Culegere de Intrebari AMG

ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE TRECERE DE LA DEBUTANT LA BAZĂ - ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI BIBLIOGRAFIE 1. BOCÂRNEA C., Boli infecţioase şi epidemiologie, Ed. Info-Team 1999; 2. BORUNDEL C., Manual de Medicină Internă pentru cadre medii , Editura Bic All 2002; 3. TITIRCA L., Urgenţele Medico-Chirurgicale - sinteze, Ed. Medicală 2001; 4. CONSTANTIN O., Manual Manual de nursing psihiatric, psi hiatric, Bucureşti, 2004; 6. CHIŢIMIA E., Urgenţe în pediatrie Puericultura si s i Pediatrie 7. MARCEAN C., TERENŢIU T.V., Urgenţe în pediatrie, 8. CHIRU F., Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos, Ed. Cision, Bucureşti 2001; 9. CONSTANTINESCU M., Chirurgie. Specialităţi înrudite. Nursing în chirurgie, Ed. Universul, Bucureşti. 10. POPA F., S. OPRESCU, M. ,SIMION G., MINCU B., STĂNESCU V. , BABICEANU, PROINORE R., CONSTANTINESCU M., CHIRU F., Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite, Ed.Carol Davila, 2004. Sterilizarea în etuva cu aer cald - Poupinel se face astfel: a. 1 or ă la 160ºC b. 1 or ă la 180ºC c. 1 oră la 170ºC 1.

Inf ecţiile ecţiile nozocomiale reprezintă: a. infecţii din sfera ORL b. infecţii pentru care pacientul necesită internare c. acele infecţii contactate în spital de către pacienţii internaţi pentru alte cauze de boală 2.

Metroragia este o hemoragie: a. externă b. internă c. internă exteriorizată 3.

Primitorii universali sunt persoanele care au grupa sangvină: a. O I b. A II c. AB IV 4.

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI MEDICALI GENERALIŞTI

1


Transfuzia este indicată: a. în insuficienţele cardiace b. în bolile alergice c. în bolile cronice de sânge 5.

Apendicita, în care apendicele şi-a pierdut elasticitatea, este flasc, cu aspect de frunză veştedă şi cu pete negre, se numeşte: a. apendicită acută catarală b. apendicită acută flegmonoasă c. apendicită acută gangrenoasă 6.

În ocluziile intestinale abdomenul este: a. suplu b. bombat b. bombat c. excavat 7.

Hemostaza spontană este deficitară la: a. bolnavii cu hipotrombinemie şi hipofibrinemie b. bolnavii b. bolnavii cu hipotiroidism c. bolnavii cu hipoglicemie 8.

Durata de viaţă a unui eritrocit este: a. 120 zile b. 30 zile c. 10 zile 9.

Proba de compatibilitate biologică sau în vivo care se face la transfuzia de sânge se numeşte: a. metoda Beth - Vincent b. metoda Simonin c. proba lui Oehlecker 10.

Nu pot fi donatori: a. persoanele stresate b. epileptici c. persoane în vârstă de 40 de ani 11.

Transfuzia este contraindicată în: a. hemoragii b. boli b. boli cronice de sânge c. edem pulmonar 12.


2

ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI 13.

Dacă la efectuarea unei injecţii intramusculare se înţeapă accidental

un nerv, atunci: a. se împinge acul mai mult pentru a trece de nerv b. se retrage acul şi se repetă injecţia în alt loc c. se injectează pe acel ac xilină pentru calmarea durerii

Gangrena gazoasă este o infecţie supraacută produsă de: a. germeni anaerobi b. germeni aerobi c. virusi 14.

Panariţiile sunt: a. infecţii ale degetelor, în special în jurul unghiilor b. inflamaţii ale falangelor c. infecţii generalizate 15.

Hemostaza spontană se produce: a. prin sutură sau cusătură vasculară b. prin b. prin compresie la distanţă c. prin eforturile naturale ale organismului 16.

Şocul cordiogen are drept cauze principale: a. infarctul miocardic, contuzia muschiului cardiac, miocardite b. insuficienta cardiacă c. hipotensiunea 17.

Hematemeza reprezintă: a. eliminarea de sânge prin vărsătură b. eliminarea de sânge prin scaun c. eliminarea de sânge prin urină uri nă 18.

Când s-a produs leşinul, victima trebuie aşezată: a. în poziţie semişezândă b. în poziţie de decubit dorsal cu membrele inferioare ridicate c. în poziţie de decubit ventral 19.

Proba de compatibilitate directă (in vitro) se face cu metoda Jeanbreau prin care se testează: a. flaconul de sânge ales pentru transfuzie b. serul bolnavului care va primi trasfuzia c. flaconul de sânge ales pentru trasfuzia și serul bolnavului care va primii trasfuzia 20.


3


La recoltarea sângelui pentru VSH se foloseşte ca anticoagulant: a. citratul de sodiu 3,8% b. heparina c. E.D.T.A. 21.

Infecţia nozocomială reprezintă: a. infecţie intraspitalicească b. infecţie din sfera ORL c. toxiinfecţie alimentara 22.

Hemoragia provenita din uter, care este legată de ciclul menstrual , poartă numele de: a. metroragie b. menoragie c. hemoragie ocultă 23.

Ocluzia intestinală cauzată de obstacole care astupă sau blochează lumenul intestinal se numeşte: a. ocluzie dinamică b. ocluzie prin strangulare c. ocluzie mecanică 24.

„Marea dramă abdominală” este: a. pancreatita acută b. apendicita acută c. colecistita acută 25.

Sterilizarea prin vapori supraîncălziţi şi sub presiune se face la: a. autoclav b. poupinel c. formomat 26.

Apa oxigenata se prepară cu perhidrol, concentraţia folosită fiind de: a. 3% b. 5% c. 10% 27.

Care din următoarele semne confirmă cu certitudine o fractură: a. durerea b. inflamarea regiunii c. deformarea regiunii şi crepitaţia osoasă 28.

CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

4


Acidul boric se prezintă sub forma: a. unui praf cristalin alb b. unei pulberi brun-verzui c. unui praf brun-maroniu 29.

Hemoptizia este o hemoragie exteriorizată din: a. plămân b. esofag c. pericard 30.

Suprafaţa arsă poate fi evaluată prin regula cifrei 9, astfel încât membrul superior reprezintă: a. 9% din suprafaţa corpului b. 18% din suprafaţa corpului c. 27% din suprafaţa corpului 31.

32.

Ritmul atrial patologic, regulat şi foarte rapid (250-300 b/min) se

numeşte: a. flutter atrial b. tahicardie atrială paroxistică c. fibrilaţie atrială

În intoxicaţia acută prin ingestie cu acizi corozivi este contraindicată: a. administrarea imediata de lichide pe cale orală în cantitate mare b. deplasarea la spital c. administrarea de carbonat de calciu ca antidot peroral şi spălătura 33.

gastrică În intoxicaţiile cu insecticide organoclorurate: a. apare mioza b. lipseşte mioza c. apare sialoreea 34.

Şocul datorat introducerii în circulaţie a unor substanţe străine, caracterizat printr- o reacţie anormală antigen-anticorp, cu eliberare masivă de histamine, se numeşte: a. şoc toxico-septic b. şoc anafilactic c. şoc neurogen 35.

Şocul septic evoluează în trei stadii, stadiul I fiind: a. perioada de şoc ireversibil b. perioada de hipotensiune rece c. perioada de hipotensiune caldă 36.


5


În cazul unui edem pulmonar acut, cu tensiunea arterială scăzută sunt

contraindicate: a. hipotensoarele şi emisiunea de sânge b. hidratare parenterală c. oxigenoterapia

Starea în care bolnavul prezintă hipersomnie profundă, putând fi trezit numai cu excitanţi foarte puternici, se numeşte: a. letargie b. starea de sopor c. stupoare 38.

Starea clinică în care bolnavul are tegumente palide, umede, pupile dilatate, tensiune normală sau crescută, hipereflexie şi Babinski bilateral pozitiv, indică: a. coma hipoglicemică b. coma diabetică c. coma de origine cerebrală 39.

Dacă în prezenţa unui bolnav aflat în comă, se percepe miros de usturoi, acest lucru indică: a. coma uremică b. coma diabetică c. coma hepatică 40.

Valoarea normală a frecvenţei cardiace la nou -născut este: a. 120b/min b. 110b/min c. 140b/min 41.

Furunculul este o infecţie produsă de: a. stafilococ b. streptococ c. bacilul Koch 42.

Autoclavul este un aparat prin care se realizează: a. sterilizarea prin căldură uscată b. sterilizarea prin căldură umedă c. sterilizarea prin iradiere 43.

Dezinfecţia reprezintă metoda prin care: a. distrugem microbii, formele lor vegetative şi sporii b. distrugem sporii c. distrugem microbii şi formele lor vegetative 44.


6


Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru: a. îndepărtarea microbilor pătrunşi în plăgi sau pe obiecte b. evitarea apariţiei microbilor în plăgi c. profilaxie prin imunizare cu vaccinuri 45.

Prin sterilizare se realizează: a. distrugerea microbilor, sporilor, ciupercilor şi virusurilor b. distrugerea microbilor şi ciupercilor c. distrugerea microbilor şi virusurilor 46.

Infecţiile intraspitalicesti reprezintă acele infecţii: a. aduse din afară de către personalul spitalului b. transmise vizitatorilor de către bolnavi c. a părute la bolnavii care au fost internaţi pentru alte cauze de boală şi au contractat o infecţie din spital 47.

Contuziile sunt traumatisme care: a. nu creează soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase b. creează soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase c. pot prezenta şi soluţii de continuitate în tegumente şi mucoase 48.

În resuscitarea cardio-respiratorie raportul optim dintre ritmul ventilaţiilor pulmonare şi cel al compresiunilor cardiace este de: a. 3/10 b. 1/5 c. 2/6 49.

În hemoragiile arteriale sângele: a. este roşu, cu excepţia arterei pulmonare în care sângele are aspect venos b. este închis la culoare c. „izvorăşte ca dintr -o fântână” 50.

Hemostaza spontană se produce: a. în cadrul primului ajutor b. prin eforturile naturale ale organismului c. prin sutura vaselor lezate 51.

Hematocritul reprezintă: a. procentul globulelor roşii b. procentul globulelor albe c. procentul trombocitelor 52.


7


in: Melena este o hemoragie reprezintă pr in: a. eliminare de sânge prin vomă b. eliminare de sânge prin scaun c. eliminare de sânge prin urină uri nă 53.

Hemoragiile digestive inferioare: a. nu se exteriorizează prin hematemeză b. se exteriorizează prin hematemeză c. se pot exterioriză prin hematemeză 54.

Hernia reprezintă: a. ieşirea unui organ abdominal, sub piele, prin slăbire musculară b. ieşirea, parţială sau totală a unui organ din cavitatea sau învelişul său 55.

natural c. ieşirea continutului abdominal prin piele la vedere Mastitele sunt: a. inflamaţii ale testiculelor b. inflamaţii ale prostatei c. inflamaţii ale glandelor mamare 56.

Cel mai important mijloc de a descoperi apărarea musculară, în cazul existenţei apendicitei acute este: a. Manevra Blumberg b. Semnul lui Mandel c. Strigătul Douglasului 57.

Sângele transportă oxigenul către ţesuturi prin intermediul: a. Hematiilor b. Leucocitelor c. Trombocitelor 58.

Cel mai important catabolit al activităţii tisulare este: a. Amoniacul b. Dioxidul de carbon c. Monoxidul de carbon 59.

Ph-ul sangvin, de 7,4 nu suportă variaţiuni mai mari, de: a. ± 0,5 b. ± 4 c. ± 3,5 60.


8


Şocul hemoragic se produce, în momentul în care hemoragia este,

mai mare de: a. 15% din cantitatea de sânge circulant b. 30% din cantitatea de sânge circulant c. 20% din cantitatea de sânge circulant

Etiologia este partea patologiei care se ocupă cu: a. studiul cauzelor bolilor b. descrie modul în care agentul patogen produce boala c. descrie modificările apărute la nivelul organului afectat 62.

Profilaxia bolilor cuprinde: a. descrierea, analizarea şi interpretarea simptomelor b. urmărirea evoluţiei bolii c. prevenirea bolilor, agravărilor, cronicizărilo r, recidivelor 63.

Creşterea temperaturii peste 37º Celsius se numeşte: a. hipertermie b. hipotermie c. frison 64.

Prin imunitate se înţelege: a. hipersensibilitate faţă de agresiunile agenţilor patogeni b. rezistenţă specifică a unui organism faţă de infecţia cu un agent pato gen c. vaccinarea obligatorie 65.

Tetrada caracteristică sindromului inflamator este: a. tumefiere, cianozare, durere, căldură b. roşeaţă, tumefiere, căldură, durere c. durere, edem, hipotermie, roşeaţă 66.

Regimul hiposodat înseamnă: a. regim de 1000 - 1200 calorii pe zi b. regim la care se suprimă adaosul de sare la prepararea alimentelor c. dieta potasică 67.

Antibioticele şi chimioterapicele sunt: a. substanţe cu efect antimicrobian obţinute prin extracţie naturală sau pe cale sintetică b. antimicotice c. antivirale 68.


9


După timpul respirator afectat, dispneea poate fi: a. inspiratorie, expiratorie, mixtă b. de efort, de decubit, paroxistică c. Küssmaul, Biot 69.

În hemoptizie sângele este: a. neaerat, mai închis la culoare b. amestecat cu cheaguri şi resturi alimentare c. roşu-viu, aerat, spumos 70.

Frecvenţa cardiacă la adultul sănătos, în condiţii normale este de: a. 96 bătăi/minut b. 60 bătăi/minut c. 70 bătăi/minut 71.

Tensiunea arterială se măsoară de obicei la nivelul: a. arterei humerale b. membrelor pelvine c. arterei pulmonare 72.

Tratamentul curativ al enterocolitei acute este: a. simptomatic b. dietetic si medicamentos c. profilactic 73.

În sindromul icteric mucoasele sunt: a. decolorate b. roşii, congestive c. colorate în galben 74.

Anemiile hemolitice au ca etiologie: a. defecte genetice, factori autoimuni b. hemoragii acute c. hemoragii oculte 75.

76.

Diabetul zahar at at este o boală de nutriţie caracterizată prin creşterea

valorilor: a. ureei serice b. glicemiei c. lipemiei

Triada clasică în diabetul zaharat este: a. dispnee, disfagie, disurie b. poliurie, b. poliurie, polifagie, polidipsie c. polachiurie, hiperglicemie, disfagie 77.


10


Avitaminoza B1 pr ovoacă boala numită: a. scorbut b. pelagra c. Beri-Beri 78.

În intoxicaţia cu alcool etilic antidotul specific este: a. nu exista antidot specific b. vitaminele din grupul B c. atropina 79.

Simptomatologia intoxicaţiei cu monoxid de carbon este: a. agitaţie, hiper eflexie osteo-tendinoasă b. cefalee, ameţeală, dispnee, palpitaţii, confuzie, comă c. diaree, vărsături, tulburări nervoase 80.

Boala Basedow este determinată de: a. hiposecreţia glandei tiroide b. insuficienţă gonadică c. hipersecreţia glandei tiroide 81.

Dozarea acidului uric este indispensabil în diagnosticarea următoarelor afecţiuni: a. infecţii ale căilor biliare b. colică nefrotică, gută c. anemie hemolitică 82.

Dozarea amilazei este importantă în: a. insuficiența renală b. IACRS ( infecţii acute ale căilor respiratorii) c. confirmarea unei parotidite sau a une i afecţiuni a glandelor salivare 83.

Interesul dozării transaminazelor este util în: a. patologiile cardiace, afecţiuni hepatice b. afecţiuni renale c. afecţiuni respiratorii 84.

Dozarea bilirubinei evidenţiază: a. anemia b. dislipidemia c. spasmofili 85.


11


Valoarea scăzută a coles terolului: a. în sindromul nefrotic b. evidenţiază o hipertiroidie c. în colostază, hiperlipoproteinemii familiale 86.

Creşterea creatininei serice este evidentă în: a. insuficienta cardiacă b. insuficienta renala c. insuficienta respiratorie 87.

Dozarea glucozei în sânge este i mportantă în depistarea unor afecţiuni caracterizate prin: a. come, tulburări de conştienţă, poliurie, polidipsie b. icter, vărsături, dureri în hipocondrul drept c. hemiplezie, tulburări de vedere 88.

Valorile crescute ale trigliceridelor ajută la depistarea: a. pacienţilor cu hipoglicemie b. pacienţilor cu hiperlipidemie c. pacienţilor cu hipertermie 89.

Dozarea calciului este metoda de investigare a: a. hipertiroidiei b. diabetului c. spasmofiliei 90.

Dozarea VSH - ului evidenţiază următoarele afecţiuni: a. infecţii de orice natura b. ciroza hepatica c. diabet zaharat 91.

Manevrele în primul ajutor elementar sunt: a. eliberarea căilor aeriene inferioare, asigurarea respiraţiei şi circulaţiei b. eliberarea căilor aeriene c. eliberarea căilor aeriene superioare, asigurarea respiraţiei şi circulaţiei 92.

Medicamentele sunt substanţe utilizate cu scopul de: a. profilaxie şi ameliorare a bolilor b. profilaxia îmbolnăvirilor, ameliorarea şi vindecarea bolilor c. profilaxie şi vindecare a bolilor 93.


12


Semnele clinice în hemoragia digestivă superioară sunt: a. tem peratură normală sau uşor crescută b. febră moderată c. şoc hipovolemic, paloare intensă, puls rapid şi filiform, hipotensiune tendinţă de pierdere a cunoştinţei 94.

În hemoptizie conduita de urgenţă este: a. poziţie semişezândă, combaterea tusei, pungă cu gheaţă pe regiunea sternală, respiraţie pe nas, lentă şi profundă, medicaţie hemostatică b. punga cu gheaţă în epigastru c. oxigenoterapie hiperbară 95.

Se recomandă introducerea sondei Sengstaken - Blackmore când: a. hemoragia este mare b. hemoragia digestivă s-a produs prin ruperea unor varice esofagiene c. bolnavul este în comă 96.

Sângele din hemoptizie este de culoare: a. zaţ de cafea digerat b. roşu închis cu resturi alimentare c. roşu aprins, aerat, spumos, amestecat cu un conţinut mucos sau mucopurulent 97.

Hematemeza înseamnă: a. hemoragia mucoasei nazale b. vărsătura de sânge roşu, cu cheaguri sau brun închis cu aspect de "zaţ de cafea", eventual amestecat cu resturi alimentare c. sânge roşu, spumat, aerat eliminat prin efort de tuse şi expectoraţie 98.

Semnele clinice ale unei hemoragii masive sunt: a. astenie marcată, agitaţie, tulburări de echilibru b. şoc hipovolemic, puls rapid şi filiform, T A scăzută, paloare marcată, transpiraţii reci, sete intensă, sudori reci, greţuri, adinamie c. abdomen meteorizat 99.

100.

Tratament de elecţie în caz de hemoragie prin ruptură de varice

esofagiene: a. clisma evacuatoare b. pansamente gastrice cu trombină uscată sterilă c. introducerea sondei cu balonaş de tip Sengstaken -Blackmore şi/ sau sclerozarea vaselor esofagiene


13


Care este cea mai importantă cauză a hemoragiei digestive

superioare: a. ciroza hepatică b. boli de sânge (sindroame hemoragipare sau trombocitopenie c. ulcer gastric şi/sau duodenal, ulcer acut de stres, gastrite hemoragice (corozive şi medicamentoase), tumori maligne ale stomacului şi/sau duodenului Cauzele otoragiilor pot fi: a. leziuni traumatice pe conductul auditiv extern, perforaţii sau rupturi traumatice ale timpanului, otită, otomastoidită supurată, b. virozele c. tumorile benigne 102.

Atitudinea de urgenţă în epistaxisul benign: a. compresiune digitală 10 minute pe aripa narinei care sângerează, tamponament anterior al fosei nazale cu soluţii hemostatice, aplicarea de comprese reci pe regiunea fronto-nazală b. pacientul stă cu capul în poziţie declivă c. sufla nasul pentru eliminarea cheagurilor 103.

Metroragia reprezintă: a. sângerare din nas, urechi b. sângerare uterină c. sângerarea din esofag, stomac, duoden jejun proximal 104.

Hemoragia digestivă superioară este mică: a. când s-au pierdut până la 250 ml sânge b. între 250 şi 1000 ml sânge c. peste l000 ml sânge 105.

În sarcina extrauterină cea mai gravă complicaţie este hemoragia internă. Semne clinice sunt: a. durere violent în fosele iliace, metroragie ,insuficienţă respiratorie b. stare generală alterată, pierderea cunoştinţei, abdomen balonat, sensibil la palpare, puncţia Douglas -ului este pozitivă (hemoperitoneu) c. insuficienţă respirator ie 106.

Într-o hemoragie arterială: a. sângele iese în jet continuu şi are o culoare închisă b. sângerarea este difuză, clinic apar echimoze şi hematoame c. sângele are culoare roşie aprinsă, ţâşneşte în jeturi întrerupte (sincron cu sistola cardiacă), pierdere mare de sânge în timp scurt 107.


14


Simptome care apar în hemoragie: a. temperatura crescută b. puls accelerat-100-120/min, ameţeli, lipotimie, sete intensă, extremităţi 108.

reci c. paloare, fenomene de şoc, TA crescută Hemostaza provizorie se face prin: a. comprimare manuală sau digitală, pansament compresiv, aplicarea garoului, pensarea vasului sângerând b. sutura per primam c. extremităţi perfect întinse 109.

Indicele de şoc permite evaluarea stării pacientului. El reprezintă: a. r aportul dintre frecvenţa pulsului şi valoarea tensiunii arteria le maxieme b. volumul de sânge primit c. hemoragie masivă 110.

In hemoragia exteriorizată: a. sângele se scurge într-o cavitate (stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc după un timp(epistaxis, hemoptizie, hematemeza, melena, metroragie, hematurie b. sângele se scurge într-o cavitate seroasă (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu, hemartroză) c. sângerarea se face în afara organismului 111.

Tratamentul local în plăgile mai vechi de 6 ore, se face cu a. soluţii antiseptice b. galifix (mastisol) c. A.T.P.A. 0,5 ml i.m. 112.

Abcesul cald este: a. colecţie de puroi bine delimitat b. infecţie a glandelor sudoripare c. infecţie care cuprinde foliculul pilos şi glandele sebacee din vecinătate 113.

Pentru a îngriji o plagă se cere: a. asepsie perfectă b. îngrijire provizorie c. administrarea de medicamente 114.

Dezinf ectarea unei plăgi se face: a. prin mişcări circulare, spiralate din apropierea plăgii spre exterior b. din exterior spre plagă c. dintr-o parte spre alta a plăgii 115.


15


In plăgile penetrante, perforante în organe şi cavităţi naturale se toarnă pentru dezinfectare a. alcool medicinal b. alcool iodat c. se face o tamponare superficială cu antiseptice neiritante 116.

Plaga mai veche de 6 h se: a. dezinfectează şi se coase b. dezinfectează şi se pansează c. dezinfectează, se pansează şi se face vaccin A.T.P.A. 117.

Schimbarea pansamentului la pacienţii cu plagă post arsură se face: a. cât se poate de rar pentru protejarea ţesuturilor noi formate b. o dată pe zi c. de mai multe ori pe zi 118.

Îngrijirea plăgii necesită în primul rând: a. asepsie perfectă b. repaus total c. administrarea de antibiotice dacă este cazul 119.

Plăgile chirurgicale se pansează: a. o dată pe zi b. de 2-3 ori pe zi c. de câte ori este nevoie 120.

121.

Pentru a realiza o protecţie bună a regiunii lezate pansamentul trebuie

sa fie: a. căt mai strâns b. cât mai lejer c. să nu alunece, să nu se desprindă şi să nu permită pătrunderea agenţilor patogeni

Primul ajutor in îngrijirea plăgilor la locul accidentului: a. va urmări prevenirea infectării acestora şi scoaterea ţesuturilor care nu au fost eliminate cu apă oxigenată b. constă în explorarea plăgii, scoaterea fragmentelor osoase (în ca zul fracturilor deschise) şi scoaterea ţesuturilor care nu au fost eliminate cu apa oxigenată c. înaintea efectuării pansamentului se administrează antalgice si eventual sedative 122.


16


Primele gesturi efectuate la locul accidentului constau în: a. toaleta şi dezinfecţia tegumentului, toaleta plăgii, acoperirea plăgii, fixarea pansamentului b. spălarea pe mâini înainte de începerea manevrelor, toaleta tegumentului, toaleta plăgii, acoperirea plăgii ş i fixarea pansamentului c. spălarea pe mâini înainte de începerea manevrelor, toaleta plăgii, dezinfecţia din nou a tegumentului, acoperirea plăgii ş i fixarea pansamentului 123.

Reguli de respectat în efectuarea pansamentului: a. pensa de servit se va schimba la fiecare pansament, pensele sterile necesare se scot pe loc din cutia de instrumente b. este indicată metoda păstrării pensei de servit în flacoane cu alcool c. atenţie la bolnavii alergici la iod sau la alte substanţe medicamentoase 124.

Pentru aplicarea unei tehnici aseptice corecte este recomandat ca dezinfectarea tegumentului din jur ului plăgii să se facă respectând următorii timpi: a. dezinfectare, degresare cu rivanol b. aseptizare cu tinctură de iod, îndepărtarea urmelor de iod c. aseptizare cu soluţie de cloramina 0,2% 125.

În profilaxia tetanosului la bolnavii cu plăgi tetanigene: a. la persoanele sigur nevaccinate sau revaccinate se administrează A.T.P.A. i.m. 0,5 ml (o singura doz ă) b. la persoanele nevaccinate sau cu revaccinări incomplete se administrează doar ser antitetanic c. la persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate la serul antitetanic se face testare (conjunctivală, cutanată sau intradermică) 126.

În traumatismele craniocerebrale deschise, tratamentul plăgii la locul accidentului constă în: a. tamponaj si pansament de protecţie compresiv b. îndepărtarea eschilelor osoase care nu sunt libere c. este interzisă meşarea sau îndesarea tampoanelor în plaga craniocerebrală, dat fiind pericolul de compresiune 127.

În pneumotoraxul deschis cu traumatopnee: a. acoperirea plăgii prin orice mijloace (închiderea toracelui deschis este un gest de minimă urgenţă) b. pansamentul aplicat pe plagă la locul accidentului este cusut la pielea din jur pentru a nu fi aspirat în interiorul toracelui c. la spital, plaga toracică nu este suturată ermetic pentru a permite ieşirea aerului dacă presiunea din pleură creşte 128.


17


În traumatismele abdominale deschise: a. plăgile nepenetrante se curăţă de corpii străini şi ţesuturile distruse b. în plăgile penetrante cu evisceraţie posttraumatică, după manevrele de reducere a anselor în interior, se face un pansament uscat, compresiv c. în plăgile abdominale penetrante este permis să se introducă instrumente în scop de explorare. Se aplică doar un pansament umed de protecţie 129.

In fracturile deschise: a. plăgile se pudrează cu antibiotice pentru a preveni riscul de infecţie cu germenii de pe piele b. după toaleta fizică şi chimică a plăgii, se aplica comprese sterile, iar în caz de hemoragii care interesează vasele mici, hemostaza se face cu un pansament compresiv c. local se aplică comprese cu apa rece sau gheaţă 130.

Pansamentul compresiv: a. este util în hemoragiile venoase şi capilare de la extremităţi, plăgile părţilor moi buco-faciale, precum şi în toate plăgile peretelui toracic sau abdominal b. este indicat în plăgile arteriale sau venoase de calibru mare şi mijlociu de la membre c. dacă aplicarea este incorectă se opreşte doar hemoragia arterială 131.

Toaleta primară a oricărui ars: a. se face numai cu anestezie b. se face la locul accidentului c. se face în orice sală 132.

În cazul plăgilor arse: a. de pe suprafaţa arsă se îndepărtează complet corpii străini, flictenele (sparte sau nu) şi conţinutul lor, precum şi tegumentele sau restul ţesuturilor arse b. se alica pansament umed, nesteril, care se fixează cu feşi sterile c. orice plagă arsă se pansează 133.

În cazul plăgilor arse infectate: a. pansamentul se face cu antiseptice, după ce s -a recoltat secreţie pentru antibiogramă b. este recomandat să nu se panseze, doar să se pudreze cu antibiotice c. se pulverizează bioxiteracor (oxicort) şi se acoperă cu un pansament steril, uscat 134.

În cazul degerăturilor grave (profunde): a. se face reîncălzirea regiunii degerate la faţa locului sau în timpul transportului și se aplică un pansament steril b. nu se face reîncălzirea regiunii degerate la faţa locului sau în timpul transportului pentru că un segment dezgheţat şi neprotejat suficient de un pansament 135.


18


corespunzător este mult mai expus unor infecţii în timpul transportului, decât unul congelat c. ambele afirmaţii sunt false Pentru recoltarea exsudatului faringian pacientul: a. nu trebuie să fi mâncat în seara precedentă b. nu trebuie să se fi spălat pe dinţi în dimineaţa recoltării c. trebuie să fi supt faringosept sau alte “bomboane” antiseptice înainte de 136.

recoltare Recoltarea exsudatului faringian se face: a. ştergând exsudatele de pe amigdale b. ştergând exsudatele de pe peretele posterior a gurii c. ştergând exsudatele altor părți ale mucoasei bucale, unde se găseşte flora 137.

saprofită Exsudatul nazal se recoltează: a. cu acelaşi fel de tampoane ca şi exsudatul faringian b. cu tampoane create special numai pentru recoltarea exsudatului nazal c. recoltarea exsudatului nazal nu prezintă valoare diagnostică 138.

Pentru examenul virusologic din gripă ori alte viroze respiratorii: a. se recoltează sputa b. se recoltează secreţia buco -faringiană prin spălătură c. se recoltează urină 139.

În vederea pregătirii pentru recoltarea sputei pacientul trebuie: a. să-și clătească gura cu antiseptice b. să-și clătească gura cu apa c. să-și sufle, pe rând, fiecare nară să -și clătească gura cu antiseptice 140.

În pneumonia pneumococica sputa are aspect: a. hemoptoic b. mucopurulent, ruginiu c. hemoragic 141.

În abcesul pulmonar, sputa are aspect: a. seros b. hemoptoic c. purulent in mare cantitate si cu miros fetid (vomic) 142.

În pneumonia cu bacil Friedlander (Klebsiel) sputa are aspect: a. hemoptoic b. hemoragic, filant c. mucopurulent, ruginiu 143.


19


În tehnica tubajului duodenal, bila B: a. se recoltează în sticluţe nesterile b. este cea gălbuie, de la sfârşit c. este cea recoltată după introducerea pe sondă a sulfatului de magneziu 144.

Sângele: a. este format numai din globule roşii b. nu este ţesut c. este format din plasmă (mediu lichid) și elemente figurate 145.

În tehnica recoltării, urina de dimineaţă: a. este ultima urină după ce a fost golită vezica de urina acumulată în timpul nopţii b. se recoltează după toaletare locală c. este cea din primul jet de urina emis dimineaţa 146.

La adult, pentru recoltarea sângelui capilar: a. se înțeapă pulpa degetului mic b. se înțeapă pulpa degetului mare c. se înțeapă pulpa degetului mijlociu 147.

La nou-născut sau sugar, pentru recoltarea sângelui capilar: a. se înțeapă fața plantară a degetului mic b. se înțeapă fața plantară a degetului mijlociu c. se înțeapă călcâiul 148.

În tehnica recoltării sângelui ca pilar: a. se dezinfectează și degresează regiunea respectivă b. se recoltează înainte de evaporarea alcoolului, eterului c. se recoltează prima picătură de sânge 149.

Chimioterapicele: a. se obţin prin biosinteză b. se obţin prin sinteza chimică c. nu au aceleaşi proprietăți ca și antibioticele 150.

Antisepticele se folosesc: a. pe suprafaţe plane b. pe mediul ambiant fizic c. pe mucoasele cavităților naturale 151.


20


Din categoria infecţiilor cu streptococ Beta-hemolitic grup A fac

parte: a. scarlatina, rinita b. angina, erizipelul c. difteria, scarlatina

Scarlatina este o boală: a. de declarare nominala opțională b. cu tratament simptomatic obligatoriu c. cu tratament etiologic obligatoriu 153.

Izvorul epidemiogen în scarlatină este: a. omul bolnav b. animalul bolnav c. purtătorii faringieni de stafilococi 154.

Semnele sugestive în scarlatină sunt: a. triplu catar (oculo-nazo- bronșic) b. masca Filatov, semnul Pastia ,triplu catar c. erupţia de tip “eritem punctat”, ciclul lingual 155.

In scarlatină, complicaţiile imunoalergice: a. se instalează cam la 5-15 zile de la debutul bolii b. constau în alergii cutanate c. pot fi: glomerulo-nefrită acută, reumatismul articular acut, eritemul 156.

nodos Rujeola face parte din categoria: a. virozelor b. bolilor infecto-necontagioase c. bolilor cu poartă de intrare digestivă 157.

Incubaţia mai mică de 10-11 zile se întâlnește în: a. rubeolă b. otită c. scarlatină 158.

Angine albe sunt: a. angina eritematoasă stafilococică b. angina eritematoasă streptococică c. angina pultacee din scarlatină 159.


21


Lipseşte fondul congestiv al erupţiei în: a. rujeolă b. scarlatină c. rubeolă 160.

Generalizarea erupţiei cutanate se produce rapid în: a. scarlatină, rujeolă b. rubeolă, scarlatină c. rujeolă, rubeolă 161.

162.

În insuficiența respiratorie acută din cadrul unei bronho -pneumonii

masive: a. obstrucţia căilor respiratorii survine la nivelul laringelui b. obstrucţia căilor respiratorii survine deasu pra laringelui c. obstrucţia căilor respiratorii survine dedesubtul laringelui

În scarlatină: a. izvorul epidemiogen este omul sau animalul bolnav înainte de administrarea tratamentului antibiotic b. germenii se transmit prin intermediul picăturilor secreţiilor bucofaringiene c. germenii nu se transmit prin intermediul obiectelor sau particulelor de praf 163.

În cadrul bolilor infecto-contagioase, pentru scarlatină: a. are valoare diagnostică rezultatul exsudatului faringian b. are valoare diagnostică creşterea titrului AS LO c. nu are valoare diagnostică leucocitoza cu polinucleoză 164.

Ca și angina roşie streptococică, angina roşie virală: a. prezintă catar respirator b. apare sporadic, epidemic c. are incidența generală mică 165.

Rujeola este o boală infecto-contagioasă: a. care se pretează la un tratament etiologic dar și la unul igienic b. în care contagiozitatea e de 5 zile înainte și după apariţia erupţiei c. în care datele de laborator curente au valoare diagnostică 166.

Pentru prevenţia rujeolei: a. se administrează vaccin AR într -o singură doză b. vaccinarea se face inainte de varsta de 9 luni c. vaccinul nu are in componenta sa virusul viu nu parti din virus 167.


22


Dintre bolile infecto-contagioase, rubeola: a. are ca etiologie un ARN virus puţin rezistent în mediul extern b. prezintă poliadenopatie după începerea erupţiei cutanate c. nu afectează organogeneza în primele luni de sarcină 168.

În varicelă: a. erupţia la sugarii sub 6 luni, de regula, e limitată la câteva elemente b. erupţia la adulţi, de regulă, nu cuprinde și extremităţile c. elementele eruptive lipsesc, de regula, de pe axile 169.

Herpesul Zoster: a. se exteriorizează cutanat de-a lungul unui nerv de-o parte și de alta a corpului, simetric b. se exteriorizează printr -o erupţie distribuită pe un metamer, întotdeauna unilateral c. nu prezintă adenopatie regională încă dinaintea apariţiei erupţiei cutanate 170.

În infecţia urliană: a. prinderea altor glande decât a parotidelor constituie întotdeauna complicaţii ale acesteia b. virusul se elimină începând cu ultima săptămână a incubaţiei c. virusul se elimina timp de 15-24 zile de boală 171.

În parotidita epidemică: a. durerea este intensă și pulsatilă b. apăsarea parotidelor produce scurgere de salivă abundentă c. tumefacţia parotidiana dispare fără să duca niciodată la supuraţie 172.

În gripă: a. tipul C de virus produce îmbolnăviri sporadice b. tipul B de virus produce pandemii localizate în anumite teritorii c. tipul A de virus gripal produce, de regulă, îmbolnăviri sporadice 173.

Urgenţele de grad 0 care ameninţă imediat viața prin perturbarea în grad avansat a funcţiilor vitale sunt: a. stopul cardio-respirator b. come c. intoxicaţii acute 174.

În măsurarea pulsului periferic se reperează artera periferică cu vârful degetelor (index, mediu, inelar) și se exercită o presiune timp de: a. 60 secunde b. 30 secunde c. 10 secunde 175.


23


Pentru examinarea copilului se asigura o temperatură optimă a încăperii, mai ales pentru sugari și nou născuţi, care este de: a. 15 – 18 grade C b. 18 – 20 grade C c. 21 – 23 grade C 176.

Infecţia cu virusul HIV se transmite: a. pe cale digestive b. parenterala c. pe cale respiratorie 177.

Echipamentul necesar pentru gavajul gastric ( GG) este: a. sonda de gavaj gastric cu dimensiuni adecvate, opacă la razele X b. branula c. perfuzorul 178.

Apneea este o perturbare a ritmului respirator asociată cu alte manifestări cum ar fi: a. diareea b. bradicardie <100 min sau 80 min c. erupţie 179.

Nou născutul cu șoc hemoragic prezintă: a. melena b. scăderea ph-ului< 7,2 c. paloare, cianoză, hipotonie 180.

Prin ce se caracterizează “Apneea Centrală “ neobstructivă ? a. absenţa mişcărilor toracice şi a fluxului aerian nazal sau oro- faringian b. mişcări toracice prezente şi fluxul aerian este absent c. întârzier ea de scurtă durată a primei respiraţii spontane 181.

182.

Debutul brusc al insuficienței cardiace severă la nou născut este

reprezentat de: a. vărsături b. cianoză cu o tentă “ cenuşie “, extremităţi reci, marmorate c. febr ă Enterocolita ulcero-necrotică (EUN) reprezintă cea mai importantă maladie ce afectează: a. copilul de 1 an b. prematurul cu greutate foarte mică c. nou-născutul 183.


24


Debutul enterocolitei ulcero-necrotice se situează între a 6 -a și a 7 -a zi de viață cu semne caracteristice: a. scaune diareice cu mucozităţi b. frison c. star e toxică, şoc neonatal, hipoglicemie, hiponatremie, acidoză metabolică 184.

Icterul patologic (coloraţia galbenă de diferite nuanţe a tegumentelor și sclerelor ) al nou- născuţilor IP apare în: a. a 3- a zi de via ţă b. în primele 24 ore după naştere c. în a 7- a zi de via ţă 185.

La icterul apărut după naştere sau < 24 – 48 ore sunt necesare următoarele investigaţii de laborator: a. VSH b. Hemoleucogramă, frotiu pentru morfologia eritrocitelor c. TGP 186.

Convulsiile neo-natale NN sunt urgențe majore. Acestea constau din: a. contracţii patologice involuntare ale unor muşchi sau grupe de muşchi la nivelul feţei şi gâtului b. tremurături c. clonii 187.

Pentru stoparea crizei convulsive la nou-născut se va administra: a. algocalmin b. fenobarbital c. antibiotic 188.

Infecţiile nozocomiale sunt: a. infecţii contractate in mediul spitalices b. infecţii contractate in afara mediului spitalices c. infecţii transmise transplacentar şi care apare la copii după naştere 189.

Infecţiile nozocomiale se transmit: a. numai aerogen b. intravascular şi cutanat c. aerogen, intravascular şi cutanat 190.

191.

În cazul unei infecţii la nou născut , tratamentul cu antibiotice se

începe: a. imediat după prelevările bacteriologice b. înainte de prelevările bacteriologice c. după efectuarea anbiogramei CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

25


Piodermita se manifestă prin: a. erupţie purpurică b. pustule, microabcese, abcese, flegmoane c. erupţie veziculoasă 192.

Diareea infectioasa se transmite prin: a. pe cale fecal-orală b. pe cale aerogenă c. intra-vascular 193.

Frecvența respiratorie între 40-60 la nou născut: a. scade odată cu vârsta b. creste odată cu vârsta c. nu se modifica 194.

În bradipnee: a. creşte frecvenţa respiratorie b. scade frecvenţa respiratorie c. frecvenţa respiratorie nu se modifică 195.

Hemoptizia este o formă a hemoragiei pulmonare HP care apare brusc și poate determina: a. insuficienţa respiratorie şi anemie severă b. scaune diareice c. febră 196.

197.

Ce simptome pot apărea în cazul penetrării unui corp străin în căile

respiratorii? a. febră, vărsături, scaune cu consistenta modificată b. tuse violentă c. cianoză, apnee, vărsături, cornaj

Care este primul gest pe care îl facem pacientului cu un corp străin în căile res piratorii? a. internare în secţia de TI b. administrare de HHC ( hemisuccinat de hidrocortizon) pentru prevenirea edemului laringian c. conduita este în funcţie de starea pacientului 198.

Ecografia este o metoda de explorare: a. radiologică b. funcţională cu ajutorul ultrasunetelor c. bacteriologică 199.


26


La nou născut, transfuzia de sânge sau constituienţi ai acestuia se

face: a. în bolile diareice acute b. nu se face niciodată c. în diferite boli sau stări critice ale nou născutului Aspiraţia oro-faringiană la nou născut se face: a. la scurt timp după naştere (secunde, minute) b. la câteva ore după naştere c. numai dacă este nevoie 201.

202.

Hemoptizia este o forma hemoragiei pulmonare care apare brusc şi

constă în: a. eliminarea sângelui în diferite cantităţi din stomac b. eliminarea sângelui în diferite cantităţi din căile respiratorii sau plămâni c. sangerari diverse In apendicita acută debutul este: a. brusc cu dureri peri-ombilicale, urmate de greţuri şi vărsături b. insidios cu semne de insufucienţă respiratorie c. brusc cu apariţia unei erupţii veziculoase 203.

204.

Sindromul de deshidratare acută reprezintă o stare patologică

determinată de: a. pierderea unei cantităţi importante de apă din organism b. pierderea unei cantităţi importante de electroliţi din organism c. pierderea unei cantităţi importante de apă şi electroliţi din organism Hidrofobia apare în: a. difterie b. rabie c. tularemie 205.

Substanta grasă prezentă pe tegumentele nou-născutului se numeşte: a. lanugo b. vernix caseosa c. meconiu 206.

Perioada de incubaţie în trichinoză este de: a. 10-21 zile b. 3-6 zile c. 2-28 zile 207.


27


Cea mai comuna cale de transmitere a Candidei albicans la sugar

este: a. digestivă b. sanguină c. aeriană 209.

Greutatea la naştere a unui nou-născut este în medie de 3000 grame şi

se dublează la: a. 2 luni b. 4 luni c. 6 luni 210.

Masajul cardiac la nou născutul f ără bătăi ale inimii se face în ritm

de: a. 50 apăsări pe minut b. 75 apăsări pe minut c. 100 apăsări pe minut În toxiinfecţiile alimentare cu Salmonela, scaunele sunt: a. frecvente, fecaloid-apoase, verzui, fetide b. diareice, galbene, explozive, f ără miros c. melenice 211.

Incidenţa sezonier ă în cazul hepatitei A este: a. toamna-iarna b. primavara c. vara 212.

Asfixia albastr ă a nou născutului corespunde unui scor Apgar de: a. 1-3 b. 3-6 c. 6-8 213.

Vitamina B2 este cunoscută şi sub denumirea de: a. tiamină b. niacină c. riboflavină 214.

În distrofia de gradul II deficitul ponderal este de: a. 20-40% b. 60% c. 10-20% 215.


28


Faciesul în Hepatita Virală la copii se caracterizează prin: a. buze roşii carminate, obraji roșii „pălmuiţi” b. obraji congestionaţi în contrast cu paloarea periorală, buze „vopsite” c. pete mici de culoare roz puţin infiltrate 216.

Primul semn al apariţiei tetanosului este: a. trismusul b. opistotonusul c. ortotonusul 217.

218.

Erizipelul este o boala infecţioasă acută a tegumentului determinată

de: a. Streptococul Betahemolitic de grup B b. Stafilococ c. Streptococul Betahemolitic de grup A Puncţia lombar ă este contraindicată în: a. semne de hipertensiune intracraniană b. febr ă ridicată c. pe toată durata copilariei 219.

220.

Diabetul zaharat la copii, atunci când nu debutează prin comă, este

sugerat de: a. febr ă, sete, inapetenţă b. scadere rapidă în greutate, poliurie, polidipsie c. paloare, vărsături, urinat frecvent în cantităţi mici Spălătura gastrică este contraindicată în: a. ingestia de acizi corozivi b. intoxicaţia cu ciuperci c. ingestia de plante solanacee 221.

În invaginaţia intestinală durerile abdominale au caracter: a. continuu b. progresiv c. intermitent 222.

Transportarea unui traumatizat la coloana vertebrală se face: a. pe un plan dur b. pe braţe c. pe o brancardă ţinând genunchii flectaţi 223.

224.

În înghetul generalizat (moartea albă), starea de comă este precedată

de: a. o senzaţie de bună stare şi molesală CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

29


b. convulsii generalizate c. frison imposibil de oprit Sentimentul vag de teamă, f ără obiect, nespecificată şi necunoscută de individ defineşte: a. fobia b. anxietatea c. doliul 225.

Senzaţiile sunt: a. cea mai simplă legătur ă a omului cu realitatea b. procese senzoriale complexe, imagini primare care conţin totalitatea însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor c. percepţia deformată a unui obiect sau fenomen care apare când peste un sistem vechi şi bine consolidat se suprapune un sistem nou, care are unele puncte commune cu primul, dar altele îl contrazic 226.

Ca factori de risc pentru depresii au fost descrişi: a. sexul feminin, vârsta medie, statutul marital, nivelul social/material nefavorabil b. sexul masculin, vârsta medie, statutul marital ,nivelul social/material nefavorabil c. sexul feminin, vârsta înaintată, statutul marital, nivelul social/material nefavorabil 227.

Elementele subiective ale fobiei sunt: a. frica exagerată, iraţională, reacţia emoţională de angoasă - paloare, transpiraţie, tahicardie - care este traducerea neuro-vegetativă a fricii b. paloare, transpiraţie, tahicardie c. gânduri catastrofice şi frică exagerată 228.

Dispoziţia euforică, exaltarea, permanenta bucurie de a trai în prezent, sunt caracteristici pentru: a. sindromul depresiv b. psihoza afectivă c. sindromul maniacal 229.

Instituţiile sunt: a. mod organizat de existenţă în sfera fenomenelor vieţii b. entitate social umană, ai cărei membrii sunt legaţi prin habitatul pe acelaşi teritoriu şi prin dezvoltarea de relaţii sociale constante şi tradiţionale, consolidate în timp c. ansamblul complex de valori, norme si uzante impartasite de un anumit numar de indivizi 230.


30


Amestecul de simptome întâlnite în schizofrenie, cum ar fi cele halucinatorii, delirante, fenomene de automatism mental cu cele depresive sau maniacale poarta denumirea de: a. psihoză schizo-afectivă b. schizofrenie c. sindrom maniaco-depresiv 231.

Percepţiile sunt: a. cea mai simplă legatur ă a omului cu realitatea b. procese senzoriale complexe, imagini primare care conţin totalitatea însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor c. percepţia deformată a unui obiect sau fenomen care apare când peste un sistem vechi şi bine consolidat se suprapune un sistem nou, care are unele puncte comune cu primul, dar altele îl contrazice 232.

Iluziile sunt: a. cea mai simplă legătur ă a omului cu realitatea b. procese senzoriale complexe, imagini primare care conţin totalitatea însuşirilor concrete ale obiectelor şi fenomenelor c. percepţia deformată a unui obiect sau fenomen care apare când peste un sistem vechi şi bine consolidat se suprapune un sistem nou, care are unele puncte comune cu primul, dar altele il contrazice 233.

Memorarea este: a. conservare, stocare b. scoaterea la iveală a celor memorate şi păstrate în vederea utilizării lor c. întipărire, fixare, engramare 234.

Aptitudinile sunt: a. modul de a fi un ansamblu de particularit ăţi psiho-individuale ce apar ca tr ăsături ale unui <> psihic global b. latura instrumentală şi executivă a personalităţ ii c. latura dinamico-energetică 235.

Caracterul este: a. modul de a fi, un ansamblu de particularităţi psiho-individuale ce apar ca trasaturi ale unui <> psihic global b. latura instrumentală şi executivă a personalitatii c. latura dinamico-energetica 236.

Refularea este: a. un mecanism de scurt-circuit al conştienţei în cazul unei tensiuni psihice extreme, generate în special de imagini, idei, pulsiuni sau dorinţe penibile pentru subiect sau reprobabile pentru mediul social 237.


31


b. canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora <> - către obiective care pot fi atinse, producând astfel o satisfacţie durabilă subiectului c. mecanism prin care se<>inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, prin atribuirea unei alte persoane Comutarea este: a. un mecanism de scurt-circuit al conştienţei în cazul unei tensiuni psihice extreme, generate în special de imagini, idei, pulsiuni sau dorinţe penibile pentru subiect sau reprobabile pentru mediul social b. canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora <> - către obiective care pot fi atinse, producând astfel o satisfacţie durabilă subiectului c. mecanism prin care se<>inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, prin atribuirea unei alte persoane 238.

Proiecţia este: a. un mecanism de scurt-circuit al conştienţei în cazul unei tensiuni psihice extreme, generate în special de ima gini, idei, pulsiuni sau dorinţe penibile pentru subiect sau reprobabile pentru mediul social b. canalizarea inconştientă a trebuinţelor, impulsurilor, motivelor - inclusiv a acelora <> - către obiective care pot fi atinse, producând astfel o satisfacţie durabilă subiectului c. mecanism prin care se<>inconştient o stare de tensiune afectivă extremă, prin atribuirea unei alte persoane 239.

Comunitatea este: a. mod organizat de existenţă în sfera fenomenelor vieţii b. entitate social umană, ai cărei membrii sunt legaţi prin habitatul pe acelaşi teritoriu şi prin dezvoltarea de relaţii sociale constante şi tradiţionale, consolidate în timp c. ansamblul complex de valori, norme şi uzanţe împărtăşite de un anumit numar de indivizi 240.

Starea în care un individ sau o familie cunoaşte sentimente extreme de tristeţe legate de o pierdere reală sau percepută a unui obiect, persoană dragă sau capacitate ce ţin de normalitate este: a. doliul b. lipsa de speranţă c. depresia 241.


32


Fundamentul comunicarii terapeutice este: a. ascultarea sau concentrarea atenţiei asupra tuturor mesajelor verbale şi non-verbale transmise de pacient b. identificarea problemelor pacientului c. întreruperea pacientului pentru expunerea părerii personale 242.

Taxonomia europeană recunoaşte urmatoarele forme de schizofrenie: a. paranoidă, tipul dezorganizată, catatonică, tipul reziduală, nediferenţiată, tulburarea schizoafectivă b. paranoidă, hebefrenică, simplă, catatonică, reziduală, depresia postschizofrenică, nediferenţiată, cenestopata, fara alte precizari c. paranoidă, catatonică, hebefrenică, forma simplă 243.

Demenţa implică: a. deteriorarea memoriei de scurtă durată şi cea de lungă durată , a gandirii abstracte, a judecăţii şi discernamantului, deficite neuropsihologice asociate ca afazia, apraxia, agnozia, modificari de personalitate b. depresii, risc ridicat de acte impulsive c. raptusuri agresive sau suicidare, diminuarea calităţii vieţii prin trăiri negative 244.

In sindromul obsesional, pacientul îşi recunoaşte drept anormale obsesiile şi acţiunile obsesive? a. nu b. numai când i se atrage atenţia c. are o atitudine critică faţă de ele, recunoscându-le ca fiind anormale, motiv pentru care are o teamă permanentă de a nu fi sesizate de anturaj 245.

Dacă dupa o pierdere, o persoană <>, nu plange, nu se <>, cum ar fi normal, familia şi prietenii o laudă pentru <> şi stoicismul sau, dar după câteva săptămâni, când refularea dispare şi ea este conştientă de adevaratele sale tr ăiri şi se teme să le exprime, este vorba despre: a. recunoasşterea stării de<> b. doliul neconsumat c. r ăspuns emoţional normal la o pierdere 246.

Verbigeraţia constă în: a. accelerarea ritmului ideativ, concomitent cu accelerarea ritmului verbal, care duce la incoerenţa ideativ-verbală b. comunicarea eliptică, ezitantă, monotonă care se întalneşte în depresii ş i psihastenii c. accelerarea ritmului şi debitului verbal consecutive accelerarii ritmului ideativ (în intoxicaţii usoare, stări hipomaniacale şi manie) 247.

248.

Criza isterică este precedată adesea de:


33


a. plâns facil ş i stare de anxietate b. scandal isteric, definit prin ţipete, plânset zgomotos, ameninţări, totul foarte zgomotos c. tulbur ări organice ş i cognitive Sindromul psihopatologic cu etiologie variată, ce se caracterizeaz ă prin limitarea autoimpusă, prevalenţa, electivă şi drastică a dietei, ce duce la o pierdere extremă a greutăţii corporale, la malnutriţie severă ce poate pune viaţa în pericol, se numeste: a. anorexie nervoasă b. bulimie nervoasă c. sindrom obsesivo-compulsiv 249.

Agresivitatea pasivă se poate manifesta prin: a. refuzul de a fixa detalii, refuzul de a face un lucru la care s-a angajat, încercarea de a culpabiliza pe alţii, <<încet>>, <> b. incapacitatea de a-şi exprima emoţiile, nevoia de a se simţi într-o poziţie forte, privarea de bucurii c. reţinerea şi distanţa, frica de a comite erori 250.

Tipurile de educaţie cu risc de generare a tulburarilor de conduită la copii şi adolescenţi sunt: a. severitatea şi supravegherea îndeaproape b. lipsa de afecţiune şi negarea oricăror calităţi ale copilului c. hipo-protectoare, hiper-protectoare, inconstanţă/inconsecvenţă 251.

Frecvenţa anorexiei atinge intre 8-20% din populaţie. Majoritatea cazurilor(peste 90%) sunt: a. bătrâni b. bărbaţi c. femei 252.

Logoreea constă în: a. accelerarea ritmului ideativ, concomitant cu accelerarea ritmului verbal, care duce la incoerenţa ideativ-verbală b. comunicarea eliptică, ezitantă, monotonă care se întalneşte în depresii ş i psihastenii c. accelerarea ritmului şi debitului verbal consecutive accelerării ritmului ideativ (în intoxicaţii uşoare, stări hipomaniacale şi manie) 253.

Insuficienţa intervenţiei, lipsa de afecţiune, de îngrijire şi de supraveghere, negarea oricăror calităţ i ale copilului sunt caracteristice educaţiei: a. hipoprotectoare b. hiperprotectoare c. educaţiei inconstante/inconsecvente 254.


34


Nevoia imperioasă de a ingurgita cantităţi impresionante de mâncare, într-un timp extrem de scurt, la un pranz, urmată de stări de vinovăţie şi depresie, se manifestă la: a. bulimici b. anorexici c. gurmanzi 255.

Caracteristici pentru personalitatea narcisică sunt urmatoarele: a. egocentr ismul, nevoia de aprobare, relaţii exagerate, imprevizibile, schimbatoare cu anturajul b. incapacitatea de a acţiona pe cont propriu, nevoia imensa de afecţiune c. aroganţa, egoismul, raportarea la sine, stima de sine scazută, prietenia este condiţionată, profită de alţii, incapacitatea de a stabili o relaţie bazată pe reciprocitate 256.

Climatul educativ inconsecvent, putând oscila intre severitate şi blândete, autoritate şi permisivitate excesivă, cu treceri de la indiferenţă la tutelă, într o manieră profound derutantă sunt caracteristice educaţ iei: a. hipo-protectoare b. hiper-protectoare c. inconstante/inconsecvente 257.

Excesul de sensibilitate la părerea altora, nevoia imensă de acceptare, frica, timiditatea, reticenţa, teama de a nu roşi î n public sunt caracteristice pentru personalitatea: a. histrionică b. evitantă c. obsesiv-compulsivă 258.

Grija excesivă, privilegii exagerate, r ăsfăţ, climat calduţ, <>, în care nu există obligaţii copilul este cocoloş it, ferit de a lua contact cu realitatea, sunt caracteristice educaţiei: a. hipo-protectoare b. hiper-protectoare c. inconstante/inconsecvente 259.

Tratamentul episodului acut în schizofrenie se realizează cu ajutorul: a. psihoterapiei b. neurolepticelor clasice, în funcţie de toleranţa la medicaţ ie c. neurolepticelor standard-clasice (tipice şi atipice), neurolepticelor cu acţiune prelungită, benzodiazepinelor, substanţelor medicamentoase alternative, corectoarelor antiparkinsoniene 260.


35


Simptomatologia poliformă a tulburarilor de conduită a copiilor şi adolescenţilor include: a. instabilitatea, minciuna, furtul, fuga, vagabondajul, sexualitatea precoce b. dezvoltarea dizarmonică, labilitatea afectiva, starile disforice, sexualitatea precoce, minciuna c. instabilitatea, incapacitatea de relaţionare, irascibilitatea, fuga, vagabondajul 261.

Ticurile sunt: a. întreruper ea somnului de o criza de spaimă b. mişcări brusce, rapide, involuntar e, intempestive şi inoportune care afectează un grup sau grupe de muşchi şi care reproduce schematic o mişcare voluntară, un gest, un sunet sau cuvinte c. tulburări în fluenţa vorbirii prin blocaje ale emisiei verbale 262.

Mutismul reactiv se intâlneşte la: a. copiii inhibaţi, timizi,, dependenţi, întârziaţi psihic, sau la cei crescuţi în condiţii nesecurizante, despotice sau hiper-protectoare b. copiii intre 3-7 ani, putând să se producă recaderi la pubertate sau adolescenţă c. adolescenţii cu tulburări de conduită 263.

Insomnia, dificultatea de adormire, agitatia sau coşmarurile, pavorul şi automatismul ambulatoriu nocturne sunt tulbur ări ale: a. limbajului b. somnului c. mirosului 264.

Factorii de care depind evoluţ ia schizofreniei sunt: a. forma clinică de boala, nivelul cultural şi profesional al pacientului, calitatea relaţiilor interpersonale şi sociale, durata non-spitalizarii, personalitatea premorbidă b. simptomatologia, mediul şi rezistenţa la tratament c. familia, integrarea socială, administrarea tratamentului la ore fixe 265.

Stările de anxietate se pot exterioriza şi deveni paroxistice prin: a. frica exagerată b. atacuri de panică c. agorafobie 267. Formele clinice ale alcoolismului sunt: a. intoxicaţia acută (beţia), intoxicaţia alcoolică idiosincratică (beţia patologică), alcoolismul cronic b. comportamentul adictiv, halucinoza alcoolică, intoxicaţia alcoolică, alcoolismul cronic c. afectarea cognitivă, intoxicaţia alcoolică idiosincratică, sevrajul alcoolic 266.


36


Tulburarile de sexualitate pot fi: a. blocaje, inhibiţii, lipsa de cunoştinte în domeniu b. boli psihice, frica de intimidate, conflictele timpurii cu părinţii de sex 268.

opus c. de dinamică sexuală, în alegerea obiectului sexual, de identitate sexuală Descrierea urmatoare: <>, este caracteristică pentru: a. somnambulism b. pavor nocturn c. tricotilomanie 269.

Atacurile de panică au o durataă a. scurtă, de până la ½ de oră b. câteva zile c. pot dura şi ani întregi 270.

Tratamentul stărilor de anxietate poate fi: a. numai psihoterapic b. în general, medicamentos şi psihoterapic c. de scurtă durată, cu anxiolitice ş i antidepresive 271.

Complicaţiile alcoolismului cronic sunt: a. deteriorarea relaţiilor familiale şi sociale b. pierderea locului de muncă c. sevrajul alcoolic, halucinoza alcoolică, afectarea cognitivă, encefalopatia Wernicke 272.

Sevrajul alcoolic se caracterizează prin: a. tremor grosier, greţuri, vărsături, slă biciune, hiperactivitate vegetativă, anxietate, dispoziţie tristă, iritabilitate, cefalee, insomnii, la câteva ore de la încetarea sau reducerea ingestiei de alcool b. apariţia halucinaţiilor vivide, persistente, auditive, vizuale, cu conţinut neplăcut, perturbant, dar şi benigne, după vârsta de 40 de ani, după o perioadă de 10 sau mai mulţi ani de consum c. afectarea atenţiei, memoriei, capacităţii de judecată şi discernămâ ntului, cu goluri de memorie sau amnezia evenimentelor care se petrec în timpul beţ iei (blackout) 273.

Tulburarea somnului, cu caracter paroxistic, ce constă în întreruperea bruscă a somnului de o criză de spaimă, respiraţie întretăiată, puls accelerat, mimică şi comportament general ce exprimă frică, groază, poartă denumirea de: 274.


37


a. automatism ambulator nocturn b. pavor nocturn c. onicofagia

Halucinoza alcoolică se caracterizează prin: a. tremor grosier, greţuri, vărsături, slăbiciune, hiperactivitate vegetativă, anxietate, dispoziţie tristă, iritabilitate, cefalee, insomnii, la câteva ore de la încetarea sau reducerea ingestiei de alcool b. apariţia halucinaţiilor vivide, persistente, auditive, vizuale, cu conţinut neplăcut, perturbant, dar şi benigne, după vârsta de 40 de ani, după o perioadă de 10 sau mai mulţi ani de consum c. afectarea atenţiei, memoriei, capacităţii de judecată şi discernământul ui, cu goluri de memorie sau amnezia evenimentelor care se petrec în timpul beţiei (blackout) 275.

Grava disfunctie cognitiva organica a alcoolismului cronic ce se caracterizeaza prin amnezie, delir, confabulatii, care ignorata si prost tratata poate duce la sindromul amnestic Korsakoff este: a. halucinoza alcoolica b. encefalopatia Wernicke c. delirium tremens 276.

Afectarea cognitiva din cadrul complicatiilor alcoolismului cronic se caracterizeaza prin: a. tremor grosier, greţuri, vărsături, slăbiciune, hiperactivitate vegetativă, anxietate, dispoziţie tristă, iritabilitate, cefalee, insomnii, la câteva ore de la încetarea sau reducerea ingestiei de alcool b. apariţia halucinaţiilor vivide, persistente, auditive, vizuale, cu conţinut neplăcut, perturbant, dar şi benigne, după vârsta de 40 de ani, după o perioadă de 10 sau mai mulţi ani de consum c. afectarea atenţiei, memoriei, capacităţii de judecată şi discernământului, cu goluri de memorie sau amnezia evenimentelor care se petrec în timpul beţiei (blackout) 277.

În urma examinării urinei prin examen sumar de urină, prezenţa glucozei în urină este: a. normală b. patologică c. nu prezintă importanţă 278.

Dozarea albuminei, glucozei, a potasiului, sodiului şi a clorului din urină se realizează din: a. urina de 24 ore b. prima urină de dimineaţă c. urina recoltată în orice moment al zilei 279.


38


Cercetarea prezenţei corpilor cetonici presupune trimiterea la laborator de urină: a. recoltată în 24 de ore b. recoltată dimineaţa în sticluţă sterilă c. proaspat recoltată în sticluţă prevazută cu dop 280.

Recoltarea exudatului faringian şi nazal trebuie să se facă : a. în eprubete sterile prin suflarea nasului b. cu baghete de lemn prevazute cu tampon de vată la un capat, sterile c. în cutii Petri sterile 281.

In scarlatină, se descr ie un ciclu lingual de importanţă diagnostică. În cadrul acestui ciclu lingual, limba pacientului devine: a. roşie-aprins, zmeurie b. încarcată cu pustule albe c. deshidratată şi cră pata 282.

283.

Contractarea muşchilor mimicii care realizează ’’râsul sardonic” este

specific: a. gangrenei gazoase b. antraxului c. tetanosului

Antibioticul de elecţie în tifosul exantematic este: a. Penicilina G b. Gentamicina c. Tetraciclina 284.

Hepatita cronică survine în proporţia cea mai mare, după : a. Hepatita de tip A b. Hepatita de tip B c. Hepatita de tip C 285.

De mare importanţă diagnostică în hepatită, este determinarea: a. TGP b. creatininei c. APTP 286.

Tratamentul cu alfainterferon se face în cazul: a. Hepatitei A b. Hepatitei B ş i C c. Hepatitei E 287.


39


Vaccinarea reprezintă: a. tratamentul bolilor infecţioase cu seruri imune ce conţin anticorpi specifici germenilor bolii respective sau toxinelor ei b. metodă profilactică de realizare a imunizarii active fară ca persoana să facă boala c. tratamentul bolilor infecto-contagioase prin administrarea subcutană a antibioticelor 288.

În acordarea primului ajutor la locul accidentului, în cazul unei victime cuprinse de flăcări, aceasta trebuie: a. învelita imediat într-o pătură, haina groasă neinflamabilă pentru stingerea focului b. rostogolită prin nisip, pămant sau stropiri cu apă pentru stingera flăcă rii c. ambele variante 289.

Prima manevr ă folosită pentru efectuarea respiraţiei artificiale este: a. eliberarea căilor respiratorii b. introducere pipei guedel c. hiperextensia capului 290.

Pentru masajul cardiac extern pacientul va fi aşezat: a. în decubit dorsal pe un plan dur b. în decubit lateral drept c. în poziţie declivă 291.

Atitudinea de urgenţă în electrocutare constă în primul rând în: a. resuscitarea cardiorespiratorie b. întreruperea curentului electric ş i scoaterea accidentatului de sub acţiunea curentului electric c. tratamentul local al leziunilor produse de curentul electric 292.

Stadiul de comă hipotermică se instalează când temperatura centrală rectală tinde spre: a. 35 ºC b. 30 ºC c. 33 ºC d. 294. La acordarea primului ajutor unei victime îngheţate sunt interzise cu desăvârşire: a. orice mobilizare pasivă sau activă a persoanelor aflate în stare de hipotermie mai avansată b. introducerea victimei într-un loc adă postit c. înlaturarea tuturor factorilor care împiedică circulaţia sângelui, în special îmbracamintea şi încălţămintea din zonele îngheţate 293.


40


În cadrul primului ajutor la înecaţi cu apă de mare se va î ncerca eliminarea apei din plămân prin întoarcerea victimei: a. în decubit dorsal b. în decubit ventral sau lateral cu capul decliv c. în decubit lateral cu capul procliv 295.

Pentru înecaţii cu apă sarată în caz de edem pulmonar acut, se va corecta hipovolemia prin perfuzii cu: a. glucoză 10% b. dextran 70 sub control TA c. aminosteril 296.

Hemoragia exteriorizată apare atunci câ nd: a. sângele se varsă într -o cavitate seroasă (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu) b. când sângerarea se face în afara organismului c. când hemoragia se face într-o cavitate (stomac, intestin iar eliminarea are loc după un timp (epistaxis, hemoptizie, melenă, metroragie, hematurie) 297.

În hemoragiile capilare sângerarea este: a. difuză, clinic apărând echimoze ş i hematoame b. în jet continuu iar sângele este de culoare închisă c. în jet intrerupt şi are culoare roşu aprins 298.

Ca simptome în hemoragie avem: a. paloare şi ameţeli b. extremităţi calde c. tensiune arterială ridicată 299.

300.

Ca prim ajutor în cazul unei victime cu hemoragie se aşează

traumatizatul: a. în decubit ventral cu capul în poziţie proclivă b. în poziţie orizontală pe spate cu membrele inferioare ridicate cât mai sus în unghi de 30-40º c. în decubit lateral drept La un traumatizat care s ângerează: a. nu se injectează vasoconstrictoare b. se administrează apă sau alte lichide c. nu se vor administra perfuzii macromoleculare 301.


41


La un traumatizat, când hemoragia provine dintr-o arteră ruptă, garoul va fi plasat: a. sub rană b. deasupra rănii c. indiferent de locul ră nii 302.

Pentru hemostaza provizorie în cazul plăgilor arteriale ale membrelor, garoul este aplicat corect daca în porţiunea aflată sub el: a. membrul devine alb, palid b. membrul devine cianotic c. membrul devine roşiatic cu pete albe 303.

Şocul septic este determinat de: a. alergia medicamentoasă b. patrunderea bruscă în curentul circulator de bacterii ş i/sau toxinele 304.

acestora c. traumatismele craniene sau medulare În „pretratamentul şocului” traumatic, un gest de mare urgenţă este: a. combaterea durerii prin administrare de analgezice b. administrarea substituienţilor de plasmă c. puncţionarea unei vene cu un ac de calibru mare 305.

Glaucomul este o afec ţiune foarte gravă, caracterizată prin: a. cr eşterea eşterea tensiunii intraoculare şi scăderea vederii b. scăderea tensiunii intraoculare şi modificari ale câmpului câ mpului vizual c. doar prin scăderea vederii şi modificarea câmpului vizual 306.

307.

Atitudinea de urgenţă în arsurile oculare de natur ă chimică este

urmatoarea: a. administrarea de stimulatoare ale proceselor reparatoare corneene: vitamina K şi vitamina E b. spălarea repetată, abundentă cu apă de la robinet a sacului conjuctival ş i a globului ocular c. combaterea tensiunii intraoculare prin administrarea de Ederen 308.

În insuficienţa respiratorie acută apare cianoza. Acest simptom este

determinat de: a. desaturarea de oxigen a sângelui arterial, respectiv creşterea hemoglobinei în sânge b. desaturarea de oxigen a sângelui arterial, respectiv scăderea hemoglobinei din sânge c. creşterea concentraţiei de oxigen a sângelui venos urmată de scăderea concentraţiei de oxigen a sângelui arterial CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI MEDICALI GENERALIŞTI

42


În insuficienţa respiratorie acută, conduita de urgenţă presupune î n

primul rând: a. respiraţie artificială b. controlul şi asigurarea permeabilităţii căilor aeriene c. oxigenoterapia

Criza de astm bronşic se caracterizează prin: a. dispnee polipneică, predominant inspiratorie iar bolnavul stă inclinat înainte cu umerii ridicaţi, rezemat în mâini b. dispnee cu caracter inspirator urmată de tuse seacă c. dispnee cu caracter expirator prelungit, brahipnee, cu expiraţie forţată (laborioasă şi zgomotoasă), şuierătoare 310.

Medicaţia de urgenţă în starea de rău astmatic este urmatoarea: a. Miofilinul şi Hemisuccinatul de Hidrocortizon b. Mialginul c. Tetraciclina 311.

In hemoptizie, sângele expectorat are urmatorul aspect: a. roşu cu cheaguri sau brun închis b. roşu închis, neaerat c. roşu aprins, aerat, spumos 312.

Condiţia de urgenţă în hemoptizie presupune iniţial: a. repaus absolut, în poziţie semişezândă, în camera bine aerisită b. combaterea tusei prin administrare de antitusive c. transfuzii mici de sânge proaspăt 313.

Pneumotoraxul spontan este o afecţiune caracterizată prin: a. prezenţa unei colecţii purulente în cavitatea pleurală b. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală pleura lă c. prezenţa de sânge în cavitatea pleurală 314.

Edemul pulmonar acut survine prin: a. crize de dispnee paroxistică expiratorie provocată de stenoza funcţională spastică a bronhiilor b. obstrucţia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia c. inundarea brutală a alveolelor de că tre un transsudat sangvinolent necoagulabil din capilarele pulmonare 316. În conduita de urgenţă a edemului pulmonar acut, î n cadrul tratamentului simptomatic, prima masură este aceea de a: a. instala bolnavul în pozitie sezandă pe scaun sau pe marginea patului cu picioarele atârnânde b. administrarea de diuretice şi de nitroglicerină c. administrarea de anticoagulante (Trombostop, Sintrom) 315.


43


În embolia pulmonară ca manifestari clinice se descriu: a. extremităţi calde, cianotice insoţite de sudori calde b. durere constrictivă sub formă de junghi, iradiind către gât ş i membrele superioare, acompaniată de anxietate marcată c. bradicardie şi hipertensiune arterială 317.

Rectocolita ulcero-hemoragică este: a. boala inflamatorie nespecifică cu caracter ulcerativ-purulent, localizată de preferinţă în regiunea recto-sigmoidiană b. afectiune provocată de inflamaţia duodenului şi stomacului c. inflamatie acuta a intestinului gros 318.

Tromboflebita constă în: a. dilatări permanente, neregulate ale venelor superficiale ale gambei b. obstrucţia totală sau parţială a unei ve ne prin coagulare intravasculară , cu inflamarea peretelui venos c. boală cronică determinată de tulburarea metabolismului lipidic având drept consecinţă îngroşarea peretelui arterial cu stenoza lumenului şi tulburări de irigaţie 319.

Şocul este definit ca un sindrom clinic caracterizat prin: a. pierderea bruscă, de scurtă durată a cunoştinţei şi a funcţiilor vitale, datorită opririi trecătoare şi reversibile a circulaţ iei cerebrale b. scăderea valorilor tensionale sub 100 mmHg pentru tensiunea sistolica şi sub 65 mmH g pentru cea diastolică c. insuficienţa circulatorie acută având ca expresie clinică prabuş irea tensiunii arteriale 320.

Insuficienţa renală acută este definită ca o: a. suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţ iilor renale, exprimată clinic prin hiperazotemie, oligurie sau anurie, cu evoluţ ie spre coma uremică b. scadere progresivă a capacităţii funcţionale renale, cu reţinerea în organism a substanţelor toxice rezultate din metabolism şi cu evoluţie către uremie totală c. inflamaţie a ţesutului interstiţial renal, cu semne clinice de suferinţă precoce a tubilor renali şi cu afectare tardivă a glomerulilor 321.

Anemiile hemolitice sunt: a. anemiile provocate de o abundentă hemoragie externă sau internă b. stări patologice in care distrugerea hematiilor depăşeste capacitatea de regenerare medular ă c. provocate de deficitul de vitamină B12 sau acid folic 322.


44


Acromegalia este o boală endocrină, caracterizată prin: a. creşterea exagerată în înălţime, depăşind cu cel puţin 20% media 323.

staturală b. insuficienţa funcţiilor ovariene sau testiculare c. creşterea deformată în grosime şi lăţime a oaselor şi ţ esuturilor

Forma clinică de hipertiroidism avâ nd ca simptome tireotoxicoza, guşa şi exoftalmia poartă denumirea de: a. Boala Basedow b. Boala Addison c. Boala Cushing 324.

În formele uşoare ale hipertiroidismului (tireotoxicoza şi gusile mici sau cele difuze) tratamentul medicamentos larg utilizat este cel cu: a. produse hormonale sintetice ca tiroxina şi triiodotironina b. administrare de iod sub formă de Lugol sau antitiroidiene de sinteză c. HHC 325.

Tulburarile în formarea stimulilor cardiaci sunt: a. blocurile atrioventriculare b. blocurile sino-atriale c. tahicardiile şi bradicardiile sinusale 326.

În infarctul miocardic acut diagnosticul pozitiv se bazează pe: a. examenul radiologic al inimii şi puncţia pericardică b. durere, modificari ECG ş i cresterea enzimelor serice c. creşterea VSH ş i prelungirea intervalului P-Q pe electrocardiogamă 327.

Administrarea medicamentelor peroral constituie calea de introducere a acestora cu reabsorbţ ie la: a. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei digestive b. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei respiratorii c. nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei rectale 328.

Medicamentele nu se vor administra peroral atunci când: a. pacientul nu doreşte aceasta cale de administrare b. este necesar să se obţină efect lent c. calea digestivă nu asigură reabsorbţ ia lor 329.

Administrarea medica mentelor rectal, constituie altă cale de administrare cu reabsorbţie la nivelul: a. mucoasei bucale b. mucoasei rectale c. mucoasei respiratorii 330.


45


Administrarea medicamentelor pe cale percutanată reprezintă: a. introducerea medicamentelor pe cale digestivă b. introducerea medicamentelor prin suprafaţa tegumentelor cu absorbţ ie la nivelul pielii c. introducerea medicamentelor pe cale respiratorie 331.

332.

Administrarea medicamentelor pe cale percutanată se efectueaza

prin: a. injecţii intravenoase b. injecţii subcutanate c. comprese medicamentoase Administrarea medicamentelor prin injecţii constituie: a. calea parenterală b. calea rectală c. calea orală 333.

Injectia im constă în efectuarea injecţiei î n: a. ţesutul celular subcutanat b. ţesutul muscular c. în vasele sanguine arteriale 334.

Locul de elecţie pentru injecţia im este: a. regiunea din mijloc fesier ă b. regiunea supero-internă fesieră c. regiunea supero-externă fesieră deasupra marelui trohanter 335.

Locul de elecţie pentru noul nascut al injecţiei im este: a. în zona fesieră b. în regiunea coapsei c. în zona supero-internă fesier ă 336.

Complicaţiile posibile în efectuarea injecţ iei im: a. durere lombar ă b. creşterea TA c. paralizia parţială sau totală a nervului sciatic 337.

Complicaţiile posibile în efectuarea injecţiei subcutanate: a. paralizia parţiala sau totală a nervului sciatic b. embolia, paralizia partială c. necrozarea ţesuturilor 338.

Injecţia iv constă în introducerea: a. soluţiilor cristaline, izotonice sau hipertonice în circulaţia venoasă 339.


46


b. medicamentelor prin supraf aţa mucoaselor cu absorbţie la nivelul digestiv c. substanţelor uleioase sau în suspensie pe cale venoasă Indicaţia absolută de terapie transfuzională este: a. pierderea unui volum sanguin de peste 25% la adult b. pierderea unui volum sanguin de sub 25% la adult c. pierderea unui volum sanguin de 20% la adult 340.

Prin intermediul sondelor de compresie esofagiană este realizată tamponada pentru: a. HDS severă prin ruptura varicelor esofagiene b. fistula aorto-esofagiană c. HDI severă prin ruptura arterelor esofagiene 341.

342.

Cauzele insuficienţei respiratorii acute de origine bronho- pulmonară

sunt: a. crize de astm bronsic b. edemul pulmonar acut c. IRA Dispneea în insuficienţa respiratorie, poate aparea sub formă de: a. bradipnee expiratorie b. tahicardie c. tahipnee, tahicardie 343.

Ce alte semne clinice pot apare în insuficienţa respiratorie? a. tegument cald şi umed, acoperit cu transpiraţii abundente b. tegumente reci c. durere în hipocondrul drept, tegumente reci 344.

Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: a. pneumonie b. bronşite cronice c. penicilină 345.

În cr iza de astm bronş ic: a. bonlavul este găsit în poziţie culcat b. bonlavul este găsit în poziţie şezand cu capul înclinat spre spate şi sprijinit în mâini c. bolnavul prezintă tegumente roşii acoperite de transpiraţii calde 346.

Medicaţia de urgenţă în starea de r ău asmatic este reprezentată de: a. bronhospasmolitice b. Ampicilina 347.


47


c. Sedative Care sunt cauzele apariţiei hemoptiziei: a. ulcerul gastric b. ulcerul duodenal c. traumatismele toracice şi pulmonare 348.

Sângele din hemoptizie este de culoare: a. roşu închis cu resturi alimentare b. de zaţ de cafea c. roşu aprins, aerat 349.

Hemoptiziile mari şi mijlocii determină: a. transpiraţii, tahipnee b. bradicardie cu expiraţie prelungită c. tahicardie, creşterea tensiunii arteriale 350.

Conduita de urgenţă în hemoptizie este: a. repaus vocal absolut, administrea de lichide calde b. administrea de preparate morfinice c. administrea de lichide reci în cantităţi mici şi repetate 351.

Pneumotoraxul se caracterizează clinic prin: a. bombarea hemitoracelui b. bradicardie c. şoc anafilactic 352.

Pneumotoraxul spontan se caracterizează prin: a. prezenţa sângelui în cavitatea pleurală b. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală c. prezenţa unui corp străin în cavitatea pleurală 353.

Care sunt simptomele pneumotoraxului: a. junghi toracic lent b. dispnee foarte accentuata si polipnee c. extremităţi rozacee şi cu transpiraţii calde 354.

Care sunt simptomele BPOC: a. dispnee cu polipnee, uneori bradipnee inspiratorie b. dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie c. bradicardie cu bradipnee inspiratorie 356. Edemul pulmonar acut se instaleaza de cele mai multe ori: a. în cursul nopţii b. în cursul dimineţii c. în cursul zilei 355.


48


Durerea retrosternală sau precordială este caracteristică pentru: a. colica renală bilaterală b. ulcerul gastro-duodenal c. infarct miocardic 357.

Care din următoarele măsuri se recomandă unui pacient după un infarct miocardic: a. după o oră de la apariţia durerii să ia nitroglicerină b. să stea la pat în decubit lateral stâng două zile c. să aibă o alimentaţie hiposodată şi hipocalorică 358.

Prevenirea morţii subite în infartul miocardic acut se face prin: a. aşezarea bolnavului în decubit dorsal şi interzicerea efectuării oricarei 359.

mişcări b. aşezarea bolnavului în poziţie şezândă şi interzicerea oricărei mişcă ri c. aşezarea bolnavului în ortostatism şi interzicerea oricărei mişcări

Prin tamponada cardiacă întelegem: a. acumularea normală de lichid în spaţiul intrapericardiac b. acumularea unei colecţii gazoase în spaţ iul intrapericardiac c. acumularea anormală de lichid în spaţiul intrapericardiac 360.

Tabloul clinic în tamponada cardiacă se caracterizează prin: a. puls accelerat b. cianoză a extremităţilor cefalice şi a extremităţilor c. reducerea ariei matităţii cardiace 361.

Durerea în angina pectorală este declanşată frecvent de: a. regimul alimentar b. efortul fizic c. reposul fizic 362.

Prin colica biliar ă se întelege: a. o durere difuză localizată în hipocondrul stâ ng cu iradiere în umărul 363.

stâng b. o durere acută, localizată în hipocondrul stâng cu iradiere âng c. durere acută, violentă, localizată în hipocondrul drept cu cu iradiere în coloana vertebrală, umarul ş i omoplatul drept Simptomele care apar în colica biliară sunt: a. greţuri, vărsături cu conţ inut alimentar sau bilios b. durere în hipocondrul stâng c. durere sub formă de gheară , localizată retrosternal 364.


49


Cauzele apariţiei pancreatitei acute sunt: a. pneumopatia b. consumul de grăsimi nesaturate c. litiaza biliară, ulcerul duodenal, obezitatea 365.

Atitudinea de urgenţă în pancreatita acută este: a. administrarea de mialgin sau morfină b. calmarea durerii abdominale cu algocalmin administrat im c. se administreaz purgative 366.

Simptomele în ocluzia intestinală sunt: a. durere difuză în hipocondrul stâng b. durere colicativă, oprirea tranzitului intestinal c. inflamaţia ganglionilor 367.

Conduita de urgenta în ocluizia intestinală este: a. se instalează o sonda nazo gastrica b. se administreaz purgative c. se administrează opiacee 368.

Retenţia completă de urină este caracterizată prin: a. inflamaţia ganglionilor inghinali b. inflamaţii urogenitale c. imposibilitatea evacuării conţinitului din vezica urinară 369.

Tratamentul de urgenţă în colica renală este: a. scăderea febrei b. montarea de sonda nazo gastrica c. calmarea durerii 370.

Care este simtomatologia în r etenţia acută de urină: a. durerea sub formă de tensiune cu localizare în hipocondreul stang b. cefalee şi vărsături c. paloare, transpiratii 371.

372.

Care este riscul major al spălăturii gastrice la bonavii semiconştienţi,

comatoşi: a. aspirarea bronşică a conţinutului b. creşterea tensiunii arteriale c. lipotimie Cauzele apariţiei accidentului vascular cerebral sunt: a. ateroscleroza b. astmul bronşic c. traumatisme abdominale 373.


50


Simptomele accidentului vascular cerebral sunt: a. hemiplegia sau hemipareza b. hipertermia c. tulburari de tranzit intestinal 374.

Care măsură de urgenţă nu poate fi luată în intoxicaţiile cu insecticide organoclorurate: a. administrarea de lapte, de purgative uleioase b. înlăturarea hainelor, decontaminarea pielii c. provocarea de vărsături 375.

Care este conduita de urgenţă în insuficienţa cardiacă: a. aşezarea bolnavului în decubit lateral stâng b. înlăturarea îmbrăcămintei c. asigurarea libertăţii căilor aeriene 376.

Care sunt semnele clinice în sarcina extrauterină necomplicată: a. durere în epigastru cu iradiere în umărul drept b. hemoragie mică cu sânge negricios, ciocolatiu c. ocluzie intestinală, dureri retrosternale 377.

378.

Care este metoda de a evita muşcarea limbii în timpul accesului

eclampsiei: a. introducerea apăsătorului de limbă în gură b. introducerea unui sonde nasogastrice în cavitatea bucală c. apăsarea maxilarului inferior cu un şervet introdus în gură

Conduita de urgenţă în corpi străini vii auriculari este: a. instilaţii cu ulei sau glicerină b. extracţia corpului cu ajutorul unei pense c. spălătură cu antiseptice 379.

Glaucomul se caracterizează prin: a. scăderea tensiunii intraoculare b. hiperlăcrimare c. crestera tensiunii intraoculare 380.

Conduita de urgenţă în şocul traumatic este: a. eliberarea victimei de sub acţiunea agentului traumatizant b. aşezarea victimei în poziţie în poziţie orizontală cu capul ridicat c. administrarea de calmante peros 381.


51


Primul ajutor în cazul traumatismului cranio-cerebral este: a. aşezarea bolnavului pe un plan moale b. îndepărtarea corpilor străini din cavitatea buco-faringiană c. accidentatul va fi menţinut în poziţie şezândă 382.

În traumatismul toracic cu insuficienţă respiratorie prin obstrucţia căilor respiratorii, primul ajutor la bolnavii inconştienţi este: a. eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse b. acoperirea rănii prin orice mijloace de urgenţă c. intubaţie traheală şi aspiraţia secreţiilor bronşice 383.

Care sunt semnele generale ale unui bolnav cu traumatism închis: a. transpiraţii calde b. paloarea intensă a tegumentului mucoaselor c. tensiunea arterială crescută 384.

Entorsele sunt: a. leziuni capsulo-ligamentare date de mişcări forţate b. soluţii de continuitate la nivelul osului c. deplasarea extremităţilor osoase ale articulaţiei 385.

Caracteristicile arsurilor de gr II sunt: a. escară dermică totală cu epiderm distrus b. flictenă “albă” cu conţinut serocitrin, limpede, transparent c. eritem accentuat, edem, hipertermie, usturime 386.

Insolaţia este: a. leziune datorată acţiunii frigului b. expunerea prelungită sau necontrolată la soare c. leziune urmată unei agresiuni 387.

Care este primul ajutor în caz de însolaţie: a. culcarea la un loc umbrit, cu capul ridicat b. culcarea la un loc umbrit, cu capul mai jos decat corpul c. aplicarea comprese calde pe cap 388.

Hemoragia digestivă superioar ă este: a. sângerarea care are loc în esofag, stomac, duoden şi jejunul proximal b. sângerarea care are loc în jejunul distal c. sangerarea care are loc in intestinul subtire si intestinul gros 389.

Hematemeza apare: a. brusc fiind precedată de greutate epigastrică, greaţă, ameţeli b. lent fiind precedată degreată şi ameţeli c. brusc fiind precedată de durere vie în hipocondrul drept şi paloare 390.


52


Urmatoarele afirmaţii privind plăgile penetrante sunt corecte: a. afectează peretele toracic b. se caracterizează prin fracturi şi luxaţii ale scheletului toracic c. pot afecta viscerele intraabdominale 391.

Pneumotoraxul compresiv, este caracterizat clinic prin: a. oligurie cu anurie b. hipertermie şi hipertensiune arterială c. asfixie, cianoză, respiraţie rapidă şi chinuitoare 392.

Hemotoraxul este caracterizat de: a. hipersonoritate la percuţie b. matitate la percuţie c. abolirea murmului vezicular la ascultaţie 393.

394.

Voletul costal se caracterizează prin urmatoarele fenomene

fiziopatologice: a. compresie pulmonar ă b. respiraţie paradoxală c. insuficienţă circulatorie 395.

Urmatoarele afirmaţii privind pneumotoraxul închis sub tensiune sunt

corecte: a. inspecţia evidentiază plaga penetrantă abdominală (echimoze, hematom) b. leziuni ale organelor toracice c. leziuni numai ale membrelor superioare 396.

Printre semnele clinico-paraclinice ale hemotoraxului major se

numar ă: a. are loc scăderea hemoglobinei b. echografia arată prezenţa lichidului pleural c. are loc scăderea frecvenţei şi amplitudinii pulsului Organul cel mai frecvent lezat din totalitatea traumatismelor abdominale, este: a. splina b. ficatul c. rinichiul 397.

Traumatismele închise ale abdomenului pot să provoace: a. leziuni numai ale peretelui abdominal b. leziuni ale organelor toracice c. leziuni numai ale peretelui toracic 398.


53


Contuzia abdominală asociată cu leziuni ale organelor viscerale, poate determina moartea: a. în cateva minute, prin hemoragii masive provocate de r ănirea unui vas mare b. în cateva zile prin hemoragie mică c. în câteva minute, prin hemoragii mici provocate de septicemie 399.

Primul ajutor în traumatismul abdominal închis constă în: a. administrarea de lichide sau medicamente per os b. aplicarea pungii cu gheaţă pe zona dureroasă a abdomenului c. administrarea de antialgice 400.

Fracturile bazinului includ fracturile oaselor care îl compun: a. osul coxal, fundul cotilului, ramurile ilio- şi ischiopubiene, sacrul, 401.

coccisul b. osul femural, ramurile ilio- şi ischiopubiene c. sacrul, tibia şi coccisul 402.

Prin dezinfecţie sunt distruşi sau îndepărtaţi în mare masură

germenii: a. nepatogeni b. sporulaţi c. virali Care tipuri de comprese sunt cele mai frecvent folosite: a. 15\10 cm b. 30\15 cm c. 40\40 cm 403.

Obiectele de cauciuc ( tuburi de dren) se sterlizează eficient: a. prin fierbere b. la autoclav (temperatura autoclavului să nu depăşească 128ºC) c. prin stergere cu alcool sanitar 404.

Rivanolul se prezintă sub formă de: a. pulbere galbenă b. cristale aurii c. soluţie 405.

Violetul de genţiană se utilizează în soluţ ie de 1%, mai ales în: a. dermatologie b. plăgi împuşcate c. chirurgie, microchirurgie 406.


54


Ligaturarea este indicată pentru cele mai multe vase sangvine cu

diametrul: a. mai mici de 2 mm b. peste 2 mm c. numai de 2 mm Hematomul este: a. forma cea mai simp lă de contuzie b. reprezintă un revărsat seros limfatic c. este o acumulare pseudotumorală de sânge extravazat 408.

In luxaţie durerea este extrem de vie: a. şi cedează la calmante obiş nuite b. şi nu cedează la calmante obiş nuite c. şi reducerea luxaţiei este practic singura soluţ ie de calmare a durerii 409.

Arsura de gradul IV: a. interesează epidermul in totalitate b. interesează stratul cornos al epidermului c. interesează inreaga grosime a pielii 410.

În primul ajutor în caz de arsuri: a. victima se stropeşte cu apă la temperatura corpului b. victima trebuie scoasă de îndata de sub acţiunea agentului vulnerant c. victimei i se vor administra rapid sedative 411.

Degeratura de gradul IV este: a. denumită şi dermatită eritematoasă b. caracterizată de instalarea unui edem apreciabil c. este forma cea mai grava, în care leziunea de gangrena poate interesa chiar osul 412.

În fracturile şi luxaţiile claviculei, scapulei sau ale capului humeral cel mai folosit mijloc de imobilizare în vederea transportului este: a. atela din material plastic b. bandajul în eşarfă c. faşa elastică 413.

Fractura de claviculă uni- sau bilaterală se imobilizează folosind: a. două atele din matrial lemnos b. bandajul în ,,8” (bandaj încrucişat în spate întarit cu feşi gipsate) c. bandajul în ,,8” (bandaj încrucişat în faţă întărit cu feşi gipsate) 414.


55


Gulerul cervical se aplică întotdeauna: a. pacienţilor paralizaţi în sezonul rece b. în cazul suspiciunii de lezare a coloanei cervicale c. doar pacienţilor cu fractură de col femural 415.

Hemoragia este cu atat mai abundetă cu cât: a. plaga arterială este mai largă b. plaga are margini neregulate c. interesează numai vasele de sânge capilare 416.

Cauzele ce generează ischemia acută : a. traumatismele arteriale, degeraturile b. trombozele venoase superficiale c. arsurile de gradul I 417.

Factorii etiologici incriminaţi în apariţia varicelor ,,esenţiale”sunt: a. ortostatismul prelungit (mai ales profesional, ereditatea) b. sexul masculin c. caşexia 418.

Există şi varice ,,secundare”unei alte afecţ iuni şi anume: a. platfusul b. posttraumatice în urma afectării axului venos profund c. ulcerului varicos 419.

Edemele denumite, generic, pana acum c âţiva zeci de ani ,,elefantiazis”sunt: a. o afecţiune a vaselor mici de sâ nge (capilare) b. o afecţiune de natura hepatică c. sunt cauzate de înţepă turi de insecte 420.

Litiaza renală: a. apare în ur ma ingerării de săruri de litiu b. este o boală relativ frecventă la bărbaţii între 30-50 ani c. este o boală relativ frecventă la femeile între 30-50 ani 421.

Calculul pielic (bazinetal) obstrueează: a. glandele sudoripare b. glandele salivare c. calicele mijlociu, cât ş i ureterul 423. În caz de calculoză renală bilaterală intervenţia chirurgicală se efectuează mai întâi pe: a. rinichiul stâng b. rinichiul din partea care are o funcţionalitate mai redusă c. pe ambii rinichi 422.


56


Bolnavul anuric: a. nu transpiră b. nu evacuează deloc urina c. are doar un rinichi 424.

Hidrocelul: a. nu este o afecţiune b. este o afecţiune a vaginului şi se mai numeşte şi vaginită c. este o afecţiune a vaginalei testiculare şi se mai numeşte ş i vaginalită 425.

Vaginalita acută este: a. o afecţiune a vaginului b. o scurgere sero-pur ulentă din vagin c. hidrocelul acut 426.

Hernia inghinală: a. a pare doar la bărbaţi b. apare doar la femei c. este mult mai frecventă la bărbaţi decât la femei 427.

Hernia intraparietală: a. este o varietate evolutivă a herniei inghinale b. ţine de oasele parietale c. nu există acest termen în literatura de specialitate 428.

Hernia crurala (femurală): a. este identică cu hernia inghinală b. mai frecventă la femei decât la bărbaţi c. apare numai la bărbaţi 429.

Hernia epigastrică sau hernia liniei albe: a. nu este dureroasă b. este dureroasă dar se suportă usor c. este foarte dureroasă, din cauza prezenţei î n ea a ligamentului rotund al 430.

ficatului Desfacerea postoperatorie (sau posttraumatic) a aponevrozelor şi a muşchilor peretelui abdominal şi ieş irea sub piele a unor organe ale cavit ăţii abdominale este definită ca: a. hernie b. eventratie c. evisceraţie 431.


57


Tumorile maligne esofagiene reprezintă 80% din afecţ iunile

esofagului şi: a. sunt de patru ori mai frecvente la bărbaţ i (incidenţa maximă între 50-60 ani) b. sunt de patru ori mai frecvente la bărbaţ i (incidenţa maximă între 40-50 ani) c. afectează în aceeaşi masură bărbaţii ş i femeile Disfagia apare când sub influenţa tumorii, lumenul esofagian scade: a. sub 10 mm b. sub 5 mm c. disfagia este doar senzaţia de greutate la inghiţire şi nu apare datorită scăderii lumenului esofagian 433.

Achalazia reprezintă: a. imposibilitatea stomacului de a secreta suc gastric b. imposibilitatea de relaxare a cardiei c. imposibilitatea unei persoane de a se relaxa 434.

Diverticulii esofagieni: a. apar numai la bărbaţ i b. apar numai la femei c. pastreaza un sediu fix pe unul din pereţii esofagului 435.

Ulcerul gastroduodenal este o afecţiune distructivă care se poate localiza fie pe stomac fie pe duoden: a. stomac cca. 80% din cazuri, restul 20% pe duoden b. stomac cca. 20% din cazuri, restul 80% pe duoden c. nu sunt diferenţe de localizare a ulcerului gastroduodenal 436.

Ulcerul gastric şi duodenal afectează ambele sexe, dar: a. ulcerul gastric este mai frecvent la femei decât cel duodenal b. ulcerul gastric este mai frecvent la bărbaţi decat cel duodenal c. nu sunt date legate de frecvenţa acestei boli 437.

Hemoragia digestivă: a. apare numai la femei b. apare la bolnavii cu afecţiuni pulmonare c. este un accident destul de frecvent 438.

In prezent aparatura modernă ne permite să examinam vizual, mucoasa esofagiană, gastrică şi duodenală folosind: a. prima dată gastroscopul şi apoi gastrofibroscopul b. prima dată gastrofibroscopul şi apoi gastroscopul c. de la început gastrofibroscopul, aparat care nu este rigid 439.


58


Cauzele hemoragiei digestive superioare sunt numeroase, dar statistic se înregistrează preponderenţa a: a. 2 afecţiuni: varice esofagiene, cancer gastric b. 3 afecţiuni: ulcer gastro-duodenal, eroziuni superficiale, varice esofagiene c. 4 afecţiuni: ulcer gastro-duodenal, eroziuni superficiale, varice esofagiene, cancer gastric 440.

Cantitatea de sânge pierdută în volum de1000-1750 ml, ne indică: a. HDS mică b. HDS medie c. HDS mare 441.

Canalul coledoc este: a. lung de 3-4 cm şi larg 2-3 mm b. lung de 2-3 cm şi larg 5 mm c. lung de 6 cm şi larg de 6 mm 442.

Calculii biliari de colesterol (de culoare galben-maron, duri şi cu suprafaţa granulară cu aspect uniform), în zona noastră geografică se situează pe locul: a. 1 ca frecventă b. 2 ca frecventă c. 3 ca frecventă 443.

Calculii biliari ,,ca un arici de mare” sunt: a. calculii biliari pigmentari b. calculii biliari micşti c. singura varietate de calculi radioopaci 444.

Tomografia computer izată: a. este o metodă de elecţ ie în diagnosticarea colecistitelor litiazice b. nu este o metodă de elecţie î n diagnosticare colecistitelor litiazice c. este metoda care aduce date de ,,mare fineţe” î n diagnosticarea colecistitelor litiazice 445.

Tratamentul de elecţie al litiazei veziculare este chirurgical (colecistectomie) : a. presupune îndepartarea canalului coledoc b. presupune îndepartarea calculilor de colesterol c. presupune îndepartarea colecistului 446.


59


Colecistita acută este o afecţiune caracterizată prin inflamaţia acută a veziculei biliare şi se dezvoltă: a. odată în viaţă b. în majoritatea cazurilor pe substrat litiazic (90%) c. în majoritatea cazurilor fară substrat litiazic (90%) 447.

Chistul hidatic hepatic reprezintă: a. leziunea produsă de localizarea hepatică a larvei parazitului Ascaris lumbricoides b. leziunea produsă de localizarea hepatică a larvei parazitului Echinococcus granulosus c. leziunea produsă de localizarea hepatică a unor calculi din s ăruri de calciu 448.

Excizia reprezintă: a. acţiunea de îndepărtare a unei parţ i din corp b. secţionarea şi scoaterea din organism, pe cale chirurg icală, a unei porţiuni de ţesut sau organ c. secţionarea şi îndepartarea unui segment din corp, prin accident sau prin intervenţie chirurgicală 449.

Rezecţia reprezintă: a. actul chirurgical prin care se excizează, amputează, extrage sau enucleează segmente, porţiuni de ţesuturi sau organe lezate în scopul vindecarii b. înlaturarea, prin metode chirurgicale a unei zone patologice din organism c. excizia unei porţiuni, de mărime variabilă (dar considerabilă), î ntre două secţiuni chirurgicale practicate la nivelul unui organ sau al unui ţesut 450.

O perioadă postoperatorie de 7-10 zile fară repercusiuni asupra vindecării plăgii, o au de obicei persoanele: a. cu malnutriţie severă b. cu DZ tip II c. cu status nutriţional normal 451.

Totalitatea manevrelor de refacere anatomică a continuităţ ii planurilor unei plăgi şi de menţinere a lor in contact, cu ajutorul unor materiale, r esorbabile, sau neresorbabile, în scopul cicatrizarii ţesuturilor, defineş te: a. hemostaza b. sutura chirurgicală c. pansamentul 453. Termenul ,,SURJET” este: a. sinonimul – suturi continue b. sinonimul – suturi simple c. sinonimul – suturi ,,in X” 452.


60


În cazul plăgilor suturate, pansamentul (eventual printr-un bandaj) trebuie să fie steril, uscat şi etans cel puţ in: a. o oră (în acest timp epiteliul migrează şi ,,sigilează” plaga) b. o zi (în acest timp pansamentul devine periculos) c. 48 ore (în acest timp epiteliul migrează şi ,,sigilează” plaga, pansamentul devenind dupa aceea inutil) 454.

Metoda chirurgicală, prin care se realizează evacuarea la exterior a colecţiilor lichidiene acumulate în cantităţi patologice în anumite cavităţ i naturale sau neoformate ale organismului, precum şi în perioada postoperatorie, defineşte: a. drenajul chirurgical b. puncţia chirurgicală c. clisma exploratorie 455.

Spălatura gastrică este indicată la bolnavii cu: a. dilataţie acută gastrică postoperatorie b. anevrism de aortă c. insuficienţă respiratorie 456.

Clisma evacuatorie este indicată la: a. golirea colonului şi rectului (pregatirea mecanică în intervenţiile colorectale) b. bolnavii oper aţi pe colon c. bolnavii cu tromboze hemoroidale 457.

La efectuarea clismei evacuatorii se foloseşte ca lichid: a. apa de la robinet (la temperature corpului) b. soluţie fiziologică c. apa cu sapun (500ml sapun lichid/ 500 ml apa) 458.

459.

După cantitatea de sânge care se pierde, hemoragia „mare”

presupune: a. pierderea sub 15% din masa sângelui total b. pierdera a sub 25% din masa sângelui total c. pierdera a peste 30% din masa sângelui total Acidul acetil salicilic este: a. pansament gastric b. antiagregant plachetar c. hemostatic 460.


61


Glanda tiroidă: a. prezintă trei lobi, situaţi în vecinatatea traheei b. prezintă doi lobi, situaţi de fiecare parte atraheei, uniţi prin istmul 461.

tiroidian c. se mai numeşte şi „istm tiroidian”

Tiroida secretă: a. două tipuri de hormoni in functie de celulele care-i elaboreaza b. doua tipuri de hormoni in functie de cei doi lobi c. doar un tip de hormon (triiodotironin) 462.

Tiroiditele reprezintă: a. denumirea generică, a produselor farmaceutice, folosite în afecţiunile glandei tiroide b. formaţiunile tumorale care apar, pe lobii tiroidieni c. afecţiuni tiroidiene apărute în context autoimun, în cadrul căruia procesul inflamator poate îmbraca mai multe forme 463.

Chiureta pentru mastoidită este un instrument folosit în: a. ginecologie b. otorinolaringologie c. urologie 464.

Transiluminarea sinusurilor(diafanoscopia) se face folosind: a. o lampă specială b. otoscopul cu oglinda frontală c. o sursă de lumină - o lanternă în formă de creion 465.

Timpanotonul este: a. un aparat folosit în audiometrie b. bisturiul (acul de paracenteză) c. termenul nu denumeşte un instrument medical 466.

Infectia aparatului pilosebaceu, deci a foliculului firului de păr ş i a glandei aferente acestui fir de păr, este: a. un furuncul b. un abces rece c. un flegmon 467.

Osteomielita acută este: a. o infecţie a articulaţiilor b. o infecţie acută a oaselor cu evoluţie dramatică , dacă nu se intervine terapeutic c. un termen sinonim cu ,,panariţiu” 468.


62


Donator de sânge poate fi: a. orice persoană b. orice persoană sanătoasă între 18-65 ani, cu gr eutate corporală de peste 469.

50 kg c. orice persoană sănătoasă între 20-60 ani,cu greutate de peste 70 kg Prelevarea de sânge la o donare va fi de: a. 5-7 ml/kg corp greutate a donatorului, dar nu mai mare de 450 ml b. 10-12 ml/kg corp greutate a donatorului, dar nu mai mare de 550 ml c. în funcţie de hotă târea luată în scris de donator 470.

La ora actuală recoltarea de sânge de la donator se face în pungi de plastic, prelevându-se o dată: a. 450 ml sânge, cu interval de 6 luni, între, două donări b. 450 ml sânge, cu interval de ce l puţ în 75 zile, între două donări c. o cantitate de sânge pentru care îşi dă acordul, în scris, donatorul 471.

Sângele integral va fi păstrat la frigider: a. la temperatura de -10°C având termenul de valabilitate nelimitat b. la temperatura de +4 - -8°C, termenul de valabilitate fiind de 21-28 zile c. separat pe grupe de sânge 472.

473.

Plasma uscată se prepară in instalaţ ii speciale de liofilizare, se

conservă: a. la temperatura camerei şi are un termen de utilizare de 1 an b. la temperatura camerei şi are un termen de utilizare de 6-10 ani c. în flacoane de sticlă, la frigider şi are termen de utilizare nelimitat Sângele şi derivatele de sânge (cu excepţia plasmei uscate şi defibrinate) se transportă: a. în cutii de carton sigilate b. în lăzi de inox cu î ncuietori speciale c. în lăzi sau valize izoterme (prevăzute cu gheaţă) 474.

În esenţă transfuzia de sânge este: a. un gest de onoare b. un gest umanitar c. o grefa de ţesut sanguin 475.

Trusa de perfuzie pentru sânge din material plastic: a. are o sită în interiorul picurătorului b. nu are o sită în interiorul picur ătorului c. are sită dublă din matase sintetică în interiorul picur ătorului 476.


63


Ulcerul gastro-duodenal apare cel mai frecvent la vârsta de: a. 20-40 ani (pentru localizare duodenală) şi 30 -50 ani (pentru localizare 477.

gastrică) b. 30-50 ani (pentru localizare duodenală) şi 20 -40 ani (pentru localizare

gastrică) c. 30-50 ani pentru ambele localizări Ulcerul gastro-duodenal este întalnit mai f recvent la bărbati decât la femei, raportul fiind de : a. 4/1 b. 3/1 c. 2/1 478.

479.

Cel mai preţios caracter pe care îl are durerea în ulcerul gastro -

duodenal este: a. periodicitatea b. ritmicitatea c. celeritatea În ulcerul duodenal durerile apar: a. imediat după masă b. la o oră după masă c. tardiv 480.

Sindromul Zollinger-Ellison este: a. o tumoră pancreatică a insulelor Langerhans cu celule beta b. o tumoră la nivelul mucoasei gastrice c. o tumoră la nivelul mucoasei duodenale 481.

În ulcerul gastro-duodenal, examenul radiologic este obligatoriu şi ne poate oferi ca semn direct: a. spasmul musculaturii gastro-duodenale b. nişa c. modificari cicatriceale ale mucoasei 482.

Cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastro -duodenal este: a. perforaţia b. stenoza c. hemoragia gastro-duodenală 483.

Enterita este o inflamaţie a: a. intestinului subţire b. intestinului gros c. duodenului 484.


64


Colitele sunt afecţiuni provocate de inflamaţia intestinului gros, procesul inflamator putand interesa : a. colonul în intregime (colite difuze) b. numai unele părţi ale colonului (colite segmentare) c. ambele situaţii 485.

Virusul hepatitei „A”, pătrunde în organism: a. pe cale orală b. pe cale orală, însa poate fi inoculat şi parenteral c. numai pe cale parenterală 486.

487.

In tratamentul hepatitei cronice agresive, arma cea mai eficace o

reprezintă: a. vitaminele din grupul B b. corticoterapia c. dietoterapia Cea mai frecventă complicaţie a cirozelor este: a. hemoragia digestivă superioară b. encefalopatia hepatoportală c. coma hepatică 488.

În cirozele hepatice complicate cu encefalopatie portală, aportul de proteine din dietă va fi: a. ridicat b. redus c. nu are importanţă 489.

În tratamentul ascitei dieta va fi: a. hipersodată b. hiposodată şi bogată în potasiu c. bogată în potasiu 490.

În tratamentul ascitei, ca diuretice se folosesc cu mult succes: a. spironolactona b. nefrix c. ederen 491.

Chistul hidatic hepatic este o boala determinata de: a. nematodul Ankylostoma duodenale b. dezvoltarea in ficat a embrionului Taenia echinococus c. infectia cu Ascaris lumbricoides 492.


65


În colica biliară sediul durerii este în: a. hipocondrul drept b. hipocondrul stâng c. hipogastru 493.

In colica biliară durer ea iradiază: a. în umărul şi membrul toracic drept b. în umărul drept, către baza hemitoracelui drept sau în regiunea omoplatului c. în faţa interna a coapsei drepte şi spre organele genitale 494.

Cea mai de temut complicaţie a colecistitei acute este: a. angiocolecistita b. diverticuloza c. perforaţia colecistului 495.

Angiocolitele sunt afectiuni inflamatorii: a. ale cailor biliare extra- si intrahepatice b. ale intestinului gros c. ale intestinului subtire 496.

Ca simptomatologie, angiocolita acută prezintă: a. prurit, leziuni papuloase b. triada: febră, durere, icter c. eritem facial, prurit 497.

498.

Dintre factorii etiologici ai pancreatitei acute hemoragice, pe primul

loc se situează: a. litiaza biliară si cea coledociană b. hepatita epidemică c. parotidita epidemică In pancreatita acută hemoragică, ca masură dietoterapică: a. se cr eşte aportul caloric b. se creşte necesarul de glucide c. în primele 4-5 zile se interzice alimentaţia pe cale orală 499.

Durerea, în pancreatita acută hemoragică, este: a. cu iradiere posterioară sau „în bară”, severă, cu localizare in epigastru b. moderată, localizată în hipocondrul stâng c. localizată în hipogastru cu iradiere în umărul drept 500.


66


Stadiul incipient din cancerul pancreasului, prezintă ca manifestări: a. durere cu iradiere în umărul stâng b. durere în hipocondrul drept c. sindromul dispeptic 501.

Diabetul zaharat este o boală de metabolism care se datorează: a. insuficienţei de hormon ACTH b. insuficienţei absolute sau relative de insulină din organism c. insuficienţei de hormon TSH 502.

Coma diabetică, complicaţia cea mai grava a diabetului zaharat, poate fi declanşată de: a. supradozar e de insulină b. oprirea sau diminuarea nejustificată a tratamentului cu insulină c. eforturi fizice mari 503.

Coma hipoglicemică, una din complicaţiile acute ale diabetului zaharat, poate fi determinata de: a. supradozare de insulină b. exces alimentar c. efort fizic moderat 504.

Guta este o boala metabolică caracterizată biochimic prin: a. hipoglicemie b. hiperuricemie c. hiperlipidemie 505.

Hiperlipidemiile sunt boli metabolice caracterizate prin: a. creşterea concentraţiei sanguine a HDL - colesterol b. creşterea concentraţiei plasmatice a colesterolului şi trigliceridelor c. scăderea concentraţiei plasmatice a colesterolului 506.

Valorile normale ale glicemiei se situeaza intre limitele: a. 35-60 mg% b. 66-110 mg% c. 100-200 mg% 507.

Valorile normale ale colesterolului se situează între limitele: a. 600-700 mg% b. 180-280 mg% c. 50-90 mg% 509. Valorile normale ale creatininei se situează între: a. 0,6-1,20 mg% b. 4-5 mg% c. 2-3 mg% 508.


67


Antibiograma reprezintă: a. determinarea dozelor de antibiotice b. identificarea germenului patogen şi determinarea sensibilităţii acestuia faţă de diferite antibiotice c. clasificarea antibioticelor după spectrul de acţiune 510.

Şocul anafilactic apare cel mai frecvent în urmatoarele cazuri: a. alergie medicamentoasă, înţepături de insecte, alergie alimentară b. infarct miocardic, tamponada cardiacă, leziuni precardiace c. în urma patrunderii bruşte în torentul circulator de bacterii şi/sau toxinele acestora, în cantităţi mari 511.

Regimul hipocaloric se foloseşte în special în: a. boli hepatice b. obezitate c. boli renale 512.

Regimul hiposodat este recomandat în: a. diabetul zaharat fără complicaţii b. afectiuni cardiace şi renale c. ulcer gastric 513.

514.

a. b. c.

În ulcerul gastro-duodenal mesele se servesc: neregulat, în cantitati mari în cantităţi mici de trei ori pe zi la ore fixe, 5-6 pe zi in cantitati moderate, in liniste fara graba

În hipertensiunea arterială sunt interzise: a. fructele şi legumele crude b. laptele, iaurtul şi brânzeturile degresate c. sarea şi grăsimile alimentare 515.

În ateroscleroză se pot consuma din abundentă a. legume ca salate proaspete şi zarzavaturi b. smântană, slănină, ouă c. afumături, conserve, condimente 516.


68


Ă 1. b 2. c 3. c 4. c 5. c 6. c 7. b 8. a 9. a 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43.

R SPUNSURI CORECTE

pag. 23, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 72, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 133, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 141, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 145, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 283, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 409, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 135, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 139, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 143, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu b pag. 146, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 145, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu b pag. 206, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 58, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 62, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 135, Chirurgie-Spec ialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 246, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 150, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu b pag. 188, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 143, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag 41, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 72, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu b pag. 133, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 406, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 416, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 22, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 28, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu c pag. 98, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 29, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 133, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 177, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu a pag. 72, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă c pag. 150, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă b pag. 155, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă b pag. 262, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă c pag. 272, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă a pag. 38, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă b pag. 121, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă a pag. 127, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă c pag. 128, Urgente medico-chirurgicale L.Titirca a pag. 176, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă a pag. 41, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu b pag. 22, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu


69


44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62.

c b a c a b a b a b a b c a a b a b a

pag. 20, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 21, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 21, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 72, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 87, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag.125, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 132, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 135, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 139, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 151, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 154, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 258, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 272, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 284, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 232, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 233, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 235, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 238, Chirurgie-Specialităţi înrudite dr.M. Constantinescu pag. 40-41, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.

63.

c pag. 44, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.

64.

a pag. 54, Manual de medicină internă pentru cadre medii C.

Borundel Borundel Borundel 65. b pag. 62, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 66. b pag. 72, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 67. b pag. 102, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 68.


69.


70.


71.


72.


Borundel Borundel Borundel Borundel Borundel 73. b pag. 491, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 74.


75.


Borundel CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

70


Borundel 76. b pag. 712, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 77. b pag. 712, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 78.


79.


Borundel Borundel 80. b pag. 775, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 81.


82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113.

b c a a b b a b c a c b c a b c b b c c a a b a b c b a a a a a

Borundel pag. 426, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 426, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 427, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 428, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 428, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 429, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F.Chiru pag. 430, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 431, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 432, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 435, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 512, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 295, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 95, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 30, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 99, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 29, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 95, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 97, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 99, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 96, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 248, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 244, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 203, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 95, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 204-205, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 322, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 323, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 326, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 323, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 322, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă


71


114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158.

a a c c a a a c c c c b c c b a b a a a a b b a a b b b c b c c b c c a b c b c a c c a c

pag. 344, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 344-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343-347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 342, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 342, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 343-349, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag. 349, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 347, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 281, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 300, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 306-307, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 316, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 330-331, Ur genţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 377, Ur genţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 378, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 378, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 385, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag.50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.51, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.52, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.54, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.56, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.56, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.56, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.56, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.58, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.59, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.109, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.109, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.109, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.111, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 110, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag. 113, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.110-113, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea


72


159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173. 174. Tiberiu Vlad 175. Tiberiu Vlad 176. Tiberiu Vlad 177. Tiberiu Vlad 178. Tiberiu Vlad 179. Tiberiu Vlad 180. Tiberiu Vlad 181. Tiberiu Vlad 182. Tiberiu Vlad 183. Tiberiu Vlad 184. Tiberiu Vlad 185. Tiberiu Vlad 186. Tiberiu Vlad 187. Tiberiu Vlad 188. Tiberiu Vlad

c a b c b a b b a a a b b c a a

pag.227, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 115, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.229, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.68, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.109, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.111, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.228, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.114, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.114, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.116, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.118, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.119, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.123-124, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.124, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.126, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.30, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu

b pag.33, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag. Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 41, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 244, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 266, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 276, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag.266, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 278, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 280, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 281, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 283, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 287, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 303, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 304, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu


73


189. Tiberiu Vlad 190. Tiberiu Vlad 191. Tiberiu Vlad 192. Tiberiu Vlad 193. Tiberiu Vlad 194. Tiberiu Vlad 195. Tiberiu Vlad 196. Tiberiu Vlad 197. Tiberiu Vlad 198. Tiberiu Vlad 199. Tiberiu Vlad 200. Tiberiu Vlad 201. Tiberiu Vlad 202. Tiberiu Vlad 203. Tiberiu Vlad 204. Tiberiu Vlad 205. 206. 207. 208. 209. 210. 211. 212. 213. 214. 215. 216. 217.

a pag 309, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 310, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 312, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 315, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 318, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 331, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 336, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 351, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 353, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 355, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag. 175, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 211, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 213, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b pag 351, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu a pag 435, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu c pag 439, Urgenţe în pediatrie Prof.Dr.Crin Marcean, Dr.Terentiu b b c a b c a a b c a b a

pag.315, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.19, Puericultur ă şi Pediatrie E. Chiţimia pag.319, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.341, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.118, Puericultur ă şi Pediatrie E. Chitimia pag.128, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.216, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.238, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 126, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.139, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.187, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.243, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag.266, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea


74


218. 219. 220. 221. 222. 223. 224. 225. 226. 227. 228. 229. 230. 231. 232. 233. 234. 235. 236. 237. 238. 239. 240. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 248. 249. 250. 251. 252. 253. 254. 255. 256. 257. 258. 259. 260. 261. 262.

c a b a c a a b b a a c c a b c c b a a b c b a a b a c b a b a a c c c a a c c b b c a b

pag.273, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C-tin Bocârnea pag.220, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.240, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.276, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.280, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.276, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag.284, Puericultură şi Pediatrie E. Chitimia pag. 409, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 20, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.462, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.185, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 463, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.130, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.464, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 21, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.22, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 26, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 83, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.83, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.110, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.110, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.110, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.130, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.409, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.453, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.479, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.631, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.501, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.642, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.39, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.505, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.512, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.528, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.541, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.512, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.39, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.541, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.515, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.527, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.541, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.527, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.541, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.481, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.541, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.556, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea


75


263. 264. 265. 266. 267. 268. 269. 270. 271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. 305. 306. 307.

a b a b a c a a b c a b b b c b a c b a c c c a b b a c a b b a b b c a a b a b a b c a b

pag.557, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 557, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.482, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.493, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.570, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.562, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 557 Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.493, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.495, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.573, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.573, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.557, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.573, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.573, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag.573, Manual de nursing psihiatric C-tin Oancea pag. 48, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 49, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 49, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 50, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 110, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 198, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 207, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 173, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 173, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 176, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 67, Boli infecţioase şi epidemiologie dr. C -tin Bocârnea pag. 375, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 53, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 64, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 381, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 386, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 386, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 388, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 39, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 322, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 322, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 323, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 324, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 325, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 334, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 335, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 272, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 264, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 259, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 258, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă


76


308. 309. 310. 311. 312. 313. 314. 315. 316. 317. 318.

a b c a c a b c a b a

pag. 18, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 19, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 25, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 28, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 29, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 29, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 31, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 36, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 37, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 40, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 495 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii C.

Borundel 319. b pag. 435 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 320. c pag. 419 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 321. a pag. 628 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 322. b pag. 645 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 323. c pag. 788 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 324. a pag. 803 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 325. b pag. 806 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 326. c pag. 379 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 327. b pag. 394 Manual de Medicina Interna pentru cadre medii c. Borundel 328. 329. 330. 331. 332. 333. 334. 335. 336. 337. 338. 339. 340. 341. 342.

a c b b c a b c b c c a a a a

pag. 297, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 298, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 299, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 302, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 302, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 305, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 305, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 316, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 316, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 316, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 319, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 331, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 341, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 350, Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos F. Chiru pag. 17, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă


77


343. 344. 345. 346. 347. 348. 349. 350. 351. 352. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 359. 360. 361. 362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 370. 371. 372. 373. 374. 375. 376. 377. 378. 379. 380. 381. 382. 383. 384. 385. 386. 387.

a a c b a c c a c a b b b a c c a c b b c a c b b a c c c a a a a c b c a c c b c b a c b

pag 18, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 19, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 28, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 25, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 28, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 29, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 29, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 29, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 30, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 32, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 31, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 32, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 33, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 37, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 42, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 46, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 44, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 49, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 51, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 81, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 85, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 86, Urgenţe medico-chirurgicale, L. Titircă pag 88, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 89, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 90, Ur genţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 94, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 116, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 115, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 117, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 121, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 129, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 131, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 156, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 173, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 203, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 225, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 235, Urgenţe medico-chirurgicale L.. Titircă pag 259, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 264, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 274, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 298, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 290, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 317, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 373, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 383, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă


78


388. 389. 390. 391. 392. 393. 394. 395. 396. 397. 398. 399. 400. 401. 402. 403. 404. 405. 406. 407. 408. 409. 410. 411. 412. 413. 414. 415. 416. 417. 418. 419. 420. 421. 422. 423. 424. 425. 426. 427. 428. 429. 430. 431. 432.

a a a a c c b c a a c a b a a a b a a b c c c b c b b b a a a b c b c b b c c c a b c b a

pag 383, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 95, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 95, Urgenţe medico-chirurgicale L.Titircă pag 297, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 297, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 302, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 299, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 300 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 303, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 304, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 304, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 304, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 322, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag 308, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă pag. 33, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 39, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 49, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 53, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 53, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 58, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P.. Florin pag. 69, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 98, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 119, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.121, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 129, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 157, Manual de chirur gie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.157, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 160, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 163, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 169, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 172, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 172, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 172, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 183, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 188, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 188, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 192, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.200, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 201, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 221, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 222, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 224, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 225, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.227, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.233, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin


79


433. 434. 435. 436. 437. 438. 439. 440. 441. 442. 443. 444. 445. 446. 447. 448. 449. 450. 451. 452. 453. 454. 455. 456. 457. 458. 459. 460. 461. 462. 463. 464. 465. 466. 467. 468. 469. 470. 471. 472. 473. 474. 475. 476.

b b c b a c c c b c b a b c b b b c c b a c a a a b c b b a c b c a a b b a b b b c c a

pag. 234, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 236, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.241, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 242, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 242, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 242, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P.. Florin pag. 245, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 261, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 265, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 268, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 269, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 269, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 272, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 273, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 275, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 296, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag.391, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 391, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 398, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 399, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 400, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 403, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 403, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 411, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 413, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 413, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 415, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 418, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 421, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 421, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 423, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 431, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 433, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 437, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 488, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 499, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 526, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 527, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 527, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 529, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 529, Manual de chir urgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 529, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 530, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P. Florin pag. 534, Manual de chirurgie şi specialităţi înrudite P Florin


80


477. a pag. 465, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 478. b pag. 465, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 479. a pag. 466, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 480. c pag. 466, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 481. a pag. 469, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 482. b pag. 468, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 483. c pag. 470, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 484. a pag. 486, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 485. c pag. 492, Manual de medicină internă pentru cad re medii C. Borundel 486. b pag. 525, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 487. b pag. 537, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 488. a pag. 545, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 489. b pag. 546, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 490. b pag. 547, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 491. a pag. 547, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 492. b pag. 552, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 493. a pag. 561, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 494. b pag. 561, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 495. c pag. 567, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 496. a pag. 567, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 497. b pag. 568, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 498. a pag. 581, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

81


499. c pag. 583, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 500. a pag. 582, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 501. c pag. 587, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 502. b pag.705, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 503. b pag.125 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă 504. a pag.127 Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă 505. b pag.741, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 506. b pag.734, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 507. b pag.132, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 508. b pag.132, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 509. a pag.132, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 510. b pag.175, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 511. a pag.269, Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă 512. b pag. 99, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 513. b pag.102, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 514. c pag.116, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 515. c pag.118, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel 516. a pag.120, Manual de medicină internă pentru cadre medii C. Borundel


82


ÎNTREBĂRI DIN LEGISLAŢIE PENTRU EXAMENUL TRECERE DE LA DEBUTANŢI LA BAZĂ – ASISTENŢI MEDICALI

DE

BIBLIOGRAFIE: 1. O.U.G.144/2008 - privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România. 2. Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 3. Codul de etică şi deontologie profesională al asistenţilor medicali generalişti, moaşe şi asistenţi medicali din România. 4. Ord. 916/2006 – privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. 1.Ce se înţelege prin pacient? a. o persoană care îngrijeşte bolnavul b. o persoană sănătoasă sau bolnavă ce utilizează serviciile de sănătate c. o persoană ce nu utilizează serviciile de sănătate 2. Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine şi o alta opinie medicală? a. a doua opinie medicală nu este importantă pentru pacient în alegerea modalităţilor de îngrijire şi tratament b. da, are dreptul de a cere şi de a obţine şi o altă opinie medicală c. are dreptul doar la o singură opinie medicală 3. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale sau a neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic? a. da are dreptul de a fi informat asupra tuturor informaţiilor privind starea sa de sănătate cat şi a modalităţilor de îngrijire şi tratament b. pacientul nu are dreptul de a avea acces la informaţiile medicale privind starea sa de sănătate c. are dreptul doar de a afla diagnosticul, fără a-şi exprima dorinţa asupra modalităţii de îngrijire 4. În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor: a. materiale ale pacientului b. pe baza criteriilor religioase c. medicale 5. Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă: CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

83


a. există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat b. in orice condiţii c. dacă există personal acreditat, condiţiile de dotare nu sunt importante 6. Pacientul are dreptul la confidenţialitate? a. confidenţialitatea nu este necesara în cazul bolnavilor în stare terminală b. se păstrează confidenţialitatea numai asupra actului medical dar nu şi datelor despre pacient c. informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres 7. Pacienţii în faze terminale au dreptul la îngrijiri medicale? a. ingrijirile pacienţilor în faze terminale se acorda numai de către familie b. au dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate c. au dreptul numai daca costul îngrijirilor nu este ridicat 8. Este necesar acordul pacientului în cazul unei intervenţii chirurgicale? a. consimţământul pacientului nu este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică b. pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenţie medicală, asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa c. in cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, acesta nu se poate efectua fără consimţământul pacientului 9. Pacientul poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate spitalicească? a. da, numai cu acordul directorului unităţii medicale, indiferent dacă pacientul îşi dă sau nu acordul b. nu poate fi fotografiat sau filmat decât dacă pacientul este în fază terminală c. nu poate fi fotografiat sau filmat fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale 10. Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale de urgenţă? a. nu are dreptul dacă pacientul nu are asigurare medicală b. are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu c. are dreptul numai primele 24 de ore, apoi indiferent de starea pacientului acesta este încredinţat familiei, dacă pacientul nu are asigurare medicală 11. Obiectul de activitate al OAMGMAMR este: a. controlul exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu drept de liberă practică CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

84


b. supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu drept de liberă practică c. controlul şi supravegherea exercitării profesiei de asistent medical sau moaşă cu drept de libera practică 12. Obligaţiile asistentului medical /moaşei decurg din: a. numai din normele cu caracter profesional elaborate de OAMGMAMR b. numai din prevederile contractului individual de muncă c. normele şi reglementările legale, prevederile contractului individual de muncă, regulamentele de ordine interioar 13. Constituie încalcări ale regulilor etice: a. avansarea profesională la locul de muncă b. blamarea şi defaimarea profesională sau oricare act/fapt care poate aduce atingere demnităţii profesionale a asistentului medical /moaşei c. doar calomnierea profesională 14. Orice circumstanţă care poate prejudicia îngrijirea sau calitatea tratamentelor, în special în ceea ce priveşte efectele asupra persoanei sau care limitează exerciţiul profesional al asistentului medical/moaşei: a. se aduce la cunostinţa persoanelor competente, autorităţilor profesionale (inclusiv OAMGMAMR) b. nu presupune un act de intervenţie din partea asistentului medical/moaşei c. nu prezintă precizari în codul de etică şi deontologie profesională al asistenţilor medicali/moaşelor 15. Conform dispoziţiilor legale, asistentul medical/moaşa nu face discriminări privind: a. starea de bolă b. apartenenţa etnică, originea naţională sau socială, opţiunile politice c. starea de saţietate 16. Asistentul medical/moaşa este obligat să raspundă la chemare, chiar să -şi ofere de bună-voie serviciile de îngrijire, imediat ce a luat cunoştinţă despre: a. un eveniment rutier b. un eveniment festiv c. o calamitate naturală 17. Consimţămantul dat de către pacient cu privire la o intervenţie medicală se face: a. verbal b. în scris c. nu e necesar 18. Refuzul pacientului de a se supune unei intervenţii medicale necesare se face: a. după explicarea consecinţelor refuzului, în scris CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

85


b. în scris sau verbal, la alegerea personalului medical c. în scris sau verbal, la alegerea pacientului 19. Consimţămantul pacientului nu e o bligatoriu: a. când pacientul este medic b. când pacientul este orice fel de cadru medical c. când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă 20. Secretul medical (profesional): a. este obligatoriu b. nu este obligatoriu c. prezintă obligativitatea păstrării doar cu privire la bolile incurabile 21. Secretul profesional (medical): a. exista obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui anumit pacient, deoarece cadrele medicale ar fi astfel blocate să împărtăşeasca unui alt coleg din experienţa profesională acumulată b. nu există obligativitatea legală, etică sau morală de a ţine secretul profesional faţă de medicii sau asistenţii medicali neimplicaţi în îngrijirea unui anumit pacient dacă respectivul pacient nu a solicitat în scris acest lucru c. se ţine şi faţă de colegi sau alte personae din sistemul sanitar neinteresate în tratament 22. Constituie obiect al secretului profesional: a. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de profesionist, despre viaţa intima a pacientului b. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de profesionist, despre diagnostic sau tratament c. tot ceea ce asistentul medical/moaşa a aflat, în calitatea sa de amic, despre viaţa intima a pacientului sau despre diagnosticul ori tratamentul bolii acestuia 23. În cazul încalcarii obligaţiei de a păstra secretul profesional, asistentul medical/moaşa, raspunde: a. penal b. disciplinar c. disciplinar şi penal 24. Informaţiile ce se constituie în secret profesional pot fi împărtăşite în cazul în care: a. asistentul medical/moaşa consideră că acele informaţii nu sunt importante pentru pacient b. cand aceste informaţii îi sunt solicitate de catre medicul şef neimplicat în îngrijirea medicală a acelui pacient CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

86


c. când pacientul şi-a dat consimţămantul expres pentru divulgarea acestor informaţii 25. Biroul executiv al O.A.M.G.M.A.M.R. este alcătuit din : a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 2 secretari c. 1 preşedinte, 1 preşedinte de onoare, 4 vicepreşedinţi, 1secretar 26. Adunarea Generală Naţională a O.A.M.G.M.A.M.R., este constituită din reprezentanţi aleşi la nivel judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti, conform următoarei norme de reprezentare: a. 1 reprezentant, la 250 membrii b. 1 reprezentant, la 500 membrii c. 1 reprezentant, la 1000 membrii 27. Autorizarea exercitării profesiei de asistent medical generalist, a moaşei şi a asistentului medical, se realizează prin eliberarea unui certificate de membru, de către: a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei b. Autoritatea de Sănătate Publică c. Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor medicali din România 28. Asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali, trebuie să realizeze numărul minim de credite, stabilit de către Consiliul Naţional al OAMGMAMR pe parcursul: a. unui an b. 3 ani c. 5 ani 29. Biroul Consiliului Judeţean, respectiv al Municipiului Bucureşti al O.A.M.G.M.A.M.R, este format din: a. 1 preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar b. 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte, 1 secretar c. 1 preşedinte, 3 vicepreşedinţi, 1 secretar 30. Consiliul Naţional al O.A.M.G.M.A.M.R. este legal constituit, în prezenţa a: a. cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului b. jumătate plus unu din numărul total al membrilor consiliului c. 1/3 din numărul total al membrilor consiliului 31. Pregătirea asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi al asistenţilor medicali se realizează prin următoarele forme de învăţământ: a. învăţământ universitar sau învăţământ sanitar postliceal b. doar învăţământ universitar CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

87


c. doar învăţământ sanitar postliceal 32. Conform prevederilor O.U.G. 144/2008, membrii consiliului judeţean respectiv ai Municipiului Bucureşti, au fost aleşi de Adunarea Generală a asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi asistenţilor medicali, prin: a. vot secret, în prezenţa a cel puţin 1/3 din numărul total al reprezentanţilor aleşi b. vot secret cu majoritate simplă, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul reprezentanţilor aleşi c. vot deschis cu majoritate simplă 33. Înscrierea în Registrul Unic al asistenţilor medicali generalişti, al moaşelor şi asistenţilor medicali, se face de către: a. Ministerul Sănătăţii şi Familiei b. Autoritatea de sănătate publică c. O.A.M.G.M.A.M.R. 34. Educaţia continuă a asistenţilor medicali generalişti, a moaşelor şi a asistenţilor medicali se realizează de furnizori acreditaţi cu avizul : a. O.A.M.G.M.A.M.R.; b. Ministerul Economiei şi Comerţului; c. Ministerul Mediului

35. Atribuţiile asistentei medicale în supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt: a. Informează cu promptitudine medicul de gardă î n legătur ă cu apariţia semnelor de infecţie la unul dintre pacienţii aflaţi în îngrijirea sa; b. Raportează instituţiilor de sănătate publică cazurile de infecţii nosocomiale; c. Monitorizează impactul utilizării de antibiotice şi al politicilor de control al infecţiilor la nivelul spitalului. 36. Infecţia nosocomială este infecţia contractată în unităţile sanitare cu paturi şi definiţia ei se bazează pe: a. Date clinice, epidemiologice şi de laborator; b. Date epidemiologice; c. Date statistice. 37. Ordinul care implementează normele de supraveghere, prevenire ş i control al infecţiilor nosocomiale este: a. Ordinul 914/2006; b. Ordinul 916/2006 c. Ordinul 261/2004. 38. Infecţiile nosocomiale la bolnavul cu spitalizare cronică sunt: CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

88


a. Infecţiile intracraniene; b. Infecţiile cutanate şi ale ţesuturilor moi; c. Omphalita. 39. Infecţiile nosocomiale ale ţesutului sangvin sunt: a. Septicemia dovedită etiologic, septicemia clinică, septicemia nosocomială prin cateterism central; b. Septicemia nosocomială prin cateterism central, septicemia clinică; c. Septicemia clinică, septicemia dovedită etiologic şi epidemiologic. 40. Înregistrarea şi declararea infecţiilor nosocomiale se face pe: a. Foaia de observaţie a pacientului; b. Scrisoarea medicală; c. Fişa cazului de infecţie nosocomială. 41. Responsabilitatea corectitudinii datelor înregistrate în „Fişa cazului de infecţie nosocomială” revine: a. Medicului şef de secţie; b. Medicului epidemiolog: c. Medicul în îngrijirea căruia se află pacientul.

42. Fişele cazurilor de infecţii nosocomiale vor fi transmise imediat: a. Comitetului director al unităţii sanitare; b. Compartimentului de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale; c. Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană sau a Municipiului Bucureşti. 43. Recoltarea corecta a probei de urin ă pentru examenul microbiologic se efectuează obligatoriu în condiţii de asepsie, respectiv: a. Proba de urină curată din jetul mijlociu; b. De pe vârful de cateter urinar; c. Proba de urină curată din primul jet. 44. Infecţia plăgii operatorii superficiale (de incizie) apare intr -un interval de: a. 30 de zile; b. 40 de zile; c. 50 de zile. 45. Infecţia plăgii operatorii profunde cointeresează: a. Organul şi cavitatea instrumentată; b. Infecţia plăgilor de arsuri; c. Secreţia purulentă de la nivelul inciziei. 46. Nu pot fi considerate infecţie a inciziei superficiale, infecţiile localizate la nivelul: CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

89


a. Ţesutului cutanat; b. La nivelul episiotomiei; c. Ţesutului subcutanat. 47. Pentru susţinerea diagnosticului de pneumonie nosocomială trebuie să existe o creştere a titrului anticorpilor IgG: a. De cel puţin 6 ori; b. De cel puţin 10 ori; c. De cel puţin 4 ori. 48. Examenul microbiologic prin culturi efectuate din secreţiile expectorate pot fi utilizate pentru: a. Diagnosticul etiologic; b. Evidenţierea serologică a anticorpilor IgG; c. Evaluarea sensibilităţii la antibioticele chimioterapice. 49. Septicemia este: a. Infecţia nosocomială cutanată şi ale ţesuturilor moi; b. Infecţia nosocomială a ţesutului sangvin; c. Infecţia nosocomială a meningelui. 50. Flebita purulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe cateterul vascular, este considerată: a. Septicemie; b. Pseudobacteriemie; c. Infecţie locală vascular ă. 51. Infecţia sangvină se consideră nosocomială în relaţie cu folosirea cateterului, dacă apare la: a. 21 de ore; b. 48 de ore; c. 10 ore. 52. Rezultatul unei culturi de pe cateterul central este considerat semnificativ pozitiv dacă depistează un număr de: a. 11 colonii / unitate; b. 15 colonii / unitate; c. 13 colonii / unitate. 53. Din subgrupa infecţiilor nosocomiale ale pielii nu fac parte: a. Fasceita necrozantă; b. Mastita; c. Celulita necrozantă. 54. Abcesele mamare sunt considerate infecţii nosocomiale dacă apar în: CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

90


a. În primele 7 zile după naştere; b. În primele 15 zile după naştere; c. În a 18-a zi după naştere.


91


RĂSPUNSURI 1. b Art. 1 lit.a. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 2. b Art. 11 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 3. a Art. 6 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 4. c Art. 291it l. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 5. a Art. 30 lit. 1. (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 6. c Art. 22 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 7. b Art. 31 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 8. b Art. 13 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 9. c Art. 20 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 10. b Art. 36 (Legea 46/21.01.2003- Legea drepturilor pacientului. 11. c cf.art.1 din Codul de etică şi deontologie profesională 12. c cf.art.6 din Codul de etică şi deontologie profesională 13. b cf.art.18 din Codul de etică şi deontologie profesională 14. a cf.art.25 din Codul de etică şi deontologie profesională 15. b cf.art.26 din Codul de etică şi deontologie profesională 16. c cf.art.28 din Codul de etică şi deontologie profesională 17. b cf.art.35 din Codul de etică şi deontologie profesională 18. a cf.art.35 din Codul de etică şi deontologie profesională 19. c cf.art.38 din Codul de etică şi deontologie profesională 20. a cf.art.39 din Codul de etică şi deontologie profesională 21. c cf.art.39 din Codul de etică şi deontologie profesională 22. b cf.art.40 din Codul de etică şi deontologie profesională 23. b cf.art.41 din Codul de etică şi deontologie profesională 24. b cf.art.41 din Codul de etică şi deontologie profesională 25. c Articolul 55 aliniatul 2, O.U.G.144/2008 26. b Articolul 52 aliniatul 1, O.U.G.144/2008 27. c Articolul 16 aliniatul 1, O.U.G.144/2008 28. a Articolul 46 aliniatul 4, O.U.G.144/2008 29. c Articolul 50 aliniatul 4, O.U.G.144/2008 30. b Articolul 53 aliniatul 2, O.U.G.144/2008 31. a Articolul 72 aliniatul 1, O.U.G.144/2008 32. b Articolul 49 aliniatul 2, O.U.G.144/2008 33. c Articolul 40 aliniatul 1 litera L, O.U.G.144/2008 34. a Articolul 23, O.U.G.144/2008 35. a – pagina 1- Ord.91/.2006; 36. a – pagina 1 – Ord.916/2006 37. b – pagina 1 – Ord.916/2006 38. b – pagina 21 – Ord.916/2006 39. a – pagina 10 – Ord. 916/2006 40. c – pagina 22 – Ord. 916/2006 41. c – pagina 22 – Ord. 916/2006 42. b – pagina 22 – Ord. 916/2006 43. a – pagina 7 – Ord. 916/2006 CULEGERE DE ÎNTREBĂRI ASISTENŢI MEDICALI GENERALIŞTI

92

Culegere de Intrebari AMG

Recommend Documents