CAP 1 1. Care sunt principale serii de tabele cuprinse în cadrul SEC : 1.06 a) conturile sectoarelor instituţionale precum c) conturile internaţionale şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri de activitate b) conturile sectoarelor bifuncţionale d) conturile aferente fiecărei ţări
2. Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri: 1.08 a) cererea este egala cu oferta pentru c) valoarea adaugata produsa este mai mica orice produs sau grup de produse decat suma veniturilor generate b) cifra de afaceri este ridicata d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile 3.SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care trebuie să fie aplicate la: 1.12 a) calculul deficitului bugetului de stat b) producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor
c) consolidarea transparentei informatiilor contabile în România d) diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE
4.Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC: 1.18 a) performantele sectorului bancar in cadrul c) dezvoltarea unei economii de a acestui domeniu lungul timpului b) situatia bunurilor din domeniul public al d) nevoile gospodariilor populatiei statului 5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece: 1.21 a) reprezinta baza legala comuna cu statele c) au specificate in componenta elemente UE in ceea ce priveste organizarea caracteristice fiecarei tari institutiilor publice b) constituie norma pentru transmiterea d) nu se bazeaza pe date statistice datelor contabilitatii nationale catre toate organismele internationale 6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de statistici sociale si economice permite: 1.23 a) accesul la informatii economice clasificate c) elaborarea de masuri consecvente b) estimarea trendului economic la nivel UE d) mentinerea echilibrului economic 7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata, deoarece: 1.27 a) fiecare stat membru isi impune c) se schimbă foarte des conceptele de bază caracteristicile economice privind conturile naţionale b) acestea au fost adoptate ca standarde d) nu permit modificări internationale pentru multi ani şi faptul că în metodologiile internaționale succesive privind conturile naționale, s-au schimbat foarte 1
puține concepte de bază 8.Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se inregistreaza in SEC: 1.30 a) serviciile voluntare care nu reprezinta c) piscicultura in fermele piscicole o productie de bunuri b) productia de bunuri pentru consumul d) productia de servicii individuale si final propriu colective de catre administratiile publice 15. În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în care bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare: 1.37 a) comercianţii nu caută să-şi sporească la c) cumpărătorii caută un grad cât mai maximum profitul pe termen lung scăzut de utilitate b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt oricărei persoane care se află în posibilitatea cele la care cumpărătorii şi comercianţii au de a plătii preţul solicitat acces şi despre care aceştia dispun de informaţii 9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece: 1.40, 1.41 a) nu furnizeaza date suplimentare c) nu modifica conceptele de baza b) au un grad de acoperire al cadrului contabil d) prezinta pe scurt conceptele de referinta extins prin adăugarea de informații nemonetare 16. O matrice de contabilitate socială (MCS) : 1.42 a) permite legătura între tabelele resurselor și c) nu se aplică pentru utilizarea populației utilizărilor și conturile sectoriale ocupate pe ramuri de activitate b) nu furnizează informații suplimentare d) nu se aplică pentru repartizarea forței de muncă pe subgrupe referitoare la volumul și structura forței de socioeconomice muncă 11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca: 1.57 a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate in 7 complet de conturi de flux sectoare institutionale nationale b) permite stabilirea unui ansamblu complet d) sectoarele institutionale nu se divizeaza de conturi de flux şi de conturi de in subsectoare patrimoniu 32. Unitatile institutionale au capacitatea de a: 1.57 a) deține bunuri și active c) a exercita activități economicei b) de a subscrie angajamente d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c,
2
333. În sistemul SEC 2010 care unități instituționale nu sunt regrupate în cinci sectoare instituționale naționale: 1.57 a) societăți nefinanciare si societăți c) banci comerciale financiare b) administrațiile publice si gospodăriile d) instituții fără scop lucrativ în serviciul populației gospodăriilor populației 12. La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale): 1.58-1.59 a) activitatile nu sunt divizate in functie c) nu se înregistrează pentru fiecare de tipul de activitati desfasurate activitate secundară b) regrupeaza ansamblul părților unei unități d) nu aparține numai unei singure unități instituționale în calitatea sa de producător instituționale 13. Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC 2010: 1.64 a) numărul populaţiei c) consumul pe gospodării b) previziuni economice d) stocurile 334. Fluxurile reflectă: 1.65 a) crearea, transformarea b) schimbarea
c) transferul sau dispariția unei valori economice d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c
335. Fluxurile determină o variație a 1.65 a) valorii activelor sau pasivelor unei unități c) valorii pasivelor instituționale instituționale b) valorii activelor unei unități instituționale d) nici o variaţie 336. Operațiunile se divizează în: 1.66 a) operațiuni pe produse
unei
unități
c) operațiuni financiare precum şi achiziții minus cedările de active nefinanciare neproduse
b) ) operațiuni de repartiție
d) toate operatiunile prevazute la literele a-c
14. În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind: 1.66 a) unitatea economică care are capacitatea de c) un flux economic care reprezintă o a deține bunuri și active, de a subscrie interacțiune între unitățile instituționale angajamente, a exercita activități economice care acționează de comun acord sau o și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu acțiune în interiorul aceleiași unități alte unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discuție prezintă două calități diferite b) capacitatea de a stabili politica generală d) descriere sistematică a diferitelor sau programul unei unități instituționale etape ale procesului economic
3
337. Operațiunile în care sunt implicate mai multe unități pot fi : 1.71 a) "ceva contra altceva", și anume operațiuni c) subventii cu contraparte, precum şi "ceva contra nimic", și anume operațiuni fără contraparte b) transferuri d) toate operatiunile prevazute la literele a-c 17. Divizarea operaţiunilor constă în: 1.76 a) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit b) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi mod
c) intervenţia altor unităţi instituţionale în afara celor implicate în operaţiune d) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care nu se mai înregistrează
18.Prin stocuri se înţelege: 1.85 a) activele deţinute la un anumit moment c) activele şi pasivele deţinute la un anumit moment b) pasivele deţinute la un anumit moment d) fluxul de produse 19. Stocurile se înregistrează în contabilitate : 1.85 a) la începutul fiecărei perioade contabile c) la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade contabile b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile d) nu se înregistrează
finite
20.Din categoria conturilor curente fac parte: 1.88 a) conturile capitale c) conturile altor modificări de volum b) conturile financiare d) conturile care prezintă producţia generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea acestuia 21. Conturile de acumulare sunt: 1.88 a) conturile care prezintă generarea venitului c) conturile capitale şi cele financiare și conturile altor modificări de volum b) conturile care prezintă alocarea venitului d) conturile care prezintă distribuirea şi redistribuirea venitului 22. În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a contului de operaţiuni curente: 1.89 a) activele c) pasivele şi valoarea netă b) pasivele d) diferenţa dintre active şi pasive 23. În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o úntate sau un sector se înregistrează: 1.91 a) o singura dată c) de trei ori b) de două ori d) de patru ori 4
24. Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă: 1.91 a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare dată ca utilizare b) efectuarea a două înregistrări ca resursă d) înregistrarea ca variaţie de pasive 25.Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în: 1.94 a) dividende c) număr de operaţiuni b) termeni monetari d) preţurile de referinţă naţionale 26. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică: 1.101-1.102 a) tuturor fluxurilor c) doar fluxurilor nemonetare b) doar fluxurilor monetare d) nu se aplică o astfel de înregistrare 27. Consolidarea înseamnă: 1.106 a) eliminarea din utilizări a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate b) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate
28. Nu trebuie consolidate:1.107 a) fluxurile și stocurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor b) fluxurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor
c) eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce d) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce c) stocurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor d) fluxurile dintre unitățile componente din cadrul sectoarelor
338. Fluxurile nu se înregistrează: 1.101 a) când o valoare economică se creează, se c) pe bază de angajament transformă sau economică
se
stinge
b) când o valoare economică
o
valoare
apare, se transformă ori se anulează creanțe sau obligații
d) cand nu se creează o valoare economică, şi nu se stinge sau anulează o creanţă
339. Consolidarea înseamnă eliminarea a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate, 1.106 a) din utilizări c) atât din utilizări, cât și din resurse b) din resurse d) eliminarea activelor financiare reciproce 340. Orice operațiune realizată de o unitate individuală sau de un sector poate fi contabilizată 1.110 a) în utilizări c) în operaţiuni financiare b) în resurse d) atât în utilizări, cât și în resurse 5
CAP. 2 341. În cadrul economiei, unitățile instituționale care interacționează sunt entități economice care sunt capabile: 2.01 a să dețină active c) să întreprindă activități economice și operațiuni cu alte entități b) să subscrie angajamente d) pot efectua toate operatiunile de la punctele a, b si c 29. Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt întregistrate în SEC 2010 sunt: 2.04 a) entităţile altor ţări c) toate unităţile din spaţiul european b) unităţile rezidente d) toate unităţile aferente UE 10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici: 2.12 a) nu detin bunuri si active c) exercita activitati economice b) nu subscriu angajamente d) nu exercita, in nume propriu operatiuni cu alte societati 447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine sectorului administratii publice sunt : tab.2.2 a) productia de bunuri si servicii de piata si de c) productia de bunuri si servicii bunuri si servicii pentru consumul propriu nefinanciare de piata b) productia si furnizarea de bunuri si servicii d) productia si furnizarea de bunuri si nonpiata destinate consumului individual si servicii nonpiata pentru consum individual colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale 448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt: a) productia de bunuri si servicii nefinanciare c) intermediere financiare, inclusiv de piata asigurare; activitati financiare auxiliare b) consum; productia si furnizarea de bunuri si d) productia de bunuri si servicii servicii nonpiata pentru consum individual nefinanciare de piata 449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde: 2.45 a) unitatile institutionale dotate cu c) producatori nonpiata publici care sunt personalitate juridica, care sunt producatori de dotati cu personalitate juridica, a caror piata si a caror activitate principala consta in functie principala consta in producerea de producerea de bunuri si servicii nefinanciare; bunuri si servicii nefinanciare acopera si cvasisocietatile nefinanciare 6
b) societatile cu capital privat si de stat care sunt producatori nonpiata, a caror functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
450. Care categorie de unitati institutionale societati nefinanciare: 2.46 a) producatori publici care sunt dotati cu personalitate juridica, sunt producatori de piata si a caror functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu personalitate juridica, care exercita activitati de intermediere financiara
enumerate mai jos apartin Sectorului de c) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati de intermediere financiara d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, a caror functie principala consta in producerea de bunuri si servicii nefinanciare
451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine: 2.54 a) toate filiale societatilor nerezidente c) toate stabilimentale sau alte agentii, neconstituite in societati, de societati nerezidente sau producatori neconstituiti in societati care sunt unitati rezidente fictive b) toate societatile controlate de o unitate d) toate variantele institutionala nerezidenta care nu este ea insasi o societate 452. Societatile financiare cuprind: 2.55 a) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori nonpiata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii financiare b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori piata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii financiare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu personalitate juridica, si a caror functie principala consta in producerea de bunuri si servicii financiare d) sediile centrale ce controleaza un grup de societati care exercita activitati auxiliare
382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele: 2.55 a) societatile cu capital privat si de stat care c) societatile cooperatiste si asociatiile sunt producatori de piata si a caror functie dotate cu personalitate juridica si care sunt principala consta in producerea de bunuri si producatori de piata, a caror functie servicii nefinanciare principala consta in producerea de de bunuri si servicii nefinanciare b) societatile cu capital privat sau public a d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)caror functie principala consta in furnizarea de c) servicii de intermediere financiara si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare 383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde: 2.55 7
a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de catre de administratiile statelor federale b) unitatile institutionale dotate cu personalitate juridica, care sunt producatori de piata si a caror activitate principala consta in producerea de servicii financiare 453. Intermedierea financiara este: 2.56 a) activitatea prin care o unitate transforma activele si pasive financiare b) activitatea prin care activele si pasivele intermediarilor financiari sunt regrupate
c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare controlate de unitatile institutionale nerezidente d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)c)
c) acvtivitatea prin care se furnizeaza servicii financiare d) activitatea prin care o unitate institutionala achizitioneaza active financiare si contacteaza pasivele pe cont propriu, angajandu-se in operatiuni financiare de piata
455. Activitatile financiare auxiliare cuprind: 2.63 a) activitatile auxiliare de efectuare a c) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu active si pasive financiare operatiunilor cu active si pasive financiare si de transformare sau regrupare de fonduri b) activitatile auxiliare de transformare a d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si pasivelor activelor si pasivelor financiare 454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de societati financiare: 2.65 a) societatile cu capital privat sau public a c) producatorii publici dotati cu caror functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si a caror functie servicii de intermediere financiara si/sau in principala consta in furnizarea de servicii exercitarea de activitati financiare auxiliare de intermediere financiar si/sau in exercitarea de activitati financiare auxiliare b) producatori publici care sunt dotati cu d) societatile holding, in cazul in care rolul personalitate juridica, a caror functie principal este detinerea activelor unui grup principala consta in producerea de bunuri si de societati filiale servicii nefinanciare 456.Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de societati filiale apartin: 2.65.f a) sectorului societati nefinanciare c) sectorului de auxiliari financiari b) sectorului societati financiare d) sectorului de societati de asigurare 384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.66 a) banca centrala, societati care accepta c) banca centrala, societati care accepta depozite, fonduri de piata monetara, depozite, fonduri de piata monetara, beneficiari de pensii, auxiliari intermediari, beneficiari de alte venituri din transferuri , societati de asigurare, etc auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc b) banca centrala, societati care accepta d) nici una din variantele prevăzute la lit a)8
depozite, fonduri de piata monetara, c) fonduri de pensii, auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc 376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde : 2.66 a) beneficiari de pensii c) banca centrala b) societati care accepta depozite, exclusiv d) societati de asigurare si fonduri de banca centrala pensii 457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice, private nationale si sub control strain nu se aplica la: 2.71 a) fonduri de piata monetara c) banca centrala b) auxiliari financiari d) societati de asigurare 458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza: 2.72 a) toate societatile si cvasisociatile financiare c) toate organismele si agentiile care au a caror functie principala consta in emiterea sarcina de a reglementa sau controla de moneda, in mentinerea valorii sale interne societatile financiare sau pietele financiare. si externe si in administrarea unei parti sau a totalitatii rezervelor de schimb valutare ale tarii. b) toate organismele monetare centrale, care d) toate organismele monetare centrale care tin o contabilitate completa si se bucura de o au ca activitate principala intermedierea autonomie de decizie in raport cu financiara administratia centrala. 378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121: 2.73 a) societatile de emisiuni de titluri c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand aceasta participa la Sistemul European al Bancilor Centrale b) varianrtele de la lit c) si d) d) organismele monetare centrale, in special cele publice, care tin o contabilitate completa si se bucura de o autonomie de decizie in raport cu administratia centrala 63. Producția aferentă asigurărilor generale se calculează astfel: 2.74 a) Încasările totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu suplimentare implicite (egale cu câștigul din câștigul din veniturile din proprietate veniturile din proprietate aferent aferent provizioanelor tehnice) minus provizioanelor tehnice) minus despăgubirile despăgubirile produse ajustate produse ajustate b) Încasările totale din prime plus prime d) Încasările totale din prime minus prime suplimentare implicite (egale cu câștigul din suplimentare implicite (egale cu câștigul veniturile din proprietate aferent din veniturile din proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus despăgubirile provizioanelor tehnice) plus despăgubirile produse ajustate produse ajustate 459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde: 2.76.g a) cooperativele de credite bancar, casele de c) institutiile care gestioneaza bani ajutor reciproc electronici si care au activitate principala 9
b) bancile specializate
intermedierea financiara d) institutiile care gestioneaza bani electronici si care nu au ca activitate principala intermedierea financiara .
374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu cuprinde: 2.78 a) sediile sociale care supravegheaza si c) toate variantele de la a), b) si d) gestioneaza alte unitati ale unui grup constituit in mod predominant din societati care accepta depozite, exclusive banca centrala, dar care nu sunt societati care accepta depozite b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu d) institutiile care gestioneaza bani personalitate juridica si care deservesc electronici si care nu au ca activitate societati care accepta depozite, dar care nu principala intermedierea financiara exercita nicio activitate de intermediere financiara 460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul: 2.80 a) fonduri de piata monetara c) societati de asigurare b) alti intermediari financiari d) institutii financiare captive 461. Fondurile de piata monetara nu cuprind: 2.81 a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile c) organismele de plasament comune de plasament b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu d) fondurile de investitii ale caroro actiuni personalitate juridica si care deservesc fonduri sau unitati sunt substitut pentru depozite de piata monetara, dar care nu exercita nici o activitate de intermediere financara 462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta in : 2.82 a) emiterea de actiuni sau unitati ale c) furnizarea de servicii de intermediere fondurilor de investitii care nu sunt substitut financiara prin subscriere de angajamente pentru depozite si efectuarea, pe cont propriu, sub forma de bani, depozite sau titluri de de investitii in principal in active financiare, participare altele decat active financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare b) emiterea de actiuni sau unitati ale d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii fondurilor de investitii care reprezinta un in principal in active financiare, altele decat substitut pentru depozite si efectuarea, pe active financiare pe termen scurt, si in cont propriu, de investitii in principal in active active nefinanciare financiare, altele decat active financiare pe termen scurt, si in active nefinanciare 463. Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu cuprinde: 2.85 a) fondurile de pensii care apartin fondurilor c) fondurile cu scop special ale 1
de pensii
administratiilor publice, denumite fonduri suverane de investitii b) sediile sociale care supravegheaza si d) toate variantele gestioneaza un grup constituit in mod predominant din fonduri de investitii, altele decat fondurile de piata monetara, dar care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii 464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a: 2.88 a) subsectorului alti intermediari financiari, c) subsectorului fonduri de piata monetara exclusiv societatile de asigurare si fondurile de pensii b) fondurilor de investitii, altele decat d) subsectorului societati care accepta fondurile de piata monetara depozite, exclusiv banca centrala 465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde: 2.98 a) toate societatile si cvasisocietatile c) toate societatile si cvasisocietatile financiare care nu sunt implicate nici in financiare a caror functie principala consta activitati de intermediere financiara, nici in in furnizarea de servicii de intermediere furnizarea de servicii auxiliare si ale caror financiara rezultate din mutualizarea active sau pasive nu sunt, in marea lor riscurilor majoritate, tranzactionate pe pietele libere b) toate societatile si cvasisocietatile d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a caror functie principala consta in financiare a caror functie principala consta exercitarea de activitati strans legate de in emiterea de actiuni sau unitati ale intermediere financiara, fara a fi, ele insele, fondurilor de investitii intermediari financiari 466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde: 2.110.c (S.129) a) toate societatile financiare a caror functie c) toate societatile si cvasisocietatile principala consta in furnizarea de servicii de financiare a caror functie principala consta intermediere financiara rezultate din in furnizarea de servicii de intermediere mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor financiara rezultate din mutualizarea persoanelo asigurate riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo asigurate b) toate cvasisocietatile financiare a caror d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu functie principala consta in furnizarea de personalitate juridica si care deservesc servicii de intermediere financiara rezultate fondurile de pensii, dar care nu exercita nici din mutualizarea riscurilor sociale si o activitate de intermediere financiara necesitatilor persoanelor asigurate 375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei publice: 2.113 a) administratia centrala (exclusiv fondurile c) fondurile de pensii de securitate nationala) b) administratiile statelor federale (exclusiv d) administratiile de securitate sociala fondurile de securitate nationala) 377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare: 2.120 11
a) variantele de la lit b) si d) c) institutii de plata b) beneficiari de venituri din proprietate, d) angajatori si lucratori proprii precum şi beneficiari de pensii şi beneficiari de alte angajati venituri din transferuri CAP. 3 53. Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante: 3.06 a) dobânzile pentru servicii adăugate în c) taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare temeiul condițiilor de creditare b) impozitele minus subvențiile pentru d) taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă produse neefectuarea plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția 54. Producția include: 3.07-3.08 a) curățarea, decorarea și întreținerea locuinței, în măsura în care aceste activități revin în egală măsură locatarilor b) curățarea, întreținerea și repararea bunurilor de folosință îndelungată
c)
pregătirea
și
servirea
hranei
d) producția tuturor bunurilor și serviciilor individuale sau colective care sunt livrate unor unități distincte față de producătorii lor
55. Activitatea principală a unei UAE locale este: 3.10 a) activitatea secundară este o activitate c) o activitate auxiliară este o activitate al efectuată în cadrul unei singure UAE locale în cărei rezultat este destinat a fi utilizat în plus față de activitatea principală cadrul unei întreprinderi b) activitatea a cărei valoare adăugată este d) o activitate de sprijin desfășurată în superioară valorii oricărei alte activități cadrul unei întreprinderi cu scopul de a efectuate de unitatea respectivă facilita desfășurarea activității principale sau a celorsecundare ale unei UAE locale 56. Nu reprezintă o activitate auxiliară: 3.12 a) cumpărarea c) formarea de capital pentru uz propriu b) vânzarea d) transportul 57. Prețurile semnificative sunt: 3.19 a) prețurile cele mai mari practicate pentru un produs
b) media prețurilor exitente pe piața pentru un produs
c) prețuri care au un efect substanțial asupra cantităților de produse pe care producătorii sunt dispuși să le ofere și asupra cantităților de produse pe care cumpărătorii doresc să le cumpere d) prețurile stabilite de cel mai important producător
58. Producția non-piață este: 3.23 a) producția care este furnizată altor unități
c) UAE locale sau unități instituționale a 1
gratuit sau la prețuri nesemnificative din punct de vedere economic
căror producție este în cea mai mare parte destinată consumului final propriu în cadrul aceleiași unități instituționale b) UAE locale sau unități instituționale a d) producția nevândută căror producție este în cea mai mare parte producție de piață 59. Pentru evaluarea producție nu există convenții specifice pentru: 3.43 a) evaluarea producției non-piață c) evaluarea producției totale a unei unități instituționale a cărei UAE locală este un producător non-piață. evaluarea b) evaluarea producției la prețul de bază d) evaluarea producției totale a unui producător non-piață (UAE locală) 203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit? (3.54) a) se inregistreaza in perioada culesului c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau sacrificarii animalelor recoltelor sau sacrificarii animalelor b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura d) se inregistreaza la data infiintarii continuu in intreaga perioada de productie culturilor sau fermelor 204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind: (3.55) a) vanduta cumparatorului la sfarsitul c) productia nu este tratata ca fiind vanduta perioadei, adica inregistrata ca formare de cumparatorului in mod esalonat capital fix de catre cumparator si nu ca productie neterminata in industria constructiilor b) vanduta cumparatorului la sfarsitul d) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata ca productie perioadei si inregistrata ca productie terminata neterminata in industria constructiilor 60. Producția unui vânzător cu ridicata sau cu amănuntul este dată de următoarea formulă: 3.56 a) valoarea vânzărilor minus valoarea c) valoarea vânzărilor plus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare și pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau utilizate drept consum intermediar, pagube accidentale remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare b) valoarea vânzărilor minus valoarea d) valoarea vânzărilor plus valoarea adiționărilor la stocurile de bunuri pentru bunurilor cumpărate pentru revânzare și revânzare plus valoarea bunurilor retrase din utilizate drept consum intermediar, stocurile de bunuri pentru revânzare remunerare a angajaților în natură sau venit mixt în natură minus valoarea bunurilor cumpărate pentru revânzare plus valoarea 1
adiționărilor la stocurile de bunuri pentru revânzare minus valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru revânzare minus valoarea pierderilor recurente din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau pagube accidentale 61. Creșterile prețurilor bunurilor aflate în stocuri sunt considerate: 3.58 a) producție neterminată c) câștiguri din deținere b) producție d) producție excedentară
62. Serviciile financiare nu pot fi realizate și plătite în următorul mod: 3.68 a) serviciile financiare realizate cu plată c) servicii financiare de achiziționare și indirectă înstrăinare a unor active și pasive financiare pe piețele financiare b) servicii financiare plătite prin perceperea d) serviciile financiare realizate în cadrul de dobânzi sistemelor de asigurări și de pensii, în cazul în care activitatea este finanțată prin perceperea de cotizații de asigurare și din venitul realizat din economii 64. Producția aferentă asigurărilor de viață se calculează ca: 3.74 a) prime încasate plus prime suplimentare c) prime încasate plus prime suplimentare minus beneficiile datorate minus creșterile (plus scăderile) provizioanelor tehnice ale asigurărilor de viață b) prime încasate minus prime suplimentare d) prime suplimentare minus beneficiile plus beneficiile datorate minus creșterile (plus datorate minus creșterile (plus scăderile) scăderile) provizioanelor tehnice ale provizioanelor tehnice ale asigurărilor de asigurărilor de viață viață 65. Dacă o schemă de garantare standard a împrumuturilor operează ca producător de piață, valoarea producției este: 3.74 a) egală cu încasările totale din prime c) valoarea despăgubirilor produse ajustate b) egală cu câștigul din venituri din d) calculată în același mod ca și în proprietate aferent provizioanelor tehnice cazul asigurărilor generale 66. Nu sunt realizate ca servicii non-piață : 3.84 a) serviciile de administrație publică c) serviciile obligatorii de securitate socială b) serviciile de apărare d) serviciile de învățământ 67.Consumul intermediar exclude: 3.88, 3.90 a) bunurile și serviciile care sunt primite de c) închirierea de active fixe, de exemplu la o altă UAE locală aparținând aceleiași leasingul operațional de utilaje, automobile, unități instituționale software și lucrări originale din sfera divertismentului 1
b) obiectele de valoare
d) onorariile pentru contracte, contracte de leasing și licențe pe termen scurt înregistrate ca active neproduse; acestea exclud cumpărareanerestricționată de astfel de active neproduse
68. Consumul intermediar include: 3.89 a) îmbunătățirile majore care sunt aduse în c) bunurile și serviciile utilizate ca plus față de cele necesare pentru a menține resurse în activități auxiliare activele fixe în bune condiții de utilizare b) software-ul cumpărat fără restricții sau d) armele de uz militar și echipamentul produs pe cont propriu necesar pentru livrarea lor 70. Consumul intermediar exclude: 3.89 a) plățile pentru servicii de asigurare generală efectuate de UAE locale b) SIFIM cumpărate de producătorii rezidenți
c) plăți pentru licențe și onorarii ale administrației publice care sunt tratate ca alte impozite pe producție d) producția non-piață din producția băncii centrale se alocă în întregime consumului intermediar al altor intermediari financiari
69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde: 3.94 a) serviciile de locuință prestate de c) serviciile financiare plătite direct și proprietarii-ocupanți partea de SIFIM utilizată pentru consumul final al gospodăriilor b) bunurile și serviciile care sunt d) serviciile de finanțare a pensiilor în tratate drept consum intermediar valoare echivalentă cu cea a plății pentruserviciu implicite 71. Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt: 3.101 a) bunurile sau serviciile achiziționate de c) bunuri și servicii achiziționate de o către unitățile instituționale rezidente gospodărie a populației și utilizate pentru pentru satisfacerea directă a nevoilor satisfacerea nevoilor și dorințelor umane, fie ele individuale sau colective membrilor gospodăriei respective b) serviciile pentru consumul colectiv care d) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor sunt furnizate unui individ comunității sau tuturor membrilor unei anumite părți a comunității 72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodăriilor sunt : 3.103 a) nule c) individuale b) colective d) mari
73. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza: 3.104 a) clasificării funcțiilor administrațiilor c) preţurilor bunurilor şi serviciilor 1
publice (COFOG) b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate d) importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cu consumatorul final 74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaţii nu cuprinde următoarea grupă: 3.105 a) locuinţe c) învăţământ b) sănătate d) afaceri economice 75. Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în momentul în care: 3.118 a) au prevedere bugetară c) unităţile instituţionale devin noii proprietari ai bunurilor şi prestarea serviciilor în beneficiul lor este completă b) constată necesitatea achiziţiei d) doresc să aiba bunuri şi servicii în exces 76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final faţă de agregatul consumul final efectiv este : 3.121 a) mai mare c) mai mică b) identică d) mai mare sau egală 30. Exporturile și importurile de bunuri și servicii includ:3.160 a) schimburile între filiale c) vânzarea sau cumpărarea transfrontalieră de active financiare sau de active neproduse b) fluxurile de venituri primare către sau d) toate unităţile aferente UE dinspre restul lumii 31. Importurile și exporturile de bunuri includ operațiuni între rezidenți și nerezidenți cu următoarele tipuri de bunuri: 3.165 a) bunurile care tranzitează o țară c) echipamentul de transport sau alte tipuri de echipament mobilizabil care părăsesc temporar o țară, fără să aibă loc vreun transfer de proprietate b) efectivele de animale care trec frontiera d) echipamente și alte bunuri trimise în străinătate pentru prelucrare, întreținere, revizie sau reparare 32. Importurile și exporturile de bunuri nu pot fi înregistrate în următoarea situație:3.167 a) data producerii bunului c) data furnizării bunurilor și serviciilor și a dobândirii unei creanțe de plată b) data contractului d) data stingerii creanței 1
33. Importurile și exporturile de bunuri se evaluează franco la bord la frontiera țării exportatoare (free on board – FOB). Această valoare este: 3.168 a) valoarea bunurilor la prețurile de bază c) valoarea bunurilor la prețurile de bază plus serviciile de transport și distribuire minus serviciile de transport și aferente până la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente până la punctul plus orice impozite minus subvențiile pentru respectiv al frontierei plus orice impozite plus subvențiile pentru bunurile bunurile exportate exportate b) valoarea bunurilor la prețurile de bază d) valoarea bunurilor la prețurile de bază minus serviciile de transport și distribuire plus serviciile de transport și distribuire aferente până la punctul respectiv al frontierei aferente până la punctul respectiv al plus orice impozite minus subvențiile pentru frontierei minus orice impozite minus subvențiile pentru bunurile exportate bunurile exportate 34. Prețul cost-asigurare-navlu (CIF) este prețul unui bun livrat la frontiera țării importatoare sau prețul unui serviciu furnizat unui rezident : 3.169 a) după achitarea oricăror taxe de import c) după plata adaosurilor comerciale b) după achitarea oricăror taxe de import sau a d) înaintea achitării costurilor pentru altor impozite pe importuri sau comerț transportul în țară 35. Exporturile de servicii nu include următorul caz: 3.171 si 3.173 a) transportul bunurilor importate de către un c) transportul bunurilor efectuat de transportator rezident rezidenți în beneficiul nerezidenților care nu implică importuri sau exporturi de bunuri b) serviciile furnizate de către nerezidenți d) activitățile de prelucrare și reparare în rezidenților beneficiul nerezidenților 36. Bunurile existente nu includ: 3.181 a) clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor unități b) bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități
c) obiectele de valoare care nu se vând d) bunurile consumabile care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi
37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluzând următorul element: 3.187 a) apele de suprafață c) zăcămintele b) viile, livezile sau alte plantații de arbori și d) resursele biologice necultivate culturi pe picior etc. 38. Operațiunile cu resurse naturale sunt înregistrate : 3.189 a) nu se înregistrează c) la o valoare mai mare în conturile cumpărătorului și la o valoare mai mică în cele ale vânzătorului b) la aceeași valoare în conturile d) la o valoare mai mică în conturile 1
cumpărătorului și în cele ale vânzătorului
cumpărătorului și la o valoare mai mare în cele ale vânzătorului
CAP. 4 39. Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care: 4.01 a) valoarea adăugată generată în producție c) valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă și este repartizată doar forței de muncă capitalului b) valoarea adăugată generată în producție d) valoarea adăugată generată în producție nu se repartizează este repartizată forței de muncă, capitalului și administrației publice 342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza: 4.01 a) dividendele acumulate pe o perioada c) activele si pasivele financiare contabila b) valoarea adaugata generata in productie d) pot efectua opertiunile de la punctele a si c 343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca: 4.02 a) operatiune financiara cu active c) operatiune cu bunuri si servicii b) operatiune de repartitie d) opraţiune nefinanciară cu active 40. Remunerarea angajaților este compusă din : 4.02 a) salarii c) cotizații sociale în sarcina angajatorului b) indemnizații d) salarii, indemnizații și cotizațiile sociale aflate în sarcina angajatorului 41. Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în salariile și indemnizațiile în bani : 4.03 a) hrana c) plata zilelor de vacanță pentru sărbători oficiale sau concediu anual b) serviciile locative d) împrumuturile acordate angajaților la dobânzi reduse 268. Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori, reprezintă: (4.03) a) salarii şi indemnizaţii în bani c) transferuri curente între gospodării b) salarii si indemnizaţii în natură d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 269. Salariile şi indemnizaţiile în natură includ: (4.05) a) plăţile în beneficiul angajaţilor efectuate de c) plăţi efectuate de angajatori angajaţilor în angajatori către comitetele de intreprindere cadrul sistemelor de economisire sau organisme similare b) plăţi excepţionale către angajaţii care d) prime sau alte plăți excepționale legate părăsesc intreprinderea, în cazul în care de rezultatele globale ale întreprinderii respectivele plăţi nu sunt legate de un contract plătite în cadrul unor sisteme de stimulare colectiv 1
271.Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara acestuia, reprezintă: (4.05) a) salarii şi indemnizaţii în bani c) salarii si indemnizaţii în natură b) transferuri curente între gospodării d) cheltuieli cu bunuri şi servicii 272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură: (4.05, 4.07) a) hrana și băuturile, incluzând cele c) punerea la dispoziția angajaților și consumate în deplasări de serviciu, dar familiilor lor a unor facilități pentru sport, excluzând hrana și băuturile necesare în recreere sau vacanță condiții de muncă excepționale b) alocațiile sau rambursările către angajați d) îngrijirea copiilor angajaților pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și de divertisment efectuate în cursul îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu 270. Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și indemnizații în natură sunt evaluate în cazul în care sunt produse de către angajator: (4.06)
a) la prețuri de achiziție ale bunurilor și c) la costuri de producţie ale bunurilor și serviciilor în cauză serviciilor în cauză b) la prețuri de bază ale bunurilor și d) nu se evaluează bunurile și serviciile în serviciilor în cauză cauză 344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor: 4.07, 4.03 a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile angajati pentru calatorie, izolare, mutare si locale si pentru expatriere divertisment efectuate in cursul indeplinirii atributiilor de serviciu b) plata bauturilor sau alimentelor speciale d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre necesare din cauza conditiilor de munca angajati pentru calatorie exceptionale 397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare: 4.05 a) Salarii si indemnizatii de baza c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite oficiale sau concediu anual angajatilor de catre angajator 42. Salariile și indemnizațiile includ : 4.07 a) cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc., în beneficiul angajatului b) cheltuielile angajatorilor necesare în procesul de producție al angajatorilor
c) totalul salariilor și indemnizațiilor pe care angajatorii le plătesc temporar angajaților în caz de boală, maternitate, accident de muncă, invaliditate etc d) plățile către lucrători externi la unitatea de bun produs sau de serviciu prestat 1
274. Bunurile și serviciile pe care angajatorii sunt obligați să le ofere angajaților lor pentru ca aceștia să poată să-și desfășoare activitatea reprezintă: (4.07-a)5) a) consum intermediar al angajatorilor c) salarii si indemnizaţii natură b) salarii şi indemnizaţii în bani d) Cotizații sociale efective în sarcina angajatorului 345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale: 4.09 a) cotizatii sociale imputate angajatului de c) cotizatii sociale in regim facultativ, catre stat prin fondul de pensii pensii private s.a. b) cotizatii sociale efective imputate d) in categoriile de la lit. a si c angajatorului
2
43. În cadrul unui sistem de prestații predefinite, există o cotizație imputată de către angajator, calculată conform următoarei metode de calcul: 4.10 a) creșterea prestației datorită perioadei c) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare actuale de angajare plus suma reprezentată de cotizația efectivă a minus suma reprezentată de cotizația angajatorului plus suma reprezentată de orice efectivă a angajatorului minus suma cotizație a angajatului plus costurile operării reprezentată de orice cotizație a angajatului sistemului plus costurile operării sistemului b) creșterea prestației datorită perioadei d) creșterea prestației datorită perioadei actuale de angajare actuale de angajare minus suma reprezentată de cotizația efectivă plus suma reprezentată de cotizația efectivă a angajatorului plus suma reprezentată de a angajatorului minus suma reprezentată de orice cotizație a angajatului plus costurile orice cotizație a angajatului plus costurile operării sistemului operării sistemului 346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral de cumparatorul final: 4.17 a) taxa pe valoare adaugata c) taxa de timbru b) acciza pe consum d) tariful de concesiune 399. O taxa de tip TVA este: 4.17 a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma este suportat partial de cumparatorul final
c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat integral de intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral de cumparatorul final b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in d) nici una din variantele prevăzute la lit a)etape de intreprinderi si care in cele din urma c) este suportat integral de cumparatorul final 347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria: 4.18 a) taxa de tip TVA c) impozite pe utilizarea de active fixe b) impozite si drepturi asupra importurilor, d) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv TVA inclusiv TVA 44.Nu intră în categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA și impozitelor pe importuri: 4.20 a) impozitele pe bunuri și servicii care sunt c) impozitele de înmatriculare a autovehiculelor plătite în afara procesului de producție b) accizele și impozitele pe consum d) impozitele pe primele de asigurare 348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de incasat, dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel: 4.27 a) se aplica impozite doar pentru operatiunile c) nu se impoziteaza financiare realizate in moneda nationala b) prin evaluari, declaratii sau instrumente d) se aplica impozite doar pentru fiscale care creeaza pasive sub forma operatiunile financiare realizate in moneda obligatiilor de plata euro 45. Impozitele înregistrate în conturi provin din: 4.27 a) o sursă c) trei surse 2
b) două surse 400. Subventiile sunt: 4.30 a) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti b) Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti
d) patru surse
c) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii nerezidenti d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c)
350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza: 4.30 a) prin aplicarea de subventii producatorilor c) prin subcompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar b) prin reducerea contributiilor sociale d) nu se poate realiza imputate angajatorului producator 46. Nu fac parte din categoria subvențiilor: 4.32-4.36 a) subvențiile pe produse c) subvențiile pe care producătorii rezidenți le pot primi ca urmare a abandonării unei activități de producție b) subvențiile pe importuri d) subvențiile pentru societăți și cvasisocietăți publice acordate pentru a compensa pierderile persistente pe care le înregistrează în activitatea lor productivă ca urmare a practicării în mod deliberat a unor prețuri mai mici decât costurile medii de producție din motive de politică economică sau socială europene sau ale autorităților publice 47. Subvențiile pot include următoarele: 4.37-4.38 a) transferurile realizate de administrațiile c) plățile efectuate de administrațiile publice către societățile și cvasisocietățile publice sau de restul lumii pentru pagube nefinanciare pentru acoperirea pierderilor sau pierderi la nivelul bunurilor de capital, acumulate în cursul mai multor exerciții ca rezultat al unor acte de război, altor financiare sau a pierderilor excepționale evenimente politice sau dezastre naționale cauzate de factori necontrolabili de către întreprindere b) ștergerea datoriilor pe care unitățile d) subvenții pentru salarii sau pentru forță producătoare le-au contractat față de de muncă administrația publică 48. Subvențiile sunt înregistrate: 4.39 a) în momentul în care are loc tranzacția c) la sfârșitul perioadei contabile sau evenimentul care generează subvenția b) după utilizare d) în exercițiul bugetar următor 49.Subvențiile sunt înregistrate ca: 4.40 a) utilizări pozitive în contul de
c) resurse pozitive în contul exterior al veniturilor primare și transferurilor curente 2
exploatare al economiei totale b) resurse pozitive în contul de alocare primară a veniturilor sectorului administrației publice 51. Subventiile sunt inregistrate ca: 4.40 a) utilizari negative in contul de exploatare al economiei totale b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a veniturilor administratiei publice
d) utilizări negative în contul de exploatare al economiei totale
c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare si transferurile curente d) rentă
352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii: 4.41 a) proprietarii de active financiare le pun la c) proprietarii de resurse naturale primesc dispozitia altor unitati institutionale subventii pentru utilizarea productiva a resurselor b) proprietarii de resurse naturale le pun la d) concesionarii de resurse naturale dispozitia altor unitati institutionale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor 401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza: 4.41 a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, c) Dobanzi, venituri distribuite ale beneficii reinvestite din investitii straine societatii, beneficii reinvestite din investitii directe, alte venituri din investitii straine, subventii b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale d) nici una din variantele prevăzute la lit a)societatii, beneficii reinvestite din investitii c) straine, alte venituri din investitii 353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin dispunerea lor se numeste: 4.42 a) dobanda c) dividend b) renta d) venituri din concesiuni 402. Dobanzile sunt: 4.42 a) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor nefinanciare pentru punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale b) Veniturile din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale 50. Nu se aplică dobânzi: 4.42 a) depozitelor b) titlurilor de natura datoriei
c) Veniturile din proprietate de platit de catre proprietarii activelor financiare pentru punerea acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c)
c) creditelor bugetare prevăzute în bugetul de stat d) creditelor
349. Se incadreaza in categoria altor subvenţii pentru producţie urmatoarele: 4.37 a) ajutoarele pentru investitii c) supracompensarea TVA care rezulta din aplicarea sistemului forfetar 2
b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare d) ajutoare pentru salariaţi fata de administratia publica 51.Plățile care decurg din orice tip de acord swap sunt înregistrate în contul financiar: 4.47 a) ca operațiuni cu instrumente financiare c) ca dobândă aferentă unui venit din proprietate derivate b) nu se înregistrează d) ca dobândă aferentă titlurilor de natura datoriei 354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste: 4.53 a) dobanda c) dividend b) renta d) primă sau stimulent 496. Drepturile de pensie sunt generate de: 4.69 a) unul din cele două tipuri de sisteme de c) beneficii nedistribuite atribuite pensii acţionarilor fondurilor colective b) dividende atribuite acţionarilor fondurilor d) veniturile din investiţii atribuite colective titularilor de poliţe de asigurări 497. Renta este definită ca: (D.45) 4.72 a) chiria pentru clădirile şi locuinţele situate pe ele
c) venitul de primit de către proprietarul unei resurse naturale pentru punerea acestia la dispoziţia altei unităţi instituţionale b) venitul din proprietate sau transferuri d) plăţi pentru un serviciu de piaţă furnizat curente de primit 498. În categoria impozitelor pe venit se cuprind: (D.51) 4.78.d a) taxele asupra câştigurilor din loterii sau c) impozitele de capitaţie jocuri de noroc b) impozitele pe cheltuieli d) impozitele pe operaţiuni internaţionale 499. Alte impozite curente includ: (D.59) 4.79.a a) impozitele pe venitul sau profitul c) impozitele pe câştigurile din deţinere societăţilor b) impozitele curente pe capital d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor 403. Impozitele pe venit includ: 4.78 a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe terenuri, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc
c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe castigurile din detinere, taxele asupra castigurilor din loterii sau jocuri de noroc b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) impozitele pe venitul sau profitul societatilor, impozitele pe castigurile din detinere, taxele 2
judiciare 500. Prestaţiile sociale sunt definite ca: 4.83 a) cotizaţii sociale nete c) cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorilor b) cotizaţii efective la fondul de pensii d) transferuri către gospodării, în bani sau în natură 398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt: 4.92 a) cotizatii sociale platite de catre angajatori c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala sau alte catre sisteme de securitate sociala sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii facultative sau alte sisteme de asigurari in munca pentru a asigura prestatii sociale sociale aferente incadrarii in munca pentru pentru angajatii lor a asigura prestatii sociale pentru angajatii lor b) cotizatii sociale platite de catre angajati d) nici una din variantele prevăzute la lit a)catre sisteme de securitate sociala sau alte c) sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor 404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din: 4.102 a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii de asigurari sociale, prestatii de prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in bani asistenta sociala in bani, prime nete de asigurare generala b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in bani 405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt: 4.114 a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in c) Solicitarile de daune care trebuie onorate temeiul unor contracte de asigurari generale, in temeiul unor contracte de asigurari adica sumele pe care societatile de asigurari generale, adica sumele pe care societatile de sunt obligate sa le primeasca pentru asigurari sunt obligate sa le plateasca compensarea vatamarilor sau pagubelor persoanelor neasigurate pentru suferite de persoane sau de bunuri compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) temeiul unor contracte de asigurari generale, adica sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate sa le plateasca pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor suferite de persoane sau de bunuri 406. Transferurile de capital includ : 4.147 a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, ajutoarele pentru investitii si alte transferuri
c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni internationale, ajutoarele pentru 2
de capital investitii si alte transferuri de capital b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) investitii si alte transferuri de capital
273. Remunerarea angajaţilor reprezintă: (Pag.537) (4.01) a) operaţiune de repartiţie c) operaţiune cu produse şi active neproduse b) operaţiune financiară d) consum intermediar al angajatorilor 356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de: 4.168 a) o forma de venit in natura a angajatului c) o forma de venit neimpozabil b) o forma de venit din investitii d) o formă de cheltuială a angajatului 275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse: (4.132) a) amenzile și penalitățile impuse unităților c) plățile reprezentând prime nerepetitive instituționale de către instanțele judecătorești pentru economii, acordate de administrațiile publice gospodăriilor, cu sau alte organisme cvasijudiciare scopul de a le recompensa pentru economiile efectuate de-a lungul unei perioade de câțiva ani b) amenzile și penalitățile impuse de d) plățile efectuate de către administrațiile autoritățile fiscale pentru evaziune fiscală sau publice sau de către restul lumii, către plata cu întârziere a impozitelor, care nu pot fi proprietarii de bunuri de capital distruse sau avariate de războaie, alte evenimente distinse de impozitele înseși politice sau catastrofe naturale (inundații etc.) 52. Dobânda este înregistrată: 4.50 a) la cerere b) după utilizarea integrală a valorii de intrare curente 77. Dividendele nu includ: 4.53-4.55 a) venitul plătit administrațiilor publice de către întreprinderile publice care sunt recunoscute ca entități juridice independente neconstituite în societăți b) veniturile generate de activitățile necuprinse în statistici și transferate proprietarilor de societăți care participă la astfel de activități pentru uzul lor privat
c) după 2 ani de neplată d) în fiecare perioadă contabilă
c) acţunile emise pentru acționari reprezentând plată a dividendelor pentru exercițiul financiar
d) superdividendele
2
78. Retragerile din veniturile cvasisocietăților nu includ: 4.61 a) excedentul net din exploatare c) sumele pe care proprietarii le primit de primesc rezidenți în calitate de proprietari din vânzarea terenurilor și a altor de active neproduse terenuri și clădiri situate în restul lumii b) sumele pe care proprietarii le d) sumele pe care proprietarii le primesc din vânzarea bunurilor de primesc din retragerile din capital fix existente participații 79. Beneficiile reinvestite din investiții străine directe sunt egale cu: 4.64 a) excedentul din exploatare al c) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plus orice investițiile străine directe minus venituri din proprietate sau orice venituri din proprietate sau transferuricurente de primit plus transferuri curente de primit orice venituri din proprietate sau minus orice venituri din transferuri curente de plătit proprietate sau transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către investitorii care efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe b) excedentul din exploatare al d) excedentul din exploatare al întreprinderii care efectuează întreprinderii care efectuează investițiile străine directe plus orice investițiile străine directe minus venituri din proprietate sau orice venituri din proprietate sau transferuri curente de primit minus transferuri curente de primit orice venituri din proprietate sau transferuri curente de plătit, incluzând transferurile efective din străinătate către investitorii care efectuează investițiile străine directe și orice impozite curente pe venit, patrimoniu etc., de plătit de către întreprinderea care efectuează investițiile străine directe 80. Momentul înregistrării beneficiilor reinvestite din investiții străine directe este: 4.67 a) semestrial c) în momentul în care sunt realizate b) anual d) nu se înregistrează 81. Venitul din investiţii de plătit pentru drepturile aferente cotizaţiilor predefinite este egal cu : 4.69 2
a) venitul din investiții aferent fondurilor plus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond b) venitul din investiții aferent fondurilor
c) orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond d) venitul din investiții aferent fondurilor minus orice venit câștigat din închirierea de terenuri sau clădiri deținute de fond
84. Cate tipuri diferite de rente din resurse există? 4.72 a) unul c) trei b) două d) şapte
82. Renta din terenuri reprezintă : 4.73 a) un venit din proprietate c) un impozit b) un impozit d) un ajutor de stat 83. Rentele sunt înregistrate: 4.75 a) trimestrial b) semestrial
85. Impozitele pe venit nu constă în: 4.78 a) impozite pe venituri b) profituri
86. Impozitele pe venit nu includ: 4.78, 4.80 a) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al gospodăriilor, exemple fiind venituri din muncă, din proprietate, activități antreprenoriale, pensii etc. b) impozitele pe venitul sau profitul societăților
c) anual d) în perioada în care sunt plătite
c) câştiguri d) pensii
din
capital
c) impozitele pe câștigurile din deținere
d) impozitele pe succesiune sau impozite pe donații între persoane în viață, care sunt considerate a fi prelevate pe capitalul beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica impozite pe capital
87. Valoarea totală a impozitului include: 4.81 a) dobânzi aplicate arieratelor de c) prelevările ocazionale sau impozite excepționale pe capital sau cuvenite patrimoniu, care sunt înregistrate ca impozite pe capital (D.91) b) impozitele pe succesiune sau impozite pe d) impozitele pe terenuri, clădiri donații între persoane în viață, care sunt sau alte active deținute sau considerate a fi prelevate pe capitalul închiriate de întreprinderi, care le beneficiarilor și sunt prezentate la rubrica utilizează pentru producție, astfel impozite pe capital de impozite fiind tratate ca alte 2
impozite pe producție 88. Impozitele înregistrate în conturi nu provine din: 4.82 a) sume evidenţiate prin evaluari c) b) declaraţii d) amortizare 89. Prestaţiile sociale exclud: 4.83, 4.86 a) transferurile curente și forfetare de la sisteme care primesc cotizații, vizează întreaga colectivitate sau părți mari ale acesteia și sunt impuse și controlate de către unitățile administrației publice (sisteme de securitate socială) b) transferurile curente și forfetare de la sistemele organizate de angajatori în beneficiul angajaților, foștilor angajați sau persoanelor aflate în întreținerea acestora (alte sisteme de asigurări sociale aferente încadrării în muncă). Cotizațiile pot fi plătite de angajați și/sau de angajatori; ele pot fi plătite și de lucrători independenți 331. Prestaţiile sociale exclud : 4.86 a) transferuri curente de la sisteme care primesc cotizaţii, vizează întreaga colectivitate sau părţi ale acesteia şi sunt impuse şi controlate de către unităţile administraţiei publice b) transferuri curente de la sistemele organizate de angajatori în beneficiul angajaţilor
90.Cotizațiile sociale nete constau în: 4.91 a) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor b) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor plus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor plus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor plus cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru
încasări
c) indemnizațiile de asigurare vărsate în cadrul polițelor contractate cu unicul scop de a obține o reducere, chiar dacă aceste polițe decurg dintr-o convenție colectivă d) transferuri curente de la unități ale administrației publice și IFSLSGP care nu sunt condiționate de plăți anterioare ale cotizațiilor și care sunt cuplate în general de o evaluare a venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt cunoscute ca asistență socială
c) transferuri curente de la unităţi ale administraţiei publice care nu sunt condiţionate de plăţi anterioare ale cotizaţiilor d) indemnizaţiile de asigurare plătite în cadrul poliţelor contractate pe o bază pur individuală de către asiguraţi, independent de angajatorii lor sau de administraţiile publice
c) cotizații sociale suplimentare în sarcina gospodăriilor minus tarife pentru serviciile prestate de sistemul de asigurări sociale d) cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor minus cotizațiile sociale imputate în sarcina angajatorilor minus cotizații sociale efective în sarcina gospodăriilor
2
serviciile prestate de sistemul de asigurări sociale 355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din: 4.91 a) cheltuielile pentru productie si consum c) operatiuni financiare cu pasive contingente b) operatiunile de repartizare a veniturilor d) cheltuieli pentru active financiare 477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective in sarcina gospodariilor : 4.100 (D.613) a) cotizatii efective la fondul de pensii in c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii sarcina gospodariilor in sarcina gospodariilor b) cotizatii suplimentare in sarcina d) alte cotizatii sociale imputate in sarina gospodariilor altele dacat pensiile angajatorilor 478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani : 4.103 d.621 a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit transferuri curente de platit catre gospodarii in bani catre gospodarii de catre administratiile de securitate nationala sociala b) Sunt prestatii de platit de catre angajatori in d)Sunt transferuri sociale in natura care contextul altor sisteme de asigurari sociale constau in bunuri si servicii individuale 479. Transferurile sociale in natura sunt : (D.63) 4.109 a) prestatii sociale in bani c) resurse in contul de redistribuire a vaniturilor in natura b) plati efectuate de gospodarii d) Bunuri si servicii individuale furnizate direct beneficiarilor de catre producatorii nonpiata 480. Primele nete de asigurare generală –daune sunt : (D.71) 4.112 a) prime platite aferente unor polite c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale administratiilor publice b) prime de platit aferente unor polite d) transferuri curente pe care administratile achizitionate de unitati institutionale publice le primesc 481 Cooperarea internationala curenta include : (D.74) 4.121 a) transferuri curente c) toate transferurile in bani sau in natura intre administratiile publice si administratii publice sau organizatii internationale din restul lumii b) transferuri in bani d) transferuri in natura 482. Transferurile curente catre IFSLSGP includ : (D.751) 4.125 a) toate cotizatiile voluntare (altele decat c) toate cotizatiile voluntare legatele) b) cotizatiile regulate neplatite d) donatiile de orice natura 3
483.Transferurile curente intre gospodarii sunt : (D.752) 4.129 a) transferuri in natura c) transferuri in bani b) toate transferurile curente d) transferurile curente in bani sau in natura 484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca : (D.759) 4.132 a) plati voluntare convenite extrajudiciar c) alte transferuri curente directe diverse b) transfer curent rezidual d) transferuri in natura 485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie a) resurse in contul de utilizare a veniturilor sectorului gospodariilor b) resurse in contul exterior al cheltuielilor primare
este inregistrata ca : 4.144.c c) drepturi obligatorii d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor
486. Impozitele pe capital includ : (D.91) 4.149 a) impozite pe vanzarea activelor c) anumite impozite pe succesiune b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe d) impozite pe donatii intre societi donatii intre persoane 487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca: (D.92) 4.163 a) cheltuieli curente c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in contul de capital al administratiilor publice b) variatii ale pasivelor in contul curent al d) variatii ale activelor administratiilor publice 91. Impozitele pe capital nu sunt înregistrate ca: 4.151 a) variații ale pasivelor și valorii nete (–) în c) variații ale pasivelor și valorii nete în contul de capital al sectoarelor în care sunt contul de capital al restului lumii clasificați contribuabilii b) variații ale pasivelor și valorii nete d) variații ale pasivelor și valorii (+) în contul de capital al nete (–) în contul de capital al public administrațiilor publice administrațiilor 92. Ajutoarele pentru investiţii nu se înregistrează ca: 4.152, 4.163 a) variații ale pasivelor și valorii nete(–)în c) variații ale pasivelor și valorii nete (+) contul de capital al sectoarelor care în contul de capital al sectoarelor care beneficiază de ajutoare beneficiază de ajutoare b) variații ale pasivelor și valorii nete d) variații ale pasivelor și valorii (–) în contul de capital al nete în contul de capital al restului administrațiilor publice lumii 93. Alte transferuri de capital nu include următoarele operațiuni: 4.164, 4.165 a) plățile efectuate de către administrațiile c) transferurile între subsectoarele publice sau de către restul lumii către administrațiilor publice destinate acoperirii proprietarii de bunuri de capital distruse sau cheltuielilor neprevăzute sau deficitelor 3
avariate de războaie, alte evenimente politice sau catastrofe naturale (inundații etc.) b) transferurile de la administrațiile publice către societățile sau cvasisocietățile nefinanciare pentru acoperirea pierderilor acumulate în cursul mai multor exerciții financiare sau a pierderilor excepționale cauzate de factori neinfluențabili de către întreprindere (chiar în cazul unei infuzii de capital) CAP. 5 407. Operatiunile financiare sunt : 5.01 a) Operatiuni cu active si pasive financiare si nefinanciare care se desfasoara intre unitati institutionale rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
acumulate
d) plățile reprezentând ajutor de stat repetitiv pentru economii, acordate de administrațiile publice gospodăriilor
c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se desfasoara intre unitati institutionale rezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale nerezidente
b) Operatiuni cu active si pasive financiare d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) care se desfasoara intre unitati institutionale nerezidente, precum si intre acestea si unitati institutionale rezidente 490. Ce sunt operaţiunile financiare : 5.01 a) operaţiuni cu active şi pasive financiare c) operaţiuni cu active şi pasive financiare numai între unităţi instituţionale rezidente între unităţi instituţionale rezidente precum şi unităţi instituţionale nerezidente b) operaţiuni cu active nefinanciare operaţiuni cu active financiare 358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul imprumutatorului este reparat de: 5.1 a) institutiile financiare ale statului c) instantele judecatoresti abilitate b) garant, in urma unui acord tip garantie d) administraţia publică 95. Care dintre următoarele categorii nu reprezintă o garanţie: caseta 5.1 a) garanțiile oferite prin intermediul unui c) garanțiile unice cu instrument financiar derivat b) garanțiile standard d) garanţiile derivate
risc
incert
357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita stabilita, se considera: 5.09 a) acumulari de active financiare c) active financiare contingente b) o creanta financiara d) rambursare de credit 359. Terminologia “instrument financiar” este utilizata: 1.66, 5.15 a) pentru a se face referire atat la spectrul c) pentru a face referire la toate operatiunile activului cat si la cel al pasivului operatiunilor financiare in moneda nationala 3
financiare b) pentru a se face referire la activele d) pentru a face referire la toate financiare contingente operatiunile financiare in moneda europeană 488. Ce sunt creanţele financiare : 5.05 a) active nefinanciare b) active curente – circulante
c) active financiare care au în contraparte angajamente d) active fixe
489. Ce reprezintă activele contingente şi pasivele contingente : 5.08 a) acorduri prin care o parte efectuează o plată c) situatia bunurilor din domeniul public al sau o serie de plăţi către o altă unitate statului b) active si pasive financiare d) activele deţinute la un anumit moment 94. Activele contingente și pasivele contingente includ: 5.08-5.10 a) garanțiile unice cu risc incert pentru plățile c) scrisorile de garanție care reprezintă unor părți terțe, deoarece plățile sunt promisiuni de a efectua o plată cu condiția necesare doar dacă debitorul nu își prezentării anumitor documente specificate într-un contract îndeplinește obligațiile de plată b) angajamentele de împrumut care d) provizioanele sistemelor de asigurări, de oferă o garanție că anumite fonduri pensii și ale schemelor de garanții vor fi puse la dispoziție, dar nu standardizate există niciun activ financiar până când fondurile nu sunt avansate efectiv 105. Activele contingente și pasivele contingente nu includ: 5.10 a) angajamentele de împrumut care oferă o c) provizioanele sistemelor de asigurări, de garanție că anumite fonduri vor fi puse la pensii și ale schemelor de garanții dispoziție, dar nu există niciun activ financiar standardizate până când fondurile nu sunt avansate efectiv b) scrisorile de garanție care d) liniile de credit, care sunt reprezintă promisiuni de a efectua o angajamente de acordare de plată cu condiția prezentării împrumuturi unui client până la o anumitor documente specificate într- limită stabilită un contract 408. Din categoria activelor financiare fac parte : 5.12 a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri natura datoriei, credite, participatii si actiuni de natura datoriei, credite, participatii si ale fondurilor de investitii, sisteme de actiuni ale fondurilor de investitii, sisteme asigurari, de pensii si scheme de garantii de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, instrumente financiare derivate, standardizate, accize si impozite pe alte conturi de primit/de platit consum, alte conturi de primit/de platit b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) natura datoriei, credite, participatii si actiuni 3
ale fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme de garantii standardizate, instrumente financiare derivate, subventii 96. Care din următoarea categorie nu reprezintă o operaţiune financiară: 5.14 a) cu numerar şi depozite c) cu componenta fizică a aurului monetar b) cu credite d) cu titluri de natura datoriei 409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic : 5.18 a) Mai mare decat soldul contului de capital c) Mai mic decat soldul contului de capital b) Identic cu cel al contului de capital d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic: 5.18 a) identic cu cel al contului de capital c) mai mic decât soldul contului de capital b) mai mare decât soldul contului de d) zero capital 491. În cazul în care o operaţiune financiară este o operaţiune în moneda străină, iar operaţiunea în contraparte nu este o operaţiune în moneda naţională, valoarea tranzacţiei este egală cu : 5.20.b a) valoarea în moneda naţională la cursul de c) valoarea în moneda naţională la o medie piaţă la un anumit moment a cursului de piaţă b) valoarea în moneda naţională la cursul de d) valoarea în moneda naţională la cursul piaţă stabilit de beneficiar de piaţă din data plăţii 98. Consolidarea nu poate fi realizată la nivelul: 5.25 a) economiei totale c) subsectoarelor instituţionale d) ONG –urilor b) sectoarelor instituţionale
360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati institutionale in contraparte cu pasive ale aceluiasi grup se numeste: 5.25 a) consolidarea conturilor financiare c) operatiune financiara in contraparte b) simetria creantelor si pasivelor financiare d) 410. Compensarea este : 5.28 a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu cealalta
c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune nu sunt compensate una in raport cu cealalta b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) institutionale prin care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate una in raport cu 3
cealalta 492. În cazul acordării unei garanţii unice cu risc incert, caz în care riscul asociat nu poate fi calculat cu precizie, ea poate fi considerată: B5.1.2.c a) un activ şi un pasiv financiar c) un activ nefinanciar b) un activ contingent sau un pasiv contingent d) un activ financiar 99. O operaţiune financiară are întotdeauna: 5.33 a) profit c) sold final creditor d) sold final debitor b) o operaţiune în contraparte
493. Cum se înregistrează operaţiunea în cazul în care o administraţie publica şterge sau preia datorii ale unei societăţi publice care dispare ca unitate instituţională din sistem: 5.38 a) se înregistrează în contul de capital c) se înregistrează în contul de capital şi în cel finaciar b) se înregistrează în contul financiar d) se înregistrează un flux în contul de alte modificări ale volumului activelor 100. Operațiunea în contraparte corespunzătoare unei operațiuni financiare poate fi un : 5.41 a) impozit c) venit din proprietate d) venit din prestări servicii b) venit din dobânzi 494. Dividentele se înregistrează ca: 5.46 a) venituri din investiţii b) venituri curente
c) venituri fiscale d) venituri nefiscale
101. Operațiunile financiare și operațiunile în contraparte ale acestora se înregistrează: 5.49 a) în același moment c) trimestrial d) anual b) la sfârşitul anului 411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora : 5.49 a) Se inregistreaza in acelasi moment c) Se inregistreaza semestrial b) Se inregistreaza anual d) Nu se inregistrează 495. În cazul în care o operaţiune în contraparte corespunzătoare unei operaţiuni financiare este o operaţiune nefinanciară, ambele se inregistrează în momentul în care: 5.50 a) are loc operaţiunea financiară c) are loc operaţiunea în contraparte b) are loc operaţiunea nefinanciară d) are loc operaţiunea financiară şi operaţiunea în contraparte
3
108. În situația în care nu sunt păstrate ca reprezintă: 5.62 a) o creanță asupra operatorului contului de a livra aur b) un activ financiar
active de rezervă, conturile de aur alocate c) dreptul de proprietate asupra unei mărfi, mai exact aur nemonetar d) un depozit
109. Monetizarea sau demonetizarea aurului: 5.65 a) nu generează înregistrări în contul c) genereaza un plus în contul financiar financiar b) genereaza un minus în contul d) genereaza concomitant un minus si un plus in contul financiar financiar 434. Aurul monetar reprezintă: 5.68 a) lingourile de aur deţinute de rezidenţi
c) lingourile de aur deţinute de rezidenţi şi de nerezidenţi b) monedele de aur emise de banca centrală d) un activ financiar
433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă internaţionale create de: 5.69 a) statele membre ale zonei Euro c) Fondul Monetar Internaţional b) Banca Mondială d) statele membre ale Fondului Monetar Internaţional 363. DST se definesc ca: 5.69 a) active de rezerva internationale create de c) achizitii nete de titluri de natura Fondul Monetar International pentru a datoriei suplimenta activele de rezerva existente b) un set de norme financiare contabile d) 110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor și stingerea acestora prin anulare reprezintă: 5.71 a) transferuri c) depozite b) tranzacții d) dobanzi 111. Numerarul include una din următoarele: 5.76 a) stocul de bancnote proprii al unei bănci c) bancnotele și monedele emise de central autoritățile monetare rezidente ca monedă națională în circulație deținută de către rezidenți și nerezidenți b) stocul de bancnote de urgență d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate în mod obișnuit ca mijloc de plată 412. Numerarul nu include : 5.78 a) Bancnotele si monedele emise de c) Bancnotele si monedele care nu sunt in autoritatile monetare rezidente ca moneda circulatie nationala in circulatie detinuta de catre 3
rezinenti si nerezidenti b) Bancnotele si monedele emise de d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) autoritatile monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie detinuta de catre rezinenti 106. Depozitele sunt: 5.79 a) monedă autohtonă a statelor membre din zona euro
b) contracte standardizate, nenegociabile cu publicul general, oferite de societățile care acceptă depozite și, în unele cazuri, de administrația centrală în calitate de debitori, care permit plasarea și retragerea ulterioară de către creditor a sumei reprezentând principalul
c) depozitele care se pot schimba în numerar, la cerere, la paritate și care sunt direct utilizabile pentru efectuarea de plăți prin cec, ordin, mandat, debitare/creditare directă sau printr-o altă formă de plată directă, fără penalități sau restricții d) pasive ale societăților rezidente care acceptă depozite, în unele cazuri ale administrației centrale, și ale unităților instituționale nerezidente
361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc: 5.79 a) depozite c) plasamente private b) titluri de natura datoriei d) 112. Depozitele transferabile nu include: 5.81 a) poziții interbancare între instituții financiare monetare b) depozite păstrate la banca centrală de societăți care acceptă depozite în plus față de valoarea rezervelor pe care acestea sunt obligate să le păstreze și pe care le pot utiliza fără notificări prealabile sau restricții
c) depozite în lei d) depozite în monedă străină în cadrul unor acorduri swap
113. Alte depozite nu includ: 5.86, 5.87 a) cote rambursabile referitoare la c) depozite de economii, carnete de instrumentele financiare derivate, care sunt economii, certificate de economii pasive ale instituțiilor financiare monetare nenegociabile sau certificate de depozit nenegociabile b) acorduri de răscumpărare pe d) certificate de depozite termen scurt (repouri) care sunt negociabile și certificate de pasive ale instituțiilor financiare economii negociabile monetare 3
413. In categoria alte depozite nu se includ: 5.86, 5.87 a) Depozite de economii, carnete de economii, c) Depozite in moneda straina in cadrul certificate de economii nenengociabile unor acorduri swap b) Depozite la termen, care sunt depozite d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) nedisponibile imediat, dar de care se poate dispune la o scadenta convenita 364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei: 5.90 a) o data de rascumparare sau scadenta, la c) nu fac obiectul atribuirii de rating de care trebuie efectuata plata finala programata catre agentiile consacrate contractual a principalului b) pretul de emitere, cel de rascumparare si d) rata cuponului nu pot fi exprimate decat in moneda nationala 414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta initiala in: 5.92 a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si c) titluri de natura datoriei pe termen mediu titluri de natura datoriei pe termen mediu si titluri de natura datoriei pe termen lung b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) titluri de natura datoriei pe termen lung 114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în : 5.93 a) monedă națională c) euro b) monedă străină d) lingouri de aur 115. Titlurile de natura datoriei cu rată a dobânzii fixă nu cuprind: 5.96 a) titluri de natura datoriei simple, care sunt c) obligațiuni cu discount mare, cu plăți emise și răscumpărate la valoarea nominală mici ale dobânzilor și emise la o valoare mult redusă față de valoarea nominal b) titluri de natura datoriei emise cu d) obligațiuni neconvertibile o reducere sau cu o primă față de valoarea lor nominală. Exemple sunt bonuri de trezorerie, efecte de comerț, cambii, acceptări de ordine, andosări de ordine și certificate de depozit 362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri constituie: 5.104 Raspuns : securitizare a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii c) titluri de natura datoriilor cu rata a variabile dobanzii fixe b) securitizarea titlurilor de natura datoriei d) 107. Obligațiunile garantate sunt: 5.111 a) titluri de natura datoriei emise de o c) transferuri temporare de titluri de valoare 3
societate financiară sau garantate în întregime de o societate financiară b) titluri de natura datoriei ale cărui principal și/sau dobândă sunt plătibile doar din fluxul de numerar produs de către un grup specificat de active financiare sau nefinanciare
de la împrumutător la împrumutat d) acorduri care implică oferirea de titluri de valoare în schimbul numerarului sau al altor mijloace de plată
116. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială: 5.115 a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe lung termen mediu b) credite pe termen mediu si credite d) credite pe termen foarte scurt si pe termen lung credite pe termen mediu 365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare: 5.120 a) operatiunile cu credite c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu titluri) b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor d) 436. Creditele sunt instrumente financiare: 5.120 a) negociabile c) nenegociabile b) derivate d) nestandardizate 117. Creditele standardizate sunt oferite, în majoritatea cazurilor de către: 5.123 a) angajatori c) angajati b) societati financiare d) instituţii publice 118. Creditul comercial este: 5.124 a) un transfer temporar de titluri de valoare de c) creditul acordat direct de către furnizorii la împrumutător la împrumutat de bunuri și servicii în beneficiul clienților lor b) un acord care implică oferirea de d) este un contract prin care titluri de valoare, de exemplu titluri locatorul, în calitate de proprietar de natura datoriei sau acțiuni, în legal al unui activ, transmite schimbul numerarului sau al altor locatarului riscurile și beneficiile mijloace de plată, existând un proprietății asupra activului angajament de a răscumpăra aceleași titluri de valoare sau unele similare la un preț fixat 119. Categoria creditelor nu include: 5.136 a) creditele ipotecare b) creditele de consum
415. Categoria creditelor nu include: 5.138 a) Creantele financiare ale angajatilor,
c) creditele revolving d) alte conturi de primit/de plătit incluzând creditele comerciale și avansurile
c) Activele sau pasivele financiare care 3
rezultate din participarea acestora la profitul rezulta din detinerea proprietatii asupra societatii unor active imobile b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) indeplinirea unor obligatii 437. Nu fac parte din categoria creditelor: 5.138 a) creanţele financiare ale angajaţilor, rezultate c) creditele revolving din participarea acestora la profitul societăţii b) activele şi pasivele financiare care rezultă d) garanţiile la depozite pe post de creanţe din deţinerea proprietăţii asupra unor active financiare ale societăţilor de reasigurare imobile, cum ar fi terenuri sau construcţii, de asupra societăţilor cedente către nerezidenţi 366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica: 5.138.b a) titluri de natura datoriei c) alte participatii b) active financiare de tip credit d) 416. Participatia este: 5.141 a) Un activ financiar care este o creanta c) Un activ financiar care este o creanta asupra valorii reziduale a unei societati, dupa asupra valorii reziduale a unei societati, ce toate celelalte creante au fost platite dupa ce toate celelalte creante nu au fost platite b) Un pasiv financiar care este o creanta d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) asupra valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate celelalte creante au fost platite 367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca: 5.143 a) certificate de depozit c) active financiare de tip credit b) participatii d) 120. Participațiile nu cuprind: 5.144 a) acțiuni cotate c) acțiuni necotate b) prime nete de asigurare generala d) alte participații 368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii comanditati se incadreaza in categoria: 5.154 a) actiuni cotate c) alte participatii b) actiuni necotate d) 121. Titlurile de valoare de tip participație nu includ: 5.154 a) investițiile administrațiilor publice în c) participațiile administrației publice la societățile publice al căror capital nu este capitalul organizațiilor internaționale și împărțit în acțiuni, care, în virtutea unei supranaționale, cu excepția FMI, chiar dacă legislații speciale, sunt recunoscute ca entități ele sunt juridic constituite ca societăți pe juridice independente acțiuni (de exemplu, Banca Europeană de Investiții) 4
b) investițiile administrațiilor publice d) acțiunile oferite la vânzare, dar în capitalul băncii centrale care nu sunt cumpărate în momentul emiterii 104. Sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate nu cuprind una din subcategorii: 5.168 a) provizioane tehnice de asigurări generale c) drepturi de pensie b) drepturi asupra asigurărilor de d) dreptul de concediu de odihna viață și a rentelor 417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt: 5.169 a) Creante financiare pe care titularii de polite c) Creante financiare pe care titularii de de asigurari generale le au asupra societatilor polite de asigurari generale le au asupra de asigurari in ceea ce priveste primele societatilor de asigurari in ceea ce priveste incasate si indemnizatiile de platit primele incasate si indemnizatiile platite b) Creante financiare pe care titularii de polite d) nici una din variantele prevăzute la lit a)de asigurari generale le au asupra societatilor c) de asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si indemnizatiile de platit 103. Primele neîncasate sunt: 5.171 a) creanțe financiare pe care titularii de polițe de asigurări generale le au asupra societăților de asigurări generale în ceea ce privește primele neîncasate și indemnizațiile de plătit b) riscuri cum ar fi accidente, boală sau incendiu
c) indemnizații datorate, dar încă neplătite, incluzând cazurile în care suma este în litigiu sau în care evenimentul care a generat dauna a survenit, dar nu a fost încă raportat d) primele plătite, dar încă neîncasate
122. Operațiunile cu drepturi asupra asigurărilor de viață și a rentelor sunt reprezentate de: 5.176 a) acumulări c) reduceri b) acumulări minus reduceri d) acumulari plus reduceri 102. Drepturile de pensie nu cuprind creanțele financiare pe care angajații actuali și foștii angajați le dețin în raport cu: 5.180 a) angajatorii lor c) un asigurător b) un sistem desemnat de către d) un coleg angajator pentru plata pensiilor, ca parte a unui acord de compensare între angajator și angajat 123. Caracteristic unui sistem de garanții standardizate este faptul că: 5.195 a) există mai multe garanții de același tip, c) exista o singura garantie deși nu toate se emit pentru exact aceeași perioadă de timp și nu toate încep și se încheie la aceleași date 4
b) toate garantiile încep și se încheie d) toate garantiile se emit pentru la aceleași date exact aceeași perioadă de timp 369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un indice prin intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri financiare specifice, se numesc: 5.199 a) instrumente financiare derivate c) instrumente financiare de tip garantie b) instrumente financiare de tip provizion d) instrumentele financiare de la lit. b) şi c) 124. Instrumentele financiare derivate nu permit părților să facă tranzacții cu instrumente financiare specifice precum: 5.200 a) riscul ratei dobânzii c) riscul aferent participațiilor și prețurilor mărfurilor b) riscul valutar d) riscul de credit, cu alte entități care nu sunt dispuse să-și asume aceste riscuri, la tranzacționarea activului principal 276. Instrumentele financiare derivate cuprind: (5.202), (5.207) a) Contracte la termen c) Drepturi de pensie b) Cotizații speciale legate de sistemele de d) Motociclete pensii 125. Swapurile pe rata dobânzii sunt: 5.211 a) tranzacții cu monede străine la un curs de c) un schimb de plăți ale unor dobânzi de schimb stabilit în contract natură diferită aferente unei valori fictive a principalului, care nu este niciodată tranzacționat b) un schimb de fluxuri de numerar d) acorduri contractuale prin care aferente plăților de dobândă și de două părți, pentru a se proteja de principal la un curs de schimb variațiile ratelor dobânzilor, convin convenit la sfârșitul contractului asupra unei dobânzi de plătit, la o dată de definitivare a tranzacției specificată, aferentă unei valori fictive a principalului care nu este niciodată tranzacționat 370. Acordurile contractuale între două părți care convin să schimbe, în cursul unei perioade de timp și conform unor reguli prestabilite, fluxuri de plăți aferente unor valori fictive convenite ale principalului se numesc 5.210 a) contracte la termen de tip forward c) instrumente derivate de credit b) acorduri contractuale de tip d) toate cele variantele de la a)-c) 371. Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare este: 5.A1.15 a) scadenta restanta c) scadenta initiala b) scadenta cu termen lung d) scadenta cu termen mediu 372. Sectorul societăților nefinanciare este subdivizat în următoarele subsectoare: 4
a) societăţi nefinanciare publice b) societăţi nefinanciare private naţionale
c) societăţi nefinanciare sub control străin d) toate variantele de la a), b) si c)
418. Instrumentele financiare derivate nu includ: 5.220 a) Swapurile pe aur c) Instrumentele suport pe care se bazeaza instrumentul financiar derivat b) Swapurile pe valuta d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c) 126. În cazul în care contractele nu implică schimbul de principal: 5.226 a) se înregistrează o operațiune la intrarea în c) se înregistrează o operațiune la vigoare a contractului incheierea contractului b) nu se inregistreaza nicio d) se înregistrează o operațiune la operațiune la intrarea în vigoare a mijlocul perioadei de derulare a contractului contractului 127. Variațiile în timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt înregistrate în: 5.226 a) contul de reevaluare c) contul de capital b) contul financiar d) contul de patrimoniu 128. Alte conturi de primit/de plătit includ : 5.227 a) remuneraţii şi salarii c) chirie b) dividende d) toate variantele prevazute la literele a, b si c 129. Operațiunile financiare nu pot fi clasificate în funcție de: 5.A1.01. a) posibilitatea de a fi negociate c) scadență, valută b) tip de venit d) valoare contract 130. Nu sunt creanțe financiare negociabile: 5.A1.05. a) titlurile de valoare c) numerarul şi depozitele b) instrumentele financiare derivate d) opțiunile pe acțiuni angajaților
ale
131. Sunt creanțe financiare negociabile: 5.A1.05. a) aurul monetar c) alte participaţii b) creditele d) titlurile de valoare 419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in: 5.239 a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri c) Pe termen scurt, pe termen mediu si avansuri b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c) 435. Comisioanele asociate împrumuturilor de aur monetar reprezintă: a) dobânzi c) dividende b) rente d) chirii
4
CAP. 6 132. Apariția economică a activelor corespunde creșterii în volum a activelor produse și a celor neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producție. Această categorie cuprinde: 6.06 a) monumente istorice atunci când valoarea c) expirarea avantajelor conferite prin lor este prima dată recunoscută în contul de contracte, leasinguri, licențe și autorizații patrimoniu transferabile b) diminuarea valorii fondurilor d) epuizarea resurselor naturale comerciale și a activelor comerciale achiziționate 133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe în cazul în care: 6.09 a) deteriorarea calității terenurilor se c) ca urmare a incendiilor de pădure sau datorează inundațiilor sau furtunilor de o cutremurelor de pământ se distrug clădiri, echipamente sau obiecte de valoare amploare neobișnuită b) din cauza secetei sau a d) ca urmare a unei utilizări epidemiilor se distrug activele defectuoase echipamentele din cultivate dotare se defectează 134. Există confiscări fără compensație atunci când: 6.10 a) creditorii deposedează de active c) executarea silită a activelor b) administrațiile publice sau alte unități d) se confiscă o proprietate în urma unei instituționale iau în posesie, fără compensație activităţi infracţionale deplină, activele aparținând altor unități instituționale, inclusiv nerezidente, din alte motive decât achitarea impozitelor, a taxelor sau a prelevărilor similare 135. Modificările de volum neclasificate în altă parte ale activelor nefinanciare includ: 6.13.c a) pierderile de numerar sau de titluri la c) degradarea unor active fixe neluate în purtător din motive (cum ar fi daunele calcul în consumul de capital fix provocate de incendii sau furturile) care nu sunt considerate ca fiind catastrofe b) retragerile din circulație de numerar care d) provizioanele pentru executarea unor nu mai este convertibil, cu excepția sumelor scheme de garanții standardizate atunci care au fost reclasificate în obiecte de când executările prevăzute depășesc valoare încasările și recuperările prevăzute 136. Alte modificări de volum neclasificate în altă parte exclud : 6.15 a) refuzul plății datoriei: nu se recunoaște c) diferența constatată între sumele anularea unilaterală a pasivului de către contabilizate în consumul de capital fix debitor drept pagube normale și pierderile efectiv suferite b) pierderi excepționale din stocuri (cum ar fi d) abandonarea echipamentelor de daunele provocate de incendii, furturi sau producție înainte de a fi terminate sau puse infestarea cu dăunători a silozurilor) care nu în funcțiune sunt considerate distrugeri de active cauzate 4
de catastrofe 137. Modificările de clasificare nu includ: 6.16 a) modificările de clasificare sectorială c) modificările de clasificare a activelor și pasivelor b) modificările de structură ale unităților d) transformarea titlurilor de natura datoriei în acțiuni instituționale CAP. 7 138. Soldul unui cont de patrimoniu se numeşte: 7.02 a) valoare brută c) valoare iniţială b) valoare netă d) valoare finală 139. Un cont de patrimoniu se întocmeşte : 7.02 a) doar pentru sectoarele instituționale c) doar pentru restul lumii rezidente b) doar pentru economia națională d) pentru sectoarele și totală subsectoarele instituționale rezidente, pentru economia națională totală și pentru restul lumii 140. Fondurile proprii sunt definite ca: 7.07 a) sumă a valorii nete minus valoarea c) sumă a valorii nete plus valoarea participațiilor participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca pasive în contul de patrimoniu b) sumă a valorii nete minus d) valoarea participațiilor și valoarea participațiilor și acțiunilor acțiunilor fondurilor de investiții fondurilor de investiții care figurează care figurează ca active în contul ca active în contul de patrimoniu de patrimoniu 141. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt : 7.14 a) active economice c) cheltuieli b) capital fix d) pierderi nominale 155. Activele nefinanciare produse cuprind: 7.23 a) resurse biologice necultivate c) producţia neterminată b) stocuri d) produsele finite 154.Activele nefinanciare neproduse nu cuprind: 7.24 a) active fixe c) maşini şi echipamente b) locuinţe d) resursele naturale 142. Activele nefinanciare neproduse se referă la: 7.24 a) activele economice care includ toate c) creanțele financiare care rezultă din creanțele financiare, participațiile și decalajul temporal dintre operațiunile de componenta fizică a aurului monetar distribuire sau operațiunile financiare pe reprezentată de lingouri piața secundară și plățile aferente 4
b) perioada de la data emiterii până d) activele economice care nu sunt la data plății finale programate a rezultate ale procesului de activelor sau pasivelor financiare producție 143. Fiecare activ financiar are un pasiv în contraparte? 7.30 a) da c) da, cu excepția componentei fizice a aurului monetar reprezentate de lingouri, care este clasificat în categoria „Aur monetar și drepturi speciale de tragere” b) nu d) poate 144. Valoarea de piaţă este egală cu: 7.39 a) valoarea nominală plus reevaluările care c) valoarea nominală decurg din variații ale prețurilor de piață b) reevaluările care decurg din d) valoarea nominală minus variații ale prețurilor de piață reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață 145. Valoarea nominală reflectă: 7.39 a) suma fondurilor avansate inițial, la care se c) suma fondurilor avansate inițial, la care adaugă orice fonduri avansate ulterior se adaugă orice fonduri avansate ulterior minus eventuale rambursări plus dobânda acumulată b) rambursări plus dobânda d) suma fondurilor avansate inițial acumulată minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale rambursări minus dobânda acumulată 146. Stocurile trebuie evaluate la: 7.46 a) prețurile în vigoare la momentul de c) la preţul scontat pentru vânzare referință al contului de patrimoniu b) la prețurile la care produsele au d) la preţul la care a fost evaluate în momentul intrării lor achiziţionat în stoc
fost
147. Valoarea DST este : 7.63 a) prețul stabilit pe piețele organizate ale c) valorea nominală aurului b) fixată zilnic de FMI, iar paritatea în d) valoarea de piață raport cu monedele naționale se obține pe piețele de schimb valutar 148. Raportul dintre prețul acțiunilor și fondurile proprii poate varia în funcție de: 7.75 a) profitul societăţilor c) preţul scontat pentru vânzare b) pierdea înregistrată de societate d) ramura de activitate 149. Sumele înregistrate pentru drepturile de pensie depind de: 7.82 a) tipul de sistem de pensie c) profesionalismul angajatului în perioada 4
b) entitatea angajatoare
activă d) eficienţa angajatului pe parcursul carierei
150. Valoarea înregistrată pentru provizioane pentru executarea garanțiilor standardizate este: 7.85 a) nivelul preconizat de indemnizații minus c) valoarea eventualelor recuperări preconizate valoarea eventualelor recuperări preconizate b) nivelul preconizat de indemnizații d) nivelul preconizat de indemnizații plus valoarea eventualelor recuperări preconizate 151. Creditele comerciale și avansurile și alte conturi de primit/de plătit, exclusiv credite comerciale și avansuri, care sunt generate de diferențele de timp între operațiunile de repartiție, precum impozite, contribuții sociale, dividende, rente, salarii și operațiuni financiare, sunt evaluate, atât pentru creditori, cât și pentru debitori la: 7.90 a) valoarea de piaţă c) valoarea nominală b) valoarea brută d) valoarea netă 152. Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la: 7.70, 7.9 a) valoarea de piaţă c) valoarea brută b) valoarea nominală d) valoarea netă 153. Un credit este neperformant atunci când: 7.101 a) creşte rata dobânzii c) creşte valoarea creditului de rambursat d) plățile aferente dobânzii sau b) dobânda fixă devină variabilă principalului sunt întârziate cu 90 de zile sau mai mult peste data scadenței 156.Titlurile de natura datoriei cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) terenuri c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt b) obiecte de valore d) depozitele transferabile 157. Creditele cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) numerarul c) alte depozite b) aurul monetar d) creditele pe termen lung 158. Participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) rezervele de apă b) acţiunile cotate
c) pietrele şi metalele preţioase d) locuinţele
4
159. Sistemele de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213)
a) drepturile de pensie b) acţiuni cotate
c) acţiuni necotate d) participaţii
160. Activele fixe nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) locuinţele c) îmbunătăţiri funciare b) alte clădiri şi construcţii civile d) drepturile de pensie 161. Resursele naturale nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) terenuri c) produsele finite b) rezerve de minereuri şi resurse d) resursele de apă energetice 162. Contractele, contractele de leasing şi licenţele nu cuprind:
(Tabelul 7.1 pag.202, Anexa
7.1 pag.213)
a) contracte de leasing operaţional c) permise de exercitare a unor activităţi comercializabile specifice b) permise de utilizate a resurselor d) titlurile de natura datoriei naturale 163. Numeralul şi depozitele nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) numeralul c) participaţiile b) depozite transferabile d) poziţiile interbancare 164. Participaţiile nu cuprind: (Tabelul 7.1 pag.202, Anexa 7.1 pag.213) a) acţiunile cotate c) alte participaţii b) acţiunile necotate d) creditele neperformante 165. Variaţiile totale ale valorii nete cuprind: (pag.224, B10) a) aurul monetar c) rezerva de apă b) numerar şi depozite d) variaţii ale valorii nete datorate economiei şi transferurilor de capital 166. Variaţiile totale ale valorii nete nu cuprind: (pag.224, B10) a) Variații ale valorii nete datorate altor c) Formarea brută de capital fix modificări ale volumului activelor b) Variații ale valorii nete datorate d) variaţii ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din economiei şi transferurilor de capital deținere 167. Variațiile valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor nominale din deținere includ: (pag.224, B10) a) Titluri de natura datoriei c) Variații ale valorii nete datorate câștigurilor/pierderilor reale din deținere b) Achiziții de active fixe noi d) Variația stocurilor 168. În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim: (pag.224, F) 4
a) Creditele c) Numerar şi depozite b) Titlurile de natura datoriei d) Formarea brută de capital fix 169. Conturile de distribuire și de utilizare a venitului nu cuprind următoarea categorie: (8.15)(Tabelul 8.1- Pag.227) a)Contul de redistribuire a venitului în c) Conturile de distribuire primară a natură venitului b) Contul financiar d) Contul de distribuire secundară a venitului 170. Conturile de distribuire primară a venitului cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Contul de exploatare c)Contul variațiilor valorii nete datorate economiei și transferurilor de capital b)Contul de utilizare a venitului d)Contul achizițiilor de active disponibil ajustat nefinanciare 171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Economia brută c) Venitul disponibil ajustat brut b) Venitul întreprinderii, brut d)Capacitatea/necesarul net de finanțare 172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Soldul veniturilor primare, brut c) Capacitatea/necesarul net de finanțare b) Venitul disponibil ajustat brut d) Economia brută 173.Conturi ale operațiunilor de acumulare nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Contul de capital c)Contul altor modificări de active b)Contul financiar d)Contul de producție 174.Contul de capital include: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Contul variațiilor valorii nete datorate c) Contul de alocare a veniturilor primare economiei și transferurilor de capital b)Contul de exploatare d)Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat 175.Contul achizițiilor de active nefinanciare are ca sold contabil: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Economia brută c) Venitul disponibil brut b) Capacitatea/necesarul net de d) Variații ale valorii nete datorate finanțare câștigurilor/pierderilor neutre din deținere 176.Conturile de patrimoniu nu cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Contul de patrimoniu de deschidere c)Contul financiar b) Contul de variație a patrimoniului d) Contul de închidere
patrimoniu
177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflectă:
de
(Tabelul 8.1-
Pag.227)
a) Valoarea netă b) Capacitatea/necesarul
net
c) Venitul disponibil ajustat brut de d)Venitul întreprinderii, brut 4
finanțare 178. Soldul contabil al contuluide variație a patrimoniului reflectă: (Tabelul 8.1- Pag.227) a)Variațiile totale ale valorii nete c) Venitul disponibil ajustat brut b) Valoarea netă d) Venitul disponibil brut 179.Contul de patrimoniu de închidere are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) PIB-ul c) Economia națională brută b) Valoarea patrimoniului național d) Variația valorii patrimoniului național 180. Contul de producţie are ca principal agregat: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Valoarea adăugată brută c) Economia națională brută b) Produsul intern brut d) Variația valorii patrimoniului național 181. Contul restului lumii nu cuprinde: (Tabelul 8.1- Pag.227) a) Contul exterior al operațiunilor cu bunuri și c) Conturile exterioare ale operațiunilor de servicii acumulare b) Contul exterior al veniturilor d) Conturi de reevaluare primare și transferurilor curente 182. Distribuirea și utilizarea venitului nu sunt analizate în etapa(8.15) a) distribuirea primară c) redistribuirea în natură b) distribuirea secundară d) utilizarea cheltuielilor 183. Etapa „distribuirea primară” permite determinarea : (8.15) a) valorii adăugate brute c) excedentului de exploatare şi a venitului primar b) subvenţiilor d) venitului mixt net 184.Etapa „distribuirea secundară” permite obţinerea: (8.15) a) drepturilor asupra impozitelor c) venitului din producţie b) venitului disponibil ca sold d) rentelor contabil 185. Soldul contului de redistribuire a venitului în natură în cadrul etapei „redistribuirea în natură” este denumit: (8.15) (Tabelul 8.1- Pag.227) a) venitul disponibil ajustat c) valoarea netă b) capacitatea/necesarul net de d) valoarea adăugată brută finanţare 186. În etapa „utilizarea venitului” venitul disponibil este transferat în : (8.15) a) contul de redistribuire al venitului în natură c) contul de distribuire secundară a venitului b) contul de utilizare a venitului disponibil d) conturile de distribuire primară a venitului CAP. 8 187.Contul de alocare a veniturilor primare se împarte în: (8.25) 5
a) contul de producţie şi valoarea adăugată c) contul de producţie şi contul de alcoare a brută altor venituri primare b) contul de utilizare a venitului d) contul de venit al întreprinderii şi contul disponibil şi contul de utilizare a de alcoare a altor venituri primare venitului disponibil ajustat 188. Conturile de reevaluare cuprind: (Tabelul 8.1- Pag.228) a) contul câștigurilor / pierderilor neutre din c) contul achizițiilor de active nefinanciare deținere şi contul câștigurilor/ pierderilor şi contul de patrimoniu de deschidere reale din deținere b)contul achizițiilor de active d) contul de venit al întreprinderii şi contul nefinanciare şi contul câștigurilor/ de alocare a altor venituri primare pierderilor reale din deținere 189. Venitul întreprinderii corespunde: (8.28) a) excedentului de exploatare sau venitului c) dobânzilor mixt b) veniturilor din proprietate d) veniturilor primare 190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect: (8.29) a) veniturile din proprietate c) dobânzile b) trecerea de la conceptul de venit d) valoarea adăugată brută al întreprinderii la conceptul de venit primar 429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt variatii ale activelor: 8.49 a.variatii ale valorii nete datorate economiei si c.consumul de capital fix transferurilor de capital b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie d.venitul disponibil ajustat net 191. Produsul intern brut nu poate fi definit în următorul mod: (8.89) a) metoda producţiei c) metoda veniturilor b) metoda cheltuielilor d) metoda impozitelor 192.Prin metoda producţiei, PIB este egal cu: (8.89) a) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor c) suma utilizărilor contului de exploatare al sectoare instituționale sau ale diferitelor economiei totale (remunerarea angajaților, ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele pe producție și importuri minus impozitele și din care se scad subvențiile pe subvențiile, excedentul brut de exploatare produse (care nu sunt repartizate pe sectoare și venitul mixt al economiei totale) și ramuri de activitate) b) suma utilizărilor finale de bunuri d) suma utilizărilor finale de bunuri și și servicii ale unităților instituționale servicii ale unităților instituționale rezidente (consum final și formarea rezidente plus importurile de bunuri și brută de capital), plus exporturile servicii minus importurile de bunuri și servicii 193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:
(8.89)
5
a)suma excedentelor brute (sau nete) de c) suma utilizărilor finale de bunuri și exploatare ale diferitelor ramuri de activitate servicii ale unităților instituționale sau ale diferitelor sectoare instituționale rezidente (consum final și formarea brută de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii b) suma veniturilor brute (sau nete) d) suma veniturilor disponibile ale întreprinderilor din diferite brute (sau nete) ale sectoarelor sectoare instituționale 194. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu: (8.89) a) suma utilizărilor contului de exploatare al c) suma veniturilor disponibile brute (sau economiei totale (remunerarea angajaților, nete) ale sectoarelor instituționale impozitele pe producție și importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul mixt al economiei totale) b) suma valorilor adăugate brute ale d) suma veniturilor brute (sau nete) ale diferitelor sectoare instituționale sau întreprinderilor din diferite sectoare ale diferitelor ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse (care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate) 195. PIB minus consumul de capital fix reprezintă: (8.89) a) venitul naţional c) venitul naţional brut b) produsul intern net la preţul pieţei d) venitul naţional disponibil brut 196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu: (8.91) a) suma impozitelor c) suma dividendelor b) suma salariilor d) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare instituționale 197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este: (8929) a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al întreprinderilor din diferite sectoare sectorului gospodăriilor populației b) egal cu suma valorilor nete ale d) un concept referitor la producție sectoarelor instituționale 198. Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind: (8.100) a) consumul intermediar c) veniturile din proprietate, de primit b) ajustare pentru variația d) remunerarea angajaților drepturilor de pensie 199. Veniturile administrațiilor publice cuprind: (8.100) a) impozite pe producție și importuri, de c) venituri din proprietate, de plătit primit b) alte impozite pe producție, de d) transferuri de capital de plătit 5
plătit 200. Economia națională brută (sau netă) este egală cu: (8.96) a) suma valorilor nete ale sectoarelor c) suma excedentelor brute (sau nete) de instituționale exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare instituționale b) suma economiei brute (sau nete) d) venitul mixt brut (sau net) al a diferitelor sectoare instituționale sectorului gospodăriilor populației 201. Valoarea netă a economiei totale reprezintă : (8.99) a) valoarea pasivelor economiei totale c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale la care se adună soldul activelor financiare b) soldul dintre activele și pasivele financiare d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei totale, din care se scade soldul dintre activele și pasivele financiare ale restului lumii 202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale: (Tabelul 2.2)
a) productia si furnizarea de bunuri si servicii c) productia si furnizarea de bunuri si nonpiata pentru consum individual servicii nonpiata destinate consumului individual si colectiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale b) productia de bunuri si servicii nefinanciare d) productia de bunuri si servicii de piata si de piata de bunuri si servicii pentru consum final propriu 426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a venitului, contul de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza: Tab.8.1 a.contul de productie c. conturi ale operatiunilor de capital b. contul de redistribuire a venitului in natura d. conturile de distribuire si de utilizare a venitului 427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind : a.contul altor modificari de active c.contul financiar b. cele prevăzute la lit. a), c) şi d) d.contul de capital 428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital, economia neta face parte din categoria: a.variatii ale pasivelor si valorii nete c.variatii ale activelor b. resurselor d. toate cele prevăzute la lit. a) – c)
5
430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii ale activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete: 8.50 Tab.8.12 a.numerar si depozite c.credite b.titluri de natura datoriei d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) 431. Contul de reevaluare face parte din categoria : a.contul altor modificari de active c.conturi financiare b.conturilor de patrimoniu d.conturi de capital 432. Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în: a. contul de deschidere c.contul de inchidere b. contul de variatie a patrimoniului d. toate cele prevăzute la lit. a) – c) CAP. 10 239.Studiul dezvoltării economice pe termen lung trebuie să ţină cont de : (10.02) a) observarea varaţiilor de preţ c) măsurarea volumului cererii şi ofertei b) evoluţia preţurilor relative ale diferitelor d) compararea fluxurilor şi stocurilor în categorii de bunuri şi servicii timp 240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, în construirea unui sistem de indici de volum şi de preţ constă în faptul că: (10.04) a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi c) impune constrîngeri contabile care a unităţilor fizice pentru diferite produse şi trebuie respectate atât în preţuri curente cît fluxuri ale sistemului economic şi în termeni de volum b) impune măsurarea completă a variaţiilor de d) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi preţ şi de volum a volumului pentru anumite solduri contabile 241. Avantajul utilizării conturilor economice, pe plan statistic, în construirea unui sistem de indici de volum şi de preţ constă în faptul că: (10.04) a) impune o specificare coerentă a preţurilor şi c) permite măsurarea evoluţiei preţurilor şi a unităţilor fizice pentru diferite produse şi a volumului pentru anumite solduri fluxuri ale sistemului economic contabile b) impune constrîngeri contabile care trebuie d) impune măsurarea completă a variaţiilor respectate atât în preţuri curente cît şi în de preţ şi de volum termeni de volum 242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct în componente de preţ şi volum: (10.08) a) fluxuri de bunuri si servicii c) fluxuri care reprezintă solduri contabile b) fluxuri de venituri d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul individual 243. Evaluarea conturilor de bunuri şi servicii şi a conturilor de producţie în termeni de volum permite obţinerea unui ansamblu integrat de indici de preţ şi volum dacă: (10.08)
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, c) fiecare variaţie de valoare a operaţiunilor pentru fiecare perioadă de doi ani consecutivi, nu are atribuită o variaţie de preţ sau este realizat atât la preţuri curente cât şi în variaţie de volum termeni de volum 5
b) suma fluxurilor corespunzătoare pentru d) fluxurile care reprezintă solduri diferitele ramuri nu este egală cu fiecare flux contabile sunt transformate în componente referitor la economia totală de preţ şi volum 244. Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de: (10.12) a) stocuri contabile c) fluxurile economice b) noţiunea de produs omogen d) fluxurile de venituri 245. Produsul omogen este: (10.13-10.14) a) un produs alcătuit din unităţi de aceeaşi calitate sau un produs ale cărui unităţi pot fi vândute toate la acelaşi preţ în condiţii de concurenţă perfectă. b) un produs alcătuit din unităţi care pot fi vândute la preţuri diferite în condiţii de concurenţă perfectă
c) un produs care este alcătuit din unităţi care nu sunt considerate echivalente d) un produs care este alcătuit din unităţi care sunt considerate echivalente şi care nu pot fi schimbate pentru aceeaşi valoare monetară
246. Discriminarea prin preţ înseamnă că: (10.16) a) pentru unităţi identice vândute în condiţii c) vînzătorii se găsesc în situaţia care le diferite vânzătorii solicită preţuri diferite permite să solicite preţuri diferite unor categorii diferite de cumpărători, pentru bunuri şi servicii identice, vândute în aceleaşi condiţii b) unui cumpărător aparţinând unei anumite d) vînzătorii se găsesc în situaţia care le categorii i se oferă libertatea de alegere între permite să solicite preţuri diferite aceloraşi produse identice vândute în aceleaşi condiţii cumpărători, pentru bunuri şi servicii identice, vândute condiţii diferite 257. Factorii care reflectă diferenţele de calitate, în cazul în care calitatea este definită prin toate caracteristicile comune tuturor unităţilor unui produs omogen: (10.18) a) caracteristici fizice, momente de livrare c) locuri de livrare diferite, circumstanţele diferite, diferenţele privind condiţiile de sau cadrul în care bunurile sau serviciile vânzare, circumstanţele sau cadrul în care sunt furnizate, caracteristici fizice bunurile sau serviciile sunt furnizate b) diferenţele privind condiţiile de vânzare, d) caracteristici fizice, locuri de livrare circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau diferite, momente de livrare diferite, serviciile sunt furnizate diferenţele privind condiţiile de vânzare, circumstanţele sau cadrul în care bunurile sau serviciile sunt furnizate 258. Metoda hedonică de abordare pentru estimarea preţului din anul precedent a unui produs care există în doi ani succesivi constă în: (10.26) a) utilizarea unui indice de preţ calculat pe c) utilizarea costului unui produs pentru a baza unui eşantion de produse omogene calcula preţul acestuia existente în cei doi ani consecutivi b) determinarea preţului unui produs pe baza d) determinarea preţului unui produs în caracteristicilor sale principale funcţie de caracteristicile unui eşantion de produse omogene 232. Valoarea subvenţiilor pe produse este măsurată în termeni de : (10.40) 5
a) volum
c) calitatea produselor
b) valoarea importurilor
d) utilizarea produsului
233. Unitatea cantitativă a remunerării salariaţilor poate fi considerată ca fiind echivalentă cu : (10.44) a) o zi de muncă c) o oră de muncă pentru un tip şi un nivel de calificare date b) o lună de muncă d) preţul asociat fiecărui tip de muncă 234. Variaţia cotei de TVA intervenită în cursul anului curent se va reflecta în : (10.41) a) indicele de preţ
c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil b) indicele de volum al TVA-ului deductibil d) indicele de preţ şi indicele de volum al TVA-ului nedeductibil 235. Produsul intern brut în preţurile anului precedent măsoară : (10.47) a) ansamblul producţiei din economia totală în c) volumul importurilor termeni de volum b) soldul curent al exporturilor d) bunurile şi serviciile dirijate spre consum sau formare de capital CAP. 11 236.Prin persoană stabilită definitiv se inţelege : (11.06) a) orice persoană care se găseşte sau are c) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al intenţia de a se afla pe teritoriul economic unei ţări pentru o perioadă de cel putin o lună al unei ţări pentru o perioadă de cel putin un an b) orice persoană care se găseşte sau are d) orice persoană care se găseşte sau are intenţia de a se afla pe teritoriul economic al intenţia de a se afla pe teritoriul economic unei ţări pentru o perioadă de cel putin 6 luni al unei ţări pentru o perioadă de cel putin doi ani 237. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde : (11.10) a) persoanele care indeplinesc cerintele de c) persoanele încadrate în câmpul muncii incadrare în câmpul muncii b) persoanele care indeplinesc cerintele de d) persoanele care sunt angajate în activităţi incadrare în câmpul muncii sau în rândul de producţie şomerilor 238. Prin persoane care au un loc de muncă se înţeleg : (11.11) a) persoanele incadrate în câmpul muncii c) persoanele care îndeplinesc cerinţele de încadrare în câmpul muncii b) persoanele angajate în activităţi de d) salariaţii sau lucrătorii care desfăşoară o producţie care se înscriu în limitele producţiei activitate independentă din conturile naţionale
5
247. Demersurile specifice întreprinse de o persoană într-o perioadă recentă determinată pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfăşura o activitate independentă pot include : (11.21) a) demersuri pentru obţinerea permiselor, a c) activităţi ascunse şi subterane licenţelor sau a resurselor financiare b) locurile de muncă existente pe teritoriul d) activităţi descrise ca „informale” economic 248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ : (11.28) a) concediile anuale plătite c) concediile parentale b) pauzele de masă d) timpul remunerat petrecut în scopul formării 249. Ocuparea forţei de muncă în echivalent normă întreagă se defineşte ca: (11.32) a) numărul mediu de ore lucrate în alte c) numărul de ore convenit contractual activităţi decât cele care utilizează forţa de muncă cu normă întreagă b) numărul total de ore lucrate împărţite la d) raport între producţie şi orele lucrate media anuală a orelor lucrate în locuri de muncă cu normă întreagă pe teritoriul economic CAP. 12 250. Sfera de cuprindere a conturilor naţionale trimestriale se referă la: (12.04) a) un aspect sezonier c) surse limitate de date b) măsurarea resurselor şi utilizărilor d) tehnici statistice şi econometrice bunurilor şi serviciilor şi generarea veniturilor 251. Conturile naţionale trimestriale se concentrează asupra: (12.09) a) structurii economiei c) evoluţiilor pe termen scurt ale economiei b) nivelurile economiei d) rate de creştere 252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde: (12.12) a) agregatele principale, inclusiv ocuparea c) activităţile din perioade specifice ale forţei de muncă şi populaţia unui an b) producţia în curs de execuţie d) plăţile cu frecvenţă redusă 253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se referă la: (12.26) a) alinierea conturilor trimestriale la cele c) aplicarea bazei de referinţă anuale b) derivarea conturilor anuale din cele d) reconcilierea valorilor rezultate din trimestriale diferite metode de calculare a PIB 254. Seriile înlănţuite ale volumului din conturile naţionale trimestriale sunt: (12.35) a) puncte de inflexiune în ciclul activităţii c) agregate anuale ale măsurărilor economice trimestriale ale volumului b) variaţii trimestriale ale volumului obţinute d) rate de variaţie de la trimestru la 5
prin utilizarea mediilor anuale ale preţurilor trimestru din acelaşi an calendaristic din anul precedent 255. Una din metodele utilizate pentru înlănţuirea anuală a indicilor trimestriali de volum este: (12.35) a) metoda modificării tendinţelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru b) metoda anilor bisecţi d) metoda seriilor ajustate sezonier 256. Efectul calendaristic reprezintă impactul asupra seriilor de timp al următoarelor: (12.41)
a) prezenţa efectelor sezoniere în seriile de c) numărul şi compoziţia zilelor lucrătoare timp ale conturilor naţionale şi comerciale b) calculul măsurărilor înlănţuite de volum d) ajustările calendaristice CAP. 13 259.Ce reprezinta conturile regionale ? (13.02) a. sunt instrumentul cu ajutorul căruia se c. noţiuni de produs omogen ține evidența operațiilor economice regionale b. o cumulare a conturilor naţionale d. conturile regionale reprezintă o detaliere la nivel regional a conturilor 260. Tabelele referitoare la activitățile regionale de producție pe ramuri de activitate evidențiază: (13.04) a. dimensiunile și dinamica producției și a c. specializarea fiecărei regiuni, rolul diverselor regiuni pentru fiecare ramură de ocupării forței de muncă pe regiuni activitate b. contribuția regiunilor la agregatele d. toate cele enumerate mai sus naționale 261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum: (13.06)
a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea adăugată către administrațiile regionale c. alocarea veniturilor provenite din acciza către administrațiile regionale 262. Teritoriul regional cuprinde: (13.10) a.teritoriul geografic
b.teritoriul economic
b. alocarea veniturilor provenite dintr-o anumită taxă națională către administrațiile regionale şi alocarea de fonduri în cadrul politicii europene de coeziune d. alocarea de fonduri către primării
c.parte de teritoriu economic al unei țări care este atribuită direct unei regiuni, inclusiv zonele libere, antrepozitele vamale și fabricile d. spațiul aerian național, apele teritoriale și platforma continentală
263. Ce parti ale teritoriului economic al unei țări pot fi atribuite unei singure regiuni si formeaza ca atare teritoriul extra regional: (13.11) a.spațiul aerian național, apele teritoriale și b.enclavele teritoriale, și anume teritoriile platforma continentală situată în apele geografice situate în restul lumii și utilizate, internaționale asupra cărora țara dispune de în virtutea unor tratate internaționale sau 5
drepturi exclusive
c.zăcămintele de petrol, gaze naturale etc. situate în apele internaționale, în afara platformei continentale a țării, care sunt exploatate de către unități rezidente
acorduri între state, de către administrațiile publice ale țării (ambasade, consulate, baze militare, baze de cercetare științifică etc.) d.toate menţionate la a,b,c
264. Câte unități instituționale sunt aferente conturilor regionale: (13.14) a. patru c.două b trei d. cinci 265.Când se definește o UAE locală, trebuie avute în vedere următoarele trei situații diferite: (13.21) a. o activitate de producție care necesită un b. o activitate de producție care nu necesită volum semnificativ de mână de lucru, un volum semnificativ de mână de lucru și realizată într-unloc bine stabilit. care este exercitată într- un loc bine stabilit c.pentru o activitate de producție care nu se d. toate situaţiile de mai sus derulează într-un loc fix 266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor următoare: (13.24) a. metode ascendente („dejos în sus”) b. toate metodel e men ţiona te c. metode descendente (de sus in jos) d. o combinație între metodele ascendente și cele descendente 267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordări: (13.34) a. toate metodele elaborate mai jos c. abordarea bazată pe venit b.abordareabazată pe producție d. abordarea pe cheltuieli. CAP. 14 205. Servicii de Intermediere Financiară Indirect Măsurate se aplică: (14.03) a) creditelor furnizate de instituţii financiare c) numai creditelor şi depozitelor furnizate de sau depuse la instituţii financiare b) numai depozitelor depuse la instituţii d) tuturor operaţiunilor desfaşurate de financiare instituţiile financiare 206. Având în vedere impactul alocării SIFIM asupra PIB-ului şi a venitului naţional, în cazul în care creditele sunt oferite şi depozitele acceptate de IF rezidenţi pentru non-IF nerezidenţi, care din următoarele afirmaţii este corectă: (14.04) a) exportul de SIFIM scade venitul naţional c) nu există impact asupra PIB şi asupra venitului naţional b) importul de SIFIM creşte venitul naţional d) exportul de SIFIM creşte PIB-ul CAP. 15 283. Înregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, în cazul în care se permite utilizarea pâna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:Tab.15.3 a) rentă c) vânzarea resursei naturale b) rentă şi crearea unui nou activ pentru d) dividende dreptul de utilizare a resursei naturale 5
285. Câte tipuri de leasing de active nefinanciare se regăsesc în SEC? 15.04 a) 1 c) 3 b) 2 d) 4 379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale: 15.04 tabelul 15.1 a) leasingul financiar c) leasingul de resurse b) leasingul operational d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra activului: 15.04 a) leasingul financiar c) leasingul de resurse b) leasingul operational d) contractele de cesionare a serviciilor 439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare: 15.04 a) leasingul financiar c) leasingul de resurse b) leasingul operational d) contractele de cesionare a serviciilor 440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului revine proprietarului economic in cazul: 15.13 a) leasingul financiar c) leasingul de resurse b) leasingul operational d) contractelor de cesionare a serviciilor 207. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional: (15.08) a) proprietarul economic al unui activ este c) proprietarul legal este şi proprietarul locatarul economic al activului b) proprietarul legal are responsabilitatea de a d) plăţile impuse pentru utilizarea activului repara sau de a întreţine activul sunt denumite chirii 210. În leasingul operaţional proprietarul legal : (15.08) a) este şi proprietar economic c) nu primeşte beneficiile economice aferente activului b) nu acceptă riscurile operaţionale d) nu are responsabilitatea reparării şi întreţinerii activului 3 86. In cadrul unui leasingul operational: 15.10 a) Activul nu ramane in bilantul locatorului c) Pasivul ramane ramane in bilantul locatarului b) Activul ramane in bilantul locatorului d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c) 445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru: 15.11 a) resursele minerale c) spectrul de frecvente radio b) sondele de foraj d) terenuri
446. In cazul leasingului financiar cel care suportă riscurile de exploatare și primește beneficiile economice care rezultă din utilizarea activului într-o activitate de producție, este: 15.13 a) proprietarul economic c) proprietarul legal 6
b) locatorul
d) nici unul dintre acestia
211. În leasingul financiar : (15.13) a) locatorul nu este proprietarul legal al c) locatarul nu suportă riscurile de activului exploatare b) locatarul nu este proprietarul economic al d) locatorul este proprietarul legal al activului activului 208. Contractul de achiziţionare cu plata în rate este: (15.20) a) un tip de leasing operaţional c) o combinaţie a celor două tipuri de leasing, operaţional şi financiar b) un tip de leasing financiar d) nu prezintă caracteristicile unui contract de leasing 380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing: 15.20 a) operational c) financiar b) de resurse d) nici unul din cele prevăzute la lit a)-c) 385. Leasingul de resurse este: 15.23 a) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept renta
c) un acord prin care proprietarul unei resurse naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul unei plati inregistrata drept dobanda b) un acord prin care proprietarul unei resurse d) nici una din variantele prevăzute la lit a)naturale o pune la dispozitia locatarului, in c) schimbul unei plati inregistrata drept chirie 41.Plățile datorate în cadrul unui leasing de resurse sunt înregistrate drept: 15.23 a) impozite c) rente b) taxe d) chirii 442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse: 15.24 a) activul resursa ramane in bilantul c) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatorului, fiind utilizat de acesta locatarului, fiind utilizat de acesta b) activul resursa ramane in bilantul d) activul resursa se inregistreaza in bilantul locatorului chiar daca este utilizat de locatar locatarului, fiind utilizat de locator 444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este : 15.25 a) vehiculul c) terenul b) macaraua d) sonda de foraj 284.Un permis de exercitare a unei activităţi specifice eliberat de o unitate, alta decât administraţiile publice, este tratat ca activ numai atunci când sunt îndeplinite anumite condiţii. Care din cele de mai jos nu este obligatorie? 15.39 a) activitatea în cauză nu utilizează un activ c) titularul permisului trebuie să fie, din care aparţine emitentului permisului punct de vedere juridic şi practic, în măsură 6
să vândă permisul unui terţ b) numărul de permise este limitat şi astfel d) permisul nu este eliberat sub rezerva permite titularului să obţină profituri de unui criteriu de eligibilitate monopol atunci când exercită activitatea în cauză 209. În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală: (15.41) a) administraţiile publice deţin proprietatea c) contractantul PPP deţine proprietatea legală legală b) administraţiile publice deţin atât d) contractantul nu deţine proprietatea proprietatea economică, cât şi cea legală legală 277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt : (15.41) a) drepturi de proprietate ale terților c) activităţi în care unități instituționale sau referitoare la active nefinanciare, altele decât grupuri de unități se protejează împotriva resursele naturale consecințelor financiare negative ale unor evenimente incerte specifice b) contracte pe termen lung între două unități, d) activități strâns legate de asigurare, dar prin care o unitate dobândește sau produce un care nu își asumă ele însele riscuri activ sau o serie de active, îl exploatează pentru o perioadă și ulterior transferă activul unei alte unități 278 . Contractele PPP se încheie de obicei între: (15.41) a) un angajat al sistemului public şi c) o întreprindere privată și administrațiile administraţia publică publice, însă sunt posibile și alte combinații, în care o societate publică reprezintă una dintre cele două părți sau în care o IFSL privată reprezintă a doua parte b) o regie autonomă şi administraţia publică d) două întreprinderi private
387. Parteneriatele public – privat PPP sunt: 15.41 a) contracte pe termen lung intre doua unitati, c) contracte pe termen lung intre doua prin care o unitate dobandeste sau produce un unitati, prin care o unitate dobandeste sau activ sau o serie de active, il exploateaza produce un activ sau o serie de active, il pentru o perioada si ulterior transfera activul exploateaza pentru o perioada si nu va unei alte unitati transfera activul unei alte unitati b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, d) nici una din variantele prevăzute la lit a)prin care o unitate dobandeste sau produce un c) activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o perioada si ulterior transfera activul unei alte unitati 388. Contractele de concesionare de servicii: 15.42 a) se inregistreaza ca active atunci cand nu c) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio nu sunt transferabile sau nu se poate realiza valoare din transferul lor nicio valoare din transferul lor 6
b) nu se inregistreaza ca active atunci cand d) nici una din variantele prevăzute la lit a)sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio c) valoare din transferul lor 389. Leasingurile operationale comercializabile: 15.43 a) pot include toate tipurile de contracte de c) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere si de leasing operational inchiriere, de leasing operational si leasing financiar b) nu pot include toate tipurile de contracte de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)inchiriere si de leasing operational c) CAP. 16 223. Când se produce un anumit eveniment, asigurătorul efectuează o plată către titularul poliței numită: (16.05) a) primă b) despăgubire
c) indemnizaţie d) reparaţie
222. Câte tipuri de sisteme de asigurare directă există? (16.08) a) trei b) patru
c) sase d) două
224. O poliță de asigurare de viață care acordă o prestație în cazul unui deces survenit într-un anumit termen, dar nu şi în alte circumstanțe, numită de obicei asigurare la termen, este tratată în conturile naționale ca asigurare: (16.13) a) individuală b) particulră
c) generală d) unică
225. Orice costuri legate de indemnizaţii suportate de asigurător, fie externe, fie interne, nu sunt incluse în indemnizaţiile de plătit. Astfel de costuri pot fi: (16.36) a) costuri de achiziţionare c) de producţie b) variabile d) operaţionale 226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurătorii le constituie, în conformitate cu: (16.40) a) cerinţele de sistem c) cerinţele de operare b) cerințele juridice d) cerinţe sociale 227. Câte tipuri de provizioane tehnice se disting în conformitate cu Directiva nr. 91/674/CEE a Consiliului ? (16.44) a) trei c) nouă b) cinci d) şapte 228. Atunci când se derivă variațiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 și F.62) utilizate în calculul producției, câștigurile și pierderile din deținere, realizate sau nerealizate: (16.45) 6
a) sunt incluse
c) sunt incluse parţial
b) nu sunt incluse
d) sunt incluse după o formulă de calcul
231. Dacă se utilizează metoda probabilităților, formula de calcul al producției este următoarea: (16.51) a) primele încasate plus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate b) primele încasate plus primele suplimentare plus indemnizaţiile de plătit ajustate
b) primele încasate minus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate d) primele încasate minus primele suplimentare minus indemnizaţiile de plătit ajustate
230. Producţia asigurărilor de viaţă directe se calculează separat ca:
(16.52)
prime încasate plus primele suplimentare minus prestaţiile datorate minus creşterile (plus descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale participării la beneficii a) prime încasate minus primele suplimentare c) prime încasate plus primele suplimentare plus prestaţiile datorate plus creşterile (plus plus prestaţiile datorate plus descreşterile) provizioanelor tehnice şi ale creşterile (plus descreşterile) participării la beneficii provizioanelor tehnice şi ale participării la beneficii b) prime încasate plus primele suplimentare d) prime încasate minus comisioane de minus prestaţiile datorate plus primele plătit plus primele suplimentare minus suplimentare indemnizaţiile ajustate de plătit şi prestaţiile datorate participarea la profit 229. Valoarea producției asigurătorilor este înregistrată ca utilizare după cum urmează: (16.58) a) consum final al întreprinderilor b) exporturi către titularii de poliţe rezidenţi
c) cheltuială pentru consum intermediar al gospodăriilor populaţiei ca persoane d) exporturi către titularii de poliţe nerezidenţi
214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata : (16.65) a) in contul de productie al asigurarilor b) in contul de disponibil
c) in contul serviciului de asigurari d) in contul politelor de viata
212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor : (16.68) a) ca modificari a patrimoniului inregistrate c) ca o asigurare sociala incheiata in contul financiar exclusiv la initiativa titularului politei b) ca venit in contul de distribuire secundara a d) ca o obligatie a titularului politei sa venitului constituie rezerve pentru venitul dupa pensionare 213.Titularul unei polite de asigurari de viata este : (16.69) 6
a) o persoana clasificata in sectorul c) persoana clasificata in sectorul gospodariei populatiei gospodariilor populatiei nerezidente b) un salariat angajat al unei societati d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor populatiei rezidente 215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta: (16.71) a) politele caracterizate de plata unei sume c) sume de primit la scadenta de plata a pausale unei sume pausale b) drepturile conditionale ale titularilor de d) sume de primit dupa scadenta de plata a polite unei sume pausale 216. Conturile reasiguratorilor sunt : (16.73) a) in mare masura identice cu cele ale c) apropape identice cu cele ale asiguratorilor directi asiguratorilor directi b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi 217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment: (16.74) a) asiguratorul direct ramane responsabil c) asiguratorul direct nu are nici o pentru plata intregii valori a indemnizatiilor responsabilitate pentru plata intregii valori a corespunzatoare riscurilor cedate indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate b) asiguratorul direct ramane responsabil d) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata unei parti a indemnizatiilor proportional cu reasiguratorul pentru plata corespunzatoare riscurilor cedate valori indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor cedate 218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe : (16.75) a) incluzand in calcul reasigurarea c) tinand cont de primele primite de titularii politelor directe b) fara a lua in clacul reasigurarea d) tinand cont de indemniztiile brute primite de titularii politelor directe 219. In cadrul fluxului intre titularii politelor, asiguratorii directi si reasiguratorii veniturile din proprietare sunt transferate : (16.76) a) de la reasigurator la asiguratorul direct c) de la titlularul politei la reasigurator b) de la reasigurator la titlularul politei d) de la titularul politei la asiguratorul direct 220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ : (16.77) a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul politei, asiguratorul direct si reasigurator si titularul politei reasiguratorul b sumele corespunzatoare fluxurilor intre d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul direct si titularul politei asiguratorul direct si reasigurator 221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre asiguratorii rezidenti din cadrul unor economii diferite : (16.79) a) exporturile reasiguratorilor c) importurile asiguratorului care incheie polita de asigurare si exporturile reasiguratorului 6
b importurile asiguratorului care incheie polita d) importurile reasiguratorilor de asigurare CAP. 17 324. Sistemele de asigurări sociale sunt sisteme în care participanţii sunt obligaţi sau încurajaţi să se asigure : 17.01 a) împotriva calamităţilor naturale c) împotriva anumitor riscuri sociale sau circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor sau a persoanelor pe care le au în întreţinere b) împotriva anumitor riscuri sociale sau d) împotriva anumitor riscuri sociale care circumstanţe care pot afecta bunăstarea lor pot afecta bunăstarea persoanelor pe care le au în întreţinere 325. Cotizaţiile la sistemul de asigurări sociale pot fi plătite : 17.01 a) numai de către persoanele care desfăşoară c) fie de salariaţi sau de alte categorii, fie activităţi independente de angajatori în numele salariaţilor b) numai de către sau în numele persoanelor d) numai de către angajatori în numele care desfăşoară activităţi independente sau al salariaţilor persoanelor fără loc de muncă 326. Prestaţiile de asistenţă socială sunt plătite : 17.04 a) în mod independent de participarea la un c) ca parte din asigurările sociale sistem de asigurări sociale b) numai în absenţa plăţii cotizaţiilor necesare d) pe bază de poliţă de asigurare pentru participarea la un sistem de asigurări individuală sociale 322. Prestaţiile sociale se acordă în anumite condiţii care pot afecta bunăstarea gospodăriilor: 17.08 a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare din resursele gospodăriilor suplimentare din resursele gospodăriilor, fie prin reducerea veniturilor lor b) ca urmare a reducerii veniturilor d) ca urmare a unor calamităţi naturale gospodăriilor 323. Prestaţiile sociale se acordă: 17.08 a) numai în bani b) numai în natură
c) sub formă de alocaţii plătite periodic d) în bani sau în natură
327. Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca : 17.09 a) plăţi de securitate socială şi de asistenţă c) transferuri sociale în natură socială b) plăţi de securitate socială, asistenţă socială d) plăţi de asistenţă socială sau ca transferuri sociale în natură 467. Cea mai importantă prestaţie de pensii a sistemelor de asigurări sociale este :17.13 a) pensia pentru văduve şi văduvi c) pensia pentru persoanele care suferă un accident de muncă 6
b) venitul după pensionare
d) pensia pentru persoanele care suferă un accident de muncă şi nu mai pot lucra
328. Prestaţiile de asigurări sociale sunt : 17.15 a) pensii c) pensii, prestaţii de asigurări de sănătate, prestaţii de asigurări de somaj şi prestaţii de asigurări pentru îngrijirea pe termen lung b) pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate d) pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj 468. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de către: 17.43 a) angajator c) o unitate care acţionează în numele administraţiei publice b) administraţiile publice d) angajator şi administraţiile publice 469. Într-un sistem de cotizaţii predefinite, prestaţiile sunt definite de: 17.54 a) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile c) o sumă minimă garantată de plătit plătite de salariat şi de creşterile de valoare rezultate din investirea fondului b) nivelul fondului acumulat prin cotizaţiile d) creşterile de valoare rezultate din plătite de salariat investirea fondului 470. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, prestaţiile de plătit salariaţilor după pensionare se calculează prin: 17.57 a) utilizarea unei formule c) utilizarea unei formule, fie separat, fie în combinaţie cu o sumă minimă garantată de plătit b) garantarea unei sume minime d) utilizarea unei formule, în combinaţie cu o sumă minimă garantată de plătit 471. În cadrul sistemului de prestaţii predefinite, riscul în ceea ce priveşte furnizarea unui venit adecvat la pensie, este suportat de: 17.58 a) angajator sau de o unitate care acţionează c) o unitate care acţionează în numele în numele său angajatorului b) angajator d) societatea de asigurare 472. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la: 17.82 a) creşterile de valoare rezultate din investirea c) cotizaţiile plătite de angajator şi la fondului de pensii prestaţiile de securitate socială b) prestaţiile de securitate socială d) cotizaţiile plătite de angajator şi de salariaţi şi la prestaţiile de securitate socială 473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme: 17.41 a) sisteme de pensii de asigurări sociale c) poliţe de asigurare individuală legate de pensii b) asistenţă socială d) sisteme de pensii de asigurări sociale, asistenţă socială şi poliţe de asigurare individuală legate de pensii 6
474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate : 17.72 a) de angajatori sau administraţii publice c) în unităţi instituţionale separate care să deţină şi să gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi şi a distribui pensiile b)de societăți de asigurări în numele d) angajatori sau de administraţiile publice, de societăţi de asigurări în numele salariatilor salariaţilor sau pot fi instituite unităţi instituţionale separate care să deţină şi să gestioneze activele de utilizat pentru a acoperi şi distribui pensiile 475. Înregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate socială se referă la: 17.82 a) cotizaţiile plătite de angajator c) prestaţiile de securitate socială b) cotizaţii plătite de salariaţi d) cotizaţiile plătite de anagajator şi de salariaţi şi la prestaţiile de securitate socială 476. Alte sisteme de pensii legate de forţa de muncă sunt: 17.49 a) sistemele de asigurare contractuală c) sistemele de asigurare contractuală în obligatorii prin lege care angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru angajare, participarea salariaţilor la un sistem de asigurări sociale specificat de angajator pentru a se asigura împotriva batrâneţii şi a altor riscuri b) sistemele de asigurare contractuală d) sistemele de asigurare contractuală, fie încurajate de administraţiile publice obligatorii prin lege, fie încurajate de administraţiile publice, fie în cazurile în care angajatorii impun o condiţie obligatorie pentru angajare, participarea salariaţilor la un sistem de asigurări sociale specificat de angajator pentru a se asigura împotriva bătrâneţii şi a altor riscuri legate de vârstă. 29. Prestaţiile de pensii a sistemelor de asigurări sociale sunt : 17.40 a) venitul după pensionare c) pensii de plătit văduvelor sau văduvilor b) venitul după pensionare, pensii de plătit d) venitul după pensionare şi pensii de plătit văduvelor sau văduvilor şi pensii de plătit persoanelor care suferă un accident de persoanelor care suferă un accident de muncă muncă şi care nu mai pot lucra şi care nu mai pot lucra 390. Pensiile de asigurari sociale sunt: 17.40 a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente negarantate b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor
c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente garantate d) nici una din variantele prevăzute la lit a)c) 6
dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente viagere 381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme: 17.41 a) sisteme de pensii de asigurari sociale c) polite de asigurare individuala de viata b) asistenta sociala d) toate celelalte variante prevăzute la lit a)c) 391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt: 17.43 a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror c) Sisteme de asigurari contractuale ale beneficiari, in calitate de participanti la un caror beneficiari, in calitate de participanti sistem de asigurari sociale, nu sunt obligati de la un sistem de asigurari sociale, sunt administratiile publice sa se asigure impotriva obligati de societatile financiare sa se batranetii si a altor riscuri legate de batranete asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror d) nici una din variantele prevăzute la lit a)beneficiari, in calitate de participanti la un c) sistem de asigurari sociale, sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete 392. Un sistem de prestatii predefinite este: 17.57 a) Un sistem de pensii in care prestatiile de c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit salariatului dupa pensionare se platit de catre salariat dupa pensionare se calculeaza prin utilizarea unei formule, fie calculeaza prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima separat, fie in combinatie cu o suma negarantata de platit minima garantata de platit b) Un sistem de pensii in care prestatiile de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)platit salariatului dupa pensionare se c) calculeaza prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie cu o suma minima garantata de platit 393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit adecvat la pensie este suportat de: 17.58 a) angajator sau o unitate care actioneaza in c) angajat sau o unitate care actioneaza in numele sau numele b) angajator sau o institutie de credit d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca: 17.59 a) Sisteme de prestatii predefinite c) Sisteme de cotizatii facultative b) Sisteme de cotizatii predefinite d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) 395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale: 17.80 a) sunt prezentate in conturile nefinanciare c) nu sunt prezentate in conturile nationale de baza b) sunt prezentate in conturile nationale de d) nici una din variantele prevăzute la lit a)6
baza
c)
330. Drepturile de pensie rezultând din sistemele de securitate socială : 17.81 a) sunt incluse în conturile naţionale de bază c) sunt incluse în conturile naţionale de bază şi în tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie acumulate la zi în asigurări sociale b) sunt incluse în tabelul suplimentar pentru d) nu sunt incluse în conturile naţionale de drepturile de pensie acumulate la zi în bază şi nici în tabelul suplimentar pentru asigurări sociale drepturile de pensie acumulate la zi în asigurări sociale 288.În cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :17.126 a) gospodăriile populaţiei rezidente c) gospodăriile populaţiei nerezidente b) salariaţii administraţiilor publice d) persoanele încadrate în câmpul muncii 289. Sistemele de pensii sunt clasificate în funcţie de managerul fondului de pensii şi anume : 17.129 a) manageri ai fondului de pensii din cadrul c) manageri ai fondului de pensii din cadrul administraţiilor publice administraţiilor publice sau din afara administraţiilor publice b) manageri ai fondului de pensii din afara d) manageri ai fondului de pensii de administraţiilor publice securitate socială 290.În conturile naţionale de bază, cotizaţiile imputate trebuie estimate pe baza :17.139 a) calculelor actuariale c) prestaţiilor predefinite b) cotizaţiilor sociale legate de alte riscuri d) evoluţiei în timp a ratei de actualizare sociale 291.Angajatorii realizează din ce în ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care le administrează pentru a răspunde : 17.150 a) factorilor sociali c) factorilor demografici şi altor factori b) factorilor economici
d) evoluţiei în timp a forţei de muncă
292.Variaţiile drepturilor acumulate până la o anumită dată rezultând din serviciul anterior sunt înregistrate ca : 17.156 a) modificări ale volumului activelor c) cotizaţii sociale imputate în sarcina angajatorului b) transfer al drepturilor de pensie d) transferuri de capital 293. Atunci când ipotezele demografice utilizate în calculele actuariale se modifică, ele sunt înregistrate ca : 17.160 a) modificări ale volumului pasivelor c) modificări ale volumului activelor b) transferuri de capital d) variaţii ale dreptului de pensii CAP. 18 294.Achizițiile și revânzările internaționale au loc: 18.39 7
a) în cazul comerțului cu ridicata c) în cazul comerțului cu amănuntul. b) atât în cazul comerțului cu ridicata, cât și d) în cazul comerţului electronic al comerțului cu amănuntul. 295. În cazul în care forma fizică a bunurilor este modificată pe parcursul perioadei de deţinere a acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entităţi, atunci tranzacţiile cu bunuri se înregistrează în cadrul rubricii: 18.39 a) achiziţiilor c) corespunzătoare achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale b) revânzărilor internaţionale d) bunuri generale 296. În cazurile în care forma bunurilor nu suferă modificări, bunurile sunt incluse în cadrul achiziţiilor şi revânzărilor internaţionale, iar preţul lor de vânzare reflectă:18.39 a) costuri minore de prelucrare, precum şi c) costuri minore de prelucrare marja de comerţ la vânzarea cu ridicata b) numai marja de comerţ la vânzarea cu d) costuri minore de prelucrare şi marja de ridicata comeţ la vânzarea cu amănuntul 297. În cazurile în care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare, preţul de vânzare poate include elemente cum ar fi: 18.39 a) planificare şi management c) management şi marketing b) planificare, management, brevete și alte d) brevete şi alte elemente de know-how elemente de know-how, marketing și finanțare 298. În cazurile în care bunurile nu trec prin economia proprietarului, însă forma fizică a bunurilor se modifică întrucât sunt prelucrate într-o altă economie, operaţiunile internaţionale se înregistrează: 18.42 a) la rubrica achiziţii şi revânzări c) la rubrica bunuri generale internaţionale b) la rubrica achiziţii d) revânzări internaţionale 299. Instituţiile de credit operează prin oferirea de rate de dobândă: 18.44 a) mai scăzute depunătorilor lor decât ratele c) mai mari depunătorilor lor decât ratele pe pe care le percep de la debitorii lor care le percep de la debitorii lor b) egale depunătorilor cu cele pe care le d) mai mari depunătorilor decât ratele pe percep de la debitorii lor care pe care le oferă debitorilor lor 300. Orice plată a impozitelor pe producţie care trebuie efectuată de un rezident către alte administraţii publice, precum şi orice subvenţie pe care o primeşte un rezident din partea altor administraţii publice sunt înregistrate în: 18.46 a) contul de exploatare c) contul de venituri secundare b) în contul de alocare primară a veniturilor d) contul de venituri primare al balanţei de plăţi
301. Dacă unităţile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenţilor, atunci venitul realizat de aceste unităţi este clasificat drept venit din: 18.47 7
a) chirie b) investiţii directe
c) investiţii indirecte d) investiţii directe şi chirie
302. Rolul investiţiilor directe se reflectă în: 18.48 a)fluxurile şi poziţiile din conturile c) fluxurile şi poziţiile din conturile internaţionale naţionale b) poziţiile din conturile internaţionale d) fluxurile din conturile internaţionale 303. Veniturile nedistribuite sunt egale întreprinderii 18.49 a) plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate veniturile din proprietate de plătit (înainte de calcularea profitului reinvestit) plus transferurile curente de primit minus transferurile curente de plătit şi fără poziţia de ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie b) plus toate veniturile din proprietate încasate minus toate veniturile din proprietate de plătit (înainte de calcularea profitului reinvestit)
cu excedentul net de exploatare al c) plus toate veniturile din proprietate încasate plus toate veniturile din proprietate de plătit
d) plus toate veniturile din proprietate încasate minus transferurile curente de plătit şi fără poziţia de ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie
304. Profitul reinvestit poate fi negativ dacă: 18.50 a) întreprinderea înregistrează o pierdere sau c) întreprinderea înregistrează o pierdere dacă dividendele sunt distribuite din câştiguri sau dacă dividendele sunt distribuite din din deţinere sau într-un trimestru în cursul câştiguri din deţinere căruia se plătesc dividendele anuale b) întreprinderea înregistrează o pierdere sau d) dividendele sunt distribuite din câştiguri dacă dividendele sunt distribuite într-un din deţinere trimestru în cursul căruia se plătesc dividendele anuale 305. Operaţiunile internaţionale ale lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri includ: 18.53 a) remuneraţia salariaţilor, impozitele şi c) remuneraţia salariaţilor, impozitele cheltuielile cu transportul b) impozitele şi cheltuielile cu transportul d) remuneraţia salariaţilor şi cheltuielile cu transportul 306. Înregistrările din contul de capital care fac obiectul tranzacţiilor internaţionale includ: 18.55 a) numai achiziţiile şi cedările de active c) numai achiziţiile şi cedările de active nefinanciare neproduse, şi transferurile de nefinanciare neproduse capital b) numai achiziţiile şi transferurile de capital d) numai cedările de active nefinanciare neproduse, şi transferurile de capital 307. Următoarea afirmaţie este corectă: 18.56 a) Capacitatea sau necesarul net de finanțare c) Capacitatea sau necesarul brut de este soldul contabil corespunzător sumei finanțare este soldul contabil corespunzător 7
conturilor operațiunilor curente și contului de capital, fiind corespunzător și contului financiar b) Capacitatea de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor operațiunilor curente
sumei conturilor operațiunilor curente și contului de capital, fiind corespunzător și contului financiar d) Capacitatea sau necesarul net de finanțare este soldul contabil corespunzător sumei conturilor operațiunilor curente și contului de capital, nefiind corespunzător și contului financiar
308. În cazul în care, într-o ţară, o unitate nerezidentă deţine în mod direct un bun imobiliar, se consideră că proprietarul respectivului bun imobiliar este: 18.60 a) o unitate rezidentă fictivă, care nu se află, c) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în în proprietatea unităţii nerezidente schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub forma unui activ nefinanciar b) o unitate rezidentă fictivă, care se află, d) o unitate rezidentă fictivă, care se află, în rezidente schimb, în proprietatea unităţii nerezidente, sub forma unui activ financiar CAP. 19 309. Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în: 19.03 a) teritoriile economice ale statelor membre c) teritoriile economice ale instituțiilor ale Uniunii Europene europene b) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene precum și teritoriile d) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, economice ale instituțiilor europene. teritoriile economice ale instituţiilor europene şi teritoriile economice ale statelor membre ale zonei euro 310. Atunci când conturile naţionale ale ţărilor A şi B sunt agregate, conturile agregate ale restului lumii înregistrează: 19.05 a) numai fluxurile interne dintre ţările A şi B c)fluxurile interne dintre ţările A şi B, precum şi fluxurile cu alte ţări şi instituţii europene b) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi d) fluxurile interne dintre ţările A şi B şi fluxurile cu alte ţări fluxurile cu instituţii europene 312. În conturile europene, fluxurile economice și stocurile de active și pasive sunt exprimate în moneda unică euro, prin convertirea datelor înregistrate în monede naţionale diferite, prin următoarele metode : 19.06 (a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe c) prin toate metodele enumerate piață (sau o medie a acestora) în vigoare în perioada în care sunt elaborate conturile b) prin calcularea unui indice între perioade d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe consecutive ca medie ponderată a indicilor de de-a lungul întregii perioade. Cursul fix creștere ai datelor corespunzătoare fiecărui poate fi cel în vigoare la sfârșitul perioadei, stat membru, exprimate în monedă națională. la începutul acesteia sau poate fi o medie a Coeficienții de ponderare corespund părții cursurilor de schimb de-a lungul întregii fiecărui stat membru convertită pe baza perioade. Cursul de schimb folosit 7
cursului de schimb din timpul primei afectează coeficientul de ponderare (fix) al perioade de comparație. După cese ale unui anumit stat membru în agregatele geoperioadă de referință, acesteia I se aplică europene indicele înlănțuit pentru a genera niveluri pentru alte perioade de observație. 311.Conturile europene se pot calcula prin: 19.07 a) convertirea datelor înregistrate în monede c) prin metodele de la a si b naționale diferite în putere standard de cumpărare (PSC) b) prin convertirea monedelor naţionale d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe diferite în moneda unică euro de-a lungul întregii perioade. 313.Care sunt instituţiile europene nefinanciare: 19.08 a) Parlamentul European, Consiliul european, c) Comitetul Economic și Social European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Comitetul Regiunilor, agențiile europene Justiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană b) Fondul european de investiții d) Fondul european de dezvoltare 314. În conturile europene, conturile restului lumii înregistrează fluxurile economice și stocurile financiare de active și pasive dintre: 19.15 a.unitățile rezidente ale Uniunii b. unitățile instituţionale ale Uniunii Europene/zonei euro Europene b. unitățile nerezidente d.unitățile rezidente ale Uniunii Europene/zonei euro și unitățile nerezidente. 315. Importurile și exporturile de bunuri includ comerțul de cvasitranzit, și anume: 19.16 a.bunuri importate din țări terțe într-un stat c. bunuri care provin dintr-un stat membru membru al Uniunii Europene/zonei euro de al Uniunii Europene/zonei euro care sunt către o entitate care nu este considerată unitate ulterior exportate către țări terțe de o instituțională și ulterior expediat într-un alt entitate care nu este considerată unitate stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituțională. precum și bunuri care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate către țări terțe de o entitate care nu este considerată unitate instituțională b.bunuri importate din țări terțe într-un stat c. bunuri exportate catre state membre ale membru al Uniunii Europene/zonei euro de Uniunii Europene/zonei euro care sunt către o entitate care nu este considerată unitate ulterior exportate către țări terțe de o instituțională și ulterior expediat într-un alt entitate care nu este considerată unitate stat membru al Uniunii Europene/zonei euro instituțională. 316. În conturile europene, operațiunile de merchanting includ : 19.17 a. cumpărarea de bunuri de la un nerezident, c.numai achizițiile de bunuri de către un urmată de vânzarea către alt nerezident, fără rezident din Uniunea Europeană/zona euro 7
ca bunurile să treacă fizic graniţa Uniunii de la un nerezident pentru a le revinde Europene ulterior unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic prezente în Uniunea Europeană/zona non-euro b. numai achizițiile de bunuri de către un d.numai achizițiile de bunuri de către un rezident din Uniunea Europeană/zona euro de rezident din Uniunea Europeană/zona euro la un nerezident pentru a le revinde ulterior de la un nerezident pentru a le revinde unui nerezident fără ca bunurile să fie fizic ulterior unui nerezident fără ca bunurile să prezente în Uniunea Europeană/zona euro, fie fizic prezente în Uniunea cand vanzarea şi cumpărarea au loc în aceeaşi Europeană/zona euro perioadă. 317. O întreprindere de investiții străine directe este o unitate rezidentă a Uniunii Europene/zonei euro în care: 19.18 a.un investitor care nu este rezident deține cel b.un investitor care nu este rezident deține puțin 25 % din acțiunile curente sau din cel puțin 51 % din acțiunile curente sau acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile cu drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă (pentru o întreprindere participare echivalentă (pentru o neconstituită în societate) întreprindere neconstituită în societate) b.un investitor care nu este rezident deține cel b.un investitor care nu este rezident deține puțin 10 % din acțiunile curente sau din cel puțin 100 % din acțiunile curente sau acțiunile cu drept de vot (pentru o din acțiunile cu drept de vot (pentru o întreprindere constituită în societate) sau o întreprindere constituită în societate) sau o participare echivalentă (pentru o întreprindere participare echivalentă (pentru o neconstituită în societate) întreprindere neconstituită în societate) 318. Măsurarea prețurilor și a volumelor se realizează prin: 19.22 a. agregarea conturile statelor membre și ale c.eliminarea din conturile restului lumii a instituțiilor europene/Băncii Centrale operațiunilor transfrontaliere dintre statele Europene, elaborate la prețurile din anul membre, evaluate la prețurile din anul precedent precedent. b. toate cele trei metode d. eliminarea discrepanțelor care rezultă între resurse și utilizări prin folosirea metodei alese să echilibreze operațiunile europene la prețuri curente 319. Ce metodă se foloseşte la elaborarea conturilor de patrimoniu : 19.24 b. stocurile de active financiare ale unui c. conturile de patrimoniu ale statelor rezident în Uniunea Europeană/zona euro membre sunt completate de stocuri de deținute de alt rezident (stocuri interne) sunt active deținute și de pasive subscrise de retrase din conturile naționale ale restului instituțiile europene care sunt rezidente în lumii Uniunea Europeană/zona euro b. dezechilibrele create de neconcordanța d. toate metodele enumerate între stocurile interne ale activelor financiare și pasivele corespunzătoare sunt repartizate între diferite sectoare prin echilibrare. 320. Matricele „de la cine cui” prezintă : 19.26 7
a.operațiunile economice (respectiv activele financiare deținute) dintre sectoarele instituționale. b. operațiunile economice Instituțiile și organismele nefinanciare europene
c. operatiuni financiare dintre sectoarele instituționale. d.operațiunile economice (respectiv activele financiare deținute) dintre subsectoarele instituționale.
321.Principala resursă a instituțiilor și organismelor nefinanciare europene este: 19.28 a) taxe vamale și taxe agricole c. resurse fondate pe taxa pe valoare adăugată si resurse fondate pe venitul național brut(VNB) b) taxe la producție pentru producătorii de d. toate resursele enumerate zahăr, izoglucoză și sirop de inulină CAP. 20 286. Plata pentru "disponibilitate" se face de către: 20.279 a) administraţia publică c) partener b) public d) partener şi concedent 287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea proprietarului economic al activelor unui PPP? 20.283 a) riscul de construcţie c) riscul de perimare b) riscul de disponibilitate d) riscul de ţară
279. Sectorul public este format din: (20.303) a) administrațiile publice și din societățile c) IFSLSGP publice b) gospodăriile populației d) societăţile financiare din mediul privat 280.Administrații publice nu cuprind: (20.304) a) administrația centrală c) societăţi nefinanciare publice b) administraţiile locale d) Banca centrală CAP. 21 281. Contabilitatea națională și contabilitatea întreprinderilor nu au în comun următoarea caracteristică: (21.01) a) înregistrarea operațiunilor în conturi, cum c) utilizarea soldurilor contabile ar fi în tabele cu două coloane b) evaluare monetară d) înregistrarea operațiunilor la sfârşitul perioadei contabile
7
CAP. 22 282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numără : (22.10) a) acestea se bazează pe un set de definiții c) legătura cu conceptele de bază din contabilitatea națională clare b) aplicarea unei metodologii contabile d) nu exită nicio legătură cu statisticile sistematice conturilor naționale
373. Cu excepţia subsectorului banca centrală, fiecare subsector este divizat în: a) societăţi financiare publice c) societăţi financiare sub control străin b) societăţi financiare private naţionale d) toate variantele de la a), b) si c)
396. Remunerarea angajatilor este compusa din: a) salarii c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului b) indemnizatii d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c
420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din: tab.24.2 a) contul de productie c) contul de distribuire secundara venitului b) contul de distribuire primara venitului d) contul de redistribuire a venitului in natura 421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare? a) salarii brute si indemnizatii brute c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor b) dobanzi d) excedentul brut de exploatare 422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a venituilor? a) alte impozite pe productie c) excedentul net de exploatare b) venituri din proprietate d) excedentul brut de exploatare 423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in: a. contului de exploatare c. contul de redistribuire a venitului in natura b. contul de productie d. contul de distribuire secundara a venitului 424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru : a.contul de redistribuire a venitului in natura c. contul de utilizare a venitului disponibil ajustat 7
b. contul de utilizare a venitului disponibil
d. toate cele prevăzute la lit. a) – c)
425. Economia bruta si neta se inregistreaza in : a.contul de capital c. contul de utilizare a venitului disponibil ajustat b.contul de exploatare d. contul financiar 443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca: a) consum de capital fix c) pierdere b) disparitie economica a activelor neproduse d) amortizare
7
