nu este percepută ca un moment absolut necesar pentru construirea etapei următoare de învăţare, atunci efectul depreciativ şi componenta punitivă vor defavoriza relaţia elev- evaluare. Utilizarea TIC în activitatea de predare-învăţare-evaluare la limba şi literatura română asigură poziţionarea elevului în ipostază activă în raport cu propria formare, dezvoltând un parteneriat real şi profitabil, cu efecte vizibile atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, asupra cunoaşterii. I.2.2. Competenţe necesare cadrului didactic pentru integrarea TIC în procesul didactic la disciplina limba şi literatura română În întâmpinarea nevoilor de dezvoltare instituţională a sistemelor de educaţie şi a şcolilor, UNESCO a elaborat un set de documente intitulate „Standarde de competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice" (SCCDTIC, 2008). În general, proiectul SCCD-TIC urmăreşte „să îmbunătăţească activitatea cadrelor didactice în toate aspectele sale, combinând competenţele TIC cu inovaţiile referitoare la pedagogie, curriculum şi organizare şcolară". Au fost enumerate o serie de competenţe-cheie, prin care cadrele didactice trebuie să fie capabile: • să opereze/prelucreze informaţia cu ajutorul tehnologiei; • să lucreze cu persoanele din anturaju l educaţional imed iat: elevi, colegi, parteneri educaţionali şcolari şi nonşcolari; • să opereze/lu creze în so cietate, la niveluri diferite de complexitate şi de exprimare: 9

local, regional, naţional, european, global/mondial. Dimensiunea pedagogică este cu mult mai complexă şi vizează dezvoltarea competenţelor pedagogice, în relaţie cu mediul în care se desfăşoară formarea: • abordare centrată pe cel care învaţă (utilizând platforme virtuale de învăţare); • promovarea învăţ ării în co laborare, în medii online (social e-learning, comunităţi virtuale de învăţare şi de practică etc);

1 0

• suport la distanţă, prin comunicare predominant scrisă; • evaluarea online (iniţială, continuă şi finală). Tot în această direcţie, Societatea Internaţională pentru Tehnologie în Educaţie (ISTE) oferă un set de standarde pentru cadrele didactice (NETS for teachers 2008) care să facă tranziţia la era digitală de învăţare, mai uşoară şi mai rapidă. Tehnologia este o componentă importantă a societăţii moderne, tocmai de aceea, şi profesorii trebuie să o includă în activităţile de predare – învăţare - evaluare. Educaţia trebuie să se schimbe în ritmul modernizării societăţii, deoarece generaţiile de elevi trebuie să dezvolte abilităţi şi competenţe care să îi conducă dincolo de zidurile clasei, într-o lume cu oportunităţi nelimitate. Standardele propuse de Societatea Internaţională pentru Tehnologie în Educaţie (http ://www.iste.org/Conte nt/Navigatio nMenu/NETS/Fo rTeacher s/20 08Standards/NETSfo r_T each ers_2008.htm) vizează conceptele, cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile de aplicare a tehnologiilor în mediile educaţionale. Profesorul trebuie să fie capabil: 1. să faciliteze creativitatea şi să motiveze învăţarea elevilor Profesorii îşi utilizează atât cunoştinţele de specialitate, cât şi abilităţile tehnologice pentru a facilita experienţe care să sporească capacitatea de învăţare, dar şi creativitatea şi inovaţia elevilor, atât în mediul real cât şi în cel virtual. Profesorii trebuie: a) să promoveze, să susţină şi să modeleze inventivitatea şi gândirea critică a elevilor; b) să-i antreneze pe elevi în exp lorarea unor situaţii cotidiene şi în rezo lvarea unor probleme autentice, utilizând resurse şi instrumente digitale; c) să susţină gândirea reflexivă a elevilor, folosind instrumente colaborative pentru a identifica şi clarifica gândirea, î nţelegerea şi planificarea conceptuală a elevilor, precum şi procesele creative ale acestora; d) să modeleze construirea unor cunoştinţe colaborative prin implicarea proprie în procesul de învăţare alături de elevi, colegi sau alte persoane, atât frontal, cât şi în mediul virtual. 2.

să realizeze şi să dezvolte experienţe de învăţare şi de evaluare corespunzătoare erei digitale Profesorii realizează, dezvoltă şi evaluează experienţe autentice de învăţare, încorporând instrumente şi resurse contemporane pentru a maximiza învăţarea de conţinuturi în context şi pentru a dezvolta cunoştinţele, aptitudinile şi atitudinile identificate în noile standarde. Profesorii trebuie: a) să realizeze sau să adapteze experienţe de învăţare relevante care încorporează instrumente şi resurse digitale, pentru a promova capacitatea de învăţare şi creativitatea elevilor; b) să dezvolte medii de învăţare îmbogăţite tehnologic, care să permită tuturor elevilor săşi urmărească interesele individuale, să devină participanţi activi în stabilirea propriilor obiective educaţionale, să gestioneze propriul proces de învăţare şi să-şi evalueze propriul progres; c) să personalizeze activităţile de învăţare, pentru ca acestea să se adreseze elevilor cu d iverse 10 1 10

stilu ri de învăţare, strategi i sau ab ilităţi, folo sind instrumente şi resurse digitale; d) să ofere elevilor evaluări multiple şi variate, formative şi sumative, aliniate standardelor de conţinut şi tehnologice şi să folosească datele rezultate în procesul de învăţare şi predare.

11 1 11

3. să modeleze munca şi învăţarea în era digitală Profesorii dau dovadă de cunoştinţe, aptitudini şi procese de muncă reprezentative pentru un profesionist inovator într-o societate globală şi digitală. În acest sens, ei trebuie: a) să demonstreze fluenţă în cunoştinţele legate de sistemele tehnologice şi să poată opera transferul de cunoştinţe actuale la noi tehnologii şi situaţii; b) să co laboreze cu elevii, colegii, părinţii şi membrii comunităţii locale, utilizând instrumente şi resurse digitale, pentru a sprijini succesul şi capacitatea de inovare a elevilor; c) să comunice efectiv informaţii şi idei relevante elevilor, părinţilor şi colegilor, folosind o varietate de mijloace şi formate mass-media aparţinând erei digitale; d) să modeleze şi să faciliteze utilizarea efectivă a instrumentelor digitale actuale şi emergente pentru a localiza, analiza, evalua, şi utiliza resurse informaţionale pentru a sprijini cercetarea şi învăţarea. 4. să promoveze şi să modeleze responsabili tatea şi simţul civic digital Profesorii înţeleg problemele locale şi globale ale societăţii într-un spaţiu cultural digital în expansiune, şi manifestă un comportament legal şi etic în practicile lor profesionale. În acest sens, ei trebuie: a) să promoveze, să ofere modele şi să predea utilizarea în siguranţă, legală şi etică a informaţiilor digitale şi a tehnologiei, inclusiv respectarea dreptului de autor, de proprietate intelectuală, precum şi documentarea corespunzătoare a surselor citate; b) să răspundă nevoilor diverse ale tuturor elevilor prin utilizarea de strategii centrate pe elev şi să asigure accesul echitabil la instrumente şi la resurse digitale adecvate; c) să p romoveze şi să modeleze un cod de conduită digitală şi interacţiuni sociale responsabile, legate de utilizarea tehnologiei şi a informaţiilor; d) să dezvolte şi să modeleze înţelegerea culturală şi conştientizarea globală, prin angajarea î n interacţiuni cu ele vii, stud enţii, şi co legii d in alt e zo ne cultu rale, u tilizând instrumente de colaborare şi comunicare aparţinând erei digitale. 5. să se angajeze în dezvoltarea profesională şi a abilităţilor de conducere Profesorii îşi îmbunătăţesc continuu practica profesională, îşi modelează învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dau dovadă de abilităţi de conducere în şcoală şi în rândul comunităţii lor profesionale, prin promovarea şi demonstrarea utilizării efective a instrumentelor şi resurselor digitale. Ei trebuie: a) să participe în cadrul comunităţilor locale şi globale de învăţare, pentru a explora aplicaţii creative ale tehnologiei în vederea îmbunătăţirii procesulului de învăţare; b) să dea dovadă de abilităţi de conducere, prin demonstrarea unei viziuni de infuzie tehnologică, prin participarea la luarea deciziilor comune şi la construirea comunităţii, şi prin dezvoltarea abilităţilor de conducere şi a abilităţilor tehnologice ale altora; c) să analizeze şi să evalueze, în mod regulat, ultimele descoperiri/ inovaţii tehnologice, precum şi practicile profesionale curente, pentru a utiliza eficient instrumentele şi resursele digitale existente şi emergente în sprijinul învăţării elevilor; 12 12

şcoală locală.

d) să contribuie la eficienţa, vitalitatea, şi autoreînnoirea profesiei didactice, a activităţii în şi în comunitatea

13 1 13

EXTINDERI Formulaţi răspunsurile pe foi pe care le veţi ataşa la cursul tipărit. TEME DE REFLECŢIE 1. Reflectaţi asupra argumentelor enunţate în favoarea acestui modul. Care dintre acestea vi se par cele mai adecvate situaţiei dumneavoastră? Motivaţi răspunsul. 2. Realizaţi o listă de 2-4 oportunităţi pentru cadrul didactic care utilizează TIC la limba şi literatura român, precum şi o listă cu limite şi riscuri ale utilizării TIC la limba şi literatura română. Argumentaţi-vă alegerea. 3. Într-o situaţie educativă complexă, la oră sau în afara ei, când elevii cer lămuriri şi pun întrebări deschise, cine consideraţi că se descurcă mai bine: a. învăţătorul / profesorul care nu ştie să utilizeze TIC; b. calculatorul; c. învăţătorul / profesorul care are acces la un calculator şi ştie să îl utilizeze? Argumentaţi răspunsul. 4. Argumentaţi necesitatea accesului la calculator şi a deţinerii competenţelor TIC pentru pregătirea profesională a unui cadru didactic. Apelaţi la exemple/situaţii concrete. 5. Dacă aţi fi managerul şcolii, consideraţi necesar ca în lista de priorităţi să intre şi formările în domeniul TIC, pentru a forma profesori de calitate? Argumentaţi. 6. În urma lecturii capitolului dat, inventariaţi resursele TIC disponibile şi produsele care se pot realiza cu elevii la clasă. 7. Notaţi trei exemple de activităţi extracurriculare pe care le puteţi desfăşura cu elevii. 8. Explicaţi modul în care vă poate ajuta TIC, atât pe dvs. cât şi pe elevi, în acest demers. APLICA II 1.Identificaţi competenţele-cheie europene vizate prin studiul disciplinei limba şi literatura română. Stabiliţi cu ceilalţi colegi care sunt avantajele şi dezavantajele ce apar ca urmare a utilizării tehnologiei informaţiei în studiul acestei discipline. 2.Numiţi 3 competenţe-cheie pe care doriţi să le dezvoltaţi elevilor, folosind TIC în studiul disciplinei limba şi literatura română. 3.Precizaţi când şi în ce scop utilizaţi calculatorul, Internetul şi alte instrumente TIC în studiul disciplinei limba şi literatura română: a. în pregătirea orei de curs; b. în timpul orei de curs; c. în activităţile extraşcolare; d. în alte situaţii legate de activitatea didactică. 4.Descrieţi succint care este impactul social, economic, etic şi moral al utilizării tehnologiei informaţiei asupra elevilor dumneavoastră. 14 1 14

5.Enunţaţi un punct tare şi un punct slab în cadrul activităţilor de proiect care au fost / care pot fi realizate cu elevii pe parcursul semestrului (de exemplu: site-ul şcolii, revista şcolii/ a clasei). Oferiţi explicaţii asupra acestei stări de fapt. 6.Răsfoiţi un manual de limba şi literatura română şi observaţi, la o anumită unitate de învăţare, care sunt sarcinile de lucru pe care le puteţi rezolva folosind TIC. TEME PENTRU PORTOFOLIUL INDIVIDUAL 1. Aţi descoperit că un elev al dumneavoastră are un hobby. Realizaţi un proiect în care să precizaţi:  ce faceţi pentru a contribui la dezvoltarea pasiunii lui;  cum reuşiţi să împletiţi noţiunile predate cu această pasiune a elevului;  sub ce formă se concretizează activitatea desfăşurată. 2. Realizaţi un proiect cu o temă la alegere (de exemplu, revista şcolii), care să faciliteze dobândirea unor competenţe-cheie cu ajutorul instrumentelor TIC la disciplina limba şi literatura română. Ataşaţi produsul acestei activităţi. 3. Realizaţi un CD tematic, cu 4 lecţiile interactive de predare, consolidare, recapitulare şi de formarea unor deprinderi care au fost folosite / care pot fi folosite în predarea disciplinei. 4. Realizaţi un CD tematic, în care să integraţi şi prezentări PowerPoint, de exemplu: „Monografia localităţii noastre”. 5. Pregătiţi (la alegere) o lecţie interactivă pe calculator folosind aplicaţia PowerPoint, care: a. să exemplifice competenţele cadrului didactic la disciplina limba şi literatura română; b. să fie folosită ca extindere a studiului şcolar. 6. Realizaţi (la alegere) o prezentare PowerPoint: a. care să evidenţieze avantajele şi dezavantajele utilizării TIC la disciplina limba şi literatura română; b. cu profil multidisciplinar /interdisciplinar/ transdisciplinar. 7. Elaboraţi (la alegere) un proiect cu tema : a. „Eminescu-poet universal”; b. „I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută”. Ataşaţi adresa la care poate fi vizitat site-ul proiectului. 8. Realizaţi un OPIS cu toate sarcinile pe care le consideraţi a fi util rezolvate, cu ajutorul instrumentelor şi resurselor TIC la disciplina limba şi literatura română.

15 15

MODULUL II - UTILIZAREA TIC ÎN PROCESUL DE PREDAREÎNVĂŢARE-EVALUARE LA DISCIPLINA LIMBA I LITERATURA ROMÂNĂ Tema II.1. Instrumente şi resurse TIC care favorizează dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română. Utilizarea TIC în activitatea didactică la disciplina limba şi literatura română le permite elevilor:  să dobândească deprinderea de a întreţine un dialog interactiv, calculatorul devenind un partener de lucru;  să înveţe cum să beneficieze de accesul la informaţii, prezentate în moduri diferite de vizualizare;  să resimtă sprijinul oferit de multiplele reprezentări statice şi dinamice în exersarea competenţelor şi în aprofundarea înţelegerii şi reţinerii cunoştinţelor noi;  să-şi dezvolte capacitatea de învăţare interactivă şi să fie încurajaţi să lucreze în ritmul şi în stilul propriu;  să îmbine în mod echilibrat activităţile de învăţare individuală cu cele de învăţare colaborativă;  să recunoască avantajele lecţiilor interactive;  să recunoască şansele oferite de feedback-ul secvenţial şi operativ în validarea imediată a răspunsurilor şi în autoreglare, în stimularea autoinstruirii, a autonomiei în învăţare, condiţie esenţială, în perspectivă, pentru a putea face faţă cerinţelor învăţării continue. Produsele software (softuri educaţionale sau didactice) sunt instrumente interactive ce vin în sprijinul activităţii instructiv-educative. Acestea trebuie să reprezinte o provocare din punct de vedere cognitiv, să fie atractive, să motiveze elevii, care pot astfel deveni participanţi activi la propriul proces de învăţare. În esenţă, softurile educaţionale sunt programe sau lecţii în format electronic, elaborate în funcţie de de coordonatele pedagogice propuse (obiective, conţinut specific, caracteristici ale elevilor, metode, feedback secvenţial şi evaluări formative), care le permit elevilor: să acceseze diverse surse informaţionale; să proceseze informaţii; să construiască pe aceste baze cunoştinţe noi; să dobândească competenţe/capacităţi prin demonstraţii, exemple, explicaţii, exersări, simulări etc. Softurile pot fi clasificate după funcţia pedagogică îndeplinită şi prin raportarea la funcţiile (sarcinile) asumate, în : softurile tematice destinate dobândirii de cunoştinţe. Învăţarea devine posibilă în cadrul interacţiunii program calculator – elev, acesta urmând un traseu impus sau sugerat, integral sau parţial sub controlul calculatorului; softurile de exersare (Drill - and - Practice), utilizate în vederea însuşirii unor date, proceduri, tehnici, în formarea unor deprinderi specifice, cu avantajul lucrului în ritm propriu şi validarea imediată a răspunsului dat; softurile de investigaţie, utilizate în locul prezentării unor informaţii deja structurate, lasă posibilitatea celui care învaţă ca, potrivit unei interacţiuni adaptive, să-şi aleagă traseul pe care îl va

urma, în vederea însuşirii noilor cunoştinţe, potrivit stilului şi ritmului personal de învăţare; softurile de sinteză (recapitulative);

softurile de simulare ce permit reprezentarea controlată a unui fenomen, proces sau sistem real, prin intermediul unui model cu comportament analog, oferind astfel posibilitatea modificării unor parametri şi observării comportamentului sistemului; softurile pentru testarea cunoştinţelor, foarte variate, întrucât specificitatea lor depinde de mai mulţi factori: momentul testării, scopul testării, tipologia interacţiunii, feedback imediat sau nu. Astfel de teste sunt aplicate fie independent, fie integrate într-un mediu de instruire complex; softurile concepute sub formă de jocuri didactice, utilizate în cadrul unui proces de rezolvare de probleme ce presupune aplicarea inteligentă a unui set de reguli, sau în vederea amplificării posibilităţilor de explorare euristică a realităţii, creşterii motivaţiei, a nivelului de efort, a încurajării lucrului în echipă etc. Internetul, definit ca reţea universală de calculatoare sau interconectare de reţele (interconexion of networks), este resursă - sursă de informaţii şi de învăţare dirijată şi, în acelaşi timp, un excepţional suport în activităţile de predare şi învăţare prin: - acces la informaţii din toate domeniile de cunoaştere şi activitate; posibilităţi uriaşe de documentare; - actualizarea informaţiilor în timp real; - manifestarea imaginaţiei, a creativităţii, a anticipării rezolutive, a exersării competenţelor comunicative ori a celor de procesare a informaţiei. Prezentăm, spre ilustrare, câteva exemple de aplicaţii online care pot contribui la formarea / dezvoltarea / consolidarea competenţelor specifice la disciplina limba şi literatura română: Platforma eTwinning http://www .etwinning.net oferă cadrelor didactice şi elevilor instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul de învăţare; promovează colaborarea şi relaţionarea între şcolile europene prin intermediul tehnologiei informaţiilor şi a comunicaţiilor (TIC); contribuie la optimizarea procesului de predare – învăţare - evaluare prin valorificarea valenţelor formative ale proiectelor. Calitatea activităţilor depuse de cadrele didactice în cadrul proiectelor eTwinning este recunoscută prin Certificatul Naţional de Calitate, care joacă rolul unei aprecieri publice a eforturilor depuse, pentru promovarea calităţii şi deschiderii în activităţile de colaborare europeană. Începând cu septembrie 2011, se recompensează şi efortul depus de elevi în desfăşurarea proiectelor printr-un Certificat Naţional de Calitate p entru elevi. În cazul în care cel puţin doi parteneri primesc Certificate Naţionale de Calitate pentru acelaşi proiect, aceştia vor primi automat şi Certificatul European de Calitate, reprezintând o condiţie prealabilă pentru a participa la Premiile europene. Varianta europeană a certificatului se acordă doar o dată pe an (în luna septembrie).

Google Docs http://www .google.com/goo gleds/hpp/hpp_ro_ro.html reprezintă un instrument online pentru crearea, în colaborare, de documente, foi de calcul, prezentări, chestionare; permite formatarea, încărcarea de imagini, comentarii, tabele, formule; colaboratorii pot fi invitaţi să participe la activitate prin e-mail; documentele realizate sunt stocate online şi pot fi accesate de oriunde există acces la Internet. Ele pot fi postate pe blog sau publicate ca pagină web. Wikispaces http://www .wikispaces.com/ reprezintă o aplicaţie care permite crearea unui site web al cărui conţinut este creat, în colaborare, de către utilizatori, păstrând versiunile succesive; are o interfaţă simplă, conţine forum, inserare de fişiere, linkuri, imagini, statistici şi un număr nelimitat de pagini. Alternative: pbwiki, Wetpaint

Wallwisher http://www .wallwisher.com/ permite crearea unui „avizier” virtual pe care pot fi postate scurte mesaje conţinând text, imagini şi legături; poate fi folosit pentru brainstorming, pentru a posta adrese de Internet utile, cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o temă dată; colaboratorii pot fi invitaţi prin e-mail sau cu ajutorul URL-ului. Glogster http://www .glogster.com/ reprezintă o aplicaţie simplă pentru crearea de postere interactive; combină imagini, video, muzică, fotografii,

16 1 16

linkuri pentru a crea pagini multimedia; poate fi încorporat în orice pagină web.

17 1 17

Skype http://www .skype.com/intl/en/ho me este un instrument gratuit de colaborare şi comunicare, care permite utilizatorilor să efectueze convorbiri telefonice prin Internet; oferă o serie de facilităţi: mesaje text, convorbiri, videoconferinţe, transmitere de fişiere şi vizualizarea desktopului partenerului.

Google Groups http ://group s.goo gle.c om/goo glegroups/o verview.html este un serviciu gratuit oferit de Google pentru a crea grupuri de discuţii publice sau private bazate pe interese comune; permite crearea de profiluri ale utilizatorilor, de mesaje şi fişe de discuţie, postarea de fişiere; mesajele pot fi primite automat şi prin e-mail. Alternative: Yahoo Groups Picasa http://p icasa.google.com/ aplicaţie gratuită oferită de Google pentru organizarea, stocarea şi editarea de fotografii; oferă numeroase instrumente de editare, precum şi posibilitatea de a crea prezentări, colaje, publicare de albume pe Internet, pregătirea fotografiilor pentru utilizare externă (tipărire, email); necesită download şi instalare. Alternative: Flickr

Fotobabble http://www .fo tobabble.com/ permite adăugarea unui comentariu sau a unei naraţiuni la o imagine sau fotografie; se încarcă imaginea şi apoi se înregistrează naraţiunea folosind un microfon; rezultatul poate fi înglobat în bloguri sau pagini web.

Potatoes http://hotpot.uvic.ca/

cu de

cuprinde şase aplicaţii gratuite pentru crearea de teste interactive: cu răspuns multiplu, răspuns scurt, cuvinte încrucişate, formare perechi, ordonare şi completare de fraze; necesită download şi instalare.

Bubble.us https://bubbl.us/beta/ aplicaţie simplă pentru crearea de hărţi conceptuale colaborative online; hărţile pot fi stocate sau exportate ca imagini sau html, pentru a fi publicate pe blog sau în pagină web, pot fi printate sau trimise prin e-mail. Alternative: Mindmeister Categoria: Prezentări

Prezi http://prezi.co m/ aplicaţie pentru crearea de prezentări non-lineare, cu posibilităţi ca: zoom, itinerar al prezentării, inserare de legături, imagini, videoclipuri, texte, fişiere pdf, desene (un pas înainte faţă de „era PowerPoint”).

Teachertube http://www .teachertub e.co m găzduire de videoclipuri create de profesori în scopuri educaţionale. Poate fi şi o sursă de materiale utile.

18 1 18

Platforma iTeach http://www .iteach.ro integrarea cadrelor didactice într-o reţea naţională dedicată dezvoltării socioprofesionale oferind oportunităţi pentru dezvoltare profesională, prin publicarea de materiale şi participarea la grupuri de discuţii, precum şi prin participarea la cursuri online de formare continuă.

Platforma AeL - Advanced eLearning este o platformă integrată completă de instruire asistată de calculator, dezvoltată de SIVECO România. Aceasta oferă suport pentru: predare şi învăţare; testare şi evaluare; administrarea conţinutului; monitorizarea procesului de învăţământ. AeL Educational este structurat pe patru categorii de elemente componente: biblioteca virtuală, clasa virtuală, administrare şi testare. În plus, conţine un dicţionar integrat cu toate celelalte module. Utilizarea lecţiilor AeL în activitatea didactică la disciplina limba şi literatura română permite: accentuarea laturii pragmatice a aplicării curriculumului: profesorul face legătura directă şi evidentă între ce se învaţă şi de ce se învaţă; integrarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul didactic, fapt ce poate contribui la creşterea calităţii învăţării şi la reducerea timpului de învăţare; îmbinarea eficientă a metodelor de învăţare programată - algoritmizarea, modelarea şi simularea - cu cele euristice, asigurându-se astfel formarea unui stil de muncă participativ, prospectiv şi creativ;

devin

autoinstruirea şi învăţarea angajată; profesorii

ghizi, consilieri, chiar componenţi ai unor echipe create cu scopul investigării unei situaţii. În acelaşi timp, lecţiile AeL îşi propun promovarea unei noi abordări în predarea – învăţarea - evaluarea la disciplina limba şi literatura română asigurând elevilor condiţii pentru descoperirea şi valorificarea propriilor disponibilităţi intelectuale, afective şi motrice. Platforma INSAM - este un sistem informatic performant de evaluare/ autoevaluare accesibil cadrelor didactice şi elevilor din învăţământul preuniversitar; - cuprinde 150.000 de itemi de evaluare şi teste de evaluare predefinite pentru disciplina limba şi literatura română. Obiectivul general îl constituie dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme digitale de îmbunătăţire a proceselor evaluative şi de autopoziţionare/ autoevaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar liceal. http://www.moodle.ro/ Moodle este cea mai populară platformă de administrare a învăţării la nivel mondial folosită în zeci de mii de şcoli din lume. Moodle este un LMS (Learning Management System – EN, Sistem de Administrare a Învăţării) Open Source.

http://rationale.austhink.com

Rationale este un instrument software care îi ajută pe elevi să structureze în mod logic un eseu complex. Centrul de greutate al software-ului Rationale este operarea cu hărţile argumentative bazate pe organizatori grafici. Acest tip de operaţii determină o creştere considerabilă a capacităţii de gândire critică a elevilor. Totodată, Rationale ajută foarte mult la activarea abilităţilor de gândire de ordin superior, care sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea 20 2 20

procesului de învăţare. El este eficient pentru crearea

21 21

de eseuri argumentative, materiale de opinie şi analiză de text, întrucât ghidează elevii să analizeze şi să gândească critic, îi ajută să se pregătească pentru o dezbatere. Rationale ajută cadrele didactice să capteze atenţia la clasă prin furnizarea unei hărţi orientative în discuţii, exerciţii de gândire critică şi de şabloane eseu pentru a stimula realizarea de către elevi a unui proces de învăţare mai eficient, plăcut şi atractiv. http://www.lumo sity.com/courses Aplicaţiile interactive online, disponibile la această pagină, oferă posibilitatea de a configura un plan de instruire personalizat pentru îmbunătăţirea abilităţilor de gândire critică şi de rezolvare a problemelor. Aplicaţiile interactive sunt specializate pe diferite tematici şi conduc la efecte precum: creşterea capacităţii de concentrare, a flexibilităţii, consolidarea memoriei, atenţiei şi creativităţii, creşterea IQ-ului (coeficientului de inteligenţă), creşterea vitezei de reacţie etc. Ele oferă oportunităţi de antrenament complet al creierului pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi performanţelor acestuia. http://curiosityintheclassroom.com În cadrul acestui web site, Discovery Educaţional şi Intel şi-au unit forţele pentru a stimula creativitatea elevilor şi a cadrelor didactice în procesul de predare – învăţare evaluare. Acest website aduce profesorii, elevii şi familiile acestora într-o călătorie prin cele mai mari întrebări ale vieţii. Tematica abordată poate fi integrată ca subiect de dezbatere la lectiile de limba şi literatura română. www.e-aptitudini.ro Portal gratuit unde furnizorii de educaţie în domeniul IT&C şi toţi cei interesaţi de formarea şi dezvoltarea e-aptitudinilor pot posta cursuri gratuite şi invitaţii de participare la activităţi specifice. Se pot descărca gratuit fişiere conţinând cursuri care dezvoltă competenţele digitale ce pot fi utilizate în cadrul orelor destinate disciplinei limba şi literatura română. http://www.disco veryeducation.com Sprijină cadrele didactice în optimizarea rezultatelor elevilor, aducând lumea reportajelor Discovery în sălile de clasă, pentru a trezi şi amplifica curiozitatea naturală a elevilor. Cuprinde secţiuni adresate cadrelor didactice şi elevilor pe categorii de vârstă şi discipline de studiu. Pentru secţiunea disciplinei limba şi literatura română sunt propuse planuri de lecţie, modele de bună practică, liste de întrebări, link-uri către alte web site-uri educaţionale etc.

http://www.disco verystudentadventures.com Prin călătorii în scop didactic intermediate de Discovery Student Adventure, mintea elevilor se va orienta şi deschide către noi culturi şi civilizaţii, locuri şi oameni. Elevii, îndrumaţi la fiecare pas de către profesor, îşi vor face noi prieteni, vor descoperi şi conştientiza noi pasiuni şi vor învăţa respectul pentru diversitate. În urma participării la astfel de excursii tematice se pot realiza dezbateri şi scrie eseuri pe teme specifice disciplinei limba şi literatura română. Este evident că punerea în valoare a potenţialului formativ al acestor resurse, suporturi şi moduri noi de învăţare/instruire devine realitate numai atunci când educabilii şi personalul didactic au acces deplin la utilizarea TIC în şcoală şi în afara acesteia.

Tema II.2. Posibilităţi de integrare TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina limba şi literatura română Integrarea TIC în procesul de predare – învăţare - evaluare la disciplina limba şi literatura română este atât necesară, cât şi posibilă. Prin integrarea noilor tehnologii, elevii nu mai sunt receptori pasivi de informaţie, ci devin activi prin descoperirea de cunoştinţe pe tot parcursul lecţiei. Strategiile interactive se bazează pe cooperarea elevilor în timpul lecţiei, astfel încât învăţarea să fie rezultatul interacţiunii dintre aceştia, pe de o parte, dintre aceştia şi cadrul didactic, pe de altă parte. Valorificarea resurselor software în activitatea didactică la disciplina limba şi literatura română contribuie la optimizarea unor metode şi tehnici de instruire precum: brainstormingul; învăţarea prin descoperire; problematizarea; investigaţia; mozaicul; simularea; controversa creativă; proiectul; activităţile bazate pe proiecte; portofoliul. Prezentăm, spre ilustrare, în tabelul ale acestora. METODA

de mai jos, câteva puncte tari şi puncte slabe

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Brainstorming

Învăţarea se realizează în mod activ. Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării amânate. Dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă. Oferă soluţii sau răspunsuri la problemă, la subiecte. Creează o emulaţie la nivelul grupului care, la rândul sau,

Nu toate conţinuturile instruirii pot fi abordate prin utilizarea acestei metode. Poate avea caracter inhibitor pentru subiecţii introvertiţi şi pentru cei care poseda o fluenţă verbală mai redusa. Poate deveni limitativă pentru elevii din ciclurile mai mici, deoarece aceştia nu posedă multiple

METODA

PUNCTE TARI stimulează creativitatea membrilor. Amplifică motivaţia membrilor pentru activitatea de instruire, deoarece aceştia conştientizează faptul ca îşi pot aduce o contribuţie în abordarea unei anumite teme. Dezvoltă capacitatea de ascultare, vorbire, cooperare, gândire creativă si rezolvare de probleme. Întăreşte coeziunea grupurilor, ameliorează comunicarea şi dezvoltă capacitatea de a facilita achiziţionarea cunoştinţelor de către Mozaicul colegi. Anihilează tendinţa de instruire a unor ierarhii în grupuri, întrucât elevii cu abilităţi deosebite învaţă de la ceilalţi în aceeaşi măsură în care ei îşi ajută colegii să înţeleagă şi să-şi însuşească o subtemă. Solicită gândirea creatoare a elevului, punându-i la încercare voinţa. Elevii sunt abilitaţi nu numai să rezolve situaţiile - problemă identificate sau create de profesor, ci şi să identifice sau să creeze ei înşişi anumite situaţii - problema Problematizarea care reprezintă un progres remarcabil în evoluţia şi în dezvoltarea lor cognitivă. Elevii îşi dezvoltă capacităţile de analiză şi de sinteză, de generalizare şi abstractizare, se deprind să utilizeze demersuri de tip algoritmic şi euristic. Învăţarea prin cooperare îi încurajează pe elevi să-şi exprime opiniile. Atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni Turul galeriei între aceştia. Urmăreşte evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupul de elevi. Elevii sunt încurajaţi să-şi exprime

PUNCTE SLABE experienţe de învăţare şi nici nu au o disponibilitate mărită pentru comunicare.

Necesită foarte mult timp. Unii elevi pot fi inhibaţi responsabilitatea predării. Dificil de controlat.

de

Întrebările individuale sau frontale care se adresează gândirii, raţionamentului, nasc situaţii conflictuale.

Posibile opoziţii de scopuri şi obişnuinţe ale membrilor grupului. Dificultăţi de coordonare. Unii elevi pot domina grupul.

23

2 24

METODA

Jocul de rol

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE opiniile referitoare la soluţionarea unor probleme. Dezvoltă capacitatea de evaluare a Nu toţi elevii se implică. atitudinilor partenerilor şi Pot apărea dificultăţi în încurajează adoptarea unui dramatizare. comportament adecvat: Cultivă sensibilitatea faţă de oameni şi de probleme. Contribuie la rezolvarea pozitivă a situaţiilor problema. Dezvoltă spiritul de echipă. Stimulează dialogul.

Tehnologiile e-Learning permit modernizarea metodelor educaţionale orientate spre elev prin crearea de cunoştinţe şi difuzarea acestora cu ajutorul instrumentelor didactice moderne, creare de produse software ca modele de conţinut educaţional digital, realizarea şi utilizarea de platforme ca soluţii pentru mediul educaţional şi cercetarea ştiinţifică.  Modalităţi de optimizare a unor metode de instruire prin folosirea TIC Metoda proiectului în procesul de predare – învăţare - evaluare a disciplinei limba şi literatura română. Metoda proiectului, poate mai mult decât oricare dintre metodele de predare activparticipative, oferă un cadru generos pentru formarea diferenţiată a elevului. Pentru a folosi în mod eficient metoda proiectului şi a integra tot ce poate oferi calculatorul, sunt foarte importanţi paşii pe care îi face profesorul pentru planificarea şi proiectarea unităţii de învăţare. Temele proiectelor stabilite cu elevii la începutul unităţii de învăţare, vor fi monitorizate pe tot parcursul unităţii de învăţare, iar produsul de grup sau individual este prezentat la sfârşitul unităţii de învăţare. În timp ce lucrează la proiecte, elevii îşi dezvoltă abilităţi reale, corespunzătoare secolului XXI – multe dintre acestea fiind solicitate de angajatorii din zilele noastre – cum ar fi, capacitatea de: a lucra bine cu ceilalţi, de a lua decizii bine gândite, de a avea iniţiativă, de a rezolva probleme complexe, de autodirecţionare, de a comunica eficient, de a-şi împărtăşi experienţa şi bunele practici. În acest fel, se construieşte profilul unui absolvent autonom în decizii, interesat în cariera sa socioprofesională. Opţiunile cu privire la tipul proiectului şi la modul de realizare sunt diverse, aici intervenind creativitatea, dăruirea şi pasiunea profesorului. Exemplificăm, în continuare, metode şi mijloace care utilizează TIC în procesul de predare – învăţare - evaluare la disciplina limba şi literatura română.

Exemplul 1 Lecţiile AeL oferă o metodă alternativă de evaluare, astfel: 1. Realizarea unui portofoliu online prin intermediul căruia elevii vor fi capabili (de exemplu, la clasa a IX-a, ca evaluare alternativă la temă aleasă): - să identifice structurile argumentative în texte, pe o anumită temă, căutate într-o listă de site-uri, dată de profesor; - să susţină un punct de vedere în urma vizionării unui film postat pe Youtube, cu privire la o temă dată; - să compare limbajul cinematografic cu acela al textului scris şi să le analizeze apelând la concepte specifice, în urma vizionării unui fragment de film – ecranizare a unei opere literare studiate la o anumită temă; - să realizeze un poster interactiv în care să ilustreze înţelegerea globală a sensului unui text literar studiat. 2. Profesorul va realiza, folosind Wikispaces un site web al clasei pe care să fie postate portofoliile şi va posta pe site criteriile de evaluare a portofoliilor. 3. Elevii vor posta portofoliile pe site. 4. Profesorul va posta pe site aprecieri şi recomandări legate de portofoliile realizate de elevi. Exemplul 2 In cadrul unei lecţii AeL, aplicarea metodei învăţarea prin descoperire în analiza unei opere literare se poate realiza printr-un set de întrebări asociate cu vizionarea unor secvenţe din ecranizarea cărţii, ca în următorul exemplu. Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici este analizată prin intermediul secvenţelor selectate din filmul cu acelaşi titlu, din 1955, în regia lui Victor Iliu, cu Geo Barton şi Constantin Codrescu în rolurile lui Lică şi Ghiţă. De aceea, lecţia poate fi utilizată atât la clasa a X-a sau a XI-a, când se studiază nuvela, respectiv realismul, dar şi la clasa a IX-a, domeniul Literatură, modulul C. Literatură şi alte arte, unde se discută unele noţiuni de artă cinematografică precum: scenariu, regie, imagine, coloană sonoră, interpretare actoricească. Lecţia este structurată în 9 etape / activităţi de învăţare. Activitatea de învăţare 1. Puncte de reper include afirmaţii generale şi critice cu privire la proza lui Ioan Slavici, care pot fi alese ca ipoteze ale investigaţiei personale despre opera literară studiată, ca de exemplu „Moara cu noroc e o nuvelă solidă cu subiect de roman”. (G. Călinescu) Activitatea de învăţare 2. Personajul Ghiţă este titlul primei etape a lecţiei, ce va fi dirijată prin întrebări despre secvenţa redată din film, şi care evidenţiază o secvenţă narativă esenţială, incipitul nuvelei. Secvenţa conţine schimbul de replici dintre Ghiţă şi soacra sa, din debutul filmului. 1. Care este meseria lui Ghiţă? 2. Ce motive de nemulţumire are bărbatul, în legătură cu viaţa sa de până atunci? 25 25

3. Explicaţi sensul cuvântului „sărăcie”, în accepţia soacrei. 4. Urmăriţi schimbul de replici dintre ginere şi soacră; remarcaţi tonul răstit al bătrânei în prima replică şi schimbarea intonaţiei în replicile următoare. Ce puteţi deduce de aici despre relaţia dintre cei doi? 5. Tema discuţiei este „liniştea colibei”; explicaţi ce înţelege soacra prin această sintagmă. 6. Enumeraţi trăsăturile de caracter ale lui Ghiţă, care se pot deduce din această secvenţă. Activitateadeînvăţare3 . „Liniştea colibei” este o etapă a lecţiei care valorifică în principal conceptele specifice artei cinematografice, pentru a clarifica indirect o sintagmă din textul narativ. Secvenţa dezvoltă un scurt pasaj narativ din nuvelă. Extinderea acestuia are rolul de a arăta spectatorului ce înţelege Ghiţă prin „liniştea colibei”. Cu excepţia debutului, când se foloseşte planul apropiat, secvenţa este compusă dintr-o alternanţă de prim-planuri care au rolul de a ajuta la înţelegerea stării sufleteşti a personajelor. Ritmul lent al muzicii subliniază şi el clipele de calm şi înţelegere prin care trece familia. 1. Urmăriţi mimica Anei când intră în cameră şi se aşază la masa unde Ghiţă se pregăteşte să numere banii. 2. Urmăriţi şi schimbul de priviri dintre cei doi. Ce anume vrea să transmită acesta spectatorului? 3. Remarcaţi că tonul răstit al soacrei, din secvenţa anterioară, s-a îmblânzit, căci planul lui Ghiţă pare a se fi dovedit corect. Activitatea d e învăţare 4. „Atacul” lui Lică este secvenţa cinematografică în care se redă prima confruntare dintre Ghiţă şi Lică, unde cârciumarul se arată mai slab decât sămădăul din cauza tentaţiei banilor. Din acest moment începe ireversibilul proces al transformării lui Ghiţă. Secvenţa surprinde ,,atacul” lui Lică. El bănuieşte, pe bună dreptate, că pentru cârciumarul Ghiţă banii sunt importanţi, dar îl testează ca să-i evalueze cât mai exact gradul dependenţei. 1. Iniţial, scena surprinde o imagine de ansamblu, cei doi aflându-se în planul depărtat. În cea mai mare parte a timpului, Lică este cu faţa la spectatori, în plină lumină, căci el conduce ,,ostilităţile”, dar Ghiţă, aflat cu spatele, în penumbră, pare a-i ţine totuşi piept. 2. Camera de filmare se apropie apoi treptat, alternând prim-planul cu planul depărtat. Ghiţă are umerii aduşi şi se uită în jos, în timp ce Lică îl priveşte drept în faţă. Care credeţi că este motivul pentru care regizorul îi prezintă astfel? 3. În finalul secvenţei, imaginea este însoţită de coloana sonoră care subliniază şi ea tensiunea confruntării. Cum puteţi motiva faptul că, deşi întreaga secvenţă este tensionată, muzica intervine abia spre sfârşit? 4. Ultima replică a lui Ghiţă: "Ia cât vrei, dar mai lasă să nu simtă nevasta", îi confirmă înfrângerea. Urmăreşte tonul cu care este rostită şi, de asemenea, poziţia corpului, pentru a constata dacă sunt potrivite cu situaţia personajului din acel moment. Activitatea de învăţare 5. Bănuielile Anei. Secvenţa surprinde primul moment cu adevărat tensionat în relaţia dintre Ghiţă şi Ana. "Zici că l-au călcat pe arendaş? Crezi că nu te-am auzit ieri vorbind cu Lică de dânsul?", îi strigă ea soţului, în faţă. Liniştea colibei fusese iremediabil tulburată! 1. Iniţial, camera de

filmare nu-i prezintă pe cei doi în acelaşi

cadru, ci se focalizează alternativ pe chipurile lor. În asemenea situaţii, se foloseşte, de obicei, tăietura de montaj care are ca efect dinamizarea scenei. Acum însă, scena este filmată continuu, camera trecând de un personaj la altul. De ce a procedat astfel regizorul? 2. Observaţi că Ana vorbeşte tot timpul stând cu spatele la Ghiţă. Care credeţi că este motivul? Activitatea d e învăţare 6. Confruntarea dintre Pintea şi Lică. Secvenţa surprinde confruntarea dintre Pintea şi Lică. Deşi pare a acţiona ca om al legii, jandarmul are un motiv personal să-l înfrunte pe sămădău. Precizaţi care este acesta. 1. Remarcaţi siguranţa de sine a lui Lică în aceste momente. Identificaţi gesturile prin care se manifestă această siguranţă. 2. Observaţi, de asemenea, că întreaga scenă se desfăşoară de faţă cu numeroşi martori. Ce încearcă să le demonstreze Lică acestora? 3. "Nu-s eu omul pe care să-l poţi purta după placul tău", îi spune Pintea lui Lică, iar acesta îi replică încet: "Dacă vreau, am şi făcut-o!" Apoi se întoarce brusc şi, cu voce tare, îl ameninţă: "Dar mai lasă-mă, mă, în pace, nu mă mai cârâi atâta…" De ce se poartă Lică astfel? Activitatea d e învăţare 7. ,,Pe om nu-l stăpâneşti decât cu păcatele lui'' este o replică a lui Lică şi cuprinde mai multe explicaţii despre momentul subiectului redat în secvenţa de film, de exemplu: 1. Urmăriţi jocul lui Constantin Codrescu, actorul care îl întruchipează pe Ghiţă: întâi stă în picioare şi-l înfruntă pe Lică, apoi se aşează învins pe scaun şi împinge banii în sertar. O ultimă tresărire de orgoliu, "Şi dacă te-aş da de gol?", este respinsă aproape cu dispreţ de Lică: "De asta nu mă tem!" […] Activitatea d e învăţare 8 . Lică are drept ţel distrugerea cârciumarului, cuprinde o secvenţă din film şi o explicaţie: Această scurtă secvenţă prefaţează ultimul act în acţiunea pe care o întreprinde Lică de atâta vreme şi care are drept ţel distrugerea cârciumarului. El a înţeles că Ana este singurul sprijin pe care îl mai are, încât distrugerea slăbiciunii lui Ghiţă pentru o singură femeie a devenit acum ţelul său. Femeia însă tot mai crede în virtuţile familiei, în fond singurul ei sprijin în lunga perioadă de cumpănă pe care a traversat-o. Activitatea de învăţare 9 . Cârciumarul pierde absolut totul... se concentrează asupra punctului culminant şi a deznodământului nuvelei, prin explicaţii şi sarcini de lucru variate. Deşi filmul punctează elementele esenţiale ale intrigii şi ale construcţiei personajelor, partea de analiză psihologică este sugerată sumar. De aceea, activitatea de învăţare 9 trebuie dublată de lectura scenei dintre Ghiţă şi Ana, cu accent pe modalităţile de realizare a analizei psihologice de către narator.  Secvenţa debutează cu o lungă scenă în care camera se focalizează pe chipul lui Ghiţă, în timp ce coloana sonoră îi subliniază trăirile. Este momentul când cârciumarul conştientizează că a pierdut absolut totul, iar cale de întoarcere nu mai există. Vina este în întregime a lui, pentru că s-a lăsat dominat de slăbiciunea pentru bani indusă de Lică. 1. Discutaţi şi comentaţi cuvintele lui Ghiţă: „Nu-ţi fie teamă… tu ştii că mi-eşti dragă ca lumina ochilor”. 2. Înaintea morţii, Ana înţelege însă că nu Ghiţă, ci Lică poartă întreaga vină şi hotărăşte să se răzbune în singurul mod pe care îl mai avea la îndemână: să-i însceneze o crimă pe care nu el o comisese. Cum procedează? 3. Om tare, Lică are totuşi, ca şi Ghiţă, o slăbiciune pe care refuză să şi-o conştientizeze şi care îi va aduce pieirea: slăbiciunea pentru o singură femeie, Ana, adică tocmai ceea ce încercase să distrugă în sufletul cârciumarului. Acesta este şi motivul pentru care răspunde la chemarea femeii.

 Cum secvenţa vizionată cuprinde doar moartea celor doi soţi, nu şi sfârşitul lui Lică, aplicaţia următoare se concentrează asupra acestui moment, propunându-vă să găsiţi soluţii la câteva probleme. Redactaţi răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele cerinţe: 1. Cu câteva clipe înainte de moarte, „Lică se îndreptă încât părea îndoit aşa de înalt ca mai înainte...”. Explicaţi acest gest. 2. „...scrâşni din dinţi, apoi îşi încordă toate puterile şi să repezi înainte” sunt ultimele gesturi ale sămădăului înainte de moarte. Explicaţi-le, ţinând seamă de context. 3. Exprimaţi-vă opinia despre motivele sinuciderii lui Lică. 4. Identificaţi starea sufletească a jandarmului, rezultând din cuvintele: „Sfinte Doamne, încotro s-a dus? Îmi scapă, iar îmi scapă!” 5. Comentaţi cuvintele lui Pintea: „A scăpat! zise el într-un târziu. Dar asta nu are s-o afle nimeni pe lume”. Potrivit secvenţelor prezentate în exemplul de mai sus, în urma lecturii nuvelei şi a vizionării dirijate, prin explicaţii şi întrebări, a secvenţelor din film, elevii sunt puşi în situaţia să desprindă singuri sensul nuvelei, semnificaţia unor fapte, gesturi, replici, trăsăturile personajelor implicate în conflict. Această abordare asigură dezvoltarea creativităţii, a iniţiativei, a spiritului de muncă independentă şi a lucrului în echipă, mai ales că secvenţele pot fi repartizate, mai întâi, spre rezolvare unor grupuri de elevi, iar apoi pot fi parcurse cu întreaga clasă şi evaluate. Răspunsurile elevilor pot fi date oral şi scris. Din perspectiva elevului, principalele avantaje ale utilizării softului educaţional - în cazul particular al lecţiei menţionate - sunt legate de următoarele aspecte: implicarea activă în procesul de învăţare şi de înţelegere a textului unei opere literare (învăţarea dirijată, învăţarea prin descoperire, munca independentă); accesul la informaţii/ puncte de vedere/ interpretări critice – la începutul fiecărei activităţi de învăţare sau activităţi de învăţare exclusiv focalizate pe discurs explicativ (1, 7,8)– ca suport pentru înţelegerea textului şi pentru construirea propriei interpretări; verificarea corectitudinii răspunsului oral sau scris, acesta din urmă putând fi inclus într-un document, prin feedback-ul oferit de documentul cinematografic, de textul literar şi de interacţiunea didactică (conversaţie euristică, lucru în echipă, dezbatere); valorificarea ulterioară a rezultatelor propriei investigaţii în redactarea unui eseu despre opera literară aleasă. Din perspectiva cadrului didactic, avantajele utilizării AeL în lecţia de literatura română cu tema menţionată mai sus, sunt legate de următoarele aspecte: poate selecta momentele din lecţiile AeL şi poate organiza activităţile de învăţare în scopul realizării competenţelor generale şi specifice; poate decide modul concret de lucru al elevilor în clasă şi poate interveni oricând cu precizări şi explicaţii suplimentare; poate utiliza metode didactice active; poate evalua obiectiv activitatea elevilor pe parcurs, documentul completat la fiecare secvenţă, şi la final, prin arhivarea răspunsurilor la toate secvenţele într-un portofoliu realizat ca fişier cu documente; poate încheia activitatea de învăţare prin realizarea unei discuţii cu elevii referitoare la opera literară studiată, la construcţia personajelor, la raportul dintre literatură şi cinematografie etc., oferind elevilor puncte de plecare în realizarea unor eseuri diverse.

Exemplul 3 O recomandare de utilizare a TIC în lecţii poate viza realizarea, în grupuri mici, a unei activităţi de învăţare asistată de calculator pentru realizarea unui site web cu tema Personalităţi, exemple, modele. Activitatea de învăţare poate viza formarea la elevi a competenţelor specifice 2.3. compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare; 2.5. compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale; 3.1. identificarea structurilor argumentative într-un text dat. Conţinutul tematic vizat este reprezentat de cunoaşterea unor personalităţi ale culturii române. Activitatea poate fi proiectată ca învăţare prin colaborare, care presupune următoarele repere: a) modul de lucru: în grupuri de câte 4 elevi; b) scopul activităţii: implicarea elevilor în realizarea unei sarcini de lucru de tip colaborativ structura site web; c) rezultatul activităţii: un site web dezvoltat de fiecare grup de elevi; d) modul de desfăşurare a activităţii: activităţi formale, nonformale şi informale; d) utilizarea TIC în realizarea activităţii de către elevi, care poate include: realizarea activităţii de investigare şi de dezvoltare propriu-zisă a site-ului web, prin:  explorarea personalităţilor literare (creaţia şi personalitatea creatorului);  colectarea datelor necesare, prelucrarea acestora în forma necesară pentru dezvoltarea site-ului web;  raportarea critică la documentele existente (pe baza unor criterii de analiză a credibilităţii acestora), dar şi utilizarea responsabilă a acestora;  comunicarea directă şi prin e-mail între elevi pentru realizarea schimbului de informaţii;  prezentarea site-ului web, realizate la nivelul întregii clase de către grupurile de lucru.  Este relevantă sublinierea modului în care se realizează utilizarea TIC într-o activitate de învăţare, aşa cum este cea prezentată mai sus. În esenţă, noile tehnologii sunt utilizate ca:  instrument pentru căutarea şi accesarea de informaţii necesare realizării unei sarcini de lucru, precum şi pentru comunicare, consultare şi schimb de informaţii;  mediu de construire a învăţării şi de rezolvare, prin cooperare, a sarcinii de lucru; în sensul teoriei colaborative a învăţării, profesorul şi elevii îşi împărtăşesc cunoştinţe şi informaţii, autoritate şi responsabilităţi; într-o astfel de situaţie, rolul profesorului este de a orienta / ghida / facilita demersul elevilor, care au şi ei un rol de asumat în ceea ce priveşte dezvoltarea propriei învăţări; de asemenea, schimbarea fundamentală de paradigmă în învăţare este de la a învăţa despre personalităţi culturale (în situaţia analizată), la a învăţa realizând un site web; schimbarea este fundamentală pentru că învăţarea nu presupune deţinerea de cunoştinţe, ci construirea şi utilizarea de cunoştinţe, compararea diferitelor perspective asupra problemei analizate. În termeni de eficienţă a realizării învăţării şi a rezolvării sarcinii de lucru, noile tehnologii îşi pot demonstra utilitatea, comparând: timpul, calitatea şi relevanţa documentării prin intermediul calculatorului, cu timpul, calitatea şi relevanţa documentării în absenţa calculatorului. Exemplul 4 O recomandare de utilizare a TIC în lecţii poate viza realizarea unei activităţi de învăţare pe baza unui soft educaţional, de exemplu a unei secvenţe dintr-o lecţie AEL. Lecţia AEL cu titlul

Personalităţi, exemple, modele: I. L. Caragiale propune o prezentare multimedia a unei personalităţi a culturii româneşti. Deşi propusă pentru clasa a IX-a în pachetul educaţional şi fără corespondent direct în manualele şcolare, lecţia AEL poate fi integrată în portofoliul de documentare pentru tema Personalităţi, exemple, modele (la clasa a IX-a), poate fi utilizată la clasele a X-a şi a XI-a, în ora de discutare a unor opinii critice despre opera lui I. L. Caragiale, în cadrul lecţiei comedia sau realismul, dar şi la studiul de caz Diversitate în opera marilor clasici. Activitatea de învăţare îşi propune formarea la elevi a următoarelor competenţe specifice asupra conţinutului tematic vizat, în acest exemplu este. Competenţe generale:  Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic  Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate  Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române  Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare  Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi  Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural  Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Obiective operaţionale (Competenţe specifice) :  Să cunoască elemente biografice ale autorului studiat  Să cunoască opera lui I.L. Caragiale  Să determine modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în opera marelui clasic  Să determine componente structurale şi expresive specifice epocii în care a trăit scriitorul  Să studieze opiniile critice asupra operei Imagini sugestive din secvenţele de lecţie AEL, care presupun interacţiunea dintre elev şi program sunt prezentate în Figurile 1-3, de mai jos. În fiecare unitate de interacţiune profesorul poate interveni cu explicaţii şi exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lecţia la colectivul cu care lucrează. Cum unităţile sunt independente, profesorul poate modifica succesiunea unităţilor de interacţiune sau poate omite acele secvenţe pe care le consideră neesenţiale. El poate relua un pasaj multimedia (film) de câte ori are nevoie pentru exemplificarea diverselor probleme impuse de obiectivele lecţiei.

Figura 1 – Secvenţe din lecţia AEL Personalităţi, exemple, modele: I. L. Caragiale

30 3 30

Figura 2 – Secvenţe din lecţia AEL Personalităţi, exemple, modele: I. L. Caragiale Caragiale – actual astăzi

Figura 3 – Secvenţe din lecţia AEL Personalităţi, exemple, modele: I. L. Caragiale Modelul creatorului: Dramaturgul – arhitect nu scriitor

Din perspectiva elevului, principalele avantaje ale utilizării softului educaţional - în cazul particular al lecţiei menţionate - sunt legate de următoarele aspecte: implicarea activă în procesul de învăţare; accesul direct, prin document film, la opinii critice diverse ca suport pentru construirea propriei opinii despre contribuţia lui I.L. Caragiale la dezvoltarea literaturii române; compararea opiniilor critice între ele şi raportare la opera propriu-zisă; formularea propriei opinii cu privire la rolul lui I.L. Caragiale în dezvoltarea literaturii române. Din perspectiva cadrului didactic, avantajele utilizării AEL în lecţia de română cu tema menţionată mai sus, sunt legate de următoarele aspecte: poate selecta momentele din lecţiile AEL şi poate organiza activităţile de învăţare în scopul realizării competenţelor disciplinei; poate decide modul concret de lucru al elevilor în clasă; poate interveni oricând cu precizări şi explicaţii suplimentare; poate intercala în sau poate încheia activitatea de învăţare prin realizarea unei discuţii cu elevii referitoare la tema prezentată.

31 31

Pachetele de lecţii Ael pot fi accesate şi la următoarele adrese WEB EXEMPLE de Lecţii AeL (Complete sau Demo): LINK | AeL Educaţional - sursa: http ://www .advancedelear ning.com/ Lista pachetelor de lecţii (Catolog): ht tp://portal.edu.ro/materiale_ael3 /interfata.htm l | Documentare şi prezentări multimedia, experimente şi simulări virtuale, cursuri electronice, momente de lecţie, lecţii cu strategie didactică predefinită Pachetele de lecţii : http ://portal.edu.ro /index.php/base/materiale/ | aflate gratuit la dispoziţia elevilor şi profesorilor pentru utilizarea la clasă Exemplul 5 Utilizarea noilor tehnologii în lecţii poate contribui la realizarea şi prezentarea pe site-ul şcolii (pe o pagină creată special, în acest scop) a revistei şcolii sau a revistelor pe clase. Activitatea de învăţare vizează formarea la elevi a competenţei generale a disciplinei, care se regăseşte în toate programele, de la clasa a V-a la a XII-a: Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor scrise, în diferite situaţii de comunicare, dar şi asigurarea transdisciplinarităţii cu domeniul TIC. Elevii trebuie să folosească tehnologia informaţională pentru a genera şi a transmite diferite mesaje, în multiple forme de comunicare, adecvate diverselor scopuri (informativ, persuasiv, artistic, de divertisment etc.), folosindu-se de text, imagine, instrumente AEL; în acest sens se poate realiza o publicaţie a şcolii - Revista şcolii – redactată de o echipă de elevi de vârste diferite, care să cuprindă articole despre probleme specifice lor, rezultatele unor dezbateri pe diverse teme propuse de ei sau de profesori, concursuri, creaţii artistice (literare, desene, grafică etc.), articole de informare ştiinţifică. Ar putea deveni o revistă online pentru a include, pe lângă text, sunete şi animaţii, şi pentru a putea fi citită de colegii din alte şcoli, din alte ţări. Colectivul de redacţie poate fi alcătuit din elevi şi profesori care doresc să se implice. Pentru a realiza Revista şcolii sunt necesare următoarele resurse: • motivaţie, entuziasm, dorinţă de implicare, (disponibilitate) timp „de pierdut” cu plăcere pentru această activitate – atribute ale cadrelor didactice care au iniţiativa acestei publicaţii; • echipă de elevi motivaţi, entuziaşti, responsabili, cu spirit de iniţiativă, şi viziune care au ceva de spus şi au „înclinaţie” spre domeniul literar şi/sau jurnalistic; • colegi care să coopereze, prin furnizarea unor articole, teme, informaţii etc.; • mijloace tehnice de realizare: calculator cu softurile minime necesare instalate, scanner, imprimantă, poate chiar si un aparat foto digital sau o cameră de filmat; • eventuali sponsori, pentru a „scoate în lume” (promovarea revistei) revista în format tipărit, astfel încât să o poată citi şi alţii dacă o consideră interesantă. Etape de realiza re Redactarea revistei este un proces laborios care presupune o serie de etape: • Identificarea motivelor pentru care s-ar putea demara o astfel de activitate; • Formarea echipei de lucru prin promovarea ideii în rândurile elevilor şi colegilor, stabilirea colectivului de redacţie; 32 3 32

• Organizarea spaţiului de întâlniri şi de lucru; • Colectarea de propuneri pentru un titlu al revistei, chestionare; • Colectarea de propuneri pentru cuprinsul revistei; realizarea de chestionare ce se vor distribui elevilor şi colegilor pentru a identifica subiectele, temele pe care ar dori aceştia să le

33 3 33

regăsească în revistă; • Stabilirea unui format: „revistă de perete”, revistă tipărită, revista on-line, pliant, foaie; • Stabilirea unei structuri, schiţarea unui cuprins; • Identificarea potenţialului, disponibilităţilor celor care vor să participe la realizarea revistei şi distribuirea de sarcini în funcţie de aptitudini: o Atribuirea de sarcini precise, pe o temă din cuprins, unui grup bine definit. o Numirea unui responsabil cu colectarea materialelor; o Stabilirea pentru fiecare etapa a unor termene limită; o Numirea unui responsabil in relaţia cu ceilalţi elevi; o Numirea unui responsabil în relaţia cu profesorii; o Numirea unui responsabil; Această activitate este realizată pe parcursul anului şcolar. Utilizarea noilor tehnologii este implicată sistematic în diferite tipuri de activităţi desfăşurate de elevi şi interacţionează cu formarea competenţelor specifice disciplinei, precum: utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme, inclusiv utilizarea Internetului; utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării scrise, a tehnicilor de redactare, în texte diverse (literare şi nonliterare: articolul, ştirea, reclama, referatul, eseul etc.); - redactarea unor compoziţii, alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte; exprimarea în scris a propriilor reacţii şi opinii; utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse; compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. Aceste competenţe generează o serie de competenţe transdisciplinare precum: dezvoltarea abilităţilor de documentare, inclusiv prin utilizarea Internetului, de selectare şi procesare de informaţii, îmbinate cu dezvoltarea abilităţii de comunicare în limba maternă şi de redactare a diferite tipuri de texte ; dezvoltarea abilităţilor de comunicare în scris, de prezentare a unor conţinuturi diverse, de exprimare convingătoare despre subiecte de interes pentru anumite grupuri ţintă, de redactare în format electronic a informaţiilor în vederea prezentării pe site-ul şcolii; dezvoltarea creativităţii elevilor, a interesului faţă de comunicarea interculturală şi a spiritului de colaborare şi de echipă. Exemplul 6 Două exemplificări ale metodei brainstorming-ului sunt prezentate mai jos: 1. Profesorul solicită elevilor de la clasa a X-a realizarea unui itinerariu de documentare Pe urmele scriitorilor, pentru o excursie de trei zile care se va desfăşura în săptămâna ”Şcoala 34 34

altfel!”. Materialele produse cu acest prilej, jurnal de călătorie, reportaj, articol, ştire, interviuri cu muzeografii, fotografii, filme etc., vor fi încărcate pe site-ul şcolii, în revista online. 2. Profesorul solicită elevilor de la clasa a XII-a un număr de 3-5 repere necesare a fi utilizate în ierarhizarea informaţiilor din studiul de

35 3 35

caz Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică, în urma parcurgerii capitolului Poezia interbelică. Etape: a) Profesorul lansează pe blogul personal problema de analizat şi precizează modul în care se va desfăşura activitatea folosind brainstorming-ul, principalele reguli presupuse de această metodă şi etapele desfăşurării activităţii. b) Profesorul precizează modalitatea de constituire a grupului electronic (dacă doreşte ca membrii grupului să rămână anonimi, profesorul va solicita fiecărui elev să-şi aleagă un nume şi să trimită opţiunea pe adresa de e-mail a profesorului). c) După constituirea grupului, profesorul va solicita idei pentru soluţionarea problemei, stabilind un interval de timp pentru comunicare, spre exemplu 45 de minute. d) Profesorul va solicita grupului să analizeze ideile generate şi să încerce gruparea acestora, eventual pe subprobleme (teme şi subteme); dacă este necesar, profesorul lansează în discuţia grupului elemente ajutătoare. e) Profesorul solicită elevilor să evalueze lista de subprobleme (teme şi subteme) şi soluţiile generate (se poate lucra individual sau într-un alt format - în perechi sau grupuri mici). f) Exprimarea opţiunii pentru soluţia problemei. Exemplul 7 O exemplificare a metodei controversei creative, la dezbaterea cu tema România între Orient şi Occident, la clasa a XI-a, este următoarea: Pasul 1. Profesorul lansează pe blogul personal (se poate folosi şi o reţea de socializare, cum ar fi, spre exemplu Facebook, Google+ etc.) tema dezbaterii şi precizează elevilor că vor lucra în perechi pentru a se documenta privind problema aflată în dezbatere, eventual, perechile vor fi constituite din colegii de bancă. Pasul 2. Elevii se documentează, căutând cât mai multe informaţii relevante (vor utiliza diferite motoare de căutare la iniţiativa proprie sau la recomandarea profesorului), urmărind atât perspectiva pro cât şi contra. În finalul documentării, profesorul va stabili echipele care vor prezenta argumentele pro şi pe cele care vor prezenta argumente contra. Pasul 3. Echipele se întâlnesc pe reţeaua de socializare, de pe poziţii contradictorii, oferindu-şi reciproc argumente de dezbatere pro şi contra. Pasul 4. Profesorul va preciza faptul că echipele îşi vor inversa rolurile, încercând să susţină cât mai convingător punctul de vedere opus. Pasul 5. Echipele abandonează rolurile de avocat al unei poziţii şi vor realiza în scris un Raport care să se bazeze pe compromis. Rapoartele vor fi publicate pe blogul profesorului (sau un site/ blog al clasei, dacă există). Pasul 6. Profesorul postează pe blog un text bazat pe materialul discutat şi precizează că echipele care au construit puncte de vedere apropiate de criteriile oferite vor primi un bonus de 10 puncte. Pasul 7. Fiecare echipă va prezenta pe reţeaua de socializare sau pe blogul profesorului compromisul la care s-a ajuns. Integrarea TIC în lecţii la disciplina limba şi literatura română poate să aibă în vedere şi cursurile opţionale care fac parte din oferta centrală de curriculum la decizia şcolii. Astfel, proiectele, recomandate explicit în realizarea unor cursuri opţionale din domeniul disciplinei limba şi literatura română (de exemplu: Literatura pentru copii, Strategii de comunicare în spaţiul public) pot implica folosirea unor resurse on-line, realizarea unor activităţi la distanţă care utilizează Internetul. Acestea pot implica, de exemplu, crearea unui website ca platformă de comunicare între 36 3 36

participanţii din diferite şcoli care participă la proiect (elevi şi profesori), principalele avantaje fiind legate de:  utilizarea platformei de comunicare on-line pentru rezolvarea problemei/problemelor pe care se concentrează proiectul desfăşurat;  îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a TIC de către elevii şi profesorii implicaţi în proiect, atât în ceea ce priveşte căutarea unor informaţii necesare, procesarea şi prezentarea acestora pe platformă, cât şi în ceea ce priveşte împărtăşirea rezultatelor obţinute cu partenerii din proiect (prin e-mail-uri, forum-uri, chat-uri, videoconferinţe);  dezvoltarea unor atitudini de cooperare şi solidaritate. În programa şcolară de Educaţie interculturală (ofertă centrală de curriculum la decizia şcolii pentru liceu) este prevăzută explicit posibilitatea dezvoltării unui parteneriat cu şcoli din altă ţară, nu doar din România. În acest caz, utilizarea TIC în comunicarea dintre elevii şi profesorii implicaţi în proiect implică, suplimentar faţă de aspectele menţionate mai sus:  facilitarea cunoaşterii reciproce, dar şi a altor ţări şi culturi;  promovarea unei atitudini deschise faţă de elevii şi profesorii din alte ţări, experimentarea diversităţii în ceea ce priveşte cultura, tradiţiile, obiceiurile, limba;  dezvoltarea competenţei de comunicare în limbi străine, competenţă cheie la nivel european;  exersarea cetăţeniei europene.

EXTINDERI Formulaţi răspunsurile pe foi pe care le veţi ataşa la cursul tipărit. TEME DE REFLECŢIE Reflectaţi asupra următoarelor aspecte: 1. Accesul la un calculator conectat la Internet şi la alte instrumente TIC (imprimantă, scanner, aparat foto digital, copiator), pe parcursul desfăşurării unor proiecte, permite  elevului: • să poată folosi calculatorul pentru căutarea informaţiilor legate de tema proiectului; • să identifice mijloacele tehnice de prelucrare, preluare şi transmitere a informaţiei; • să clasifice şi să pregătească informaţia în vederea prelucrării ei; • să înţeleagă şi să distingă diferitele calităţi ale datelor în procesul de prelucrare; • să poată alege cele mai potrivite căi şi aplicaţii pentru obţinerea şi /sau transmiterea datelor; • să comunice cu cei implicaţi în proiect;  profesorului: • monitorizarea desfăşurării etapelor proiectului; • realizarea unor situaţii de învăţare mai realiste, mai autentice – elevii pot recurge la informaţii din băncile de date din diverse ţări, la imagini, descrieri şi statistici relevante pentru problemele investigate, iar comunicarea prin Internet asigură obţinerea directă a unor date sau colaborarea la proiectul respectiv. 37 3 37

2. Scrieţi pe două coloane care credeţi că ar fi beneficiile realizării unui proiect pe o temă dată, pentru elev şi pentru profesor ? 3. Alegeţi o temă din programă pe care trebuie să o parcurgeţi şi, împreună cu elevii dumneavoastră, studiaţi de pe Internet, din reviste, de pe CD-uri, din cărţi (tipărite, electronice sau

38 38

audio) tot ce poate fi nou şi interesant despre tema respectivă. Finalizaţi activitatea printr-un material tipărit pe care apoi să-l împărtăşiţi şi colegilor profesori / elevi. 4. Cereţi-le elevilor să propună, în cadrul tematicii/programei şcolare a clasei, teme de documentare, studii de caz ş.a., pe care ei ar dori să le cunoască. 5. Accesul la un calculator conectat la Internet şi la alte instrumente TIC (imprimantă, scanner, aparat foto digital, copiator) poate contribui la crearea unui mediu plăcut în şcoală. Iată câteva exemple: • tehnoredactarea unor materiale (calendarul evenimentelor, invitaţii, pliante de prezentare a unei activităţi artistice) şi tipărirea lor; • realizarea unor reportaje tipărite şi ilustrate , în care se poate evidenţia specificul cultural al zonei, a unor interviuri şi fotografii cu oameni din localitate, precum şi a unor articole despre implicarea lor în viaţa şcolii; • realizarea unui jurnal ce conţine comentarii şi imagini despre activităţile la care a participat clasa; • realizarea unui album pe calculator cu fotografii ale elevilor şi/sau ale profesorilor surprinşi în diferite activităţi educative. Realizaţi un asemenea produs. 6. Dacă aţi finalizat cu succes un proiect (o lecţie, o temă, o vizită de studiu etc.), veţi împărtăşi experienţa personală acumulată colegilor dumneavoastră şi în ce mod? Argumentaţi utilitatea diseminării. APLICAŢII 1. Scrieţi pe o foaie trei propuneri de susţinere a unei lecţii, utilizând TIC. Comentaţi alegerea lor. 2. Daţi trei exemple de activităţi pe care, în opinia dumneavoastră, le desfăşoară un elev în procesul de învăţare, de-a lungul unui an şcolar/semestru, utilizând resurse TIC. 3. Pentru a face un calculator funcţional, este nevoie şi de componente software, de programe. Ce programe consideraţi că ar trebui procurate pentru a face calculatoarele funcţionale ? Bifaţi în lista de mai jos, apoi adăugaţi şi alte programe pe care le consideraţi utile. p rograme de sistem – software de bază – ex: sisteme de operare (Windows, Linux, Unix,...) p rograme de aplicaţii – specifice unei aplicaţii - exemplu: o programe de comunicaţii: Yahoo Messenger, Outlook Express o programe de manipulare a fişierelor: Windows Explorer o programe de navigare pe web: Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera o programe de procesare text: Microsoft Word o programe de calcul tabelar: Microsoft Excel o programe pentru prezentări multimedia: PowerPoint 4. Cu ce programe puteţi realiza înregistrarea unor interviuri pe calculator ? Încercaţi să parcurgeţi următorii paşi: Start –> All Programs —> Accessories—> Accessibility —>Narator Ce se întâmplă ? Propuneţi alte activităţi care presupun utilizarea facilităţilor multimedia. 5. Deschideţi pe rând editorul de texte WordPad apoi Notepad şi lucraţi în paralel: exploraţi cele două aplicaţii şi sesizaţi diferenţele. În Word, folosind meniul Insert, încercaţi următoarele proceduri: să inseraţi antet şi subsol pentru o cerere; 39 39

să numerotaţi paginile unui document;

40 40

să inseraţi data şi ora curentă într-un anumit loc în document; să scrieţi un text în limba franceză folosind simboluri; să inseraţi un semn de carte, un comentariu; să redactaţi un CV folosind tipizatele oferite de Word, in care să inseraţi o poză recentă pe care aţi scanat-o şi o aveţi în calculator sub forma unui fişier numit foto.jpg; să redactaţi un material care are multe simboluri matematice cum ar fi radical, linie de fracţie. să realizaţi un afiş folosind imagini din ClipArt şi modele din WordArt; Propuneţi alte activităţi care presupun utilizarea unui editor de text. 6. Folosiţi aplicaţia Paint şi MS Word pentru a redacta următoarele tipuri de texte: scrisori, teme la diverse materii (liste de opere şi autori, fişe de lectură pentru limba română, redactarea proiectelor), telegrame; fişe de lectură pentru limba română; orarul clasei, o listă a cărţilor citite etc. poveşti ilustrate; felicitări (pentru Anul Nou, 1 Martie); u n text (narativ, descriptiv etc.) despre o zi de vacanţă. 7.Folosind aplicaţia PowerPoint realizaţi o temă de sinteză sau recapitulativă printr-o prezentare structurată. TEME PENTRU PORTOFOLIUL INDIVIDUAL 1. Analizaţi care sunt materialele scrise pe care le-aţi realizat în activitatea didactică la şcoală şi apoi, le listaţi şi realizaţi un portofoliu. 2. Realizaţi un program informatic şi manualul aferent aplicaţiei (după modelul AEL). 3. Alcătuiţi o mapă cu documente de catedră, planuri de lecţii, planificări şi altele, pe care dumneavoastră le elaboraţi pe parcursul unui an şcolar.  Realizaţi o paralelă avantaje / dezavantaje ale utilizării calculatorului în documentelor din mapă.  Identificaţi 3 site-uri care oferă informaţii de interes, şi a căror prezentare ar contribui la creşterea interesului elevilor pentru studierea acesteia.  Alegeţi un motor de căutare, tastaţi numele materiei pe care o predaţi si daţi „Search”. Ce obţineţi? 4. Alegeţi din programa disciplinei dumneavoastră teme care pot fi tratate şi interdisciplinar (din perspectiva altor discipline). Arătaţi ce instrumente TIC folosiţi pentru a le exemplifica. 5. Realizaţi un portofoliu electronic care să cuprindă planificări, proiecte realizate de/cu elevii etc., organizând informaţia în mod arborescent, cronologic, ceea ce vă permite o reprezentare a evoluţiei personale („uite cum am făcut acum… un an” ). 6. Realizaţi un jurnal reflexiv (în Word), care să cuprindă ce v-aţi propus şi ce aţi reuşit, impresii ş.a. despre activitatea didactică din ultima perioadă de timp (semestru, an şcolar). Avantajele acestui document sunt:  odată terminată activitatea, puteţi reveni şi vedea ce aţi reuşit din ceea ce v-aţi propus;  puteţi depista acele probleme ce s-au ivit în timp şi constata modul cum s-au rezolvat;  într-o perioadă de timp se adună multe documente, informaţii, care, stocate în Word, pot fi ierarhizate, clasificate, arhivate şi accesate cu un simplu click!;  puteţi căuta cuvinte cheie pentru sistematizare (de ex: de câte ori a folosit cuvântul

„evaluare”).

MODULUL III - SUGESTII ACTIVITĂŢI DIDACTICE

METODOLOGICE

ŞI

EXEMPLE

DE

Tema III.1. Utilizarea strategiilor didactice propuse - formularea sarcinilor de învăţare Sugestiile metodologice privitoare la strategiile didactice au în vedere unele propuneri de modalităţi de abordare a disciplinei limba şi literatura română astfel încât să se constituie în strategii de acţiune apte să conducă la formarea şi dezvoltarea competenţelor generale şi specifice disciplinei limba şi literatura română. Principala modalitate sugerată se va referi desigur la utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să permită subordonarea utilizării tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor, în vederea desfăşurării unor lecţii interactive, atractive. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în procesul de predare – învăţare evaluare a disciplinei limba şi literatura română, va fi introdusă în strategiile didactice ca instrument de optimizare si eficientizare a procesului didactic şi nu ca un scop în sine. Integrarea instrumentelor TIC în curriculumul disciplinei limba şi literatura română va fi justificată în situaţiile în care: contribuie la formarea şi dezvoltarea resurselor de ordin cognitiv ale personalităţii; se încadrează în sistemul metodologic de ansamblu al predării disciplinei limba şi literatura română; face referire specială la deschiderile oferite de TIC activităţii didactice şi se reflectă direct asupra calităţii întregului ciclu al activităţii didactice: proiectare, aplicarea documentelor de proiectare şi evaluare; îşi propune transformarea modului în care elevii învaţă şi a modului în care sunt învăţaţi din perspectiva aplicării teoriilor constructiviste ale învăţării şi ale teoriei procesării informaţiei prin care elevul nu primeşte cunoştinţe date deja, ci elevul îşi construieşte el însuşi cunoştinţele; presupune o astfel de concepţie despre învăţare - predare din perspectiva cadrelor didactice, care include pentru acestea, alături de competenţe didactice şi competenţe tehnologice; oferă elevilor o relaţie nouă, pragmatică, cu informaţia şi cunoaşterea; facilitează restructurarea metodelor tradiţionale (nu înlocuirea lor) prin completarea acestora; astfel în promovarea noii metodologii sunt adesea utilizate metode ca: prezentarea, explicaţia, lectura textului, dezbaterea, demonstraţia, exersarea, simularea etc. Nefiind un scop în sine, integrarea TIC în procesul de predare – învăţare - evaluare a disciplinei limba şi literatura română, va trebui să fie subordonată unor scopuri ca: dezvoltarea competenţelor-cheie; considerarea elevului ca subiect al activităţii instructiv-educative şi orientarea acesteia spre formarea competenţelor specifice; accentuarea caracterului practic-aplicativ al

disciplinei. Contribuţia TIC în construcţia progresivă a cunoştinţelor, în exersarea şi consolidarea abilităţilor elevilor, este dependentă de utilizarea unei diversităţi de tipuri de sarcini de învăţare: sarcini generale dar şi sarcini specifice, sarcini supravegheate direct, dar şi sarcini nedirijate, sarcini de activităţi individuale, dar şi sarcini de implicare în activităţi de grup, sarcini de cunoaştere, dar şi sarcini facţionale, sarcini de atitudine, dar şi sarcini de evaluare, de expresie, de creativitate, sarcini de învăţare în clasă şi sarcini de învăţare acasă etc.

Pentru disciplina limba şi literatura română, enumerăm câteva dintre cele mai frecvente sarcini de învăţare, adecvate integrării TIC, utilizate pentru domeniul cognitiv: accesare, informare, colectare, interpretare de date, construcţie a sensului, atribuire de semnificaţii; prelucrare şi construcţie a informaţiei prin realizarea de analize critice, de sinteze, de analogii; prin formulare de argumentări pro şi contra, prin structurare logică a ideilor, transformare a informaţiei în reprezentări grafice; identificare de probleme şi de soluţii pentru acestea în cadrul temei studiate, exersare a abilităţii de rezolvare de probleme; formulare de ipoteze, realizare de studii de caz; exersare a unor abilităţi transferabile, de învăţare interdisciplinară. Pentru domeniul activităţii practico–aplicative, pot fi exemplificate ca sarcini de învăţare frecvente, adecvate integrării TIC, la disciplina limba şi literatura română, următoarele: exersarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice în contexte noi, practice, în rezolvarea unor probleme aplicative; învăţarea pe bază de proiecte simple, exersarea unor abilităţi de creaţie, de imaginare a unor noi trasee; exersarea abilităţilor tehnice de utilizare a TIC. Din domeniul manifestării atitudinale, pot fi exemplificate ca sarcini de învăţare frecvente, adecvate integrării TIC, la disciplina limba şi literatura română, sarcini de tipul: aprecierea argumentată a unei situaţii, eveniment, fapt; monitorizarea propriilor nevoi de învăţare, a demersului propriu de învăţare, a propriilor rezultate şi reuşite; autocunoaşterea şi reconstrucţia demersului propriu de învăţare; obţinerea feedback - ului personal şi autoreglarea activităţii proprii; adoptarea unor decizii etc. Astfel, în funcţie de abilităţile şi necesităţile elevilor şi de posibilităţile instituţiei de învăţământ, pot fi utilizate, pentru dezvoltarea de competenţe specifice disciplinei limba şi literatura română, mai multe tipuri de instruire care utilizează e–Learning-ul (litera „e” din eLearning nu este asociată noţiunii de „electronic”, ci noţiunilor de evoluţie, extindere, dezvoltare, creştere). 1) Învăţarea individuală, care este adecvată elevilor introvertiţi sau timizi, oferă motivaţii intrinseci, precum: competiţie cu sine însuşi, curiozitate, control, şi e liberă de presiunea cadrelor didactice sau a colegilor. Oferă totodată posibilitatea învăţării în propriul ritm, a utilizării propriului stil de învăţare şi dezvoltă autodisciplina. Totuşi, dacă e permanentizată, învăţarea individuală solicită foarte multă autodisciplină, generând o interacţiune insuficientă cu educatorii şi colegii. Concentrându-se pe succesul şi interesele personale, elevii introvertiţi / timizi ajung să ignore succesul sau eşecul altor persoane, consecinţa imediată fiind neglijarea unor norme şi valori.

Materialele didactice utilizate în învăţarea individuală a conţinuturilor specifice disciplinei limba şi literatura română sunt oferite online şi ar trebui să prezinte următoarele caracteristici:  să fie interactive;  să permită desfăşurarea unor activităţi de monitorizare şi feedback;  să ofere elevului sprijinul necesar pentru învăţare. 2) Învăţarea individuală asistată a conţinuturilor specifice disciplinei limba şi literatura română implică materiale de învăţare furnizate online şi sprijinul unui îndrumător sau tutore, care poate îndruma elevul fie numai în situaţii speciale, fie în faza finală de evaluare, fie permanent, pe tot parcursul procesului de învăţare.

Mediile de învăţare utilizate pentru instruirea asistată de calculator trebuie să permită comunicarea, prin mijloace electronice, între elev şi profesor (ex.: e-mail, conferinţe Web). 3) Învăţarea disciplinei limba şi literatura română într-o clasă virtuală se poate desfăşura fie sincron, fie asincron (lecţia online asincronă, spre deosebire de lecţia clasică, poate fi accesată oriunde şi oricând) şi presupune existenţa unui spaţiu online privat, accesibil 24/7 via Internet. Elevul din clasa virtuală beneficiază atât de îndrumarea unui tutore, cât şi de materiale de studiu online, pe care le partajează cu ceilalţi colegi, proces în care îşi dezvoltă competenţe de colaborare şi comunicare. O clasă virtuală, la fel ca şi clasa tradiţională, permite participarea în timp real la lecţii şi discuţii. În clasa virtuală există activităţi de învăţare individuală sau în grup, discuţii cu elevii, părinţii sau oaspeţii, teste, teme pentru acasă, cursuri complete organizate pe module, forumuri (conferinţe asincrone) şi sesiuni de chat. Tutorele planifică activitatea clasei de elevi, propune spre dezbatere în conferinţe asincrone anumite subiecte, analizează şi comentează rezolvarea temelor postate online şi identifică pentru fiecare elev, problemele care au apărut în activitatea sa. Aşadar, tehnologia utilizată într-o clasă virtuală în care se studiază disciplina limba şi literatura română trebuie să permită constituirea claselor virtuale şi crearea unui sistem de comunicare utilizând e-mailul, forumurile şi chatul. 4) Învăţarea colaborativă sprijinită de calculator („Computer supported collaborative learning”, în engleză – CSCL) este o ramură apărută în ştiinţa învăţării, preocupată cu studierea metodologiilor şi mediilor în care elevii şi/sau cadrele didactice se angajează în sarcini comune, lucrând şi învăţând împreună, căutând semnificaţii şi soluţii sau creând diverse produse cu ajutorul calculatoarelor şi a Internetului. Învăţarea colaborativă mai este cunoscută şi ca învăţare prin cooperare, învăţare colectivă sau comunitară, învăţare în echipă sau reciprocă, studiu circular sau studiu de grup etc. Cele mai potrivite instrumente software pentru susţinerea învăţării colaborative în disciplina limba şi literatura română sunt oferite de web 2.0 (blog, wiki, servicii pentru marcarea colaborativă a resurselor, servicii pentru publicarea şi partajarea conţinutului). 5) Învăţarea combinată (blended learning) denumită şi învăţare hibridă sau mixtă (hybrid learning sau mixed learning) se produce atunci când un cadru didactic specializat în disciplina limba şi literatura română combină două categorii de activităţi şi resurse pentru realizarea instruirii: unele tradiţionale sau clasice şi altele virtuale sau online. De exemplu, un profesor poate realiza introducerea într-o unitate de învăţare în mod tradiţional, face-to-face, după care, solicită elevilor să utilizeze materiale de învăţare disponibile online. În general, combinarea elementelor se poate produce la nivel de activitate, curs, program şi instituţie. În vreme ce cadrele didactice se implică în special la nivel de cursuri şi activităţi, persoanele instruite au posibilitatea de a realiza combinări avantajoase între program şi instituţie. Pentru abordarea într-o manieră modernă a procesului de predare – învăţare - evaluare a disciplinei limba şi literatura română, recomandăm utilizarea în procesul didactic a următoarelor instrumente Web: 1. E-mailul - prin intermediul acestui instrument profesorul de limba română poate trimite acelaşi mesaj (mail) către toţi elevii dintr-o clasă, în acelaşi timp, fără a mai fi necesară duplicarea acestuia. Mesajul poate conţine, de exemplu, o temă, cerinţele acesteia şi baremul de corectare şi notare. Elevii, la rândul lor, pot trimite cadrului didactic, tema rezolvată pe e40 4 40

mail. Cadrul didactic poate să-şi organizeze e-mailurile pe foldere cu numele clasei (ex.: folderul cu numele „XII A”), iar în folderul respectiv să salveze toate temele primite de la elevii din acea clasă.

41 4 41

De asemenea, profesorul are posibilitatea să salveze în agenda electronică toate adresele de email ale elevilor grupate pe clase. Cele mai populare servicii de poştă electronică sunt Yahoo! Mail (https://mail. yahoo .com) şi Google Mail (http s://gmail.com). 2. Grupurile de discuţie sunt un alt motiv pentru care se recomandă utilizarea emailului. Acestea oferă posibilitatea cadrului didactic de a susţine o discuţie cu un grup de elevi prin e-mail, cu condiţia ca toţi aceştia să aibă o adresă de e-mail, prin care să poată fi contactaţi. Profesorul poate să creeze grupuri de discuţie cu elevii din fiecare clasă sau cu toţi elevii dintr-o şcoală implicaţi în cadrul unui proiect, interesaţi pentru dezbaterea unor tematici speciale. http://groups.ya hoo.com/ oferă posibilitatea cadrelor didactice să-şi configureze grupuri de discuţie adecvate în funcţie de context. 3. Forumurile de discuţii - oferă posibilitatea de interacţionare, discuţii şi schimb de experienţă cu elevii dintr-o clasă sau dintr-o şcoală fără a fi necesar ca aceştia să fie conectaţi sau să se afle în acelaşi timp şi în acelaşi loc cu profesorul. 4. Bloguri si microbloguri. Un blog este un site Web, menţinut în mod obişnuit de către o singură persoană, companii sau alte instituţii, cum ar fi cele educaţionale, conţinând intrări şi comentarii. Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text şi alte materiale, aşa cum sunt imaginile şi secvenţele video. Blogul elimină tensiunile emoţionale, fiind mai puţin stresant decât alte forme de comunicare mediată de calculator precum forumurile sau camerele de discuţii, în care sentimentul de apartenenţă la o comunitate este relativ slab dezvoltat. Reduce sentimentul de izolare, anxietatea şi frustrarea. Fiind un forum pentru reflecţie şi expresie cu subiecte care variază de la discuţii de profunzime asupra sensului universului până la secvenţe din viaţa de zi cu zi, blogul poate dinamiza şi deschide dialogul direct cu elevii, creând reţele de învăţare. De aceea, blogul poate fi utilizat ca un instrument excelent de promovare a ofertei educaţionale (publicitate gratuită, influentă, costuri zero sau nesemnificative). Blogul oferă elevilor şansa de a-şi publica experienţele personale, dar şi posibilitatea studiului individual şi desfăşurarea de activităţi educaţionale în ritm propriu, permiţând astfel, abordarea democratică a unor aspecte din realitate. Prin intermediul blogului se sporeşte atractivitatea activităţilor de învăţare pentru că blogul este un mediu constructiv, recreativ (uneori, chiar amuzant) şi creativ. La rândul lui, un profesor de limba şi literatura română poate să posteze pe blogul personal materiale didactice pentru diferite unităţi de învăţare, comentarii sau anunţuri pentru elevi şi cadre didactice. De asemenea, un profesor nemulţumit de prestaţia elevilor la clasă poate să introducă un comentariu prin care să transmită situaţia respectivă părinţilor, indicându-le, eventual, şi modalităţi de a lucra cu elevii acasă. De asemenea, un profesor poate să realizeze pe blog prezentări ale unor activităţi, evenimente, proiecte, dar şi să gestioneze documentele unei clase sau ale unui grup pe o tematică dată (Twitter, Cirip). Pentru scopuri educaţionale mai complexe există platforme e-learning excelente, care implică instalarea software-ului pe serverul unităţii de învăţământ. Astfel de platforme sunt WordPress (http://www.wordpress.org) şi RadioUser Land (http ://radio.userland.co m). Fiind software-uri de tip open-source, acestea permit tot felul de extensii pentru autorii de bloguri şi o bună protecţie. Un exemplu celebru în acest sens este dat de experienţa în blogosferă a Universităţii Harvard. 5. Wiki-urile - Sunt colecţii de pagini Web proiectate pentru a permite oricui accesul liber pentru a adăuga sau schimba conţinutul, utilizând un limbaj de marcare simplificat. Într-un site wiki, paginile sunt uşor de creat şi de formatat, pentru a permite utilizatorilor să lucreze cu uşurinţă în echipă la înregistrarea informaţiilor. Un cadru didactic de limba română poate să creeze un wiki 42 42

cu resurse educaţionale pe discipline şi în cadrul fiecărei discipline, pe teme, unde să posteze materiale didactice personalizate, prezentări multimedia, secvenţe video, secvenţe audio, imagini, manuale în diferite formate, instrumente software utilizate pentru instruire, colecţii de legături spre diverse resurse, chestionare, teste, dicţionare, enciclopedii etc. De asemenea, elevii, la rândul lor, pot contribui şi ei la diversificarea informaţiilor deja conţinute în wiki-ul configurat de cadrul didactic. De altfel, realizarea unui wiki cu un bogat conţinut informaţional pe o temă propusă ar putea constitui chiar produsul final al oricărui proiect cu caracter transdisciplinar, care să integreze, bineînţeles şi abordări specifice disciplinei limba şi literatura română. Există mai mult de 200 de programe wiki, dar mai cel mai des utilizate sunt: Wikispaces - www.wikisp aces.co m; Bluwiki www.blu wiki.org/go/Main_Page; Edublog - www.edublo gs.org; Peanut Butter Wiki - http ://pbwiki.com; Seedwiki - www.seed wiki.co m; Wikispaces - www.wikisp aces.co m; Zoho Wiki - www.zoho.com;

Jot Spot - www.jot.com; Nexdo - www.nexd o.com; Schtuff - www.schtuff.com/featu res; StikiPad - www.stikipad.com/features; Wikidot - www.wikid ot.com/features; Wik.is - http://wik.is/; etc.

6. IRC- Internet Relay Chatul - Conversaţiile în timp real oferă posibilitatea profesorului de disciplina limba şi literatura română de a discuta cu oricine (elev, profesor, părinte, membru al comunităţii locale) care se află conectat la reţea în acelaşi timp, şi care foloseşte acelaşi program de chat. Chatul este similar cu o conversaţie telefonică, folosind, însă, tastatura, întrucât permite doar comunicare în mod text. Proiectat în principal pentru comunicarea în grup, utilizând canale de discuţie, IRC-ul permite şi schimbul de mesaje private, oferind totodată şi posibilitatea schimbului de fişiere. Cele mai renumite reţele IRC sunt QuakeNet, Undernet, IRCnet. 7. Serviciile moderne de mesagerie instantanee (IM – Instant Messaging) – sunt înrudite cu IRC. Aceste servicii, dintre care amintim ICQ, Yahoo! Messenger, Windows Live Messenger, Skype, Google Talk, AIM ,oferă posibilitatea utilizării unor pictograme, încorporând şi video conferinţe, audio conferinţe, Voice Over IP (VoIP) şi conferinţe web. Protocolul pentru Internet Voice Over (VoIP) - desemnează o tehnologie de comunicare ce permite persoanelor din toată lumea să vorbească între ele în timp real sau să efectueze apeluri telefonice prin Internet (servicii de comunicaţie prin voce, fax, SMS, şi/sau aplicaţii de mesagerie vocală). VoIP accesibil la adresa http://popfax.ab log.ro poate fi util în proiecte dezvoltate la oricare dintre disciplina limba şi literatura română, şi îndeosebi la educaţie antreprenorială, economie aplicată, sociologie, psihologie. De asemenea, de la adresa http://www.sk ype. com poate fi descărcată celebra aplicaţie utilă pentru apeluri telefonice prin Internet, Skype. Videoconferinţele facilitează comunicarea la distanţă prin intermediul camerei web. Cadrul didactic, profesor de limba română, are astfel posibilitatea să coordoneze o videoconferinţă, un workshop sau un colocviu la distanţă în cadrul unui proiect local, naţional sau internaţional sau poate chiar să predea o lecţie online atunci când este plecat din localitate, iar elevii lucrează supravegheaţi în laboratorul AeL cu acces la Internet. Chatul şi videoconferinţele sunt instrumente de învăţare care dau posibilitatea organizării unei clase virtuale în cadrul căreia comunicarea este sincronă, în timp real. 8. Reţele sociale (social networks). Există un software pentru crearea online a unor reţele sociale pentru comunităţi care au activităţi comune pe Web sau sunt interesaţi în exploatarea 43 43

intereselor şi activităţile altora. Prin intermediul acestor reţele sociale, un profesor de limba română

44 44

poate să creeze un spaţiu public de dezbateri şi discuţii pentru membrii unei clase sau ai unui grup sau poate să colecteze date pe o tematică dată specifică unui anumit proiect. Între cele mai active reţele sociale menţionăm: Facebook; Google +; LinkedIn; MySpace; Twitter. 9. Fluxurile de ştiri (în format RSS sau Atom) - un canal de ştiri sau feed care furnizează utilizatorilor conţinut Web actualizat. Distribuirea conţinutului Web nou prin intermediul unui canal de ştiri (RSS sau Atom) permite utilizatorilor să se aboneze la acesta prin intermediul agregatoarelor de feed-uri. RSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea conţinutului Web actualizat. Feedreader – este cea mai complexă şi apreciată aplicaţie pentru citirea fluxurilor de ştiri in format RSS sau ATOM fără a mai fi necesară accesarea unui browser web. Acest program notifică atunci când apar noi intrări în fluxuri, este uşor de configurat, permite căutări rapide şi definire de chei (de exemplu, dacă se urmăresc în mod special anumite cuvinte în fluxurile informaţionale). Profesorul de limba română poate solicita elevilor în cadrul unui proiect să configureze un număr de site-uri pentru un anumit domeniu de interes, pe care să le monitorizeze şi să fie la curent cu ce se întâmplă în lume în acel domeniu. Softul are incluse mai multe categorii (afaceri, divertisment, ştiri, tehnologie, călătorie etc) prestabilite care îndrumă utilizatorul spre ceea ce doreşte să citească zilnic, oferindu-i totodată link-uri spre cele mai importante site-uri pentru fiecare categorie în parte. 10. Servicii pentru partajarea conţinutului grafic (photo sharing). Este un serviciu pentru găzduirea imaginilor, numit serviciu de partajare de imagini. Acesta permite atât cadrelor didactice, cât şi elevilor să încarce imagini pe un site Web. Un renumit serviciu de editare, organizare si partajare online de imagini poate fi utilizat la adresa http://picasa.google.ro/ de către elevii şi cadrele didactice care au cont de e-mail pe www.gmail.com. De asemenea, Microblogul Twitter a lansat propriul serviciu de photo sharing, concurând astfel cu serviciile existente deja pe piaţă, precum Twipic, Yfrog, Instagram ori Flickr. Pentru oricare dintre proiectele educaţionale specifice ariei curriculare Limbă şi comunicare, incluzând disciplina limba şi literatura română pot fi create şi partajate astfel de albume foto. 11. Servicii pentru partajarea conţinutului audio/video (video sharing). Este un serviciu Web de găzduire audio/video şi permite cadrelor didactice şi elevilor să încarce video- clipuri pe un site Web. Serviciul poate stoca video-clipul pe serverul său şi îl va afişa într-un format care să permită şi altor vizitatori să îl vizioneze. (ex.: http://www.trilulilu.ro - site românesc de sharing / partajare de fişiere video, imagini si audio, http://www.you tube.com, http://vimeo.co m/). Orice proiect propus la disciplina limba şi literatura română poate fi finalizat prin câteva secvenţe video care pot fi diseminate ca modele de bună practică prin intermediul acestor servicii de partajare a conţinutului video/audio. 12. Sondajul de opinie online - poate fi realizat pentru a aduna, analiza şi exporta datele de la respondenţi. Majoritatea site-urilor de sondaj online permit crearea unor tipuri de întrebări diverse (cu o singură variantă de răspuns, cu mai multe variante de răspuns, scări de evaluare, meniuri rulante, completaţi spaţiul liber etc.), vizualizarea datelor de răspuns în grafice şi diagrame şi exportarea datelor astfel încât să poată fi utilizate în cadrul unui software de calcul tabelar. La adresa http://www.kest ionare.ro / pot fi construite chestionare utile la oricare dintre disciplina limba şi literatura română. Tema III.2. Strategii de utilizare a resurselor TIC existente pentru evaluare la disciplina limba şi literatura română Evaluarea modernă la disciplina limba şi literatura română are în vedere cu precădere „ieşirile” din sistemul de formare/învăţare şi se îndreaptă în următoarele

direcţii:

a. diversificarea spectrului de achiziţii şcolare supuse evaluării: cunoştinţe, deprinderi, capacităţi, produse creative, valori şi atitudini; b. tranziţia de la cunoştinţe la capacităţi şi de la capacităţi primare la capacităţi cognitive de ordin superior; c. centrarea evaluării pe competenţele educaţionale/profesionale. În acest context sunt căutate strategii de perfecţionare şi de inovare a metodologiei evaluării. Alături de consolidarea şi dezvoltarea regulilor şi condiţiilor de utilizare a metodelor clasice de evaluare la disciplina limba şi literatura română, se experimentează o nouă „cultură a aprecierii”, care exploatează potenţialul metodelor alternative (proiectul, investigaţia, portofoliul) dar şi itemii deschişi prin care sunt introduse alte criterii de evaluare, criterii calitative (calitatea învăţării nu se reduce numai la un ansamblu de rezultate exclusiv cuantificabile). Acestora li se alătură valorificarea resurselor oferite de TIC în evaluare: computerizarea evaluării, softuri specifice. Între realizările TIC pentru o evaluare modernă, trebuie amintit şi analizat proiectul - care a generat platforma INSAM - „Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul preuniversitar”, tocmai prin elementele de noutate cu care vine în sprijinul spiritului cerinţelor evaluării moderne. Strategii noi cu privire la metode şi tehnici de evaluare la disciplina limba şi literatura română propuse prin platforma INSAM Este vorba de tehnici care se pot contura din mai multe perspective. Un exemplu este perspectiva evaluării moderne ca evaluare centrată pe elev şi pe personalitatea sa. Din perspectiva instrumentelor evaluării, şi la disciplina limba şi literatura română sunt aplicate: a. strategii obiective (evaluare obiectivă) bazate pe teste, probe standardizate şi alte instrumente care pot măsura cât mai fidel prestaţia/performanţa elevului; b. strategii calitative centrate mai ales pe calitatea rezultatelor, fundamentate pe criterii calitative. Platforma INSAM pune la dispoziţia profesorilor de disciplina limba şi literatura română itemi din toate categoriile: obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi. Cu itemii existenţi în platformă, profesorii utilizatori pot crea teste în cadrul platformei INSAM, pe care apoi să le administreze elevilor, pe grupe/clase de elevi şi individual. Testele pot fi rezolvate la şcoală în timpul orelor de curs, dar şi acasă, atât profesorii cât şi elevii dispunând de ID-uri proprii şi parole pentru a intra în platformă. Testele disponibile pe platformă sunt de următoarele tipuri: a. Test capitol/unitate de învăţare b. Test de tip teză – semestrial c. Test de final de an şcolar d. Test de tip examen de bacalaureat Strategiile didactice de implementare a conţinutului platformei INSAM de către utilizatorii profesori se conturează prin mai multe componente: • creează teste în cadrul sistemului pe baza itemilor existenţi în sistem (prin generarea automată de teste sau prin generarea manuală de teste); • administrează aceste teste către utilizatorii selectaţi sau direct către o clasă de elevi; • analizează rezultatele obţinute la teste; • vizualizează diferite rapoarte, ierarhii sau clasamente; • comunică cu ceilalţi profesori prin intermediul instrumentelor de comunicare existente în sistem şi cu elevii săi;

• studiază ghidurile şi metodologiile de evaluare disponibile în sistem, precum şi alte materiale. În platformă există posibilitatea de administrare a testelor atât unei clase de elevi/ grup cât şi unui anumit elev. Elevilor li se pot aplica:  teste de verificare  teste de autoevaluare  alte tipuri de teste. Exemplu l 1 În platforma INSAM; la clasa a IX-a, domeniul Literatură, nivel de dificultate nespecificat, sunt afişate 69 de teste de evaluare formativă şi sumativă, distribuite pe teme/capitole/tip de evaluare. Exemplificăm cu testul final nr. 9, autor Maria Lupu:

Variate tipuri de itemi şi diferite competenţe sunt vizate de acest text care cuprinde: un item de tip întrebare structurată, cu nouă cerinţe, destinate înţelegerii de text la prima vedere (itemul 1), doi itemi subiectivi, de tip eseu, aplicaţi la domeniul literaturii (itemul 3), respectiv 46 4 46

la asocierea

47 4 47

dintre literatură şi limbă şi comunicare (itemul2). Acest test vizează, pe lângă evaluarea cunoştinţelor şi a competenţelor specifice clasei a IX-a şi dezvoltarea creativităţii elevilor. Exemplu l 2 La clasa a X-a, domeniul Literatură, sunt în total 49 de teste de evaluare formativă şi sumativă, distribuite pe autori / capitole / lecţii. De pildă testul formativ (autor Cristina Ivan) destinat lecţiei despre romanul Enigma Otiliei de George Călinescu, cuprinde 4 itemi după cum urmează:

48 48

Fiecare item are afişat punctajul alocat, iar cele două butoane „Vezi răspuns”, „Vezi barem” clarifică imediat răspunsul aşteptat. Sunt diferite tipuri de itemi (obiectivi – de de tip pereche - itemul 1, subiectivi, de tip redactare de eseu – itemul 2, şi itemi semiobiectivi, cu răspuns scurt – itemii 3,4), care vizează atât diferite niveluri ale gândirii, de la recunoaştere şi comprehensiune, la analiză, sinteză şi evaluare, cât şi diferite competenţe specifice: 2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ; 1.1. 49 49

Identificarea

50 50

particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte; 3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate. Avantaje ale utilizării platformei INSAM în evaluarea elevilor:  pentru profesori: - reducerea timpului necesar pentru: elaborarea unor teste valide, diferenţiate pe grade de dificultate, realizarea baremului de notare, evaluarea pe foaia de hârtie; - diversificarea metodelor de evaluare şi, prin efectul backward, autoreglarea procesului de predare - învăţare; - diversificarea ofertei de texte-suport pentru lectură şi analiză către elevi, ieşirea din constrângerea textelor „consacrate”; - creşterea obiectivităţii în evaluare; - asigurarea varietăţii de itemi şi competenţe evaluate.  pentru elevi: - tratare diferenţiată prin alegerea testului corespunzător nivelului de pregătire la un moment dat; - efectuarea sarcinii de lucru în ritm propriu de muncă; - dezvoltarea abilităţii de muncă independentă şi de utilizare a calculatorului în tehnoredactarea documentelor. - creşterea capacităţii de autoevaluare şi astfel a motivaţiei învăţării. Dezavantaje: - pentru elevi: nivelul abilităţii de tehnoredactare computerizată, utilizând semnele specifice limbii române, poate constitui un dezavantaj în redactarea răspunsurilor. Tema III. 3. Studiul colaborativ al învăţării prin Web Aşadar, există o multitudine de instrumente online care pot fi utilizate de către profesorii de disciplina limba şi literatura română pentru a sprijini comunicarea, pentru a încuraja colaborarea dintre elevi şi pentru a organiza resursele Internet. Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra utilităţii şi eficienţei acestora se pot analiza avantajele şi dezavantajele fiecărei resurse cu ajutorul tabelului de mai jos şi apoi explora site-uri web de colaborare online. Bloguri Blogurile sunt instrumente valoroase atât prin caracterul lor colaborativ, cât şi prin vizibilitatea pe care o asigură muncii elevilor. Elevii discută despre subiectul ales, făcând schimb de informaţii, punând întrebări şi/ sau rezolvând probleme. O parte din activitate constă, de asemenea, în comentarea şi oferirea unui răspuns. Procesul de învăţare este vizibil pentru toată lumea. Wiki-uri Un wiki permite dezvoltarea în comun a documentelor, fără întâlniri personale. Un membru al proiectului scrie un articol şi ceilalţi îl pot modifica, astfel încât persoana care citeşte va vedea doar rezultatul final şi nu schimbările care au fost făcute în timpul procesului. Se începe prin a edita pagina folosind una dintre cele două opţiuni. Odată deschisă fereastra de editare se selectează HTML, se scrie textul dorit şi se poate salva, previzualiza, se pot adăuga etichete sau ataşa fişiere. Trebuie menţionat că este posibilă vizualizarea versiunilor anterioare si modificărilor efectuate, având astfel o vedere clară asupra evoluţiei activităţii respective. Un wiki este o aplicaţie care permite crearea unui site web al cărui conţinut este creat în 49 4 49

colaborare interfaţă

de

către

utilizatori,

păstrând

versiunile

succesive.

Wikispaces

are

o

50 50

simplă,conţine forumuri, inserare de fişiere, linkuri, imagini, statistici şi un număr nelimitat de pagini. Utilizatorii pot astfel crea, edita, şterge sau modifica conţinutul unei pagini web, într-un mod interactiv, uşor si rapid. Are o variantă gratuită. Integrarea instrumentelor specifice TIC este recomandat să se realizeze în condiţiile utilizării unor metode active, de exemplu: simularea, învăţarea problematizată, învăţarea prin cooperare, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gândire critică, metoda proiectului, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/Internet/în grupuri de lucru virtuale. Rolul acestora trebuie să fie contribuţia la: crearea acelui cadru educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă; înţelegerea modului în care conţinuturile specifice disciplinei limba şi literatura română se pot aplica în viaţa cotidiană; exersarea lucrului în echipă, prin practicarea unor roluri specifice în grupuri de lucru, prin cooperarea cu persoane diferite în realizarea unor sarcini de lucru; alternarea formelor de activitate (individuală, pe perechi şi în grupuri mici); învăţarea prin acţiune, realizarea unor activităţi bazate pe sarcini concrete; înlocuirea stereotipurilor, a automatismelor de gândire, prin abordări creative, originale, proprii; cultivarea spiritului tolerant; abordarea flexibilă a unor parcursuri didactice diferenţiate;

EXTINDERI Formulaţi răspunsurile pe foi pe care le veţi ataşa la cursul tipărit. TEME DE REFLECŢIE Reflectaţi asupra următoarelor aspecte: 1. Calculatorul poate fi implicat în orientarea modernă a rolului elevului în procesul didactic? Argumentaţi. 2. Sursele de documentare la care au acces elevii pot influenţa gradul lor de implicare în aprofundarea achiziţiilor dobândite la orele de curs ? Argumentaţi. 3. Exploraţi enciclopediile aflate în şcoală. Pornind de la materialele vizualizate, construiţi sarcini de lucru pentru elevi care solicită folosirea enciclopediei. Faceţi o prezentare colaţionând informaţii din enciclopedie. 4. Ce dezavantaje constataţi că există în utilizarea unei enciclopedii pe CD ? 5. Accesul la un calculator conectat la Internet şi la alte instrumente TIC (imprimantă, scanner, copiator) permite elevilor :

să monitorizeze iniţiativele colegilor şi modul în care au fost finalizate acestea; să utilizeze mijloace moderne de comunicare cu organizaţii similare din alte şcoli din ţară sau din alte ţări; să realizeze un schimb de experienţă cu organizaţii asemănătoare; să se înscrie în forumuri de discuţii cu elevi din alte şcoli. Propuneţi trei epitete care descriu cum credeţi că sunt pentru elev sarcinile de învăţare care presupun folosirea calculatorului.

6. Să presupunem că daţi unui grup de elevi o temă de genul: „Aveţi acces la calculator timp de o oră pentru a căuta pe internet informaţii pe o temă care vă interesează”. o Ce reacţie credeţi că vor avea elevii ? o Ce câştig veţi avea dumneavoastră ? Adresaţi această provocare unor elevi pe care îi vedeţi adesea la fotbal sau la o şuetă. Dacă aceşti elevi reacţionează, puteţi redacta proiectul pentru evaluarea acestui modul, pornind de la acest comportament. APLICAŢII 1. Propuneţi-vă ca temă de lucru un eseu structurat : Care este tema pentru care aţi căutat informaţii pe net ?  Ce motor de căutare aţi folosit ?  Scrieţi, pe scurt, ce aţi găsit pentru tema căutată.  Ce alte lucruri interesante aţi descoperit în timp ce căutaţi ce vă interesa ?  Ce anume aţi dori să căutaţi la următoarea conectare ? Realizaţi eseul mai întâi pe hârtie, apoi pe calculator. Comentaţi asupra modului de realizare a temei (din punct de vedere al timpului, corecturilor, finalizării, aşezării în pagină) 2. Intraţi pe Internet, pe www.goo gle.ro, tastaţi la căutare „motoare căutare” şi studiaţi lista care vi se oferă. Ce consideraţi că este util din ceea ce aţi aflat ? 3. Explicaţi rolul motoarelor de căutare, al grupurilor de discuţii pentru documentare. Ce motoare de căutare le recomandaţi elevilor ? 4. Numiţi câte un exemplu de surse de documentare clasice şi moderne, utile şi accesibile oricărui elev. 5. Aţi descoperit că un elev are un hobby; daţi două exemple de implicare a noţiunilor legate de limba şi literatura română, pe care o predaţi, în pasiunea elevului respectiv. 6. Cum credeţi că îi poate ajuta calculatorul pe elevii introvertiţi, prin ce fel de activităţi, să iasă din „lumea” lor, să devină comunicativi şi deschişi ? Daţi 3 exemple. TEME PENTRU PORTOFOLIUL INDIVIDUAL 1. Elaboraţi programa unui opţional la disciplina limba şi literatura română (la alegere nivelul şi clasa), pe care să îl predaţi cu ajutorul calculatorului. 2. Efectuaţi un studiu comparativ de proiecte realizate cu elevii pe parcursul semestrului (site-ul, revista şcolii etc.). Enunţaţi câteva puncte tari şi puncte slabe în cadrul activităţilor desfăşurate. 3. Elaboraţi un test de evaluare modernă, folosind platforma INSAM. 4. Enumeraţi avantajele şi dezavantajele utilizării la disciplina predată a evaluării online comparativ cu evaluarea clasică. 5. Realizaţi o dezbatere cu tema: Învăţarea centrată pe elev şi pe dezvoltarea personalităţii sale, realizată şi cu mijloace TIC, oferă oportunitatea unei evaluări valide la disciplina limba şi literatura română? 6. Consideraţi că noi, profesorii, putem descoperi şi stimula interesele elevilor? Redactaţi un eseu liber, de 150 - 200 de cuvinte, în care să arătaţi cum putem dirija procesul de stimulare şi activare a intereselor elevilor, apelând la resursele TIC descrise în acest capitol. 51 5 51

APLICAŢII MICROSOFT OFFICE APLICAŢIA MICROSOFT OFFICE – WORD Deschiderea unei aplicaţii de procesare de text Pentru a deschide aplicaţia de procesare de text, am mai multe posibilităţi: Din meniul Start / Programs / Microsoft Word

 Dacă există o pictogramă pe ecran sub care scrie Microsoft Word, se poate porni aplicaţia printr-un dublu clic pe această pictogramă: În acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specifică acestui program ce conţine: o bară de meniu, o bară de instrumente, pagina albă pentru document şi altele.  Deschiderea unui document nou şi salvarea lui  Un document nou se poate deschide prin opţiunea New din meniul File sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente :

Se observă că şi apăsarea tastelor Ctrl+N duce la crearea unui document nou.  O altă posibilitate de creare a unui document nou dacă aveţi fereastra Explorer deschisă este: clic dreapta în directorul în care vreţi să salvaţi documentul şi apoi alegerea opţiunii New Word Document :

52 52

 Salvarea documentului se face apelând opţiunea Save as… din meniul File având grijă să introduceţi calea corectă (în caseta Save in:) unde doriţi să salvaţi fişierul.  Deschiderea unui document existent – modificare şi salvare Pentru a deschide un document existent se poate alege între următoarele posibilităţi:  Având aplicaţia deschisă, se poate alege din meniul File opţiunea Open sau se poate apăsa pe pictograma existentă în bara de sub meniul File:

Se observă că şi apăsarea tastelor Ctrl+O duce la deschiderea unui document existent.  Salvarea documentelor sub alt nume sau în alt format Pentru aceasta se apelează funcţia Save As din meniul File: Pe ecran apare caseta de dialog Save As în care se stabileşte tipul documentului (din lista ascunsă Save as type:) şi calea unde se doreşte a se salva (din caseta Save in:) şi, eventual, noua denumire (în caseta File name:)  Introducerea, copierea, mutarea şi ştergerea textului. înlocuirea

Găsirea şi

Introducerea textului. Folosirea comenzilor Undo (Anulare Golire) şi Redo (Repetare Golire). Introducerea unui paragraf nou. Textul este introdus prin acţionarea tastaturii. În momentul în care se ajunge la capătul rândului, cursorul sare pe rândul următor. În momentul în care s-a greşit introducerea se apelează funcţia Undo pentru a anula greşeala făcută. Funcţia Undo se găseşte în meniul Edit - Undo Typing sau în pictograma aflată pe bara de 53 5 53

instrumente: Se observă că apăsarea tastelor Ctrl+Z realizează anularea ultimei operaţii. Opus funcţiei Undo este funcţia Redo, care realizează refacerea ultimei operaţii anulate. Funcţia

54 5 54

Redo se găseşte în meniul Edit asemănător funcţiei Undo sau în pictograma existentă pe bara de meniuri: Se observă că şi apăsarea tastelor Ctrl+ Y realizează refacerea ultimei operaţii anulate. Pentru a introduce un paragraf nou se apasă tasta Enter. Dacă folosiţi la sfârşitul fiecărui rând tasta Enter există posibilitatea ca atunci când modificaţi dimensiunea caracterelor, să modificaţi întregul aspect al documentului.  Introducerea simbolurilor şi a caracterelor speciale Word oferă posibilitatea introducerii caracterelor ce nu există pe tastatură. Ele se numesc simboluri şi se introduc în text din meniul lnsert – Symbol (Inserare - Simbol). Astfel se pot introduce în text diferite semne simple, precum literele greceşti, diferite săgeţi şi altele. Apelând această comandă se deschide o nouă fereastră cu opţiuni.

Se selectează caracterul - simbol dorit şi apoi, prin apăsarea butonului Insert, simbolurile vor fi introduse în text. Selectarea unui caracter, cuvânt, frază, paragraf sau a întregului document Selectarea unui text se realizează în diferite moduri folosind tastatura sau mouse-ul. Cea mai simplă modalitate de selectare a unui caracter sau cuvânt se face cu ajutorul mouse - ului, ţinând apăsat butonul din stânga şi deplasând cursorul mouse - ului peste caracterul sau cuvântul care se doreşte a fi selectat. Textul selectat va apare scris cu culoarea albă pe fond negru ca în exemplul următor:

 Nu puteţi marca textul decât într-o singură direcţie, de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, de sus în jos sau de jos în sus. Pentru a renunţa la selecţie trebuie să daţi un simplu clic oriunde pe ecran. Selectarea unei fraze se face deplasând cursorul mouse-ului ţinând apăsată tasta stânga de-a lungul frazei pe care doriţi să o selectaţi.  Copierea, ştergerea şi mutarea textului în cadrul aceluiaşi document sau între documente Copierea si mutarea textului în diferite parţi ale documentului sau chiar în documente diferite este posibila datorita existentei Clipboard-ului. Clipboard-ul este o memorie temporara 55 55

folosita la

56 5 56

păstrarea pe diagramelor.

termen

scurt

a

cuvintelor,

imaginilor

sau

Mutarea şi copierea textului. Pentru a copia un text în altă parte a documentului sau între documente diferite se alege opţiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseşte combinaţia de mai poate da clic pe pictograma aflată în bara de instrumente:

taste

Ctrl+C.

Se

 Pentru a putea alege opţiunea Copy va trebui ca textul ce trebuie copiat să fie selectat, în caz contrar această opţiune va apărea cu culoarea gri în meniu (neactivat). După copierea textului, pentru a putea fi pus în locul unde se doreşte, va trebui să alegeţi opţiunea Paste (Lipire) din meniul Edit, sau prin combinaţia de taste Ctrl+V. Se poate opta şi pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente: Pentru a muta un text în altă parte a documentului sau între documente diferite se alege opţiunea Cut (Decupare) din meniul Edit, sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+X. Se mai poate da clic pe pictograma aflată în bara de instrumente:  Găsire şi înlocuire Găsire cuvânt sau frază Uneori puteţi avea nevoie de un anumit cuvânt sau propoziţie. Dacă dimensiunea documentului este mare, căutarea acestuia este dificilă. De aceea Word ne pune la dispoziţie funcţia Find. Ea se apelează din meniul Edit sau prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+F. Se va deschide următoarea fereastră de dialog: Cuvântul pe care doriţi să-l căutaţi se introduce în câmpul numit Find what. Word memorează operaţii de căutare din sesiunea curentă într-o listă derulantă aflată în partea dreaptă a câmpului Find what. Pentru a căuta acest cuvânt în document se apasă butonul Find Next. De fiecare dată când cuvântul căutat a fost găsit, căutarea este întreruptă şi acest cuvânt apare selectat. Pentru a reporni procesul de căutare se apasă din nou butonul Find Next. Înlocuire (Replace) În multe cazuri este necesară înlocuirea cuvântului găsit cu un alt cuvânt. În opţiunea Replace (Înlocuire) a meniului Edit se introduce cuvântul dorit. Opţiunea Replace se poate apela şi prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+H. Se va deschide următoarea fereastră de dialog: 55 5 55

Cuvântul dorit se introduce în câmpul Replace with. Înlocuirea se realizează prin apăsarea butonului Replace. După înlocuirea cuvântului puteţi reporni din nou căutarea prin apăsarea butonului Find Next. Dacă se doreşte înlocuirea în întreg documentul se apasă butonul Replace All (Înlocuire peste tot). Formatul paginii se stabileşte cu ajutorul opţiunii Page Setup (Setarea paginii) din meniul File, ce deschide următoarea fereastră: Modificarea marginilor: - Top (sus) - Bottom (jos) - Left (stânga) - Right (dreapta) - Gutter (zona de îndosariere) şi poziţia ei.

Modificările sunt valabile pentru tot documentul

Tipul de vizualizare paginii: tip portret (Portrait) sau tip vedere (Landscape)

Stabilirea dimensiunii paginii este de mare importanta pentru imprimarea unui document. De obicei documentul se imprimă pe foaie A4 de aceea va trebui setat documentul astfel încât să respecte acest format. Introducerea antetului şi a subsolului Daca aveţi un text sau o imagine care doriţi să apară pe fiecare pagină a documentului nu trebuie să o faceţi manual. Puteţi apela funcţia Header and Footer (Antet şi subsol) din meniul View. După alegerea acestei opţiuni va apare bara de instrumente de lucru pentru antet şi subsol.  Pentru a introduce numere de pagină se poate apela şi funcţia Page Numbers din meniul Insert: Se deschide următoarea fereastră, în care se alege poziţia numărului de pagină şi tipul de aliniere:

56 5 56

 Folosirea Chenarelor Daca vreţi să adăugaţi anumite borduri unor porţiuni de text pentru a le scoate în evidenţă, va trebui să lucraţi cu opţiunea Borders and Shading (Borduri şi umbrire) ce se află în meniul Format. Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading:  Trebuie să selectaţi mai întâi textul pe care doriţi să-l încadraţi. Pentru a adăuga un chenar întregului document din fereastra Borders and Shading se va alege opţiunea Page Border, şi din meniul derulant Apply to se va alege Whole Document.  Formatare text. Formatare Paragraf  Formatarea fonturilor După introducerea textului puteţi alege opţiunea de formatare a acestuia. Din meniul Format apelaţi opţiunea Font. Se ajunge la următoarea fereastră de dialog:

În prima parte se poate modifica tipul de font, stilul şi dimensiunea acestuia, doar printr-un simplu clic pe opţiunea dorită.

57 5 57

Dacă vreţi să modificaţi culoarea fontului, stilul sau culoarea de subliniere a cuvintelor, soluţia se găseşte în meniul derulant Font Color (Culoare font) sau Underline Style (Stil subliniere).

Pentru a alege o culoare specială va trebui să daţi clic pe meniul derulant Font Color ce deschide o nouă fereastră din care se poate alege o culoare pentru font: Pentru:  a scrie mai îngroşat va trebui aleasă opţiunea Bold (Aldin) prin apăsarea butonului B sau prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+B.  a scrie înclinat se va alege opţiunea Italic (Cursiv) prin apăsarea butonului I , sau prin apăsarea simultană a tastelor Ctrl+I.  a sublinia textul veţi alege opţiunea Underline apăsând butonul apăsarea simultană a tastelor Ctrl+U.  a schimba culoarea fontului alegeţi

U sau prin

a schimba fontul sau dimensiunea acestuia, alegeţi caracterele dorite din meniurile derulante existente pe bara de meniuri Formatarea Paragrafelor

Pentru a vedea câte paragrafe aveţi în document şi locul în care există paragrafe va trebui să apăsaţi butonul

existent pe bara de meniuri.

După apăsarea acestui buton în document vor apărea semne care arată locul unde există un paragraf. Pentru a reveni la forma iniţială a documentului va trebui să mai apăsaţi încă odată butonul. Uneori aveţi nevoie de a scrie linii de dimensiuni reduse (ca de exemplu atunci când scrieţi o poezie), astfel încât în loc să folosiţi tasta Enter puteţi apela o întrerupere de linie (line break). Pentru a realiza o întrerupere de linie va trebui să daţi un clic în locul unde doriţi să apară întreruperea şi să apăsaţi tastele Shift+Enter.

58 58

Aceste întreruperi de linie în mod normal nu sunt vizibile în document, dar dacă vreţi să vedeţi dacă în document există întreruperi de linie puteţi apăsa butonul El apare în document sub forma: Rigla (Ruler) Se apelează din meniul View - Ruler. Prin apelarea acestei funcţii în partea de sus a documentului va apărea o linie gradată, asemănător şi în partea stângă a documentului. Pentru a formata spaţiul dintre rânduri şi a stabili diferite moduri de vizualizare a paginii, puteţi apela funcţia Format – Paragraph (Format - Paragraf) ce deschide următoarea fereastră de dialog:

Alegerea tipului de aliniere

Alegerea spaţiilor dintre rânduri

Alegerea tipului de aliniere se poate efectua şi din butoanele barei de comenzi. Exemple de alinieri ale textului: La stânga

Centrat

La dreapta

Justified

Definirea spaţierii dintre rânduri prin utilizarea meniului Line Spacing: Distanţa dintre rânduri se stabileşte din meniul derulant Line Spacing. Ea poate fi la un rând (Single), la 1,5 rânduri (1,5 lines), la două rânduri (double).  Folosirea listelor (numerotare, marcatori) O altă modalitate de formatare a paragrafelor existente într59 5 59

un document este cea cu ajutorul marcatorilor din meniul Format -

60 6 60

Bullets and Numb ering (Marcatori şi numerotare). Această opţiune deschide o fereastră de dialog din care ne putem alege simboluri diverse pentru a evidenţia anumite paragrafe:

Tipurile de marcatori sunt: - bulleted - se introduc diferite simboluri pentru a se remarca mai uşor anumite paragrafe.

- numbered - oferă posibilitatea de a ordona paragrafele din document cu ajutorul cifrelor arabe, sau a literelor.

- outline numbered - oferă posibilitatea organizării paragrafelor sub forma unei schiţe numerotate.

Pentru a introduce automat un bulet (marcator) se poate da clic pe imaginea corespunzătoare din bara de instrumente.  Folosirea Chenarelor Dacă vreţi să adăugaţi anumite borduri unor porţiuni de text pentru a le scoate în evidenţă, va trebui să lucraţi cu opţiunea Borders and Shading (Borduri şi umbrire) ce se află în meniul Format. Se deschide fereastra de dialog Borders and Shading: Tipuri de linie, culoare şi dimensiunea acesteia

Tipuri de chenar

Vizualizare chenar şi redefinirea sa

60

 Trebuie să selectaţi mai întâi textul pe care doriţi să-l încadraţi. Din această fereastră puteţi alege una din următoarele opţiuni: chenarul să fie trasat în jurul textului selectat (stânga) sau în jurul întregului paragraf

(dreapta).

 Tabele Crearea unui tabel - se realizează uşor cu opţiunea Insert - Table (Inserare - Tabel) din meniul Table. Această opţiune va duce la apariţia unei casete de dialog în care va trebui să precizaţi numărul de rânduri şi de coloane ale tabelului. Dacă apăsaţi butonul OK veţi obţine un tabel cu 5 coloane şi 2 rânduri:

din care să alegeţi stilul dorit.

Dacă doriţi un format special pentru tabelul dvs., puteţi apăsaa butonul AutoFormat

După alegerea tipului de tabel, pentru a vă deplasa de la o coloană la alta, puteţi folosi tastele existente pe tastatură sau puteţi da un clic în celula în care doriţi să introduceţi textul sau imaginea. Pentru a formata fontul din tabel procedaţi la fel ca la formatarea textului, dar aveţi grijă ca ceea ce doriţi să formataţi să fie selectat. Pentru a crea un tabel mult mai rapid puteţi folosi butonul de pe bara de instrumente. Pentru a introduce un tabel de 5 coloane şi 2 rânduri în document veţi alege: Selectarea întregului tabel - se face printr-un clic pe steluţa apăruta în partea ştangă a tabelului.

61 61

Selectarea unei coloane din tabel - Pentru a selecta o coloană poziţionaţi mouse-ul deasupra coloanei pe care doriţi să o selectaţi. In acest moment trebuie să vă apară o săgeată neagră deasupra coloanei. Pentru a selecta coloana daţi un simplu clic cu mouse-ul. ↓

Selectarea unui rând din tabel - se face asemănător cu selectarea unei coloane, singura diferenţă fiind poziţionarea mouse-ului. Poziţionaţi mouse-ul în dreptul rândului pe care doriţi să îl selectaţi şi apoi cu un clic simplu selectaţi tot rândul.

Selectarea unei coloane sau a unui rând se mai poate realiza şi cu ajutorul funcţiei Select din meniul Table:

Schimbarea dimensiunii şi a culorii unei celule Pentru a schimba dimensiunea unei celule aveţi următoarele posibilităţi: Manual prin poziţionarea mouse-ului şi tragerea de coloana sau rândul pe care doriţi sal modificaţi.

 Automat prin apelarea funcţiei Table Properties (Proprietăţi tabel) din meniul Table. Se va deschide o fereastră în care pentru fiecare rând şi coloană veţi preciza dimensiunile exacte. Introducere şi ştergere de linii şi coloane  Inserarea liniilor noi sau a coloanelor în tabel se face cu ajutorul funcţiei Insert Rows sau Columns (Inserare rânduri sau coloane) din meniul Table.  Inserarea se realizează la stânga, la dreapta, deasupra sau sub locul unde este poziţionat cursorul. Aveţi grijă unde este poziţionat cursorul înainte să inseraţi o linie sau o coloană.  Ştergerea coloanelor se face cu ajutorul comenzii Delete (Ştergere) din meniul Table. Şi această comandă depinde mult de locul unde este poziţionat cursorul. 62

APLICATIA MICROSOFT OFFICE – POWERPOINT  Deschiderea aplicaţiei PowerPoint Pentru a deschide aplicaţia de prezentări există mai multe posibilităţi:  Din meniul Start - Programs - Microsoft PowerPoint  Daca exista o pictograma pe ecran sub care scrie Microsoft PowerPoint se poate porni aplicaţia printr-un dublu clic pe acesta iconiţă.

În acest moment, pe ecranul monitorului apare imaginea specifică acestui program, ce conţine printre altele: o bară de meniu, o bară de instrumente. Crearea unei prezentări noi şi salvarea acesteia 0 prezentare nouă, se poate deschide alegând opţiunea New (Nou) din meniul File (Fişier), sau prin clic pe simbolul din bara de instrumente

.

Deschiderea unei prezentări existente şi salvarea acesteia Pentru a deschide o prezentare existentă se poate alege una dintre următoarele variante: 1.

Având aplicaţia PowerPoint deschisă, se poate alege din meniul File (Fişier) opţiunea Open (Deschidere), sau se poate apăsa pe pictograma

existentă în bara de sub meniul File (Fişier). 2. Se observă că şi apăsarea tastelor Ctrl+O realizează deschiderea unei prezentări existente. Salvarea prezentărilor sub alt nume sau în alt loc Pentru aceasta se apelează funcţia Save As (Salvare ca) din meniul File (Fişier). După alegerea acestei opţiuni pe ecran apare caseta de dialog Save As (Salvare ca) în care se stabileşte tipul documentului şi calea unde se doreşte a se salva şi 63 6 63

eventual noua denumire.  Modul de vizualizare al prezentărilor Ca formă de prezentare a materialului ce trebuie creat, puteţi alege diferite moduri de vizualizare din meniul View (Vizualizare), sau puteţi alege una din opţiunile existente în partea stânga jos a ferestrei. Aceste opţiuni sunt următoarele: Normal - este tipul de vizualizare cel mai des folosit, ce va permite vizualizarea diapozitivelor cât şi a tuturor datelor cuprinse în acest diapozitiv, este foarte utilă pentru crearea unei imagini de ansamblu asupra prezentării. Outline View - prezintă textul şi comentariile referitoare la un diapozitiv, iar în partea dreaptă sus este prezentat diapozitivul selectat, este foarte bună pentru editarea textului şi a comentariilor. Slide View - este o vizualizare ce prezintă un diapozitiv, fiind foarte lucraţi cu imagini

utilă atunci când grafice. Slide Sorter View (Sortare diapozitive) - prezintă fiecare diapozitiv sub forma unei mici imagini grafice fiind foarte utilă pentru realizarea operaţiilor de copiere, mutare a unor diapozitive. Slide Show (Expunere diapozitive) - se poate vizualiza întreaga prezentare creată. Pentru a porni o prezentare puteţi apăsa tasta F5 existenta pe tastatura.  Diapozitiv e  Adaugarea unui diapozitiv nou cu format definit

Pentru a adauga un diapozitiv nou unei prezentari alegeti din meniul Insert (Inserare) functia New Slide (Diapozitiv nou), sau puteti apasa simultan tastele Ctrl+M. Pe ecran va aparea fereastra New Slide din care va alegeti formatul dorit pentru diapozitiv. Din partea stanga a ferestrei alegeti tipul dorit pentru diapozitiv. Se deschide o fereastră cu diferite aspecte pentru diapozitive. In această fereastră puteţi alege diferite formate pentru diapozitivele pe care Ie introduceti, ca de exemplu puteti introduce diapozitive cu format de tip titlu, de tip grafic si text, de tip tabel si altele. Alegerea diapozitivului dorit Atunci când doriţi să vă poziţionaţi pe un diapozitiv, în partea stângă a ferestrei, selectaţi diapozitivul dorit, în modul de vizualizare Normal View. Pe ecran, va apărea, în partea dreaptă, conţinutul diapozitivului selectat.  Schimbarea fundalului unui diapozitiv sau a tuturor diapozitivelor unei prezentări Pentru a schimba fundalul unui diapozitiv, sau a tuturor diapozitivelor existente într-o

prezentare apelaţi din meniul Format opţiunea Background (Fundal). 64

Această funcţie va deschide fereastra Background (Fundal) din care vă puteţi alege culoarea dorită, sau vă puteţi crea propria dumneavoastră culoare prin alegerea opţiunii More Colors (Mai multe culori). Apoi, pentru a schimba fundalul diapozitivului curent apăsaţi butonul Apply (Se aplică). Pentru a aplică acest fundal tuturor diapozitivelor din prezentare apăsaţi butonul Apply to All (Se aplică pentru toate). Funcţia Background (Fundal) o puteţi apela şi din meniul apărut după ce aţi dat clic dreapta pe diapozitivul căruia doriţi să îi modificaţi fundalul.  UtiIizarea implicite

formatelor

 Alegerea unui format implicit Microsoft PowerPoint va puna la dispozitie diferite formate implicite pentru prezentari. Pentru a alege un format predefinit pentru prezentarea dumneavoastra, apelati din meniul Format functia Apply Design Template (Forma diapozitiv). Aceasta functie o puteti apela si din meniul aparut dupa ce ati dat clic dreapta pe unul dintre diapozitivele existente in prezentare. Pe ecran va aparea fereastra Apply Design Template (Forma diapozitiv) din care va alegeti formatul dorit. În partea dreaptă a acestei fereastre puteţi vizualiza formatul ales. Pentru a schimba formatul unei prezentări va trebui să apelaţi din nou funcţia Apply Design Template (Forma diapozitiv) şi apoi să alegeţi un nou format din fereastra aparută.  Introducerea unei imagini (clipart) într-un diapozitiv Uneori aveţi nevoie şi de alte elemente decât text pe care să le introduceţi în document ca de exemplu: foi de calcul, imagini, şi alte documente. Pentru aceasta folosiţi meniul Insert (Inserare). Pentru a avea în document diferite imagini puteţi alege una dintre cele două opţiuni: Inserarea clipart-urilor - cu ajutorul funcţiei Insert (Inserare) - Picture (Imagine) – Clipart (Miniatura) sau prin apăsarea butonului ,ce se afla în bara de instrumente Drawing (Desenare). Inserarea unei imagini - se foloseşte funcţia Insert (Inserare)- Picture (Imagine) - From File (Din 65 6 65

fisier) sau se apasă butonul din bara de instrumente Drawing (Desenare). Această funcţie, deschide următoarea fereastră, din care puteţi alege imaginea pe care doriţi să o inseraţi în document.

66 6 66

Copiere, mutare, ştergere, redimesionare imagini, obiecte  Copierea, mutarea, ştergerea textului, imaginilor din diapozitive diferite Copierea şi mutarea textului în diferite parţi ale fişierului, sau chiar în fişiere diferite, este posibilă datorită existenţei Clipboard-ului. Clipboardul este o memorie temporară, folosită la păstrarea pe termen scurt a cuvintelor, imaginilor sau diagramelor. Pentru a copia un text, sau o imagine în altă parte a diapozitivului sau între diapozitive diferite, se alege opţiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma

aflată în bara de instrumente. Pentru a putea alege opţiunea Copy (Copiere) va trebui ca textul sau imaginea ce trebuie copiată să fie selectată, în caz contrar această opţiune va apărea cu culoarea gri în meniu (neactivat). După copierea textului/ imaginii, pentru a putea fi pusă în locul unde se doreşte, va trebui să alegeţi opţiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaţia de taste Ctrl+V.

Se poate opta şi pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente . O altă modalitate de copiere a unei imagini este apelarea din meniul Edit (Editare) a funcţiei Duplicate (Dublare) sau apăsarea tastelor Ctrl+D. Pentru a muta un text, imagine în altă parte a diapozitivului sau intra diapozitive diferite se alege opţiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+X. Se mai poate da clic pe pictograma aflata în bara de instrumente

. După mutarea textului/imaginii, pentru a putea fi pusă în locul unde se doreşte, trebuie saă alegeţi opţiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaţia de taste Ctrl+V. Se poate opta şi pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente

.

Utilizarea graficelor şi a diagramelor Introducerea, modificarea datelor pentru diferite tipuri de grafice Pentru a crea un grafic, în cadrul unui diapozitiv, va trebui în primul rând să alegeţi un format corespunzător pentru diapozitivul respectiv. 67 67

Formatul unui diapozitiv îl alegeţi din fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv), pe care o deschideţi apelând din meniul Format funcţia Slide Layout (Aspect Diapozitiv), sau din butonul existent pe bara de instrumente a aplicaţiei. Crearea unui grafic nou se poate realiza şi prin apelarea din meniul lnsert (Inserare)a funcţiei Chart (Diagrama). În fereastra Slide Layout (Aspect Diapozitiv), alegeţi tipul dorit pentru diapozitiv, în cazul nostru opţiunea Chart şi apoi, pentru a aplica acest format, apasaţi butonul Reapply. În noul diapozitiv, pentru a putea introduce date, va trebui să daţi dublu clic pe imaginea corespunzătoare. Pentru a putea introduce date dati dublu clic pe imaginea corespunzatoare

Pe ecran va aparea o fereastra Excel în care vă puteţi introduce datele dorite, la fel ca în orice foaie de calcul. După introducerea datelor, pentru a finaliza graficul, va trebui să dati un clic oriunde în afara graficului sau a ferestrei apărute.  Efecte diapozitivelor

aplicate

Animatia textului şi a imaginilor unui diapozitiv Pentru a face prezentarea mai placută, puteţi adăuga diferite animaţii textului, obiectelor, imaginilor existente într-un diapozitiv. Acest lucru se realizează prin apelarea din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) a funcţiei Custom Animation (Animatie particularizata). Apelarea acestei funcţii va deschide fereastra Custom Animation (Animatie particularizata) din care vă alegeţi efectele, pe care doriţi să le aplicaţi, diferitelor obiecte existente în cadrul diapozitivul ui. Din meniul Start animation puteţi alege modul în care doriţi să fie animat un obiect (Automat după un număr de secunde sau la un clic de mouse). Pentru a adăuga efecte obiectelor selectate, alegeţi din aceasta fereastra meniul Effects (Adăugare efect). 67 6 67

În primul meniu derulant alegeţi efectul dorit, în următorul meniu introduceţi din ce parte a diapozitivului doriţi să fie aplicat acest efect. Din al treilea meniu derulant puteţi alege un sunet pe care să-l aplicaţi obiectului selectat.  Efectele aplicate diapozitivelor Puteţi aplica diferite efecte şi asupra diapozitivelor unei prezentări. Pentru aceasta, alegeţi din meniul Slide Show (Expunere diapozitive), opţiunea Slide Transition (Tranziţie între diapozitive). În fereastra apărută pe ecran alegeţi efectul pe care doriţi să îl aplicaţi asupra diapozitivului. Pentru a aplica acest efect diapozitivului curent apăsaţi butonul Apply, iar pentru a aplica efectul selectat asupra tuturor diapozitivelor apăsaţi butonul Apply to All (Se aplica la toate diapozitivele). Pentru a vizualiza modificările făcute, alegeţi din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) funcţia Animation Preview (Redare). Pe monitor, va apărea o fereastră, în care veţi vedea efectele pe care le-aţi aplicat asupra obiectelor, imaginilor şi textului existente în cadrul diapozitivului.  Pregătirea diapozitivelor Stabilirea formatului unui diapozitiv Înainte de a fi imprimat documentul, va trebui stabilit formatul paginii. Pentru aceasta se alege opţiunea Page Setup (Iniţializare pagina) din meniul File (Fişier), ce deschide următoarea fereastră, cu următoarele proprietăţi: Alegeti formatul diapozitivului Modificarea lungimii diapozitivului Modificarea inaltimii diapozitivului

Tipul de vizualizare al diapozitivului sau a comentariilor

68 6 68

 Copierea, mutarea, stergere a diapozitivelor unei prezentări Pentru a realiza diferite operaţii cu diapozitivele unei prezentari, se recomandă utilizarea vizualizării Slide Sorter View (Sortare diapozitive). Copierea şi mutarea diapozitivelor din diferite parţi ale prezentării sau chiar în prezentări diferite este posibilă datorită existentei Clipboard-ului. Pentru a copia un diapozitiv, în altă parte a prezentării sau între prezentări diferite se alege opţiunea Copy (Copiere) din meniul Edit (Editare), sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+C. Se mai poate da clic pe pictograma aflată în bara de instrumente. Pentru a putea alege opţiunea Copy (Copiere) va trebui ca dipozitivul ce trebuie copiat să fie selectat, în caz contrar aceasta opţiune va apărea cu culoarea gri în meniu (neactivat). După copierea diapozitivului, pentru a putea fi pus în locul unde se doreşte va trebui să alegeţi opţiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaţia de taste Ctrl+V. Se poate opta şi pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente. O altă modalitate de copiere a unui diapozitiv este apelarea din meniul Edit (Editare) a funcţiei Duplicate (Dublare) sau apăsarea taste lor Ctrl+D. Pentru a muta un diapozitiv, în altă parte a prezentării sau între prezentări diferite se alege opţiunea Cut (Decupare) din meniul Edit (Editare), sau se foloseşte combinaţia de taste Ctrl+X. Sa mai poate da clic pe pictograma aflata în bara de instrumente. După mutarea diapozitivului, pentru a putea fi pus în locul unde se doreşte va trebui să alegeţi opţiunea Paste (Lipire) din meniul Edit (Editare), sau prin combinaţia de taste Ctrl+V. Se poate opta şi pentru un simplu clic pe imaginea din bara de instrumente.  tergerea diapozitivului - se realizează prin apăsarea tastelor Backspace sau Delete. Puteţi apela şi din meniul Edit (Editare) funcţia Delete Slide ( tergere diapozitiv).  Prezentare Puteţi afişa pe ecran prezentarea creată. Afişarea se poate realiza de la primul diapozitiv prin apelarea meniul Slide Show (Expunere diapozitive) a opţiunii View Show (Vizualizare expunere) sau apăsarea tastei F5 existentă pe tastatură, sau de la diapozitivul curent prin apăsarea butonului existent pe bara de jos a aplicaţiei. Dacă în prezentare, aveţi anumite diapozitive pe care nu doriţi să le afişaţi în cadrul prezentării, puteţi alege din meniul Slide Show (Expunere diapozitive) opţiunea Hide Slide (Ascundere diapozitiv). Pentru ca diapozitivul să apară în afişarea prezentării va trebui să apelaţi din nou această funcţie. 69 6 69

Utilizarea Microsoft Office (Word, PowerPoint) la disciplina limba şi literatura română  Scenariu didactic Competenţe: - punerea în pagină şi organizarea documentului scris în perspectiva realizării unui proiect, respectând convenţiile tehnice ale redactării şi inserării de imagini; - crearea, modificarea şi utilizarea unui document cu ajutorul unui program de gestionare a textului. Activităţi: - în legătură cu tema aleasă, elevii caută informaţii pe Internet, (îşi) pun întrebări, formulează ipoteze; - după ce rezultatele cercetării se clarifică şi se ordonează, ele sunt pregătite pentru a fi redactate; - mai înainte de a începe redactarea la calculator, elevii vor discuta cu profesorul în legătură cu materialele propuse şi conţinutul acestora; - după tehnoredactarea textului urmează prezentarea acestuia (inserarea imaginilor, a schemelor). Locul desfăşurării orei: sala de clasă şi laboratorul de informatică Mijloace didactice: - electronice : conexiune Internet, reţea, imprimantă, scaner, aparat foto ; tradiţionale : manualul, cărţi recomandate Programe utilizate de elevi: Microsoft, Office Word, Power Point, Imaging, Paint etc. La acest nivel, resursele oferite de TIC permit activităţi precum : - schimburi de informaţii; - comunicare şi colaborare ; - cooperare în scopul redactării studiului; - creare şi publicare; Contribuţiile TIC: - obligă la o anumită rigoare impusă de punerea î n p agină şi de alte cerinţe ale redactării; - favorizează colaborarea şi punerea la dispoziţia tuturor a cercetărilor membrilor grupului; Rezultate, realizări: - listă cu încercările efectuate, cu reuşite şi eşecuri; - redactarea propriu-zisă a materialelor; - publicarea acestora pe site-uri dacă (se consideră necesar);  Registre lingvistice. Stilurile limbii române. Redactare de texte 70 70

Resurse didactice virtuale 1. Calculatorul şi aplicaţia Microsoft Word Programul Microsoft Word oferă posibilităţi de redactare a textelor, de aranjare în pagină, formatare şi stilizare. Resursele virtuale se îmbină aici cu resursele tradiţionale, în sensul că trebuie bine cunoscute modalităţile de realizare propriu-zisă a textelor sus-menţionate precum şi a structurii acestora.

71 71

2. Studiul stilurilor funcţionale ale limbii române presupune oferirea de exemple cât mai numeroase şi mai diversificate. Internetul oferă nenumărate texte din toate domeniile. În funcţie de domeniul de interes, informaţiile vor fi căutate şi cu Google (motor de căutare). Competenţe specifice: -utilizarea conceptelor şi a tehnologiilor informaţiei; -rezolvarea sarcinilor de lucru în mod creativ; -dezvoltarea capacităţilor de a utiliza instrumente informatice; -realizarea de documente specifice sarcinii: scrisori, CV, diverse formulare tipizate; -utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate. Activităţi a) Profesorul va avea în vedere conţinuturi didactice precum : crearea şi redactarea de texte funcţionale, studiul stilurilor funcţionale ale limbii, studiul registrelor stilistice, elementele situaţiei de comunicare, aplicaţii concrete; Profesorul se va asigura de faptul că elevii au asimilat cunoştinţele necesare şi va propune aplicaţii. Numai atunci când există certitudinea că aceste conţinuturi au fost însuşite, iar elevii au dobândit abilităţile necesare activităţilor de redactare, se va utiliza calculatorul. Pentru redactarea unui curriculum vitae, recomandăm aplicaţii precum: - exerciţii de redactare de CV; - exerciţii de corectare şi evaluare de CV cu greşeli; - exerciţii de reformulare (convertire) a unei autobiografii în CV; - exerciţii de găsire pe Internet de anunţuri din ziare, reviste electronice ; - exerciţii de citire şi interpretare de anunţuri; discuţii; Elevii vor fi avertizaţi de faptul că anumiţi angajatori solicită un model recent de CV denumit CV european (document-tip). Pentru redactarea unei scrisori de intenţie se vor urmări: - alcătuirea planului scrisorii; - exerciţii de redactare de scrisori (încadrare în pagină, elemente formale); - reformularea şi corectarea scrisorii de intenţie; Sub îndrumarea profesorului, elevii (despre care se presupune că ştiu să utilizeze programul Microsoft Word) încearcă să redacteze scrisori de intenţie, CV-uri, cereri, având pe caiete diferite modele. De asemenea, li se va explica elevilor importanţa cunoaşterii redactării cu mijloace electronice a unor astfel de documente utile în anumite situaţii. Profesorul va verifica: - respectarea structurii textelor (CV, scrisoare); - corectitudinea ortografică; punerea în pagină, detalii de execuţie. b) Alte activităţi se axează pe căutarea pe Internet de către profesori şi elevi a unor texte aparţinând unor stiluri funcţionale diferite. Propunem aici activităţi precum: - studiul textelor ficţionale şi nonficţionale; - studiul registrelor limbii şi oferirea de exemple concrete; - având în vedere că la proba orală a examenu lui de b acalaureat primu l sub iect 71 7 71

propune elevului să recunoască stilul funcţional căruia îi aparţine textul de pe bilet şi să justifice răspunsul, profesorul va at enţiona elevii în legătură cu specificu l fiecărui stil; - elevii trebuie avertizaţi, î n cazul fragmentelor din publicaţii electronice (ziare, reviste, site-uri ale unor instituţii), că trebuie să cunoască bine mărcile textuale specifice şi trăsăturile definitorii ale

72 7 72

fiecărui stil; având în vedere că, în ultimii ani, unele bilete de examen conţ ineau texte luate de pe Internet, se urmăreşte familiarizarea elevilor cu astfel de subiecte. Un exemplu de aplicaţie: elevii pot fi solicitaţi să identifice mărcile textuale şi iconice specifice documentelor şi publicaţiilor de pe Internet. Evaluare - în cazul redactării de texte, profesorul va cere elevilor să redacteze CV-uri, scrisori de intenţie, invitaţii şi alte texte funcţionale, urmărind corectitudinea exprimării şi respectarea tuturor regulilor care vizează formatarea documentului, în funcţie de specificul şi de destinaţia acestuia; profesorul va evalua atât produsul final, cât şi paşii de realizare a acestuia (va aprecia rapiditatea, dexteritatea, inovaţia şi imaginaţia, corectitudinea exprimării şi realizarea propriuzisă, în funcţie de cerinţe). - în cazul stilurilor funcţionale, evaluarea este mai complexă; profesorul oferă elevilor texte la prima vedere (virtuale sau pe suport tradiţional) şi solicită precizarea apartenenţei fiecăruia, trăsăturile specifice precum şi emiterea de opinii argumentate. Acolo unde este cazul, va cere elevilor să evidenţieze mărcile textuale electronice (cum se poate dovedi că un text a fost luat de pe Internet). Pe măsură ce elevii învaţă să redacteze texte utilizând calculatorul, ei vor fi antrenaţi în activităţi din ce în ce mai complexe, care presupun integrarea unor texte în cadrul unor prezentări în Power Point, inserarea şi integrarea de imagini şi tabele în documente cu scopul de a dobândi competenţe necesare în vederea creării de proiecte şi a rezolvării de sarcini complexe.

INTERNETUL Noţiuni generale despre Internet Pe langă hardware şi software, tehnologia înseamnă si alte resurse de informare, în afară de profesor ca furnizor de cunoştinţe. Comunicarea cu specialiştii, accesul la biblioteci virtuale, articole ştiinţifice sunt posibilităţi ce se oferă celui ce vrea să se informeze, prin utilizarea facilităţilor oferite de legătura la reţeaua globală, “INTERNETUL” şi a aplicaţiilor specifice acesteia. Conectivitatea reprezintă legătura dintre calculatoare şi alte dispozitive electronice din cadrul unui sistem de comunicaţii, în scopul partajării resurselor. Comunicarea poate lua forma unui mesaj e-mail, fax sau videoconferinţă.  Facilităţi Internet o poşta electronică folosită pentru a realiza schimb de scrisori şi alte fişiere cu alte persoane; o grupuri de discuţii o FTP (File Transfer Protocol) –protocol de transmitere a datelor o Internet Relay Chat –reţea de discuţii, conversaţii în direct o World Wide Web (WWW)- colecţie de documente interactive, legate între 73 73

ele prin intermediul link-urilor. Motor de căutare – program specializat de căutare în reţea. Un motor de căutare presupune specificarea unei adrese a unei locaţii şi încărcarea paginii corespunzătoare. Deasemenea, permite căutarea unor informaţii în funcţie de un anumit subiect. Acest subiect este precizat folosind cuvinte cheie. Exemple de motoare de căutare: Altavista, Netscape, Yahoo, Google, Mozilla, etc.

74 74

 HTML-(Hipertext Markup Language) este un limbaj prin intermediul căruia pot fi create pagini WEB.  Informaţie Internet-ul este o reţea de reţele. Navigarea în reţea se face cu ajutorul unui browser. Exemple de browser-e: Internet Explorer, Netscape Navigator, Opera, etc.  Internet Explorer Lansarea în execuţie a aplicaţiei se face printr-un dublu clic pe icon-ul aflat pe desktop. Se va deschide fereastra aplicaţiei. Bara de unelte conţine următoarele butoane: o butonul BACK are ca efect întoarcerea în pagina încărcată anterior; o butonul FORWARD are ca efect afişarea paginii următoare; o butonul STOP opreşte încărcarea paginii curente; o butonul HISTORY permite ştergerea totală sau parţiala a listei cu adresele paginilor vizitate anterior; o butonul HOME are ca efect încărcarea paginii de start a aplicaţiei; o butonul SEARCH permite efectuarea unei

căutări; o butonul FAVORITES realizează gestionarea paginilor favorite (pagini accesate preferenţial); Bara de adrese: În această zonă se introduce adresa paginii Web pe care dorim să o accesăm. Încărcarea acestei pagini se realizează odată cu apăsarea tastei ENTER sau prin acţionarea butonului GO (din partea dreaptă a barei de adrese). Particularizarea aplicaţiei: 1. Fixarea unei pagini de start Dacă se cunoaşte adresa exactă a paginii care vrem să fie încărcată odată cu lansarea în execuţie a aplicaţiei, atunci se vor executa următorii paşi: o Se încarcă pagina. o Din meniul TOOLS  se selectează opţiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o fereastră de dialog din care se alege eticheta GENERAL. În partea superioară a ferestrei există zona HOME PAGE din care se acţioneză butonul USE CURRENT. o Din partea inferioară a ferestrei se acţionează butonul APPLY şi apoi butonul OK. 2. Ştergerea istoricului paginilor vizitate Din meniul TOOLS  se selectează opţiunea INTERNET OPTIONS. Se deschide o fereastră de dialog din care se alege eticheta GENERAL. Din zona HISTORY se acţionează butonul CLEAR HISTORY şi deasemenea, se poate fixa un număr de zile pe parcursul cărora toate adresele paginilor vizitate vor fi memorate. 3. Pagini favorite Se acţionează butonul FAVORITES din bara de unelte şi zona de lucru va fi divizată în două panouri. În panoul din stânga se va lucra atât pentru adăugarea unei noi pagini favorite în listă, cât şi pentru organizarea paginilor într-o structură arborescentă de foldere. 73 7 73

Pentru adăugarea directă a unei pagini se acţionează butonul ADD. Se va deschide următoarea fereastră: Adăugarea efectivă se realizează prin acţionarea butonului OK. Dacă se selectează opţiunea Make Available offline atunci această pagină poate fi vizualizată chiar dacă nu există o conexiune la Internet. Pentru organizarea paginilor favorite, din partea stângă a panoului nou deschis se va acţiona butonul Organize Favorites. Se va deschide o fereastră de dialog ca cea de mai jos. Cu ajutorul butoanelor din partea stângă se pot crea noi foldere, se poate face redenumirea folderelor existente, se poate face mutarea folderelor şi deasemenea unele foldere pot fi şterse.

Motorul de căutare GOOGLE Pentru a realiza căutarea unei pagini care conţine informaţii cu privire la un anumit subiect se poate folosi motorul Google. Pagina se start a acestuia are adresa google.com După ce se scrie această adresă în bara de adrese a aplicaţiei Internet Explorer, se va încărca o fereastră care are următoarea formă: În zona de text din centru se indică tema căutată, după care se selectează una dintre opţiunile plasate sub butoanele <> şi <>. Lansarea căutării se realizează prin acţionarea unuia din butoanele mai sus menţionate. Se va afişa o listă cu adresele paginilor găsite. Accesarea unei astfel de pagini se face printrun dublu clic pe denumirea acesteia. Orice intrare din lista afişată este de fapt un link către pagina respectivă.  Comunicare Comunicarea se poate realiza cu ajutorul poştei electronice. Fiecare utilizator al serviciului de poşta electronică dispune de un cont şi o parola. Numele contului este format dintro primă parte, dată de utilizator şi din a doua parte care include adresa server-ului de 74 74

mail.

75 75

Aplicaţia Yahoo Mail Lansarea în execuţie a aplicaţiei se poate realiza astfel: se scrie în bara de adrese adresa yahoo.com. Din fereastra aplicaţiei se selectează linkul Mail. Se va deschide o nouă fereastră în care utilizatorul va preciza numele contului său şi parola. La final, se va deschide o fereastră care va avea forma următoare: Pentru a ne consulta poşta electronică se va acţiona butonul CHECK MAIL. Vom vedea în partea dreaptă o listă cu mesajele primite. Aceste mesaje sunt cele existente în folder-ul INBOX. Unele dintre mesaje sunt precizate cu caractere boldite. Acestea sunt mesajele noi, pe care încă nu le-am citit. Pentru a citi un mesaj se va executa un clic pe subiectul lui. Conţinutul scrisorii va fi afişat. În folder-ul SENT sunt plasate toate mesajele scrise de utilizator. În folder-ul DRAFT sunt plasate mesajele scrise de utilizator care nu au putut fi expediate încă. În folder-ul INBOX pot să apară mesaje care au plasată o agrafă după numele expeditorului. Acest simbol semnifică faptul că scrisoarea respectivă conţine fişiere ataşate. În partea inferioară a mesajului există o listă cu fişierele ataşate. Pentru a vizualiza sau pentru a descărca un fişier ataşat se va da un clic pe numele fişierului ceea ce va duce la deschiderea unei noi ferestre. Din această fereastră se va acţiona butonul Download Attachment. Apoi se va selecta tipul operaţiei pe care o vom executa: Open(pentru vizualizare) sau Save (pentru salvarea fişierului ataşat pe disc).  Pentru a scrie un mesaj se va acţiona butonul COMPOSE. Se deschide următoarea fereastră: o în linia TO se va scrie adresa completă a destinatarului o în linia SUBJECT se scrie, pe scurt, tema scrisorii o se pot acţiona şi etichetele Add CC, Add BCC o în spaţiul alb se scrie conţinutul mesajului o expedierea mesajului se face prin acţionarea butonului SEND. Unei scrisori i se poate ataşa şi un fişier. Ataşarea se face astfel: o se acţionează butonul Attach 75 7 75

Files o se deschide o fereastră de dialog în care se acţionează butonul Browse în scopul localizării şi selectării fişierului care se va ataşa o se apasă butonul Attach

76 7 76

o se va continua mesajul care la final, va fi expediat  Agenda de contacte Aplicaţia ne pune la dispoziţie o agendă de adrese. În această agendă noi putem introduce adresele persoanelor cu care corespondăm. Atunci când vrem să trimitem un mesaj cuiva, putem să-i selectăm adresa din acesta agendă. Pentru a adăuga o adresă în aceasta agendă se selectează eticheta CONTACTS. Sub această etichetă apar două butoane. În fereastra care se deschide se va preciza numele persoanei şi adresa lui de e-mail. La sfârşit se acţionează butonul SAVE (pentru salvarea datelor în agenda) sau butonul SAVE AND ADD ANOTHER (pentru salvarea datelor şi introducerea unei alte persoane în agendă).

 Utilizarea resurselor informatice – Internet, Audio-book-uri Poezia optzecistă - o poezie a cotidianului Elevii vor putea să găsească şi să utilizeze informaţii utile de pe Internet în vederea susţinerii opiniilor personale privind operele literare. „Eu unul nu pot să compar simţurile cu prelungirile lor. Eu unul nu mă pot resemna la diferenţa dintre copie şi unicat. Eu nu pariez pe virtualitate, nu cred în substitute, nu iubesc rap-ul si house- ul deşi toate acestea mă fascinează, mă implantează în prezent, imi cer o atitudine, nu ma lasă sa dorm şi să respir. Postmodernitatea e o forma de insomnie a conştiinţei. Monştrii ei se confundă cu plăcerile ei artificiale şi se topesc asemenea unor baloane de săpun.”. Crăciun, Gheorghe, „Viciile lumii postmoderne. Pe un peron de metrou" în „Observator cultural", Nr. 342; sursa : http://www. observatorcultural. ro/informatiiarticol.phtml?xid=1 6450 Activităţi: - lucrul pe grupe; - opinii pro şi contra (vezi citatul şi posibilele reacţii şi interpretări); -căutarea unor articole care susţin sau infirmă punctul de vedere exprimat în citatul de mai sus; -elevii îşi argumentează opţiunile; -profesorul propune câteva teme majore legate de studiul poeziei optzeciste; -se stabileşte cu fiecare grupă ce anume are de căutat pe Internet (se orientează căutarea); - profesorul prezintă câteva motoare de căutare, accentul fiind pus pe Google. Elevii învaţă să caute informaţii utile folosind Google şi site-urile recomandate; elevii îşi extrag datele necesare şi realizează fişe; 77 77

- activităţile de colaborare: fiecare elev prezintă site-urile şi materialele găsite. Exemplu de sarcină: Fiecare elev va trebui să alcătuiască un portofoliu pentru un scriitor optzecist care să conţină: - date biografice; - fişe - activitatea literară; - interpretarea unor poeme reprezentative; - opinii critice - fişe de citat; - interpretarea unor citate propuse de profesor sau considerate relevante de elev; - concluzii, opinii p ersonale în legătu ră cu materialele găsite, în spiritu l temei anunţate; - lista site-urilor de unde a luat informaţiile. Având în vedere bogăţia resurselor (atât pe suport de hârtie, cât şi virtuale) se recomandă ca informaţia vehiculată să fie diversificată, să aibă caracter de noutate şi să trezească interesul. Recomandările profesorului: - elevii vor căuta informaţii atât acasă, cât şi la şcoală; documentarea va fi ghidată, iar elevii vor colabora; - profesorul va propune obligatoriu o listă de resurse virtuale, site-uri care vor funcţiona ca punct de plecare ; - site-uri recomandate la această temă: - www.observatorcultural.ro - www.dilemavec he.ro - www.liternet.ro - www.contrafo rt.md - www.revistavatra.ro - www.ago nia.ro conţine şi texte ale autorilor în discuţie; - elevii vor salva informaţiile găsite pe CD sau D VD î n vederea u ne i u tilizăr i ulterioare. Fişa de lectură critică a unui document de pe Internet Din dorinţa de a evita ca masa documentară anarhică de pe Internet să stânjenească o persoană în căutarea unei informaţii utile, a fost creată fişa de lectură critică. Scopul acestui document este de a stabili câteva repere în vederea elaborării unui ghid util identificării, contextualizării şi interpretării acestor noi tipuri de resurse virtuale. Structura fişei I. Prezentarea circumstanţelor care au făcut posibil accesul la document 1. Data căutării; 2. Locul (laborator, domiciliu); 3. De ce s-a ales Internetul pentru căutarea documentului ? 4. Cum aţi efectuat căutarea ? (alegeţi varianta corectă); a.) Aveam deja o adresă; b.) Am utilizat un serviciu de căutare ; 5. Dacă aţi ales ,,a)", cum aţi găsit această adresă? Această sursă - ziar, revistă, video are o linie editorială bine definită? Dacă da, care? (Treceţi apoi direct la întrebarea nr. 13); 6. Numele şi adresa exactă a acestui serviciu de căutare; 78 78

7. De ce aţi utilizat acest serviciu şi nu altul ?

79 7 79

8. Este acesta un „book-mark", un anuar, un motor (de căutare) sau un meta-motor ? 9. Cum aţi efectuat căutarea ? (alegeţi varianta corectă) a.) Prin progresie arborescentă; b.) Formulând o cerere documentară; 10. Dacă aţi ales ,,a)", care a fost calea aleasă ? (treceţi apoi direct la întrebarea nr. 13) 11. Cum aţi formulat cererea şi care a fost rezultatul căutării (numărul total de documente (numărul total de documente propuse)? 12. De ce aţi ales acest document din lista furnizată de serviciul de căutare ? II. Prezentarea externă a documentului 13. Care este adresa exactă a documentului ? 14. Lectura şi interpretarea acestei adrese (de la dreapta la stânga) ; 15. Put em dedu ce originea resursei: site al unei instituţii, al unei asociaţii, comercial (prezenţa bannerelor publicitare), pagină personală, altele ? 16. Documentul este datat ? Dacă da, indicaţi data; 17. Documentul este semnat ? Dacă da, indicaţi numele autorului sau al instituţiei emitente; 18. Dacă-l cunoaşteţi pe autor, care sunt ideile sale ? 19. Se poate coresponda cu autorul ? Dacă da, notaţi adresa; 20. Documentul prezintă legături către alte documente asemănătoare ? III. Prezentarea internă a documentului 21. Care este tema generală a acestui document ? (daţi-i un titlu) 22. Care este scopul site-ului ? Acest scop este clar enunţat ? 23. Autorul oferă detalii asupra acţiu nii sale de a posta informaţiile în reţea ? (pasiune, pregătire personală, altruism) 24. Site-ul propune un corpus coerent şi complet sau este „în construcţie" ? 25. Documentele sunt redactate într-o limbă corectă (ortografic şi gramatical) ? 26. Cărui public se adresează (specialist, iniţiat, debutant, neprecizat) ? 27. Tratarea subiectului vi se pare exhaustivă ? IV. Bilanţ 28. În final, ce părere aveţi despre acest document ? Răspunde aşteptărilor dumneavoastră ? Justificaţi. Autorul fişei (nume, clasă) Audio-book-uri 80 8 80

„Cândva, cu doi-trei ani în urmă, mă aflam, singur. Atunci am ascultat pentru prima oară un audio-book, primul făcut de Humanitas, care strângea laolaltă câteva dintre textele despre Constantin Noica scrise de Andrei Pleşu şi de mine. Niciodată până atunci nu ştiusem că poţi fi „luat" de cuvinte în felul acesta, răpit de ele, purtat de ele, scăldat în ele, pătruns de ele şi transformat, la capătul acestui înnec în cuvinte, într-o pură fiinţă de duh. De ce această transformare nu se petrecuse cu mine niciodată până atunci, de miile şi miile de ori când citisem, ca toţi oamenii, pe tăcute, paginile unei cărţi? De ce cuvintele căpătau, auzite aşa, în curgerea lor şlefuită, o frumuseţe pe care simpla lor aşezare pe pagină o ţinuse ascunsă? Acum, prin vocea care le rostea, ele căpătaseră un trup făcut din nu-se-ştie-ce şi care, înainte de a se topi şi de a pătrunde în creer, plutea o vreme în spaţiul închis al maşinii. Când discul a ajuns la sfârşit, am avut senzaţia că pe scaunul de lângă mine, alcătuit dintr-o puzderie de minuscule statuete de cuvinte, stătea, închis în propria lui tăcere, un uriaş text sculptat." Gabriel Liiceanu

81 81

Humanitas Multimedia, cea mai recentă societate a grupului editorial Humanitas, este lider pe piaţa românească de carte în producţia de audiobook-uri, unul dintre cele mai de succes produse editoriale internaţionale ale ultimilor ani. Ca editor audio full-line, Humanitas Multimedia oferă versiuni audio atât prescurtate cât şi integrale ale textelor, în lectura unor nume sonore ale culturii româneşti, ale lumii teatrale sau înregistrări de arhivă. Cu siguranţă veţi aprecia titluri ca Paulo Coelho, Alchimistul în lectura lui Florian Pittiş, Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile, în lectura lui Adrian Pintea sau Andrei Pleşu, Comedii la porţile Orientului şi Gabriel Liiceanu, Declaraţie de iubire, ambele în lectura autorilor. P. Coelho, „Jurnalul unui mag" (în lectura lui Florian Pitiş) Un audiobook captivant, în care este povestit pelerinajul lui Paulo Coelho către Santiago, pe un drum medieval ce începe în Pirinei, străbate nordul Spaniei şi ajunge la Santiago de Compostela. Pelerinajul făcut de autor în 1986 a inspirat acest roman de aventuri care este totodată o fascinantă parabolă despre nevoia de a găsi propria cale în viaţă şi despre d escoperirea faptului că miracolul se ascunde întotdeauna în paşii oamenilor obişnuiţi. Un alt Caragiale (texte selectate şi citite de ANDREI PLEŞU) „Vă voi citi două serii de texte care vorbesc despre două chipuri ale lui Ion Luca Caragiale. Mai întâi despre un Caragiale mai puţin cunoscut şi apoi despre un Caragiale mai puţin vesel, mai grav, uitat de amatorii de zeflemea.” Andrei Pleşu Ion Luca Caragiale, „Căldură mare", „ Două loturi" (în lectura lui Marin Moraru) Căldura, fără doar şi poate, are de cele mai multe ori efecte nebănuite. Dacă îi alături şi o doză de comunicare aproape absurdă - declanşată sau nu de aceasta -, efectul este unic. La polul opus, confuzia poate lua şi chipul disperării care se transformă în nebunie şi, în cele din urmă, întrun colaps nervos. I. L. Caragiale, „O făclie de Paşte" La hanul lui Mânjoală (în lectura lui Victor Rebengiuc) Ce înseamnă teama? Care este natura acestui sentiment ce încolţeşte în sufletele noastre dintr-odată, năvalnic, răsturnându-le şi aruncându-le din făgaşul normal al existenţei, spre limitele ei cele mai teribile? Fie că este o teamă care declanşează cea mai cumplită nebunie, cum se întâmplă în O făclie de Paşte, fie că pătrundem în fantasticul cel mai pur din La Hanul lui Mânjoală, a cărui putere seduce cu fiori de groază, de fiecare dată apariţia ei sparge cotidianul obişnuit şi modifică realitatea. „Îmi place să citesc cu voce tare. îmi amintesc cum în liceu, profesorul de limba Română, mă punea să le citesc colegilor, în clasă, fragmentele literare din manual. A fost primul pas pe care lam făcut către teatru, către cariera de actor.” Victor Rebengiuc Mircea Eliade, „Secretul doctorului Honigberger" 82 82

(în lectura lui Ion Caramitru) Dacă există în literatura română un certificat de naştere al realismului magic, cu siguranţă el este de găsit în această nuvelă. Toate ideile-forţă ale curentului iniţiat de istoricul religiilor se regăsesc aici: lumile paralele ca expresie „solidificată" a unor epoci trecute, dispariţiile de persoane, alunecate dintr-o lume într-alta, posibilitatea suspendării şi abolirii timpului prin tehnici mistice, revelaţiile esenţiale ale unor accidente existenţiale. Mircea Eliade, „Domnişoara Christina" (în lectura lui Ion Caramitru) Mircea Eliade oferă cu romanul Domnişoara Christina (1936) o variantă modernă a poveştilor cu strigoi, atât de des întâlnite în folclorul românesc, însă cu accente vizibil diferite: nu groaza celor vii în faţa morţilor-vii contează aici, ci misterul întrepătrunderii lumii de aici cu cea de dincolo. „Cititul a devenit un lux. Răsfoitul grăbit mai leagă puţin viaţa de vis, alterându-i însă consistenţa. A citi pentru alţii presupune o lectură dublă. Una cu ochiul minţii, iar cealaltă folosindu-te de voce pentru a da viaţă născocirilor din scris. Stai pe scaun, cu textul în faţă, microfonul este treaz, benzile se mişcă, operatorul ţi-a făcut semn să începi. Timpul, viaţa, personajele curg sonor, iar tu dispari lăsându-te furat de vis. Desigur, al Cuiva care, şi el, s-a aşezat pe un scaun şi a scris tăcut povestea pe care acum te încumeţi s-o citeşti pentru toţi.” Ion Caramitru Seria Gabriel Liiceanu „Cei care citesc cu glas tare poveşti o fac pentru că îi iubesc pe copii şi pentru că iubesc deopotrivă povestea pe care o citesc. Dar nu numai copiii pot să asculte poveşti. Toată cultura nu este în fond decât o poveste pentru oameni mari. Iar eu nu fac decât să le citesc poveşti oamenilor mari. Poveştile care mi-au plăcut cel mai mult şi pe care sper că şi ei le vor asculta aşa cum le-am citit şi eu prima oară: cu sufletul la gură.” Gabriel Liiceanu, ,”Apel către lichele" (în lectura autorului) „fără cuvintele care au încercat să schimbe ceva în starea lucrurilor, lumea în care ne aflăm ar fi arătat poate şi mai rău” Licheaua este o figura eternă a umanităţii. Aceste pagini nu reprezintă însă un portret al lichelei universale, ci spectacolul întrupării ei în perioada numită „comunism". Licheaua care a făcut cu putinţă comunismul are desigur o mulţime din trăsăturile lichelei eterne. Cu toate acestea, ceva o distinge de toate lichelele lumii: puterea ei de a se organiza şi de a transforma lichelismul în regulă a lumii şi sistem. În cele mai multe dintre frazele acestui audiobook care are ca temă o miză a istoriei, cuvintele sunt încinse la roşu, sunt patetice, sunt forţate să îşi atingă limita, sunt urlate, imprecate, aleargă p e scenă despletite şi se bat cu pumnii în piept. Şi, pentru că între timp s-au dovedit neputincioase, ele sunt în aceeaşi măsură tragice şi ridicole. Seria H.R. PATAPIEVICI „…problema transmiterii gândirii scrise este cum s-o păstrez vie, în condiţiile în care scrisul nu îi conservă viaţa, ci doar imaginea. Toată înţelepciunea este ca instrumentul prin care fixez cunoaşterea să nu-mi obnubileze sursa 80 8 80

acestei cunoaşteri.”

81 8 81

Hoţia. Horia Roman Patapievici Horia Roman Patapievici, Schimbarea subiectului - o reverie (în lectura autorului) „Schimbarea subiectului, asta înseamnă - cuvintele lui Plotin în momentul morţii: Mă străduiesc să ridic divinitatea proprie la divinitatea întregului." H.-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeţii Horia Roman Patapievici, „Spărtura din cer" (în lectura autorului) (despre cum să fim moderni fără a ne pierde identitatea) „Prin ceea ce îi lipseşte, modernitatea oferă ceea ce o poate încă salva. Cu o condiţie însă: dacă vom avea inteligenţa să putem regăsi în neghiobia trufaşă a timpului pe care îl trăim - întreg, viu, bun şi frumos -creştinismul tuturor începuturilor. Să fim moderni: dar - nihil sine Deo!" NOICA- dublu CD Editarea celor trei poeme filozofice, precum şi a fragmentelor din Cartea lui Iov, în lectura autorului, a fost făcută pe baza unor casete pe care Noica le-a înregistrat la Văratec. Datorită calităţii defectuoase a imprimării iniţiale, CD-ul este însoţit de un booklet care conţine textul integral. Cei 22 sau cultura de performanţă, text publicat de Noica în revista Ramuri, la 15 martie 1981, a fost citit şi înregistrat, înainte de publicare, în cadrul unei întrevederi particulare. „Legenda lui Noica e blândă. Ea creează răspunderi, obligă la imitaţie şi o îngăduie. Cu alte cuvinte, este un model, un exemplu de urmat, o cale posibilă. Invită la perpetuitate, la reiterarea performanţei sau măcar la asigurarea continuităţii ei. în spaţiul românesc de astăzi, sar putea să avem nevoie de asemenea legende, mai mult decât oricând.'' Andrei Pleşu "Importanţa acestor piese o întrece pe aceea a încercării singulare într-un gen literar apus. Ele ne ajută să înţelegem mai bine opţiunile lui Constantin Noica, să-i desluşim mai bine argumentele - pe care, în continuare, le putem sau nu împărtăşi - dar, peste toate, să pătrundem în logica unei mari iubiri îndurerate pentru partea noastră de cer." Gabriel Liiceanu Aplicaţii Multimedia EMIL CIORAN CD Rom-ul acestei prime versiuni conţine: Opera română a autorului cu posib ilitatea de a naviga în interiorul ei şi opţiune de căutare; numeroase fotografii document cu Emil Cioran sau legate de traiectul său biografic; 20 de minute de film. • Fragmente din prima parte a filmului "APOCALIPSA DUPĂ CIORAN" realizat de Gabriel Liiceanu şi Sorin Ilieşiu. • Muzica (preluată din coloana sonoră a filmului): Andrei Tănăsescu. 82 82

• Fragmente din filmul "PETRE ŢUŢEA - EMIL CIORAN. O ÎNTÂLNIRE POSIBILĂ". • înregistrări audio cu şi despre Emil Cioran. • Un text despre Emil Cioran (Itinerariile unei vieţi E.M. Cioran) semnat de Gabriel Liiceanu. http://www.humanitas.ro/

83 83

Instruire asistată de calculator, e-learning, Platforma Moodle Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ devine o necesitate în condiţiile dezvoltării accelerate a tehnologiei informaţiei. Pentru noile generaţii de elevi, deja obişnuiţi cu avalanşa de informaţii multimedia, conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul este o cerinţă intrinsecă. Calculatorul este perceput pe rând, ca o jucărie, o unealtă, o resursă de informaţii. A intrat deja în obişnuinţa zilnică utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire. Conceptul de asistare a procesului de învăţământ cu calculatorul include: - predarea unor lecţii de comunicare de cunoştinţe; - aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe; - verificarea automată a unei lecţii sau a unui grup de lecţii. Numită de unii ca “inovaţia tehnologică cea mai importanta a pedagogiei moderne”, instruirea asistată de calculator (IAC) contribuie la eficienţa instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizării în învăţământ. Interacţiunea elev-calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevului la informaţii mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând chiar configuraţie multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create şi vehiculate corespunzător, a produselor informatice, integrate după criterii de eficienţă metodică în activitatile de instruire. Modernizarea pedagogică implică deci, existenţa echipamentelor hardware (calculator), a software-lui (programelor) şi a capacităţii de adaptare a lor, de receptare şi valorificare în mediul instrucţional. Şcoala trebuie să ţină pasul cu tehnologia, să înţeleagă şi să anticipeze impactul asupra modului de învăţare. Calculatoarele au fost încorporate în programele educaţionale oferindu-le celor ce se instruiesc o libertate şi flexibilitate mai mare dar şi individualitate în clasă. Folosirea Internetului de către elevi a fost o idee care a prins repede. Afinitatea naturală dintre elevi şi Internet a dat naştere mai multor proiecte orientate înspre elevi, iniţiate de elevi, conduse de elevi. Învăţarea care pune accentul pe participarea elevilor reprezintă un tip de instruire care îi dă elevului un rol activ în procesul de învăţare. Elevii, participanţi activi, îşi imprimă ritmul propriu şi propriile strategii. Modalitatea de învăţare este individualizată nu standardizată. Învăţarea care îl situează pe elev în rol central, asociază învăţarea focalizată pe particularităţile fiecărui individ (ereditate, experienţă, perspective, pregătire, talente, capacităţi şi nevoi) cu focalizarea pe predare, împărtăşire a cunoştinţelor respective (cea mai buna informaţie ce se furnizează, stimularea motivaţiei, învăţării şi acumulării de cunoştinţe de către toţi elevii). Acomodarea încă din şcoală cu tehnica de calcul influenţează formarea intelectuală a elevilor, prin: - stimularea interesului faţă de nou. Legea de bază ce guvernează educaţia asistată de calculator o reprezintă implicarea 84 8 84

interactivă a elevului în acţiunea de prezentare de cunoştinţe, captându-i atenţia subiectului şi eliminând riscul plictiselii sau rutinei. - stimularea imaginaţiei.

85 85

De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilităţi de utilizare, imaginaţie şi viteză de reacţie întrr-o prezentare grafică atractivă, elevul începe să folosească calculatorul să creeze propriile produse soft. - dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme în etape de elaborare organizate secvenţial, organizarea logică a raţionamentului reprezintă demersuri cognitive ce aduc câştig în profunzimea şi rapiditatea judecării unei probleme. - simularea pe ecran a unor fenomene şi procese, altfel costisitor de reprodus în laborator, ajută la înţelegerea acestora. - optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple - formarea intelectuală a tinerei generaţii prin autoeducaţie - cerinţe pentru realizarea IAC: a)dotarea cu echipament; b)profesorul trebuie să aibă şi cunoştinţe de informatică - elevul învaţă în ritm propriu, fără emoţii şi stres care să-i modifice comportamentul - aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute Învăţământul la distanţă este un proces de învăţare care se bazează pe resurse multimedia şi care permite uneia sau mai multor persoane sş se formeze pornind de la calculatorul propriu. Suporturile multimedia pot combina text, grafică plana sau spaţială, sunet, imagine, animaţie şi chiar resurse video (videoclip). Aceste suporturi revoluţionează abordarea pedagogică şi metodica prin interactivitatea produsului educaţional. Elevul îşi poate însuşi cunoştinţele prezentate în ritmul său propriu. El este pilotul formării sale. Avantaje şi dezavantaje ale învăţământului la distanţă

Avantaje: 1. Formarea este “deschisă” oricărei persoane, indiferent de vârsta, nivel de pregătire, categorie socioprofesională etc. 2. Accesul la informaţii şi manipularea acestora se face fără restricţii impuse de distanţă. 3. Favorizează creativitatea şi descoperirea de noi interpretări, nuanţe şi entităţi. 4. Permite accesul la noile competenţe cerute de viaţa modernă . Oricine se poate familiariza cu noile tehnologii: calculator, sisteme multimedia, Internet. 5. Facilitează formarea locală, fără deplasări, ceea ce favorizează un câştig de timp, o economie financiară şi condiţii optime de formare (de exemplu acasă). Acest avantaj se poate folosi de persoanele cu handicap 6. Un profesor se poate adresa unui număr însemnat de elevi, asigurând o relaţie individualizată cu fiecare dintre ei. 7. Permite o reducere sensibilă a costurilor faţă de formarea ce reclama prezenţa. -cheltuielile de transport şi cazare sunt suprimate -timpul individual de învăţare este redus prin dirijarea studiului către aspectele de aprofundat -profesorul are acum un rol de îndrumare, de acordare de asistenţă la programul de învăţare. 8. Cei implicaţi în studiu beneficiază de cunoştinţele şi experienţa formatorilor de notorietate, pe care nu-i pot întâlni mereu în mod direct. 9. Asigură autonomia formării: elevul alege condiţiile de spaţiu şi timp. 86 86

10. Permite alegerea temelor dorite, planificarea cursurilor dorite în concordanţă cu nivelul actual de pregătire, asigurându-se o mai bună asimilare a cunoştinţelor şi o adaptare a evoluţiei formării la capacitatea de înţelegere a elevului. 11. Se bazează pe soluţii multimedia interactive ce solicită atenţia elevului îi stimulează capacitatea de înţelegere şi interpretare. Simulările, testele de autoevaluare (produse soft asociate expunerilor de cunoştinţe), schimburile de mesaje plasează elevul în centrul formării sale, îl menţin mereu activ. Eficienţa formării depinde de dorinţa lui de asimilare. 12. Sprijină sentimentul de libertate şi încredere în sine, prin lipsa condiţiilor de intimidare şi jenă faţă de colegi şi profesor. 13. Dă o soluţie creşterii numărului de solicitări al celor ce vor să înveţe în spaţii de învăţământ devenite neîncăpătoare cu număr de formatori ce nu poate face faţă cererii. 14. Informaţiile de interes culese de pe internet pot reprezenta noutăţi în domeniu, şi pot fi accesate oriunde în lume. Totuşi, aceasta nu constituie o soluţie miraculoasă. Se poate folosi pe termen scurt, dacă soluţia este de calitate din punct de vedere pedagogic.

 Dezavantaje: 1. Impiedică socializarea elevului, integrarea în colectivitate, adaptarea la realitatea vieţii în societate, creării de legături interumane, afective. 2. Problemele tehnice aferente funcţionării sistemelor de formare (perturbarea reţelei de comunicaţie, defectarea echipamentelor de calcul, pirateria soft sau virusarea documentelor)  Platforma Moodle Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate şi administrare şi având conturată o comunitate amplă de utilizatori şi dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql şi PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularităţii acestor tehnologii, precum şi posibilităţii de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux . Moodle îşi are originea într-un proiect educaţional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin University of Technology, pornind de la ideea îmbunătăţirii sistemului de administrare oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansată la 20 august 2002, fiind destinată configurării unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltările ulterioare de până la versiunea curentă 1.3.4 au adus numeroase îmbunătăţiri şi extensii de funcţionalitate, astfel încât platforma Moodle este actualmente utilizată nu doar în universităţi, ci şi în licee, şcoli primare, organizaţii nonprofit, companii private, de profesori independenţi şi chiar de părinţii care doresc să îşi instruiască proprii copii. Situl moodle.org constituie un punct central de informare, discuţie şi colaborare între diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi şi, desigur, dezvoltatori. Adoptarea platformei Moodle integrează, aşadar, o universitate / un liceu într-o veritabilă comunitate internaţională. Sistemul Moodle promovează ca filosofie a învăţării ceea ce se numeşte „pedagogia construcţionismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari concepte: 1. Constructivism: noile cunoştinţe acumulate sunt sedimentate printr-o permanentă raportare a lor 87 87

la zestrea culturală şi informaţională, nu printr-o simplă „memorizare”; 2. Construcţionism: învăţarea ajunge să fie efectivă abia atunci când discutată, explicată altora.

este împărtăşită,

88 88

3. Social Constructivism: diseminarea cunoştinţelor se face într-o manieră sistematică, organizată, conducând la constituirea unei mici comunităţi culturale. 4. Connected and Separate (empatic şi dizident): încearcă o privire de adâncime asupra motivaţiilor de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul în cadrul unei astfel de comunităţi culturale. Un comportament dizident încearcă să îşi păstreze obiectivitatea şi să îşi apere propriile idei căutând lacune logice în ideile partenerilor de discuţie – fapt ce poate constitui pentru aceştia un real stimulent pentru reconsiderarea şi consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic acceptă subiectivitatea, încercând un efort de înţelegere a celorlalte puncte de vedere. Comportamentul promovat de sistemul Moodle – denumit constructed behaviour – presupune o sensibilitate la aceste abordări, având permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivită situaţiei curente. Astfel, sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs poate fi în acelaşi timp elev şi profesor, înlăturând imaginea profesorului ca „sursă de cunoştinţe” şi promovând-o pe cea a profesorului ca modelator de personalităţi, care lucrează într-o manieră particulară cu fiecare elev pentru a-l ajuta să dobândească deprinderile şi cunoştinţele de care este interesat, şi care moderează discuţiile şi activităţile într-o manieră care ajută elevii să colaboreze pentru a atinge în mod colectiv obiectivele generale ale cursului. Sistemul Moodle oferă un cadru pentru dezvoltare şi utilizare de materiale şi metode moderne de lucru, dar şi de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea.

Panoul general de administrare al sistemului Moodle Caracteristici generale MOODLE sau Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment – denumeşte o platformă de instruire dinamică dezvoltată multimodular sub un mediu orientat obiect. Altfel spus, Moodle este un sistem de management al cursurilor (Course Management System – CMS), un pachet software creat pentru a ajuta profesorii să realizeze cursuri de calitate online şi să coordoneze rezultatele celor ce învaţă/elevilor. Astfel de sisteme sunt uneori numite Learning Management S ystems (LMS) (Sisteme de coordonare/management a învăţării), Virtual Learning Environments (VLE) (Medii de învăţare virtuală) si Learning Content Management Systems (LCMS) (Sisteme de management al conţinutului de învăţare). Utilizatorii au nevoie doar de un browser (ex.: IE, Firefox, Safari) pentru a participa la un curs in Moodle. Moodle este un program Open Source, ceea ce înseamnă ca oricine este liber să-l downloadeze gratis, să îl folosească, modifice şi chiar să-l distribuie (în termenii licenţei generale publice GNU General Public License). Moodle rulează fără modificări pe platforme Unix, Linux, Windows, Mac OS X, Netware şi orice alt sistem care suporta PHP, incluzând majoritatea furnizorilor de web (cei de găzduiesc paginile web). Informaţia este stocată într-o singură baza de date: MySQL si PostgreSQL sunt cele mai bine suportate, dar poate fi folosit şi cu Oracle, Access, Interbase, ODBC şi altele. 1. Crearea unui cont Pentru a putea accesa resursele aflate pe platforma Moodle este necesară crearea unui cont. Contul poate fi creat de către utilizator prin apăsarea butonului ”Începe acum deschizând un cont nou pe site-ul nostru” aflat sub titlul ”Eşti pentru prima oară aici?”. După crearea contului utilizatorul va primi un mail de confirmare pe adresa de mail furnizată. După activarea contului 89 8 89

(prin accesarea link-ului din interiorul mailului de confirmare), el va putea fi accesat prin completarea numelui de utilizator şi a parolei în căsuţele aferente şi apăsarea butonului ”Deschide-ţi cont”.

90 90

Moodle a fost tradus în peste 75 de limbi. Puteţi modifica limba accesând meniul drop-down din dreapta paginii.

Se lectarea lim bii

Acces area platformei

Crearea u nui co n tn o u

Pagina de acces a platformei Moodle Dacă aţi ales să deschideţi un cont nou veţi fi conduşi către următorul formular : Completaţi cu numele d e utilizator şi parola dorite

Informaţii despre dumneavoastră: Toate câmpurile trebuie completate. Vă rugăm să completaţi: adresa de email, numele, prenumele, oraşul şi ţara unde vă aflaţi.

Apăsaţi b utonul pentru a confirma

Veţi primi unmail. Pentru a activa contul accesaţi link-ul inclus în mail.

Fereastra ce permite crearea unui cont nou 2.

Login

Pentru a putea utiliza platforma Moodle trebuie să accesaţi contul creat. După ce aţi completat cu datele de acces (nume de utilizator şi parolă) veţi fi conduşi către pagina principală.

91 91

Completaţi cu datele dumneavoastră (nume de utilizator si parola)

Fereastra de accesare a contului creat

Login/Logout: Dupa accesarea contului, numele de utilizator apare in partea dreapta. Apăsând pe acest nume puteţi modifica datele din cont (profilul). Tot de aici puteti ieşi din cont.

Căutare cursuri: Această opţiune vă permite căutare unui curs după nume.

Cursurile la care sunteţi încris: Aici sunt afişate toate cursurile la care utilizatorul este înscris. Pentru a accesa un curs trebuie sa apasati pe linkul catre acel curs.

Pagina principală a contului dumneavoastră Această pagină conţine lista cursurilor la care sunteţi înscris, buton de vizualizare a tuturor cursurilor existente şi un calendar. 3. Cerere de creare a unui curs Puteţi cere să fie creat un curs nou. Crearea unui curs nou pe platforma Moodle înseamnă adăugarea lui în lista de cursuri deja existente cu numele complet, devenind astfel accesibil atât de către instructori cât şi de către cursanţi. Acest lucru se face de către administratorul platformei Moodle prin validarea cererii de creare a cursului. După crearea cursului, dumneavoastră ca instructor trebuie să schimbaţi proprietăţile caracteristice (setările/configurările) cursului nou creat.

87 8 87

După apăsarea butonului veţi fi conduşi către un formular care conţine principalele aspecte care definesc cursul.

Lista de cursuri şi butonul pentru cererea de creare a unui curs nou („Request a course”) Num ele complet al cursului: U tilizatorul va trece aici numele complet al cursului asa cum apare şi in curricula. Cursul va putea fi găsit prin introducerea numelui complet în căsuţa de căutare. Num ele scurt al cursului Numele scurt poate fi un acronim sau chiar prescurtarea numelui complet. Rezum at: Un scurt rezumat al conţinutului cursului. Cheie de înscriere: Pentru a putea aveaun control asupra celor care participă la curs se poate introduceo parolă. Informaţii suplimentare: Alte informaţii care ar putea să îl ajute pe administrator în evaluarea si validarea cursului propus.

Formularul care trebuie completat atunci când se doreşte crearea unui curs nou După ce aţi completat formularul de mai sus apăsaţi butonul ”Save changes” din josul paginii şi cererea dumneavoastră va fi transmisă administratorului Moodle. După ce cursul va fi validat de către acesta, îl veţi putea vedea în lista de cursuri şi îl veţi putea modifica în funcţie de dorinţele dumneavoastră. 4. Setări ale cursului 8

Puteţi vedea acum cursul în lista dumneavoastră de cursuri. Iniţial va apărea scris cu gri, fiind invizibil pentru ceilalţi utilizatori. Primul lucru pe care dumneavoastră ca instructor trebuie săl faceţi pentru ca cursul să devină vizibil tuturor utilizatorilor este să configuraţi caracteristicile acestuia. Pentru a seta opţiunile legate de curs accesaţi ”Configurări” din meniul ”Administrare”, aflat în partea dreaptă a paginii principale după accesarea cursului.

Meniul „Administrare” ce vă permite modificarea şi gestionarea resurselor din cadrul cursului După accesarea link-ului „Configurări” veţi fi conduşi către următorul formular: Num ele comple t al cursului Num ele scur t al cursului Rezumat: Un s curt re zum a tal cursului. Ace stre zuma t va apăre a mai tarziu în lista de cursur i. Formatul cur sului: Există m a imulte form ate disponibile . Ace stea v or fi pre z entate pe larg m a itârziu. Numar de săptămâ ni sau lecţii: De exemplu, 14 s ăptă m nâi pe semestru. Data de începe r ea cursului Fereastra „Configurări curs” în care puteţi modifica datele importante ale cursului

89 8 89

Term en de înscriere la curs: Aici se poate specifica o perioadă de timp în care se pot efectua înscrieri la curs. Accesibilitate: În momentul în care este creat cursul, el este invizibil cursanţilor. De aici poate fi făcut vizibil. Cheie de acces: Pentru a restricţiona accesul la curs se poate preciza o cheie de înscriere.

Accesul oaspeţilor: Este permis sau nu accesul vizitatorilor.

Fereastra „Configurări curs” - continuare

După ce aţi completat toate câmpurile necesare trebuie să apăsaţi întotdeauna butonul „Salvează schimbările” pentru ca modificările făcute să fie vizibile Apăsaţi butonul „Salvează schimbările” pentru a salva noile setări ale cursului dumneavoastră. 5. Tipuri de formate de curs În funcţie de specificul cursului poate fi selectat un anumit format. În zona centrală a ferestrei se pot vedea, în funcţie de format, resursele cursului grupate pe săptămâni sau pe sesiuni. Blocuri care permit accesul la diversele funcţii ale platformei se află in părţile laterale ale paginii. Acestea pot fi modificate sau îndepărtate. 90

a) Format tip lecţie – Cursul este organizat în lecţii. O lecţie („topic”) nu este restricţionată nici unei limite de timp. Numărul de lecţii poate fi specificat în setările cursului şi poate fi modificat oricând. b) Format săptămânal – Cursul este organizat săptămână de săptămână, cu date clare de început şi sfârşit. Fiecare săptămână este listată într-o căsuţă separată şi poate fi modificată sau îmbunătăţită cu diferite materiale, texte şi activităţi. c) Format social – acest format este orientat pe un forum principal, forumul Social, care apare listat pe pagina principală. 6. Interfaţa Moodle În partea centrală a ecranului se află listate lecţii (topics) sau sesiuni, în timp ce funcţiile utilizate pentru administrarea cursului şi comunicare se află în părţile laterale ale paginii principale a cursului. Pagina principală a unui curs

N ume le c ompl et al c ur su lu i Li sta cu p a rtic ip a n?i i l a c ur s

A ctivi tăţi: Li st a cu t oate tipuri le d e act ivit ăţi dis ponibil e în c ad rul c u rsul ui.

Lo gin /Logou t

S wi tch role to...: Cursul apare diferi t cu rsan t il or şi ins truc toril or. Ace astă opţi u ne îi permit e inst ruc torului să vadă c ursul aşa cu m îl ve de un cursant.

Ac tivare a ed itări i: Ac es t mod po a te fi ace sa t doar de căt re instruc torul c are a crea t ace st curs. Pe rmit e aduc erea la z i şi organiz area cursului. Ul tim el e ş tiri : Ai ci a par ult ime le m esaje post ate pe forum-ul d e d iscuţ ii.E st e incl usă o legă tură c are pe rmit e pos tarea de subiec te noi . Up co mi n g even ts: At enţi onări c u privire la ev eni ment e le g ate de curs ca re su nt pro grama te î n perioa da următ oare.

Ac tivităţi rec en te: Ai ci vor a părea lista te modi ficări le a p ărute de la ulti ma acc esare a si te-ul ui.

C onf igu rări : D e ai ci p ot fi modi fica te s et ări gene rale : nume le c ursu l ui, rez umat , parolă , fo rmat etc .

ac cesul l a dire ctorul care conţi ne fişie rele .

A ssign rol es: D e ai ci p ot fi numi ţi a lţi in st ruc tori ş i pot fi înscri şi cursanţ i. Fi şi ere : P ermi te î n cărc area de fişie re ş i

91 9 91

A ctivi tăţi p e săp tăm ân i/ lecţi i: Curs ul pe săpt ămâni /su biec tel e curs ulu i , dar ş i te xte, ma teri ale şi t eme . În funcţ ie de form atul cu rsului ac est ea vo r fi grupate p e le cţi i, săptă mâni sa u mesaj e pe forum .

92 2

Aducerea la zi şi adaptarea unui curs După activarea modului editare temele, conţinutul cursului, activităţile etc. pot fi modificate. Opţiuni şi simboluri suplimentare devin vizibile, se pot încărca materiale, pot fi introduse titluri etc. Blocurile pot fi de asemenea modificate, mutate sau şterse atunci când instructorul a activat acest mod.

Act ivar e/ina ct iva re editare: În modul editare instruc torul poate aduce mod ificări curs ului. Organ izare blocuri: Aceste s imbo luri permit mutarea, şte rg er ea sau ascund erea un ui bloc.

Organ izare teme: Subliniază, ascunde sau mu tă o temă sau o sesiune. Act ivare b loc adiţio nal: Într -un curs nou s unt doar câte va blocuri a ctivate. De a ici se pot adăuga blocuri suplimetare.

Add a resource: O listă cu resur sele care pot fi ad ăugate unei teme/sesiuni.

Add an activ ti y: Se poate ad ău ga o activitate c are poate avea ca scop tes tarea, evaluarea, încurajar ea comunicării şi a muncii în echipă între participanţi.

Pagina principală a cursului după ce a fost activată editarea

Grupuri: Afişează vizibilitatea grupurilor existente Vizibil/invizibil: Diversele activităţi, materiale etc. pot fi vizibile sau nu pentru participanţii la curs. Şterge: Materialele, activităţile sau blocurile sunt şterse permanent. Modificare: Deschide un editor text care permite introducerea de informaţii suplimentare despre o activitate sau un material. Mutare: Schimbă ordinea activităţilor, materialelor, blocurilor etc. Mutare spre dreapta

Explicarea simbolurilor folosite în editare

93 9 93

7. Adăugarea unei resurse Moodle permite încărcarea de resurse în curs, crearea unei legături către un fişier sau către o pagină web externă, introducerea unei etichete care să conţină instrucţiuni şi informaţii suplimentare referitoare la o secţiune a cursului. Pentru a încărca şi organiza resurse şi pentru a crea şi edita o pagină text poate fi folosit editorul text. Add a resource: Cu ajutorul meniului drop-down care listează diverse tipuri de resurse, se pot adăuga resurse pe subiecte sau săptămâni. Insert a label: Se va deschide o căsuţă unde pot fi introduse instrucţiuni scurte, informaţii sau un scurt comentariu pentru a structura o secţiune a cursului. Compose a text page: Se pot adăuga resurse sub formă de text neformatat. Opţiune utilizată mai ales pentru a scrie direct sau pentru a adăuga texte. Compose a web page: Se poate adăuga un text folosind un editor care are prevăzute o multitudine de opţiuni de formatare. Se pot aplica şi HTML şi Javascript. Link to a file or web site: Se poate crea o legătură către un fişier care a fost încărcat pe server sau către o pagină web externă. Paginile web vor fi deschise în fereastra browser-ului, fişierele multimedia vor fi redate de un program care trebuie să fie deja instalat pe calculatorul utilizatorului. Display a directory: Afişează conţinutul unui director în fişierele cursului permiţând accesul la orice fişier aflat în acel director. Add an IMS Content Package: Opţiunea îi permite utilizatorului să importe resurse care se conformează standardului IMS.

Meniul drop-down „Add a resource…” 8. Adăugarea unei activităţi Moodle permite, pe lângă administrarea resurselor digitale, comunicare şi interactivitate, muncă cooperativă pe texte, evaluarea contribuţiilor şi răspunsurilor. 94 9 94

Chat: Permite comunicareaîn timp real şi conţine opţiunipentru administrareaşi repetareachat-urilor. Database: Posibilitatea de a crea o arhivă proprie. Formular evaluare: Crearea şi evaluarea de chestionare. Forum: Susţine comunicareaonline şi poate fi structuratîn diverse moduri(forum de mesaje, forum centrat pe diversesubiecte, form de tipulîntrebare–răspunsetc.). Poate fi folosit de asmenea pe po st de mailinglist. Glossary: Permite crearea şi menţinerea unei liste cu definiţii. Poate fi colaborativ– generat de participanţi, sau poate constituio bază comunăde cunoştinţe. Sondaj: Permite crearea şi evaluarea desondaje şi evaluări. Acestea pot fi anonime sau pot conţine numele respondentului. Datele obţinute pot fi exportate într-un fişier cu format CSV după care pot fi evaluate statistic folosind un program de analiză statistică potrivit. Teme de casă: Teme tipice:ncărcarea î de eseuri, ifşiere, experimente, proiecte sau rapo arte. Pot consta în încărcarea unui fişier sau pot fi editate direct online. Este posibilă evaluarealor. Test: Teste online.Pot conţine diverse tipuri deîntrebări . Există de asemenea div erse modalităţi de analiză şi evaluare a rezultatelor. Wiki: Această opţiune poate fi folosită mai alespentru compilarea şi editareade texte colective. Încurajeazămunca colaborativă.

Meniul drop-down „Add an activity…” 9. Setarea şi editarea unui Forum Forum-urile pot fi adaptate cerinţelor specifice cursului. Astfel instructorul poate specifica dacă toţi cursanţii vor primi toate mesajele prin mail şi cum pot fi aceştia activi pe forum. Forumul poate avea deci fie caracterul unui avizier, fie cel al unui forum cu moderator, fie forum deschis.

95 9 95

Nume forum Tip forum: Specificaţi dacă cursanţii pot doar să citească sau dacă pot şi să răspundă şi să scrie pe forum. Astfel se va defini fie un forum asemănător unui avizier, fie un forum cu moderator sau un forum deschis. Introducere forum: O scurtă prezentare. În funcţie de opţiunea pe care o faceţi aici este posibil ca toţi cursanţii să primească tot ce se postează pe forum. În funcţie de această opţiune postările necitite vor fi marcate sau nu. Aici se specifică dimensiunea maximă a unui ataşament. Specificaţi dacă şi cum sunt evaluate contribuţiile pe forum.

Specificaţi dacă forum-ul va fi diferit în funcţie de grupuri. În cazul în care se selectează „No groups” nu vor exista subiecte colective, dacă se selectează „visible” pot exista subiecte alternative iar dacă se selectează „separate” subiectele sunt restricţionate la anumite grupuri.

După ce aţi efectuat modificările dorite apăsaţi unul din cele două butoane.

Fereastra formular ce trebuie completată pentru crearea unui forum După crearea forumului, acesta va deveni vizibil în dreptul lecţiei unde a fost creat şi poate fi recunoscut după simbolul din figura următoare. Puteţi recunoaşte un forum după acest simbol. 96 9 96

Adăugaţi un subiect nou. În cadrul forumului creat, atât instructorul cât şi cursanţii pot adăuga un subiect nou de discuţie sub forma unui mesaj. Subiectul contribuţiei.

Aici se introduce mesajul.

Există posibilitatea de a ataşa un fişier. După completarea mesajului se apasă butonul “Post to forum” pentru ca mesajul să fie postat pe forum.

Apăsaţi pe butonul „Replică” dacă doriţi să scrieţi un răspuns.

Paşii necesari pentru postarea de mesaje pe forum

Paşii care trebuie urmaţi pentru a scrie un răspuns sunt similari cu cei urmaţi pentru a adăuga un subiect nou.

97 97

ANEXE Anexa 1. Corelaţia între conţinutul TIC şi disciplina limba şi literatura română Nr. crt.

Nivelul clasei

. aV-a

a VI-a

a VII-a

Conţinutul studiat la TIC şi util la disciplina Limba şi literatura română Aplicaţii specifice: Notepad, Wordpad, Publisher, Paint, Internet; Exemple Notepad: scrisori, compuneri cu temă dată etc. WordPad: felicitări, diplome, afişe, foi publicitare etc. Paint: peisaje, autoportret, coperţi de carte, felicitări, afişe publicitare, postere etc. Publisher: felicitări, invitaţii, cărţi de vizită, calendare, diplome. Pentru realizarea materialelor se pot utiliza platforme de lucru în colaborare Aplicaţia Word, PowerPoint; Internet (chat, e-mail); Exemple Word: realizarea de documente pentru o temă dată, după un cuvânt-cheie, cu ocazia unui eveniment; întocmirea unei cereri; întocmirea unui referat la o disciplină studiată etc. PowerPoint: realizarea de prezentări pentru o temă dată, un cuvânt-cheie, cu ocazia unui eveniment, concurs de poveşti ilustrate într-un număr limitat de diapozitive etc.; Aplicaţia Word (imagini, tabele); Internet, documentare on-line (biblioteci, enciclopedii, dicţionare); Exemple Word: realizarea de tabele cu diverse conţinuturi şi formate, realizarea unor fişe de lectură; Internet: sugestii pentru aplicaţii practice utilizând documentarea online, realizarea unui referat pe o temă dată utilizând o enciclopedie, o bibliotecă sau un dicţionar on-line, realizarea unui album de artă cu informaţii şi imagini extrase dintr-o enciclopedie Prelucrări multimedia; Creareonline; de pagini web;

Exemple Prelucrări audio–utilizaţi aplicaţiile: Winamp, Itunes, Windows Media Player; Prelucrări video–utilizaţi aplicaţiile: Windows Movie Maker, Windows Media Player; Prelucrări grafice - utilizaţi aplicaţiile: Windows Picture and Fax a VIII-a Viewer, IrfanView, Microsoft Office Picture Manager, Adobe Flash, Corel Draw, Inkscape, Adobe Photoshop etc; Pentru transferul de elemente multimedia între calculator şi diferite medii externe de stocare/redare, se pot utiliza dispozitive de genul: iPod, stick, telefonul mobil etc.

Nr. crt.

Nivelul clasei

Conţinutul studiat la TIC şi util la disciplina Limba şi literatura română

a IX-a

Aplicaţia Word (casete, organizatori grafici, cuprins, corectare automată); Creare de pagini web; Internet: platforme e-learning, forumuri, bloguri; Exemple Word: realizarea de eseuri, chestionare, teste, scrisori de intenţie, cerere de oferte, oferte, prelucrarea datelor statistice şi reprezentarea grafică a acestora, anunţuri, broşuri, calendare, pliante, felicitări, adeverinţe folosind şabloane, diplome folosind îmbinare corespondenţă, rapoarte, scrisori oficiale, cereri, CV-uri, referate, reviste etc. Reguli de tehnoredactare; Web: actualizarea unei pagini web cu documente specifice disciplinei, întocmirea unei pagini web personale, realizarea site-urilor pe o temă specificată etc.

a X-a

Prelucrări grafice şi audio-video avansate; Prezentări: PowerPoint (albume foto, organizatori grafici, animaţie, SmartArt); Exemple Pachetele Microsoft Office, Open Office: tratarea conţinuturilor referitoare la prezentări; Prelucrări imagini: pot fi utilizate: IrfanView, Gimp, Inkscape, Photoshop, Photopaint, aplicaţii disponibile online (de exemplu aviary.com, Picasa şi Flickr) etc. Prelucrări audio-video - pot fi utilizate: Movie Maker, Media Cope, Any Audio Converter, Audacity, aplicaţii disponibile on-line (de exemplu aviary.com) etc.

7 a XI-a

a XII-a

Trunchi comun: Excel avansat; Access; Curriculum diferenţiat: Modul 2 - Tehnoredactare avansată şi documentare Modul 3- Prelucrare imagini, audio, video avansată Exemple Proiecte de echipă (referate ştiinţifice, articole ştiinţifice, literare, artistice sau tehnice, cărţi, reviste). Trunchi comun: XHTML; Curriculum diferenţiat: Modul 2 Tehnoredactare avansată şi documentare Modul 3- Prelucrare imagini, audio, video avansată Exemple Proiecte de echipă (referate ştiinţifice, articole ştiinţifice, literare, artistice sau tehnice, cărţi, reviste, pliante, materiale publicitare, calendare, bannere)..

99

100 0

Anexa 2. Resurse online pentru profesori şi elevi, utile la disciplina limba şi literatura română 1. Software educaţional Conţinutul sau semnificaţia resursei Adresa paginii de internet Pachete de lecţii electronice (biologie, chimie, http://portal.edu.ro/index.php/base/materiale/ fizică, geografie, informatică, istorie, matematică tehnologie, etc): Realizare de teste online http://www.pro-edu.ro/31 -informatica/uni vtest- generator-pro-6.0-soft-educational.html http://www.exampro.co.uk/ Portalul educaţional SEI www.portal.edu.ro Didactic.ro - portal cu exerciţii, fişe de lucru http://www.d idactic.ro/discipline etc. Soft şi lecţii pentru învăţământul primar http://www.so ft4 kids.ro/demo.htm 2. Biblioteci virtuale Conţinutul sau semnificaţia resursei Adresa paginii de internet Biblioteca Online a Universităţii din http://www.unibu c.ro/ro/biblioteca virtuala Bucureşti Biblioteca Asociaţiei Biblioteca Biblioteca Biblioteca

românească - un proiect al http://b iblior.net/ pentru iniţiativă culturală în Universităţii din Craiova http://b iblio.central.ucv.ro virtuală de literatură contemporană http://ago nia.ro/index.php/clasics/all/ virtuală LiterNet http ://editura.liternet.ro/catalog/toate/O/2/Cartip e nt m DacoRomanica - Biblioteca Digitală a http://www.dacoromanica.ro României Biblioteca virtuală românească http ://www.e-scoala.ro/b iblioteca/index.html Bibliotecă virtuală

http://www.c- cultural.ro/biblioteca %20virtuala/proza.php http ://www.cartiaz.ro/ Cărţi de la A la Z Institutul de Memorie Culturală http://www.cimec.ro/ Europeana - 0 mega structură on-line care http: //www. europeana, eu/ cuprinde bibliotecă virtuală, muzeu şi arhivă Bază de date cu cărţi electronice http ://cartielectronice.b logspo t.com/ Bază de date cu cărţi electronice

http ://www.laiasi.ro/ghidweb/arta-cu ltura.htm

Biblioteca Centrală Universitară Carol I

http ://www.bcub.ro/

Bibliotecă cu imagini educative

http ://hcmc.u vic.ca /clipart/

3. Enciclopedii Conţinutul sau semni ficaţia resursei e-Enciclopedia Enciclopedia Dacica Enciclopedia României (în PDF)

Adresa paginii de internet http://www.litera.ro/e.enciclo pedia/

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/ http://www.bib lioteca.ase.ro/resurse/resurs e electronice/carte capitole.php?cid=45 http://www.enciclopediaromaniei.ro/ Stanford http ://plato. stanford. edu/

Enciclopedia României Enciclopedie de filosofie: Encyclopedia of Philosophy Enciclopedia Britannica http://www.britannica.com/ OrthodoxWiki - enciclopedie colaborativă http://ro.orthodoxwiki.org/ despre tradiţia creştină ortodoxă Wikipedia - enciclopedie online gratuită

http://ro.wikiped ia.org/

Site de învăţare a limbilor străine Biografii online

http://www.bbc.co.uk/languages/ http://www.biografii-online.net/

Diverse

. php

4.Dicţionare online Conţinutul sau semnificaţia resursei Dicţionar explicativ al limbii române (DEX) Dicţionare ale limbii române Dicţionare online (diverse domenii) Wicţionar - dicţionar liber şi universal Dicţionar de sinonime, antonime, neologisme, ortografic, arheologisme, Dicţionare şi traduceri online

Adresa paginii de internet http: //www. dexonline. ro/ http: //dicţionare. edu. ro/ http://www.d ictionar-online.ro/ http ://ro. wiktionary. org/ http://www.webdex.ro/ r eonline.php

5. Reviste şi ziare online Adresa paginii de internet: http://www.d ilemaveche.ro/ http://www.b cub.ro/continut/servicii/wil ldeno wia.ph p http://www.observato rcu ltural.ro/

101 1011 1

6. Resurse diverse Conţinutul sau semnificaţia resursei

Adresa paginii de internet

Rebus şi integrame cu teme specifice disciplinei

http://rebus-integrame.ro/#

Filme româneşti Morfologia limbii române Limba română în şcoală

http://cinemaromanesc.blogspot.com/

Site cu informaţii actuale în domeniul utilizării noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie

http://www.morfolo gia.ro/ http ://www.limba-romana.net/ http: //www. elearning. ro/

Cărţi, recenzii şi recomandări

http://www.bookblog.ro/

Teste online

http://teste.haios.ro/teste.p hp?lang=ro&id=26

Blo g a doi p ro fesori d e limba română respectiv informatică

http://roinfocds.blo gspot.com/

Sală de lectură virtuală (engleză)

http: //wlh.webho st. utexas. edu/

Lectură online (engleză)

http: //www. fathom. corn/

Site pentru prezentarea şi testarea cunoştinţelor din diverse domenii (engleză) Instrumente diverse pentru profesori (engleză) Instrumente diverse pentru profesori (engleză)

http://d iscover yscool.com/

Scheme online (engleză)

http://www.text2mindmap.com/

Scheme online (engleză) TV - educaţie (engleză) Resurse educaţionale (engleză) Aplicaţie pentru creare de labirinturi web

http://www.internet4classrooms.com/teachertoo l s.htm http://www.classbuilder.com/qm_tour.html

http://educate.intel.com/workspace/tryit/SRTr yIt.a spx?LID=en https://thepartnershipfor2Istcenturyskills238.eduvi s ion.tv/Default.aspx http://www.p21.org/index.php?option=comcontent &task=view&id=66&ftemid=52 http://www.halfbakedsoftware.com/quandary.php

102 2

7. Resurse online pentru examene, profesională, perfecţionare şi forumuri concursuri, parteneriate, finanţări, formare Conţinutul sau Adresa paginii de internet semnificaţia resursei Resurse şi informaţii http://www.examene.edu.ro/ utile despre examene http://subiecte2008.edu.ro/ http://subiecte2009.edu.ro/ http://subiecte2010.edu.ro/ http://subiecte2011 .edu.ro/ http://subiecte.edu.ro/2012/ http://subiecte.edu.ro/ http://titularizare.edu.ro/ http://www.edu.ro/index.php/articles/cl87 http://www.olimpiade.ro/ http://campio n.edu.ro/ Resurse şi informaţii http://portal.edu.ro/ind ex.php/articles/cl461 http: //www. cniv. ro/ utile despre concursuri www.ecomunitate.ro Resurse şi informaţii utile despre burse de studiu

http://www.roburse.ro/ http://www.ed rc.ro/projects.jsp7project http://www.anpcdefp.ro/tempus/index.html http://www.study-in-italy.it/index.html

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) http: //www. anpcdefp.ro Programul „Tineret în acţiune" http://www. anpcdefp.ro/programe/tineret/referinta /indexs.html Programul Sectorial Resurse şi informaţii „Comenius" utile despre obţinerea http ://www.anpcdefp.ro/programe/llp/comenius/formulare.html Programul Sectorial „Leonardo Da Vinci" finanţărilor http://www.anpcdefp.ro/programe/llp/leo nardo/formulare.html Programul Sectorial „Grundtyig" http://www.anpcdefp.ro/programe/llp /gru ndtvig/formulare.html Proiectul pentru învăţământul Rural http://rural .edu.ro/ index.p hp/articles/9581 http://www.etwinning.ro/ http://www.cnfp.ro/ Catalogul de cursuri Comenius/Grundtvig: Linkuri utile cu oferte http://ec.europa.eu/education/trainingdatabase pentru stagii de formare http: //www.finanţare.ro/ http: //www. euractiv.ro/ http://www. didactic. ro/forum/ Forumuri http://forum.portal.edu.ro/ http://www.d idactic.ro/

103 1031

Investeşte în oameni! Prof. Marilena Lascăr

33

Personalitati, exemple, modele: I. L. Caragiale

1

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. de ore

Nume pachet

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Clasa a IX-a

ANEXA3. Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AeL Disciplina: Limba şi literatura română, liceu*1

Competenţe specifice

Clasa a IX-a 1.1 - utilizarea adecvată a achiziţiilor Tema: Personalitati, exemple, lingvistice în înţelegerea şi în modele producerea diverselor texte; C. Literatură şi alte arte 1.3 - exprimarea opiniilor proprii referitoare la text Lecţie posibilă (nu există în 3 2.1 - aplicarea unor tehnici vizând manual): textelor literare şi I. L. Caragiale – autor dramatic 1 înţelegerea nonliterare (opinii critice) 2.1- înţelegerea globală a sensului *Lecţia mai poate fi folosită în unui text dat ora de prezentare a opiniilor 2.3 - compararea ideilor şi critice despre creaţia dramatică, atitudinilor diferite în dezvoltarea când se studiază o piesă de aceleiaşi teme teatru de I.L. Caragiale (clasele

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL A. Ficţiunea literară Studierea unui text epic/liric/dramatic B.Ficţiune şi realitate Interviul; articolul - Studierea unui text nonficţional - Lectura textului.Idei principale.Tema. - Textul argumentativ. Tehnica argumentării. Aplicaţii - Textul criticc

* Lecțiile AeL sunt redistribuite conform programelor în uz. De aceea pot fi unele schimbări față de distribuția din platforma AeL, unde se respectau programele mai vechi.

104

a IX-a, a X-a) La clasa a XI-a mai poate fi folosit în lecţia / studiul de caz Diversitatea în opera marilor clasici

Personalităţi, exemple, modele: Mihai Eminescu

Clasa a IX-a Tema: Personalitati, exemple, modele C. Literatură şi alte arte Lecţie posibilă (nu există în manual): 4 1 Mihai Eminescu – personalitatea scriitorului; motive literare *Lecţia mai poate fi folosită în prima oră, de prezentare a biografiei şi a personalităţii

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator 36

Nume pachet

Competenţe specifice

2.5. compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale 2.7. compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris 3.1- identificarea structurilor argumentative într-un text, susţinerea unui punct de vedere 3.2- evaluarea critică a unei argumentări idem

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL C.Literatura şi celelalte arte Literatura şi cinematografia Viziunea scriitorului/viziunea regizorului Concepte specifice artei cinematografice LIMBĂ ŞI COMUNICARE : - Receptarea diverselor tipuri de mesaje - Funcţiile comunicării idem

105

39

Mihail Sadoveanu Zodia Cancerului sau vremea DucăiVodă

Nr. de ore

37

Personalităţi, exemple, modele: Constantin Brâncuşi

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Competenţe specifice

scriitorului, când urmează a se studia poezia eminesciană (clasele a IX-a, a X-a, a XI-a) La clasa a XI-a mai poate fi folosită în lecţia / studiul de caz Diversitatea în opera marilor clasici Clasa a IX-a idem Tema: Personalitati, exemple, modele C. Literatură şi alte arte 7 1 Lecţie posibilă (nu există în manual): Constantin Brâncuşi – creaţia şi creatorul Clasa a IX-a (în catalog la cls. a 2.1-aplicarea unor tehnici vizând X-a), Tema: Aventură, călătorie înţelegerea textelor literare A. Ficţiunea literară 2.2- identificarea temei textului Lecţia: Zodia Cancerului sau 2.6- aplicarea conceptelor de vremea Ducăi-Vodă de Mihail 3 1 specialitate în analiza textului; Sadoveanu 2.4- analizarea componentelor structurale şi expresive ale textului 1.4- redactarea unor texte diverse 2.3.- identificarea trăsăturilor

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

idem

A. Studierea unui text epic : -Contextualizare. Perspectiva narativă. Stilul -Titlul. Relaţia incipit-final - Naraţiunea; timpul şi spaţiul în naraţiune - Particularităţi de construcţie a personajului; caracterizarea personajului, portretul fizic şi

106

Clasa a IX-a (în catalog la cls. a VIII-a) TEMA: Scene din viaţa

I.L. Caragiale – de ieri şi de azi D'ale C. Literatură şi alte arte carnavalului Lecţia: I.L. Caragiale – D'ale carnavalului

27

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

specifice prozei narative, ale poeziei şi ale dramaturgiei 1.3- exprimarea reacţiilor şi opiniilor proprii la receptarea textului 3.3. argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate 2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare 3.3 exprimarea unui punct de vedere argumentat 2.3 compararea ideilor şi a atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare

portretul moral

1.2 identificarea elementelor specifice din structura textelor studiate 2.1aplicare unor tehnici privind inţelegerea unor texte literare si

A.Ficţiunea literarǎ Studierea unui text dramatic : - Contextualizare - Temă şi viziune despre lume - Planul simplu de idei. Planull

5 1

C. Literatura şi celelalte arte - Literatura şi arta dramatică; Literatura şi cinematografia - Viziunea scriitorului/viziunea regizorului - Concepte specifice artei dramatice - Limbaj literar- limbaj cinematografic - Raportul text- imagine. - Concepte specifice cinematografiei

107

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

Competenţe specifice

nonliterare 2.6 argumentarea încadrării unui text într-o specie pe baza trăsăturilor acestuia

Mihai Eminescu

dezvoltat de idei. - Personajul literar. Modalităţi de caracterizare : caracterizarea indirectă - Moduri de expunere. Descrierea şi dialogul.

I.L. Caragiale

108

Zodia Cancerului

D’ale carnavalului

Constantin Brâncuşi

109

12

Ioan Slavici - Doi feţi cu stea în frunte

Clasa a X-a Unitatea de invatare: Lectura prozei narative (I), lecţia: Basmul cult (text posibil ca lectură suplimentară)

Clasa a X-a Unitatea de invatare: Lectura prozei narative (I), lecţia: Povestirea* (CD tip B) 40

Mihail Sadoveanu - Hanu Ancuţei (Negustor lipscan)

3

Nr. de ore

Nume pachet

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Clasa a X-a

3

1

1

Competenţe specifice 2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ 3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL - Etapele naratiunii: identificare, idei principale, rezumat etc. - particularităţi ale compoziţiei în textul narativ(incipit, final, episoade / secvenţe narative, tehnici narative); - specii epice: basm cult; - momente ale evoluţiei prozei în literatura română. - Repere critice: G. Călinescu - instanţele comunicării în textul narativ în ciclul de povestiri; - tipuri de perspectivă narativă; - Subiectu l povestirii; rezumatul - specii epice: povestirea*; - Ceremo nialul povestirii; - registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; - momente ale evoluţiei prozei în literatura română. - interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în n

110

41

Ioan Slavici - Moara cu noroc

32

Mihail Sadoveanu Baltagul

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Clasa a X-a 9 Unitatea de invatare: Lectura prozei narative (I), lecţia: Nuvela *Lecţia poate fi folosită şi în clasa a IX-a, la tema: Confruntări etice şi civice, C. Literatura şi alte arte (literatura şi cinematografia) * La clasa a XI-a la Unitatea de învăţare: Curente literare în secolul al XIX-lea, lecţia: nuvela realistă

1

Clasa a X-a (text posibil) Unitatea de invatare:

1

5

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

istoria literară: G. Călinescu. 2.1. Analiza - construcţia personajelor; principalelor - modalităţi de caracterizare a componente de personajului; tipuri de structură, de personaje; compoziţie şi de - subiect, momentele subiectului, limbaj specifice compoziţie (secvenţe narative); textului narativ - specii narative: nuvela - momente ale evoluţiei prozei în literatura română. - raportul dintre literatură şi alte arte (film) 2.4. Folosirea unor - temă şi viziune despre lume; modalităţi diverse de - sensuri multiple ale textelor înţelegere şi de literare. interpretare a textelor literare studiate - interpretări şi judecăţi de 3.2. Compararea valoare exprimate în critica şi în unor argumente istoria literară. diferite pentru formularea judecăţilor proprii 2.1. Analiza -particularităţi ale construcţiei principalelor subiectului: firul epic - intriga;;

111

Lectura prozei narative (II), lecţia: Romanul – mit şi simbol *Se studiază şi în cls. a XIa, la Unitatea de învăţare: Paşoptismul şi Junimea Lecţia: Ecouri ale motivului mioritic în literatura cultă: Baltagul, de Mihail Sadoveanu

38

Mihai Eminescu - Sara pe deal

Clasa a X-a (în catalog la cls. 3 a IX-a, a XI-a, dar în prezent nu figurează în manuale) -

textul poate fi ales de profesor ca ilustrare la Unitatea de învăţare:

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Competenţe specifice componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

1

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

- semnificaţia unor elemente ale compoziţiei: titlu, incipit; - specii epice: roman; - realismul mitic, tehnica observaţiei; - stilul direct, stilul indirect; - momente ale evoluţiei prozei în literatura română. 2.4. Folosirea unor - temă şi viziune despre lume; modalităţi diverse de - sensuri multiple ale textelor înţelegere şi de literare: valenţe mitice şi interpretare a textelor simbolice. literare studiate 3.2. Compararea - interpretări şi judecăţi de unor argumente valoare exprimate în critica şi în diferite pentru istoria literară: G. Călinescu formularea judecăţilor proprii 2.3. Identificarea şi - titlu, incipit, relaţii de opoziţie analiza elementelor şi de simetrie, elemente de de compoziţie şi de recurenţă (motiv poetic, limbaj în textul laitmotiv); poetic - figuri semantice (tropi); - elemente de prozodie;

112

Lectura poeziei Lecţia: Mihai Eminescu, un text poetic

Clasa a X-a (în catalog la 4 cls. a VIII –a) Unitatea de învăţare: Textul dramatic şi arta spectacolului Lecţia: comedia

24

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută - discursurile lui Farfuridi şi Caţavencu

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

1

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

- poezie epică, poezie lirică - instanţele comunicării în textul poetic; - momente ale evoluţiei poeziei în literatura română; - lirism subiectiv. 2.2. Identificarea şi - particularităţi ale construcţiei analiza principalelor subiectului în textul dramatic; componente de - particularităţi ale compoziţiei structură şi de textului dramatic; limbaj specifice - modalităţi de caracterizare a textului dramatic personajelor; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului; - specii dramatice: comedia; momente ale evoluţiei dramaturgiei (creaţie dramatică 2.4. Folosirea unor - temă şi viziune despre lume; şi modalităţi diverse de - sensuri multiple ale textelor înţelegere şi de literare. interpretare a textelor literare studiate 3.2. Compararea - interpretări şi judecăţi dee

113

25

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută - Tipătescu şi Zoe

26

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută - Dandanache

Clasa a X-a (în catalog la 3 cls. a VIII –a) Idem Clasa a X-a (în catalog la 4 cls. a VIII –a) Idem

Mihail Sadoveanu - Hanu Ancuţei (Negustor lipscan)

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL valoare exprimate în critica şi în istoria literară, în cronici de spectacol.

1

unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii Idem

1

Idem

Idem

Idem

Ioan Slavici, Doi feti cu stea în frunte

114

M Sadoveanu, Baltagul

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută discursurile lui Farfuridi şi Caţavencu

Ioan Slavici - Moara cu noroc

Mihai Eminescu - Sara pe deal

115

35

Nume pachet

Miron Costin cronicar moldovean

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. de ore

Numărul lecţiei din centralizator

Clasa a XI-a

Nr. momente

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută. Dandanache

Clasa a XI-a (în catalog la cls. a 2 1 IX–a) Unitatea de învăţare: Perioada veche Lecţia: Umanismul sau Formarea conştiinţei istorice (studiu de caz)

I.L. Caragiale – O scrisoare pierdută. Tipătescu şi Zoe

Competenţe specifice 2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. 3.2.Dezvoltarea unei viziuni de

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL - idei umaniste în Predoslovii şi în scrierile lui Miron Costin; contribuţia la formarea conşiinţei istorice - personalitatea lui Miron Costin în contextul epocii şi al literaturii române. e

116

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Clasa a XI-a 4 1 Unitatea de învăţare: Curente literare în secolul al XIX-lea, lecţia: Poezia romantică

42

Mihai Eminescu Luceafărul

Competenţe specifice ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului XX. 3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme. 4.1.Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale). 2.1.Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate. 2.2.Compararea viziunilor despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte. 3.1.Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta. 3.2.Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului XX. 3.3.Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală.

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

- trăsături romantice în poezia eminesciană: teme şi motive, ipostaze ale geniului, compoziţia poeziei, antiteza romantică, satira, limbaj poetic, muzicalitate, versificaţie - viziune despre lume - izvoare de inspiraţie - genuri şi specii cultivate de romantici - conexiuni între literatura română şi cea universală - opinii critice c

117

43

Mihai Eminescu Scrisoarea I

44

Mihai Eminescu Glossă

47

Mihai Eminescu Epigonii

Clasa a XI-a Unitatea de învăţare: literare în secolul al lecţia: Poezia romantică Clasa a XI-a Unitatea de învăţare: literare în secolul al lecţia: Poezia romantică Clasa a XI-a Unitatea de învăţare: literare în secolul al lecţia: Poezia romantică

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Nume pachet

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

4 1

3.4.Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme. 4.2.Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii. Idem Idem

2 1

Idem

Idem

2 1

Idem

Idem e

Curente XIX-lea,

Curente XIX-lea,

Curente XIX-lea,

118

Mihai Eminescu – Luceafărul

Miron Costin - cronicar moldovean

M Eminescu, Glossă

M. Eminescu, Scrisoarea I

119

45

48

Nichita Stănescu - A cincea elegie

Nichita Stănescu Testament

Clasa a XII-a (în catalog la cls. a XI–a) Unitatea de invatare: Perioada postbelică Lecţia: Neomodernismul – Nichita Stănescu; Marin Sorescu

4

Clasa a XII-a -nu există in manuale, dar profesorul poate alege acest text la Unitatea de invatare: 3 Perioada postbelică Lecţia: Neomodernismul – Nichita Stănescu; Marin

Nr. de ore

Nume pachet

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator

Clasa a XII-a

Competenţe specifice

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii si interpretării personalizate 2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre 1 artă reflectate în textile studiate 2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici si istorici literari 3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată si contextul cultural în care a apărut aceasta Idem

1

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot conduce la înţelegerea textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.) - Viziune despre lume, teme si motive, concepţii despre artă - Lectură critică, lectură creativă - Perioada postbelică (poezia) Curente culturale / literare Idem e

120

Gellu Naum

Nr. de ore

Clasa unitatea de învăţare titlul lecţiei

Nr. momente

Numărul lecţiei din centralizator 46

Nume pachet

Sorescu Clasa a XII-a (în catalog la cls. a XI–a) Unitatea de invatare: Perioada postbelică 2 Lecţia: Al doilea val al suprarealismului (Gellu Naum)

Idem

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate de aplicaţia AEL

Idem e

1

Nichita Stănescu – Testament

Nichita Stănescu - A cincea elegie

121

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ANGHEL, T. (2009). Instrumente şi resurse web pentru profesori. Bucureşti: Editura All. BALANSKAT, A., BLAMIRE, R., KEFALA, S. (2006). The ICT Impact Report. European Schoolnet. Disponibil online la: http://ec.e uropa.eu/education/pdf/doc254_en.pdf, accesat în 20.10.2011. BURK, M. (2000). Communities of Practice. Disponibil online la: http ://www .tfhrc.go v/pub rds/mayjun0 0/commprac.htm, accesat în 20.10.2011. COPLEY, J. (1992). The Integration of Teacher Education and Technology: a Constructivist Model. În: Carey, D. et alii (Eds.), Technology and Teacher Education. Charlottesville, VA: AACE. European Commission (2001). Council Resolution of 13 July 2001 on e-Learning. În: Official Journal of the European Communities. Disponibil online la: http ://ec.europa.eu/education/archive/ele arning/reso_ en.pd f, accesat în 20.10.2011. DUMBRAVA EMIL, Lucrare metodico ştiinţifică pentru obţinerea gradului I FOSNOT, C.T. (1996) Constructivism: Theory, perspectives and practice. New York: Teachers College, Columbia University. ISTRATE, O. (2007) Educaţia la distanţă. În: Elearning Romania. Bucureşti. Disponibil online la: http ://www .elearning.ro/publicatii/page/3, accesat în 20.10.2011. ISTRATE, O. (2008). In Romania, 7 profesori din 10 preferă ajutorul calculatorului. În: Elearning Romania, Bucuresti. TEHNE - Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Disponibil online la: http ://www.elear ning.ro /page/41, accesat în 20.10.2011. ISTRATE, O. (2010) Efecte şi rezultate ale utilizării TIC în educaţie. În: Vlada, M. (coord.) Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. IUCU, R. (2005) Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii. Bucureşti: Editura Humanitas educaţional. NOVEANU, E. (2005). The Internet and the Changing Education Paradigm. Disponibil online la: http ://www .elit-educatio n.ro/a51-proceedings.htm, accesat în 20.10.2011. NOVEANU, E. (coord.) (2004). Impactul formativ al utilizării AeL în educaţie. Bucureşti: TEHNE Centrul pentru Inovare în Educaţie. Disponibil online la: www.tehne.ro/resurse/TEHNE_ Impact_formativ_AEL_2005 .pdf, accesat în 20.10.2011. VELEA, S. (2009). Noile tehnologii în educaţie – între slogan şi impact autentic în activitatea de predare-învăţare. În: Tehnologii moderne în educaţie şi cercetare. CNIV 2009. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. WENGER, E. (1998). Communities of Practice: Learning as a Social System. Disponibil online la: http ://www .co-i-l.co m/co il/kno wledge- gard en/cop /lss.shtml, accesat în 20.10.2011. WENGER, E. (2001). Communities of practice: learning, meaning and identity. Disponibil online la: http ://www .ewenger.com/pub /pubCoPTo C.html, accesat în 20.10.2011. *** Ghid metodologic de implementare a TIC în curriculumul naţional (2011), Bucureşti *** Curriculum naţional. Programe şcolare pentru disciplina limba şi literatura

română. Disponibile la: http://www .ise.ro/Departamente/Curriculum/Programescolare.aspx, accesate în 20.10.2011. ***http:// revistaie.ase.ro/content/38/Laculeanu%206p.pdf http ://www .scribd .com/do c/54453787/5/Tema-5-Instrum ente-%C5 %9 Fi-aplica%C5%A3ii http ://www .scritube.co m/management/ http ://moodle.ro/ 122

CUPRINS Modulul I - Concepte de bază în contextul european al dezvoltării TIC în educaţie..................2 Tema I.1. Contextul european al dezvoltării programelor de introducere TIC în educaţie în studiul disciplinei limba şi literatura română. ..............................................................................................2 I.1. 1. Competenţele-cheie europene ................................................................................................2 I.1.2. Competenţele-cheie şi integrarea tic în studiul disciplinei limba şi literatura română...............4 Tema I. 2. Dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română, strategii TIC 8 I.2.1. Oportunităţi, avantaje şi limite ale utilizării tic pentru disciplina limba şi literatura română ....8 I.2.2. Competenţe necesare cadrului didactic pentru integrarea tic în procesul didactic la disciplina limba şi literatura română ................................................................................................................9 Extinderi ...................................................................................................................................... 12 Teme de reflecţie .............................................................................................................................1 Aplicaţii ..........................................................................................................................................1 Teme pentru portofoliul individual ..................................................................................................1 Modulul II - utilizarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina limba şi literatura română ........................................................................................................................ 14 Tema II.1. Instrumente şi resurse TIC care favorizează dezvoltarea competenţelor specifice disciplinei limba şi literatura română. ............................................................................................14 Tema II.2. Posibilităţi de integrare TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina limba şi literatura română ........................................................................................................................22 Extinderi ...................................................................................................................................... 35 Teme de reflecţie ...........................................................................................................................22 Aplicaţii ........................................................................................................................................22 Teme pentru portofoliul individual ................................................................................................22 Modulul III - sugestii metodologice şi exemple de activităţi didactice ...................................... 38 Tema III.1. Utilizarea strategiilor didactice propuse - formularea sarcinilor de învăţare .................38 Tema III.2. Strategii de utilizare a resurselor TIC existente pentru evaluare la disciplina limba şi literatura română ...........................................................................................................................43 Tema III. 3. Studiul colaborativ al învăţării prin web .....................................................................49 Extinderi ...................................................................................................................................... 50 Teme de reflecţie ...........................................................................................................................22 Aplicaţii ........................................................................................................................................22 Teme pentru portofoliul individual ................................................................................................22 Aplicaţii MICROSOFT OFFICE................................................................................................ 52 Aplicaţia MICROSOFT OFFICE – WORD ...................................................................................52 Aplicatia MICROSOFT OFFICE – POWERPOINT ......................................................................63 Internetul ..................................................................................................................................... 72 Noţiuni generale despre Internet ....................................................................................................72 Motorul de căutare Google ............................................................................................................74 Instruire asistată de calculator, e-learning, platforma Moodle.........................................................82 Anexe............................................................................................................................................ 98 Anexa 1. Corelaţia între conţinutul TIC şi disciplina limba şi literatura română .............................98 Anexa 2. Resurse online pentru profesori şi elevi, utile la disciplina limba şi literatura română .... 100 Anexa3. Pachete de lecţii disponibile pentru platforma AEL........................................................ 104 Bibliografie generală ................................................................................................................. 122 123