Subiecte examen Ocluzologie 1.Elemente de morfologie ocluzală. Elemente de relief pozitiv: Cuspizii Cingulum-ul Crestele Tuberculii Mameloane Elemente de relief negativ: Şanţuri principale Şanţuri secundare Sulcus Fose, fisuri, fosete epresiuni 2.Stopurile ocluzale- definiţie şi clasificare. Sub acţiunea mu!c"ilor ridic#tori mandibula efectueaz# o mi!care de apropiere spre ma$ilar, mi!care care este oprit#, stopat#, de contactul dintre cele dou# arcade dentare, cunoscute sub numele de stopuri ocluzale% Stopuri ocluzale de gr&: 'rimul grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii vestibulari ai premolarilor !i molarilor mandibulari care intr# (n contact cu fosele centrale !i fosele dintre crestele marginale ale dinţilor laterali ma$ilari% Stopuri ocluzale de gr ): *l doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de marginea liber# a dinţilor frontali f rontali mandi ma ndibul bulari ari care care articu articulea leaz# z# cu faţa faţa palati palatinal nal## a dinţil dinţilor or fronta frontali li ma ma$il $ilari ari (n imedia imediata ta vecin# vecin#tat tatee a cingulumului +infracingular% Stopurile de gradul : *l treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii orali ai premolarilor !i molarilor ma$ilari care articuleaz# cu fosele centrale !i fosele dintre crestele marginale ale antagoni!tilor mandibulari%
3.ontactele ocluzale funcţionale şi nefuncţionale. !unctionale" C./T*CT 012F C3S'4 5 F3/ F.S6 C./T*CT37 0E2S*/TE7.2 C3S'43734 C3 0E2S*/TE7E F.SE4 C./T*CT37 4/T2E M*284/E* 749E26 * 4/47.2 F2./T*74 M*/4937*24 Ş4 F** 74/83*76 * 4/47.2 F2./T*74 M*;47*24 5 4/F2*C4/837*2 #efunctionale: C./T*CT37 012F C3S'4 5 0E2S*/T F.S6 C./T*CT37 0E2S*/T C3S'4 - 0E2S*/T F.S6 C./T*CT37 012F C3S'4 5 012F C3S'4 C./T*CT37
$.%elaţia centrică- definiţie&caracteristici&importanţă. ef:Este poziţia cea mai (nalt#, cea mai posterioar# !i neforţat# a condililor (n cavitatea glenoid#% Caracteristici si importanta: 2%C% 5 ESTE . '.=44E C./ST*/T6 T.*T6 04** 2%C% 5 ESTE . '.=44E 4*8/.ST4C6 E 7* C*2E '.2/EŞTE .24CE */*74=6 */*74=6 .C73=*76 2%C% 5 '.*TE '.*TE F4 ETE2M4/*T6 Ş4 T2*/SFE2*T6 T2*/SFE2*T6 2%C% 5 ESTE . '.=44E F3/C4./*76
'.(xa balama terminală- definiţie &metode de determinare. ef:Este o a$# imaginar# care trece prin cei doi condili mandibulari atunci c>nd ace!tia realizeaz# o mi!care de rotaţie pur#, situaţie (nt>lnit# (n timpul mi!c#rii de desc"idere a gurii, !i la revenirea mandibulei pe o distanţ# de ma$imum )? mm% Met de det: MET.* */T2.'.MET24C6 MET.* 82*F4C6 MET.* '*7'*T.24E
).*etode de poziţionare a mandibulei +n %. MET.* 3/4M*/3*76 MET.* 94M*/3*76 MET.* 7E2E7.2
,.nregistrarea %. @>rtia de articulaţie +termen generic 5 suport +">rtie, material te$til, material plastic eziderate necesare unei (nregistr#ri ocluzale c>t mai e$acte: &% grosime suport : sutimi → zecimi mm +contacte ocluzale (n 2C - zeci de A, dezocluzie pe partea nelucr#toare (n mi!c#ri de lateralitate: ?,&-?,) mmB )% fle$ibil#B % antistatic# +pentru a se putea mula pe relieful feţei ocluzaleB % activ# pe una sau ambele feţe de aceea!i culoare sau culori diferite +ro!u negru, ro!u albastruB D% form# de benzi, semielips# sau potcoav#B % aplicare cu: pensa Miller dentar# +uzual, 'ean, oc"er sau folosind un suport special 5 s>rm# oţel pentru toat# arcada% Se prefer# sistemul alternativ de marcare al celor ) "emiarcade% *lternative ale ">rtiei de articulaţie: ">rtie carbon +indigoB band# ma!in# scris% Ceara de articulaţie: Este folosit# (n asociere cu creion moale +duritate redus# dermatograf, anilin# +c"imic (n locurile unde foaia de cear# s-a perforat% Metoda este mai riguroas# +precis# (n modul de marcare al contactelor ocluzale% Forma de prezentare: 9enzi de culoare (nc"is# verde sau albastr# +contrastat# cu dinţii, deformabil# la temberatura bucal#, dar care nu se tope!te% *re o faţ# adeziv# +lipicioas#, cu grosime total# de ?, mm, !i o faţ# acoperit# cu folie de material plastic transparent, lucioas# Ceara de articulaţie E=*0*/T*GE: /um#r mare de folii cear# +deterior#ri numeroase fapt ce implic# un timp (ndelungat% 4/4C*44: Etapele finale ale ec"ilibr#rilor ocluzale +!lefuiri selective% SpraH de ocluzie% Substanţ# activ# colorat#: o$id de =n !i stearat de =n% 3tiliz#ri: Mai rar intraoralB Frecvent pentru ec"ilibrare ocluzal# final#, pe model +(n laborator a mac"etelor de cear# a restaur#rilor protetice conIuncte% 9anda Goffe Suport de cauciuc subţire impregnat cu colorant Se menţinere prin suport special +s>rm# oţel% 3tilizare: Etape finale ale ec"ilibr#rii ocluzale%
./ransferul %. C@E47E 0EST4937*2E 'rin care se amprenteaz# feţele vestibulare ale dinţilor% *vantaIe: - etermin# raportul interma$ilar dorit +poziţionarea mandibulei (n, 4M, 2C se face (n etap# preliminar# (nregistrarea se face ulterior (nc>t: - (n timpul (nregistr#rii, (ntre arcade nu este interpus nici un material ce ar putea genera eroare (n: - poziţionarea +conducerea mandibulei de c#tre medicB - menţinerea de c#tre pacient a poziţiei indicate ezavantaIe:
0.esciderea maximă a gurii.
-
esciderea maximă a gurii de la poziţia de %.. sau .*. este de $4 mm 5dimens.1 falange a policelui6 Se desf in 2 timpi nfradiscal- rotatia pura 24 m Supradiscal 7 desciderea ca8 buc de la 1'-24 mm pana la $4 mm o linie continuă- formeaz aun arc de cerc strict +n plan sagital fără a determina dureri musculare& sau zgomote articulare.
14.ntercuspidarea maximă- definiţie&caracteristici. K se realizeaza prin intermediul stopurilor ocluzale K cea mai fectventa pozitie functionala mandubulo- craniene cu contacte dento-dentare K pozitie functionala K inc"eie maIoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia alimentelor si masticatia K cea mai stabila pozitie avand nr% ma$im de contacte dento-dentare K o pozitie de forta- realizata prin contractia voluntara a musc"ilor ridicatori ai mandibulei
(xa 9alama terminala
;a aimaginara care trece prin condilii mandibulari in momentul realizarii rotatiei pure, in tipul desc"iderii gurii si revenirii acesteia pe o distanta de )? mm% - Se determina 5 antropometric, palpatoriu sau cu aIutorul unui arc facial - Seinregistreaza prin marcare te"umentara sau tatuaI intradermin - Se transfera cu aIutorul arcului facial de transfer
11.%aportul %-*. *nalizat (n plan sagital 'entru LN dintre indivizi: 2C nu coincide cu 4M mandibula e$ecut>nd o u!oar# glisare din 4%M% (n 2%C% pe parcursul a ?, 5 &, mm O long centric +7C 'entru &N dintre indivizi:
2%C coincide cu 4%M% glisarea mandibulei din 4%M% (n 2%C% nu se produce e$ist>nd un 'oint centric +'C
12.Ocluzia de necesitate. K .cluzia de necesitate e diferit# de ocluzia iniţial# K Cauza: obstacol recent +obstacole la traseul de desc"idereP inc"idere a mandibulei datorita unor lucrari mai inalte obturatii inalte, sau cauza iatrogena K *titudine practic#: (nl#turarea precoce a obstacolului pentru revenirea la 4M iniţial# K 'revenire: prin ec"ilibrarea ocluzal# final# a restaur#rilor odontale sau protetice aplicate
13.Ocluzia de obişnuinţă. .cluzia de obi!nuinţ# este diferit# de cea iniţial# Cauza: obstacol persistent mult timp 5 modifica engrama miscarilor masticatorii indepartarea obstacolului nu determina revenirea la ocluzia initiala *titudinea terapeutic# +(n funcţie de situaţia clinic#: *daptarea funcţional# bun# la noile raporturi ocluzale nu determin# revenirea la raporturile ocluzale iniţiale *daptarea funcţional# (n raporturi ocluzale evident modificate poate trece cu u!urinţ# (n %M%C% .biectivele tratamentului ocluziei de obi!nuinţ#: &% *mendarea simptomatologiei T%C%M% )% Funcţionalitatea *%%M% satisf#c#toare pentru pacient % Stabilitatea ocluzal#% % /u se impune revenirea la raporturile ocluzale iniţiale Tartamentul este unul laboriosQ si de lunga durata
1$.%elaţia de postură a mandibulei5poziţia de repaus6. rst# )% 'oziţia corpului +Clinostatism sau ortostatism % St#ri fiziologice: veg"e-somn, concentrare, efort fizic % St#ri patologice: algii D% Tratamente medicamentoase%
1'.:ropulsia mandibulei cu contacte dento-dentare.
1).:reensiunea şi incizia alimentelor. e!i pentru incizia alimentelor mandibula poate parcurge traseul C%C%'% 5 4%M%, (n realitate acest lucru se (nt>mpl# numai ocazional, ceea ce face dificil# o (ncercare de evaluare clinic# a acestui traseu +C%C%'% 5 4%M%, folosind actul funcţional al inciziei% *v>nd (n vedere c#: traseul C%C%'% 5 4%M% este identic cu traseul 4%M% 5 C%C%'%B
mi!care de propulsie a mandibulei se urm#re!te clinic mai u!or dec>t retropulsia eiB poziţia de pornire pentru traseul 4%M% 5 C%C%'% este una stabil# +4%M%%
1,.:ropulsia maximă. in poziţia cap la cap (n propulsie mandibula are posibilitatea s# efectueze o mi!care mai ampl# spre anterior, mi!care ce urmeaz# o traiectorie spre anterior !i superior, p>n# aIunge (ntr-un punct +limita antero-superioar# a diagramei 'osselt numit propulsia ma$im# +'%M% *ceast# mi!care nu are vreo semnificaţie funcţional# !i se e$ecut# numai voluntar
1.(ria mişcărilor funcţionale ale mandibulei +n plan frontal. Cu e$cepţia 4%M% Ş4 %M% celelalte poziţii mandibulo-craniene ce caracterizeaz# diagrama 'osselt (n plan sagital +C%C%'%, '%M%, '%2% se g#sesc (n interiorul diagramei frontale% 7imita superioar# a diagramei frontale evidenţiaz# poziţiile mandibulo-craniene inaparente (n perspectiv# sagital#: &% Traseul 4%M% 5 C%C%7% reprezint# mi!carea de lateralitate cu contacte dento-dentare (n care caninii ipsilaterali se g#sesc (n raport Rcap la cap% )% Traseul 4%M% 5 C%C%7% este segmentul funcţional al mi!c#rilor de lateralitate pentru masticaţie asemenea traseului 4%M% 5 C%C%'% (n perspectiv# sagital# pentru incizie%
10. (ria mişcărilor funcţionale ale mandibulei +n plan sagital. Tras>nd traiectoriile e$treme de cobor>re a mandibulei +din 2%C% la %M%, respectiv de la '%M% la %M%, (ntre aceste traiectorii !i traseul dintre '%7%S% este influenţat de dinţi, restul traiectoriilor fiind diriIate numai de *%T%M% !i de mu!c"ii mobilizatori ai mandibulei% 'e diagrama 'osselt se poate observa cu u!urinţ# c# (n interiorul conturului se mai g#se!te un traseu ce une!te poziţiile 4%M% 5 %M%, pe care se plaseaz# !i relaţia de postur# a mandibulei% *cest traseu reprezint# traiectoria dup# care se face (n mod obi!nuit cobor>rea mandibulei printr-o mi!care comple$# a condililor, de rotaţie, avansare !i cobor>re (n raport cu tuberculii articulari
24.;ateralitatea mandibulei cu contacte dento-dentare% Mi!c#rile de propulsie reprezint# o deplasare prin translaţie la nivelul arcadelor% Mi!c#rile de lateralitate se realizeaz# printr-o mi!care mai comple$# ce se manifest# la nivelul arcadelor prin rotaţie !i translaţie% *stfel a$a de rotaţie este: vertical# aflat# la intersecţia planurilor sagital !i frontalB trece prin condilul pivotant +de partea c#ruia se face mi!carea de lateralitate, ceea ce face ca amplitudinea mi!c#rilor de lateralitate s# fie direct proporţional# cu dep#rtarea punctului de referinţ# faţ# de centrul de rotaţie% *spectul limitei superioare a diagramei frontale +7Mdr - 7Mstg poate avea diverse forme (n funcţie de: Morfologia arcadelorB Stereotipul masticator al subiectului 4mportanţa evalu#rii deplas#rilor mandibulare cu contacte dento-dentare: 2olul funcţional pe care (l au aceste mi!c#ri +(n masticaţieB 'osibilitatea de utilizare clinic# +pentru programarea ung"iului !i mi!c#rii 9ennett%
21.Engrama masticatorie. Mi!c#rile mandibulare implicate (n masticaţie sunt comple$e, automatizate, aflate sub controlul S%/%C% sub forma unui tipar individualizat, cunoscut sub denumirea de E/82*M6 M*ST4C*T.'24E% Controlul central asupra masticaţiei se realizeaz# de la nivelul corte$ului cerebral: &% 42ECT 5 model>nd contracţia muscular#B )% 4/42ECT 5 model>nd recepţia periferic# care cre!te (n timpul masticaţiei% Controlul periferic se realizeaz# prin intermediul terminaţiilor nervoase libere +proprioceptori, fusuri neuro-musculare din teritoriul *%%M% !i modeleaz# activitatea motoneuronilor responsabili de engrama masticatorie% El asigur# at>t mecanisme de: &% Feedbac pozitiv +pentru alimentele dure forţa de contracţie cre!te progresiv
)% Feedbac negativ +(ntreruperea ciclului masticator refle$ la interpunerea unui fragment mai dur dec>t restul bolului 5 refle$ de ap#rare C*2*CTE24ST4C47E E/82*ME4 M*ST4C*T.244 Modelarea engramei masticatorii prin numeroase aferenţe centrale !i periferice duce la un aspect al mi!c#rilor masticatorii relativ caracteristic fiec#rui individ, dar !i la un mare grad de variabilitate, la acela!i subiect, a acestor mi!c#ri, dependent# de factori precum: v#rsta prezenţa unor bre!e edentate sau protezate alte afecţiuni algogene (n teritoriul *%%M% consistenţa alimentelor factori psi"ici !i de mediu%
22.Etapa de masticaţie. Cuprinde actele motorii ale mandibulei cuprinse (n pre"ensiunea alimentelor +sau incizie !i deglutiţia bolului alimentar% Masticaţia se realizeaz# practic prin parcurgerea repetat#, de c#tre mandibul#, a unui traseu (nc"is, cu geometrie comple$# numit C4C73 M*ST4C*T.2% /um#rul de cicluri masticatorii ale unei etape de masticaţie este, cu e$cepţia disfuncţiilor masticatorii severe, o caracteristic# individual#%
23.Eficienţa masticatorie. 2eprezint# m#sura capacit#ţii unui subiect de a realiza, prin masticaţie, fragmentarea alimentelor% Eficienţa masticatorie este legat# de mai multe elemente morfofuncţionale ale *%%M%, dintre care (ns# rolul esenţial (l are suprafaţa total# de contact dento-dentar (ntre cele dou# arcade%
2$.iclul masticator. Ciclul masticator tipic, la adult, are, (n perspectiv# frontal# !i la nivelul punctului interincisiv mandibular o form# caracteris-tic#, de pic#tur#% t de engrama masticatorie c>t !i de o serie de factori locali% *stfel, componenta lateral# a unui ciclu masticator are o amplitudine direct proporţio-nal# cu consistenţa alimen-telor% 2estaur#rile stomato-logice pot !i ele modifica forma C%M urata C%M% este (n medie de ??ms, iar din acest timp, (n )??ms mandibula se g#se!te (n poziţie de 4%M%, ceea ce face ca aceast# poziţie s# fie raportul de referinţ# pentru ciclul masticator% 3ng"iul dintre Fa !i Fd al C%M% poart# numele de verte$ al ciclului masticator !i este mai mic sau egal cu ung"iul dintre versantele interne ale cuspizilor +3%0%4%% 3ng"iul format de C. 5 componenta ocluzal#, a CM cu planul sagital poart# numele de ung"i funcţional de ocluzie +3F care este (n relaţie direct# cu tipul engramei masticatorii +EM 0aloarea redus# a 3F - engrama masticatorie determin# preponde-rent mi!c#ri verticale 0alori mari 3F - engrama masticatorie determin# mi!c#ri laterale mai ample%
2'. (ria mişcărilor mandibulare +n plan trans8ersal. esc"iderea segmentului arcului gotic este dependent# de caracteristicile geometrice ale mi!c#rilor de lateralitate +ung"iul !i mi!carea 9ennet% *plicarea direct# a diagramei orizontale o constituie posibilitatea de identificare +determinare printro metod# grafic# +deci obiectiv# a poziţiei 2C% 4nstrumentar: 'eniţ# inscriptoare fi$at# la mandibul# 5 diagrama orizontal#, !i la ma$ilar 5 diagrama orizontal# r#sturnat# anteriorB Suprafaţ# inscriptibil#% eplas#ri repetate ale mandibulei (n toate sensurile duc la apariţia unui contur asem#n#tor diagramei orizontale% ispozitive de (nregistrare pot fi: intraorale sunt mai stabile, dar disconfort pentru pacientB e$traorale%
'rin corelarea rezultate-lor obţinute prin (nregistr#ri grafice ale deplas#rilor mandibulei (n cele trei planuri de referinţ# +sagital, fron-tal, transversal, se poate deduce forma tridimensional# a corpu-lui virtual (n interiorul c#ruia se deplaseaz# punctul 4i%
2).eterminanţii mişcărilor mandibulare. eterminanţii mi!c#rilor mandibulare influenţeaz#: irecţia% *mplitudinea mi!c#rilor mandibulare% *supra direcţiei !i amplitudinii mi!c#rii mandibulare%
:rin determinant se +nţeleg"
*cţiunea *TM% Contracţia mu!c"ilor mobilizatori ai mandibulei Contactele dento-dentare%
)%8"idarea mi!c#rii de lateralitate-g"idaIul canin% )L% 8"idarea mi!c#rii de lateralitate-g"idaIul antero-lateral% )U% 8"idarea mi!c#rii de lateralitate-g"idaIul de grup lateral% ?%Conceptul ocluziei funcţionale elaborat de McCollum !i Stuart% &% Conceptul ocluziei funcţionale elaborat de *s" !i 2amfIord% )% Conceptul ocluziei funcţionale elaborat de Ganelson% %Conceptul ocluziei funcţionale elaborat de Şcoala rom>neasc#+'rof%7%Ene%
%isfuncţia mandibulo-cranian# - semne clinice% D% isfuncţia mandibulo-cranian# 5 etiologie% %9ru$ismul nocturn% %9ru$ismul diurn% Te suna el L%Tratamentul disfuncţiei mandibulo-craniene%
lasificare dupa (ngle" *ngle leaga notiunea de ocluzie normlaa de raporturile dintre primii molari mandibulariJ Clasa & *ngle 5 varf cuspidului M-0 al M& sup oclude cu sant M intercuspidian vestibular al M& inf Clasa ) *ngle- +distalizata 5 varf cuspidului M-0 al M& sup se afla mezial fara de sant intercuspidian am M& inf Clasa - santul se afla mezial fata de varful cuspidului M0 al m& sup
onceptul ocluziei normale elaboral de *collum si Stuart 4M O 2C in point centric Stopurile ocluzale gr%&- sunt tip tripodic eglutitia se face in 2C 4n CC' sa nu e$iste contacte posterioare Miscarea de lateralitate sa fie cu conducere canina
onceptul ocluziei functionale elaborat de (s si %amf
-
.cluzia este stabila Masticatia, fonatia, fizionomia sunt acceptabile ptr subiect /3 e$ista semne de suferinta entara 'arodontala *rticulara Musculara datorita solicitarilor ocluzale
onceptul de ocluzie functionala elaborata de scoala romaneas % Ene
-
.cluzia functionala trebuie sa indeplineasca D criterii Stopuri ocluzale stabile, multiple, simultane in pozitie 2C si 4M 8"idaI anterior armonizat cu : Misc mandibulare funtionale 'osibilitatile *TM ezocluzia uturor dintilor cuspidati in miscoarea de propulsie ezocluzia cuspizilor cuspidati de pe partea nelucratoare in miscarea de lateralitate *bsenta interferentelor pe partea lucratoarea in miscarea de lateralitate indiferent de tipul gidaIului%
isfunctie mandibulo-craniana semne clinice dentare E#=*E%(%E>
-
.dontalgii Fisuri sau fracturi coronare Mioliza 5 leziuni de abfractie *braziunea patologica 'ulpopatii , necroza pulpara Masticatia unilaterala Sonoritatea modificata de percuria dintilor cu trauma ocluzala Fisuri sau fracturi radicular 2esorbtie radiculara
isfunctie mandibulo-craniana semne clinice parodontale E#=*E%(%E> Mobilitatea dintilor esc"iderea contactelor interpro$imale Fisura Stielmann 5 despicatura longitudinala centrata pe miIl% 'roces alveolar al radacinii dintelui in trauma acluzala, pe marg 0 a gingiei fi$e Migrari dentare 5 fenomenul T"ieleman
(braziuen patologica generalizata
- /u este dependenta de varsta - *pare frecvent in bru$ism - 2educe inaltimea coronara - Sterge relieful ocluzal - *braziunea atinge ecuatorul - 4nversarea curbei transversale de ocluzie - 9.selarea proceselor alveolare VVVVVVVVV - 0. nu se modifica - 'oate aIunge spre coletul dintelui
(braziunea elicoidala -
*braziune a grupului molar cu abrazarea: Cuspizii 0 ai M& mand Cuspizii 7 ai M) mand Cuspizii 0 ai M mand avand aspect de elice - /u este un semn de adaptare -
9ruxismul nocturn -'arafunctie ocluzala ce s emanifesta prin strangerea sau frecarea involuntara a arcadelor in timpul somnului - *par in tipu somnului superficial - ureaza D min - Se repeta la U? min Simptome:
-
*braziune moderata 2emodelare osoasa a proceselor alveolare, *TM Mialgii *pare la dentitia deciduala, mi$ta, definitiva 7a copii pana la &) ani nu are manifestari clinice
9ruxismul diurn Simpt O bru$ noct W particularitati: urerei de intensitate ascend ziua Caracter surd *par dupa ? min de contractie provocata E$acerbarea de temp scazutaVVVV 'ot dura o sapt Mialgia poate interesa mm gatului Cefalee prezenta 7ez de decubit la protezele mobilizabile Cauza: refle$e parafunctionale dobandite
/ratamente in8azi8e in tratamenul * Ec"ilibrarea ocluzala-slefuiri selective Taratmentul odontal Tratamenul protetic Tratamentul ortodontic Tartament c"irurgical ortognatic 4nterventii c"irgicate la nivel *TM
/ratamente nein8azi8e in tratamenul * 8utiera ocluzala Taratment de reeducare functionala Fizioterapie inetoterapia Taratmen medicamentos- anestezia si analgezia
%olul determinantului anterior -
Stabilirea maIoritatii pozitiilor diagnostice mandubulo-cranieneJ Cenctri 2C, 4M E$centriceJ CC', CC7 Miscarile cuprinse intre principala pozitie dento-dentara egala cu 4M si celelete pozitii diagnostice: 4M-2C 4M-CC' 4M-CC7 Cel mai important rol in g"idarea miscarilor mandibulare cu contacte dento-dentare pentru ca suprafetele dentare aflate in contact se gasesc cel mai des la nivelul incisivo-canin
