STATUL GETO-DAC ÎN TIMPUL LUI DECEBAL. RĂZBOAIELE DACO-ROMANE ŞI CUCERIREA DACIEI DE CĂTRE ROMANI ROM ANI Condiţiile reni!i"#rii $oli%i"e & 'e%o-d&"ilor( în secolul I d.Chr., după un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politică a geto-dacilor se reface în jurul nucleului statal din ona !un"ilor #ră$tiei. în acest spa"iu intercarpatic s-a păstrat o continuitate statală $i după destrămarea %marii stăp&niri% a lui Burebista. 'estauratorul (aciei era regele (ecebal )*+-1 d.Chr., căruia predecesorul său (uras, fiind bătr&n, i-a cedat tronul. (io Cassius )sec. II-III d.Chr., istoric $i om politic grec, scria despre (ecebal/ %0ra foarte priceput în ale răboiului $i iscusit în luptă, $tiind să aleagă prilejul pentru al ataca pe du$man $i a se retrage la timp. 2bil în a întinde curse, era vitea în luptă, $tiind a se folosi cu dibăcie de o victorie $i a scăpa cu bine dintr-o înfr&ngere, pentru care lucruri el a fost mult timp, pentru romani un potrivnic de temut%. ersonalitatea marcantă a regelui $i un $ir de premise din via"a societă"ii getodace au determinat ascensiunea regatului geto-dac pe o nouă treaptă, devenit o for"ă considerabilă în ona Carpa"ilor $i la (unăre. (acia avea o popula"ie numeroasă de agricultori sedentari $i me$te$ugari iscusi"i în prelucrarea fierului, ceea ce o dovedesc numeroasele unelte agricole $i me$te$ugăre$ti descoperite în săpăturile arheologice. 0i prelucrau metalele pre"ioase, mai ales argintul, confec"ionau vase de u casnic de o calitate superioară, utili&nd roata olarului, aveau cuno$tin"e în botanică, medicină, astronomie. # mare mare impo import rtan an"ă "ă în asce ascens nsiu iune neaa stat statul ului ui geto geto-d -dac ac au avut avut o rela rela"ii "iile le lui lui economice $i culturale cu lumea romană $i elinistă/ schimbul comercial intens, folosirea monedei romane, însu$irea scrisului latin etc. 2ctivitatea economică $i spirituală din (acia este tot mai mult influen"ată de cultura popoarelor de limbă latină. 4e poate afirma că încă p&nă la cucerirea romană în (acia începe un proces de romaniare în domeniul culturii. 5ivelul înalt de devoltare a geto-dacilor preenta pentru romani un obstacol în calea unor noi cuceriri în ona Carpato-(unăreană. 6eto-dacii au sesiat pericolul roman $i au întreprins ac"iuni în vederea perfec"ionării organiării militare a statului. 4e construiesc noi cetă"i pe locul celor vechi )Blidaru, iatra 'o$ie, se întăresc celelalte )cetatea de scaun 4armisegetusa, unde se afla $i cancelaria regală, Coste$ti, Bani"a etc.. 4tatul daco-get era mai restr&ns ca teritoriu dec&t regatul lui Burebista. 0l cuprindea spa"iul de la cursul superior al 5istrului p&nă la (unăre, inclu&nd teritoriul
7ransilvaniei $i păm&nturile din vestul !oldovei .unde alături de ge"i se a$easeră triburi sarmatice, care au alcătuit o %confedera"ie de neamuri% opuse 'omei. 4tepa (unării, păm&nturile dintre (unăre, Balcani )8aemus $i !area 5eagră, precum $i sudul interfluviului (unăre-5istru au fost treptat supuse de către romani. e (unăre circula o flotă romană care "inea în supunere malurile fluviului. 2stfel, cre$terea pericolului unei e9pansiuni romane servea drept premisă e9ternă a consolidării statului lui (ecebal, care atinsese un nivel de devoltare superior fa"ă de regatul lui Burebista. În"e$%l "on!rn%#rii li De"e)&l " I*$eril Ro*&n( confruntarea getodacilor cu romanii a început p&nă la domnia lui (ecebal. Căpeteniile militare ale getodacilor întreprindeau numeroase incursiuni peste (unăre, atac&nd castrele )lagăre militare ale romanilor. 2tacurile lor erau o formă de apărare activă. 09pansiunea romană la (unărea de :os începe cu (obrogea. 2cest teritoriu este cucerit în anul ;* <.Chr, de romani în urma campaniei lui !arcus =ucius Crassus, în alian"ă cu regele ge"ilor 'holes, c&nd au fost înfr&nte. Căpiteniile geto-dace locale -papu9 $i >?ra9es. (upă aceasta un anumit timp (obrogea era inclusă în 'egatul odriilor, tutelat de 'oma. în timpul împăratului 7iberius )1@-3+ d.Chr. romanii î$i e9tind stăp&nirea asupra cojoniilor grece$ti, înglob&ndu-le în %prefectura "ărmului !ării%, dependentă de provincia romană !acedonia, în anul @ d.Chr.
istoricilor #rosius )sec. E $i lordanes )sec. EI învingătorul în acest răboi este numit comandantul dac (iurpaneus. (upă ce bătr&nul rege (uras îi lasă tronul, (iurpaneus este supranumit (ecebal )%Cel Eitea%, %Cel uternic%. în anul ** romanii au reluat ofensiva, av&ndu-l în frunte pe 7ettius lulianus, guvernatorul !oesiei 4uperior. =upta se dă tot la 7apae. (e data aceasta romanii iese învingători. 7otodată, ei în"eleg că nu vor putea cuceri puternicile cetă"i dacice. 4itua"ia se agraveaă $i din caua înfr&ngerii lui (omi"ian în anonia în lupta cu triburile germanice - evaii $i marcomanii. Cele men"ionate îl determină pe (omi"ian să accepte propunerile de pace din partea lui (ecebal. entru negocierea păcii (ecebal îl trimite pe (iegis, fratele regelui dac. Dormal (ecebal acceptă de a fi considerat rege clientar al 'omei, în această calitate (ecebal prime$te de la (omi"ian, după cum relata (io Cassius, %nu numai însemnate sume de bani, dar $i me$teri la felurite lucruri folositoare în timp de pace $i de răboi%. (in acest motiv pacea a fost considerată ru$inoasă de către 4enatul 'omei.
Ca urmare a păcii Banatul, #ltenia, !untenia, Fara 8a"egului, col"ul sud-estic al 7ransilvaniei $i sudul !oldovei intrau sub administra"ie romană. =egiunile romane din !oesia erau permanent gata să intre în luptă în caul unui nou conflict militar cu dacii. acea s-a dovedit a fi doar un armisti"iu/ 7raian dorea să-$i atingă scopul -cucerirea (aciei, iar (ecebal nu putea accepta condi"iile e9trem de grele ale păcii, între anii 1;-1A ambele păr"i se pregătesc de răboi, în acest răstimp 7raian construie$te, conform proiectului lui. 2pollodor din (amasc, un pod de piatră peste (unăre, la (robeta )7urnu 4everin, creeaă noi castre la nord de acest fluviu. (ecebal, la r&ndul său, confec"ioneaă arme, reface cetă"ile sale $i trimite solii la popoarele vecine pentru a constitui o coali"ie antiromană. 7oate aceste ac"iuni întreprinse de (ecebal au fost considerate de romani ca o încălcare a păcii, în iunie 1A 7raian sose$te la (robeta $i reia luptele în condi"ii mult mai favorabile, deoarece deja ocupaseră o bună parte a teritoriului locuit de geto-daci. >ona !un"ilor #ră$tiei a fost asaltată din c&teva direc"ii. (upă lupte grele au căut la r&nd cetă"ile dace. 'eisten"a lor eroică n-a putut opri cucerirea de către romani a cetă"ii de scaun - 4armiegetusa, (ecebal a încercat să fugă spre răsărit pentru a organia o nouă reisten"ă, dar a fost ajuns de urmăritori. 5edorind să împodobească triumful învingătorilor, el s-a sinucis, în anul 1 răboiul se încheie, (acia este cucerită $i 7raian constituie aici provincia romană cu acela$i nume. Cucerirea (aciei a marcat apogeul puterii Imperiului 'oman. Bogă"iile capturate în (acia erau fabuloase. 7eaurul lui (ecebal ar fi con"inut 1A tone de aur $i 331 tone de argint. (in bogă"iile ob"inute 7raian a reconstruit centrul 'omei )Dorum 7raiani în mijlocul căreia a fost înăl"ată Columna. 0a a fost construită în anul 113 de acela$i 2pollodor din (amasc, înaltă de 3* m $i decorată în întregime cu scene sculptate care repreintă desfă$urarea răboaielor lui 7raian cu dacii.
către unii autori biantini. Ca urmare, Columna lui Traian $i monumentul de la 2damclisi Tropaeum Traiani răm&n a fi cele mai importante ivoare autentice despre răboaiele daco-romane. Cucerirea (aciei a însemnat pentru Imperiul 'oman acapararea unor bogate teritorii la nord de (unăre $i lichidarea unui inamic d&r $i vitea, care îi amenin"a hotarele în această onă. entru daci cucerirea romană a însemnat pierderea independen"ei, instaurarea unei stăp&niri străine $i mari pierderi umane )în lupte, prin transformarea prionierilor în sclavi etc..
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate
