h
Prefaţă
Profesorul Eugen Cizek, cunoscut specialist în do-
Secven ţă romană
ayard, 1932), prezentat ă acum şi în versiune româească. Fostul meu elev şi colaborator, el însu şi de mai lul lu lţi ani profesor apreciat al Universit ăţ ii din Bucu;şti, mi-a f ăcut cinstea s ă-mi solicite o prefa ţă pentru :eastă versiune în limba român ă a lucr ării şale. O scriu i toat ă bucuria de a vedea recenta carte a tîn ă rului eu coleg la dispozi ţia publicului românesc nu numai n dorinţa de a-mi manifesta pe aceast ă cale pre ţuirea întru tot ce a f ăcut şi, desigur, va mai face în domeniul toriei romane, dar şi fiindcă sînt conştient de faptul că îblicul nostru a fost mult ă vreme lipsit de lucr ări din »meniul istoriei universale. în fond, lucrarea de fa ţă nu ar fi avut nevoie de o efa ţă ca aceasta, autorul atr ăgînd el însuşi în primele >uă pagini atenţia cititorului asupra unor probleme ndamentale, dezvoltate pe larg în cele peste 400 de pani ale volumului. Poate că totuşi, dincolo de unele mici irergenţe între autor i cel care scrie prefa ţa de fa ţă
Prefa Prefa ţă
1
abia depăş ise vîrsta de 30 de ani, precum şi toate evenimentele determinate de activitatea sau de tendinţele adeseori contradictorii ale personajelor de la curtea imperială, autorul analizează nu numai izvoarele de informaţie care ne îngăduie să reconstituim istoria acestor ani, ci şi ponderea reală a rolului lui Nero, la Roma sau în cadrul general al imperiului. Merită a fi subliniată înc în că de la început o primă concluzie a autorului : „monstru sau vizionar, Nero a ales o cale originală", pe care ca re cerc ce rcur uril ilee co cond nduc uc ătoare ale politicii imperiale au refuzat-o. De altminteri, aceast ă concluzie, pe care personal o împărt ăş esc doar par ţial, a f ăcut pe mul ţi dintre recenzenţii lucr ărilor lui Eugen Cizek s ă le considere, pe ne nedr drep ept,t, o înce în cerc rcar aree de d e „re „ reab abil ilit itar are" e" a tîn t înărului împărat, dat întotdeauna ca exemplu de ambiţii nem ă surate şi de incoerente acte de, guvernămînt. Ceea ce m ă face să apreciez pozitiv termenul de „cale originală" nu este numaidecît de atribuit numai lui Nero însu i. Averr i
Prefa Prefa ţă
9
risipa enormă din anii domniei lui Nero, risipă de care î mp ă ratul s-a f ă cut în mare parte vinovat ; în schimb, ne vine greu s ă fim de acord cu autorul atunci cînd atribuie tot lui Nero importanta reformă a sistemului monetar roman, reformă care presupune o sunoaştere profundă a acelui delicat mecanism necesar combaterii inflaţiei, sporirii veniturilor statului şi, în ultimă analiză, echilibrului economic nu numai la Roma, ci în tot im periul. periul. Cel puţin de la predecesorul său Claudiu fuseser ă organizate adevărate „ministere" (scrinia) în care lucrau funcţionari imperiali, adeseori greci sau orientali, cu o lungă experienţă în dbmeniul administraţiei. Reforma monetar ă clin anul 64 este atît de importantă, încît nu e de mirare că un secol şi jumătate mai tîrziu reforma monetar ă a lui Diocleţian va încerca, şi în bună măsu sur r ă va şi reuşi, să redea monedei romane ponderea şi puterea
10
Secven ţă Secven ţă roman romanăă
cadrul complex al societăţ societăţii ii romane. Are de asemenea meritul de a fi ridicat probleme noi, semn de altminteri distinctiv - al lucr ărilor de bună bună calitate. Ar fi însă însă să înc în cărcă rc ăm prea mult textul acestei prefeţ prefeţ e dacă dacă ne-am opri asupra multora dintre problemele puse sau rezolvate în lucrarea sa de profesorul Eugen Cizek. Scopul acestor cîteva rînduri a fost şi este acela de a prezenta cititorilor noş noştri o carte bună bună, redactată redactată cu toată toată exigenţ exigenţa tiinţifică ifică necesar ă şi într-o formă formă curgă curgătoare, convinştiinţ g ătoare, calităţ calităţii care o fac să să se recomande de la sine. acad. EMIL CONDURACHI
12
Secven ţă romană
care, evident, la acea dat ă - nu am avut posibilitatea s ă le consult ăm, pentru c ă nu erau publicate. Prin urmare, pentru completarea bibliografiei noastre, cititorul poate consulta cu folos îndeosebi culegerea de studii intitulat ă Neronia 1977. Actes du 2-e Colloque de la Societe Internationale d'Etudes Neroniennes, Clermont-Ferrand, 1982, precum ş i urm ă toarele c ă r ţ i : M ă ria Bellincioni, Potere ed etica in Seneca, Brescia, 1984 ; Patrick Kragelund, Prophecy, Populism and Propaganda in the „Octavia", Copenhagen, 1982 ; Jacques Sancery, Galba ou l'armee face au pouvoir, Paris, 1983 ; Jacques Gascou, Suetone historien, Roma, Ecole Francaise, 1984 ; Etienne Aubrion, Rhetorique et histoire chez Tacite, Metz, 1985 ; MiriamT. Griffin, Nero. The End of a Dynasty, London, 1984 ; John Patrick Sullivan, Literature and Politics in the Age of Nero, Ithaca and London, 1985. Men ţ i on ă m de asemenea urm ătoarele articole : Ramiro Donciu, Propaganda imperial ă la Roma în epoca lui Nero, î Revista de Is-
Cuvînt înainte la edi ţia în limba român ă
La solicit solicitare areaa cunosc cunoscute uteii edituri edituri parizi pariziene ene Fayard, Fayard, am scris scris între între anii 1979 ş 1979 şii 1982 cartea Neron tradusă în pagi Neron,, tradusă şi revă nile care urmează urmează şi revă zut ă de mine. Solicitarea se datora, probabil, unei că căr ţ i anterioare, L'epoque de Neron publicat at ă în cadrul colecet ses controverses ideologiques, public ţ iei iei Roma Aeterna, IV, la editura Brill, Leiden, 1972. La
12
Secven ţă romană
care, evident, la acea dat ă - nu am avut posibilitatea s ă le consult ăm, pentru c ă nu erau publicate. Prin urmare, pentru completarea bibliografiei noastre, cititorul poate consulta cu folos îndeosebi culegerea de studii intitulat ă Neronia 1977. Actes du 2-e Colloque de la Societe Internationale d'Etudes Neroniennes, Clermont-Ferrand, 1982, precum ş i urm ă toarele c ă r ţ i : M ă ria Bellincioni, Potere ed etica in Seneca, Brescia, 1984 ; Patrick Kragelund, Prophecy, Populism and Propaganda in the „Octavia", Copenhagen, 1982 ; Jacques Sancery, Galba ou l'armee face au pouvoir, Paris, 1983 ; Jacques Gascou, Suetone historien, Roma, Ecole Francaise, 1984 ; Etienne Aubrion, Rhetorique et histoire chez Tacite, Metz, 1985 ; MiriamT. Griffin, Nero. The End of a Dynasty, London, 1984 ; John Patrick Sullivan, Literature and Politics in the Age of Nero, Ithaca and London, 1985. Men ţ i on ă m de asemenea urm ătoarele articole : Ramiro Donciu, Propaganda imperial ă la Roma în epoca lui Nero, î Revista de Is-
