Caria simpla dentara,generalitati,se dentara,generalitati,semne mne clinice ,diagnostic pozitiv si diferential,evolutie,complicatii 1. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple in functie de localizarea proceselor carioase:
Exista procese carioase localizate pe: 1.fetele vestibulare si orale(in zonele de retentie mare la nivelul coletului) 2.fete proximale-la nivelul punctului de contact/sub punctul de contact/deasupra punctului de contact. 3.santuri fosete ocluzale,,!. ". santuri vestibulare si orale ale si #ropitele de pe fata !alatinala ale frontalilor superiori. 2. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa dinamica de evolutie:
1.carii evolutive ,pro#ressive:a) cu evolutie rapida:acuta umeda,mai frecvent fr ecvent la tineri,cu multa dentina alterata.de culaore #albui-maro ,de consistent moale ,leziuni dureroase./ dureroase./ b)cu evolu evolutie tie lenta lenta de de ani,luni ani,luni cronica,us cronica,usacata acata,carca ,carcateris teristice tice varstei varstei a 2 a cu dentina mai dura $iperpi# -mentata, lucioasa,uscata cu evolutie asimptomatica,care nu afecteaza pulpa dentara. 2.carii sta#nante ,inactive. 3. Clasificarea formelor clinice ale cariei simple dupa stadiul de demineralizare al tesuturilor dure dentare :leziuni cavitare,care beneficiaza de tratament
restaurator .Ele pot fi: 1.leziuni cavitare(supeficiale,medii,profunde)-beneficiaza cavitare(supeficiale,medii,profunde)-beneficiaza de tratament restaurator. 2.leziuni nacavitare-demineralizare reversibila 4.Semne clinice subiective pe baza carora carora se pune diagnosticul de carie simpla. simpla.
-prezenta modificarilor de culoare -durere la excitanti termici(rece) si c$imici(dulce,acru,sarat)-durerea este spontana -lipsa de substanta dura dentara cu retentia de resturi alimentare- $alena fetida -san#erarea papilei interdentare- ce apare la peria% sau masticatie -leziuni la nivelul mucoasei labiale,%u#ale ,lin#ual produse de mari#inile ascutite ale cavitatilor taioase. 5.Semne clinice obiective pe baza carora se pune diagnosticul de caria simpla:
1.lipsa de substanta dura dentara . (inspectie) 2.modificari de culoarea a unor suprafete dentare de la alb cretos la brun-cenusiu. 1 1
3.prezenta dentine alterate.consistenta acesteia depinde de tipul de evolutie al procesului carios ".sensibilitate la palparea cu sonda.mai importanta atunci cand procesul carios este profund &.intinderea in suprafata si profunzime a leziunii carioase. '.camera pulpara este inc$isa si nu exista semne clinice de suferinta pulpara .lezarea mucoase lin#ual,%u#ala,labiala. lin#ual,%u#ala,labiala. .papila interdentara este tumefiata. Examene complementare:-teste complementare:-teste de vitalitate/-percutia vitalitate/-percutia in ax ax e (-)/examenul radiolo#ic
6.Diagnosticul pozitiv al cariei simple:
1.durere provenita prin excitanti fizici ,c$imici ,ce dispare odata cu excitantu. 2.modificari de culoare. 3.pierdere de substanta dura dentara ".prezenta dentine alterate. &.sensibilitate la palparea cu sonda pe peretii pulpari/parapulpari. '.camera pulpara inc$isa .teste de vitalitate positive(*) .percutia in ax.(-) .Diagnosticul diferential al cariei simple:
1.leziuni cu pierdere de substanta dura dentara:de etiolo#ie carioasa: a)leziune de uzura dentara:atritie,eroziuni ,abraziune b)leziune distrofica:anomalii distrofica:anomalii de dezvoltare c)leziune traumatic in smalt si dentina,fara desc$iderea camerei pulpare. 2.modificari de culoare ale dintelui: a)de natura endo#ena-tetracicline,date endo#ena-tetracicline,date de fluoroza,traumatice,de senescenta,$emora#ice,date senescenta,$emora#ice,date de boli #enerale. b)de natura exo#ena:nicotinice,datorate exo#ena:nicotinice,datorate unor unor bacterii cario#ene,pi#menti alimentar+. alimentar+. 3.$iperestezia dentinara ".pulpite cronice inc$ise. &.$iperemia preinflamatorie-durerea persista dupa inlaturarea excitantului. '.#an#rena pulpara-teste vitalitate ne#ative,camera pulpara desc$isa .parodontite apicale cornice. !. Caracteristicile anatomo"clinice anatomo"clinice ale leziunilor carioase situate la nivelul santurilor si fosetelor: 1 2
-usuara modificare a transluciditatii smaltului observata dupa o uscare prelun#ita a suprafetelor dentare-aparent sanatoasa. -prezenta opacitatii sau colorarii suprafetelor dentare dupa uscare: -smalt opac, alb ,dur-carie cu evolutie rapida -culoare #alben-bruna carie cu evolutie lenta sau stationara. #.Caracteristicile anato"clinice ale leziunilor carioase carioase situate pe suprafetele pro$imale:
-sunt descoperite relative tarziu atunci cand leziunea a deposit smaltul si a atins dentina. -leziuni proximale pot suferi un process de sta#nare cu transformarea lor in leziuni inactive. -apar sub forma de pete usor decolorate sau de aspect maroniu,dure frecvent intalnite la dintii ce au pierdut contactul cu dintii vecini. -atunci cand procesul carios evolueaza sub punctul de contact,el este mai usor de pus in evident fiind vizibil la inspectie. -exmenul radiolo#ic pune in evidenta ima#inea care subestimeaza importanta leziunii,acestea fiind mult mai #rave. 1%. Caracteristicile anato"clinice ale leziunilor carioase situate in treimea cervicala:
cestea sunt usor de pus in evidenta prin examenul vizual .eziunile de demineralizare apar sub forme de de pete albe cretoase ,mate .eziunile cavitare de diferite #rade,cu sau fara atin#erea dentinei ca de altfel si consistenta si culoarea tesuturilor afectate,se pot aprecia cu usurinta la un examen clinic obisnuit. 11. Caracteristicile anato"clinice ale leziunilor carioase situate la nivel 11. radicular:
-leziune superficial, mai putin de 2mm adancime,uneori necavitara ,neteda,moale modifacat de culoare,caracterizata prin distructia cementului si penetratrea dentine:1.forma incipient, necavitara:-suprafata neteda nu prezinta cavitate palpabila cu sonda sonda /-culoa /-culoaremaro remaro inc$is inc$is sau maro desc$i desc$is// s// 2.forma 2.forma cavitara cavitara superficia superficiala la si pe suprafata cementului,moale cementului,moale ,nere#ulata,opaca si la palparea cu sonda se observa o adancitur in mai putin de 0.& mm.-culoare mm.- culoare variabila pana la maro inc$is//3.cavitate de adancime medie-suprafata moale,evident palpabila cu adancime mai mare de 0.& mm fara semen semen eviden evidente te de suferi suferinta nta pulpar pulpara./ a./// ".cavi ".cavitat tatee profu profunda nda-cu -cu implic implicati atiaa pulpei dentare radiculare radiculare ,coloratie variabila de la #alben la maro inc$is.eziunile inc$is.eziunile pot fi :active orice leziune leziune de pe suprafata radiculara radiculara de culoare #albui sau marodesc$is,acoperita de placa bacteriana si de consistenta moale.//inactive-orice leziune de pe suprafata radiculara de culoare mero-inc$is pana la ne#ru,cu suprafata neteda,lucioasa dura.ntinderea suprafetelor suprafetelor active cavitare este mai mult in orizontal decat vertical,este mai mare in suprafata decat in profunzime. 1 3
12.&volutia si complicatiile cariei simple dentare:
mediate inflamatii pulpare acute si cornice./ -#an#rena pulpara simpla si complicate-acut/cronic ardive-extractii dentare edentatii mai mult sau mai putin extinse tulburari: -functionale,masticatorii,fizionomice,de fonatie,de ocluzie,de intretinere. 1.stadiu evoluat-apare leziuni unicavitarade suprafata- zone de smalt opac /colorat(culoare cenusie data de prezenta dentine subiacente demineralizate si alterate). -dentina alterata poate fi palpate cu sonda -radiolo#ic-radiotransparenta 1/3 a smaltului. 2.leziuni medii-in dentina,fara subminarea cuspizilor. -dentina alterata prezenta poate fi palpate cu sonda-vizibila radiolo#ic in 1/3 medie dentinara. 3.leziuni cavitare ce se intend pana in 1/3 profunda a dentine si poate submina partial cuspizii. -lipsa de substanta dura dentara si prezenta dentine alterate. -radiotransparenta in zona circumpulparaa dentine. ".leziune cavitara extinsa in zona dentine circumpulpare distru#erea partial a cuspizilor. -netratata duce la desc$iderea camerei pulpare si la aparitia inflamatiei pulpare.
Izolarea campului operator in odontoterapia restauratoare 13.'rezentati avanta(ele izolarii campului operator:
1.camp operator curat si uscat 2.acces si vizibilitate optime 3.proprietati optime ale materialelor folosite ".protectia doctorului si a pacientului. &.eficienta crescuta 14.Care sunt mi(loacele absorbante utilizate pentru realizarea izolarii campului operator:
i%loace absorbante ontrolul umiditatii. 1.aspirator c$irur#ical 2.aspirator de saliva usual 3.rulouri comprese,bureti ".firul interdentar &.scuturi protectoare '.automatomul .dispozitive de mentinere a rulourilor .cleme dentare. 1 4
15.)spiratorul cu debit mare" c*irurgical.
-la folosirea turbine,apa pulverizata ,%et de aer -preia 0.& l /2 sec -se plaseaza distal de zona de lucru vanta%e: -resturile de substanta dentara ,material dentare sun indepartate eficient -nu produce des$idratarea tesuturilor -camp operator cu acces si vizibilitate optima -durere redusa nu se supraincalzeste -manevre mai eficiente,se elimina pauzele de clatit -fra#mente si pulbere metalica preluate in totalitate -manopere de cadran effectuate mai usor 16.)spirator de saliva usual: -poate indeparta saliva din panseul bucal. -folosit in asociere cu rulouri ,comprese ,diga -compus din :-Canula(metalica sau plastica) -Tub subtire de cauciuc -varf neted rotunit neiritant.
1.&lemente absorbante principale si cele accesorii:
-confera o perioada scurta de izolare -alternative de izolare cand di#a este impracticabila. 4ulouri: (bumbac,fibra de celuloza) -trei marimi:1,2,3 -nr 2 pe vestibular.nr 3 pe oral -dintii maxilari: rulourile se aplica in vestibule in fundurile de sac, adiacent dintelui unde se lucreaza -dintii mandibulari:se aplica 5estibular si in#ual,si in vestinulul maxilar de aceeasi parte -in re#iunea incisivilor,sunt plasate parafrenular dreapta si stan#a asociate cu aspiratorul de saliva. -trebuie inlocuite din cand in cand -mentinute in pozitie cu anumite dispositive -daca secretia salivara e redusa atunci ruloruile vor fi umezite cu spra+ul de apa inainte de a le scoate pentru a evita indepartarea epiteliului. bsorbante salivare-ambala% din material plastic perforat ce include un miez textil absorbant. -se plaseaza pe mucoasa in dreptul orificului de desc$idere a #landelor slivare mari. 1!.Scuturile protectoare:
-indicate pentru a preveni aspirarea/in#$itirea instrumentelor mici/pentru prote%area partilor moi %u#ale. 1 !
-utila cand se lucreaza la dintii maxilari -atunci cand nu exista prefabricate se poate folosi o compresa de tifon plasata pe fata dorsal a limbii-protector pentru istmul farin#ean. 1#..)utomatomul:
-dispozitiv cu care izolam de saliva una dintre $emiarcade su re#iunea frontal inferioara cu a%utorul rulourilor mentinute in fundul de sac paralin#ual si 5estibular ,indepratand de arcada dentara limba si obrazul. 6e compune din: dispozitiv extrabucal dispozitiv intrabucal-dreapta -stan#a -re#iunea frontal 2%.Dispozitive mentinatoare de rulouri si cleme dentare: Clemele dentare-"#are si mentinere 1.$ar%avrd-utili&abile numai la mandibula 2.$aller-utili&abile la amebele arcade
21.)vanta(ele izolarii campului operator folosind diga:
1.camp operator perfect uscat ,izolat,uscat 2.acces si vizibilitate optima. 3.nu necesita reinterventie ".obtinerea proprietatilor optime ale materialelor dentare utilizate &.protectie corespunzatoare atat a doctorului cat si a pacientului '.eficienta crescuta in actul t$erapeutic 22.Dezavanta(ele si limitarile izolarii campului operator folosind diga:
-timp suplimentar afectat aplicarii -disconfort produs de manevrele de aplicare onditii ce limiteaza aplicarea di#ii: -dinti insuficienti erupti -molarii 3 -dinti malpozitionati -pacienti astmatici -pacienti cu respiratie orala
23.Componentele pricipale si cele accesorii utilizate pentru izolarea campului operator cu diga+materiale si instrumente necesare,:
-folia de di#a -ramele de di#a -clemele de di#a -clestele perforator de di#a -pensa (forceps) de aplicare a clemelor 1 '
-dia#rama a%utatoare pentru perforarea di#ii pentru dintii doriti -servetele de $artie absorbanta preformate -lubrifiant -accesorii de ancora%(firul de bumbac,inele de cauciuc sau benzi subtiri de cauciuc interdentar,pene interdentare de lemn) 24.-olia de diga:
-confectionata din cauciuc special -livrate in patrate perforate de 12.& cm/12.& cm si 1&/1& cm,sau sub forma de rulou de latime de 12.& sau 1& cm. -exista si folii #ata ambulate ,sterilizate in plicuri individuale. 7rosimea foliei: -subtire:0.1& mm -medie:0.20 mm -#roasa -special #roasa:0.3& mm -foliile subtiri trec mai usor prin spatile interdentare,dar se urp mai usor. -foliile foarte #roase sunt mai eficiente pentru retractia partilor moi,mai rezistente la rupere dar tensioneaza clemele de fixare. -se prefer utilizarea foliilor de #rosime medie culori inc$ise(contrastante) -prezinta o parte lucioasa,si una mata (spre exterior,nu reflecta lumina) 25.amele de diga:
-pozitionarea si mentinerea mar#inii foliei ipuri: a)rame in forma de 89 tip +oun# -cea mai raspandita -fabricata din metal radioopacainterfera ima#inile radiolo#ice b)rame in forma de 89 star visi -material plastic radiotransparenta c)rame de tip ;<74=->6?< -contur inc$is poli#onal -material pasticradiotransparent d)rama de tip sauveur: -rama articulata din plastic -balama central ce permite sa se plieze acces usor. 26.Clemele de diga:descriere generala:
-ancoreaza folia de di#a si o mentinefixa in %urul dintelui ,fortand in acelsi timp retractia mar#inii #in#ivale -formata din:2 brate-vestibular si oral arc de otel -bratele se termina prin " pinteni ai#urand contactul in " puncte ale clemei cu dintele previne rasturnarea sau torsiunea 1
-anumite cleme au pinteni cu varful spre #in#ival dintii paritial erupti/retractia #in#ivala suplimentara. -bratul clemei nu trebuie sa depaeasca limita meziala si distal a fetei vestibulare si orale deorece :vor interfera pozitia pinilor si traumatizeaza mar#inea #in#ivala si san#ereaza,nu se obtine astfel etanseitatea. -bratele pot prezenta sau nu aripioare@prelun#iri laterale ale bratelor ce realizeaza retractia suplimentara a mar#inii #in#ivale. cu aripioare-te$nici endodontice fara aripioare-restaurari carioase 2.Seturi minimale de cleme de diga +cele uzuale,:
leme vor+:;r 0-incisici si canini izolari multiple ;r 1-! ;r 2-incisivi si canini-izolare unica ;r 1"-olari ,dinti partial erupti/distructii coronare mari ;r 2'-molari cu talie mare 2!.Componente accesorii+materiale au$iliare pentru izolarea campului cu diga,
1.perforator(&-' dimensiuni ) cleste de perforat folia ;6A>4B 2.pensa ptr aplicarea clemelor 6>E6 3.servetele de $artie absorbanta ".lubrifiant &.accesorii de ancora%:fir de bumbac ,inel de cauciuc,pene 2#.'ozitionarea si dimensiunile orificiilor din folia de diga pentru izolare corecta
-distanta dintre orificii@central suprafetele ocluzale dintele 1pana la central suprafetei ocluzale dd2 @'.3mm -izolarea trebuie sa cuprinda minim 3 dintele de lucru plus cei 2 dinti vecini 1.incisivii plus fata meziala a caninilor-izolare toti ditii dela !1 drept la !1 stan# 2.canin-de la 1 de pe aceeasi parte cu caninul pana la incisivul central de pe partea opusa. 3.!,-ultimul dinte posterior pana la incisivul central depe parte opusa ".izocalre maxilar 1 oirficiu . 1 orificiu la dintele cel mia distal pe care se fixeaza clema ".orificiul-conform sablonului &.folii subtiri-orificiu cu diametru mic #roase-orificiu cu diametru mare. 3%./e*nici de aplicare a digii:
1.aplicarea foliei si clemei simultan 1
2.aplicarea clemei si apoi a foliei 3.aplicarea foliei si apoi aplicarea clemei. 31. /e*nica de aplicare simultana 0avanta(e si dezavanta(e:
a)indepartarea depozitelor de tartru de pe dinti b)verificam spatial interdentar cu a%utorul firului de ata c)perforarea foliei si intinderea ei pe rama d)lubrifierea foliei in zona orificiului e)ale#erea clemei potrivite si fixarea ei in bratele pensei si verificarea adaptarii pe dinte f)indepartarea clemei de pe dinte dupa verificare si fixarea ei prin aripioare de folia de cauciuc #)aplicarea servetelului performat pe fata pacientului $)plasarea clemei spre #in#ival dincolo de convexitatea maxima a dintelui cu a%utorul pensei Cse aplica primul brat oral apoi cel vestibular i)eliberarea foliei de cauciuc di aripile clemei %)alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical D)controlul aplicarii foliei si al clemei l)bandi%onarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antiseptica dezinfectanta. vanta%e: -este cea mai usuara si comoda metoda -daca clema se elibereaza si scapa ,este tinuta de folie -nu necesita a%utorul asistentei. =ezavanta%e : -nu permite vizualizarea directa a dintelui si a zonei adiacente -tensiunea produsa de elasticitatea foliei actionaeaza in directie opusa celei de plasare a clemei. 32.Descrieti te*nica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a clemei 0armata de folie.avanta(e si dezavanta(e:
1)indepratam depozitele de tartru 2)ale#erea clemei 3)plasarea clemei ")plasarea foliei in rama peste clema &)alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical ')controlul aplicarii foliei si a clemei )bandi%onarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antisepitica dezinfectanta. vanta%e: -permite vizualizarea dintelui si a zonei adiacente -metoda cea mai eficienta cand sunt dificultati in aplicarea clemei =ezavanta%e: -este dificil de plasat folia peste clema 1 *
-este imposibil tractionarea foliei si tensionarea peste clema cea mai mare nr . . 33.Descrieti te*nica de izolare cu diga prin metoda aplicarii initiale a foliei urmata de clema.)vanta(e si dezavanta(e.
1.indepartarea depozitelor de tartru 2.ale#erea clemei 3.perforarea foliei,fixarea in rama,aplicarea foliei interdentar cu a%utorul firului de ata . ".plasarea clemei &. alunecarea foliei interdentar pana in zona cervical '. controlul aplicarii foliei si a clemei . bandi%onarea dintelui izolat si a zonei adiacente cu solutie antisepitica dezinfectanta. vanta%e: -posibilitatea minima de dislocare a clemei -vizualizarea dintelui si a zonei adiacente =ezavanta%e : -necesita a%utorul asistentei 34.&rori in aplicarea si indepartarea digii:
-orificii perforate excentric -distanta nepotrivita intre orificii: mai mare sa mai mica -diametrul incorrect al orificiilor -utilizarea clemelor improprii:mai mari sau mai mici
'rincipii generale in tratamentul cariei simple dentare 0 etape si timpi de lucru 0 te*nici de restaurare 35.Care este atitudinea fata de tratamentul cariei simple dentare in raport cu evolutia leziunilor carioase .
-profilaxie (preventive reducerea prevalentei si a incidentei leziunilor carioase). -tratamentul leziunilor carioase instalate in functie de #radul de evolutie si extindere al procesului carios eziunea carioasa: necavitara- fara lipsa de substanta dura dentara -necesita teste dia#nostic adecvate cavitara-lipsa de substanta dura dentara cu extindere si profunzime variabila(superficial,mediu ,profund) -abordare terapeutica operative conventional(invaziva) 36.Care sunt fazele tratamentului conventional al cariei simple dentare si ce urmareste prin efectuarea fiecarei faze . 1 1+
1.faza de tratament c$irur#ical -eliminarea tesuturilor dure alterate exereza -prepararea cavitatii 2.faza d etratament medicamentos -tratamentul pla#ii dentinare -realizarea protectiei dentino-pulpare 3.faza de tratament restaurator -refacerea morfolo#iei coronare si functionale -realizata prin mai multe te$nici-directa/semidirecta/indirect 3.Ce reguli impun principiile generale clasice de preparare a cavitatilor si ce obiective urmaresc.
!rincipii: -efectuarea manoperelor bazate pe re#uli fizice -modificarea partiala a morfolo#iei coronare -realizarea conditiilor optime necsare pentru restaurarea morfo functionala finala. >biective: -conformarea si dimensinarea preparatiei astfel incat fortele normale functionale sa nu produca facturarea vreunui component din amsamblul dentar sau dizlocarea restaurarii. -reaizarea conditiilor cerute pentru efectuarea tutror manoperelor instrumentale pana la finalizarea tratamentului 3!.Care este definitia data de lac etapei de preparare0 a cavitatii si care sunt pricipiile lui lac pentru prepararea cavitatii prin te*nici clasice +conventionale,.
=efinitie: 6uccesiune de manopere folosite pentru indepartarea leziunii produse de carie ,lasand portiunea restanta a dintelui in ce mai favorabila stare de a primi o obturatie care sa restaureze forma initiala ,care sa asi#ure rezistenta restaurarii sis a impiedice reaparitia cariei pe acea suprafata. -forma de contur -forma de rezistenta -forma de retentie -forma de facilitare a accesului -idepartarea in totalitate a dentine carioase restante -finisaea mr#inilor de smalt -curatirea cavitatii. 3#.Care sunt principiile de preparare a cavitatilor dupa scolile si autorii moderni actuali
.etapa initiala de relizare a preparatiei coronare " timpi:1.stabilirea formei de contul si a profuzimii initiale 2relizarea formei primare de rezistenta 3.realizarea formei primare de retentive 1 11
".realizarea
formei de convenienta ?.etapa finala de realiazare a preparatiilor coronare &.indepartarea dentinei alterate restante prin exereza. protectia dentino-pulpara .realizarea formei secundare de rezistenta si retentie. .procedurile de finisare a peretilor si a mari#inilor externe .procedurile finale :curatirea preparatiei si controlul calitatii manoperelor. 4%.Care sunt principiile de preparare a cavitatilor0sistematizate dupa scoala si autorii clasici romani. desc$iderea
procesului carios:vizibilitate si acces exereza dentinei alterate indepartarea n totalitate pana in plin tesut sanatos realizarea extensiei preventive: - pasarea mar#inilor preparatiei in plin tesut sanatos -mari#inile externe plasate in zone immune iar zonele susceptibile sa fie in#lobate in totalitate in conturul preparatiei asi#urarea retentiei: -stabilirea restaurarii -mentinerea restaurarii asi#urarea rezistentei -mena%area si prote%area substantei dure dentare restante -asi#urarea conditiilor necesare pentru rezistenta la excitatii functionale a materialului de restaurare finisarea mar#inilor (de smalt) ale cavitatii -confi#uratie liniara,neteda fara anfractuazitati -asi#urarea unui anumit un#$i de intalnire cu suprafata externa a peretilor laterali toaleta finala a cavitatii. 41.Care sunt obiectivele urmarite prin relizarea fiecarui timp de lucru dupa principiile de preparare a cavitatilor conform sistematizarii scolii clasice romanesti.
42.Care este clasificarea cavitatilor dupa lac0 si care sunt criteriile care stau la baza acestei clasificari:
-clasa 1: -fata orala a dintilor laterali -santurile si #ropitele vestibulare si orale ale dintilor laterali -dintii frontali-#ropitele si fetele orale -clasa 2: -fete aproxiale si ocluzale alea dintilor laterali -clasa 3: -fetele aproximale ale dintilor frontali cu un#$i incizal inter#ru -clasa ": -fetele aproximale ale dintilor frontali si a un#$iului incizal -clasa&: - 1/3 cervicala pe fata vestibulara >= 1 12
Clasificarea materialelor de restaurare coronara0 materiale de obturatie coronara provizorie 43.Care sunt criteriile pe baza carora se allege un material de restaurare coronara si care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de material 0 in raport cu aceste criterii le#erea materialului de restaurare coronar se face n funcie de mai multe criterii
esenFiale: biolo#ic, mecanic, c$imic Gi estetic. Criteriul biologic cere ca Hn ale#ere sI se FinI seama de textura Fesuturilor dure dentare, precum Gi de starea or#anului pulparC materialul trebuie sI fie bine tolerat de cItre complexul pulpo-dentinar, precum Gi de cItre Fesuturile moi. Criteriul mecanic presupune luarea Hn consideraFie a proprietIFilor fizice ale materialului ales, care sI asi#ure o bunI comportare a acestuia Hn raport cu factorii ce intervin asupra sa (presiuni masticatorii, temperaturI). Criteriul c*imic necesitI luarea Hn consideraFie a compoziFiei c$imice a materialului respectiv, astfel HncJt acesta sI fie compatibil cu alte materiale dentare cu care vine Hn contact. Criteriul estetic cere ca materialul ales sI redea aspectul cJt mai natural al dintelui, acolo unde acest lucru se impune cu necesitate. 9n bun material de restaurare trebuie s ndeplineasc mai multe condiFii: din punct de vedere fizic:
sI fie dur, cu o rezistenFI asemInItoare cu cea a Fesuturilor dure dentare Gi cu abraziune moderatIC sI sufere modificIri volumetrice minime (prin dilatare/contracFie) Hntr-un interval de temperaturI situat Hntre 0K Gi &0KC sI fie Hn stare plasticI Hn momentul introducerii Hn cavitate Gi sI devinI ulterior ri#id Gi cJt mai rezistent la presiunile masticatorii Gi ocluzaleC sI poatI fi adaptat cu uGurinFI la pereFii preparaFiei coronareC sI prezinte o aderenFI bunI, realizJnd o Hnc$idere mar#inalI cJt mai etanGIC sI fie un bun izolator termic Gi electricC sI fie impermeabil pentru lic$idul bucal Gi pentru lic$idele in#erateC din punct de vedere c*imic:
sI fie stabil Hn mediul bucalC sI nu sufere alterIri Hn contact cu saliva, cu alimentele sau medicamentele in#erate, cu produGii eliminaFi prin mucoasa bucalIC sI aibI efect uGor antiseptic (antimicrobian)C sI nu se combine cu materialele utilizate Hn tratamentele odontaleC din punct de vedere biologic:
sI fie bine tolerat de or#anul pulpar, parodonFHul mar#inal, pIrFile moi adiacenteC sI nu fie nociv pentru or#anismC 1 13
-
sI fie carioprotector (carioprofilactic)C
din punct de vedere estetic +fizionomie,:
- sI prezinte culoare, transluciditate Gi texturI de suprafaFI cJt mai apropiate de cele ale structurii dure dentare pe care o reconstituie. 44.'rezentati clasificarea generala a materialelor de restaurare coronara.
lasificarea materialelor de restaurare coronarI ceastI clasificare este fIcutI folosind " criterii importante (principale), astfel: aterialele de restaurare coronarI se mpart n 2 mari cate#orii, n funcFie de starea lor fizicI +de agregare, n momentul utilizrii: materiale plastice: se introduc Hn stare moale (modelabilI) Hn cavitate Gi se HntIresc ulterior +obturaii, materiale nepiastice: se introduc sub formI ri#idI (nemodelabilI) Hn cavitate Gi se fixeazI prin cimentare, ca piesI solidI +incrustaii, aterialele plastice (de obturaFie) se mpart la r7ndul lor0 dupI timpul de menFinere Hn cavitate: materiale de obturaie provizorie: utilizate Hn etapele intermediare ale tratamentului restaurator Gi/sau conservator endodonticC materiale de obturaie de durat: utilizate Hn faza finalI de restaurare coronarI morfo-funcFionalIC =upI #radul de aderenFI la structurile dure dentare +substrat,0 materialele de obturaFie de duratI pot fi: materiale aderente: compozite, cimenturi cu ionomeri de sticlI (6), compomeri, ormoceri, #iomeriC materiale neaderente: amal#ame dentare, aur coeziv G a. (toate materialele de obturaFie clasice: cimenturile siiicat, rIGinile acrilice autopolimerizabile, etc., care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualI)C LHn raport cu acest criteriu, materialele de obturaie provizorie se comportI variabilC aspectul va fi discutat la capitolul respectivMC =upI #radul de refacere a funcFiei estetice (fizionomice), materialele de obturaFie de duratI pot fi: materiale estetice +fizionomice,: compozite, unele cimenturi cu ionomeri de sticlI (6 modificate prin adaos de rIGini), compomeri, ormoceri, #iomeriC Lici sunt incluse Gi unele materiale de obturaFie clasiceC cimenturile siiicat, rIGinile acrilice autopolimerizabile, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualIMC materiale neestetice +nefizionomice,: amal#ame dentare, aur coeziv, unele cimenturi cu ionomeri de sticlI (6 cu adaos de pulberi metalice - tip ermet)C LHn raport cu acest criteriu, aici pot fi incluse Gi materialele de obturaie provizorie aspectul va fi discutat la capitolul respectivMC materiale parial estetice +semifizionomice,: unele cimenturi cu ionomeri de sticlI (6 convenFionale). Lici sunt incluse Gi unele materiale de obturaFie clasice: cimenturile silico-fosfatice, care nu mai sunt, practic, utilizate la ora actualIM. 1 14
45.Care sunt categoriile si tipurile de cimenturi 89& e$istente si utilizate actual.
imenturile oxid de zinc / euNenol (O>E) !reparatele O>E sunt lar# folosite Hn practica stomatolo#icI HncepJnd din 10C datoritI unor proprietIFi mecanice inferioare (rezistenFI slabI la compresiune), utilizIrile lor iniFiale au fost mult limitate. =upI 1&0, ele cunosc o dezvoltare Gi o perfecFionare din ce Hn ce mai mare, Hn scopul ameliorIrii rezistenFei, astfel HncJt sI devinI competitive cu cimentul B>O. a rezultat, au apIrut cimenturi O>E modificate Gi la ora actualI existI mai mufte cate#orii de produse comerciale disponibile: ciment O>E convenFional (clasic: eu#enolat sau Peu#enatP de zinc)C cimenturi O>E modificate cu polimeri (cimenturi O>E armate)C cimenturi O>E modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi E?)C cimenturi non-eu#enolat de zinc (modificate cu esteri vanilaFi: cimenturi Q5E?). onform normelor 6> Gi specificaFiilor ;6/=, existI " tipuri de cimenturi O>E (dupI prezentare Gi utilizare: tip - 5): tip : pentru cimentIri provizoriiC tip : pentru cimentIri de duratIC tip : pentru obturaFii coronare provizorii Gi obturaFii de bazIC tip 5: pentru cIptuGirea pereFilor preparaFii lor. =upI timpul de prizI, ele pot fi: - cu prizI normalIC - cu prizI rapidI. 46. eactia de priza si timpul de priza la cimentul 89& conventional0 implicatii clinice
1.- imentul O>E convenFional (clasic: eu#enolat sau Peu#enatP de zinc) od de prezentare: Este un sistem bicomponent, produsul fiind rezultatul amestecIrii unei pulberi cu un lic$id. !ulberea: -este reprezentatI de oxid de zinc purificatC -mai poate conFine: - colofonHu (pJnI la 2R): pentru creGterea rezistenFei la compresiuneC -acetat, clorurI sau sulfat de zinc (1 R): pentru accelerarea prizeiC -stearat de zinc (1%): pentru plastifiereC -oxid de ma#neziu (cantitIFi minime). ic$idul: -este reprezentat de eu#enol c$imic pur (2-metoxSal il-fenol: i 0Qi2>2)C -uneori se folosesc compuGi naturali: ulei de cuiGoare (0 - 0R eu#enol, & S 1&R acetil-eu#enol, cariofilen) sau ulei de #aroafe ('R eu#enol), care conferI un efect mai $istofil preparatului finalC -unele reFete propun &R eu#enol Gi 1&R ulei ve#etal (de mIsline sau de bumbac), pentru controlul vJscozHtIFii (plastifiere)C 1 1!
-mai poate conFine: etanol (1 R), acid acetic (1 R), apI (cantitIFi minime) - sunt necesare pentru controlul prizei. eactia de priz:
;u se desfIGoarI Hn absenFa apei (prezenFa ei este esenFialI pentru reacFia de prizI) Gi este acceleratI de ionii On 2*. !riza presupune o reacFie de complexare Hntre eu#enol Gi oxidul de zinc, cu formarea eu#enolatului de zinc. !reparatul HntIrit prezintI Hn matricea sa particule de oxid de zinc nereacFionate Gi molecule de eu#enol liber rezidualC acestea din urmI se eliminI lent (timp Hndelun#at dupI prizI). 4eacFia de prizI este reversibilI: Hn mediu umed, preparatul HntIrit poate fi $idrolizat, formJnd $idroxid de zinc Gi eliberJnd eu#enolul, ceea ce influenFeazI comportamentul sIu clinicC de aceea, cimentul O>E convenFional (eu#enatul de zinc) este sensibil la condiFiile din mediul bucal. /impul de priz:
Este variabil, HncepJnd de la 20 - 30 mHn., pJnI ta cJteva oreC depinde de: -dimensiunea particulelor de pulbere (particule fine @ timp de prizI redus)C -raportul pulbere/lic$id (consistenFI crescutI @ timp de prizI redus)C -prezenFa Gi concentraFia acceleratorilor Gi aditivilorC -te$nica de preparare (malaxare ener#icI, prelun#itI @ timp de prizI redus)C -temperatura ambiantI (temperaturI crescutI @ timp de prizI redus) -cantitatea de apI asociatI oxidufui de zinc ($idratarea pulberii @ timp de prizI redusC - 2R apI @ prizI Hn 2 oreC - "R apI @ prizI Hn 1& min). 4. Cimenturile 89& armate +cu polimeri ,: definitie0caracteristici si proprietati specific implicatii clinice
imenturi O>E modificate cu polimeri (cimenturi O>E armate) 6unt preparate bicomponente, formate din pulbere Gi lic$idC componentele sunt similare cu cele din cimentul O>E convenFional, la care se adau#I: -polimeri or#anici ri#izi: polimetilacrilat, polistiren, poiicarbonat (10R - 20R din pulbere, dar pot fi incluGi Gi Hn lic$id, dizolvaFi Hn eu#enol)C -acid acetic, clorurI sau acetat de zinc (ca acceleratori de prizI)C -a#enFi antimicrobieni suplimentari: - $idroxic$inoleinI, timol. Caliti Gi Defecte: similare cu cele ale cimentului O>E convenFional. 'roprieti specifice:
-au vJscozitate mai mare decJt cimentul O>E convenFionalC -proprietIFile mecanice sunt mai bune decJt ale cimentului O>E convenFionalC -au proprietIFi biolo#ice asemInItoare cu cele ale cimentului O>E convenFionalC -toleranFa pulparI este mai bunI decJt la cimentul B>O. Dezavanta(e specifice:
-suferI descompunere $idroliticI n mediul bucalC -pot determina reacFii aler#iceC -pot irita accentuat Fesuturile moiC 1 1'
-pot produce modificarea culorii coroanelor de HnveliG sau a faFetelor acrilice. indicaii: similare cu cele ale cimentului O>E convenFionalC specifice pentru: -cimentIri provizorii Gi de duratIC -obturaFii de bazI Hn toate tipurile de cavitIFi (inclusiv Hn cavitIFi ocluzale sau octuzo Tproximale la dinFii laterali) medii sau profundeC -reconstituiri coronare provizorii. Contraindicaii: similare cu cele ale cimentului O>E convenFional 4!.Cimenturile &) : definitie 0 caracteristici si prorprietati specific implicatii clinice
imenturi O>E modificate cu acid orto-etoxibenzoic (cimenturi E?) Ele sunt considerate de unii autori cimenturi O>E armate cu oxid de aluminiuC sunt denumite dupI acidul orto-etoxibenzoic, conFinut Hn lic$idul preparatului (alIturi de eu#enol). 'ulberea: conFine: - 0 - 0R oxid de zincC -20 - 30R armIturI anor#anicI (6i02, AI2O3); -uneori, 'R polimeri or#anici (vezi mai sus, la cimenturi O>E modificate cu polimeri - armate). ic*idul: conFine: - 3,& - &0R eu#enolC -&0 - '2,&R acid orto-etoxibenzoic. Caracteristici specifice:
-au prizI mai lun#I decJt a preparatelor cu accelerator ( -13 min)C -au cea mai mare rezistenFI la compresiune dintre toate cimenturile O>EC -HGi pIstreazI capacitatea antibacterianI Gi cicatrizantI pentru pla#a dentinarIC -au un #rad de adeziune c$imicI, prin c$elare, la nivelul structurilor dure dentareC -variaFiile volumetrice din timpul prizei sunt mai reduseC -au solubilitate mai redusI Hn mediul lic$id bucal. ;ndicaii specifice:
-obturaFii de bazI (acolo unde este necesarI rezistenFI mecanicI superioarI)C -reconstituiri de bonturi Hn 1/3 ocluzalI a feFei proximale Gi pe faFa ocluzalIC -cimentarea unor proteze fixe unidentareC -cimentarea unor punFi Hntinse (totale). 4#.Cimenturile <="&):definitie 0 caracteristici si prorprietati specific implicatii clinice
imenturi non-eu#enolat de zinc (modificate cu esteri +ap%%at%: cimenturi Q5E?) a acest tip de cimenturi, eu#enolul este Hnlocuit cu un amestec de n-$exil-vanilat Gi acid orto-etoxibenzoic (nu mai sunt preparate tip O>E propriu-zise). 'ulberea: conFine: - '" - 0R oxid de zincC 1 1
30R oxid de aluminiu (l 203)C uneori, 'R colofoniu $idro#enat. ic*idul: conFine: -12,& - 32,&R n-$exil-vanilatC - ',& - ,&R acid orto-etoxibenzoic. Caracteristici specifice:
-rezistenFI superioarI la compresiune, comparativ cu toate preparatele conFinJnd eu#enol (cimenturi tip O>E propriu-zise)C -solubilitate mai redusI Hn mediul bucal (idem)C -manipulare mai uGoarIC -d.p.d.v. fizico-c$imic Gi, mai ales, biologic nu mai prezintI dezavanta%ele, dar nici avantajele date de prezenFa eu#enolului. 5%.Cimentul -98 : reactia de prize si timpul de prize implicatii clinice
imentul fosfat de zinc (B>O) pIrut Hn 132, formula sa c$imicI a fost modificatI succesiv ulterior, fiind recunoscut Gi utilizat ca material de obturaFie abia din 1&0. ai este cunoscut Gi sub denumirea de ciment oxifosfat de zinc, deoarece Hn compoziFia sa intrI oxidul de zinc Gi acidul ortofosforic. od de prezentare: Este un preparat bicomponent pulbere/lic$id. 'ulberea: compus bazic, alcItuit din: - oxid de On: & - 2R (an$idru)C -oxid de #: -1&RC oxid de ;a, l, 6i, a: 1 S RC -alFi oxizi metalici (pi#menFi)C -este $i#roscopicI (se $id rateazI Hn contact cu vaporii de apI)C -se carbonateazI Hn contact cu 0 2 atmosfericC ic*idul: soluFie acidI, alcItuitI din: - acid ortofosforic: "& - '&R (cu mici adaosuri de acid metafosforic Gi acid pirofosforic)C -apI: 3& - &&RC -sIruri de l (2 - 3R), On (1 - R), ?i (au rol de neutralizare parFialI a acidului Gi de diri%are a timpului de prizI)C -este $i#roscopicC Hn timp, precipitI fosfaFi metalici. eacia de priz:
4eprezintI, de fapt, o reacFie de neutralizare Hntre o bazI (pulberea) Gi un acid (lic$idul), cu formarea unor sIruri fosforice $idratate. ceastI reacFie este exotermI, ceea ce conduce la creGterea temperaturii locale cu " - 10K. =upI prizI, materialul este $etero#en, masa sa fiind alcItuitI dintr-o structurI amorfI $idratatI, sub forma unei matrice de fosfat de On Gi l, ce conFine particule iniFiale de oxid de On necuprinse Hn reacFie (Hn#lobate Gi incomplet dizolvate). /imp de priz: !reparatul poate avea timp de prizI: -normai ('- 10 rnin.)C 1 1
-rapid (2-3 min.): are o cantitate mai micI de acid ortofosforic Hn compoziFieC impul de prizI poate fi redus prin: -mIrirea raportului pulbere/lic$idC -folosirea de pulbere cu particule de dimensiuni reduse: 2& pm (normal: "0 pm)C -Hncorporarea rapidI a pulberii Hn lic$idC -creGterea concentraFiei de apI Hn amestec (vezi: $idratarea componentelor)C -prelun#irea timpului de malaxare/spatulareC -creGterea temperaturii mediului ambiant Hn perioada timpului de manipulare (preparare/inserare/modelare). !riza nu are loc corect decJt Hn condiFii de izolare ri#uroasI a cJmpului operator, de la inserare Gi pJnI la finalizarea timpului de prizI. 51.Cimentul -98: calitati>defecte 0 indicatii>contraindicatii Calitti:
-rezistenFI mecanicI superioarI, mai ales la compresiune (similarI cu a dentinei)C -elasticitate redusI (cea mai micI dintre materialele de obturaFie provizorie uzuale)C -solubilitate redusI Hn apI („in vitro'); -aderenFI convenabilI la smalF Gi dentinI (datoritI anfractuozitIFilor pereFilor Gi mar#inilor preparaFiilor - cu rol de microretenFii mecanice - Gi nu prin adeziune propriu-zisI: stabilirea de le#Ituri c$imiceC Hn consecinFI, nu necesitI preparaFii retentive #eometric pentru aplicare), la alia%e metalice, rIGini acrilice, mase ceramiceC -bunI izolare termicI Gi electricIC -duritate mai mare decJt a celorlalte materiale de obturaFie provizorieC -rezistenFI relativ bunI la uzurI (pJnI la 1an Hn mediul bucal). Defecte:
-friabil (rezistenFI redusI la tracFiune/torsiune/forfecare)C -prezintI un #rad marcat de porozitateC -pQ puternic acid (2 - 2,") Hn momentul aplicIrii (dupI 1 orI a%un#e ia pQ@', iar dupI " de ore se apropie de pQ neutru)C -neestetic: opac, alb-#IlbuiC -nu are calitIFile dorite, dacI nu se poate asi#ura izolarea optimI a cJmpului operatorC -se altereazI rapid Hn mediul bucal, Hn contact cu lic$id bucal Gi resturi alimentare aflate Hn descompunere (solubilitate mai mare „in vivo”); ;ndicaii:
-obturarea temporarI a unor cavitIFi nefinalizate, care nu prezintI retenFii #eometrice satisfIcItoare (materialul are un #rad de aderenFI)C -obturaFii de duratI pentru dinFi mobili la vJrstnici, pentru dinFi temporari cu timp scurt de menFinere pe arcadI (Hn lipsa altor materiale)C -obturaFii de bazI Hn cavitIFi de adJncime medieC -obturaFii de bazI peste cimenturi (lineri) cu $idroxid de calciu Hn cavitIFi profunde sau peste cimenturi O>E propriu-zise (conFinJnd eu#enol), pentru restaurIri de duratI cu materiale compoziteC 1 1*
-cIptuGirea bolFilor cuspidiene nesusFinute (cavitIFi de cls. a ll-a), Hn vederea unor restaurIri coronare ulterioare cu amal#amC -restaurarea coronarI cu amal#am a dinFilor devrtali (sub obturaFia de duratI, pentru refacerea planGeului cavitIFii Gi reducerea cantitIFii de amal#am)C -cimentarea de duratI a protezelor fixe, a inelelor ortodontice, G.a.C -obturarea mixtI, cu con de #utapercI, a canalelor radiculare (de elecFie pentru dinFi monoradiculari Gi/sau rezecFii apicale cu obturaFie de canal 20irect). Contraindicaii:
-refaceri de un#$iuri incizale Hn cavitIFi de cls. a 5-a, sau de creste mar#inale Hn cavitIFi de cls. a ll-a (friabil - se fractureazI)C -cavitIFi cervicale de cls. a 5-a (mai uGor solubil Hn lic$idul bucal)C -cavitIFi vizibile, mai ales pe dinFii frontali (neestetic)C -cavitIFi profunde (nociv pentru pulpI, datoritI pQ-ului acid imediat dupI aplicare)C -acoperirea pastelor sau suspensiilor cu $idroxid de calciu pentru coafa% direct (neutralizeazI potenFialul alcalin al acestor preparate, care nu fac prizI 52.Cimentul 'C8: proprietati si indicatii specifice 'roprieti specifice: (comparativ cu cimentul B>O)
-elasticitate asemInItoare cu cea a dentineiC -nu este casant (friabil) Gi suportI solicitIrile masticatorii fIrI a se fracturaC -rezistenFI la compresiune Gi tracFiune comparabilI cu cea a cimentului B>OC -rezistenFI la Hncovoiere cu "0R mai mare decJt a cimentului B>OC -contracFie redusI de prizI, mai micI decJt cea a cimentului B>OC -prezintI un #rad de tixotropie (se aseamInI cu 6)C -adeziune c$imicI la smalF Gi dentinI prin c$elarea a 2* de cItre radicalii carboxilici rImaGi liberi (necesitI mici cantitIFi de acid nereacFionat cu pulberea)C -aderI bine c$imic la alia%e metalice inoxidabile (nenobile)C -aderI mai slab la alia%ele de aur (dacI nu sunt sablate sau #ravate electrolitic special, Hn prealabil)C -aderI mediocru la rIGinile acriliceC -nu aderI ia ceramici -are un pQ acid pJnI la terminarea reacFiei de prizI (ceva mai redus faFI de B>O C dar potenFialul nociv dentino-pulpar este net inferior, deoarece pQ-ul creGte foarte rapid (a%un#e la valoarea de pQ@& dupI 30 de minute de la Hnceperea amestecIrii componentelor), acizii policarboxilici sunt acizi slabi (disociazI ionic foarte puFin), iar mIrimea moleculelor (vezi #reutatea molecularI) nu faciliteazI penetrarea lor prin canaliculele dentinare (biocompatibilitatea dentino-pulparI este similarI cu cea a cimenturilor O>E)C -efect calmant asupra durerii dentinare, prin Hnc$iderea eficientI a canaliculelorC -nu are activitate antibacterianI (prin efect bactericid direct). ;ndicaii:
6unt corelate mai ales cu situaFiile de contraindicaFii ale cimenturilor B>O sau O>E (cu excepFia celor le#ate de esteticI - !O nu are aspect estetic), pentru efectuarea de: 1 2+
-obturaFii de bazI (protecFie pulpo-dentinarI)C -obturaFii coronare provizoriiC -cimentIri de proteze fixe unitare (unidentare) sau de punFi dentare
?ateriale de restaurare )malgamele dentare
coronara
neestetice0
53. Clasificarea amalgamelor in functie de numarul de metale continute si numarul de particule Amalgamul dentar ,Hn funcFie de numIrul de metale pe care Hl conFine ,poate fi
clasificat astfel: -binar T rezultat din combinaFia mercurului cu un sin#ur metal .el mai cunoscut amal#am binar+ este amal#amul de cupru ce conFine cupru 30-"0R Gi mercur '00R. El a fost folosit pJnI de curJnd Hn practica stomatolo#icI,dar ,datoritI toxicitIFii sale astIzi a fost scos din uz. fost HncercatI combinaFia mercurului cu cadmiu sau paladiu dar ele nu au intrat Hn practica curentI pentru cI s-au dovedit a fi nocive,friabile Gi casante. -ternar - rezultat din amestecul mercurului cu 2 metale ,de re#ulI #.si 6n Hn proporFii e#ale. -cuaternarTrezultat din amestecul mercurului cu 3 metale: #.,6n.Gi u. in proporFie de '&R#U2&R 6n.,'R u. 9nele amal#am mai conFin Gi cantitIFi mici de metale nobile cum ar fi platina sau aur Gi iridiu,paladiu,dar acestea nu au adus HmbunItIFiri substanFiale calitIFilor produsului finit.Hn combinaFie se mai poate #Isi On. Gi,Hn funcFie de proporFia de On. conFinut existI: -alia%e cu zinc ,ce conFin mai mult de 0,01R zincC -alia%e fIrI zinc ,ce conFin mai puFin de 0,01R zinc. !e flaconul alia%ului de ar#int este necesarI specificarea de cu sIu fIrI zinc. Dup tipul particulelor ali(ului e$ist:
-alia%e cu pilitura formatI din particule strun%ite-tIiate,nere#ulateC -alia%e cu particule sferice sau sferoidale C -alia%e cu particule amestecate,format din particule nere#ulate Gi sferice. 54. Clasificarea amalgamelor dupa continutul de cupru al alia(ului
=upI conFinutul Hn u. al alia%ului amal#amul dentar poate fi : -cu alia% convenFional,sIrac Hn u. (mai puFin de 'R u )conFinJnd : -#. - '& - 0R -6n. - 2& - 30R -u. T 0 - 'R -On. T 0 - 2R 1 21
!roporFia dintre mercur Gi alia% este de "& - &0R Q#./&0 - && R alia% .ai poate conFine urme fine de aur,platinI Gi mercur 2-3R Gi acest tip de amal#am se numeGte preamal#amat. -cu conFinut crescut de u-,sub 2 forme:-cu compoziFie simplI #.-6n.-u.-On.C -cu fazI dispersatI de alia%e 6n.-#. Gi eutectic #.-u. cest alia% conFine :- "0 - 'R #. -R 6n. -1 3-20Ru. -1 R On. mal#amele moderne co nF in-#. - '& - 0R -6n. -1-30R -microprocente de !b.,6b.,d.,n 55. Care substante si ce calitate au metalele ce intra in comp amalgamelor de )g Dup forma de prezentare e$ist:
-varianta clasicI ,in care amal#amul se prezintI nedozat,sub forma de pulbere Hntrun flacon Gi mercur Hn alt flacon,#reu de dozat Gi triturat prin mo%arare cu a%utorul pistilului Gi mo%aruluiC -varianta modernI,predozat,capsulat ,elementele amal#amului fiind incorporate Hn capsule din material plastic separate printr-o membranI de staniol ,Hn cantitIFi pentru diferite tipuri de cavitIFi. riturarea se face cu a%utorul unor amal#amatoare prin a#itarea capsulei Hntr-un suport special timp de cateva secunde (& - 10 ) urmJnd instrucFiunile date de fiecare fabricant. etalele care intrI Hn compoziFia amal#amului dentar Hi conferI unele calitIti ce Fin de proprietIFile specifice ale fiecIruia: )rgintul
-mIreGte rezistenFa amal#amului,reduce cur#erea lui (floV)C -Hn concentraFie mai mare de 0R creGte duritatea amal#amului dar acesta devine sfJrJmicios Gi #reu de manipulat,priza sa e mai rapidI Gi tendinFa de expansiune mai mareC -o concentraFie mai micI de '&R duce la un amal#am cu o duritate mai micI,timp de prizI prelun#it Gi creGte tendinFa sa de contracFie. Staniu.
-uGureazI amal#amarea,creGte timpul de prizI Gi coroziunea amal#amului dar scade expansiunea dupI prizI Gi duritatea sa. Cupru.
-creGte rezistenFa amal#amului,pIstreazI Hn limite normale coeficientul de dilatare,timpul de prizI Gi rezistenFa la coroziune.Hn proporFie de 1&R este antiseptiseptic. 8inc..
-creGte rezistenFa amal#amului ,Hi conferI un anumit luciu,previne oxidarea Gi Hn concentraFii de peste 0,01R Gi Hn condiFii de umiditate,produce expansiune. ?ercur.
1 22
-Hn unele alia%e se poate #Isi Hn proporFie de 2-3R formJnd alia%e preamal#amate care beneficiazI de o amal#amare mai rapidI dar,Hn exces ,creGte coeficientul de dilatare Gi rezistenFa mecanicI Gi prelun#eGte timpul de prizI.> concentraFie mai micI dI naGtere unui amal#am friabil. ;ridiul0platina0paladiu, Hn proporFie de 1R pot HmbunItIFi rezistenFa mecanicI Gi coroziunea amal#amului. 56. ?ecanismul de priza al amalgamului de )g
ecanismul de prizI al amal#amului. Este un fenomen complex care are loc printr-o reacFie de cristalizare Gi este diferit la amal#amele convenFionale ,cu conFinut scIzut de u.,faFI de cele cu conFinut crescut de u. n reacFia de amal#amare ,mercurul intrI Hn contact cu suprafaFa diferitelor particule ale alia%ului, la reacFie participJnd cam 2 - din suprafaFa acestora,onii metalici de #..,6n.,u.,On. de la suprafaFa particulelor ,se dizolvI Hn mercur Gi apoi reacFioneazI cu acestea,formJnd compuGi metalici noi ,ce precipitI sub formI de produse de reacFie. a amal#amele sIrace Hn u.,convenFionale ,Q#. umezeGte suprafaFa particulelor alia%ului difuzJnd Hn interiorul lor Gi vor da faza #ama care va intra Hn reacFie cu #. Gi 6n. dupI formula : #36n * Q# TW#26n3 * 6n -sQ# * #36n #ama #ama 1 #ama 2 #ama nereacFionat Bazele #ama Gi #ama 1 reprezintI matricea Hn care se #Isesc particule de alia% nereacFionat ale fazei #ama.Baza #ama 2 este cea mai puFin rezistentI mecanic Gi la coroziune. a amal#amele bo#ate Hn u.,existI o cantitate mai mare de u prin Hnlocuirea 6n. cu amestec eutectic #.- u. ceea ce duce la eliminarea fazei #ama 2. 4eacFia Hn prima etapI a prizei este identicI cu cea a amal#amului convenFional .Hn etapa a doua are oc reacFia: 6nU#Q# * # u T u ' 6 n & * # 2 Q# 3 #ama2 R #ama 1 stfel are loc o reducere importantI a fazei #ama 2 din structura amal#amului. a unele tipuri de amal#am bo#at Hn u,faza #ama 2 este eliminatI Gi acestea sunt amal#amele non #ama 2ele fiind cele mai rezistente la coroziune. a amal#amele bo#ate in u ,bifazice,cu faze dispersate ,cu particule sferice de eutectic #. - u Gi piliturI nere#ulatI,conFinutul final de #ama 2 este redus ,el se transformI Hn #ama 1 Hn timp ,pe cJnd la cele monofazice ,ce conFin particule sferice, cantitatea de #ama 2 este nulI. 5. -actori care influenteaza mecanismul de priza al amalgamului de )g
Bactorii ce influenFeazI timpul de prizI al amal#amului 1 23
"raportul pulbere"mercur
u cJt cantitatea de mercur este mai mare cu atJt: -timpul de prizI al alia%ului este mai lentC -va rImJne o cantitate mai micI de faza #ama nereacFionatIC -creGte cantitatea de fazI #ama 1 Gi 2 Gi deci,scade rezistenFa amal#amului. durata triturrii
-o supra sau subpreparare va produce modificIri ale rezistenFei,flua%ului Xvolumului amal#amuluiC dimensiunea particulelor
- cu cJt ele sunt mai mici suprafaFa de contact cu Q#. e mai mare Gi timpul de prizI mai redusC @ mbtr7nirea artificial a alia(ului
lia%ul proaspIt reacFioneazI mai repede cu Q#.decJt cel invec$it Gi: -are o tendinFI de expansiune mai mareC -coroziunea este mai importantIC -rezistenFa este mai scIzutIC -HmbItrJnirea artificialI a amal#amului reduce tensiunile interne din particule (se face prin menFinerea sa 1 -' $. la '0 -100K) 5!. 'roprietatile fizice ale amalgamului de )g
!roprietIFile fizico-c$imice ale amal#amului ezistena la compresiune
4ezistenFa la compresiune e diferitI de la un produs la altul,ea variazI Hntre 1000&&00D#f./cm 2 dar Gi cu timpul scurs de la reacFia de prizI. n #eneral,dupI zile de la reacFia de prizI ,se atin#e rezistenFa maximI la compresiune dupI care,creGterile sunt mici Gi fIrI importanFI. lia%ele convenFionale au rezistenFa la compresiune Hntre 1000 - 3&00 D#fYcm 2 pe cJnd alia%ele non #ama 2 au valori cuprinse Hntre "&00 - &&00 D#f./cm 2.mal#amul rezultat din alia% sferic se pare cI are cea mai mare rezistenFI la compresiune. ezistena la traciune
ceasta este mai micI decJt rezistenta la compresiune Gi are valori cuprinse Hntre "00 - '00 D#f./cm2 ,deci 1/& din aceasta.Este direct le#atI de rezistenFa mar#inalI a restauraFiei Gi Hn special a mar#inilor subFiri ,de aceea se cere ca la realizarea preparaFiilor ,un#$iurile externe sI fie de 0K ,astfel HncJt restaurarea sI realizeze cu pereFii preparaFiei le#Ituri cap la cap. ea mai rezistentI fazI a amal#amului 1a aceastI forFI este faza #ama ,a particulelor nereacFionate .;u existI diferenFI esenFialI Hntre amal#amele convenFionale Gi cele non #ama 2. 'lasticitatea
Este posibilitatea de deformare permanentI sub acFiunea unei forFe.Ea depinde de: -cantitatea de ar#int din alia% care ,cu cJt este mai mare cu atJt amal#amul este mai puFin plastic ,este mai dur Gi acest lucru %ustificI adaosul de 6n.,u.,On. care Hi HmbunItIFesc plasticitateaC 1 24
-dimensiunea Gi forma particulelor care,cu cJt sunt mai mici,cu atJt Gi plasticitatea amal#amului este mai bunIC -P timpul de triturare care,cu cJt este mai lun# ,cu atJt amal#amul este mai plasticC P raportul alia% - mercur care diferI dupI forma particulelor,fiind mai mare la particulele nere#ulate Gi mai mic la cele sferice .4aportul optim pentru o plasticitate optimI este de &&Ralia% Gi "&R Q#. Deformarea
=eformarea este proprietatea amal#amului de a-Gi modifica volumul sub acFiunea unor solicitIri peste limitele de elasticitatea ale materialului. =upI prizI,amal#amul prezintI o modificare a formei sale atJt sub stres static cJt Gi dinamic,cunoscutI sub termenii de creep Gi floV. ceasta face ca la zile de la priza amal#amului ,sub presiune,moleculele de amal#am sI se reverse peste mar#inile cavitIFii formJnd o muc$ie nesusFinutI care,ulterior ,va fi slIbitI de coroziune,putJnd fi fracturatI. ?odificrile dimensionale
cestea sunt dilataFia Gi contracFia amal#amului determinate pe de o parte de mecanismul de prizI al materialului Gi pe de altI parte de difernFa de temperaturI din cavitatea bucalI. Hn timpul prizei amal#amului,prin absorbFia mercurului de cItre alia% ,se produce o contractare a materialului (Hn faza #ama) pentru ca ,Hn fazele #ama 1 Gi #ama 2 sI se producI o dilatare rapidI a acestuia dupI care,are din nou loc o contracFie datoratI difuziunii mercurului Hn particulele nereacFionate ale fazei #ama dupI care va urma o stabilizare.a urmarea acestei contracFii la interfaFa dinte/restaurare va apare o fisurI. ?odificrile volumetrice ale amalgamului depind de :
-compoziFia alia%uliC -P dimensiunile particulelor (Hn raport direct proporFional)C -P raportul alia%/Q#. (direct proporFional -cu cJt Q#. e mai mult Gi expansiunea amal#amului e mai mare )C -P durata de triturare care,prelun#itI ,duce la creGterea expansiunii amal#amuluiC P timpul scurs de la triturare pJnI la condensarea sa in cavitate Gi care nu trebuie sI depIGeascI 3 -3,& minuteC -P contaminarea cu umezealI Hnainte de prizI,ea crescJnd coeficientul de expansiune al amal#amului. =ifierenFa de temperaturI a amal#amului, datoratI diferenFelor de temperaturI a alimentelor,determinI dilatarea lui care e mult mai mare decJt cea a smalFului Gi dentinei ca de altfel Gi contracFia sa ,ceea ce duce la apariFia percolIrii mar#inale. )dezivitatea
mal#amul este un material de restaurare neaderent de aceea,aplicarea sa necesitI cavitIFi retentive .stIzi ,pentru HmbunItIFirea adezivitIFii amal#amului se pot utiliza sistemem adezive speciale pentru amal#am precum : mal#ambond,mal#am bond
1 2!
!lus,ll-bond 2,!anavia ,etc.care,fara sI reducI total lipsa de adeziune a amal#amului,o HmbunItIFeGte parFial. 5#. -actorii de care depind modificarile dimensiunile ale amalgamului de )g
odificIrile dimensionale cestea sunt dilataFia Gi contracFia amal#amului determinate pe de o parte de mecanismul de prizI al materialului Gi pe de altI parte de difernFa de temperaturI din cavitatea bucalI. Hn timpul prizei amal#amului,prin absorbFia mercurului de cItre alia% ,se produce o contractare a materialului (Hn faza #ama) pentru ca ,Hn fazele #ama 1 Gi #ama 2 sI se producI o dilatare rapidI a acestuia dupI care,are din nou loc o contracFie datoratI difuziunii mercurului Hn particulele nereacFionate ale fazei #ama dupI care va urma o stabilizare.a urmarea acestei contracFii la interfaFa dinte/restaurare va apare o fisurI. odificIrile volumetrice ale amal#amului depind de : -compoziFia alia%uliC -P dimensiunile particulelor (Hn raport direct proporFional)C -P raportul alia%/Q#. (direct proporFional -cu cJt Q#. e mai mult Gi expansiunea amal#amului e mai mare )C -P durata de triturare care,prelun#itI ,duce la creGterea expansiunii amal#amuluiC P timpul scurs de la triturare pJnI la condensarea sa in cavitate Gi care nu trebuie sI depIGeascI 3 -3,& minuteC -P contaminarea cu umezealI Hnainte de prizI,ea crescJnd coeficientul de expansiune al amal#amului. =ifierenFa de temperaturI a amal#amului, datoratI diferenFelor de temperaturI a alimentelor,determinI dilatarea lui care e mult mai mare decJt cea a smalFului Gi dentinei ca de altfel Gi contracFia sa ,ceea ce duce la apariFia percolIrii mar#inale. 6%. Coroziunea amalgamului de )g0 tipuri de coroziune
oroziunea reprezintI de#radarea electroc$imicI a metalului sub acFiunea mediului bucal. mal#amul prezintI mai multe tipuri de coroziune: Coroziunea c*imic de suprafa.
6e caracterizeazI prin pierderea luciului Gi modificarea de culoare datorate sulfurIrii Gi oxidIrii.a urmare ,pe suprafaFa restaurIrii va apare un film de oxizi,sulfuri sau $idroxizi ce se pot distru#e ,rezultJnd produGi de coroziune ce determinI apariFia unei suprafeFe ru#oase. Coroziunea la interfaa dinte>restaurare.
ceasta apare doar dacI Hntre diferitele zone ale unei restaurIri existI diferenFe de concentraFie Hn oxi#en.ceasta apare mai ale Hntre pereFii cavitIFii Gi suprafaFa 1 2'
restaurIrii ,acolo unde cantitatea de oxi#en e mai micI decJt pe suprafeFele libere ale obturaFiei. Baza cea mai sensibilI a mecanismului de prizI la coroziune este faza #ama 2 ,de aceea ,pentru micGorarea acesteia ,se foloseGte amal#am non #ama 2 ,rezistent la coroziune. 6e realizeazI c$iar,cu a%utorul produGilor c$imici rezultaFi ,rezistenFi la coroziune,o si#ilare a spaFiului dintre preparaFie/restaurare. Coroziunea galvanic.
pare datoritI contactului dintre amal#am Gi alte metale sau alia%e ,Hn mediul bucal electrolitic (ex.u - amal#am ,amal#am alia%e metalice utilizate Hn protetica dentarI,amai#am nou - amal#am vec$i) fenomen care diminua Hn 2-3 zile ,prin coroziune. 61. 'roprietati biologice ale amalgamului de )g
!roprietIFi biolo#ice. -este bine tolerat de Fesuturile dureddentare,de tesutul parodontalGi tesutul pulparC -are proprietIFi uGor antiseptice datorate acFiunii ar#intului Gi u,atunci cJnd concentraFia acestuia din urma e mai mare de % ; -prin manipulare incorectI Hn cabinet de cItre medic sau asistenta medicalI,prin malaxarea sa Hntre de#ete ,Hn podul palmei,fIrI protecFia mInuGii,aruncarea pe %os a resturilor de Q#. sau amal#am ,Glefuirea Gi finisarea restaurIrilor de amal#am farI rIcire Gi aspirare corectI,lipsa unei aerisiri corecte a cabinetului depozitarea incorectI ,cu evaporare de vapori de mercur,etc.vaporii de mercur sau contactul direct cu acesta ,pot determina intoxicaFie mercurialI. ntroducerea amal#amului cu con!in"t bogat #n $" Gi a sisteelor a&eive pentru amal#am au HmbunItIFit substanFial proprietIFile clinice ale amal#amului care a devenit astfel mai performant. !rin aceste HmbunItIiri amal#amul va fi : -mai puFin afectat de flua% C -modificIrile dimensionale sunt minimeC -rezistenFa mecanicI este superioarI altor materiale dentare pe care le depIGeGte prin: -rezistenFI la compresiune Gi tracFiune, la fracturIC -modul de elasticitateC -duritate mai mare imediat dupI pr izI C -rezistenFI mai mare la coroziune C -performanFe clinice mai bune. -valorile medii ale rezistenFei le#Iturii adezive la structura durI dentarI (33pa) este mai mare decJt cea a compozitului (2',"pa) -permite o preparaFie minim invazivIC -reduce riscul apariFiei cariei secundare. !rincipalele aspecte le#ate de incompatibilitatea biolo#icfI a amal#amelor se referI la : -#alvanismul bucal 1 2
-reacFiile aler#ice la Q# -toxicitatea Q# -afectarea mediului Hncon%urItor -afectarea purtItorilor unor restaurIri de amal#am Gi a personalului medical care manipileazI amal#amul 62. Aalvanismul bucal
Este prezent la pacienFii ce au mai multe restaurIri dentare metalice diferite Gi e le#at de disoluFia eDectrostaticI a salivei care diferI de la metal la metal Gi care determinI o diferenFI de potenFial electric Hntre diferitele restaurIri , foarte #reu de mIsurat. 6e manifestI prin: -dureri, senzaFie deHnFepIturI, -percepFia prezenFei unor curenFi electrici, -#ust metalic, -o serie de alte simptome nespecifice. ExistI o corelaFie Hntre calitatea restaurIrii , calitatea salivei, i#iena oralI Gi simptomatolo#ia clinicI.
Este extrem de rarI Gi atunci cJnd existI Gi e decelabilI clinic prin teste, foarte puFine din aceste reacFii pot fi puse pe seama mercurului HntrucJt, mai multe din metalele alia%ului pot fi aler#o#ene. 4eacFia aler#icI poate fi determinatI Gi de alte surse de mercur decJt amal#amul , precum cele din vaccinuri, medicamente, Gi/sau tatua%e. .mal#amul induce reacFii aler#ice mai puFin frecvente decJt materialele compozite utilizate ca alternative pentru amal#am sau alia%ele din aur. /o$icitatea mercurului
Este datoratI eliberIrii de Q# din restaurIrile de amal#am . ceasta a fost descrisI prima datI Hn 13 Gi ulterior susFinutI de foarte mulFi autori .;u este nici o HndoialI cI restaurIrile de amal#am elibereazI vapori de Q# C problema este Hn ce cantitate. onform >6 , pra#ul maxim admis , de la cane apar efecte toxice , sunt de "0%i# Q#/zi . 6tudiilee au demonstrat cI Hn salivI se eliminI o cantitate micI de Q# din obturaFiile de amal#am Gi aceasta nu afecteazI sInItatea omului. antitatea de Q# eliminatI este proporFionalI cu numIrul Gi aria suprafeFelor restaurate , cu tipul Gi compoziFia amal#amului Gi este influienFatI de masticaFie, bruxism, variaFii de temperaturI, peria% dentar, ete. antitatea de Q# eliminatI scade pe mIsurI ce amal#amul HmbItrJneGte. antitate de Q# ce a%un#e Hn circulaFia #eneralI prin in#erare de vapori de Q# din obturaFii este de n, %i#, mult sub doza maximI admisI de "0 p.# iar in#erarea de particule de amal#am dentar e minimI. !ersonalul care lucreazI cu Q# , respectiv medicii Gi asistentele medicale sunt potenFial mai expuGi la Q# decJt pacienFii purtItori de restaurIri de amal#am dar, nu au fost decelate efecte nefaste Gi semne subclinice de intoxicaFie cu Q# decJt foarte rar Gi aceasta la o vec$ime mai mare de"-12 ani de lucra Hntr-un cabinet unde nivelul expunerii la Q# e mare. 1 2
4iscul expunerii Hn cabinet poate fi controlat prin respectarea indicaFiilor de pIstrare Gi manipulare a amal#amului Gi a deGeurilor rezultate precum Gi cele privind i#iena camerelor Hn care se pIstreazI Gi ve$iculeazI amal#amul, Hn cabinet, vaporii de Q# pot apare : -la HndepIrtarea restaurIrilor de amal#am -la triturarea Gi manipularea amal#amului -din sursele de mercur existente Hn cabinet , icorect depozitate sau reziduri incorect pIstrate Hn vederea HndepIrtIrii lor -din eventuala poluare accidentalI cu Q#. 63. Calitatile amalgamului de )g
-este uGor de preparat Gi manipulatC -are un preF de cost redusC -e foarte rezistent la factorii c$imici Gi mecanici din mediul bucalC -se finiseazI Gi lustruieGte cu uGurinFIC Teste radioopacC -are stabilitate bunI Hn mediul bucalC -rezistenFa la abraziune este similarI cu cea a smalFuluiC -are lon#evitate clinicI mare ,Hn medie de peste 1& aniC - are proprietIFi de autosi#ilare a interfeFei restaurare/preparaFieC -aplicat corect ,nu e iritant pentru pulpa dentarI Gi parodonFiul mar#inal. Calitile clinice ale amalgamului depind de:
-corectitudinea realizIrii preparaFiilor -corectitudinea plasIrii lui Hn interiorul preparaFieie -adaptarea mar#inalI superioarI la amal#amele non #ama 2 -calitIFile de autosi#ilare prin produGii de coroziune. )malgamul rm7ne acceptat ca material restaurator prin aceea c:
-nu necesitI aparaturI sofisticatI pentru preparare Gi inserare -utilizarea sa sub formI de capsule predozate permite: -un ameste corect al componentelor -timp suficient de lucru -proprietIFi mecanice bune -diminuarea flua%ului Gi a modificIrilor dimensionale -inserFia Gi condensarea Hn cavitate sunt uGor de realizat Gi permit o adaptare mar#inalI bunI, omo#enitatea masei obturaFiei, eliminarea excesului de Q# prin forFa de condensare, refacerea unui punct de contact optim, timp de prizI ce permite realizarea formei anatomice a coroanei dentare. on#evitatea restaurIrilor de amal#am e condiFionatI de corectitudinea cu care au fost respectate principiile de preparare a cavitIFilor , corectitudinea plasIrii materialului restaurator.=inFii cu restaurIri de amal#am au o incidenFI mai redusI a fracturilor cuspidiene. 64. Defectele amalgamului de )g
nu are aderenFI la pereFii cavitIFiiC -este nefizionomic,de culoare cenuGie,putJnd colora Hn timp tesuturile duredentareC -este bun conducItor de cIldurIGi electricitateC 1 2*
-poate crea bimetalism ,Hn contact cu alte alia%e sau metale din cavitatea bucalIC -amal#ameazI lucrIrile de aur ,deteriorJndu-le ZsuferI contracFii si dilatIri dupI inserarea sa Hn cavitateC -suferI Hn timp coroziune electroc$imicI. -nconvenientele restaurIrilor din amal#am sunt: aspectul total inestetic care reprezintI cei mai mare inconvenient, de aceea este acceptat din ce n ce mai #reu de cItre pacienFi.Este cauza ma%orI pentru care aceGtia solicitI Hnlocuirea restaurIrii Gi cu timpul, prin corodare,el devine ne#ru Gi va modifica culoare Fesuturilor dure dentare Hncon% urItoare . -=in punct de vedere estetic este acceptat doar Hn zonele laterale ale arcadelor dentare. -posibilitatea de fracturare a amterialului Hn cavitIFi neretentive, ce nu oferI #rosime suficientI materialului sau Hn cavitIFi complexI Hn care, timpul de prizI al amal#amului nu permite o adaptare mar#inalI corectI Gi la care refacerea cuspizilor Gi a relaFiilor ocluzale corecte este dificilI. 65. ;ndicatii de utilizare ale amalgamelor de )g
-restaurarea cavitIFilor de clasa -a situate pe feFele vestibulare Gi orale ale molarilor Gi pe feFele ocluzale ale molarilor Gi premolarilorC -restaurarea cavitIFilor de clasa -a de pe feFele palatinale ale dinFilor frontali,atunci cJnd #rosimea coroanei acestora e mare Gi nu permite sI transparI culoarea amal#amuluiC -restaurarea cavitIFilor de clasa a l-a ,cu excepFia celor situate mezio-ocluzal la nivelul premolarului 1 superior,atunci cJnd primeazI aspectul fizionomcC -restaurarea cavitIFilor de clasa a 5-a la nivelul molarilor Gi eventual ,a premolarilorC -restaurarea cavitIFilor atipice ale molarilor Gi premolarilorC -restaurarea coronarI a premolarilor Gi molarilor devitali,cu sau fIrI mi%loace suplimentare de retenFieC -refaceri de bonturi coronare ce vor primi o microprotezI de acoperire. 66. Surse de
onform >6 , pra#ul maxim admis , de la care apar efecte toxice , sunt de "0[# Q#/zi.6tudiilee au demonstrat cI Hn salivI se eliminI o cantitate micI de Q# din obturaFiile de amal#am Gi aceasta nu afecteazI sInItatea omului.antitatea de Q# eliminatI este proporFionalI cu numIrul Gi aria suprafeFelor restaurate , cu tipul Gi compoziFia amal#amului Gi este influienFatI de masticaFie, bruxism, variaFii de temperaturI, peria% dentar, etc. antitatea de Q# eliminatI scade pe mIsurI ce amal#amul HmbItrJneGte. antitate de Q# ce a%un#e Hn circulaFia #eneralI prin in#erare de vapori de Q# din obturaFii este de 0, [#, mult sub doza maximI admisI de "0 [# iar in#erarea de particule de amal#am dentar e minimI. !ersonalul care lucreazI cu Q# , respectiv medicii Gi asistentele medicale sunt potenFial mai expuGi la Q# decJt pacienFii purtItori de restaurIri de amal#am dar, nu au fost decelate efecte nefaste Gi semne subclinice de intoxicaFie cu Q# decJt foarte 1 3+
rar Gi aceasta la o vec$ime mai mare de "-12 ani de lucru Hntr-un cabinet unde nivelul expunerii la Q# e mare. 4iscul expunerii Hn cabinet poate fi controlat prin respectarea indicaFiilor de pIstrare Gi manipulare a amal#amului Gi a deGeurilor rezultate precum Gi cele privind i#iena camerelor Hn care se pIstreazI Gi ve$iculeazI amal#amul, Hn cabinet, vaporii de Q# pot apare : -la HndepIrtarea restaurIrilor de amal#am -la triturarea Gi manipularea amal#amului -din sursele de mercur existente Hn cabinet , icorect depozitate sau reziduri incorect pIstrate Hn vederea HndepIrtIrii lor -din eventuala poluare accidentalI cu Q#.
';BC;';; D& &);8)& ) '&'))/;;9 '&B/ &S/))& C )?)A)? 6. 'rincipii de realizare a formei de contur pentru o cavitate preparata pentru restaurarea cu amalgam de )g
n realizarea formei de contur a cavitIFii care va primi o restaurare din amal#am vom respecta cJteva principii de bazI: -amplasarea mar#inilor cavitIFii se face Hn plin Fesut sInItos scop Hn care se vor HndepIrta Hn totalitate Fesuturile dure dentare alterate ireversibilC -conturul cavitIFii va fi realizat pJnI la obFinerea unei %oncFiuni amelo-dentinare Hn demne de carieC -se va HndepIrta Hn totalitate smalFul subminat ,fIrI suport de dentinI sInItoasI precum Gi prismele de smalF modificate ca aspect Gi culoareC -mar#inile cavitIFii vor fi plasate astfel HncJt sI permitI o bunI Hnc$idere mar#inal Gi o bunI finisare a restaurIriiC -se vor plasa mar#inile cavitIFii astfel HncJt sI se evite zonele cariosusceptibile, obiectiv realizabil prin situarea acestora Hn zonele \n demne de carie, Hn afara GanFurilor Gi fisurilorC -mar#inile cavitIFii se vor plasa Hn zonele dentare supuse autocurIFirii Gi curIFirii artificiale, evitJnd vJrfurile cuspizilor Gi crestele mar#inale C -conturul exterior trebuie realizat din curbe line, un#$iuri rotun%ite Gi linii drepte -conturul intern al cavitIFii presupune relizareas paFiului pentru un amal#am de #rosime suficientI, rezistent la fracturI sub influienFa forFelor de masticaFie. a nivelul feFelor ocluzale este necesarI o #rosime de 1,&-2 mm. Gi acest lucru se obFine atunci cJnd peretele pulpar este plasat Hn dentinI la 0,& mm. de ]= 6!. ealizarea formei de contur pentru cavitatile preparate in cazul unor leziuni carioase situate la nivelul santurilor si fosetelor ocluzal 1 31
Cavitile preparate pentru carii localizate n anuri ifosete
cestea vor fi realizate Hn funcFie de #radul de afectare al smalFului Gi de necesitatea de a plasa mar#inile preparaFiei Hn Fesut sInItos.Hn acest scop: extinderea mar#inilor cavitIFii trebuie sI FinI seama de realizarea unei preparaFii care sI permitI accesul instrumentarului necesar preparIrii Gi restaurIrii -se vor extinde mar#inile cavitIFii pJnI Hn Fesut sInItos avJnd #ri%I sI nu lIsIm smalF nesusFinut de dentinI sInItoasI la mar#inea preparaFieiC -se plaseazI astfel mar#inile cavitIFii HncJt sI includI Hn totalitate Hn conturul lor GanFul sau foseta Hn care este localizat procesul carios. =acI la nivelul pereFilor preparaFiei se #IseGte o fisurI necarioasI aceasta nu va fi inclusI prin extinderea pereFilor preparaFiei ci ea va fi si#ilatI dupI ce s-a plasat amal#amulC -dacI existI o leziune carioasI necavitarI Hn smalF dar radio#rafia sau alte mi%loace de dia#nostic ne aratI cI la nivelul dentinei aceastI leziune carioasI este prezentI, se va recur#e la intrarea Hn smalFul aparent sInItos Gi preparaFia va fi lIr#itI prin HndepIrtarea Hn totalitate a smalFului ce are subiacent dentinI alteratI astfel HncJt sI permitI HndepIrtarea ei Hn totalitate, pJnI Hn dentinI sInItoasI.C -tunci cJnd existI 2 sau mai multe leziuni carioase situate Hn GanFuri Gi fosete diferite ale aceluiaGi dinte Gi Fesutul inte#ru care le separI are o #rosime de cel puFin1,&-2 mm., se va proceda a realizarea a 2 sau mai multe cavitIFi distincte C cJnd puntea de smalF care le separI nu are #rosimea necesarI sau nu are suport de dentinI sInItoasI, ele se vor uni Hntr-o cavitate unicIC -liniile mar#inale de contur ale cavitIFii depind de forma anatomicI a dintelui, de morfolo#ia suprafeFei dentare pe care se lucreazI, iar Fesutul dentar sInItos nu trebuie HndepIrtat doar pentru a obFine o lIr#ire a cavitIFii !e faFa ocluzalI mar#inile preparaFiei vor fi formate din linii curbe , lar#i, care ocolesc cuspizii Gi menFin , pe cJt posibil, morfolo#ia normalI a feFei ocluzale .ar#inile externe ale cavitIFii trebuie sI fie netede , sI nu prezinte nere#ularitIFi, forma extenI a cavitIFii nu trebuie sI prezint un#$iuri ascuFite, pentru a permite plasarea corectI a amal#amului a premolarii superiori care prezintI un proces carios ocluzal situat Hn GanFul intercuspidian Gi extins Hn GanFurile din fosetele meziale Gi distale , preparaFia va lua un aspectP de piGcotP sau de Pfluture P care va avea partea cea mai Hn#ustI Hn sens vestibulo- oral , situatI Hn GanFul intercuspidian Gi care pIstreazI inte#re , pe cJt posibil, pantele cuspidiene Gi crestele mar#inale. cest istm vestibulo-oral nu trebuie l sI depIGeascI A din distanFa dintre vJrfurile cuspizilor. a premolarii inferiori, atunci cJnd GanFul intercuspidian nu se #IseGte situat Hn centru feFei ocluzale , cavitatea ocluzalI va fi mai apropiatI de cuspidul cel mai voluminos. --peretele pulpar al cavitIFilor ocluzale va fi preparat Hn dentinI sInItoasI, la 0,&-1 mm. de %oncFiunea amelo-dentinarI asi#urJnd astfel rezistenFa materialului de restaurare la forFele masticatorii aplicate ocluzal.
1 32
6#. ?odalitati de realizare a formelor de retentie pt cavitati de clasa ;"a0 preparate pt restaurarea cu amalgam
!entru obFinerea retenFiei unei cavitIFi de cls.-a ele mai folosite modalitIFi se referI la o anumitI orientare a pereFilor verticali ai cavitIFii Hn raport cu peretele pulpar Gi anume: - pentru o cavitate convenFionalI micI pentru retenFie este sufficient paralelismul a cel puFin 2 pereFi verticali Hn raport cu axul dintelui Gi cu o uGoarI conver#enFI spre ocluzal. =e asemeni este necesarI prezenFa unor un#$iuri bine exprimate la locul de HntJlnire a pereFilor verticali Hntre ei Gi un#$iuri drepte la HntJlnirea pereFilor verticali cu cel pulpar -peretele pulpar trebuie sI fie plan sau Hn trepte. Jnd acest lucru nu este posibil datoritI evoluFiei procesului carios se va recur#e la planarea sa cu obturaFie de bazI. cest perete trebuie sI primeascI forFele ocluzale perpendicular pe suprafaFa sa. n cavitIFileprofunde se recomandI un#$iuri interne mai rotun%ite. -cu cJt cavitatea este mai mare Gi retenFia e mai dificil de obFinut iar pentru cavitIFile extinse uneori sunt necesare mi%loace suplimentare de retenFie precum pivoturi parapulpare, Gtifturi, cavitIFi de retenFie suplimentare, GanFuri reciproce Hn dentinI restantI la o adJncime de 1-2-3 mm. transmitere a forFelor. -nu se vor pIstra porFiuni de smalF fIrI inserFie de dentinI sInItoasI subiacentI sau porFiuni de smalF subFiate, lipsite de rezistenFI. prismele de smalF Hn cele mai multe zone ale suprafeFei ocluzale sunt paralele cu axul lun# la dintelui Gi !entru a se realiza o cavitate rezistentI la forFele de masticaFie se cere ca : orientarea pereFilor trebuie sI fie fIcutI astfel HncJtsI fie perpendicular sau paraleli cu/pe direcFia de acest aspect trebuie avut Hn vedere la prepararea rezistenFei cavitIFii !entru a rezista la fracturi ,pereFii de smalF trebuie preparaFi la 0K sau Hn un#$i obtuz (100-110-11K) Hn raport cu suprafaFa externI a dintelui .9n un#$i mai mic de 0K este predispus la fracturi .!entru rezistenFa la fracturI a amal#amului , un#$iul mar#inii amal#amului cu suprafaFa trebuie sI fie de '-0K. IFimea vestibulo-oralI a preparaFiei este 5s din distanFa dintre vJrful cuspidului vestibular Gi cel oral. extensia mar#inilor cavitIFii va avea Hn veder pIstrarea unor cuspizi Gi creste mar#inale susFinute de dentinI sInItoasI. uspizii trebuie examinaFi Gi evaluaFi pentru a nu exista fisuri care sI determine fracturi ale acestora .=acI un cuspid este prea subFire pentru a rezista forFelor de masticaFie , el va trebui HntIrit prin cIptuGire sau redus pentru a fi ulterior acoperit cu amal#am sau refIcut printr-o altI metodI de restaurare. se va asi#ura o #rosime suficientI materialului restaurant in raport cu foiFele pe care acesta le va suporta. Hn acest sens, o restaurare ocluzalI de amal#am trebuie sI aibI o #rosime ocluzo-#in#ivalI de cel puFin 1,&-2 mm. pentru a rezista fracturilor Hn timpul masticaFiei. atunci cJnd ,Hn urma preparIrii cavitIFii Gi ca urmare a evoluFiei procesului carios pereFii verticali sunt subFiri , ei vor fi scurtaFi pentru a mIri suprafaFa de secFiune Gi 1 33
vor fi refIcuFi ulterior cu amal#am sau cu materiale de obturaFie adezive sau incrustaFii %. ?odalitati de realizare a formelor de retentie pt cavitati de clasa ;;"a0 preparate pt restaurarea cu amalgam
4ealizarea retenFiei cavitIFii de cls.a -a. avitIFile de cls a l-a sunt supuse unor forFe ce tind sI disloce restaurarea Hn direcFie sa#italI Gi/sau verticalI. !entru ani$ilarea forFelor de dislocare sa#italI (meziodistalI) se procedeazI la realizarea unei cavitIFi ocluzale de retenFie la care se va urmIri relizarea aceloraGi elemente de retenFie ca pentru o cavitate de cls.-a. !entru rezistenFI, aceastI cavitate de retenFie de pe suprafaFa ocluzalI trebuie sI aibI dimensiuni vestibulo-orale de cel puFin R din distanFa Hntre cuspidul vestibular Gi oral Gi pereFii vestibulari Gi orali ai cavitIFii ocluzale sI fie aproximativ paraleli Hntre ei. ;u este totdeauna necesarI extinderea cavitIFii Hn fosetele ocluzale dar aceastI extindere cJnd existI, HmpiedicI deplasarea restauraFiei spre proximal. Jnd cavitatea de cls.a -a are Gi o cavitate ocluzalI se vor respecta urmItoarele re#uli: -cavitatea ocluzalI va respecta principiile de preparare enunFate la o cavitate ocluzalI ,avJnd HnsI un perete mezial sau distal lipsI in aceastI zonI de unire a celor 2 cavitIFi va apare istmul. -istmul de HntJlnire dintre cele 2 cavitIFi va fi rotun%it , -mar#inile cavitIFii se extend Hn Fesut sInItos, cu smalF nesubminat, dar se are Hn vedere ca atunci cJnd pe suprafaFa ocluzalI a dintelui existI leziuni carioase , sI se ocoleascI vJrfurile cuspizilor Gi creasta mar#inal opusI leziunii carioase , creasta oblicI a molarilor superiori. 6e va avea Hn vedere ca prin conturul realizat sI avem acces sufficient pentru preparare Gi restaurare ,inclusiv a cavitIFii proximale. !eretii cavitIFii ocluzale se fac paraleli cu axul lun# al dintelui. \n scopul relizIrii retenFiei la cavitatea proximalI pereFii acesteia , respectiv peretele vestibular Gi oral , vor fi scoGi din contact cu dintele vecin Gi vor fi uGor conver#enFi spre ocluzal,lucru valabil atJt pentru cavitIFile tip slot ca de altfel Gi pentru cavitIFile tipice de cls. a =-a ocluzo-proximale. onver#enFa pereFilor vestibular Gi oral HmpiedicI deplasarea materialului de restaurare spreo cluzal. !reparaFia trebuie sI aibI o dimensiune mezio-distalI de la 1,& mm. Gi mai mult. a cavitatea tip PslotP pentru a mIri retenFia cavitIFii se pot realiza 2 GanFuri adiacente, situate la contactul peretelui vestibular Gi oral cu cel axial, Hn dentinI, la distanFI de zona de %oncFiune amelo-dentinarI ,pentru a evita riscul de a desc$ide camera pulparI cestea se realizeazI cu o frezI sfericI de 0,& mm.astfel HncJt ele sI fie distincte , sI aibI cel puFin 0,& mm. Hn adJncime Gi 0,& mm. Hn lIFime Gi ele trebuie sI fie plasate astfel HncJt sI rHmJnI 0,2&-0,&0 mm. de dentinI Hntre GanFuri Gi ]=.
1 34
=acI cavitatea proximalI este atJt de lar#I HncJt retenFiile nu sunt pe feFe opuse se va putea recur#e la o altI metodI de retenFie cu adeziv pentru amal#am sau Gtilturi orizontale sau vertical parapulpare. !eretele #in#ival al cavitIFii vertical va trebui coborJt sub punctul de contact la 11,& mm., el va fi drept, aproximativ perpendicular peaxul lun# al dintelui(un#$i de 0K ) Gi c$iar cu o uGoarI Hnclinare spre peretele axial, Hn funcFie de extinderea leziunii carioase. ceasta previne existenFa smalFului nesusFinut de dentinI la periferia preparaFiei #in#ivale.Hn scopul mIririi retenFiei se poate efectua un GanF la locul de HntJlnire a celor 2 pereFi..Hn sens mezio-distal peretele #in#ival trebuie sI fie de 1-1,& mm.dacI procesul carios se extinde pJnI la ]= sau mai mult. !eretele parapulpar (axial) trebuie situat Hn dentinI sInItoasI.a%oritatea cavitIFilor de cls.a =-a au acces ocluzal. =acI procesul carios este la %oncFiunea smalF-cement este mai conservator sI se foloseascI pentru preparareacavitIFii calea de acces vestibularI sau oralI. cest tip de preparaFie se numeGte Pprin #aura c$eiiP Gi cavitatea va fi sub punctul de contact. ar#inile cavitIFii vor fi Hn cement sau Hn dentinI Gi trebuie sI facI 0K cu suprafaFa externI a dintelui. \n cazul Hn care lipseGte dintele vecin sau , datoritI unei treme sau unei distracFii coronare a dintelui vecin sau atunci cHnd existI o cavitate proximalI pe dintele vecin, procesul carios va putea fi tratat prin realizarea uneicavitIFi atipice tip casetI HnsI Gi aici mar#inile cavitIFii vor trebui sI facI un un#$i de 0K cu suprafaFa externI a dintelui.
2. ealizarea formei de rezistenta a unei cavitati de clasa ;;"a preparata pt restaurare cu amalgam
!entru rezistenFI, aceastI cavitate de retenFie de pe suprafaFa ocluzalI trebuie sI aibI dimensiuni vestibulo-orale de cel puFin R din distanFa Hntrecuspidul vestibular Gi oral Gi pereFii vestibulari Gi oraliai cavitIFii ocluzale sI fie aproximativ paraleli Hntre ei. ;u este totdeauna necesarI extinderea cavitIFii Hn fosetele ocluzale dar aceastI extindere cJnd existI, HmpiedicI deplasarea restauraFiei spre proximal. Jnd cavitatea de cls.a -a are Gi o cavitate ocluzalI se vor respecta urmItoarele re#uli: -cavitatea ocluzalI va respecta principiile de preparare enunFate la o cavitate ocluzalI, avJnd HnsI un perete mezial sau distal lipsI in aceastI zonI de unire a celor 2 cavitIFi va apare istmul. -istmul de HntJlnire dintre cele 2 cavitIFi va fi rotun%it , -mar#inile cavitIFii se extind Hn Fesut sInItos, cu smalF nesubminat, dar se are Hn vedere ca atunci cJnd pe suprafaFa ocluzalI a dintelui existI leziuni carioase , sI se ocoleascI vJrfurile cuspizilor Gi creasta mar#inal opusI leziunii carioase , creasta oblicI a molarilor superiori. 6e va avea Hn vedereca prin conturul realizat sI avem acces suficient pentru preparare Gi restaurare ,inclusiv a cavitIFii proximale. !ereFii cavitIFii ocluzale se fac paraleli cu axul lun# al dintelui. 1 3!
3. Caracteristicile cavitatilor pro$imo"ocluzale tip EEslotEE pt restaurarea cu amalgam
n scopul relizIrii retenFiei la cavitatea proximalI pereFii acesteia ,respective peretele vestibular Gi oral , vor fi scoGi din contact cu dintele vecin Gi vor fi uGor conver#enFi spre ocluzal, lucru valabil atJt pentru cavitIFile tip slot ca de altfel Gi pentru cavitIFile tipice de cls. a =-a ocluzo-proximale.onver#enFa pereFilor vestibular Gi oral HmpiedicI deplasarea materialului de restaurare spre ocluzal. !reparaFia trebuie sI aibI o dimensiune mezio-distalI de la 1,& mm. Gi mai mult. a cavitatea tip PslotP pentru a mIri retenFia cavitIFii se pot realiza 2 GanFuri adiacente, situate la contactul peretelui vestibular Gi oral cu cel axial, Hn dentinI, la distanFI de zona de %oncFiune amelo-dentinarI ,pentru a evita riscul de a desc$ide camera pulparI. cestea se realizeazI cu o frezI sfericI de 0,& mm. astfel HncJt ele sI fie distincte , sI aibI cel puFin 0,& mm. Hn adJncime Gi 0,& mm. Hn lIFime Gi ele trebuie sI fie plasate astfel HncJt sI rHmJnI 0,2&-0,&0 mm. de dentinI Hntre GanFuri Gi ]=. 4. &$ereza dentinei alterante restante la cavitatile preparate pt restaurarea cu amalgam
Exereza dentinei alterate restante. >datI cu terminarea conturului extern Gi intern al cavitIFii se va face verificarea %oncFiunii amelo-dentinare care trebuie sI fie indemnI de carie.!entru a ne da seama de aceasta vom verifica dentinI cu a%utorul sondei dentare ri#ide Gi prin inspecFie, culoarea acesteia. n leziunile carioase mici Gi medii, Hn #eneral Fesuturile patolo#ice au fost HndepIrtate odatI cu realizarea etapelor de lucru amintite. n cavitIFile mai extinse , cu o afectare mai importantI a tesuturilor dure dentare, pe un perete #ata preparat , Hntr-o anumitI zonI a acestuia , poate sI rImJnI o micI cantitate de dentinI alteratI , adncitI Hntr-un perete.ceasta va fi HndepIrtata punctual fIrI a fi necesarI modificareaformei sau poziFiei peretelui respectiv al cavitIFii. 6in#ura situatie Hn care se cere HndepIrtarea de la bun Hnceput a dentinei alterate Hn totalitate este Hn cavitIFile profunde Hn care existI de la bun Hnceput o afectare pulparJ fIrI semne clinice ma%ore care sI necesite o altI conduit terapeuticI decJt cea adecvatI unei carii simple Gi unde , prin HndepIrtarea dentinei alterate , se va stabili dacI existI posibilitatea unei reacFii favorabile a or#anului pulpar&.=e asemeni, Hn situaFia clinicI Hn care se presupune posibilitatea unei desc$ideri accidentale a camerei pulpare Hn etapa de HndepIrtarea dentinei alterate, se va proceda la pIstrarea acesteia, Hn condiFiile Hn care nu existI semne clinice de suferinFI pulparI, cJnd cantitatea acesteia nu depIGeGte 1- 1,& mm.iar starea de reactivitate localI Gi #eneralI a pacientului este bunI, cu alte cuvinte, atunci cJnd existI indicaFia unui coafa% indirect cest compromis presupune un tratament adecvat al plI#ii dentino-pulpare Gi o monitorizare a evoluFiei n timp a tratamentului efectuat. 1 3'
5. ?odalitati de realizare a finisarii marginilor cavitatii0 in cazul unei preparatii relizate pentru materialelor neaderente
Binisarea mar#inilor cavitIFii ceastI etapI urmIreGte realizarea unei Hnc$ideri mar#inale bune la nivelul interfeFei preparaFie/restaurare Gi o trecere cJt mai puFin denivelatI Hntre acestea .!rin finisarea mar#inal se urmIreGte Gi asi#urarea unei rezistenFe mecanice optime atJt a smalFului cJt Gi a mar#inilor restaurIrii.pentru realizarea acesteia se vaFine seama de: direcFia prismelor de smalFC prismele de smalF secFionate sI fie spri%inite pe suport de dentinI sInItoasI, atJt la nivelul ]= cJt Gi la nivelul mar#inilor externe C localizarea mar#inilor preparaFieiC materialul restaurator Gi zona de suprafaFI coronarI pe care se aplicI forFele masticatorii. !entru materialei de restaurare neadezive precum amal#amul dentar, finisarea mar#inilor de smalF ale cavitIFii se realizeazI astfel HncJt prismele de smalF sI aibI capItullor interior spri%init pe dentinI, ceea ce va Hmpiedica o posibilI desprindere a acestora Gi creerea unei zone mar#inale retentive la limita preparaFie/restaurare. deal pentru amal#am ar fi ca un#$iul format la toate mar#inile de smalF ale cavitIFii sI fie de 0K HnsI cum planul ideal de finisare este #reu de #Isit clinic, este necesar ca un#$iul dintre peretele lateral Gi suprafaFa pantei cuspidiene sI fie mai mare pe mIsurI ce cavitatea devine mai extinsI. u cJt cavitatea este mai extinsI cu atJt pereFii trebuie realizaFi mai conver#enFi spre ocluzal. !ereFii cavitIFii spre exterior trebuie realizaFi astfel HncJt sI aibI conturul format din linii curbe ,un#$iul de HntJlnire a douI mar#ini externe de smalF sI fie rotun%it. ar#inile de smalF dupI finisare trebuie sI fie cJt mai netede, cJt mai puFin anfractuoase.. 6. 'repararea cavitatilor situate pe fetele vestibulare si orale ale dintilor laterali in scopul restaurarilor cu amalgam
avitIFile de cls.a 5-a nu pun probleme din punct de vedere al abordIrii procesului carios care este expus direct vederii Gi accesului Gi nici din punct de vedere al rezistenFei ,ele nefiind situate pe zone expuse direct presiunilor masticatorii. Borma de contur a cavitIFii trebuie realizatI astfel HncJt sI asi#ure HndepIrtarea Hn totalitate a Fesuturilor dure alterate ireversibil, smalFul modificat de aspect Gi culoare de la mar#inile cavitIFii. 4etenFia cavitIFii se obFine prin Hnclinarea diver#entI a pereFilor lateraliai cavitIFii spre peretele axial convex.. 1 3
Binisarea mar#inilor cavitIFii constI Hn realizarea unor mar#ini netede,cu linii curbe, fIrI un#$iuri exterioare.
)deziunea la structurile dure dentare !2. 'rezentati etapele clinice ale realizarii grava(ului acid al smaltului.
-uratarea suprafetei cu paste fara #licerina. -9scarea dintelui prin izolare cu di#a, rulouri aspirator. -7ravare propriu zisa pedinte uscat, acid fosforic 30-3&R timp de 1&s. -6palare cu %et de apa, uscare, (suprafata alb cretoasa, trebuie sa ramana uscata. !3. Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina
-6tructura $etero#ena a dentinei -!rezenta canaliculilor dentinari -Existenta constanta a umiditatii pe suprafata dentine -=ificultatea realizarii unei reactii c$imice intre un corp solid si unul lic$id -4eactia nu trebuie sa a#reseze pulpa, trebuiesa se inc$eie in maxim 10 min !4. DD definitie compozitie structure caracteristici si importanta lui in realizarea adeziunii dentinare
-6trat superficial macroscopic aderent care acopera suprafata dentinara rezultat in urma cantitatii de rume#us dentinar, produs de zdrobirea neuniforma a dentine in timpul prepararii prin taiere. orfolo#ia: strat amorf relative neted cu #rosimea 1-&[m pana la 10-1&[m. Bactori care influenteaza #rosimea ==4: marimea si forma preparatiei, tipul instrumentului taietor, prezenta unei solutii de iri#are si raciere in timpul sectionarii, si cantitatea si compozitia solutiei de iri#are. ompozitie c$imica: constituent de ori#ine dentinara, din dentina peri si intercanaliculara, $idroxiapatita si cola#en denaturant din canaliculi, #licosiproteo#licani elemente de ori#ine odontoblastica, #ermeni. onstituenti de ori#ine extradentinara: saliva, #ermeni. !5. Aravarea acida
-6olubilizarea nu poate fi obtinuta cu marea ma%oritate a solutiilor folosite in mod uzual. 6e obtine prin utilizare de acizi (#rava%, demineralizare sau de c$elatori).cizii inlatura ==4-ul in totalitate. ctiuneaacizilor: dizolva component mineral pe o anumita adancime si desc$ide orificiile canaliculare, dizolva dentina pericanaliculara si expun fibrele de cola#en din dentina intercanaliculara, modifica, indeparteaza total sau dizolva partial stratul de ==4. !6. Descrieti componentele de baza ale unui sistem adeziv dentinar
9n adeziv dentinar contine: 1 3
a)cidul, a#ent de curatire, si/sau de mineralizare asupra fetei dentinei pe care o face apta de cola%. =emineralizarea dentinei lasa libere fibrele de cola#en, elimina, dizolva, sau modifica ==4. b)!rimer, o rasina $idrofila intr-un solvent cu rolul de a umecta zona demineralizata, si favorizeaza astfel patrunderea rasinii adezive. 4ezulta stratul $+brid. c)?ondin#, rasina adeziva propriuzisa cu vascozitate redusa, patrunde in reteaua de colla#en a canaliculilor dentinari. !.Cum se grupeaza adezivii dentinari in functie de atitudinea agentilor de cola(dentinar fata de DD
-a) 7rupul de adezivi ce vizeaza starea intacta a ==4 si incorporarea lui in procesele de cola%. dezivii din aceasta cate#orie se aplicau intr-o etapa sau doua de tratament. b) dezivii dentinari ce modifica stratul de ==4 pastrand canaliculele dentinare inc$ise de smear-plu#. c) 9n #rup ce elimina complet ==4-ul divizat in sistemul cu 2-3 etape, de se utilizeaza respective o aplicare separate sau combinata a unui primer, a unei rasini adezive. d) adezivice se bazeaza pe dizolvarea ==4, aplicarea acestui sistem se realizeaza in 2 etape. !!.Clasificarea sistemelor adezive actuale
a) =upa modul de actiune: b) dupa forma de prezentare si te$nica de lucruC -adezivi tip in 3 etape@ #eneratia 5-a (#rava% acid separate: acid/primer/rasina) -adezivi tip in 2 etape@ #eneratiaa5-a (#rava% acid separate: acid/primer*rasina) -adezivi tip in 2 etape@ #eneratia a 5-a (auto#ravant: acid*primer/rasina) -adezivi tip 5 o etapa@ #eneratia 5 si 5 (auto#ravant: acid*primer*rasina) !#.)dezivi care modifica DD
7eneratiaa -a si a -a. #%. )dezivi care elimina DD
7eneratia a5-a si a 5-a, formeaza strat $ibrid priin departare totala a==4. #1.)dezivi care dizolva DD
7eneratia a 5-a si a 5-a, formeaza strat $ibrid prin indepartarea de ==4. =efinitia notiunii de strat $+brid. ecanismul prin care numerosi monomer infiltreaza dentina, se combina cu cola#enul si cu apatite, pentru a forma o noua structure, constituita pe de o parte din dentina si pe de alta din dentina. 1 3*
#2. Caracteristicile de baza ale principalilor solventi folositi in sistemele adezive
cetona: volatilitate ridicata ,excelenta indepartare a apei, a#ent des$itratant puternic,risc de suprauscare,probleme de pastrare. Etanol in apa C capacitate de penetrare excelenta,solutie corespunzatoare dpdv al evaporarii,ener#ie de suprafata favorabila pt umectare. paC capacitate de penetrare buna, potenteaza capacitatea auto#ravanta a monomerilor acizi, se evapora lent,apare manenta poate impiedica penetrarea polimerizarii rasinii. #3. &numerati cerintele esentiale pe care trebuiesa le intruneasca un adeziv dentinar efficient si factorii de care depend eadeziunea dentinara.
deziune puternica cu dentina,smalt. 6a fie bine tolerat de complex pulpo/dentinar. nc$idere perfecta a canaliculilor dentinari. !riza prin autopolimerizare/sistem dual. deziune/timp scurt manipulare si realizare cat mai usoara. 6a permita adeziunea in mod e#al la mai multe substraturi. Bactori/ 1/substratul dentinar.2/materialul adeziv.3/factori care pot determina alterarea stratului $+brid."/factorul dentar si relatia sa cu modificari locale. #4.Substratul dentinar si calitatea adeziunii
- =entinat inerilor are o forta de adeziunemai mare decat a varstnicilor. - deziunea dentinei sclerotic sau cariate este mai slaba. -7rosimea tubilor dentinari cu rol in adeziune. - !resiunea fluidului dentinar: adeziunea este superioara in zonele indepartate de pulpa. -7ravarea acida a dentinei, nu mai mult de 1&sec, acid fosforic 30-3&R. #5.-actorii care pot determina alterarea stratului *Fbrid.
-7ravarea timp indelun#at asupra dentine. -9scari prea accentuate. -ontaminarea dentine cu san#e, saliva. -ctiunea ineficienta a primer-ului. -n#rosarea primer-ului lic$id in flacon. -6uflare de aer cu presiuneprea mare. -!olimerizare incompleta. #6. ;nfluenta adezivilor dentinari asupra pulpei dentare.
9nul din obiectivele ma%ore ale stomatolo#ilor, a fost descoperirea unui material restaurator care sa realizeze o si#ilare satisfacatoare pla#ii dentinare care sa nu mai permita invazia microbiana catre tesutul sanatos. n urma #ravarii totale nu apar reactii iritative la nivel pulpar. 6a demonstrat ca #ravarea acida a dentinei urmata de aplicarea imediata a primer-ului si si#ilarea rapida a mar#inilor sale, este cea mai buna protectie pulpara. 4ealizarea unui strat $+brid confera aceeasi protectie la nivel radicular cu cea detinuta in urma #ravarii totale. 1 4+
#. Descrieti tipurile de umiditate e$istente la nivelul plagii dentinare si influenta lor asupra realizarii adeziunii dentinare.
-9miditate interna@ provine din fluidul dentinar care circula in interiorul canaliculelor dentinare. !rima #eneratie de adezivi $idrofobi, cu timpul sau creat adezivi noi cu capete $idrofile si $idrofobe, capabile sa produca o adeziune optima. -9miditate externa@ umiditatea mediului bucal are efecte ne#ative asupra adeziunii dentinare, poate fi controlata cu mi%loace de izolare. -9miditate accidentala@ impidica contactul dintre adezivi si substratul de le#atura, apare mai fre#vent la mandibular. #!. /e*nica de conditionare a smaltului si dentinei ca faza critica a realizarii adeziunii.
6palare,izolare,uscare,#ravare acida. n mod traditional smaltul e #ravat selectiv cu acid fosforic timp de 1& sec smaltul beneficiind in total de 30 sec de #rava%. !rimer auto#ravant pt smalt si dentina si multan/ sistem ce dizolva ==4 in 2 etape, nu necesita spalare, nu #raveaza sufficient de profund. ##.?odul de aplicare a primerului ca faza critica a realizarii adeziunii
plicarea primerului cel putin 1& sec in functie de indicatiile fabricantului,sub presiune moderata cu a%utorul unei pensule, bulete, amelioreaza si accelereaza procesul de difuziune a monomerului. Este completata de o uscare scurta si blinda pt a permite volatilizarea excesului de solvent inainte de aplicare de rasini adezive. 1%%. /e*nica de aplicare a rasinii adezive ca faza critica a realizarii adeziunii.
n cantitate mare si se intinde cu a%utorul unui aplicator si uscata cu o $irtie absorbanta intre 2 aplicari.
1 41
1 42
?ateriale de restaurare coronara estetice aderente 1%1.Care sunt te*nicile de realizare a restaurarilor coronare estetice bazate pe adeziunea amelo"dentinara:
.directa-obturatii mai rar casete in cabinet (c$air-side),fara amprenta si model (se lucreaza numai la nivelul preparatiei dentare ,poate fi auto/fotopolimerizabil(intraoral),se realizeaza intr-o sin#ura sedinta de lucru)C ?.semidirecta in cabinet (8c$air-side),fara amprenta si model cu 8post polimerizare fototermica (extraoral) se realizeaza intr-o sin#ura sedinta. .ndirecta a.imediata (ndirect-directa)se face in cabinet (c$air-side),cu amprenta (cabinet) si model (cabinet)cu 8post polimerizare fototermicaextraoral,intr-o sin#ura sedinta de lucruCb.propriu-zisa are doua etape cabinet *laborator in cabinet se ia amrenta ,iar in laborator se toarna modelul unde se realizeaza piesa protetica prin una din metodele foto/baro-polimerizare/ termo-foto-baropolimerizare/ardere/presare.,necesita mai multe sedinte de lucru si in acelasi timp necesita restaurare provizorie. 1%2.'rezentati caracteristicile principale ale te*nicii adezive directe de realizare a restaurarilor coronare estetice :
aracteristicile pricipale ale te$nicii adezive directe-obturatii in cabinet (c$airside),fara amprenta si model (selucreaza numai la nivelul preparatiei dentare ,poate fi auto/fotopolimerizabil(intraoral),se realizeaza intr-o sin#ura sedinta de lucru)C 1%3.&numerati materialele cu structuri combinate folosite ca materiale estetice aderente pentru te*nici de restaurare directe si prezentati caracteristicile principale ale structurii acestora :
ateriale estetice aderente pentru te$nici de restaurare directa sunt: .materiale cu structuri 8standard-materiale compozite (rasini compozite)Ccimenturi cu ionomer de sticla(6), ?.materiale compozite (rasini compozite)-compozite modificate prina adaos poliacid:ompomeriCcompozite modificate prin cuplarea stabila a unei retele spatiale de structura anor#anica(6i>2)la matricea or#anica->rmoceri , .cimenturi cu ionomeri de sticla (6)-6 modificate prin adaos de rasini-6 fotopolimerizabileC6 cu adaos de rasini modificate prin incorporarea de particule(6) prepolimerizare(faza stabila):7iomeri 1%4.&numerati componentele structurale +fazele, unui material compozit si prezentati rolurile principale ale fiecarei componente :
4asinile compozite sunt rasini acrilice la care se adau#a o faza anor#anica .4asinile compozite prezinta: a.faza or#anica in care monomerul de baza de la rasina clasica bis-7,dar are proprietati imbunatatite,cu saturatiie mare,scazand absortia de apa.
b.faza anor#anica (de dispersie)alcatuita din particule filiforme de cuart,sticla,metale #rele ce determina stabilitatea proprietatilor fizice ,saturatia ,scade concentratia de polimerizare,scade coeficientul de expansiune termica si creste rezistenta mecanica a rasiniiC c.faza de cuplare reprezentat de un a#ent silanic ce lea#a faza or#anica de cea anor#anica. d.sistemul de initiere care activeaza priza C e.stabilizatori(in$ibitori)C f pi#menti. 1%5.?onomeri principali +de baza,la materialele compozite:
onomeri principali la materialele compozite este bis-fenol- -#licil-metacrilatul si uretan sau triciclodecan-dimetacrilat ce pleaca de la rasina clasica a lui ?>AE; tip bis-7. 1%6.?onomerii de dilutie +de aditie,la materialele compozite :
onomerii de dilutie se adau#a pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza .onomerii de dilutie au vascozitate redusa prezentand si o masa moleculara scazuta.Ex.acidul metacrilic ,metacrilatul de metil.ei mai utilizati sunt cei difunctionali care prezinta cele mai avanta%oase proprietati:contractie scazuta dupa polimerizare,dilatare scazuta,reactivitate crescuta in cavitatea bucala,tolerate inodore,stabilitate c$imica.
1%.&numerati componentele structurale ale fazei organice a unui material compozit si prezentati rolurie principale ale fiecarei componente:
Baza or#anica in care monomerul de baza de la rasina clasica bis-7 are proprietati imbunatatite,cu saturatiie mare,scazand absortia de apa. onomeri principali la materialele compozite este bis-fenol- -#licil-metacrilatul si uretan sau triciclodecan-dimetacrilat ce pleaca de la rasina clasica a lui ?>AE; tip bis7.eilalti componenti or#anici sunt monomerii de dilutie,sistemul de initiere,aditivi. 1%!.'rezentati componentele structurale ale fazei anorganice a unui material compozit si clasificarea materialelor compozite dupa criteriile legate de aceste componente:
Baza anor#anica (de dispersie) alcatuita din particule filiforme de cuart,sticla,metale #rele ce determina stabilitatea proprietatilor fizice ,saturatia ,scade concentratia de polimerizare,scade coeficientul de expansiune termica si creste rezistenta mecanica a rasinii. lasificarea compozitelor dupa dimensiunea particulelor de umplutura minerala:u macroparticuleCcu microparticuleC$ibrideCsubmicro$ibrideCcu nanoparticule/lasificarea componentei anor#anice in functie de umplutura minerala(filler)-e#aparticule100umCacroparticule 10-100umC idiparticule
1-10umCiniparticule 0.1-1umCicroparticule 0,01-0,1umC;anoparticule 0,0010,002um 1%#.'rezentati modificarile de structura ale fazei anorgnice la compozitele moderne actuale:
odificarile de structura ale fazei anor#anice la compozitele moderne sunt reprezentate de introducerea a nano umpluturii(particule cu dimensiuni nanometrice).ceste particule au dimensiuni cuprinse intre 0,1 si 100nm,ceea ce inseamna ca au de fapt dimensiuni sub lun#imea de unda a radiatiei vizibile.ceasta caracteristica implica faptul ca particulele nu sunt capabile sa absoarba sau sa reflecte lumina,fiind practic invizibile ceea ce confera 4= cu nanoumplutura caracteristici optice deosebit de bune-transluciditate.resterea semnificativa a #radului de sar%are al4=determina reduceri semnificative al contractiei la polimerizare si importante imbunatatiri ale proprietatilor mecanice.9n alt avanta% il constituie obtinerea unor suprafete extrem de netede prin lustruire. 11%.'rezentati agentii de cuplare +de legatura,din structura materialelor compozite.
#entii de cuplare reprezentat de un a#ent silanic ce lea#a faza or#anica de cea anor#anica.!entru ca un compozit sa se prezinte caracteristici avanta%oase trebuie sa formeze o le#atura puternica intre filerul anor#anic si oli#omerul or#anic in cursul prizei.le#area este realizata prin tratarea suprafetei filerului cu un a#ent de cuplare inainte de amestecarea sa cu oli#omerul. 111.'rezentati sistemul de activare c*imica polimerizarii+autopolimerizare,la materialele compozite:
a
ceste materiale se comercializeaza sub forma de pasta-pasta sau pulbere lic$id.> parte va contine initiatorul,peroxid de benzoil,iar cealalta parte un accelerator ,o parte amina tertiara aromaticaCcombinarea celor doua parti va duce la eliberarea de radicali liberi care vor initia polimerizarea rasinii. 112.'rezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii luminoase+fotopolimerizare,la materialele compozite :initirea prin radiatii incoerente in spectrul vizibil:
ceste materiale compozite activate prin lumina vizibila (tip pasta unica)contin un sistem de activare bicomponent format din di-cetona si o amina tertiara.=icetona foto-sensibila,absoarbe ener#ia radianta cu lun#imea de unda de aproximativ "0nm(lumina albastra).a momentul oportun de excitare,dicetona se combina cu amina si formeaza un complex oportun care se descompune cu eliberarea radicalilor liberi,care vor initia polimerizarea rasinii.and se insera rasinile copozite foto active trebuie evitata initierea prematura a fotoactivitatii prin nivelul luminii ambiante.
113.'rezentati sistemul de activare a polimerizarii prin radiatii lumioase +fotopolimerizare,la materialele compozite:initierea prin radiatii coerente tip )S&: 114.Contractia de polimerizare a materialelor compozite:
ompozitele sufera o contractia de polimerizare care poate afecta cosiderabil le#atura dintre restaurare si dinte.ontractia volumetrica aproximativa este de 102&R pentru compozitele care contin macroumplutura ($ibrid si cu macroumplutura) si de 20-3&R pentru compozitele cu microumplutura .n cazul compozitelor foto,aproximativ '0R din contractia totala are loc in primul ,minut dupa fotoinitierteCprelun#irea timpului de activare de la 30 la '0 secunde va duce la o crestere a contractiei totale.n cazul compozitelor polimerizabile c$imic contractia apare mai lent,inspre centrul restaurarii.4ezultatul este un stres mai scazut la nivelul interfatei restaurare-dinte,cu aparitia unui oarecare #rad de concavitate la nivelul oricarei suprafete libere. 115.?etode de compensare a contractiei de polimerizare la materialele compozite:
ontractia de polimerizare are un impact substantial asupra adaptarii restaurarii la dentina si la mar#inile de smalt.!entru a reduce efectele clinice ale acestor probleme se insera compozitul in cantitati mici ,in #rosime de maxim 2 mm..ea mai si#ura metoda este probabil inserarea unei obturatii de baza din #lassionomer inaintea aplicarii compozitului.acesta va duce la reducerea cantitatii totale de compozit folosite pentru a restaura cavitatea,avand ca rezultat o reducere a contractiei totale de polimerizare. 116.'roprietati mecanice ale materialelor compozite:
!roprietatile mecanice sunt reprezentate de: =uritatea- reprezinta unitatea de masura uzuala pentru duritatea suprafetelor de rasini compozite.=uritatea suprafetei unei restaurari poate fi crescuta cu 2-"R printr-o polimerizare aditionala dupa adaptarea ocluzala si finisarea restaurarii,9zura-uzura rasinilor compozite este un fenomen complex.!e lan#a de#radarea c$imic-$idrolitica a componentelor compozitelor,apare si de#radarea fizica a suprafetei care poate fi atribuita urmatorilor doi factori:a.abraziunea,b.oboseala,asociata ci stresul iminent,4i#iditatea-modulul de elasticitate indica ri#iditatea materialului:a.compozite cu microumplutura "-7pa,b.compozitele $ibride si cu macroumplutura -17pa.u cat cantitatea de umplutura este mai mare cu atat compozitele au o ri#iditate crescuta.4ezistenta la fracturare-ceasta reprezinta o masura a ener#iei necesare pentru a propa#a o fractura intr-un material.u cat cantitate de umplutura este mai mare iar particulele au dimensiuni crescute ,cu atat va fi mai mare rezistenta la fracturare a compozitelor.=eformabilitateamasoara deformarea pro#resiva permanenta sub fortele ocluzale.ompozitele cu microumplutura vor prezenta o deformare mai mare pentru ca au o proportie mai mare de matrice decat celelalte tipuri.bsortia apei creste deformarea. 4ezistenta masurararea rezistentei la compresiune sau la tractiune a compozitelor nu are
importanta clinicaasurarea insa a rezistentei transversale prin aplicarea unor forte de incovoiere poate fi utila,sttindu-se ca compozitele cu microumplutura au cea mai scazuta valoare. 11.)vanta(ele intrebuintarii materialelor restaurarea leziunilor coronare:
compozite
folosite
pentru
1.aspect estetic,2.abordare conservatoare (minim invaziva )a structurii dentare,3.adeziune la tesuturile dure dentarte,".radioopacitate,&.conductivitate termica scazuta ,'.#alvanism bucal absent,.alternativa la restaurarea cu amal#am 11!.Dezavanta(e +defecte, ale materialelor compozite folosite pentru restaurarea leziunilor coronare:
1.contractie de polimerizare,2.profinzimea *calitatea polimerizarii,3.calitatea adeziunii la dentina(posibilitatea microinfiltratiei la nivelul interfetei adezive), ".discolorare /dezadaptare mar#inala,&.carie secundara,'sensibilitate postoperatorie,.lon#evitate.(proprietati mecanice-rezistenta la uzura). 11#.;ndicatii generale de utilizare pentru materialele compozite:
1.4estaurare morfofunctionala estetica a leziunilor coronare de etiolo#ie carioasa prin te$nici adezive /semidirecte la dintii vitali/devitaliCfrontali/laterali 2.4estaurarea morfofunctionala ,estetica a leziunilor coronare de etiolo#ie necarioasa prin te$nici adezive /semiadeziveCleziunile pot fi uzura dentara(abraziune eroziune,abfractie/atritie),leziuni traumatice,leziuni distrofice,unele forme de discromii dentare-rezolvarea terapeutica poate fi obtinuta inclusiv prin fatetare.3.4estaurare coronara stratificata in asociere cu 6 @ obturatie coronara tip sandVic$(2 variante)a.inc$is(suprafata exterioara)Cb.desc$is ".6i#ilare santuri si fosete precum si realizarea de restaurari preventive cu rasinaC &.Bixare adeziva a protezelor unidentare estetice C '.4efacerea sau separarea directa in cabinet a componentei estetice ale protezelor con%uncteC.4ealizarea directa in cabinet a unor protezari estetice (fizionomice)provizoriiC.reconstituirea bonturilor dentare,in vederea acoperirii lor cu coroane de invelisC.imobilizarea dintilor provizorie/prelun#ita 12%.;ndicatii specifice de utilizare pentru materialele compozite fluide:
.obturarea cavitatilor cu preparatii modificate special pentru leziuni proximale tip caseta ,tip crevasa,tip sant sau %#$eab,tip tunel sau #alerie.?.restaurarea leziunilor cervicale (de colet)mai ales de etiolo#ie ,necarioasa prin mecanisme de uzura (eroziune/abraziune/abfractie),.n te$nici de obturatie stratificata ,aplicate ca prim strat (cel mai profund),pe post de obturatie de baza (sau c$iar liner),pentru adaptarea optima la interfata adeziva cu structura dentara si pentru atenuarea (compensarea)tensiunilor interne (contractie de priza,sarcini ocluzale)=.obturatii de baza sau c$iar lineri in cavitatile de clasa a -a si clasa a5-a de dimensiuni reduseC-obturatie de baza incavitatile #reu accesibile de clasa aaunde ,#ratie fluiditatii crescute ,patrund cu usurinta in toate un#$iurile
121. 'rezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa indicatiile de utilizare:
-c$ituri adezive (lutin# cement) pentru restaurari proteticeC -cimenturi pentru restaurari coronare directeC -cimenturi pentru obturatii de baza (linin# cement) C -6 tip :pentru cimentarea lucrarilor protetice con%unctesi/sau fixare adeziva a restaurarilor coronareC -6 tip :pentru restaurari coronare directe(2 variante)1.pentru restaurari coronare estetice/partial esteticeC2.pentru restaurari coronare neestetice(inclusiv refacere de bonturi coronare) -6 tip :pentru liner/baza,reconstructii coronare interne,refaceri de bonturi(substituirea dentinei absente) 122. 'rezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa structura c*imica:
7eneratia : sticla ternara C aluminiusilicat de calciu.6! (aluminiupolialDenoic acid) C lic$idul acid poliacrilic cu #rad de volatilizare crescut C 6! abandonat C 7eneratia (actuala): sticle complexe pe baza de oxizi de siliciu. =imensiunea particulelor pentru restaurari coronare :&0µm si pentru cimentari 20µm 6:conventionaleCan$idreCmodificate cu rasini polimerizabileCmodificate prin adaos de pulberi metalice(.dozate/amestecate extemporaneuC?.preparate industrial-prin sinterizare/ermet.) 123. 'rezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa mecanismul de initiere si realizare a prizei:
6: .autopolimerizabile(initiere c$imica)@reactie unica de priza ?.fotopolimerizabile(fotoinitiere)@reactie dubla de priza .tripolimerizabile(fotoinitiere)@reactie tripla de priza 124. 'rezentati clasificarea cimenturilor cu ionomeri de sticla dupa modul de prezentare: -orma de prezentare :
a)pulbere-lic$id- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) C b)predozat (capsulat) C c)sistem an$idru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si in#lobat in pulbere ce reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric. C;S:.sistem biocomponent conventional:lic$id-@acid poliacrilic/sau complex de acizi policarboxilici-fara predozare/predozat capsulat ?.sistem biocomponent an$idru:lic$id @apa distilata sau solutie apoasa diluata de acid tartric .sistem monocomponent 125. 'rezentati cimenturilor cu ionomeri de sticla conventionale:
Denumiri comerciale:
B9] >;>E4 (clasa , , ) 76>;>E4 EE; B9] =9E-pentru cimentarea coroanelor, puntilor b) capsulat: ^E B (Espe) B9]-!2-7C c) 66E ;Q=49: _9E
QE>;
Compozitia c*imica:
7eneratia : sticla ternara C aluminiusilicat de calciu.6! (aluminiupolialDenoic acid) C lic$idul acid poliacrilic cu #rad de volatilizare crescut C 6! abandonat C7eneratia (actuala): sticle complexe pe baza de oxizi de siliciu.=imensiunea particulelor pentru restaurari coronare :&0µm si pentru cimentari 20µm eactia de priza: &ste o reactie acid"baza. &tape:
1).dizolvarea-ionizarea poliaciduluiC 2).dezinte#rarea retelei de sticla (!) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid ortosilicic. onii in mediul acid formeaza complecsi (lB3, aB). 3).!recipitarea polisarurilor (a, l) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina $idro#enul din acidul ortosilicic rezultand un silica#el ce in#lobeaza particule de sticla nereactionate. ").Qidratarea polisarurilor rezultand o matrice de $idro#el. =upa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce lea#a particulele de sticla incon%urate in #elul de silice. Este o reactie acid-baza intre poliacid (donator de protoni) si pulbere (acceptor de protoni). Factorii ce influenteaza priza :
-4aportul l2>3/6i>2) C -=imensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) C -dausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare C -4aportul sticla /acid polialDenoic. 6ticla crescuta, apa scazuta se scurteaza priza. -emperatura mediului ambiant : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru. 126. 'rezentati cimenturilor cu ionomeri de sticla fotopolimerizale:
6unt materiale $ibride care polimerizeaza si se intaresc c$imic prin actiunea dubla (initiere c$imica si fotopolimerizare) nitial au fost elaborate ca lineri apoi
ca ob obtu tura ratii tii de ba baza za,, cime cimenta ntari, ri, recon reconst stitu ituiri iri de bo bontu nturi, ri, rest restaur aurari ari co coron ronar aree .>bturatii de baza : mai indicate decat 4=. -orme de prezentare : 6istem: monocomponent: pastaC bicomponent: pulbere-lic$idC capsulat. 'roprietati:
-6tab -6tabili ilita tatea tea dime dimensi nsiona onala la :cont :contra racti ctiee ' '0R 0R/1 /1 minu minutt asem asemana anato torr 4.=. 4.=.. .cu cu fenomenul de separatie mar#inala in special cand sunt aplicate cu 4.=..-uri C -!$ acid : 3,& C -bsorb apa in cantitati crescute :10-2&0 m#/mm3 la zile datorita prezentei rasinii in compozitie (QE) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp C -!relucrare in mediu usor umed fara o uscare absoluta C -deziune c$imica superioara ..6.C -n -n rest restau aura rari ri dire direct ctee foar foarte te co com mpa pati tibi bile le cu 4.=. 4.=.. . da dato tori rita ta co com mpo pone nent ntei ei or#anice C -ontin fluor C rata de eliberare S..6 C -?iolo#ic : necesita in cavitati profunde protectie pulpara (lineri*obturatie de baza) C ;ndicatii :
-in -iner erii (pul (pulpo popr prot otec ecto tori ri * cres creste te ad adez eziu iune neaa la nive nivell pa para rapu pulp lpar ar)* )*ef efec ectt carioprofilactic (in prezenta B) C ->bturatii de baza (cavitati medii) C -imentari C ->bturatii coronare. ..6. *...4.-pentru cervical *radicular. 12. 'rezentati 'rezentati cimenturil cimenturilor or cu ionomeri ionomeri de sticla sticla modificate modificate cu particule metalice -orma de prezentare :
a) si sistem capsulat :
^E 6 65E4 (E (E6!E)C 47>; >4 (5>>)C
]9?> `C b) sistem bicomponent: QE>; 65 65E4 (E6!E)C 4E ` (7 o)C 47>; (5>>)C 47>; >4 (5>>)C im imen entu turi ri mo mode dern rnee cu co com mpo pone nent ntaa soli solida da form format ataa din din pa part rtic icul ulee de stic sticla la percolate cu ioni metalici. (r#int). Compozitia c*imica :'ulberea :6interizarea :6interizarea pulberii de sticla si metal.re loc o unire c$imica a particulelor de sticla pe metal Cpoi sunt macinate sub forma de pulbere.etale :aur, ar#int, paladiu. 'roprietati:
-!relucrate superior ..6. conventionale, se obtin suprefete cu luciu metalic C
-!roprietati mecanice inferioare amal#amelor si compozitelor C ecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice C -!roprietati cromatice: s-a adau#at oxid de titaniu (alb-ar#intiu), asemanator smaltuluiC -!orozitate scazuta datorita densitatii mai mariC -!relucrare superioara ..6. conventional. ;ndicatii:
->bturatii coronare ale dintilor temporariC ->btu ->bturat ratii ii co coron ronar aree ale dintil dintilor or pe perm rmane anent ntii (!, (!, ) nu sunt sunt supe superio rioare are amal#amelor din punct de vedere mecanicC -4econstituiri de bonturi C -6i#ilari lar#ite. 12!. 'roprietati generale generale ale cimenturilor cimenturilor cu ionomeri de sticla 'roprietatile C.;.S.
1) vascozitate :6! se livrau cu o vascozitate neconvenabila. 7eneratia actuala au o vascozitate buna si permit obtinerea unei #rosimi micronice a filmului de ciment. 2) timpul de priza "- minute (priza initiala) C priza finala la 2" ore. 3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat C ")modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat C &)duritatea este inferioara cimentului fosfat. tat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 2" ore. ') ru#oz ru#ozita itatea tea : du dupa pa priza priza sunt sunt ru#o ru#oas asee da dato torit ritaa sticle sticlelo lorr din co comp mpoz oziti itie, e, se recomanda prelucrarea ri#uroasa. ) porozit porozitate ate 10-1" 10-1"µ. 6e vor prote%a cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si microporilor. ) proprietati proprietati optice : transluciditatea transluciditatea este inferioara inferioara rasinilor compozite, compozite, sunt opace fata de acestea.6e altereaza in timp.7rosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza. ) stab stabil ilit itat atea ea co colo lori rist stic icaa este este supe superi rioa oara ra cim cimen entu turi rilo lorr sili silica catt si rasi rasini nilo lor r compozite compozite datorita #radului de impac$etare a particulelor particulelor intre care se realizeaza realizeaza o adeziune crescuta. 10) solubilitatea solubilitatea in apa crescuta crescuta : absorb apa C 0,3-3,2R 0,3-3,2R la minute C la1 ora este de1,2R. 11)) stabi 11 stabilit litat atea ea dimen dimensi siona onala la : se co contr ntrac acta ta ","R ","R si in ab abse senta nta um umidi idita tatii tii se accentueaza acest lucru. 12) adeziunea c$imica !rimele care dezvolta adeziune amelo-dentinara (valori mari la nivelul smatului). dera in mediu umed. umed. e#atura se realizeaza realizeaza prin #ruparea #ruparea carboxil din poliacid cu #ruparea oxidril din componenta minerala a tesuturilor dure realizandu-se le#aturi de $idro#en.
;u necesita #rava%, dar necesita curatarea tesuturilor dure si metalice. 6e recom recoman anda da folos folosire ireaa a# a#en entil tilor or de cu curat ratare are (nu de demi miner nerali aliza zanti nti pe pentr ntruu ca nu maresc valoarea adeziunii) 13) proprietati proprietati cariostatice cariostatice :donatoare :donatoare de fluor, fluor, impre#neaza smaltul,dentina smaltul,dentina pe o adancime de 3µ. 12#. ;ndicatii specifice de utilizare pentru cimenturile ionomer de st icla ;ndicatiile cimenturilor ionomere+C.;.S,
-imentarea coroanelor, puntilor C ->bturatii de bazaC ->bturatii de baza pentru rasinile compozite te$nica sandVic$ C ->bturatii coronare clasa 5 C ->bturarea dintilor temporari C ->bturatii apicale retro#rade C -e$nici adezive cu conditionarea adezivului. -4estaurare prin te$nici minim invazive a preparatiei ocluzale -4estaurare coronara tranzitorie -4estaurare coronara stratificata -4efacere bonturi coronare -6i#ilare santuri si fosete coronare -iment de si#ilare endodontic -4epararea perforatiilor
/e*nici directe de restaurare coronara cu materiale estetice aderente. 13%./e*nica 13%./e*nica inserarii si polimerizarea in straturi la cavitatile ca vitatile de cls.; ocluzale restaurate cu materiale compozite:
!rimul strat pe peretele vestibular si se intinde spre podeaua cavitatii oblic ,se fotipolimerizeaza dinspre vestibular si apoi ocluzalCal doilea strat se aplica oral ,oblic si se polimerizeaza dinspre oral si apoi ocluzal Cal treilea strat final se polimerizeza ocluzal. 131 /e*nica /e*nica inserarii si polimerizarea in straturi la cavitatile ca vitatile de cls.;; ocluzo" pro$imale restaurate cu materiale compozite:
!rimul strat la nivelul pra#ului #in#ival,se fotopolimerizeaza dinspre lin#ual,apoi vesti ve stibu bular lar,,ap apoi oi oc ocluz luzal al.C .Cal al do doile ileaa strat strat ob oblic lic oral oral fara fara sa a%un a%un#a #a la pe peret retele ele vestibular,se fotopolimerizeaza dinspre oral spre ocluzal,stratul vestibular oblic se fotopolimerizeaza din vestibular,apoi ocluzal
132.eguli generale de realizare a preparatiei dintelui pentru restaurari directe cu materiale compozite:
1.ndepartarea in totalitate a dentinei cat si a smaltului afectat,2.instrumentar rotativ si/sau de mana adecvat,3.nu se va indeparta substanta dura dentara sanatoasa.".un#$iuri interne rotun%ite,&.suprafata ocluzala a cavitatii nu se va bizota,'.zonele de smalt nesustinute de dentina se vor conserva si se vor captusii cu 6. 133./e*nica realizarii unei restaurari +obturatii,preventive de tipul ; cu materiale compozite:
1.indepartarea conservatoare a tesutului alterat(freza sferica),2.palpare pentru apreciza intinderea procesului carios(atunci cand procesul carios nu a interesat tesutul dentinar,cavitatea nu va fi extinsa pana acolo),3.izolare,".demineralizare,&.spalare uscare,'.aplicare si#ilant. 134. /e*nica realizarii unei restaurari +obturatii,preventive de tipul ;; cu materiale compozite:
and leziunea carioasa a pro#resat in dentina :1.indepartarea dentinei alterate,2.izolare ,3.obturatie de baza: $idroxid de a/6,".demineraliare smat,&.spalare /uscare,'.aplicare a#enti de le#atura(nu se aplica cand baza este 6),.aplicarea rasinii compozite 135. . /e*nica realizarii unei restaurari +obturatii,preventive de tipul ;;; cu materiale compozite: 136. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare ocluzala si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 13. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare pro$imala la dintii laterali si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 13!. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare pro$imala la dintii frontali +fara distrugerea ung*iului incizal, si tipuri de preparatii ce pot fi realizate 13#. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare pro$imala la dintii frontali+cu distructia ung*iului incizal, si tipuri de preparatii cepot fi realizate 14%. Caracteristici ale restaurarilor adezive pentru procesele carioase cu localizare cervicala si tipuri de preparatii cepot fi realizate
/ratamentul plagii dentinare si protectia dentino" pulpara. 141.Caracteristicile dentinei +structura si repartitie topografica a componentelor0proprietati fizice si c*imice, si semnifica tia lor in tratamentul plagii dentinare: Caracteristicile dentinei: Fesut mineralizat cu structurI $etero#enI, alcItuit din trei
faze, cu repartizare ine#alI (volumetric Gi cantitativ): -fazI anor#anicI ($idroxiapatitI): &0R din volum - 'R din masIC -fazI or#anicI (fibre de cola#en, proteine necola#enice, #licozamino#licani): 30R din volum - 20R din masICapI: 20R din volum - 13R din masI. Structura i repartiia topografic a componentelor dentinei: omponentele structurale ale dentinei (substanFa anor#anicI, substanFa or#anicI Gi apa) sunt repartizate neomo#en, ine#al din punct de vedere volumetric Gi cantitativ, Hn diferitele zone topo#rafice ale dentinei: - componenta anor#anicI (predominI Hn dentina pericanalicular): dispusI uniform, atJt Hn stratul superficial, cJt Gi Hn cel profundC - componenta or#anicI (fibre de cola#en) Gi apa (predominI Hn dentina intercanalicularI Gi Hn canaliculii dentinari): dispuse neuniform Hn stratul superficial Gi Hn cel profund): cola#en mai mult Hn stratul superficial - apI mai multI Hn stratul profund (circumpulpar). -lumenul canaliculelor dentinare creGte odatI cu profunzimea, avJnd un diametru mai mare Hn zona circumpulparI, faFI de cel de la nivelul %oncFiunii amelodentinareC -numIrul de canalicule dentinare pe unitatea de suprafaFI este mai mare, odatI cu apropierea de camera pulparI. 'roprietile fizice ale dentinei:
4ezistenFa mecanicI (la compresiune, Hncovoiere, forfecare) - depinde de #rosimea stratului dentinar restant Gi de #radul de diversificare a orientIrii spaFiale a fibrelor de cola#en intercanaliculareC -poate fi amelioratI prin creGterea structurii de rezistenFI dentinare (stimularea depunerii de dentinI secundarI)C -poate fi amelioratI prin $ibridizarea plI#ii dentinare (rIGina adezivI contribuie la preluarea tensiunilor, HmpreunI cu cola#enul impre#nat)C =uritatea - scade pe mIsura apropierii de pulpI (vezi structura topo#raficI)C Elasticitatea - neuniformI (modul de elasticitate diferit Hntre dentina peri- Gi cea intercanalicularI), dar semnificativ superioarI smalFuluiC. - !ermeabilitatea - are loc prin suprafaFa dentinarI expusI accesibilI Gi depinde de densitatea Gi de diametrul canaliculelor dentinare disponibile (ambii parametri variazI Hn raport cu profunzimea cavitIFii @ apropierea de camera pulparI):se poate produce prin difuziune (#radient de concentraFie fa presiune constantI)Cse poate produce prin filtrare (#radient de presiune la concentraFie constantI). 'roprietile c*imice ale dentinei :
-
capacitatea - tampon pentru aciditate (aparutI ca urmare a procesului carios)C protecFia antitoxicI pentru pulpIC- sunt corelate cu structura c$imicI, dar Gi cu #rosimea dentinei: eficienFa lor este de 0 - 100R pentru un strat restant 2 mm Gi se reduce la &R pentru un strat restant @ 0,& mm.
142. 'articularitile plgii dentinare:
Z- lipsa sJnNerIrii - avanta%: vizibilitate Gi comoditate Hn lucruC - dezavanta%: lipsa mecanismelor de apIrare san#uinIC - expunerea directI )a factorii mediului bucal: -diferenFe de temperaturI, de pQ, de concentraFie Gi presiune osmoticIC -microor#anisme Gi toxineC -enzime Gi produGi metaboliciC aceGti factori devin odontopato#eni Hn lipsa protecFiei dentino - pulpare adecvateC contaminarea cu #ermeni (infectarea): -prin contact direct cu mediul bucal (septic)C -prin persistenFa P#ermenilor pionieriP Hn canaliculele dentinare dupI E= (c$iar cu izolarea optimI a cJmpului operator: di#I)C prezenta limfei dentinare (din canaliculele dentinare, unde se aflI alIturi de prelun#irile celulare odontoblastice Gi fibrilare nervoase): lic$id limpede, care conFine apI, sIruri minerale, enzime, aminoacizi Gi reprezintI mediul care re#leazI ec$ilibrul trofic al dentinei. !rin secFionarea canaliculelor dentinare, odatI cu instrumentarea dentinei, acest fluid se rIspJndeGte pe suprafaFa plI#ii dentinare Gi conduce la: -mediu de culturI pentru #ermeniC -umiditate permanentI a suprafeFei de secFiune dentinareC prezenta Psmear laverP ului (detritusul dentinar remanent @ ==4). 143. Semnificatia functionala in tratamentul plagii dentinare si protectia dentino"pulpara.
n tratamentul cariei simple, pla#a dentinarI este rezultatul etapei c$irur#icale, care urmIreGte HndepIrtarea Fesuturilor dure dentare alterate ireversibil Gi realizarea unei preparaFii apte sI primeascI o restaurare morfo-funcFionalI stabilI, fiabilI Gi durabilI. Hn numeroase cazuri, tratarea unei carii simple superficiale poate determina realizarea unei cavitIFi care nu implicI decJt smalFul, fIrI interesarea dentinei. =e cele mai multe ori HnsI, partea profundI de la baza pereFilor laterali, precum Gi peretele pulpar Gi/sau cel (cei) parapulpar(i) se aflI la nivel dentinar, cu expunerea directI a dentinei- Hn aceste cazuri, se poate vorbi despre existenFa unei plgi dentinare0 rezultate Hn urma acFiunii instrumentarului folosit pentru prepararea unei astfel de cavitIFi.
n raport cu profunzimea preparaFieH rezultate dupI instrumentare, pla#a dentinarI prezintI cJteva aspecte particulare, care Fin de caracteristicile structurale Gi topo#rafice ale dentinei, precum Gi de proprietIFile sale fizice Gi c$imice . 144. ?icroinfiltratia marginala : semnificatia functionala si abordarea terapeutica.
icroinfiltraFia mar#inalI " se produce prin: -microspaFii Hntre pereFii cavitIFii Gi materialul de restaurare (aceste spaFii existI Hntotdeauna, Hn lipsa adaptIrii perfecte Gi a adeziunii)C -permeabilitatea stratului protectorC -porozitIFile Gi interstiFiile ==4. Combaterea microinfiltraiei marginale " depinde de abordarea terapeutic: "tratamentul clasic +convenional,: nu influenFeazI (nu modificI / nu HndepIrteazI)
==4C "tratamentul modern +actual,: modificI / HndepIrteazI ==4WT $ibridizarea
plI#ii dentinare @ cuplare adezivI de interfaFI la nivelul suprafeFei dentinare Gi Hnc$iderea sa etanGI, inclusiv si#ilarea canaliculelor dentinareW-W realizarea adeziunii dentinare uJnd in considerare aspectele le#ate de caracteristicile plI#ii dentinare, motivele utilizIrii unor mi%loace de izolare Gi de protecFie a acesteia sunt acelea de a mena%a pulpa dentarI inte#rI Gi, eventual, de a facilita refacerea pulpei afectate reversibil 145. 'rezentati obiectivele tratamentului plagii dentinare +ale protectiei dentino"pulpare, 'rotecia pasiv +inert,:
-izolarea cJmpului operator, corelatI cu toaleta cavitIFii (HndepIrtarea resturilor de dentina Gi smalF, a urmelor de salivI, sJn#e, secreFii, rImase Hn cavitate din timpul preparIriiC -protecFia faFI de a#enFii fizici (mecanici, termici, electrici) Gi c$imiciC -obliterarea (Hnc$iderea etanGI) a orificiilor canaliculelor dentinare, pentru a preveni difuziunea (penetrarea) Hn direcFie pulparI a stimulilor nociviC -restabilirea formei interne optime a preparaFiei (corectarea unor imperfecFiuni ale peretelui pulpar / parapuipar)C -etanGarea parietalI / mar#inalI, Hn scopul evitIrii apariFiei microinfiltraFieiC 'rotecia activ +biologic,:
-terapie cu efect antimicrobian (bacteriostatic sau bactericid)C -stimularea mecanismelor defensive Gi reparatoare locale pulpo-dentinare (cicatrizare, remineralizare a dentinei restante XafectateP reversibil, neodentino#enezI). ceste obiective se realizeazI cu a%utorul unor materiale care, pentru a permite obFinerea rezultatului scontat, trebuie sI HntruneascI o serie de calitIFi.
146. Care sunt calitatile unui material optim de protectie dentino"pulpara G Calitile necesare unui material optim de protecie dentino"pulpar:
-neiritant pentru structurile pulpo-dentinare, prin compoziFie Gi proprietIFi fizice, c$imice, biolo#ice: -pansament adecvat pentru prelun#irile celulare fibrilare secFionate din interiorul canaliculelor dentinareC -izolare Gi rezistenFI mecanicI (presiune ocluzalI/masticatorie)C -izolare termicI (rece / cald) - inclusiv fIrI reacFie exotermI proprie de prizIC -izolare electricI (diferenFe de potenFial)C -izolare c$imicIC -compatibilitate c$imicI cu materialul de restaurare coronarIC -radioopacitateC -Hnc$iderea etanGI (blocarea) #ermenilor existenFi Hn canaliculele dentinareC -remineralizarea dentinei XafectateP (vindecarea leziunilor reversibile cicatrizare)C -stimularea formIrii dentinei sderoase (rezistenFI crescutI Gt permeabilitate scIzutI)C -stimularea depunerii dentinei secundare de reparaFie (neodentino#enezI)C -rezoluFia inflamaFiei pulpare asimptomatice produsI prin evoluFia cariei simpleC -insolubil Gi inalterabil Hn condiFiile mediului bucalC -absenFa colorIrii (impre#nIrii) structurilor dure dentare (evitarea discromiilor)C manipulare clinicI uGoarI (manevre simple, comode, rapide). 14. 'rezentati conceptia clasica +bazata conventionale , in tratamentul plagii dentinare.
pe
materiale
si
te*nici
Concepia clasic +materiale i te*nici convenionale,
ceasta considerI cI pla#a dentinarI necesitI o abordare terapeuticI diferitI, Hn funcFie de profunzimea cavitIFii Gi de aspectul dentinei din zona cea mai apropiatI de camera pulparI (peretele pulpar Gi/sau parapulpar). el mai important motiv pentru care este necesarI utilizarea unui material de izolare Gi protecFie pulparI este acela de a preveni acFiunea "nor actori iritativi nocivi asupra pulpei dentare, factori ce provin din componentele diferitelor materiale restauratoare, de la diferenFele de temperaturI ori de potenFial electric transmise prin intermediul materialului de obturaFie coronarI pJnI la dentinI Gi pulpI, sau de la penetrarea microor#anismelor ori a produGilor lor pato#eni prin spaFiile existente la interfaFa preparaFie/restaurare (microinfiltraFie mar#inalI). ceastI concepFie ia Hn considerare doar primele " caracteristici ale plI#ii dentinare (expuse anterior), fIrI a Fine cont de prezenFa Gi rolul ==4, mai ales Hn ceea ce priveGte posibilitatea obFinerii Hnc$iderii etanGe parietale / mar#inale, Hn scopul evitIrii apariFiei microinfiltraFiei. =in punct de vedere al adJncimii (profunzimii), cavitIFile se pot clasifica Hn: -superficialeC -mediiC
-profunde. =entina restantI de la nivelul plI#ii dentinare poate f i: -&e asect si &"ritate noral* (aarent s*n*toas* clinic)
=eGi apare de aspect normal, ea este alcItuitI din zone alternante de: -dentinI normalI, Hn care canaliculele dentinare nu prezintI Hn interiorul lor microor#anismeC -dentinI parFial demineralizatI, Hn care pot fi #Isite microor#anism pionereC -dentinI transparentI, translucidI sau scleroasI, cu de#enerescentI calcarI (tradusI prin obliterarea canaliculelor dentinare prin $ipercalcificare) Gi de aceea relativ impermeabila pentru microor#anismeC -dentinI opacI, cu canalicule cu aspect devital, de Ptraiecte moarteP. =aca dentina restantI Hn timpul instrumentIrii are sub 2 mm #rosime, cIldura produsI prin manoperele terapeutice (mai ales incorecte) poate determina leziuni pulpare reversibile / ireversibile (uneori pJnI la necrozI pulparI). !relun#irile odontoblastice din interiorul canaliculelor dentinare secFionate odatI cu dentina, Hn condiFiile Hn care nu au fost expuse anterior nici unui factor iritativ (carie cronicI cu evoluFie lentI, uzurI prin abraziune / atriFie, etc.) Gi deci nu au avut posibilitatea de a se adapta Hn timp, vor suferi un proces de de#enerescentI Gi necrozI, care uneori poate atin#e c$iar celula odontoblasticI primarI de provenienFI Gi, drept consecinFI, canaliculele dentinare implicate vor deveni #oale (Ptraiecte moarteP). linic, se poate delimita destui de uGor dentina alteratI de cea normalI, prin aspectul Gi consistenFa diferite. Hn cariile acute cu evoluFie rapidI (umede), aceste alternanFe sunt #reu de diferenFiat. -&entina &"r*, igentat*
!rezintI aceleaGi zone ca Gi dentina de aspect normal. spectul de pi#mentare maximI a plI#ii dentinare este specific cariei cu evoluFie lentI (staFionare) Gi este caracterizatI prin scleroza canaliculelor dentinare, cu formare de dentinI transparentI. ceastI dentinI este mai calcificatI Gi mai eficientI Hmpotriva invaziei microbiene faFI de cea cu aspect normal, de aceea este bine sI fie pIstratI. + &entina &"r*, c" one ici &e &entina alterat* ireversibil
ceasta prezintI alternanFa celor " zone (descrise mai sus) Gi o suprafaFI de cei mult 1 mm2 Hn care dentina este distrusI ireversibil, canaliculele dentinare sunt dilatate, cu microor#anisme, enzime Gi toxine Hn interiorul lor, cu demineralizarea intensI a dentinei intercanaliculare. Hn aceastI situaFie clinicI, dacI se presupune cI HndepIrtarea acestei zone punctiforme ar putea duce la desc$iderea accidentalI a camerei pulpare Gi la transformarea unui tratament de carie simplI Hntr-unui de carie complicatI (cu Ganse mai reduse de reuGitI pentru menFinerea vitalitIFii pulpare), se poate
proceda la un coafa% indirect, dacI existI condiFiile locale Gi #enerale care permit acest lucru. n practica curentI, Hn tratamentul plI#ii dentinare apar mai multe noFiuni: -bazI propriu-zisI (obturaFie de bazI)C -liner (cIptuGire)C -lac dentar (varnis$)C -bazI intermediarIC -coafa% indirect. 14!. Definiti si prezentati baza propriu zisa + obturatia de baza ,
ermenul de obturatie de bazI se referI la aplicarea pe suprafaFa dentinei expuse a unor materiale cunoscute sub denumirea de cimenturi dentare sau baze propriuzise, ce au o rezistenFI mecanicI superioarI, asemInItoare cu cea a dentineiC baza are rolul: -de a conferi o protecFie fizicI (mai ales mecanicI Gi termicI) Gi c$imicI pentru complexul pulpo-dentinarC -de a constitui un suport mecanic pentru restaurarea de duratI, distribuind stressul local exercitat asupra sa spre dentina subiacentIC -de a fi un substituent al dentinei distruse prin evoluFia procesului carios sau HndepIrtate prin instrumentare. ceste obiective presupun o #rosime minimI de 1-1,& mm a stratului din materialul de obturaFie de bazI, care trebuie sI prezinte rezistenFI mare la compresiune, modul de elasticitate ridicat (deci elasticitate redusI @ ri#iditate), precum Gi conductibilitate Gi difuzibilitate termicI similare cu cele proprii ale Fesuturilor dure dentare. ?azele propriu-zise sunt folosite Hn cavitIFi de adJncime medie, Hn care existI dentinI normal coloratI sau pi#mentatI. aterialele indicate pentru obturaFii de bazI sunt: -ciment oxifosfat de zinc (B>O)C -cimenturi policarboxilice (!O)C -cimenturi zinc oxid - eu#enol (O>E) modificate (de preferat faFI de preparatul O>E convenFional clasic)C -cimenturi cu ionomeri de sticlI (6) 14#. Definiti si prezentati liner"ii si varnis*"urile + lacurile dentare , /ermenul de liner (cIptuGire) este utilizat pentru suspensii, paste, cimenturi
bicomponente (volatile sau cu un mecanism de reacFie de prizI) pe bazI de a(>Q)2, O>E Gi (mai nou) 6 convenFionale (cu prizI c$imicI), dar mai cu seamI 6 modificate prin adaos de rIGini fotopolimerizabile. oate acestea pot fi aplicate pe suprafaFa plI#ii dentinare, strict pe dentinI, Hntr-un strat fin, formJnd o peliculI subFire de pJnI la 0,& mm. ceGti lineri se folosesc inclusiv Hn coafa%ul indirect Gi permit realizarea unei bariere protectoare faFI de factorii c$imici nocivi, dar Gi un #rad acceptabil de protecFie termicI. =eoarece aceste preparate, cu excepFia 6, nu au duritate Gi rezistenFI mecanicI suficientI Gi nici #rosimea
convenabilI pentru a conferi o protecFie fizicI eficientI, se recomandI acoperirea lor, Hn cavitIFile medii (mai ales cele care suportI presiuni ocluzale directe), cu un ciment dentar (bazI propriu-zisI) acurile dentare +varnis*"urile, sunt substanFe inerte, neutre c$imic, care se
aplicI pe pereFii preparaFiei pentru a creea o barierI faFI de acFiunea iritantI a unor materiale de restaurare Gi a penetrIrii fluidului bucal la interfaFa preparaFie/restaurare. Ele pot preveni modificarea culorii dintelui (Hn cazul obturaFiilor de amal#am), permit un #rad de izolare a canaliculelor dentinare secFionate, putJnd preveni Gi/sau limita $ipersensibilitatea dentinarI postoperatorie. acurile dentare sunt soluFii de rIGini naturale (copai, colofoniu) sau sintetice (acetat de celulozI, polistiren) solubilizate Hn solvenFi or#anici (alcool, acetonI, eter, cloroform, etc.). Evaporarea solventului formeazI o peliculI cu rol izolator, fIrI acFiune protectoare mecanicI, termicI sau stimulatoare biolo#icI. numite lacuri pot conFine Gi substanFe cu rol terapeutic: eu#enol, timol, fluor. Hn #eneral, lacurile dentare nu sunt indicate Hn restaurIrile cu materiale adezive pe bazI de rIGini, care, prin prezenFa monomerilor, conduc la dizolvarea rIGinii lacului dentarC Hn plus, unele componente (vezi mai sus) pot influenFa ne#ativ reacFia de prizI (bazatI pe polimerizare) a acestui tip de materiale.. 15%. Definiti si prezentati coafa(ul indirect + inclusive bazele intermediare ,
Coafaiul indirect este o metodI de tratament mult mai complexI, care presupune
mai multe obiective: -dezinfecFia plI#ii dentinareC -obliterarea canaliculelor dentinare secFionateC -protecFia pulpei dentare faFI de a#enFii iritanFi (fizici, c$imici)C -stimularea neodentino#enezei (se obFine prin preparate cu a(>Q)2 sau O>E). 6e urmIreGte prin aceastI metodI terapeuticI distru#erea #ermenilor prezenFi Hn canaliculele dentinare, precum Gi reducerea permeabilitIFii dentinare prin formarea de dentinI transparentI Gi reducerea microinfiltraFiilor mar#inale ce pot #enera inflamaFia pulparI. olul bazelor intermediare utilizate n coafa(ul indirect este de:
-acoperirea Gi prote%area preparatului de coafa% (vezi mai sus)C -izolant Hmpotriva a#enFilor c$imiciC -a#ent terapeutic pulpar. =atoritI rezistenFei lor mecanice reduse Gi a slabei lor protecFii antitermice, precum Gi incompatibilitIFii unora dintre ele (O>E) cu materialele de restaurare aderente pe bazI de rIGini, Hn te$nicile clasice (convenFionale) aceste preparate trebuie acoperite cu un alt material care sI asi#ure convenabil aceste cerinFe. erinFele Hn cauzI vor fi obFinute cu bazele propriu-zise: ciment B>O sau !O
pentru O>E, respectiv 6 pentru a(>Q) 2. =e aceea, preparatele utilizate pentru acoperirea preparatelor de coafa% poartI denumirea de baze intermediare. aterialele folosite ca baze intermediare pot fi: -O>E convenFional clasic (tradiFional)C -cimenturi cu a(>Q)2 (cu prizI auto- sau fotopofimerizabilI)C -6 tip Q. a acestea se adau#I, la ora actualI, sistemele de adezivi dentinari.
151. 'rezentati conceptia moderna + bazata pe materiale si t e*nici actuale , in tratamentul plagii dentinare.
Concepia modern +materiaie i te*nici actuale,
ceastI concepFie ia Hn considerare toate caracteristicile plI#ii dentinare (expuse anterior), Hn special prezenta si rolul ==4, mai ales Hn ceea ce priveGte posibilitatea obFinerii Hnc$iderii etanGe parietale / mar#inale, Hn scopul evitIrii apariFiei microinfiltraFiei. icroinfiltraFia este consideratI actualmente drept factorul nociv principal responsabil pentru apariFia complicaFiilor pulpare, prin penetrarea #ermenilor microbieni pJnI ia nivelul pulpei dentareC ea poate fi evitatI eficient prin Hnc$iderea etanGI a interfeFei preparaFie / restaurare. =e aceea, tratamentul modern al plI#ii dentinare este bazat pe conceptul de adeziune dentinarI: modificarea sau HndepIrtarea ==4WT $ibridizarea plI#ii dentinare @ cuplare adezivI de interfaFI la nivelul suprafeFei dentinare Gi Hnc$iderea sa etanGI, inclusiv si#ilarea canaliculelor dentinareWT realizarea adeziunii dentinare.
impre#narea cu primer Gi monomer adeziv T ==4 modificat, care evitI dizolvarea sau desprinderea ulterioarI de pe suprafaFa dentinarIC modalitIFi de obFinere: ameliorarea rezistenFei acide a ==4, prin tratare cu fosfat acid de calciuC fixarea ==4 prin impre#narea cu rIGinI (monomeri)C fixarea ==4 cu #lutaralde$idI, ac. tanic, clorurI fericIC modificarea ==4 Gi substituirea sa cu un precipitat cristalin acidorezistent: !=4 (!rotector =entinar 4emanent @ !=4), prin tratare cu acid azotic 2,&R Gi oxalat feric (sau oxalat de aluminiu, sau oxalat de potasiu). ndeprtarea terapeutic a DD -poate fi: parFialI (numai micropeliculI)C -totalI (micropeliculI Gi cepurile intracanaliculare)C -modalitaFi de obFinere: #ravarea acidI a plI#ii dentinare (pentru adezivi)C
-condiFionarea plI#ii dentinare (pentru !O Gi 6)C "prezinta avanta(e si dezavanta(
152. Care sunt avanta(ele si dezavanta(ele gravarii acide a placii dentinare G )vanta(e ale gravrii acide a plgii dentinare:
-lipsa totalI a nocivitIFii pulpare (dacI se respectI ri#uros indicaFiile de utilizare: concentraFie, timp de acFiune)C -HnlIturarea completI a ==4 @ eliminarea principalului rezervor potenFial de excitaFii nocive pentru pulpI (#ermeni Gi produse toxice microbiene)C -descoperirea Gi eliberarea canaliculelor dentinare (microretenFii mecanice)C -eliberarea fibrelor superficiale din cola#enul dentinar: -microretenFii mecaniceC -substrat pentru le#Ituri c$imice directe (covalente)C -evitarea microinfiltraFiei mar#inale consecutive dizolvIrii Hn timp a ==4 (permite penetrarea Gi colonizarea #ermenilor @ carie secundarI '2ar#inal Gi / sau recidivI de carie). Dezavanta(e ale gravrii acide a plgii dentinare:
-creGterea semnificativI a permeabilitIFii dentinare - variabilI Hn raport cu #rosimea ==4 HndepIrtat Gi cu #rosimea dentinei restante 153. Care sunt avanta(ele si dezavanta(ele adezivilor pentru tratamentul plagii dentinare si protectia dentino"pulpara G )vanta(ele adezivilor n tratamentul plgii dentinare i protectia dentino" pulpar:
-si#ilarea suprafeFei dentinare (inclusiv orificiile canaliculelor dentinare) Gi a interfeFei cu materialul de restaurareC -eliminarea sau reducerea $ipersensibilitIFii / $iperesteziei dentinareC -biocompatibilitate pulparI corespunzItoare - se explicI prin: -blocarea penetrIrii #ermenilor Gi toxinelor (dacI se HndepIrteazI ==4)C -ma%oritatea componentelor cu potenFial toxic ale sistemelor adezive scad rapid sau sunt blocate Hn compuGi c$imici stabili (au timp de prizI scurt)C -flux centrifu# Gi diluare prin limfa dentinarIC -detoxifiere posibilI prin circulaFia pulparI de Hntoarcere. Dezavanta(ele adezivilor n tratamentul plgii dentinare i protecia dentino" pulpar:
-eGecuri Hn timp ale si#ilIrii etanGe T de$iscenFe Gi microinfiltraFii la interfaFa cu dentinaC -adeziune iniFialI slabI Hn imediata vecinItate a canaliculelor dentinare (numIr redus Gi dispoziFie improprie a fibrelor de cola#en)C
-adeziune redusI Hn cavitIFile profunde, Hn apropierea pulpei (canalicule dentinare mai multe, cu suprafaFa orificiilor mai mare T scade suprafaFa de adeziune Gi rezistenFa la forfecare)C -adeziune iniFialI mai slabI la pla#a dentinarI cu modificIri carioase incipiente (reversibile)C -scIderea potenFialului defensiv pulpar (imunosupresia limfocitelor datoritI componentelor sau concentraFiei unor substanFe din sistemele adezive)C -creGterea temperaturii intrapulpare (la sistemele adezive fotopolimerizabile)C -#ravarea acidI sau condiFionarea acidI a dentinei - poate produce: -creGterea permeabilitIFii dentinareamplificarea difuziunii componentelor toxice pentru pulpIC -favorizarea excitIrii terminaFiunilor nervoaseC -favorizarea pItrunderii microor#anismelor (inclusiv P#ermeni pionieriP) Gi, mai ales, devansarea lor de cItre toxine. 154. 'rezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati superficiale.
le#erea conduitei terapeutice (inclusiv selecFia materialelor Gi/sau preparatelor necesare) Hn tratamentul plI#ii dentinare se va face FinJnd cont de o serie de elemente definitorii: -profunzimea cavitIFii Gi #rosimea stratului de dentinI restantIC -permeabilitatea dentinei, variabilI Hn funcFie de viteza de evoluFie a procesului carios (cu evoluFie rapidI @ permeabilitate crescutI)C -#radul de etanGeizare al interfeFei obturaFie coronarI / dinteC -materialul pentru restaurare de duratI utilizat, care poate satisface cele mai multe cerinFe privind etanGeizarea preparaFiei, luJnd Hn considerare caracteristicile anatomice, fiziolo#ice Gi biolo#ice ale Fesuturilor dure dentare, respectiv ale or#anului pulpar. cavităţi superficiale : Hn aceste cavitIFi, pulpa dentarI este acoperitI de un strat
suficient de #ros de dentinI restantI durI, cu aspect normal, care asi#urI protecFia necesarI faFI de factorii a#resori, iar infiltraFia microbianI la nivel dentinar este minimI sau absent Hn acest tip de cavitIFi, atunci cJnd vom folosi ca material restaurator amal#amul de ar#int, este suficientI aplicarea unui lac dentar pentru a creea o barierI Hn calea pro#resiei produGilor de coroziune spre Fesutul pulpar. Hn te$nicile modeme se indicI Gi utilizarea te$nicilor adezive (adezivi amelodentinari pentru amal#am). =acI materialul restaurator este un compozit pentru obturaFie sau o incrustaFie esteticI (din compozit sau din ceramicI), este suficient sI se recur#I la $ibridizare prin te$nici adezive pentru prote%area suprafeFei dentinare denudate.
155. 'rezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati medii.
cavităţi de adâncime medie : Hn aceste cavitIFi, dacI materialul restaurator va fi
amal#amul de ar#int avJnd Hn vedere necesitatea izolIrii termice a pulpei dentare, se va utiliza o obturaFie de bazI cu 6 (de preferinFI fotopolimerizabil), care oferI o rezistenFI optimI la forFele de condensare a amal#amului, precum Gi la posibila de#radare datoratI factorilor din mediul bucal care penetreazI prin microinfiltraFie mar#inalI. lte materiale ce mai pot fi utilizate Hn acelaGi scop sunt cimentul !O Gi cimentul B>O, acestea oferind o bunI izolare termicI, electricI, precum Gi o rezistenFI mecanicI adecvatI Hntr-un strat de 1-1,& mm #rosime. !entru restaurarea directI prin obturaFie cu compozit Hn cavitIFi ocluzale sau ocluzo-proximaie 1a dinFii laterali, Hn te$nicile clasice, convenFionale, materialul ales pentru protecFia plI#ii dentinare prin obturaFie de bazI este un ciment dentar compatibil cu compozitul Gi rezistent la forFele de masticaFie aplicate pe suprafaFa obturaFiei (optim: 6 modificate prin adaos de rIGini, fotopolimerizabileC mai pot fi utilizate: 6 tip autopolimerizabile, !O, B>O). =acI restaurarea cu material compozit nu este supusI unor forFe ocluzale, Hn te$nicile clasice, convenFionale, se poate utiliza pentru protecFia dentino- pulparI un liner cu a(>Q )2r (pe o Hntindere controlatI, limitatI, pentru a nu reduce ne%ustificat suprafaFa de adeziune dentinarI)C se mai poate recur#e la aplicarea unui liner pe bazI de 6 fotopolimerizabil, pentru a favoriza adeziunea compozitului. n ultimii ani, marea ma%oritate a autorilor Gi a Gcolilor de medicinI dentarI cu recunoaGtere Gi consacrare pe plan mondial promoveazI Gi susFin te$nici directe de restaurare coronarI, cu materiale compozite modeme actuale, care au compoziFie, mecanism de prizI Gi structurI perfecFionate Gi optimizateC Hn aceste te$nici, nu mai apare indicatI utilizarea liner-ului sau a obturaFiei de bazI ca necesitate Hn cavitIFile de adJncime medie. ratamentul plI#ii dentinare Gi protecFia dentino-pulparI sunt obFinute prin intermediul realizIrii corecte a adeziunii (interfaFI etanGI, cu si#ilarea canaliculelor dentinare desc$ise). !entru facilitarea adaptIrii la suprafaFa dentinarI Gi prevenirea apariFiei discontinuitIFilor (de$iscenFelor) la acest nivel, este indicatI Gi utilizarea, Hn loc de liner, a unui compozit fluid fotopolimerizabil: 'lo (te$nica denumitI ?BP: Ponventional / ondensable ?onded to BloVableP)C aceasta prezintI Gi avanta%ul compensIrii contracFiei de polimerizare, cu reducerea tensiunilor interne care apar astfel.
156. 'rezentati conduita terapeutica in tratamentul plagii dentinare in cavitati profunde.
