SISTEMUL BUGETAR AL SOCITÃŢII COMERCIALE Cuprins Introducere 1. Obiective Obiectivele le şi organizarea organizarea sistemului sistemului de gestiune gestiune bugetar bugetară la nivelul nivelul întreprinde întreprinderii rii 1.1. Pie Pieţele şi instit institu uţ iile implic implicate ate în func funcţ ionarea ionarea întrep întreprind rinderii erii 1.2. Procesul bugetar la nivelul întreprinderii
2. Buge Bugetu tull vân vânzzărilor rilor şi şi dist distrib ribu uţiei iei 2.1. Gestiunea bugetarã a vânzãrilor 2.2. Metode de previziune 2.2.1. 2.2.1. Corela Corelaţia linearã linearã 2.2.2. Studiu de caz la societatea XXX S.R.L. 2.2.3. 2.2.3. Coeficien Coeficienţii sezonieri sezonieri 2.3. Bugetul vânzãrilor 2.3.1. Studiu de caz privind elaborarea bugetului vânzãrilor la S.C.XXX 2.4. Gestiunea Gestiunea bugetarã a distribuţ iei 2.4.1. Etapele bugetãrii distribuţ iei 2.4.2. Bugetul Bugetul cheltuielilor de distribu distribuţ ie - studiu de caz la societatea XXX XXX S.R.L.
3. Buge Bugetare tarea a produ produccţ iei şi inve investi stiţiilor iilor 3.1. Gestiunea Gestiunea bugetarã a producţ iei. Mijloace şi rentabilitate rentabilitate 3.1.1. Gestiunea aprovizionãrilor 3.1.2. Bugetul producţiei şi bugetul bugetul cheltuielilor cheltuielilor de producţ ie 3.1.3. Studiu de caz privind privind elaborarea bugetului bugetului de produc producţ ie şi a bugetului cheltuielilor de produc producţie la S.C.XXX 3.2. Gestiunea Gestiunea bugetarã a investiţ iilor 3.2.1. Studiu de caz privind privind elaborarea bugetului bugetului de investi investiţ ii la S.C.XXX 3.2.2. 3.2.2. Fina Finan nţarea invest investiiţ iilor iilor 3.2.3. 3.2.3. Planul Planul de finan finanţare 3.2.4. Studiu de caz privind planul de finanţare a unui proiect de investiţii la S.C.XXX
4. Elaborarea bugetului de trezorerie a întreprinderii Concluzii şi propuneri Bibliografie
1
Introducere Gesti stiune unea buge bugettară a între ntrep prin rinderii rii (budgeta budgetary ry control control în engleză) rep reprez rezintă un conce ncept rel relati ativ rec recent, fii fiind, în esenţă, o tehnică destul de complex complexă pentru pentru întreprin întreprinderile derile de mari mari dime dimensiuni, nsiuni, al cărei scop principal principal constă în administr administrarea area întregii întregii activit activităţi economic economice e şi financiare financiare.. Ca probl roble emati atică genera nerallă, gesti stiunea bugetară se re refe ferră la trei rei domenii dife diferi rite te,, dar dar comp comple leme ment ntare are,, de ac acti tivi vita tate te:: previ previzi ziun unea ea,, buge bugeta tare rea a – adic adică planificarea veniturilor şi cheltuielilor – şi controlul, care încheie bucla sistemului intern de autoreglare. Int Intreag reagă ac ace eas asttă tehn tehnic ică este ste difi dificcil de apl aplic icat at,, fiin fiind com comple plexă şi foar foarte te divers diversific ificat ată, dar conduce conducerea rea firmei firmei comerc comerciale iale mode moderne rne este este de neconce neconceput put fără aplicarea cu stricteţe şi rigurozitate a unui sistem bugetar exhaustiv şi detaliat, în acelaşi timp. Gesti Gestiune unea a buget bugetar ară se spr sprij ijin ină pe pre previ vizi ziun uni, i, func funcţie de de con condi diţiile iile int inter erne ne şi şi externe ale întreprinderii. Considerând aceste previziuni ca punct de plecare, cond conduc ucători toriii într întrep epri rind nder erii ii prim primes escc şi îşi îşi as asum umă ca resp respon onsa sabi bili littăţi prog progra ram marea area acttivit ac ivităţii şi as asig igur urar are ea mijlo ijloac ace elor lor mate aterial riale e, uman umane e, fina financ nciiare are pent pentru ru îndeplinire îndeplinirea a acestora. acestora. Cu regularitate, regularitate, managerii managerii fac compara comparaţ ia între prevede prevederile rile buge bugeta tare re şi şi reali realizzările rile efe efect ctiv ive, e, pun pun în în lumi lumin nă dife diferen renţele ele şi le ana anali lize zeaz ază, expl explic ică ecart arturil urile e – resp respe ectiv tiv exec xecută contro ntrolu lull de gest gestiu iune ne – şi pro propun pun măsuril urile e adec adecvat vate e pent pentru ru îmb îmbun unătăţirea irea rezu rezult ltat atel elor or şi şi adap adapta tare rea a la conj conjunc unctu tura ra dat dată . Din punct de vedere financiar, unii autori1 consideră că « bugetul poate fi defini definitt ca un plan plan coordo coordonat nat de ac acţ iune iune financi financiar ară a întrep întreprind rinderi eriii ». Echi Echili libr brul ul glob global al ca care re treb trebui uie e real realiz izat at la nive nivelu lull firm firmei ei nu se refe referră obliga obligatori toriu u la exerc exerciiţiul bugetar bugetar annual, annual, de exemplu exemplu un program program de investi investiţii se întinde întinde pe mai multe multe exerci exerciţii anuale. anuale. De altfel, altfel, acest echilibru echilibru este funcţie de dinam dinamism ismul ul între întrepri prind nder erii ii,, de stad stadiu iull său de dezv dezvol olta tare re,, prec precum um şi de reuşi reuşita ta angajamentelor pe care şi le-au asumat managerii. Din noţiunea iunea de respo responsab nsabili ilitate tate dec decurge urge obli obliga gaţia unei unei relaţii strânse strânse între între bugetare si organizarea generala a întreprinderii. Diferen Diferenţa dintre bugetul statului statului şi bugetul bugetul unui întreprinderi întreprinderi este cel mai bine bine expri exprima mattă prin prin refe referir rire e la la infl influe uen nţa pute putern rnic ică şi con consta stant ntă pe care care o resi resimt mte e oric orice e firm firma a la varia variaţia conju conjunc nctu tura rallă a pre preţuril urilor or,, a mediu ediulu luii ec econ onom omic ic etc. etc.,, în timp timp ce ce buget bugetul ul publ public ic prez prezint intă, pe toat toată durat durata a exer exerci ciţ iulu iuluii buget bugetar, ar, alo aloca caţiile iile şi obie obiect ctiv ivel ele e ce se fixea fixeazză şi r ămân, ân, prac practi tic, c, nesc neschi him mbate bate,, în cele cele douăspre spreze zece ce luni ale anului. La nive nivelu lull într întrep epri rind nder erii ii,, ajus ajusta tare rea a ec econ onom omic ică şi fina financ ncia iarră la cond condiiţiile iile conc concre rete te se face face prin prin dou două căi prin princi cipa pale le : bugetul flexibil şi revizuirea bugetului. Flex Flexib ibil ilit itat atea ea buge bugetu tulu luii – care are se refe referră la oric oricar are e dint dintre re buge bugete tele le de cheltuieli cheltuieli (buget (bugetul ul producţiei, al distribu distribuţiei, al aprovizio aprovizionarilor narilor etc.) etc.) se defineşte defineşte în funcţie de activitate activitatea a în cauz cauză. 1
Heckert şi Willson: “Business Budgeting and Control”, Ronald Press, New York, 1955.
2
Intr Intre e chel cheltu tuie ieli li (y) (y) şi nive nivelu lull ac acti tivi vitt ăţii resp respec ecti tive ve (x) (x) se poat poate e stab stabil ilii o rela relaţie gen gener eral ală : y=f(x) Aceas asttă rela relaţie simpl implă arat arată că nive nivellul pre prevăzut al che cheltui ltuie elilo lilorr e est ste e sta stabi bili litt plecând de la o activitat activitate e ce poate poate fi estimat estimată, dar care, în general, general, va va fi a priori plecând cunoscută a posteriori. In acest acest fel, fel, leg legătura tura dintr dintre e nivel nivelul ul activ activit itătii tii şi bugetu bugetull afer afere ent ac aces este teia ia se real realiz ize ează de o manie anierră supl suplă, fle flexi xibi billă. Revi Re vizu zuire irea a buge bugetu tulu luii se poate poate real realiz iza a pent pentru ru oric oricare are dint dintre re buge bugete tele le elabora ela borate, te, atunci atunci când circumstan circumstanţele extern externe e o ce cerr sau când alte bugete, bugete, de care are depi depind nde e buge bugetu tull în cauz auză, se afla afla,, de as ase emenea, nea, în post postur ura a de a fi modificate. Se ştie că prin noţiunea de « model del » se înţelege lege o rep reprez rezentar ntare e simpli simplific ficat ată a func funcţionar ionarii ii unui unui ansam ansambl blu. u. La nive nivell ec econ onom omic ic,, es este te mai curân curând d vorb vorba a de un model odel matem atemat atic ic şi cont contab abil il,, resp respec ecti tiv v de o repr reprez ezen enta tare re sche sc hem matic atică a une uneii acti activi vittăţi mon monet etar are e rea reale le.. Ecuaţiile contabile permit legarea rea unor posturi cu altele. Fără a fi suficie suficient ntă, form formaliz alizare area a cont contabil abilă facilit faciliteaz ează munca munca de previz previzion ionare are.. De exemp exemplu, lu, printre ecua ecuaţiile de tip contabi contabill putem cita cita : Stoc initial + Aprovizionari = Vanzari (la pret de vanzarea ) + stoc final Cost de productie productie + Cheltuieli de distributi e + Beneficiu = Vanzari
Ecua Ecuaţiile iile de compo omport rtam ame ent perm permit it core corela lare rea a func funcţiona ionallă a dive divers rse elor lor sectoare sectoare ale întreprinderi întreprinderii. i. Aceste Aceste ecua ecuaţii, dificil dificil de stabilit, stabilit, reprezint reprezintă, în general, general, un compromis compromis între experien experienţa managerilor managerilor întreprinderii întreprinderii şi politica acesteia acesteia de dezvoltare. De exemplu, exemplu, printre ecua ecuaţiile de comportament putem cita cita : Cheltuieli de distributi e → Functionar e (activitate a ) Consum de materii prime prime → Serviciul de aprovizion are Facturari → Operatiuni de incasari in trezorerie
Ca etap etapă a proce procesul sului ui buge bugeta tar, r, cont contro rolul lul presup presup une une comp compara arare rea a dint dintre re previz previziun iunii şi rea realiz lizări, expr exprima imatt prin prin ecua ecuaţia : Pr eviziuni − Re alizari = ± Ecart
De altfe altfel, l, cont contro rolul lul,, în ac acce cep pţiune iunea a engl englez ezea easc scă a term termen enul ului ui,, înse înseam amn nă păstrarea strarea anumitor anumitor limite, conduce conducerea rea procesului, procesului, restrângere restrângerea a unor prerogative prerogative şi dom dominare narea a alt altora, ra, prec recum şi reg regulariz rizare area ac acttivităţii, in conco ncordan rdanţă cu coo oord rdo onate nate bine ine stab stabil ilit ite e. In plan planu ul apl aplicării, rii, contro ntrolu lull pune pune un numă r de probleme : 1. Stabil Stabilire irea a ecart ecarturil urilor or ; 2. Defalc Defalcare area a ecartu ecarturilo rilorr pe ce centre ntre de acţiune iune ; 3. Exploat Exploatare area a ec ecartu arturilo rilor, r, în sensul sensul utiliz utilizarii arii acestora acestora pentru pentru corec corectare tarea a activităţii.
3
Stabilirea Stabilirea ecarturilor ecarturilor presupune presupune două aspecte aspecte : - racorda racordarea rea previz previziun iunilo ilorr cu rea realiz lizari arile. le. Astfel, Astfel, este este necesa necesarr ca toate catego categoriile riile bugetare bugetare şi contabi contabile le să fie identice identice sau, sau, în orice caz, ca z, catego categorii riile le conta contabi bile le s ă fie fie tot tot atât atât de deta detali liat ate e ca şi ce cele le bugetare; decalajul de timp timp acordat acordat pentru pentru a realiza realiza această coordonare. coordonare. In - decalajul aces ac estt caz, caz, treb trebui uie e avut avut în în ved veder ere e că ec ecart artul ul ap apărut poate poate să indi indice ce o ero eroare are de gestiune gestiune,, ce ceea ea ce implic implică obligat obligativi ivitat tatea ea unei rapide rapide inform informări a cadre cadrelor lor inte interesa resate. te. Defalcarea Defalcarea ecarturilor ecarturilor pe centre de activitate activitate ţine seama seama de multitudinea multitudinea inform forma aţiilor lor şi ple pleacă de la pri princi ncipii piile pot potrivit cărora rora ac ace este stea treb rebuiesc iesc comm commun unic icate ate numai numai ce celo lorr inter interes esa aţi şi numa numaii dacă sunt sunt ca carac racte teris ristic tice e zone zoneii respective de activitate. De acee aceea, a, în privi privin nţa buge bugetu tulu lui, i, se reţine ine princ princip ipiu iull că va exis exista ta câte câte un buget pentru fiecare responsabil şi un responsabil pentru fiecare buget. De asemenea, asemenea, se reţin numai ecarturile ecarturile important importante e şi, pentru aceasta, aceasta, se calc ca lcule uleaz ază nu num numai ai valo valoare area a absol absolut ută a aces acesto tora, ra, ci ci şi valo valoare area a lor rel relat ativ ivă, ca proc procen entt faţă de prev previz iziu iune nea a res respe pect ctiv ivă. % ecart =
ecart *100 previziune previziune
(%)
Metod Metoda a gestiunii gestiunii bugetare bugetare se bazeaz bazează pe trei concept concepte e : previziune, buget şi cont contro rol, l, într întreg eg ace acest st grup grup de act activ ivit ităţi cresc crescân ând d în com complex plexit itat ate e pe măsur sură ce dimens dimensiun iunea ea întrep întreprind rinderi eriii creşte creşte.. Fiecare Fiecare nivel nivel ierarhi ierarhicc trebuie trebuie să fie conştient conştient de rro olul pe pe ccar are e îîll jo joacă în fi firmă şi să îşi îşi asu asum me rre esponsa nsabili bilittăţile cce e îiîi in incumbă, astfel astfel proce procesul sul bugeta bugetarr putân putând d să -şi ating atingă scopuri scopurile. le. Practic, toate nivelurile ierarhice pot fi grupate pe trei trepte de bază : - managerul general (M); - cadrele din comitetul de conducere (C); - execut executan anţii (E). (E). M C E
Stabilirea politicii generale a întreprinderii Elaborar Elaborarea ea instruc instrucţiunilor iunilor pentru pentru punerea punerea în practic practică a acestor acestor politici politici Executa Executarea rea instrucţiunilor iunilor stabilite de comitetul de conducere
Cu cât complexit complexitatea atea opera operaţiunilor iunilor creşte, creşte, devine devine mai mai evident evidentă necesitate necesitatea a inroducerii inroducerii prelucr prelucrării automate automate a datelor datelor în întreprindere, întreprindere, atât la nivelul nivelul genera, genera, cât şi pentru fiecare etapă a activităţii, utilizând pachete de programe informatice, specifice tipului de activitate şi de organizare.
4
Expe Experi rien enţa arat arată că info inform rmat atic ica a şi cont contro rolu lull de gest gestiu iune ne au nume numeroas roase e şi pute putern rnic ice e punc puncte te de conv conver erge gen nţă, prog progre resâ sând nd în ac acel elaş aşii tim timp şi în ac acee eeaş aşii propo proporrţie şi deve deveni nind nd,, astfe astfel, l, elem elemen ente te esen esenţial iale e pentru pentru func funcţiona ionare rea a efici eficien enttă a firmei.
1. Obiectivele si organizarea sistemului de gestiune bugetara la nivelul intreprinderii Pentru Pent ru a se crea crea,, func funcţiona iona şi se dezv dezvol olta ta,, între întrepri prinde ndere rea a are nevoi nevoie e de câteva elemente foarte deosebite unele de altele : mate materii rii prime prime,, ener energi gie, e, idei, idei, info inform rma aţii de util utiliz izat at,, de pus în pract practic ică, eventual de transformat ; invest investiiţii în active active fixe diverse diverse : terenuri, utilaje şi echipamente ş.a., în acti ac tiv ve aş aşaa-zzis inte intele lect ctua uale le : cercet rcetar are e, publ public icit itat ate e, form formar are ea personalului, pachete de programme informatice etc. ; capita capitaluri luri proprii, proprii, surse surse financi financiare are variat variate e pentru pentru a finan finanţ a activi activitat tatea ea întreprinde întreprinderii rii şi, dacă este cazul, cazul, extind extinderea erea aceste acesteia ia ; oame oa meni nii, i, de orice orice ori origi gine ne,, cu form forma aţiune iune pro profe fesio sional nală dive divers rsă. 1.1 1.1.P .Pie ie institu stitu im plicate ate func ionare area a întrepr întrepr eprind inderi eriii 1.1.Pi eţele şi in insti institu tuţii implic impl implicat icate e în func fun cţ ion ionarea iona rea într
Intre Intrepri prind nder erea ea exist există în func funcţie de una una sau sau mai mai mult multe e pieţe pe care care ea ea le ceaz ce ază, le dez dezvo volt lta a sau sau la ca care re num numai ai se se for forţează să se ada adapt ptez eze. e. Ea Ea poat poate e avea avea rela relaţii cu parten parteneri eri-cl -clien ienţi agenţi econom economici ici persoa persoane ne juridi juridice ce sau fizic fizice e ; cli clienţii săi pot să fie fie foa foarte rte num numeroşi roşi sau sau, dimpotriv rivă, în num număr foa foarte rte red redus (dacă întreprindere întreprinderea a fabrică maşini şi utilaje). utilaje). Necesit Necesităţile pe care le acoper acoperă întreprindere întreprinderea a pot fi necesităţi primare (produse (produse de baz bază) sau secundare secundare ; aceste nece necesit sităţi, ades adesea ea în în evol evolu uţie, ie, pot să mani manife fest ste e un pro progre gress evid eviden entt – de exe exemp mplu lu în situa situaţia serviciilo serviciilor, r, la noi în ţară – sau în regres regresie. ie. Cererea Cererea de produse şi servicii servicii este es te atât atât de diver diverssă înc încât es este te dific dificil il de găsit sit elem elemen ente te comun comune e într între e unel unele e întreprinderi întreprinderi care realize realizeaz ază şi oferă astfel de de bunuri. bunuri. Din punctu punctull de vedere vedere al concure concuren nţei, exist există monop monopolu oluri ri tolerate tolerate sau care care fiin fiinţea eazză de drept drept,, inst instal alat ate e ofici oficial. al. In afara acest acestor or situa situaţ ii, ii, ades adesea ea consi conside derat rate e ca puţin acceptab acceptabile ile in ce ceea ea ce priveşt priveşte e rela relaţiile econom economice ice,, orice orice întreprin întreprinder dere e se gaseşte gaseşte în faţa în fata unei unei concuren concurenţ e directe directe (produse (produse analoge) analoge) sai sai indirecte indirecte (prod (produse use de subst substitu ituţie) ie) ca care re pot îmbr îmbrăca numer numeroa oase se forme forme : pot fi cât de mult tensio tensionat nate e (în situ situa aţia const construc rucţiilor iilor sau Lucr Lucrărilor rilor Public Publice) e) sau sau un oligo oligopol pol2 foarte oligop oligopol ol = struc structu turră (siste (sistem m de de pia piaţă ) în care care un un num numă r mic mic de de firme firme asi asigu gurră cea mai mare mare part parte e a ofertei ofertei unui unui anum anumit it bun, bun, acesta acesta fiind solicitat solicitat de numero numeroşi şi cump cumpă ră tori (con (consum sumator atori). i). Num Numă rul de vânz vânzători este suficient de mic, mic, iar puterea puterea economic economică a fiecaruia fiecaruia dintre dintre ei este este destul destul de mare mare pent entru ca act actiun iunea (măsura sura)) înt întrep reprin rinsă de fiec fiecar are e firm irmă , luata ata separ eparat at,, să aib aibă un imp impact act semnific semnificativ ativ asupra asupra condiţ iilor iilor generale generale de vânzarevânzare-cum cumpara parare re de pe piaţ a bunului bunului respectiv. respectiv. Stab Stabil ilit itat atea ea pre preţ uril urilor or fiin fiind d consi conside dera rattă o fortar fortarea eaţ a ce trebu trebuie ie apar aparat ată si pastr pastrat ată cqt cqt mai mult mult timp, timp, firma firma oligo oligopo polis listtă are la îndemâ îndemân nă alte alte arme efica eficace, ce, care care îi asigur asigură mobil mobilita itatea tea nece necesar sară într-o economie economie modernă , dinamică , concurenţ iala. Asemenea Asemenea arme sunt : schim chimb barea rea cali calittăţii bunu bunuri rilo lorr exis existe tent nte, e, înno înnoir irea ea prod produs usel elor or,, modi modifi fica care rea a amba ambala laje jelo lor, r, recl reclam ama a come comerc rcia iallă , manevra manevrarea rea credite creditelor, lor, acodu acodurile rile privind privind împar împarţ irea pie pieţ elor. Indifer Indiferent ent dacă bunuril bunurile e oferite oferite sunt stan stand dardi ardiza zatte, omog omogen ene e sau sau dife difere ren nţ iate iate,, firm firmel ele e olig oligop opol olis iste te pot adop adopta ta unul nul din din comp comport ortam ament entele ele posibi posibile le pe o ase aseme mene nea a piaţă : coop coopera erant nt (carte (cartell care care maximiz maximizeaz ează profit profitul ul total, total, cartel cartel care care împarte împarte pia piaţ a); necoo necoopera perant nt (oligo (oligopol pol asimet asimetric ric – o firm firmă dominan dominanttă : oligopol oligopol cu cu 2
5
deschis deschis (industria (industria textil textilă). Între Între un holding holding – un conglom conglomerat erat de talie naţinala sau sau chiar hiar inte intern rna aţiona ionallă – şi şi o mic mică între ntrep prind rinde ere loc locală este ste o dist distan anţă consid nside erabi rabillă, iar iar term termen enul ul conc concure uren nţă se semn mnifi ifica ca rea reali littăţi foarte foarte dife diferit rite. e. Insti Institu tuţiile iile sa sau u orga organi nism smel ele e care care exer exerci cittă o infl influe uen nţă mai mai mult mult sau mai mai pu puţin dire direct ctă, mai mult mult sau mai mai puţin disc discre rettă, asupra asupra între întrepri prind nder erii ii sunt sunt numer numeroa oase se.. Mai întâi trebuie citat statul, deoarece el intervine în multiple feluri, atât în domeniile fiscal, financiar, juridic, social, precum şi al economiei reale, presând întreprindere întreprinderea a să investeasc investească, să exporte, exporte, sa fie productiv productivă, să accepte accepte să se desc desce entra ntrali lize zeze ze,, s ă fuz fuzione ioneze ze,, s ă fac facă într între eprin prind dă luc lucrări de ce cercet rcetar are e apli apliccativ ativa a etc. tc. In cont contin inu uare are, alte alte col colec ecti tivi vittăţi pub public lice îşi îşi fac sim simţită pre prezenţa : Securitatea Soc Social ială, aut autorit orităţile loc locale ale ş.a. ş.a. Ar treb trebui ui cons consem emna nate te şi inst instit itu uţiile iile şi orga organi niza zaţiile iile ne-p ne-pub ubli lice ce cu ca care re întreprindere întreprinderea a are contact contact în cursul activităţii sale : ansam ansamblul blul furni furnizo zori rilo lorr săi, de orice orice tip, sindic sindicate atele le salaria salariaţilo ilorr şi sindic sindicate atele le patronale patronale,, organiz organiza aţiile iile bancare bancare şi burs bursel ele e de valo valori ri şi de mărfur rfuri, i, orga organi niza zaţiile iile cons consum umat ator oril ilor or,, alte alte orga organi niza zaţ ii constituite pe diverse baze (religiaose, profesionale etc.). Priv Privit ită ca sist sistem em,, într întrep epri rind nder erea ea poat poate e fi inser inserat ată într între e intr intrările rile şi ieşi ieşiri rile le sale şi, totodată, de descompusă în două mari părţ i : structurile sale şi functiunile pe care are le înde ndepli plineşt neşte e şi care are acoper peră ansa ansam mblul ac acttivit ivităţilo ilor executat utate e de întreprindere întreprindere.. Logica diviziunii diviziunii muncii muncii conduce, conduce, poate cu excep excepţia întreprinderilor întreprinderilor mici, la repa repart rtiz izare area a resp respon onsab sabil ilit ităţilo ilorr pent pentru ru fiec fiecare are anga angajat jat.. Sepa Separar rarea ea în ce cele le trei trei trepte de bază (conducerea generală, direcţiile operaţionale şi direcţiile func funcţiona ionale le)) core corespu spund nd unei unei real realit ităţi mai pu puţin vizi vizibi bile le în caz cazul ul firm firmel elor or de mic micii dime dimensi nsiuni uni,, dar dar ca care re devin devin evide evident nte, e, pe măsură ce talia talia întrep întreprin rinde derii rii creşte creşte.. aceste aceste trei trei nivele nivele îndeplinesc îndeplinesc,, în general, general, urm următoarele funcţiuni : managementul ntul general este ste form format at dintr-unu -unull sau mai mulţi cond conduc ucători tori,, a ca caro rorr îns însărcin rcinar are e de baz bază cons consttă în a sta stabi bili li sist sistem emul ul de obie obiect ctiv ive, e, a defin definii lini liniil ile e gene general rale e ale ale ac acti tivi vitt ăţii într întrep eprin rinde derii rii pentru pentru peri perioa oada da cure curent ntă şi ce cea a imed imedia iatt urm următoar toare e. Ro Rolu lull manag anagem emen entu tulu luii gene genera rall es este te es esen enţial ial pent pentru ru coor coordo dona nare rea a într între egii gii ac acti tivi vittăţi a firm firmei ei,, îndeplinind îndeplinind,, totodat totodată, funcţia de consiliere, consiliere, foarte necesar necesară din cauza marii diversităţi de activităţi ce trebuiesc duse la bun sfârşit in întreprinde întreprindere re ; direcţiile opera operaţionale cuprind cuprind acele persoane persoane care sunt responsab responsabile ile cu tran transfo sform rmare area, a, produ produccţ ia şi ac acti tivi vita tate tea a come comerci rcial ală, ca care re se sete te,, pent pentru ru marea majoritate a firmelor, scopul final ; direc direcţiile iile func funcţional ionale e grup grupea eazză ac acel ele e perso persoan ane e care care real realiz izea eazză se serv rvic iciil iile e nec necesa sare re ac acti tivi vittăţilor lor opera peraţiona ionale le,, inclu ncluzâ zând nd într între e ac ace este stea dire direccţia fina financ ncia iarră şi pe ce cea a adm administ inistrat rativ ivă, dire direccţia ce gesti gestion onea eazză perso personal nalul ul şi formare formarea a profesi profesiona onallă, precum precum şi direc direcţia cerce cercetare tare-de -dezvo zvoltar ltare, e, rela relaţiile iile publice etc. 1.2. Procesul bugetar la nivelul întreprinderii
Principalel Principalele e funcţiuni ale întreprinde întreprinderii rii pot fi grupate astfel ; cerer cerere e spe speci cifi ficcă şi cu cu pre preţ rigi rigid) d).. Pia Piaţ a de de oli oligo gopo poll este este o for form mă prin princi cipa pallă de pia piaţă cu conc concur uren enţă imp imperf erfect ectă. (Ni (Niţă Dobro obrottă – coo coord rdo onato ator : Dicţionar ionar de econo economie, mie, Editu Editura ra Econo Economic mică , Bucureşt Bucureşti, i, 1999
6
în economia economia concuren concurenţială actuală, funcţia cea mai important importantă a întreprinde întreprinderii rii constă în lărgirea numărului şi gamei gamei de clienţi, comenzi comenzi ş.a. ş.a. Ace Aceas asttă func funcţiune iune poat poate e fi înde îndepl plin init ită prin prin cuno cunoaş aşte tere rea a pie pieţei de desface desfacere re şi a posibili posibilittăţilo ilorr de dezv dezvolt oltare are a firmei firmei ; func funcţia de produc producţie / exec execu uţie a produse produselo lorr şi servi servici ciilo ilor, r, analiz analizân ând d şi urm urmărind rind ce ceri rin nţele ele clie clien nţilor ilor.. În ac ace est sc scop op,, într întrep epri rind nder ere ea intr introd oduc uce e inova inovaţiile iile propus propuse e de departa departame mentu ntull de ce cerce rcetare tare-de -dezvo zvolta ltare, re, potriv potrivit it anchetelor de marketing ; ansa ansam mblul blul prod produc ucţiei iei es este te pus pusă la disp dispoz oziiţia clie client ntel elei ei prin prin se serv rvic iciu iull com comerci ercial al al într întrep epri rind nder erii ii,, ca care re efec efecue ueaz ază oper opera aţiuni iunile le de livr livrar are, e, factu facturar rare, e, tran transpo sport, rt, as asig igur ură ri ale produs produsel elor or şi se serv rvic iciil iilor or pe ca care re le real realiz izea eazză firm firma a; func functi tia a de pers person onal al,, func funcţ ia « se serv rvic icii ii gene general rale e » pune pune la dispo dispozi ziţia utiliz utilizato atorilo rilorr diferite diferite mijloa mijloace ce : logistic logistică admini administra strativ tivă, personal, personal, mater materiiii prim prime e şi şi alt alte e util utilit ităţi ş.a ş.a.. ; funcţia de invest investiiţii are ca ca principal principal scop scop de a achiziti achizitiona ona active active fixe fixe sau intele intelectu ctuale ale care, care, potrivi potrivitt proiec proiectel telor or de invest investiiţii aprobat aprobate, e, conduc conduc la lărgir rgirea ea gamei gamei de produ produse se sau la creşt creşter erea ea ca cali littăţii bunu bunuri rilo lorr ofer oferit ite e clientelei ; func funcţia fin finanţe-tre -trezo zore reri rie e este ste, prin rin îns însăşi modu modull său de ope operare rare,, în relaţii directe directe cu toate departame departamentele ntele firmei. firmei.
Raţional ionalit itate atea a econom economic ică a actiu actiuni nilo lorr de gestiu gestiune ne este este priv privit ită din din punct punct de vedere multiple, cum sunt : optimizare area ac acttivităţii întrep reprind inderii rii, care se confru fruntă cu ris riscul come comerc rcial ial întâl întâlnit nit pe oric orice e pia piaţă fluct fluctua uant ntă şi care care,, pent pentru ru a fac face e faţă conc concur uren enţei şi a se dezv dezvol olta ta treb trebui uie e să pun pună în apli aplica care re proi proiec ecte te de investi stiţii ade adese seo ori importan rtantte ca anvergur gură, ce necesit sită preg regătire preala prealabil bilă pentru pentru execu execuţia şi lansa lansarea rea unui unui nou nou produ produs; s; responsabilizarea factorilor de decizie din întreprindere, care trebuie să-şi conc concen entre treze ze aten atenţia pe cel cel puţin patru patru punc puncte te impo import rtant ante, e, care care devit, cu acest prilej, obiectivele sale de baz ă : cantitate atea a optim optimă de fabric fabricat, at, precum precum şi şi cea de achiz achiziiţionat, ionat, fie că − cantit este ste vorb vorba a de mater aterii ii prim prime e şi mater ateria iale le,, fie fie de mărfur rfurii ş.a. ş.a.,, deoarece stocarea acestora induce consturi, deseori importante pentru firmă ; − ca cali lita tate tea a de obţinut inut pent pentru ru a fi com competi petiti tiv v pe piaţă. Acea Aceast sta a se apre apreci ciaz ază prin prin numărul de deşeur deşeuri, i, rebutu rebuturi, ri, eşecu eşecuri ri înregi înregist strat rate. e. Se întâm ntâmp plă ca o calit alita ate necoresp respun unzzătoare să aiba iba conse nsecinţe greu greu de expr exprim imat at în cifr cifre e : nem nemulţumir umirea ea clie client ntel elei ei,, ca care re va dete determ rmin ina a scădere derea a vânz vânzărilo rilorr viit viitoa oare re,, pert pertur urba bare rea a pie pieţei unui unui serviciu din cauza unei erori de comportament ş.a. ; − decalajele decalajele de timp timp acceptate acceptate pe parcursul procesului procesului de producţ ie şi desfa desface cere re,, care pot pot să condu conduccă la nere nerespe spect ctare area a calend calendaru arulu luii fixat fixat cu partener parteneriiii de afaceri afaceri sau cu clientel clientela. a. Dacă acest acest decalaj decalaj induc nduce e un supr supra a sto stocaj sau o rup ruptură de stoc, apar apar costu sturi suplimentare ce trebuiesc estimate şi introduse în costul general.
7
Astfel, Astfel, dacă un stocaj stocaj prea mare este dificil dificil de localiz localizat at şi exprimat exprimat cifri cifric, c, rupt ruptur ura a de stoc este foarte foarte vizib vizibil ilă şi, adeseo adeseori, ri, poate poate fi măsurată valoric, deoarece conduce la penalităţi, restricţionări come comerc rcia iale le şi adm adminis inistr trat ativ ive, e, nece necesi sita tate tea a ape apelării rii la cred credit ite e scumpe ; − renta ntabili bilittate atea econom nomică şi fin financ anciară cerut rută de cei imp implicaţi în via viaţa firm firmei ei.. Re Rent ntabi abili lita tate tea a unui unui produs produs sau se serv rvic iciu iu rezult rezultă din din compara paraţia dint dintre re cost costul ul său şi pre preţul cu care are poat poate e fi vân vândut. dut. Difere feren nţa – ben benefic ficiu sa sau u pierd ierde ere – mas aso oară randa andam mnetul econo ec onomic mic obţinut. inut. De rem remarc arcat, at, în ac aces estt sens sens,, că num numai act activ ivit ităţile ile come comerc rcial iale e au acce access la piaţă, deci deci la preţul de vân vânza zare re.. Celel Celelalt alte e acttivit ac ivităţi nu nu au, au, în pri princ ncip ipiiu, aut autono onomia care are să le perm permit ită să pun pună în situaţie concuren concurenţială întreprindere întreprinderea, a, sau numai o parte din aceasta, aceasta, cu piaţa respectivulu respectivuluii produs sau serviciu. serviciu. Instrum Instrument entele ele gestiuni gestiuniii buget bugetare are a întrep întreprin rinder deriiii – bazate bazate pe noţiunile iunile de previz previziun iune e şi control, control, au un orizon orizontt econom economic ic mai mult mult sau mai mai puţin îndep îndepărtat : un an, ca termen scurt sau peste un an, când perioada de previzionare este medie medie sau lungă. Dintre aceste aceste instrument instrumente, e, deosebim deosebim ca cele mai mai importante importante : pre preţul de reve reveni nire re,, care are este ste dim dimensiu nsiune nea a moneta netarră a efort fortul ului ui desf desfăşura şuratt pent pentru ru a obţ ine ine un produ produss sa sau u un servi servici ciu. u. Orizo Orizont ntul ul de previ previzi ziun une e es este te,, în genera general, l, un an, an, iar respo respons nsab abil ilit ităţ ile sunt sunt ataşa ataşate te dife diferi rite telo lorr sa sale le compo ompone nent nte e sa sau u dife diferi rite telo lorr etape tape ale ale elabo laborrării rii produsului ; ratel ratele, e, ca care re sunt sunt const constit ituit uite e din din rapoa rapoarte rte ca carac racte teris risti tice ce între între dou două marim arimi. i. Ra Rate tele le au o se sem mnifi nifica caţie limit limitat ată, fiin fiind d câ câte teod odat ată indi indica cato tori ri,, alt altădată norm norme e de de gest gestiu iune ne ; tablo tabloul ul de bord realiz realizea eazză reun reunire irea a într-u într-un n ansam ansambl blu u a infor informa maţ iilo iilorr pentru un singur responsabil. La fel ca ratele, tabloul are o utilitate lim limitat itată şi pre preci cissă ; gestiunea gestiunea bugetar bugetară este o lucrare lucrare de previziu previziune ne şi control control a veniturilor veniturilor şi cheltuielilo cheltuielilor, r, cu un orizont, în mod mod tradiţional, anual anual şi care se înscrie într-o structur structură de responsabilit responsabilităţi definit definită în cadrul întreprinderi întreprinderii, i, respon res ponsab sabili ilittăţile fiind fiind exprim exprimate ate valori valoric. c. Expr Expres esii iile le a face face buge bugetu tul, l, cont contro roll buge bugeta tar, r, proc proced edur ură buge bugeta tarră , tehn tehnic ică buge bugeta tarră sunt sunt echiv echivale alent nte. e. Sintagma previziu previziune ne şi control control de gestiune gestiune se referă la totalitatea totalitatea tehnicilor tehnicilor cantitative cantitative,, susceptibile susceptibile de a fi utilizate utilizate pentru a permite permite respo responsa nsabi bilu lulu luii cu gest gestiu iune nea a ec econ onom omic ica a a firm firmei ei să-şi optim optimiz izez eze e acţiuni iunile le cu ajutorul previziunii şi controlului. Acest ansamblu, alimentat cu toate sursele de informa informaţii posibile posibile (contab (contabilit ilitate atea a genera generallă, statist statistici icile le de orice fel ş.a.) cuprinde cuprinde cele patru instrume instrumente nte prezentate prezentate mai sus : preţul de revenire, revenire, ratele, tabloul tabloul de bord bord şi gesti gestiune unea a buge bugeta tarră . In acest acest ansamb ansamblu lu,, gesti gestiune unea a buge bugeta tarră repre reprezi zint ntă numai un instru strum ment tehnic nic, ca şi celelalt alte : poz poziţia sa nu este ste del deloc predom predominan inanttă, celelalt celelalte e tehnici tehnici fiind fiind determi determinate nate şi analiza analizate te datorit datorită gestiu gestiunii nii bugetare. Sintagma gestiune sea amnă studi udiul conse seccinţelor gestiune previzio previzional nală, care înse previz previzibi ibile le ale acţiunii iunii pe care vrem vrem sã o întrepr întreprind indem em,, se aplicã punctua punctuall atât atât pentru activitãţi de gestiune, cât cât şi de management. management. Orizontul economic, economic, în acest caz, este destul de variabil, variabil, gestiunea gestiunea previzional previzionalã ã nedefinind nedefinind responsabilit responsabilitã ãţile,
8
dar ea pregãteşte problemele pe care le abordeazã. De exemplu, gestiunea previz previzion ionalã alã de person personal al pune pune în luminã luminã necesaru necesarull de forţ ã de muncã muncã pentru pentru exerciţiul financiar viitor, structura profesionalã a acestuia, costurile aferente etc. Planificarea este instrumentul economic şi financiar utilizat de întreprindere pe termen mediu sau lung. Planificarea se elaboreazã pentru o perioadã de cinci ani sau peste, comparativ cu gestiunea bugetarã, care este executatã pentru un an financiar şi foloseşte extrapolarea (ceea ce presupune cã anul urmãtor se va continua activitatea activitatea în aceleaşi aceleaşi condiţii) sau, dimpotrivã, dimpotrivã, este strategicã (adicã se întreprinde întreprinde o activitate activitate intensã intensã de dezvoltare, dezvoltare, restructurare restructurare,, modernizare modernizare etc.). etc.). Planificarea este, în general, glisantã (revolving plan ), ceea ce înseamnã cã în fiecar fiecare e an se analizeaz analizeazã ã situa situaţia existe existentã ntã şi se introd introduc uc modifi modificãri cãrile le dorite dorite în funcţie de realizãrile realizãrile efecti efective. ve. Gesti Gestiune unea a financ financiarã iarã a întrep întreprind rinderi eriii este este rea realiz lizatã atã prin prin stabili stabilirea rea unor unor obie obiect ctiv ive e ale ale ac acti tivi vitã tãţii ac ace estei steia a pe term termen en sc scur urtt - pe dura durata ta unui unui exerc xerciiţiu bugetar - sau pe termen mediu şi lung - urmãrind strategia de dezvoltare a firmei. firmei. Atât prima, cât şi a doua abordare a conducerii conducerii societã societãţ ii comerciale comerciale poate poate fi pusã în practicã prin realizarea unui sistem bugetar coerent al întreprinderii. Conducerea Conducerea şi gestiunea gestiunea firmei pe baza bugetãrii activitã activitãţii se bazeazã, bazeazã, în primul rând rând,, pe prev previz izio iona nare rea a evol evolu uţiei iei pe term termen en sc scur urt, t, dar dar şi cu un oriz orizon ontt mai îndepãrtat, îndepãrtat, a diferitelor diferitelor domenii domenii de acţiune pe care le desfãşoarã desfãşoarã întreprinderea. întreprinderea. Totodatã, Totodatã, gestiunea gestiunea bazatã bazatã pe bugete bugete atribuie atribuie conducãtorilo conducãtorilorr obiective obiective precise, precise, exprim exprimate ate prin nivelu niveluri ri bine bine defini definite te ale indica indicator torilo ilorr ec econo onomi mici ci şi financi financiari, ari, precu precum m şi mijlo mijloac ace e de reali realiza zare re a ac aces esto torr obie obiect ctiv ive, e, de ase aseme mene nea a defin definit ite e riguros, pentru o perioadã relativ scurtã de timp. In acelaşi timp, o bunã gestiune impune analiza periodicã a rezultatelor, prin prin com compara paraţie cu obie obiect ctiv ivel ele e prop propus use, e, ca calc lcul ulul ul ec ecar artu turi rilo lorr şi expli xplica care rea a acestora, ceea ce va sta la baza construirii strategiei viitoare de dezvoltare. Procesul bugetar într-o întreprindere se deruleazã etapizat, cu durate ale respective respectivelor lor etape mai scurte scurte sau mai mai lungi, în în funcţie de specific specificul ul activitã activitãţii şi ţinând seama de caracteristicile mediului economic şi de stadiul de dezvoltare a ansa ansam mblul blului ui ec econ onom omie iei. i. Exis Existã tã,, în ca cadr drul ul oric oricărui rui proc proces es buge bugeta tarr la nive nivell microeconomic, douã tipuri de bugete: bugetu tull axat axat pe obie obiect ctiv iv.. Ce Cele le mai mai înse însemn mnate ate as astfe tfell de buge bugete te în buge întreprindere întreprindere sunt bugetul bugetul vânzãrilor, vânzãrilor, bugetul bugetul producţ iei, bugetul bugetul investi investiţiilor, bugetul bugetul activitãtii activitãtii de cercetare cercetare - dezvoltare; dezvoltare; bugete tele le de mijl mijloa oace ce,, ca care re se elabo elabore reaz azã ã şi se exec execut utã ã în strân strânsã sã buge dependen dependenţã de de obiective. obiective. SCHEMA DIN BUGET.XLS
3. Bugetul vanzarilor si distributiei Gestiunea vânzãrilor pune, din start, problema cea mai importantã şi cea mai complexã ce trebuie rezolvatã într-o procedurã bugetarã. Astfel, trebuie, mai întâi, sã se realizeze previziunea vânzarilor, urmãrind îndeaproape îndeaproape un compromi compromiss între posibilitã posibilitãţ i şi exigen exigenţe, eviden evidenţiind beneficiul beneficiul dorit şi dificultatil dificultatile e în a-l a-l obţine.
9
Aceasta conduce la elaborarea unei metodologii de previzionare, respectiv la stabilirea stabilirea cadrului în care se colecteaz colecteazã ã şi se prelucreazã prelucreazã informa informaţiile despre despre piaţa de desfac desfacere ere,, concure concuren nţã, calitat calitatea ea produse produselor lor şi preţ uri etc., etc., pentr pentru u ca în final sã se ajungã la o formã acceptatã a programului de vânzãri. 2.1. Gestiunea bugetarã a vânzãrilor
Interesul pe care îl prezintã previziunea vânzãrilor pentru întreprindere se situeazã situeazã în douã planuri, planuri, in funcţ ie de orizontul orizontul de timp considerat considerat:: pe termen mediu sau lung, previziunea vânzãrilor permite elaborarea unui program de investi investiţii şi a unui plan plan corespunz corespunzãtor ãtor de finan finanţ are, ceea ceea ce face face ca între întrepri prinde nderea rea sã sã poatã poatã face face faţ ã pe pia piaţ a concur concuren enţ ial ialã ã in viito viitor; r; pe termen scurt, previziunea vânzãrilor dã posibilitatea: elaborã ela borãrii rii unui unui program program de produc producţ ie şi, prin prin diferen diferenţ ã, a unui buget buget al stocurilor stocurilor de produse produse finite şi produc producţ ie neterminatã; neterminatã; elaborãrii iunui program de aprovizionare şi, de aici, întocmirii unui buget al cheltuielilor cheltuielilor (distribu (distribuţie, aprovizionare, aprovizionare, servicii servicii generale), generale), ca şi a unui buget de trezorerie. Astfel Astfel,, atât atât în ciclul de explo exploata atare, re, cât şi in ce ceea ea ce priveşt priveşte e invest investiiţiile, iile, previz previziun iunea ea vânzãri vânzãrilor lor se relev relevã ã fundam fundament entalã alã pentru pentru constr construc ucţia sistem sistemulu uluii bugetar al întreprinderii. Gestiunea bugetarã a vânzãrilor comportã: o fazã fazã de previ previzi ziun une e a vânz vânzãri ãrilo lor, r, ca care re utili utilize zeaz azã ã dive diverse rse tehn tehnic icii statistice statistice,, cum sunt tehnicile tehnicile corelaţiilor, a justãrilor justãrilor sau a estimãrilor; estimãrilor; o fazã fazã de sint sintez ezã, ã, prin prin ca care re se real realiz ize eazã azã şi se pre prezint zinta a buge bugetu tull vânzãrilor. Aces Acestt buge bugett es este te un buge bugett axat axat pe obie obiect ctiv iv (lãr (lãrgi gire rea a cote coteii de pia piaţã a întreprinderi întreprinderii) i) şi se complete completeazã azã cu informa informaţiile culese culese şi prelucrate prelucrate de bugetul bugetul cheltui cheltuieli elilor lor de distrib distribu uţie, care este este un buget buget de mijlo mijloace ace ce sunt sunt utiliz utilizate ate în vederea atingerii scopurilor propuse.
2.2. Metode de previziune 2.2.1. 2.2 .1. Core Corela laţia linear linearã ã
Mai Mai multe ulte punc puncte te ce repr reprez ezin intã tã vânz vânzãr ãril ile e pot pot form forma a un nor, nor, în ca care re coef coefic icie ient ntul ul de corela corelaţie aratã aratã câ câtt de intensã intensã este este rela relaţia dint dintre re vânz vânzari ari şi o variabilã ce poate fi fie timpul, fie o alta variabilã, cunoscutã (vânzãrile recente ale unui unui alt produs produs asemãna asemãnator, tor, preţ ul produsului produsului etc.). etc.). Coefic Coeficientul ientul de de corela corelaţ ie va fi, în în aceastã aceastã situ situa aţie:
∑ xi yi − n xy
r =
2
2
(∑ xi − n x ) * (∑ y i − n y ) 2
2
Ajust Ajustare area a se va preze prezent nta a sub form forma a unei unei lini liniii drept drepte e (lin (linea earã) rã),, câ când nd coeficientul rr se aflã în intervalul (+1; -1). Ajustarea Ajustarea linearã linearã
Ajust Ajustare area a se face dupã dupã o drea dreapt ptã ã de ecua ecuaţ ie y=f(x), y=f(x), care permite sã se prevadã vânzãrile y în func funcţie de variab variabil ila a x. Dacã aceastã variabilã x exprimã interv intervalel alele e anuale anuale de timp, timp, dreapt dreapta a ajustat ajustatã ã reprez reprezint intã ã trendul (te (tendin ndinţa) de evolu evoluţie a vânz vânzãril ãrilor. or.
10
Dreapta care ajusteazã aceastã evoluţie va fi determinatã utilizând metoda metoda celor mai mici pãtrate: y = ax + b a=
∑ X i Y i ∑ xi yi − n xy = 2 2 2 ∑ X i ∑ xi − n x
b = y − a x Ajustare Ajustarea a prin prin media media mobil mobilã ã
Medi Mediile ile mobi mobile le perm permit it sã se determ determine ine tendin tendinţa de evol evolu uţie, ie, chiar chiar dacã dacã aceasta nu este exact linearã. Infor Informa maţiile iile priv privin ind d vânz vânzãri ãrile le pot pot fi trime trimestr stria iale le sau luna lunare re,, ajust ajustare area a rezultând rezultând mai largã sau mai mai strânsã, ecarturile ecarturile faţ ã de realizãri dovedindu dovedindu-se, -se, de asemenea, asemenea, mai mai mult sau mai puţin semnificat semnificative. ive. Informa Informaţii trimest trimestrial riale e
Punctele ce vor desena ajustarea
m =1/4*(y +y +y +y ) m =1/4*( y +y +y +y ) m =1/4*( y +y +y +y ) etc.
M = (m +m )/2 M =(m +m )/2 M =(m +m )/2 etc.
Infor Inform maţii lunar lunare e
Punctele ce vor desena ajustarea
1
1
2
3
4
2
2
3
4
5
3
3
4
5
6
1
m =1/4*(y +y +…+y +y ) m =1/4*( y +y +…+y +y ) m =1/4*( y +y +…+y +y ) etc. 1
1
2
11
2
3
12
13
3
3
4
13
14
2
2
2
3
3
3
4
M = (m +m )/2 M =(m +m )/2 M =(m +m )/2 etc.
12
2
1
1
1
2
2
2
3
3
3
4
2.2.2. Studiu de caz la societatea XXX
Aceasta întreprindere, specializatã în dispozitive de prelucrãri mecanice, dispune dispune de o bazã de informaţ ii statistice statistice privind vânzãrile vânzãrile trimestriale trimestriale pe cinci ani ani în urmã. urmã. Astf Astfel el,, prod produs usul ul P205 P205,, ca care re es este te un aparat aparat de şle şlefui fuitt supraf suprafe eţ e metalice rugoase, a înregistrat un volum al vânzãrilor ca în anexa 1. Pe baza acestor informa informaţii, gestionarul gestionarul financiar şi managerul întreprinde întreprinderii rii vor vor anal analiz iza a vânz vânzãr ãril ile e util utiliz izân ând d fie fie metod etoda a medii ediilo lorr mobil obile, e, fie fie ac acee eea a a coefic coeficien ientul tului ui de corela corelaţie, cu ajustar ajustarea ea linear linearã, ã, cu ajutoru ajutorull me metod todei ei ce celor lor mai mici pãtrate, ceea ce le va permite sã realizeze r ealizeze o previziune a vânzãrilor. Tabloul Tabloul mediilor mediilor mobile mobile şi, mai ales, graficul graficul realizat realizat cu cu aceste aceste medii medii mobile mobile aratã aratã ca me media dia aproxim aproximeaz eazã ã o dreaptã dreaptã.. Pentru Pentru a vedea vedea dacã aproxima aproximaţ ia este este corectã corectã se calculeazã calculeazã coeficientul coeficientul de corelaţie linearã: linearã: x = 15 / 5 = 3 y = 2563 / 5 = 512.6
11
r =
8114 − 5 * 3 * 512.6 (55 − 5 * 3 ) * (1332279 − 5 * 512.6 2
2)
= 0.988
Coefic Coef icie ient ntul ul r de core corela laţie es este te foart foarte e aproa aproape pe de +1, +1, ce ceea ea ce aratã aratã cã datele observate pot fi ajustate linear. In acest sens, una dintre cele mai folosite metode - pentru cã este uşor de aplicat - este metoda celor mai mici pãtrate de determinare determinare a acoefici acoeficien enţilor dreptei dreptei ce ce exprim exprima a tendin tendinţa. Dacã se urmãresc datele din tabelul "Metoda celor mai mici pãtrate", care ia în considera consideraţie un numãr numãr de 20 de observa observaţ ii privind privind vânzãrile vânzãrile trimest trimestriale, riale, se vor calcula: x = 210 / 20 = 10,5 y = 2563 / 20 = 128,15
Coefic Coe ficien ienţii dreptei dreptei care care ajuste ajusteazã azã tendi tendin nţa sunt: sunt: a=
28954 − 20 * 10.5 * 128.15
2870 − 20 * 10.5 2 b = 128.15 − 3.07 * 10.5 = 95.9
= 3.07
Ecuaţia dreptei dreptei este, este, în acest caz: y = 3.07 * x + 95.9 Tabloul Tabloul vânzãrilor vânzãrilor trimestriale trimestriale ajustate ajustate se va completa completa prin înlocuirea înlocuirea vari variab abil ilei ei inde indepe pend nden ente te x (car (care e aic aici es este te rang rangul ul trim trimes estr trul ului ui din din şiru şirull de obse observ rva aţii). ii). 3.07 * 1 + 95.9 = 99
3.07 * 2 + 95.9 = 102 ... 3.07 * 20 + 95.9 = 157
Rezultatul Rezultatul este o dreaptã dreaptã ce aproximeazã aproximeazã evoluţia vânzãrilor vânzãrilor şi care, dacã este prelung prelungitã, itã, oferã oferã informa informaţii privind privind previziune previziunea a acestora, acestora, în condi condiţiile în care care nu se prod produc uc schim schimbã bãri ri majo ajore re ale ale pie pieţ elor elor de desfa desface cere re sau ale me medi diul ului ui economic, în general. 2.2.3. 2.2 .3. Coefici Coeficien enţii sezonier sezonierii Coeficien Coeficienţii sezonie sezonieri ri se referã referã la tendin tendinţã şi la medianã. medianã. Raportul fata de tendita =
Datele observate
Datele ajustate (tend int a ) Coeficient ul de sezonalitate = media ( sau mediana) tuturor rapoartelor referitoar e la aceeasi perioada a fiecarui an
Ca exemplu, coeficientul pentru luna ianuarie este media (sau mediana) rapoartelor lunii ianuarie 1997, ianuarie 1998, ianuarie 1999 etc. Pentru Pe ntru produs produsul ul P205, P205, vândut vândut de societ societate atea a XXX, XXX, calcul calculul ul coefic coeficien ienţilo ilorr sezo se zoni nier erii se rea reali lize zeaz azã ã prin prin rapor raporta tare rea a obse observ rva aţii priv privin ind d vânz vânzãri ãrile le la date datele le corespunzãto corespunzãtoare are ale ale tendin tendinţei:
12
110 99 90 102 etc.
= 1.11
= 0.88
Prev Previz iziu iune nea a vânz vânzãri ãrilo lorr se va face face prin prin extr extrapo apolar larea ea tend tendin inţei, ei, util utiliz izân ând d ecua ec uaţia rezultat rezultatã ã din aplicare aplicarea a me metod todei ei celor mai mici mici pãtrate pãtrate şi, pentru pentru o mai mai mare ac acu urat rateţã, se va influ fluenţa cu aju ajutorul rul coefici icieţilor lor de sezonali alitate corespunzãtori periodelor respective. 2.3. Bugetul vânzãrilor
Buge Bugetu tull vânzã ânzãri rilo lorr se stab stabil ile eşte şte în unit unitã ãţi fizi fizice ce şi valo valori rice ce,, ce ceea ea ce inseam inseamnã nã cã la ela elabora borarea rea acestui acestuia a trebui trebuie e sã se ţ inã seama seama de previziu previziunile nile referit referitoare oare la infla inflaţie şi curs de schimb, schimb, în plus plus faţã de estim estimãril ãrile e referito referitoare are la volumul fizic de produse vândute. Acest buget va fi ventilat (defalcat) pe perioade mai scurte de timp decât un an (trimestre, (trimestre, luni), luni), previziunea previziunea fiind cu atât mai mai apropiatã de evolu evoluţ ia realã viitoare cu cât orizontul de timp este mai apropiat. De asemenea, o gestiune financiarã atentã va elabora şi ventilarea pe tipurile de produse vândute şi pe zone georafice in care acestea sunt vândute, studiile de marketing dovedindu-se esenţiale pentru pentru estimarea estimarea corectã a cifrei de afaceri viitoare viitoare.. Cont Co ntro rolu lull buge bugeta tarr exe exercit rcitat at as asup upra ra vânz vânzãr ãril ilor or cons constã tã în ca calc lcul ular are ea diferen diferenţelo elorr dintre dintre realizã realizãri ri şi previz previziun iunii (ecarturil (ecarturile) e),, care care se pun în eviden evidenţã sub formã formã proce procentu ntualã alã faţ a de realizãr realizãrii şi se analizeaz analizeazã ã numai numai acele acele ecarturi ecarturi care depã depãşe şesc sc un anum anumit it prag, prag, adicã adicã au o se sem mnifi nifica caţ ie faţ ã de evol evolu uţ ia norm normalã alã a vânzãrilor. 2.3.1. Studiu de caz privind elaborarea bugetului vânzãrilor la S.C. XXX S.C. S.C. XXX XXX are în progra program mul sãu de fabric fabrica aţ ie douã tipuri tipuri de aparat aparate e de şlefuit suprafeţe metalice metalice rugoase, respectiv respectiv modelele modelele P205 şi P304. P304. Realizare Realizarea a
bugetului vânzãrilor pentru anul 2003 presupune analiza realizãrii vânzãrilor in anul anul 2002 2002,, comp compara arati tiv v cu previ previzi ziun unea ea pent pentru ru anul anul 2002 2002,, atât atât a vânz vânzãri ãrilo lorr exprim exprimate ate în volum, volum, precum precum şi a preţurilor. urilor. la sfârşitul sfârşitul exerci exerciţiunlui iunlui bugetar bugetar al anului 2002, 2002, se vor pune în eviden evidenţã şi se vor analiza ecarturile ecarturile ce depãşesc depãşesc 5% dint dintre re vânz vânzãr ãrii şi pre preţuril urile e real reale, e, pe de o part parte e şi buge bugetu tull - ca expr expre esie sie a previziunii anului 2002, pe de altã parte. Previziunea vânzãrilor pentru anul 2002 , defalcatã pe trimestre, a fost: - bu bucãţi -
Trimestrul Trimestrul
Tip produs produs P205 P304
1
2
3
4
174 510
137 400
114 325
238 480
iar previziune previziunea a preţurilor a avut avut în vedere vedere o fluctua fluctuaţie, pentru pentru P205 între 185.000 185.000 lei şi 215.000 215.000 lei, iar pentru P304 o fluctua fluctuaţie între 112.000 112.000 lei şi 125.000 125.000 lei. In aceste aceste condi condiţii, mediile mediile preţurilor previzionat previzionate e au fost: P205 P205…… ………… ……… … 200. 200.00 000 0 lei lei P304 P304…… ………… ……… … 120. 120.00 000 0 lei lei
13
Vânzãrile realizate efectiv în anul 2002, precum şi bugetul (previziunile) vânzãrilor sunt prezentate în tabelele alãturate, pe baza cãrora se pot calcula ecarturile şi depistarea acelora dintre aceste ecarturi care sunt semnificative şi, de aceea, trebuiesc analizate în vederea luãrii mãsurilor adecvate. Formula Formula pentru pentru determi determinare narea a ecartul ecartului, ui, în mãrim mãrimii relati relative, ve, exprima exprimatt procentual este: ecart =
Re alizari − Pr eviziuni din buget Pr eviziuni din buget
* 100 (%)
În cazul celor celor douã produse fabricate fabricate şi vândute vândute de întreprindere întreprindere,, se consta constatã tã cã produsul produsul P205, P205, mai scump scump şi care întâmp întâmpinã inã pe piaţ ã o concu concuren renţ ã mai puternicã - societatea comercialã ROPREST S.R.L. fabricã o gamã de aparate de şlefuit asemãnãtoare cu P205 şi, de asemenea, un aparat cu aproximativ aceleaşi aceleaşi performan performanţe, deşi mai scump, dar perceput perceput ca mai fiabil, este importat importat din Uniunea Europeanã - ceea ce face ca volumul de vânzãri realizat sã fie mai mic mic decât decât cel program programat. at. Faptul Faptul cã preţul de desfac desfacere ererea realiz lizat at a fost mai mare decât cel programat programat se datoreazã datoreazã creşteri creşteriii generale generale a pre preţ urilor şi nu nu unei situaţ ii favorabile favorabile cerere cerere - ofertã ofertã pe pia piaţã. Situa Situaţia se prezin prezintã tã diferi diferitt pentru pentru produsul produsul P304, P304, care înregist înregistrea reazã zã un volum mai mai mare de vânzãri vânzãri şi, în plus, un preţ de desfacere desfacere mai mare mare cu peste 5% (limitã (limitã de semnifica semnifica ţie), datoritã cererii mai mai mari. Aceastã cerere mai mare se explicã prin trei motive: preţul mai mai acce accesibi sibil; l; concu concuren renţa mai micã; micã; fiabilitatea mai bunã a acestui produs, pe care societatea XXX îl fabricã de mai mulţi ani şi pe care l-a l-a îmbunãtã ãtãţit subst ubstan anţial în ultima perioadã. Din analiza realizãrii programului de vânzari se pot trage câteva concluzii, privind necesitatea: îmbunãtã îmbunãtãţirii calitative calitative a produsului produsului P205, P205, menţinând, însã, preţul de piaţã sau chiar diminuîndu-l. Aceasta înseamnã, în primul rând, o revizuire a consumurilor tehnologice, care pot fi diminuate atât printr-o organizare mai bunã bunã a produc producţ iei iei,, cât şi prin prin perfec perfecţ ionare ionarea a tehnol tehnologi ogiei ei de fabri fabrica caţ ie; extinderii extinderii pieţei produsului produsului P304. Întreprindere Întreprinderea a XXX nu are, însã, capacitate de produc producţie pentru pentru aceastã aceastã extinde extindere, re, ceea ce înseamn înseamnã ã cã ar trebui trebui sã achizi achiziţionez ioneze e o nouã nouã linie tehno tehnolog logicã icã de ştanţat şi, în acest scop scop trebuie trebuie sã elabore ela boreze ze un proiec proiectt de investi investiţii, pe care care sãsã-ll încadre încadreze ze într-un într-un buget buget de invest investiiţii, iar finan finanţare area a sã fie inclus inclusã ã în bugetul bugetul finan finanţãrii, ãrii, analizâ analizând, nd, astfel astfel,, oportunitate oportunitatea a şi rentabilitatea rentabilitatea investi investiţiei. 2.4. Gestiu Gestiunea nea bugetar b ugetarã ã a distribu distribuţiei bugeta rã
Dupã ce activitatea comercialã a fost stabilitã, prin intermediul bugetului şi programului de vânzãri, este necesar sã se determine (cifric) costul mijloacelor proprii cu ajutorul cãrora se pot indeplini aceste obiective. In acest sens, trebuiesc previzionate mai întâi cheltuielile sau costurile de distrib distribu uţie şi, pentru pentru a stabili stabili riguros riguros responsa responsabil bilitã itãţ ile ile,, aceste aceste cheltu cheltuiel ielii vor fi determinat determinate e la nivel nivelul ul fiecãrei fiecãrei func funcţiuni implicat implicate e în distribu distribuţie.
14
2.4. 2. 4.1. 1. Et Etap apele ele bu buge gettării dis distri tribu buţie ieii
Într-o a doua etapã este cuprinsã cuprinsã activitate activitatea a de bugetare, bugetare, adicã de întocmire întocmire a documente documentelor lor de previziune previziune care permit permit fiecãrui fiecãrui responsabil responsabil sã cunoascã cunoascã dimensiune dimensiunea a mijloacelor mijloacelor puse la dispoziţia sa, dar în practicã practicã acest gen de analizã a situaţiei viitoare viitoare este insuficient insuficient si trebuie completat completat prin analize analize de rentabilitate şi productivitate, desfãşurate pe produs, pe client, pe canal de dist distrib ribu uţie etc. etc. Ultima etapã este cea de control, respectiv de comparare a ceea ce s-a prevãzut cu ceea ce se realizeazã efectiv. Controlul se executã la nivelul fiecãrei func funcţiuni iuni şi perm permit ite e sã fie puse în evide eviden nţã pent pentru ru resp respon onsab sabil il ec ecart arturi urile le de gestiu gestiune, ne, astfel astfel încât, încât, prin analiza analiza acesto acestora ra şi tratare tratarea a lor coresp corespunz unzãto ãtoare, are, întreprindere întreprinderea a , în ansamblul ansamblul sãu, sã sã poatã sã-şi sã-şi orienteze orienteze activit activitatea atea comerc comercialã, ialã, sã-şi gestioneze mijloacele de care dispune pentru a putea, pe de o parte sã elimine elimine produsele, produsele, clien clienţii, canalele canalele de distribu distribuţie nerentabil nerentabile e şi, pe de altã parte, parte, în mãsura mãsura în care aceasta aceasta este este posibil, posibil, sã accentuez accentueze e zonele zonele profitabil profitabile. e. Structu Structurare rarea a cheltu cheltuiel ielilo ilorr de distribu distribuţie ce cele le mai mai frecve frecvent nt înregist înregistrate rate in conturile de cheltuieli se prezintã astfel: Conturi de cheltuieli dupã natura acestora Cheltuieli relative la distribuţie Cumpãrãri
Mãrfurile revândute în aceeaşi stare, fãrã a suferi o prelucrare Materialele consumabile utilizate (serviciul expedi expediţie - amb ambalaj alaj)) Furniturile utilizate (magazine, birouri comerciale) etc.
Alte cheltuieli externe
Chiria comercialã, întreţinerea materialului de transport, primele de asigurare ş.a. Publicitatea …
Impozite şi taxe
Impozit funciar, TVA nedeductibil, taxe locale etc.
Cheltuieli de personal
Salariile fixe şi primele, comisioanele pentru vânzãtori, salariile administratorilor. Cheltuielil Cheltuielile e cu contribu contribuţiile sociale sociale …
Alte cheltuieli de gestiune curentã
Redeve Rede ven nţe pen pentr tru u lic licen enţe. Pierderi Pierderi din crean creanţe nerecupera nerecuperabile bile …
Amortizãri şi provizioane
Relative la imobilizãri comerciale, clien ţi îndoielnici îndoielnici …
Existã Existã unele cheltuieli cheltuieli a cãror naturã defineşte defineşte "a priori" comportamen comportamentul: tul: asigurãri, amortizãri, comisionul vânzãtorilor. De cele mai multe ori, se impune un stud studiu iu prea prealab labil il pent pentru ru a dete determ rmin ina a ac aces estt comp comport ortam amen entt şi coef coefic icie ien nţ ii caract caracters ersiti itici ci acestu acestuia. ia. Existã Existã douã douã me metode tode posibile posibile:: studiu studiu tehnic tehnic,, efectu efectuat at
15
pentru tipul de utilaj sau echipament folosit şi studiul statistico - contabil, prin care se relevã, de exemplu lunã de lunã, suma ce trebuie consideratã cheltuialã. Buge Bugettare area che cheltui ltuie elilo lilorr de dist istribu ribuţie înse înseam amnã nã cã pent pentru ru fie fiecare are responsabil se defineşte dimensiunea monetarã a ansamblului mijloacelor care îi permit sã-şi ducã îndatoririle la bun sfârşit. Deoarece funcţiunile comerciale comerciale prezintã o mare diversitate, diversitate, problema este este dublã: cum sã se mãsoare activitatea desfãşuratã de un serviciu comercial; cum sã se coreleze ansamblul mijloacelor, respectiv al cheltuielilor cu activitatea propriu-zisã.
Se poate proceda în douã feluri: sã se determine a priori volumul de activitate, plecând de la programul de vânz vânzãri ãri,, pent pentru ru fieca fiecare re perio perioadã adã,, dar pract practic ica a aratã aratã cã ac acea east stã ã procedurã este greoaie şi inutilã; se are are în veder edere e volu volum mul de ac acti tivi vita tate te ante anteri rior or şi se dete determ rmin inã ã chelruieli chelruielile, le, ţinând seama seama de aceastã aceastã relaţie funcţionalã. Proiectare Proiectarea a în viitor viitor a acestei acestei relaţii presupune presupune ca: ca: − palierul de activitate - care determinã structura cheltuielilor - sã nu se modifice de la periaoada anterioarã la cea curentã; − nivelu nivelull preţurilor urilor sã rãmânã rãmânã constant constant,, ce ceea ea ce se întâmplã întâmplã destul destul de rar. Proi Proiec ecţia trecu trecutu tulu luii în viito viitorr ar face face ca gest gestiu iune nea a buge bugeta tarã rã sã rişte rişte a fi numai o continuare a realizãrilor, bune mediocre sau chiar slabe, din perioada anterioarã, deoarece ea nu indicã dacãproductivitatea este necorespunzatoare, dacã se risipesc mijloace, dacã se pot produce randamente descrescãtoare. Analiza de rentabilitate va permite, într-o mare masurã, sã se corecteze acest neajuns. In acest punct al procesului bugetar, se face precizarea cã analiza de rentabilitate ce se întreprinde are aici are sensul de "termen scurt", adicã de analizã analizã a rentab rentabili ilitã tãţii de explo exploata atare, re, fiind un studiu studiu al activitã activitãţii comerci comerciale ale în care se încearcã identificarea sectoarelor care aduc cea mai mare marjã. Scopul acestei analize este, evident, de a pãstra sectoarele cele mai rentabile şi de a limita sau chiar elimina pe cele a cãror rentabilitate nu satisface. O analizã analizã eficien eficientã tã a rentabi rentabilit litã ãţii va fi desfãşu desfãşuratã ratã mai aprofund aprofundat at în aşa numitele centre de interes, care, din punct de vedere al gestionarilor unei firme sunt: clien clienţii, grupaţi pe clase clase de cifrã de afaceri afaceri (ca totalul totalul contului); contului); canalele canalele de distribu distribuţie: angrosişti, angrosişti, detailişti, mari magazine magazine,, magazine populare etc.; comenzile, grupate pe clase de volum (totalul facturii trimise clientului); zonele zonele de distri distribu buţie (rãspân (rãspândire direa a region regionalã alã a ce centre ntrelor lor de desfac desfacere ere,, reprezenta reprezentan nţele, magazin magazinele ele ş.a.); ş.a.); vânzãtorii, vânzãtorii, societã societãţi individuale individuale sau grupate pe regiuni; regiuni; produsele, considerate ca fiecare tip în parte sau grupate pe categorii; mijloacele de stocare şi de livrare: tipurile de magazine, mijloacele de transport utilizate etc. Acea Aceastã stã anal analiz izã ã preia preia nume numero roase ase info inform rma aţii din din buge bugetu tull vânz vânzãri ãrilo lorr şi studiile de marketing care au fost elaborate pentru acesta şi este completatã cu
16
analize ce defalcã cheltuielile dupã felurite criterii, pentru a pune în luminã punctele critice şi/sau pe cele de interes. Analizele ce trebuiesc executate vor avea în vedere diferite categorii de cheltuieli cheltuieli:: preţul de revenire revenire al cumpãrã cumpãrãrilor rilor (sau preţul de revenire revenire standard standard de fabrica fabricaţie), ie), cheltu cheltuiel ielile ile propor proporţionale ionale (care sunt afectate afectate tuturo tuturorr produse produselor lor şi servic ser viciilo iilorr rea realiz lizate ate de întrep întreprin rindere dere)) şi cheltui cheltuieli elile le fixe, fixe, cee ceea a ce ce,, în funcţie de cifra de afaceri, vor determina diverse marje: Cifra de afaceri Preţul de cost (de revenire)
Cheltuielile proporţionale
Cheltuielile fixe Marja brutã Marja directã Marja netã
Pentru fiecare tip de sector definit anterior, se realizeazã analiza pornind de la una dintre aceste marje: Marja brutã = Vânzãri (cifra de afaceri) - Preţul de reveni revenire re (costul (costul cumpãrã cumpãrãturilo turilorr sau costul costul de producţ ie) Marja directã = Vânzãri (cifra de afaceri) - (Preţul de reveni revenire re + Cheltu Cheltuiel ielile ile propor proporţionale ionale)) Marja netã = Vânzãri (cifra de afaceri) - Totalul cheltuielilor Analiza produselor sau categoriilor de produse prin marja directã constituie o aplica aplicaţie a Direct Direct Costing Costing (pract (practica ica america americanã nã de analizã) analizã) la cheltuie cheltuielile lile de distribu distribuţie. Principiul Principiul unei astfel de analize analize este urmãtorul: urmãtorul: Dacã, în cadrul întreprinderii sunt reperate trei categorii de produse, pentru fiecare fiecare fiind identificate identificate cifra de afaceri şi totalul totalul cheltuielilor cheltuielilor proporţionale sau varia variabi bile le rela relati tive ve la ca cate tego goria ria respe respect ctiv ivã ã (cos (costu tull dire direct ct), ), se obţine ine o se seri rie e de marje directe: CAA - FPA =MDA CAB - FPB =MDB MD totale CAC - FPC =MDC Ansamblul Ansamblul marjelor marjelor directe directe MDA + MDB + MDC formeazã marja directã totalã. Dacã din aceasta se scad cheltuielile fixe, fãrã a fi defalcate pe categorii de produse, produse, se ob obţ ine beneficiu beneficiull net. Marja directã totalã - Cheltuielile fixe = Beneficiul net Se calculeazã marjele ca procent din cifra de afaceri: x% =
MD A CA A
y% =
MDB CA B
z% =
MD C CA C
şi sunt promovate produsele din categoria ce prezintã procentul de marjã directã cel mai ridicat.
17
O astfel de analizã permite orientarea politicii comerciale în sensul cel mai favo favora rabi bill al rent rentab abil ilit itã ãţii şi se core corele leaz azã ã cu anal analiz iza a clas clasic icã ã a prag pragul ului ui de rentabilitate (punctul mort). Contro Controlul lul cheltui cheltuieli elilor lor de distrib distribu uţie înseam înseamnã nã compara compararea rea rea realiz lizãril ãrilor or cu previz previziun iunile ile,, calcul calculul ul ec ecartu arturilo rilorr şi depist depistare area a ce celor lor sem semnif nificat icative ive,, explic explicare area a acestora acestora şi, eventual, eventual, gãsirea gãsirea acţiunilor iunilor de corectare. corectare. Determinar Determinarea ea importan importanţei ecartului ecartului se face utilizând utilizând ponderea ponderea sa în nivelul previzionat al indicatorului analizat, potrivit formulei: Ecart * 100 (%) Pr eviziuni
şi nu se reţin, în genera general, l, decât acele acele ec ecartu arturi ri care depãşesc depãşesc 5%, res restul tul fiind fiind neglijate, deoarece cauzele care le-au generat sunt considerate nesemnificative. 2.4.2. Bugetul 2.4.2. Bugetul cheltuielilor cheltuielilor de distribu distribuţie – studiu de caz la societatea societatea XXX S.R.L. Pentru Pe ntru a elabor elabora a bugetu bugetull cheltuie cheltuielilo lilorr de distribu distribuţie a produc producţ iei fabricat fabricate, e,
este necesar sã se cunoascã: cheltuieli cheltuielile le variabile variabile proporţionale cu cifra de afaceri; afaceri; chel cheltu tuie ieli lile le vari variabi abile le propo proporrţiona ionale le cu numã numãru rull de factu facturi ri înche încheiat iate e pentru client; cheltuieli cheltuielile le fixe fixe de distribu distribuţie. Dupã elaborarea bugetului vânzãrilor pentru anul 2002, întreprinderea a elabora ela boratt bugetul bugetul de cheltu cheltuiel ielii cu distrib distribu uţia, pe baza informa informaţiilor iilor conve convenite nite în bugetul bugetul vânzãrilor, vânzãrilor, precum şi a costurilor costurilor de distribuţ ie estimate estimate pentru anul de plan, respectiv pentru anul 2002. Astfel, costurile de distributie planificate pentru produsele P205 şi P304 au fost: - mil. lei Cheltuieli variabile:
Cheltuieli de deplasare a vânzãtorilor Cheltuieli administrative (facturare, contabilitate) Transportu Transportull produse produselor lor vându vândute te
2.000 1.000 5.000 ================
Total cheltuieli cheltuieli variab variabile ile 8.000 In plus, vânzãtorul primeşte un comision de 3% din cifra de afaceri Cheltuielile fixe, calculate având în vedere un volum al vânzãrilor de 2.400 produse (P205 şi P304) Publicitate 4.000 Salariile fixe ale vânzãtorilor 2.000 ===============
Total cheltuieli cheltuieli fixe fixe
6.000
inând seama seama de aceste aceste informa informaţii, bugetul bugetul cheltui cheltuieli elilor lor de distribu distribuţie pe Ţinând anul 2002, defalcat pe trimestre se estimeazã ca în tabelul şi graficul ce prezint ă previziune previziunea a vânzărilor, defalc defalcate ate pe trimestre. trimestre.
18
3. Bugetarea productiei si investitiilor Dac Dacã într întrep epri rind nder ere ea şi-a şi-a fixa fixatt prog progra ram mul de prod produc ucţ ie, ie, ea treb trebui uie e sã prevadã mijloacele necesare pentru a-l îndeplini şi, în etapa imediat urmãtoare, sã analizeze analizeze rentabil rentabilitatea itatea activit activitã ãţii. 3.1. Gestiunea Gestiunea bugeta bugetarã rã a produc Mijloace şi rentabilitate rentabilitate producţiei. Mijloace
Previziunea şi controlul mijloacelor necesare programului se realizeazã în unitãţi fizice şi valoric valorice, e, pentru pentru elemente elementele le utilizate utilizate pentru pentru fabrica fabricaţia produselor: produselor: materiile prime, mâna de lucru, cheltuielile indirecte. Intocmirea previziunilor privind materiile prime se referã la doi indicatori: cantit cantitã ãţile nece necesare sare;; preţurile urile unitare unitare corespun corespunzãt zãtoare oare acest acestor or cantitã cantitãţi. Estimarea consumurilor cantitative de materii prime viitoare se face având în vedere vedere specifica specificaţiile tehnice tehnice relative relative la natura şi calitatea calitatea materiei materiei prime, prime, proce procent ntul ul norn nornal al de deşeu deşeuri ri şi rebut rebutur urii în proce procesul sul tehno tehnolo logic gic etc. etc. ac acea east stã ã estimare estimare va fi mai apropiatã apropiatã sau mai depãrtatã depãrtatã de realitate, realitate, în funcţ ie de tipul de activitate şi de natura materiei prime. Astfel, se pot distinge patru mari categorii de industrii: industria industria cu proces continuu continuu de fabricaţ ie (chimice, (chimice, textile textile ş.a.), pentru care determinarea standardelor nu ridicã nici o dificultate; indust industriil riile e de transfo transforma rmare re a materi materiilo ilorr prime prime de naturã naturã veget vegetala, ala, animalã, mineralã, unde trebuie sã se recurgã la statistici pentru a determ determina ina caract caracteri eristic sticile ile materi materiale alelor lor folosite folosite,, alã alãturi turi de varietã varietãţile din gama de produse produse fabricate fabricate (modele, (modele, reţ ete etc.); etc.); industriile de transformare care produc în serie subansamble, piese. Dat fiind marea diversitate a acestora, modificãrile frecvente conduc la creşterea creşterea cantitã cantitãţilor de rebuturi; rebuturi; industriile industriile cu proces tehnologic tehnologic complex complex (lucrãri publice, publice, construc construcţii, prelucrãri mecanice mari ş.a.), unde ecarturile pot fi mari, dar studiile statistice pot fi utilizate cu succes. Prev Previz iziu iune nea a pre preţuril urilor or unit unitar are e ridi ridiccã mai puţine ine prob proble lem me dec decât ce cea a a cons consum umur uril ilor or,, deoa deoare rece ce pre preţuril urile e sunt sunt dete determ rmin inat ate e de pia piaţã şi de fluc fluctu tua aţ iile iile acesteia. acesteia. Astfel, Astfel, dacã piaţa este stabilã, estimãrile estimãrile privind privind volumul vânzãrilor vânzãrilor vor fi corecte şi nu se vor acumula stocuri prea mari de materii prime şi/sau de produ produse se finit finite. e. Dacã, Dacã, dimp dimpot otriv rivã, ã, pia piaţa es este te fluct fluctua uant ntã, ã, vor vor apãre apãrea a ec ecart arturi uri importante între previziuni şi realizãri efective, ceea ce va conduce la necesitatea existen existenţei unor unor stocuri mai mari, mari, respecti respectiv v la costuri costuri ale deţinerii lor mai mari. mari. Prev Previz iziu iune nea a şi cont contro rolu lull for forţei de muncã uncã ce treb trebui uie e anga angaja jatã tã pent pentru ru fabricarea unui produs se referã la stabilirea: timpului efectiv de muncã şi la timpul global. Dacã nu se pot elabora standarde, în special pentru manopera directã - când timpul de lucru se calculeazã calculeazã prin simpla multiplic multiplicare are a cantitãţii cu timpul standard, standard, ţinând seama de gama de produse şi prelucrãri - se utilizeazã, din nou, meto me tode dele le stat statist istic ice e pent pentru ru ac acel ele e oper opera aţiuni iuni,, cum cum sunt sunt mont montaju ajul, l, asamblarea suansamblelor etc. ce nu se încadreazã în tipare comune; remunerare remunerarea a orarã a muncii muncii sau pe tip de operaţ iune, pe tip de piesã piesã etc. se dimensioneazã printr-o manierã mai complexã, dar la acestea
19
se adau adaugã gã prim prime e indi indivi vidu dual ale e sa sau u cole colect ctiv ive, e, ca care re ţin se seam ama a de randamentul randamentul mediu mediu al unitã unitãţii organizat organizatorice orice - atelier, atelier, secţie ş.a. Cheltuielil Cheltuielile e indirecte de producţie, care înglobeazã înglobeazã totalitatea totalitatea cheltuielilor, cheltuielilor, mai mai puţin ce cele le dire direct cte, e, sunt sunt es esti tima mate te şi supu supuse se cont control rolul ului ui prin prin inter interme mediu diull seccţiilor se iilor de ac acti tivi vita tate te.. Aces Aceste tea a sunt sunt unit unitã ãţi orga organi niza zato toric rice e ce core corespu spund nd unui unui concept de înregistrare contabilã analiticã. Din punct punct de vedere vedere buget bugetar, ar, secţia reprez reprezint intã ã un ansamblu ansamblu de mijlo mijloace ace util utiliz izate ate în vede vedere rea a reali realizã zãri riii unei unei anum anumite ite ac acti tivi vitã tãţi. Un prim prim pas pas const constã ã în reperarea acestor mijloace şi a costului lor. Intre aceste mijloace se deosebesc acel ac elea ea ca care re sunt sunt dire direct ct lega legate te de o anum anumit itã ã ac acti tivi vitat tate: e: consu consumu mull de apã, apã, electricitate, aburi, fluide; precum şi cele care sunt independente de respectiva activi activitat tate e şi care care reprez reprezint intã ã structu structura ra secţiei iei:: transpo transport, rt, amorti amortizare zare etc., care care corespund aşa numitelor cheltuieli fixe. O a doua doua faz fază a pre previzi iziuni unii chelt heltui uie elilo lilorr indi indire rect cte e const nstă în corela relare rea a mijloacelo mijloacelorr ce au au fost identificate identificate cu activit activitatea atea posibilă a secţiei, astfel astfel : Bugetul =
Cheltuieli lefixe proportion n ale pe unitatea operatioan ala * numarul de unitati operationa le + cheltuieli le proportio Deoarece activitatea poate să cuprindă un număr variabil de unităţi opera operaţionale ionale,, bugetul bugetul va evolu evolua a în functie functie de de acest acest num număr şi, de aceea, aceea, poate poate fi denumit “buget “buget flexibil”, cheltuielil cheltuielile e fixe prezentând prezentând paliere de variaţie, atunci când cheltuie cheltuielile lile variabile variabile ating ating şi depăşesc anumite anumite dimensiun dimensiuni. i. O ult ultimă faz fază pent pentru ru pre previzi iziune unea chelt heltui uie elilo lilorr fix fixe o repr repre ezint intă anal analiz iza a acesto acestora, ra, astfel astfel încât încât ele ele să ating atingă nivelu nivelull optimal optimal,, ce va fi consi considera deratt fie având având în vedere vedere me media dia « normal normală » a exer exerci ciţiilo iilorr ante anteri rioa oare re,, fie fie dim dimensi ensiun une ea medie edie prev prevăzut zută pent pentru ru anul anul viit viitor or,, luân luând d în con consid sider erare are rest restric ricţ iile iile imp impus use e de pia piaţa de
desfacere. Conceptul Conceptul de rentabilitate rentabilitate a producţiei în cadrul sistemului sistemului bugetar constă în compararea compararea costului costului previziona previzionatt cu preţul efectiv efectiv de vânzare vânzare a bunurilor bunurilor pro produse duse de într între eprin prinde dere re pe pia piaţ a sa de desf desfac acer ere e. Când ând se anal analiz ize ează rent rentab abil ilit itat atea ea pe prod produs us,, nu se mai real realiz izea eazză foca focali liza zare rea a la nive nivelu lull se seccţiei, iei, deoa deoare rece ce mai mai m mult ulte e sec secţii din din comp compon onen enţa întrep întreprin rinde derii rii con concu curră, în masu masurră mai mare are sa sau u mai mică, la real realiz izar are ea prod produs usul ului ui fini finit. t. Dac Dacă într întrep epri rind nder erea ea es este te diviza divizattă pe linii linii de produ produse, se, respo responsab nsabilul ilul ce ce urmăreşte reşte fabrica fabricarea rea unui unui produs produs se află la un un nive nivell organ organiza izatori toricc supe superior rior secţiei iei.. Pent Pe ntru ru a anal analiz iza a rent rentab abil ilit itate atea, a, nu es este te sufic suficie ient nt să se comp compare are costul costul pre previz viziona ionatt cu cu ce cel « ist isto oric ric » (re (real aliz izat at), ), fiin fiind d ne necesa sarr să se pun pună faţă în faţă cos ostu tull dire direct ct cu cel aşa numit numit raţiona ional. l. Din acest acest punct punct de veder vedere e exist există trei trei tipuri tipuri de comportamente : întreprinde întreprinderea rea care reţine costul costul direct direct (respect (respectiv iv cheltuie cheltuielile lile variabile variabile şi cele ce le fixe fixe prop propor orţiona ionale le,, lega legate te dire direct ct de prod produs us), ), ce ceea ea ce face face ca defal defalca care rea a chelt cheltui uiel elilo ilorr indire indirect cte e să fie con consid sider erat ată inut inutil ilă, în spec specia iall a chel cheltu tuie ieli lilo lorr fixe fixe de stru struct ctur ură organi organiza zato toric rică. Acea Aceast stă atit atitud udine ine poa poate te fi adop adopta tattă câ când nd acti activi vita tate tea a este este puţin dife difere ren nţiat iată, iar prog progre resu sull tehni tehnicc are un rol foarte important) ; întreprinde întreprinderea rea care reţine costul costul reţional (costul direct direct + o prorată din cheltuieli cheltuielile le de sec secţie, cheltuie cheltuielile lile de distribu distribuţie, cheltuie cheltuielile lile cu servici serviciile ile
20
gene genera rale le,, pror prorat ată baz bazată pe ipo ipoteza teza une unei ac acti tiv vităţi norm normal ale e. Dec Decizia izia întreprinde întreprinderii rii de a adopta adopta un astfel de comportam comportament ent rezid rezidă în faptul că aceasta nu poate ate vin vinde în pie pierdere sau sau, dac dacă trebu rebuiie să o facă în anum anumit ită conjun njuncctur tură, tre trebu buie ie să cuno cunoas asccă bine bine toat toate e co condi ndiţiile iile ; întreprinde întreprinderea rea care calculeaz calculează ambele ambele tipuri de costuri, costuri, pentru pentru ca, dacă este obl obligată să vqndă sub cos costul raţional, s ă şti ştie ca care es este pra pragul limit limită admis, admis, pent pentru ru ca ca cel cel puţin chel cheltui tuieli elile le ime imediat diate e să fie acoper acoperite ite..
3.1.1. 3.1 .1. G Gest estiun iunea ea apro aproviz vizion ionărilo rilorr In înţelesu lesull clasi lasicc al term terme enul nului, ui, a apro aprov vizio izion na înse nseamn amnă a proc procur ura a
întreprinderi întreprinderii, i, prin serviciul serviciul comercial comercial sau serviciul serviciul tehnic, tehnic, materiile materiile prime , mate materia riale lele le cons consum umab abile ile,, produ produse sele le se semi mifab fabri rica cate te sau prod produs usel ele e finit finite, e, în cant ca ntit itat ate ea şi ca cali lita tate tea a dori dorite te,, la cost costur uril ile e ce cele le mai scăzute zute.. In mod logi logic, c, program programul ul de aproviz aprovizion ionări decurge decurge din programu programull vânzari vânzarilor lor şi/sau din cel de fabr fabric ica aţie. ie. Prev Previz iziu iune nea a aprov aproviz izio ion nărilor rilor va ţine ine se seam ama a de ritm ritmuri urile le dife diferit rite e dint dintre re proce procesul sul de de fabric fabrica aţie şi cel cel al cump cumpărărilor, rilor, respe respect ctiv iv de deca decalaj lajel ele e ce apar apar în apro aprovi vizziona ionare re,, care are impu impun n calcu alcula lare rea a unui unui sto stoc minim nim, de menţine inerea rea contin ntinui uittăţii prod produc ucţiei, iei, ceea ce ce îîn nse seam amn nă existe isten nţa un unui sto stoc de de sig sigur uran anţă etc. tc. Organizarea Organizarea serviciului serviciului de aprovizio aprovizionare nare – achiziţii şi stocare – este ciclică: 1. Realizarea comenzilor 2. Ob Obţine inerea rea liv livrrărilo rilorr celor mai buni furnizo furnizori ri (din (din punct punct de Cumpărări 3. Căutarea celor vede vedere re al pre preţului ului,, decal decalaj ajul ului ui de pla plattă, comportamentului) 4. Căutarea celor celor mai bune şi mai mai noi produse 5. Controlul calitativ şi cantitativ al comenzilor (aprobare pentru a face plata) 6. Dep Depoz ozit itare are şi păstrar strare e Magazine 7. Distribuirea materiilor prime şi materialelor Stocare serviciilor utilizatoare 8. Ţinerea inerea unei unei contab contabilit ilităţi a materi materiilo ilorr prime prime şi materi materiale alelor lor care care să permit permită rea realiz lizare area a come comenzi nzilor lor în timp util O ana analiză a rentabilităţii aferentă activităţii de apr aprovizionare va ave avea în vedere costurile generate de efectuarea comenzilor şi cele de depozitare şi stoc stocare are,, cee ceea a ce trebu trebuie ie să aib aibă în ved veder ere e dac dacă fabri fabrica caţie, ie, respe respect ctiv iv con consum sumul ul de de mater aterii ii prim prime, e, mater ateria iale le etc. etc. afer afere ent se desf desfăşo şoar ară regu regula latt sa sau u poti potivi vitt unui unui program program,, pentru pentru a putea stabil stabilii cadenţ a comenzi comenzilor lor şi livrărilor rilor şi a calcula calcula stocul stocul mediu ediu,, stoc stocul ul de de ssig igur uran anţă ş.a. ş.a. 3.1.2. 3.1 .2. Buge Bugetul tul pro produc ducţiei şi bugetu bugetull cheltuie cheltuielilo lilorr de produc producţ ie Buget Bugetul ul produc producţiei fixeazã fixeazã obiecti obiectivel vele e lunare ale produc producţiei iei.. In acest sens, trebuie trebuie rezolvate rezolvate cel puţin douã probleme probleme mai importante: importante:
determinarea dimensiunii dimensiunii optime a lotului de produse ce ce intrã în procesul de fabrica fabricaţie, ţinând inând seama seama de costul costul stocãr stocãriiii produselo produselorr finite şi costul costul lansãrii lansãrii în fabricaţie pentru fiecare fiecare produs în parte. Aceste Aceste probleme probleme sunt strâns legate de problema determinãrii dimensiunii optime a lotului de aprovizionat, care trebuie comandat furnizorilor;
21
adap adapta tare rea a prod produc ucţ iei iei la vari varia aţ iile iile se sezo zoni nier ere e ale ale vânz vânzãr ãril ilo or. Ca Calc lcul ulul ul producţiei lunare cumulate, cumulate, comparate comparate cu vânzarile vânzarile cumulate cumulate reprezintã reprezintã pentru pentru manager manager un indiciu indiciu preţ ios în conduc conducerea erea procesulu procesuluii de fabrica fabricaţ ie.
Pentru a realiza realiza o previziune a cheltuielilor de producţie, este necesar necesar sã se utilizeze utilizeze un buget flexibil, flexibil, în care sã se facã distincţia între cheltuielile cheltuielile variabile variabile,, cheltuielile fixe plãtite şi cheltuielile fixe calculate (respectiv amortizãrile). 3.1.3. Studiu de 3.1.3. de caz privind elaborar elaborarea ea bugetului bugetului de produc producţie şi a bugetului bugetu lui cheltui cheltuielilor elilor de producţ ie la S.C. XXX Soci Societ etat atea ea XXX XXX fabr fabric ică util utilaj aje e de pre prelucr lucrar are e a supr supraf afe eţ elor elor abra abrazi zive ve,, previz previziun iunea ea vânz vânzărilor rilor fiind fiind prezen prezentat tată în anexa anexa 1. Intre Intre reali realiza zare rea a produc producţiei iei şi vânzările rile efect efectiv ive e se scurge scurge min minim imum um o lună. Perso Pe rsona nalu lull perm perman anen entt angaj angajat at al între întrepr prin inde deri riii asi asigu gurră o ca capa paci cita tate te anual anuală de pro produc ducţie de 80.0 80.000 00 buc bucăţi. Aceas asttă ca capa paccitat itate e poat poate e fi fi ridi ridica cattă la 110.00 0.000 0 buc bucăţ i dacă se recur recurge ge la angaj angajare area a de person personal al suplim supliment entar. ar. Uzina Uzina este este înch închis isă în luna luna augu august st,, când când to toţi sala salaria riaţii sun suntt în conc conced ediu iu de de odih odihn nă . Proble Probleme mele le ce se se pun, pun, privind privind buget bugetare area a produc producţiei iei,, se refer referă la : 1. Stab Stabil ilir irea ea unu unuii buge bugett de pro produ duccţ ie car care e să minim inimiz izez eze e dura durata ta sto stoca caju julu luii între realizarea realizarea produse produselor lor şi vânzare vânzarea a lor efectiv efectivă ; 2. Stab Stabil ilir irea ea buget bugetul ului ui flex flexib ibil il pentr pentru u nive nivelu luri rile le anual anuale e ale ale prod produc ucţiei iei de 800 800 buc bucăţi, 1.000 .000 bucăţi şi 1.100 .100 buc bucăţ i, ţinân inând d cont de cost costul ul unit unitar ar de fabricaţie, stabilit stabilit prin calcule calcule ce ţin seama seama de de situaţiile anterioare anterioare ; 3. Prez Preze entar ntarea ea unui unui buge bugett al chel cheltu tuie ieli lilo lorr de produ produccţie pent pentru ru exe exerci rciţiul iul fina financ ncia iarr următor. tor. 1. Bug uge etul tul pro produ duc cţiei iei a) Construc ţ ia bugetului Producţia cumulată, la nivelul fiecărei luni, se compară cu vânzările cumulat cumulate e la nivelu nivelull lunii lunii următoare. toare. Calc Ca lcul ulul ul volu volumu mulu luii de prod produc ucţie şi stocu stocull cumu cumulat lat porn pornind ind din din luna luna mai, mai, avân având d în ved veder ere e capac capacit itate atea a cea cea mai mai mic mică, respe respect ctiv iv 800 800 buc bucăţi. Se stope stopeaz ază fabr fabric ica aţia când când prod produc ucţ ia şi stoc stocul ul cumul cumulat ate e dev devin mai mici mici decât decât vânz vânzările cumula cumulate te la nive nivelul lul lunii lunii următoare. toare. Pentru ntru exem xemplul plul pre prezent zentat at în ane anexă, pro produc ducţia cumul umulat ată la niv nivelul lul luni luniii noiembrie (5.400 bucăţi) este mai mică decât vânzările cumulate în luna decembri brie (6.50 .500 bucăţi), ceea ce înseamn amnă că luna noiem iembrie est este o lună critic critică. Reme Remedie dierea rea situ situa aţiei se poate poate face face astfel astfel : creşter creşterea ea produc producţiei din luna luna noiembrie noiembrie la dimens dimensiun iunea ea potrivi potrivittă ce celei lei mai mai mari ari cap capac acit ităţi av avute ute în în ve vedere dere (1.1 (1.100 00 bucăţi). i). In In ac aceas asttă situ situa aţie, ie, pro produ duccţia cumu cumula lattă în noi noiem embri brie e va fi de 6.000 6.000 buc bucăţi, deci deci tot tot ins insufi ufici cien enttă ; creşterea producţiei lunii octombrie octombrie la maximum, maximum, apoi a lunii septembrie septembrie ş.a. pân până când ând pro produc ducţ ia cum cumul ulat ată în no noiem iembrie brie a ati ting nge e niv nivelul elul de de 6.50 6.500 0 buc bucăţ i. In exemplul exemplul dat, producţia atinge nivelul nivelul dorit în luna luna iulie ; porn pornin ind d din din luna luna dece decem mbrie brie (dup (după ac acel el noie noiem mbrie brie crit critic ic)) se reîn reînce cepe pe căutarea utarea urmato urmatorulu ruluii punct punct critic critic etc. etc. In situa situaţia prezent prezentat ată, lunile lunile critice critice sunt sunt noiembrie noiembrie şi ianuari ianuarie, e, pentru pentru care care se efec efectue tueaz ază opera operaţiunile iunile itera iterativ tive e preze prezentat ntate e ma maii sus.
22
3.2. 3. 2. Ge Gesti stiun unea ea bu buge getar tară a inve investi stiţiil iilor or În plan microeco microeconomic nomic,, investi investiţiile condi condiţioneazã ioneazã viitorul viitorul întrepri întreprinderii nderii..
Pentru realizarea acestui demers, sunt parcurse mai multe etape, astfel: repera reperarea rea diferite diferitelor lor forme forme de invest investiiţii, stabil stabilire irea a clarã clarã a obiec obiectiv tivulu uluii lor, evaluarea cheltuielilor pe care acestea le presupun şi a resurselor financiare pentru acoperirea acestora; dete determ rmin inare area a crit criter erii iilo lorr pe baza baza cã cãro rora ra se vor vor lua lua deci decizi ziile ile privi privind nd aleger ale gerea ea proiec proiectul tului ui de invest investiiţii, din mai multe multe alternati alternative ve avute avute în vedere. Odatã Odatã luate deciziile deciziile referito referitoare are la obiec obiectiv tivele ele de invest investii ţii, se va trece trece la executarea diferitelor planuri şi programe, iar bugetarea va cuprinde, pe lângã înglobarea înglobarea mai multor multor activitã activitãţi, ce executã executã diverse diverse servicii servicii şi dimension dimensionarea area finan finanţãrii, ãrii, alãtur alãturii de sursele sursele de fina finan nţare. Pent Pe ntru ru a eval evalua ua proi proiec ecte tele le de inve invest stiiţii, ii, treb trebui uie e avut avut în vede vedere re rolu rolull economic pe care acestea îl exercitã asupra rezultatelor întreprinderii. De altfel, în cadrul firmei, firmei, în afara activitã activitãţii propriu-zise propriu-zise de investi investiţii, acestea acestea sunt desemnate su apelativul de imobilizãri, iar reflectarea lor în rezultate se face sub forma forma amortizãrilor, amortizãrilor, cu reflectare directã directã în costuri, precum precum şi asupra capacitã capacitãţ ii de autofi autofinan nanţare are.. Potrivit Potrivit naturii investi investiţiilor, se pot deosebi deosebi mai multe categorii: categorii: investi investiţii materiale, materiale, ce apar în documente documentele le contabile de sintezã sintezã sub forma imobilizãrilor fixe; investiţiile intelectuale, intelectuale, care se referã atât la cercetarea cercetarea aplicativã, cât şi la form formare area a profe profesio sional nalã, ã, precu precum m şi la chel cheltu tuie ieli lile le de recl reclam amã, ã, publicitate etc. Evaluarea Evaluarea proiectelor proiectelor de investi investiţii este necesarã necesarã atât pentru posibilitatea posibilitatea ofer oferit itã ã deci decide den nţilor ilor de a ale alege ce cell mai conv conven enab abil il proi proiec ectt într într-o -o anum anumit itã ã conju conjunc nctur turã, ã, câ câtt şi pent pentru ru a pute putea a real realiz iza a prev previz iziu iune nea a ansam ansambl blul ului ui pent pentru ru sistemul de gestiune al întreprinderii. Dete Determ rmin inare area a sumei sumei total totale e nece necesa sare re pent pentru ru real realiz izare area a şi pune punere rea a în funcţiune iune a unei unei investi investiţii presupu presupune ne cunoaşt cunoaştere erea a tuturor tuturor eleme elemente ntelor lor conţinute inute de proiectul respectiv: cost costul ul inve investi stiţiilo iilorr propri propriuu-zi zise se,, ca care re cupr cuprin inde de costu costull tere terenu nuril rilor or,, construc construcţiilor, echipam echipamente entelor lor ş.a.; ş.a.; cheltuielil cheltuielile e generale neproductive neproductive:: lansarea lansarea în fabrica fabricaţie, încercãrile, încercãrile, stocãrile de echipamente etc.; creşte creştere rea a nece necesar sarul ului ui de fond fond de rulme rulment nt,, ca cauz uzat atã ã de creşte creştere rea a stoc stocur uril ilor or,, a crea crean nţelor elor ac acor orda date te clie clien nţilor ilor,, a dim diminuã inuãri riii cred credit itel elor or acordate de furnizori ş.a.; dete determ rmin inar area ea cost costur uril ilor or de expl exploa oata tare re afer afere ente nte func funcţionã ionãri riii noii noii inve invest stiiţii. ii. Proiec Proiectul tul de inve investi stiţii trebuie trebuie sã sã conţinã şi defini definirea rea surse surselor lor de finan finanţare şi a costurilor pe care acestea le genereazã: auto autofi fina nan nţare area, cupr cuprin inzâ zând nd,, în prin princi cipa pal, l, prof profit itul ul nedi nedist stri ribu buit it şi amortizãrile; creşterile de capital social; creşterile creşterile conturilo conturilorr curente ale ale asocia asociaţilor;
23
credit creditele ele pe terme termen n mediu mediu şi lung lung obţinute inute de la institu instituţiile financ financiare iare specia specializ lizate ate (bãnci (bãnci comercia comerciale, le, bãnci bãnci de investi investiţii, societã societãţi de valori valori mobiliare, credite obligatare etc.); subven subvenţii şi dona donaţii din din partea partea agen agenţilo ilorr econom economici ici perso persoane ane fizic fizice e sau juridice. juridice. Real Re aliz izar area ea buge bugetu tulu luii inve invest stiiţiilo iilorr pre presupu supune ne fixa fixare rea a date datelo lorr pent pentru ru realizarea realizarea investi investiţiilor - în numeroase numeroase cazuri cazuri investi investiţia fiind introdus introdusã ã etapizat etapizat - a datelor datelor fixate pentru plã plãţile ce se fac în contul contul respecti respectivelo velorr investiţii, precum precum şi a datelor datelor de recepţie a diferitelor diferitelor obiective obiective cuprinse în program. program. În paralel cu bugetul investi investiţiei se va elabora şi bugetul bugetul finanţãrii acesteia, acesteia, care va avea avea un impact impact direct asupra bugetului bugetului de trezorerie. trezorerie. Acest buget va ţ ine seama seama de sursele de finanţare utilizate utilizate de întreprindere, întreprindere, deosebind deosebind între acestea sursele mai stabile şi estimând nivelurile la care se ridicã intrãrile în trezorerie, pent pentru ru a pute putea a ca calc lcula ula nece necesa sarul rul de fina finan nţ at pent pentru ru ec echil hilib ibrar rare e şi a es esti tim ma costurile implicate de aceastã acoperire. Înainte de de a hotărâ asupra realiz realizării sau nu a unui proiect proiect de investi investiţ ii, este nec necesa sarr să se anal analiizeze zeze rent rentab abil ilit itat atea ea resp respe ectivu tivullui proie roiecct în condi ndiţiile iile conjun conjunctu cturale rale date, date, prec precum um şi posib posibilit ilităţile de a tempo temporiz riza a sau a grăbi realiz realizare area a unor etape etape din proiectul proiectul respectiv respectiv,, dacă este cazul, cazul, din punct punct de vedere vedere financiar financiar şi/sau economic.
1. Infor Informa maţiile iile nece necesa sare re pent pentru ru elabo elabora rare rea a an anal aliz izei ei de renta rentabi bilit litat ate e a proiect proiectulu uluii de investi investiţie a) Fluxur Fluxurile ile monet monetar are e ce ce trebui trebuiesc esc actua actualiz lizate ate : Cheltuielil Cheltuielile e cu investi investiţia (I0) : Cheltu Cheltuiel ielile ile cu cu invest investiiţia cupri cuprind nd valo valoare area a achizi achiziţiilor iilor de imobi imobiliz lizări fixe, cheltuielile ini ţiale, cresterea de necesar de fond de rulment. rulment. De rem remarca arcatt că vari varia aţia NFR NFR gen gener erat ată de proi proiec ectt se ca calc lcul ule ează, în gene genera ral, l, prin prin meto metoda da norm normat ativ iva, a, adic adică pe baza baza rate ratelo lorr de rota rotaţ ie a activelor activelor circulante circulante.. Creşterea Creşterea NFR este asimilat asimilată unei cheltuieli cheltuieli,, iar la fine finele le pe perio rioade adei de via viaţă a pro proiec iectulu tuluii ac ace eas asttă sum suma va fi asi asimilat ilată cu
un venit produs de acelaşi proiect.
Veniturile nete anuale din exploatare (cash-flow-urile anuale :CF1, CF2, …, CFn) se ca calc lcul ulea eazză as astf tfel el:: Excedentul brut de exploatare (E.B.E.) - Am Amorti rtizări = Rezultat Rezultatul ul exploat exploatării (înainte (înainte de de impozit impozitare) are) - Impozitul pe profit = Rezul Rezultat tatul ul net net al expl exploat oatării + Am Amorti rtizări = Venituri nete din exploatare (CFi) Valo Valoare area a rezi rezidu dual ală a inve investi stiţiei iei (R) (R) Valo Valoare area a rezid rezidual uală a inves investi tiţiei iei (R), (R), calc calcul ulat ată la fine finele le per perio ioade adeii de via viaţă a pro proie iect ctul ului ui cupri cuprinde nde valo valoare area a ven venal ală a imo imobi biliz lizărilor rilor şi cres creste tere rea a nece necesar sarul ului ui de fond fond de rulme rulment nt ca care re a fost fost gene generat rată de intrare intrarea a în func funcţiune iune a proiectu proiectului lui..
24
Se poat poate e face face obse observ rva aţia că impo impozi zitu tull afe aferent rent câ câşt ştig igul ului ui din din ce cesi siun une ea acti ac tivu vulu luii fix fix treb trebui uie e extr extras as din din valo valoar area ea rezi rezidu dual ală dac dacă resp respec ecti tivu vull proi proiec ectt prevede prevede cesiunea cesiunea la sfarşitul exploat exploatării. 2. Crite Criteri riii de de dete determ rmina inare re a rent rentab abili ilittăţii unu unuii proi proiect ect
Pentru Pentru a analiza analiza rentabil rentabilitat itatea ea unui proiec proiectt se utiliz utilizeaz ează informa informaţiile privin privind d fluxurile monetare monetare nete obţinute anual în procesul de exploatare. exploatare. Metoda valorii acuale nete (VAN) VAN = −I 0 + CF1 (1 + i) −1 + CF2 (1 + i) −2 + CF3 (1 + i) −3 + ...... + CFn (1 + i) − n + R (1 + i) − n Inve Invest stiiţia este ste re rentab ntabil ilă dac dacă VAN > 0. Metoda ratei interne de rentabilitate (RIR) − I 0 + CF1 (1 + t ) −1 + CF2 (1 + t ) −2 + CF3 (1 + t ) −3 + ...... + CFn (1 + t ) − n + R (1 + t ) − n = 0 RIR este ste rădăcina t a ec ecuaţiei. Inve Invest stiiţia est este e rent rentab abil ilă dac dacă RIR RIR > i (rat (rata a cu car care e se act actua uali lize zeaz ază flux fluxur uril ile e
monetare anuale).
3. Alege Alegerea rea dintre dintre două proiect proiecte e Metoda Metoda indicelui indicelui de profitabilitate profitabilitate (VAN/I0), când perioadele de viaţă
ale proiectelor ce fac obiectul alegerii sunt sensibil egale Proiectul A este preferat proiectului B dacă : VAN A I 0A
>
VAN B I 0B
Metoda ratei interne de rentabilitate (RIR) Proiectul A este preferat proiectului B dacă :
RIRA > RIRB
3.2.1. Studiu 3.2.1. Studiu de caz privind privind e elabora laborarea rea bugetulu bugetuluii de investi investiţii la S.C. S.C. XXX Soci Societ etat atea ea XXX anali analize zeaz ază dou două proi proiec ecte te de inve invest stiiţii conc concur uren ente te,, ca care re urmăres rescc dive diversi rsific ficare area a produ produccţiei iei cu noi noi produ produse se.. Soci Societ etate atea a dore doreşte şte ca atât atât proiec proiectul tul A, cât cât şi şi proie proiectu ctull B să produc producă o renta rentabil bilitat itatea ea minim minimă de 15%. 15%. Cota Cota de
impozitare a beneficiilor este cota standard de 25%. In ane anexe sunt sunt pre prezent zentat ate e info inform rma aţiile iile nec necesa sare re anal analiz izării rii celor lor dou două proiecte alternative propuse: în anexa anexa 1 sunt sunt prezent prezentate ate caracteri caracteristicile sticile proiectului proiectului A; A; în anexa anexa 2 sunt sunt prezent prezentate ate caracter caracteristicil isticile e proiectul proiectului ui B; in anexa 3 sunt unt prez rezentaţi princ rinciipalii lii indicato atori ce defin finesc rentabilitatea proiectului B. Pentru Pentru a analiza analiza care dintre dintre cele dou două proiecte proiecte este de de preferat preferat din punct punct de vede vedere re al al rent rentabi abilit lităţii se se vor vor calc calcul ula a: cashca sh-flo floww-ur uril ile e (flu (fluxu xuril rile e mone moneta tare re nete nete de explo exploat atare are)) aferen aferente te proiectului a ; valoa aloare rea a ac acttual uală netă (VA (VAN) şi indi indiccele de pro profit fitabil abilit itat ate e afe aferent rente e proiectului A, prin utilizarea unei rate de actualizare de 15%; rata intern internă de rentabili rentabilitate tate pentru pentru proiecul proiecul A.
25
3.2. 3. 2.2. 2. Fi Fina nan nţar area ea in inve vesti stiţiil iilor or Cos ostu tull fina finan nţării rii inve invest stiiţiei iei inte interv rvin ine e în apre aprecciere ierea a rent rentab abil ilit ităţii inve invest stii ţiei iei respec res pectiv tive. e. Astfe Astfel, l, inve investi stiţia este este rentabil rentabilă dacă : valoa aloare rea a ac acttuala uala net netă (VA (VAN), N), ac actu tual aliz izat ată cu rata rata ce expri xprim mă cost costul ul finanţării este pozitivă; sau sa u dac dacă rata rata inte intern rnă de rent rentab abil ilit itat ate e a proi proiec ectu tulu luii de inve invest stiiţie este este mai mai mare mare decâ decâtt cos costu tull fin finan anţării. rii. Dacă investi stiţia se do dovedeşte şte re rentab ntabiilă, pl planul său de fifinanţare arat rată dacă resu resurse rsele le de finan finanţare prev prevăzute zute (Impr (Imprum umut, ut, leasi leasing ng,, ca capi pita talu luri ri propr proprii) ii) sunt sunt
suficiente pentru a permite realizarea proiectului.
Costul fi finanţării 1. Costul Costul unui unui împrum împrumut ut Dobânz Dobânzile ile ce se plătesc tesc pentru pentru apelare apelarea a la împrum împrumut ut sunt sunt deduct deductibil ibile e fiscal, fiscal, ceea ce îns înse eamnă că se re realizează economii de impozit ; costu costull dup după impozit trebu trebuie ie să fie comp compara aratt cu : rata rata inte intern rnă de ren renta tabi bilit litate ate (RIR (RIR)) a inv inves esti tiţiei iei finan finanţată prin prin împ împrum rumut ut ; costul costul (dup (după impozi impozitare tare)) a unui unui alt alt mod mod de finan finanţare are.. a) Cazul obişnuit Se notează :
i = rata dobânzii pentru împrumut, k = costul costul împrum împrumutu utului lui dup după impozi impozitare tare , t = cota de impozitare a beneficiilor (standard de 25%). Costul Cos tul împru împrumu mutul tului ui dup după impoz impozit it este este dat dat de rela relaţia:
k = i(1 − t )
Cazul Cazul partic particula ularr al al împru împrumu mutur turilo ilorr obli obliga gatar tare e cu cu prim prim ă de ramb ramburs ursar are e In situ situa aţia unui unui împr împrum umut ut obli obliga gata tar, r, la ca care re la cont contra ract ctar are e s-a s-a prev prevă zut zut ram rambursa ursare rea a la prim rimă, form formu ula de mai sus sus nu se poat poate e aplica. Costu stul împrumutu împrumutului lui este exprimat prin rata de actualizare ca care re rea reali lize zeaz ază ec echi hiva vale len nţa dint dintre re sum suma înc încas asat ată când ând s-a s-a fă cut imp imprum rumutul utul şi sum sumele vărsat rsate e cu ocaz ocaziia rambu ramburs rsărilor rilor (fii (fiind nd dedu deduse se ec econ onom omii iile le de impo impozi zitt afere aferent nte e chel cheltui tuiel elil ilor or cu b)
dobânzile şi cele aferente amortismentelor primelor de rambursare).
Dacă se note noteaz ază : n = durata durata împrum împrumutului utului (în num număr de ani), ani), e = pretul pretul de emisiu emisiune ne al unei unei obligaţiuni, N = numarul numarul de obliga obligaţiuni emise emise,, a j = anui anuita tate tea a vărsa rsattă la sfâr sfârşit şitul ul per perio ioad adei ei j.j. acea aceast stă anuit anuitate ate cupr cuprin inde de : i j j = dob dobân ânda da pl plă tit tită la fin finel ele e pe perioa rioade deii j ; d j = amortizarea amortizarea primelor primelor de rambursare rambursare pentru pentru exerci exerciţ iul j. Economiile de impozit sunt : (i1 + d1)t (i2 + d2)t (i3 + d3)t ……….. (in + dn)t Cost Co stul ul dup după impo impozi zita tare re est este e rad radăcina cina k a ecu ecua aţiei iei :
26
f (k ) = N * e −
n
∑ j=1
a j − (i j + d j ) t (1 + k ) t
=0
2. Costul Costul leas leasinging-ului ului
Costul leas Costul leasing ing-ul -ului ui rezul rezulttă din: din: cheltuielile generate de leasing şi de economiile de impozit pe care acestea le induce (redevente si deductibilitatea acestora); cheltu cheltuiel ielile ile adiţionale ionale sau, invers invers,, de econom economia ia pe care care o rea realiz lizeaz ează soci so ciet etate atea a pent pentru ru că nu chelt cheltuie uieşte şte cu ac achi hizi ziţiona ionare rea a ac acti tivu vului lui fix ce face obiectul leasing-ului. a) Fluxurile monetare ce se actualizeaz ă se referă la:
fluxurile de cheltuieli (d j ) cuprin cuprind d: cheltuiel ielii cu lea leasing sing-ul -ul propriu propriu-zi -ziss (redev (redevent entele ele şi, la sfârşitu sfârşitull − cheltu cont contrac ractul tului, ui, opţiune iunea a de cump cumpărare rare ; pierde derea rea ec econ onom omiil iilor or de impo impozi zitt pe ca care re între întrepr prin inde dere rea a ar fi − pier benefi beneficia ciatt dacă ar fi achizi achiziţionat ionat în proprie proprietat tate e activul activul fix fix (impoz (impozit it aferent aferent amortiz amortizărilor pentru pentru imobiliz imobilizarea area respect respectiva). iva). fluxurile de venituri (CF j ) sunt constituite din : − ec econ onom omia ia rea reali liza zattă pent pentru ru că nu a achi achizi ziţiona ionatt acti activu vull fix fix ; − ec econ onom omia ia de im impozi pozitt obţinut inută dato datori rittă chel cheltu tuie ieli liii cu rede redeve ven nţa şi, la sfârşit sfârşitul ul contra contractu ctului, lui, cu cu amortiz amortizare area a opţiunii iunii de cump cumpărare. rare. b) Calc Calculu ulull costu costului lui finan finan ţării prin prin leasin leasing g Cost Co stul ul leas leasin ingg-ul ului ui es este te rădăcina cina ec ecua uaţiei: iei: n (CF − d ) j j f (k ) = ∑ =0 j + (1 k ) j= 0 3. Costul Costul mediu ponderat ponderat al al capitalurilor capitalurilor Îmrumuturile Îmrumuturile finanţează foarte rar în totalitate totalitate un proiect proiect de investi investiţii. In mod mod exce excep pţional ional o între întrepri prinde ndere re poat poate e împru împrumu muta ta mai mult mult de jumătate tate din capita capitaluri lurile le care îi sunt necesa necesare re pentru pentru finan finanţare area a integr integrala ala a unui unui proiec proiectt de anve anverg rgur ură. O part parte e din din nec necesa saru rull de fina finan nţ at tre trebuie buie as asig igur urat ată cu capit apital alur urii
proprii, al caror cost este, în general, mai mare decât rat dobânzii la împrumuturi, deoarec deoarece e costul costul capita capitaluri lurilor lor proprii proprii este conside considerat rat rentab rentabilit ilitate atea a financ financiar iară pe care a obţinut-o întreprindere întreprinderea. a. Cost Co stul ul fina finan nţării rii es este te me media dia cost costuri urilo lorr ca capi pita talu luril rilor or propri propriii şi ca capi pita talu luril rilor or împrumut împrumutate. ate. Aceast Această medie medie este ponderat ponderată prin sumele sumele ce reprezint reprezintă nivelul nivelul cu care partici particip pă la finan finanţare sursele sursele utiliz utilizate ate.. 3.2.3. 3.2 .3. Plan Planul ul de fin finan anţare Planul Planul de de finan finanţare repre reprezin zinttă previz previziun iunea ea situa situaţiei financ financiare iare,, care care permi permite te să se analiz analizeze eze efec efectel tele e proiec proiectel telor or de inves investi tiţii asupra asupra situa situaţiei trezo trezoreri reriei ei anilor anilor urm următori tori.. Într Între e un plan plan de finan finanţ are are şi un buge bugett exist istă o se seri rie e de deo deose sebi biri ri,,
astfel : Planul Planul de finan finanţare a proiect proiectului ului de inve invest stiiţie
Buget Bugetul ul inve investi stiţiei
Este Este o sit situa uaţie ce ce prez prezin inttă previ previzi ziun unea ea Este Este o sit situa uaţie ce ce prezi prezint ntă prev previz iziu iune nea a fina finan nţării rii resp respe ectiv tivului ului pro proiec iect cu un buge bugettării rii inve invest stiiţiei iei cu un oriz orizo ont de orizon orizontt de mai mai mul mulţi ani un an (anu anul viito iitor, r, pent pentru ru care are se
27
real realiz izea eazză buge bugetu tul) l).. Fiecare Fiecare colo coloan ană coresp corespunde unde unui unui an. an.
Fiecare coloana corespunde unei luni a anului bugetar.
1. Stru Struct ctur ura a plan planul ului ui de de fina finan nţar are e Anii (1) Trezoreria la 1 ianuarie
0
1
2
3
Resurse CAF de exploatare Împrumuturi Împrumuturi Creşterea capitalului social Cesiun Ces iunea ea imobil imobiliz iză rilor rilor Econ Econom omii ii de imp impozit ozit (din (din dobâ dobânz nzi, i, rede redeve ven nţe) (2) Totalul veniturilor
Utilizări Achi Achizi ziţiona ionare re de de imobi imobili lizzări Creşterea NFR rambursarea împrumuturilor Redeven Redevenţe pentru pentru leasing leasing (3) total total utili utilizzări (4) Trezoreria la 31 decembrie
2. Calcule Calculele le prea prealabi labile le
Pentru a stabil Pentru stabilii planul planul de finanţare are,, trebuie trebuie,, mai întâi, întâi, să se previz previzion ionez eze e capac apaciitate atea de autofin finanţare are (CAF) rez rezult ultată din exploata atare şi varia riaţiile necesarului de fond de rulment (NFR). Prev Previz iziu iune nea a capa capaci cittăţii de auto autofin finan anţ are are Cifra de afaceri previzionată
* Rata marjei asupra cheltuielilor variabile
Marja arja variabile
asup as upra ra
Cheltuielile amor amorti tizzările rile))
fixe
chel cheltu tuie ieli lilo lorr (exclusiv
- Am Amort ortizările rile = Re Rezu zult ltat atul ul explo exploat atării rii înai înaint nte e de impozitare + Am Amorti ortizzările rile = CAF de exploatare previzionată a) Previziun Previziunea ea necesaru necesarului lui de fond de rulmen rulment t
28
Necesar Nece sarul ul de fond fond de rulme rulment nt es este te propo proporrţ iona ionall cu cifra cifra de aface afaceri, ri, dar dar creste cresterea rea nece necesaru sarului lui de fond fond de rulme rulment nt trebui trebuie e să prece precead adă creşter creşterea ea cifrei cifrei de de afaceri. Previziunea Previziunea cifrei de afaceri * NFR normativ (în zile CA) NFR la finele = din anul N+1 anului N 360 NFR la finele anului N+1
- NFR la finele anului N
= creşterea de NFR în anul N+1
3.2.4. Studiu de caz 3.2.4. caz privind planul planul de finanţare a unui proiect proiect de invest inv estiiţii la S.C S.C.. XXX XXX
Caracteristicile investitiei proiectate sunt : Activul Activul fix ce trebuie trebuie achizi achiziţionat : Costul = 2.500.000 u.m ; Punerea Punerea în func funcţiune – la finele finele anului anului N ; Amort Amortiza izarea rea line linear ară în cinci cinci ani. ani. Cifra Cifra de afaceri afaceri previz previzion ionat ată: în anul N+1 2.600.000 2.600.000 u.m. u.m. în anii N+2, N+3, N+3, N+4, N+4, N+5 3.400.000 3.400.000 u.m. u.m. Rata marjei asupra cheltuielilor variabile = 56%; Cheltu ltuielile fixe de exploat loata are = 1.00 .000.0 0.000 u.m. (exclusi usiv amortisme amortismentele ntele şi redeven redevenţele, chiriile). chiriile). Necesarul de fond de rulment normativ = 30 de zile din cifra de afaceri.
4. Elaborarea bugetului de trezorerie a intreprinderii În ordinea ordinea logicã logicã a derulãrii derulãrii procesului procesului bugetar bugetar într-o întreprinde întreprindere, re, elaborarea bugetului trezoreriei este ultima etapã, deoarece trezoreria reprezintã o consecin consecinţã monetarã monetarã a tuturor tuturor celorlalte celorlalte activitã activitãţi, pentru pentru care au fost fost realizate realizate bugete. 4.1. Gestiunea bugetarã a trezoreriei t rezoreriei trezoreriei
În gestiune gestiunea a bugetarã bugetarã a trezoreri trezoreriei ei apar trei problem probleme: e: cum se estimeazã estimeazã trezoreria: trezoreria: cum se transformã transformã vânzãrile în lichiditã lichiditãţi şi, şi, în para parallel, el, cum şi când ând se tran transf sfo ormã rmã oblig bliga aţ iile iile de platã latã în exigibilit exigibilitã ãţi. Astfel se stabilesc, stabilesc, în mãsura mãsura posibilului, comportam comportamentel entele e ce permit trecerea de la exploatare la trezorerie; cum se bugeteazã trezoreria: cum se stabilesc unul sau mai multe tabl tablou ouri ri de ansa ansam mblu blu a evol evolu uţiei iei trez trezor orer erie ieii şi cum cum se ajus ajuste teaz azã ã lichid lichiditã itãţile şi exigib exigibilit ilitã ã ţile ile.. Rãs Rãspun punsuri surile le la aceste aceste întrebãri întrebãri depind depind,, în parte, parte, de politic politica a financi financiarã, arã, precum precum şi de modalitã modalitãţile de stabili stabilire re a perioad perioadelo elorr din proce procesul sul buget bugetar, ar, modul modul de revizu revizuire ire a preved prevederi erilor lor
29
buge bugetu tulu lui, i, câ când nd es este te ca cazu zull şi as asum umar are ea resp respon onsa sabi bili litã tãţ ilor ilor pent pentru ru ecarturile constatate; cum cum se cont control rolea eazã zã trez trezore oreri ria: a: cont control rolul ul va avea avea în vede vedere re douã douã comp compon onen ente te ale trez trezor oreri eriei ei,, adic adicã ã lich lichid idit itate atea a şi exig exigib ibil ilit itate atea. a. In acea ac east stã ã fazã fazã,, se vor vor pune pune în evid eviden enţã ec ecar artu turi rile le şi se vor vor stab stabil ilii responsabilitãtile. O gestiune a trezoreriei condusã eficient va urmãri, în principal, douã obiective: plasarea excedentelor, în perioade de avânt ale activitãţii şi, invers, prevenirea deficitelor deficitelor în perioadele mai slabe. Termenul Termenul de trezorerie trezorerie are douã accepţiuni, una mai largã şi cealaltã cealaltã mai restrictivã restrictivã.. În sens restrâns, trezoreria trezoreria se limiteazã limiteazã la lichiditãţile imediate: imediate: casa, conturi conturi bancare ş.a. În sens larg, ea cuprinde cuprinde efectele efectele de comer comerţ , titlurile de Stat pe term termen en scurt scurt,, ce certi rtifi fica cate tele le de trezo trezore rerie rie de la bãnc bãnci, i, alte alte titl titlur urii pe ca care re întreprindere întreprinderea a le are în portofoliu portofoliu şi le gestioneaz gestioneazã, ã, pentru pentru a putea sã le nego negoci ciez eze e în oric orice e mome moment nt pe o pia piaţã financ financia iarã rã se secu cund ndarã arã etc. etc. În ac acea eastã stã acce ac cep pţiune iune,, buge bugetu tull de trezo trezore rerie rie apare apare ca o conse conseci cin nţ ã a tutu tuturo rorr ce celo lorla rlalt lte e bugete: 1. Încasãrile, Încasãrile, sau intrãrile intrãrile în în trezorerie, trezorerie, con conţin: reglemen reglementãrile tãrile monetare monetare cu clien clienţii - bugetul vânzãrilor; vânzãrilor; sumele sumele vãrsate vãrsate în avans avans de clien clienţi; cesiunile de activ imobilizat - bugetul investitiilor încasãrile încasãrile financi financiare are propriu-zi propriu-zise, se, aferente aferente servic serviciului iului financi financiar: ar: − dobânzi şi dividende primite; − creşterei de capital; − împrumutu împrumuturi. ri. 2. Plã Plãţile ile,, sau ieşi ieşirile rile din trez trezore orerie rie,, conţin: cump cumpãrã ãrãril rile e (ach (achiz iziiţiile iile de mate materi riii prime prime,, materia ateriale le,, se serv rvic icii ii ş.a ş.a.) .) bugetul aprovizionãrilor; cheltuieli cheltuielile le din activitã activitãţi: bugetul cheltuiel cheltuielilor ilor de producţie; - bugetul bugetul cheltuiel cheltuielilor ilor de distribu distribuţie; - bugetul - bugetul cheltuielilor cu serviciile generale etc. achizi achiziţiile iile de activ activ - buge bugetul tul inve investi stiţiilor; iilor; plãţile financiare financiare propriu-zise, propriu-zise, ce se înregistreazã înregistreazã în serviciul serviciul financiar: − dobânzi şi dividende vãrsate; − rambursarea împrumuturilor; − achi ac hizi ziţii de de part partic icipa ipaţii etc etc.. Previziunea încasãrilor înseamnã, în cele mai multe cazuri, sã se treacã de la bugetul vânzãrilor la bugetul încasãrilor aferente acestor vânzãri, între cei doi terme termeni ni interc intercalân alându-s du-se e stadiile stadiile interm intermedi ediare are din proces procesul ul de valori valorific ficare are a produselor produselor fabricate: fabricate: constatare constatarea a creanţ elor asupra asupra clien clienţ ilor, mobiliza mobilizarea rea acestor acestor creanţe prin efecte efecte comercial comerciale e de primit. primit. Unele Unele întrep întreprind rinderi eri nu au aceste aceste proble probleme me.. De exemp exemplu, lu, detaili detailistu stull nu vinde pe credit, credit, deşi existã existã între aceştia aceştia unii agenţi economici economici care apeleazã apeleazã la instituţii specializate (bãnci comerciale, comerciale, de regulã), prin care pot derula vânzãri vânzãri în rate. Cele mai mai multe dintre întreprind întreprinderi, eri, însã, acordã credit credit clienţilor şi, din acest punct de vedere, vedere, existã existã douã situaţii: întreprinderi întreprinderi care lucreazã lucreazã pe comenzi comenzi şi întreprinderi întreprinderi care lucreaz lucreazã ã pe stoc. stoc.
30
Dacã o întreprindere lucreazã pe comenzi, termenul "vânzãri" nu prezintã o mare mare impo importa rtan nţã din din punc punctt de vede vedere re al trez trezor orer erie iei, i, ac acea east sta a inte intere resân sându du-se -se numa numaii de eş eşal alon onare area a plã plãţilo ilorr şi de corel corelare area a ac aces esto tora ra cu durat durata a de lucru lucru în procesul procesul exploatãrii. exploatãrii. În acest caz, previziune previziunea a încasãrilor încasãrilor se face potrivit datelor din contract, contract, care stipuleazã stipuleazã modalitãţile de stingere a creantelor-clien creantelor-clientt şi care, de asemenea asemenea,, pot fi corelate corelate cu planul planul de fabrica fabricaţie. Dacã o întreprindere întreprindere lucreazã lucreazã pe o piaţ ã necunoscutã, necunoscutã, deşi previzibila, previzibila, între vânz vânzãr ãrii si inca incasã sãri ri se inte interp rpun une e auto autom mat cred credit itul ul ac acor orda datt clie clien nţilor ilor.. Oric Orice e pre previz viziune iune,, pent pentru ru a fi real realis isttã, treb rebuie uie, în cons conse ecinţã, sã se baze bazezze pe informa informaţiile anterioa anterioare re pentru pentru a putea pune pune în luminã luminã comportam comportamentul entul clien clienţilor. Estimarea viitorului se va putea realiza pe baza acestui comportament numai în mãsura mãsura în care structura structura vânzãrilor, reparti repartiţ ia clientelei, clientelei, conjunctura conjunctura economicã economicã generalã etc. nu se vor modifica semnificativ. Prev Previz iziu iune nea a plã plãţilor ilor înse înseam amnã nã es esti tim marea area obli obliga gaţiilo iilorr de plat platã ã ce sunt sunt generat generate e de activit activitã ãţile de produ produccţie, de distri distribu buţie sau de servic serviciile iile gener generale ale,, cu excep excepţia, evident, a amortizãrilor amortizãrilor calculate calculate pentru imobilizãr imobilizãri. i. Prev Previz iziu iune nea a plã plãţilo ilorr va fi core corelat latã ã cu ce cea a a livr livrãri ãrilo lorr de mate materii rii prime prime,, mater material iale e ş.a., respec respectiv tiv cu bugetu bugetull aproviz aprovizion ionãril ãrilor. or. Proble Problema ma este este analoag analoagã ã vânzãrilor vânzãrilor şi se pot întâlni, întâlni, de asemenea, asemenea, douã situa situaţii: întreprinde întreprinderea rea reuşeşte sã impunã impunã o regulã regulã unica de platã furnizorilor, dar aceasta se produce foarte rar; întreprinde întreprinderea rea nu are o regulã regulã unicã de platã, ceea ceea ce determinã, determinã, ca şi în cazul vânzãrilor, vânzãrilor, necesitate necesitatea a unei analize analize statistice statistice a plãţilor ante anteri rio oare are, pent pentru ru a obţ ine ine media, dia, de la care are se poat poate e plec pleca a în previziona previzionare. re. Analiza statistic statisticã ã va fi realizatã realizatã ţinând seama seama de fiecare tip de cheltuialã: - pentru salarii şi asimilate, se va avea în vedere data la care se face aceasta aceasta faţã de angaj angaja aţi, precum precum şi scade scaden nţ a pentru pentru cont contribu ributii tiile le de asig as igu urãri rãri şi impo impozi zitu tull de plãt plãtit it în contul ntul sa sala lari ria aţilo ilor, potr potriivit vit reglementãrilor legale; pentru ru impo impozi zite te şi taxe taxe,, legi legisl sla aţia fisca fiscalã lã preve prevede de scade scaden nţele ele de - pent platã, precum şi metodologia de calcul a cuantumului acestora; - lucr lucrãri ãrile le,, se serv rvic icii iile le şi utili utilitã tãţile exte externe rne (furn (furnit itur uri) i) se plãte plãtesc sc în conformitate cu contractele încheiate cu prestatorii acestor servicii; - cheltuielile cu transportul pentru aprovizionare sau pentru vânzare se realizea realizeazã zã în corela corelaţie cu achizi achiziţionãril ionãrile, e, respecti respectiv v desfac desfaceri erile. le. În cazul transportului transportului personalulu personalului, i, cheltuielile cheltuielile se determinã determinã în funcţie de numãru numãrull sa salar laria iaţilo ilorr pent pentru ru ca care re se asi asigu gurã, rã, tipu tipull de se serv rvic iciu iu îndeplinit îndeplinit etc.; etc.; - cheltuielile financiare, al cãror volum este determinat de politica de finan finanţare a activ activitã itãţii curen curente, te, prec precum um şi de politi politica ca inve investi stiţiilor iilor şi a acoperirii financiare a acestora. Reali Re aliza zare rea a buge bugetu tulu luii de trez trezor oreri erie e presu presupu pune ne etapi etapiza zare rea a es esti timã mãril rilor or relative relative la încasãri si plãţi monetare relative relative,, pe de o parte, parte, la activitate activitatea a curentã de exploatare exploatare şi, pe de altã parte, parte, la activitatea activitatea de investi investiţii. Dacã, Dacã, în concor concordan danţ ã cu program programele ele de dezvol dezvoltare tare,, echili echilibrul brul pe terme termen n lung este asigurat, asigurat, echilibrul echilibrul pe termen termen scurt nu este subînţeles, deoarece deoarece pot sã aparã goluri de trezorerie, trezorerie, respectiv respectiv lipsa lipsa lichiditãţilor necesare necesare pentru plata la
31
scad scaden enţã a obli obliga gaţiilo iilor, r, ce ceea ea ce condu conduce ce la costu costuri ri - din din ca cauz uza a majo ajorãr rãrilo ilorr şi pena penali litã tãţilor ilor - supl suplim imen enta tare re.. Pe Pent ntru ru a evit evita a o as astf tfe el de situ situa aţie, ie, buge bugetu tull de trezo trezore rerie rie va pune pune în eviden evidenţã evol evolu uţia previ previzi zibil bilã ã pe termen termen scurt scurt a so sold ldul ului ui dint dintre re înca încasãr sãril ile e şi plã plãţile ile previ previzi zion onate ate,, iar gesti gestion onaru arull finan financi ciar ar al firme firmeii va urmãri urmãri acoper acoperire irea a event eventuale ualelor lor goluri de lichid lichiditã itãţi prin prin credit credit bancar sau alte alte mijlo mijloac ace, e, finan financi ciare are sau prin prin conv conven enţii cu parte partene nerii rii de aface afaceri, ri, iar în ca cazu zull excedentelor, va lua mãsuri de fructificare a acestora. 4.1.1. Tablouri 4.1.1. Tablouri elaborate elaborate pentru pentru gestiunea gestiunea bugetar bugetară a trezoreriei trezoreriei 1. Tab Tablou loul plăţilo ilor pentru cu cum mpăra rari ri şi al în înca cas sărilo ilor din vânzări Trebuie Trebuie făcută observa observaţia, foarte foarte importan importanttă, privind privind TVA : cumpărările şi vânzările sunt exprimate valoric ric, fără să cuprindă TVA ; plăţile ile şi înca încassările rile sunt sunt ca calc lcul ulat ate e inc inclu luzâ zând nd TVA. TVA. a) Tablo Tabloul ul încas încasărilor din venituri venituri
Luna în care s-au efectuat cum cumpar parături turile le*) *) ian
feb
……………….
Total dec ****)
TVA colect colectat at (19%)***) Vânzări (inclusiv TVA)
*****)
*) Prec Preciz izar are ea luni lunilo lorr cân când d s-au s-au făcut cut cum cump părături turile le **) In conform conformitate itate cu cu bugetul bugetul venituril veniturilor or din vânz vânzări ***) Calculul sumelor colectateaferente TVA, potrivit mecanismului TVA ****) ****) Informa Informaţie ce va fi preluat preluată în contul contul de rez rezult ultate ate previz previzion ionat at *****) *****) Info Inform rma aţ ie ce ce va fi prel preluat uată în buge bugetul tul de TVA TVA Luna în care se vor obţine în încasările
Defalc Defalcare area a pe luni luni a încas încasărilor rilor ian
feb
………………..
dec
ianuarie februarie ………. decembrie Total*) Total*) ………. *) Informa Informaţii ce vor fi preluate preluate în bugetul bugetul veniturilor veniturilor **) Informa Informaţie ce ce va va fi preluat preluată în acti activul vul bilan bilanţului ului previz previzion ionat. at.
crean reanţeclient la 31 decembrie
**)
b) Tabloul plăţilo ilor pentru cump ăr ături
Luna în care s-au efectuat cum cumpar parături turile le*) *)
32
Total
ian
feb
……………….
dec ****)
TVA deduct deductibil ibil (19%)***) Cumpărări (inclusiv TVA)
*****)
*) Prec Preciz izar are ea luni lunilo lorr cân când d s-au s-au făcut cut cum cump părături turile le **) In conformitat conformitate e cu bugetul bugetul aprovizio aprovizion nărilor ***) Calculul sumelor deductibile de TVA, potrivit mecanismului TVA ****) ****) Informa Informaţie ce va fi preluat preluată în contul contul de rez rezult ultate ate previz previzion ionat at *****) *****) Info Inform rma aţ ie ce ce va fi prel preluat uată în buge bugetul tul de TVA TVA Luna în care s-au efectuat cumpa umparrăturil urile e
Defalcarea pe luni a cheltuielilor ian
feb
………………..
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie
33
dec
datorii furnizor la 31 decembrie
Total*) Total*)
……….
**)
*) Informa Informaţii ce vor fi preluate preluate în bugetul bugetul cheltuielilo cheltuielilorr **) Informa Informaţie ce ce va va fi preluat preluată în pasi pasivul vul bilan bilanţului previz previzion ionat. at. 2. Bugetul de TVA
Trebuie Trebuie subliniat subliniat decalajul decalajul care există între operaţiunile economice economice şi oper opera aţiuni iunile le de TVA TVA: TVA TVA de plat plată afer aferen entt lunii lunii M se repor reporte teaz ază în buge bugetu tull de cheltuieli aferent lunii M+1. Luna (M) în care s-a colectat TVA ian feb ….. dec
(2) TVA deductibil aferent imobi imobiliz lizărilor rilor (aferen (aferentt lunii lunii M)**) M)**) TVA deduc deductibil tibil aferent aferent altor altor bunuri şi servicii (aferente lunii M)***) credit TVA (din luna M-1) (1)-( (1)-(2) 2) TVA TVA de plat plată (pentru (pentru luna luna M+1) (2)-(1) Credit TVA (de reportat în luna M+1)
****)
*) confo conform rm venit venituril urilor or din din vânz vânzări **) conform conform proiec proiectului tului de investi investiţii ***) ***) confo conform rm che chelt ltui uiel elilo ilorr pent pentru ru cum cump părături turi ****) TVA TVA de plată, ca informa informaţie de preluat preluat în pasivul pasivul bilantului bilantului previz previzionat. ionat.
34
Structura bugetului de trezorerie
Luna Trezoreria Trezoreria la începutul începutul lunii lunii + Incasări - Plăţi = Trezoreria la finele lunii
ianuarie februari e
martie
………… decembri e
*)
**)
*) din bilan bilanţul de la la începutul începutul anului anului **) inform informa aţie ce ce se va prel prelua ua în bilan bilanţul de sfârşi sfârşitt de an. 4.1.2.. Studiu de 4.1.2 de caz privind privind gestiunea gestiunea bug bugetar etară a trezoreriei trezoreriei la S S.C. .C. XXX Pent Pe ntru ru a stud studia ia ec echi hili libr brul ul fina financ ncia iarr al într între eprin prinde deri riii XXX, XXX, se urm urmă reşt reşte e evol evolu uţia pre previzi vizibi billă a trez trezor orer erie iei, i, util utiliz izân ând d un volu volum m impo import rtan antt de info inform rma aţii. ii. Pentru Pe ntru a rea realiz liza a coeren coerenţa dintre dintre informa informaţiile cuprin cuprinse se în întreg întregul ul sistem sistem bugetar, bugetar,
pentru volumul fizic se cautã o unitate de mãsurã echivalentã - în cadrul fiecãrui buget buget analizâ analizându ndu-se -se volum volumul, ul, structu structura, ra, costur costurile ile ş.a. efecti efective ve - astfel astfel cã în activitatea de previzionare a trezoreriei, informaţiile sã fie compatibile. compatibile. De exem exemplu plu,, în situa situaţia S.C. S.C.XX XXX, X, ec echiv hivale alen nţa pent pentru ru unit unitat atea ea de mãsur mãsurã ã fizicã a fost tona, produsele fabricate intrând toate in categoria maşini şi utilaje de prelucrãri mecanice. bilanţul încheiat încheiat la 31 31 decemb decembrie rie anul N-1 N-1 buge bugetu tull vânz vânzărilor rilor bugetul productiei bugetul bugetul aprovizion aprovizionărilor cu materii materii prime prime bugetul bugetul cheltu cheltuielilo ielilorr fixe de produc producţie şi de distribu distribuţie, precum precum şi alte alte informa informaţii, care care se se refe referră la : 1. cheltu cheltuiel ielile ile variab variabile ile : se face face ipotez ipoteza a c ă volum volumul ul cheltu cheltuiel ielilo ilorr variabil variabile e este este determinat, în cea mai mare parte, de consumul de materii prime ; 2. Cred reditele acorda rdate clie lienţilo ilor : clientii vor plăti, în conformitate cu contra contracte ctele le încheiate încheiate între între firmă şi aceştia, aceştia, un proce procent nt de 40% din suma suma tota totallă a vân vânzărilo rilorr în num nume erar, rar, la dat data efec efectuării rii livr livrării rii produ produse selo lor, r, 40% 40% dup după o lun lună şi ult ultime imele 20% dup după dou două luni luni de la livr livrar are e; 3. Credit Creditele ele furnizo furnizorr : furni furnizor zoriiii de materi materiii prime prime sunt sunt plătiţi la fiecare fiecare trei trei luni. luni. Plata Plata serv servici iciilo ilorr exte externe rne se se efec efectue tueaz ază în fiec fiecare are lun lună, la data sca scade den nţei ; 4. TVA TVA : cota cota de de TVA TVA cu cu care care se se cal calcu cule leaz ază obli obliga gaţia fis fisccala ala de pla plattă priv privin ind d TVA este cota cota standard de 19%, atât pentru pentru cumpă ră rile de materii materii prime, servicii servicii externe externe şi achizi achiziţii de active active fixe ; 5. Investiţii : se prevede prevede ca în luna luna aprilie aprilie să se cumpere cumpere un un echipam echipament ent de prelucrări mecanice cu preţul de 50.000.000 u.m. fă ră TVA. Plata echip ec hipam amen entu tulu luii şi punere punerea a ac aces estu tuia ia în func funcţiune iune vor fi real realiz izat ate e pân până la finele lunii aprilie ; 6. Imp Imprum rumutul utul : împr împrum umut utul ul va fi înre înregi gist stra ratt în pasi pasivu vull bila bilan nţului ului şi va dete determ rmin ina a o dobâ dobând ndă de pla plattă cu rata rata de de 10% 10% (su (subve bvenţ iona ionattă ). La fin finele lunii martie martie trebuie trebuie plătita o anuitate anuitate de 520.000 520.000 u.m. u.m. ;
35
7. Impozi Impozitul tul pe pe profit profit : impoz impozitu itull pe profit profit ce trebu trebuie ie plati platitt va fi vărsat la la data data limi limittă scade scadent ntă. Pl Plăţile în ava avans ns în con contu tull impo impozi zitu tului lui pe profit profit efec efectua tuate te în lunile martei şi iunie se ridica la 65.000 u.m., respectiv 68.000 u.m. ; 8. Dividende Dividendele le : se prevede prevede ca ca la finele finele lunii lunii iunie sa sa se distribuie distribuie un volum volum de 200.000 200.000 u.m. u.m. sub form formă de divid dividend ende e; 9. Cheltuiel ielile ile de pe perso sona nall : sal salarii riile sunt sunt pl plătite o singu ingurră dată pe lun lună, la finele finele aceste acesteia, ia, iar iar obliga obligaţiile iile fiscale fiscale sunt sunt achit achitate ate pân până la data data de 15 ale ale luni luniii urm următoar toare e; 10. 10. Creş Creşte tere rea a de capita capitall social social : în luna luna marti martie e este prev prevăzut zută o creşte creştere re de capital social prin aport de numerar din partea partenerilor de afaceri.
Concluzii Elab Elabor orar are ea unui unui sist siste em coerent rent de buge bugete te ce plan planif ific ică dez dezvolt voltar are ea ulte ulteri rioa oarră a într întrep epri rind nder erii ii pres presup upun une e cuno cunoaş aşte tere rea a în prof profun unzi zim me a func funcţ ion ionă rii rii firmei firmei studiate, precum şi condiţiile economice, economice, financiare, financiare, umane, tehnologice tehnologice etc. etc. cu care care aceas aceasta ta se confrun confrunttă. Analiza marjelor, ca etapã în procesul bugetar, prezintã avantaje şi limite. Între avantaj avantaje e se pot pot men menţiona: vizi viziune unea a sint sintet etic icã ã asupr asupra a ansam ansambl blul ului ui dist distrib ribu uţiei iei - ce se form formea eazã zã datorit datoritã ã analiz analizãrii ãrii ce celor lor trei trei compon component ente e princip principale ale:: cifra cifra de afaceri afaceri,, cheltu cheltuiel ielile ile propor proporţionale ionale (afere (aferente nte divers diverselo elorr ser servic viciiii comerc comerciale iale)) şi cheltuielile fixe (aferente, îndeosebi, serviciilor administrative); posibilitatea de a orienta politica comercialã cãtre o rentabilitate mai mare; posibi posibilit litate atea a aplicã aplicãrii rii unei unei politi politici ci de discri discrimi minare nare a preţurilor, urilor, costul costul direct fiind limita inferioarã ce poate fi acceptatã la vânzare pentru un produs sau o categorie de produse. Limitele pe care le prezintã aceastã metodã se referã, în principal, la necesitatea completãrii metodei: viziunea sinteticã nu dispenseazã pe gestionarul economic de o vedere mai analiticã la nivelul diverselor servicii implicate; politica comerciala nu poate fi întodeauna orientatã cãtre produsele cu marja cea mai mare. Astfel, vânzarea unor produse este legatã de vânzarea altora, de exemplu cel care vinde un utilaj trebuie sã asigure şi piese de schimb etc.; în unele cazuri (comenzi (comenzi excep excepţionale, ionale, perioade perioade de subactivitat subactivitate) e) servic ser viciul iul comerc comercial ial cere, cere, pentru pentru clienţii sãi, reduce reduceri ri de preţ. Pentru Pentru a face face sã cobo coboar are e rent rentab abil ilit itat atea ea într într-o -o as astf tfe el de situ situa aţ ie, ie, treb trebui uies escc îndeplinite îndeplinite cel pu puţin trei trei condi condiţii: − pre preţul de vânz vânzare are redus redus nu trebu trebuie ie sã fie fie mai mai mic mic decâ decâtt costu costull direct; − cheltu cheltuiel ielii fixe, fixe, aferen aferente te comenz comenzilo ilorr suplim supliment entare, are, nu trebuie trebuiesc sc înregistrate înregistrate în totalul totalul cheltuielil cheltuielilor or fixe pe întreprinde întreprindere re (fiind, în fapt, individualizate respectivelor r espectivelor comenzi); − vânz vânzãr ãril ile e cu pre preţ redu reduss nu treb trebui uie e poat poatã ã sã infl influe uen nţ a nega negati tiv v vânzãrile viitoare la tarif normal.
36
Managementul economic şi financiar al întreprinderii impune elaborarea unui unui sistem sistem coeren coerentt de buge bugete te,, la baza cărora rora va sta poli politic tica a de dezvo dezvolt ltare are viit viitoa oare re a firm firmei ei,, poli politi ticcă ce sse e refe referră la toat toate e dome domeni niile ile impo import rtant ante e ale ale acti activi vitt ăţii aces ac este teia ia,, incl inclus usiv iv la la pie pieţele ele de desf desfac acer ere e şi posi posibi bili littăţile ile de lărgir rgire e a spaţiilo iilorr de comerciali comercializare, zare, consoli consolidarea darea rela relaţiilor cu furnizori furnizoriii tradiţionali, ionali, dar şi descoperire descoperirea a a noi surse surse de mater materiiii prime, prime, material materiale, e, echipam echipament ente e etc., alături turi de o politic politică modernă de atra atrag gere a resurse rselor umane ane şi de perfe rfecţ ionare continuă a abil abilit itătilo tilorr ac aces este teia, ia, precum precum şi de depista depistare rea a de resurse resurse financ financia iare re mai mai puţin costisitoare costisitoare şi cu exigibilita exigibilitate te mai mai convena convenabil bilă. In acest sens, sens, la nivelul elabor elaborării previziunii previziunii de dezvolta dezvoltare re a întreprinderii întreprinderii şi, şi, în cons conse ecinţă, obl obligat igato oriu riu de luat luat în seam seamă la cons constr trui uire rea a fie fiecăruia ruia dint dintre re bugetele bugetele esenţiale, sunt stabilite stabilite etape ce trebuiesc trebuiesc parcurse parcurse pentru a realiza un rezult rezultat at core corespu spunz nzător atât atât din din punct punct de de vede vedere re al rent rentabi abilit lităţii, cât cât şi ca ca echili echilibru bru econ ec onom omic ic şi fina financ ncia iarr într între e resu resurs rse e şi util utiliz izări, ri, ce trebu trebuie ie s ă se corel corelez eze e cu echi ec hilib libru rull cere cerere re – ofe ofert rtă de pe pe pie pieţele ele pe ca care re fun funccţione ioneaz ază între întrepri prinde ndere rea. a. Formularea obiectivelor
Elementul cheie în procesul de formare a obiectivelor este constituit de apre apreci cier erea ea stad stadiu iulu luii în care care se găse seşte şte soci societ etate atea a comerc comercial ială. Aceast Această apre apreci cier ere e este es te posi posibi bilã lã dato datori ritã tã anal analiz izei ei diag diagno nost stic ic a so soci ciet etã ãţii, ii, ca care re deta detali liaz ază toat toate e activi activittăţile firm firmei ei (um (umane ane,, mater materiale iale,, financi financiare are). ). Evid Evide enţiere ierea a rez rezult ultate atelor lor anal analiz ize ei situ situa aţiei iei ac actu tual ale e a so soccietã ietãţii ofe oferã posibilitate posibilitatea a unei imagini imagini clare clare asupra asupra direc direcţiilor în care care trebuie trebuie sã se acţioneze. ioneze. Din analiza analiza strategicã strategicã a perspective perspectivelor lor de dezvoltare, dezvoltare, pornind pornind de la situaţia actualã, reiese clar un set de obiective prioritare: 1) îmbunãtãţirea contolului managerial asupra resurse rselor şi utiliz utilizãril ãrilor or societã societãţii; 2) îmbunãtãţirea performanţelor economico-financiare şi creşterea volumului de vânzãri; 3) asigu igurar rarea unui sistem de cali alitate ate sup superior ior prod roduse sellor cu posi posibi bili litã tãţi de desf desfac acer ere e imed imedia iatã tã.. În ce ceea ea ce priv priveş eşte te prim primul ul obiectiv, obiectiv, controlul controlul asupra resurselor resurselor şi utilizãrilo utilizãrilorr societãţii constituie constituie elementul decisiv în cadrul procesului decizional. Astfel, conducerea soci so ciet etã ãţii va fi ca capa pabil bilã ã sã ia mãsu mãsuri ri efic eficie ient nte e şi în acelaşi acelaşi timp timp rapide, rapide, bazate bazate pe o informa informare re corec corectã tã şi promptã promptã asupra situa situaţ iei firmei la momentul respectiv. Strat Strateg egia ia optim optimã, ã, din din punc punctt de vede vedere re al efec efectu tului lui obţinut inut o const constit ituie uie implemen implementarea tarea unui sistem informa informaţional computerizat computerizat.. Astfel, Astfel, rolul tehnicii tehnicii de calcul în sprijinirea realizãrii obiectivului propus constã în colectarea, prelucrarea şi prezentarea prezentarea informaţiilor managerilo managerilor, r, astfel încât, aceştia sã-şi dea seama în orice rice moment care are este ste sit situaţia vânzã ânzãri rilo lor, r, stru strucctura tura costur sturil ilo or, sit situaţia obliga obligaţiilor iilor cãtre furnizo furnizori ri etc. De asemenea, utilizarea tehnologiei informatice, prin datele şi informa informaţiile pe care aceasta aceasta le înglobeazã înglobeazã va ajuta la identificarea identificarea de poten potenţial iale e opor oportun tunitã itãţi de afaceri afaceri.. Strat rategiile care pot duce la obţinerea rea de perfo rforman rmanţ e sup superioar ioare e exerci exerciţiunlui anterior anterior sunt multiple şi foarte complexe complexe,, fãcând parte din tipuri de politici politici diverse. diverse. în acest sens, sens, pot fi descrise mai mai multe acţiuni: O primã strategie posibilã de creştere a volumului de vânzãri poate fi consti constituit tuitã ã de practicar practicarea ea unei politi politici ci de reducere reducere a preţului ului de desfacere desfacere a
37
produselor. produselor. Aceastã Aceastã reduce reducere re a preţ urilor ar trebui trebui corelat corelatã ã (pentru (pentru a se men menţ ine şi o ratã a profitului corespunzãtoare), cu o reducere a cheltuielilor pe care produsele le înglobeazã. Reducerea cheltuielilor este la rândul ei o problemã foarte foarte comple complexã xã şi difici dificill de rezolv rezolvat. at. Spre exemp exemplu, lu, reduce reducerea rea cheltu cheltuiel ielilo ilorr materiale materiale este este strâns strâns legatã legatã de preţurile de achiz achiziiţie pe care care furnizorii furnizorii le pretin pretind. d. Dacã, în plus, situaţia se referã la diferite materii materii prime sau materiale materiale deficitare, deficitare, problema reducerii cheltuielilor se complicã şi mai mult din cauza puterii pe care o deţin furniz furnizori oriii în cadru cadrull tranza tranzaccţ iilor. iilor. Pe de altã parte, reducerea cheltuielilor nu se poate realiza decât plecând de la o informare corectã şi detaliatã asupra ponderii pe care o au diferitele categ atego orii rii de chelt heltu uieli ieli în costul stul tot total. al. Astfe stfel, l, se obţine ine o cone onexiun xiune e înt între îmbunãtã îmbunãtãţirea controlului controlului managerial managerial şi posibilitã posibilitãţile de reducere reducere a cheltuielil cheltuielilor. or. Reies Re iese e de aici aici clar clar import importan anţa pe care o are strateg strategia ia de imple impleme menta ntare re a unui unui sistem de calcul. O metodã todã posi posibi bilã lã de creşt reşte ere a vânzã ânzãri rilo lorr este ste rep reprez rezentat ntatã ã de iden identi tific ficare area a de noi noi pie pieţe de desfa desface cere re (în (în spec specia iall exte externe rne)) prin prin gãsi gãsire rea a de pote poten nţiali iali cli clie enţi. Aceastã strategie este posibilã numai în cazul în care mixul de marketing al prod produs usel elor or,, prin prin latu latura ra sa de prom promov ovar are, e, es este te elab elabor orat at în mod mod efic eficie ient nt.. Com Co mpart partim imen entu tull de marke arketi ting ng din din ca cadr drul ul Dire Direccţiei iei Econ Econom omic ice e treb trebui uie e sã stabileascã stabileascã un comple complex x de acţiuni şi mijloac mijloace e promoţionale. ionale. Astfel, Astfel, trebuie avute avute în vedere, vedere, în principal principal publicitatea publicitatea prin mijloace mijloace de comunicare comunicare în masã şi participarea participarea la la târguri şi expozi expoziţii de profil. profil. O altã altã stra strate tegi gie, e, ca care re reie reiese se clar clar din din anal analiz iza a pote poten nţialu ialulu luii mater ateria iall (respectiv analiza stocurilor), se constituie în valorificarea stocului de produse finite existent la sfârşitul anului. Obiectivul privind creşterea volumului de vânzãri poate fi abordat şi prin asimilar asimilarea ea în fabrica fabricaţie a unor unor noi tipuri tipuri de produse produse,, cu costuri costuri mai mai mici mici şi/sau mai bune calitativ, calitativ, identificat identificate e în urma studierii pieţelor de desfacere, desfacere, precum şi a pieţelor de aprovizionare aprovizionare.. Dacã se recurge la aceastã metodã, metodã, trebuie avut avut în vedere faptul cã aceastã alternativã necesitã cheltuieli suplimentare determinate de diversificarea gamei de produse. În vederea vederea adaptãrii adaptãrii sortimentale sortimentale la cerin cerinţele impuse impuse pe piaţa internã, internã, potr potriv ivit it unui unui stud studiu iu al pie pieţelor elor de desf desfac acer ere e deta detali liat at priv privin ind d iden identi tifi fica care rea a cerinţelor acestora, acestora, realizat realizat în scopul scopul menţinerii şi/sau şi/sau intensific intensificãrii ãrii vânzãrilor, vânzãrilor, se se impu impun n o se serie rie de reco recoma mand ndãri ãri,, prin printre tre ca care re de mare mare impo importa rtan nţ ã es este te ac acee eea a refe referit ritoa oare re la înto întocm cmire irea a de prog program rame e de testa testare re a cump cumpãrã ãrãto toril rilor or,, ca care re sã realizeze realizeze un un mix de marketing marketing eficient eficient (produs, (produs, pre preţ, distribu distribuţie şi promovare) promovare).. În cee ceea a ce priveşte priveşte politica politica de produs, trebuie trebuie sã se urmãreascã urmãreascã dive divers rsif ific icar area ea ac ace estei steia a în func funcţie de ce ceri rin nţe, as asig igur urar area ea unui unui înal înaltt grad grad de competitivitate pentru produsele oferite. Reînoirea şi multiplicarea sortimentului de produ produse se în ca cadru drull pie pieţ ei treb trebui uie e sã repre reprezi zint nte e foart foarte e fide fidell o refle reflect ctare are a modificãrilo modificãrilorr ce intervin intervin în nevoile clienţilor, în mecanismul mecanismul formãrii şi satisfacerii satisfacerii cererii. Procesul de cumpãrare este precedat de un amplu proces de documentare şi informa informare. re. De aceea, aceea, stabilire stabilirea a unui unui program program promo promoţ ional ional eficac eficace e apare apare ca o comp compon onen entã tã majo majorã rã a oric oricãre ãreii so soci ciet etã ãţi. Co Comp mpart artim imen entu tull de marke marketi ting ng are are,, printre altele, altele, sarcina sarcina importantã importantã de a face cunoscutã cunoscutã pe piaţ ã oferta de produse
38
pe care care socie societat tatea ea le pune pune la dispo dispozi ziţia poten potenţial ialilo ilorr clien clienţi. Efica Eficacit citate atea a acţiunilo iunilorr prom promo oţiona ionale le es este te sa sati tisf sfac acut utã ã num numai în mãs ãsur ura a în ca care re ac aces este te acţiuni iuni sunt sunt argumentate, argumentele pe care le aduce activitatea de promovare trebuind sã se bazeze bazeze pe pe performan performanţele produselo produselor, r, fãrã exagerãri exagerãri şi afirma afirmaţ ii gratuite. gratuite. Polit olitic ica a de pre preţuri prac practi ticcatã atã trebu rebuie ie core orectat ctatã ã prin prin raţiona ionali liza zare rea a cheltuielilor, prin identificarea şi reducerea acelor categorii de cheltuieli care deţin o pondere important importantã ã în totalul cheltuiel cheltuielilor. ilor. Existe Existen nţa pe piaţã a unor produse produse similare similare,, rea realiz lizate ate de alte întrepr întreprinde inderi, ri, interv intervine ine în orienta orientarea rea politi politicii cii de preţ ca urmare urmare a faptului faptului cã preţul devine devine un element de competitivitate. Refe Re ferit ritor or la poli politic tica a de distr distrib ibu uţie, ie, un aspec aspectt deose deosebi bitt de impo import rtant ant îl cons consti titu tuie ie cuno cunoaş aşte tere rea a pie pieţei pote poten nţiale iale.. Cuno Cunosc scân ând d volu volum mul şi stru struct ctur ura a cerin ce rinţelo elorr şi obicei obiceiuril urilor or de cumpãra cumpãrare re ale purtãto purtãtorilo rilorr ce cereri rerii, i, compart compartime imentu ntull marketing va putea determina asa-zisul “potential al unui canal de distributie. În concluzie concluzie,, societatea societatea are posibilit posibilitatea atea de a trasa trasa orientarea orientarea circuite circuitelor lor de distribu distribuţie prin prin urmãrirea urmãrirea câtorva câtorva dintre dintre cele cele mai importante importante direcţii de acţiune: localiz aliza area rea cumpãrãt ãrãto oril rilor potenţial iali şi gradu adul lor de concentrare sau dispersare geograficã; cara ract cter eris isti tici cile le gene genera rale le ale ale ce cere reri riii în ce ceea ea ce priv prive eşte şte ca elasticitat elasticitatea, ea, posibilitã posibilitãţile de expansiun expansiune; e; valoarea unitarã a produsului; caracteristicile şi gradul de tehnicitate al produsului; politica de marcã ce se urmãreşte; raport rtul ul dint dintre re cost costul ul de distr istrib ibu uţ ie al afe aferent rent fie fiecãre ãrei rapo alte alterna rnati tive ve,, dete determ rmin inat at de dife diferit ritel ele e ca cana nale le de dist distrib ribu uţie şi de volumul vânzãrilor ce se previzioneazã. Bibliografie Adochiţei M., Antoniu N. şi colectivul
Finanţele întreprinderilor întreprinderilor
Bran Paul Brezeanu Petre
Collasse Bernard
Finanţele întreprinderii întreprinderii Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piaţă. Concepte, teorii, politici financiare financiare şi studii studii de caz Gestion financiere de l’entreprise
Ernst & Young
Le livre du manager. manager. Therie Therie et pretique pretique
Editions Hachette, Paris, 1993
Halpern Paul, Weston Fred, Brigham Eugene
Finanţe manageriale manageriale
Editura Economica, Bucureşti, 1998
Mãrgulescu D. şi colectivul
Supliment la Revista Tribuna Economicã, Bucureşti, 1994 Editura Romcart, Bucureşti, 1994 Editions Economica, Paris, 1987
Meyer Jean
Analiza economicoeconomico-financiar financiarã ãa societãţilor societãţilor comerciale comerciale Diagnostic economico-financ economico-financiar iar Politique generale de l'entreprise l'entreprise.. Analyse Analyse et management strategiques Géstion budgétaire
Niculescu Maria Maria
Diagnosticul Diagnosticul global strategic
Editura Economica, Bucureşti, 1997
Papin Robert
Strategie pour la creation d’entreprise
Editions Dunod, Paris, 1993
Papin Robert Pilverdier – Latreyte Josette
L’art de diriger. diriger. Gestion financiere financiere Finance d'entreprise. d'entreprise. Avec Avec etudes etudes de cas et corriges detailles
Editions Dunod, Paris, 1995 Editions Economica, Paris, 1990
Mãrgulescu D., Niculescu M., Robu V Mathe Jean - Charles
39
Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1992 Editura Economica, Bucureşti, 1997 Editura Fundaţiei « România de mâine », Bucureşti, 1999 Editure PUF, Paris, 1991
Edition Dunod, Paris, 1984
Românu I., Vasilescu I. şi colectiv Solnik Bruno
Managementul Managementul investiţii investiţiilor lor Gestion financiere
Editura Mãrgãritar, Bucureşti, 1997 Editure Fernand Nathan, Paris, 1980
Stancu Ion
Finanţe. Teoria pieţelor pieţelor financiare financiare.. finanţele întreprinderii. întreprinderii. Analiza şi gestiunea financiară financiară Finanţe şi gestiune gestiune financiară financiară de întreprindere Finance d’entreprise, d’entreprise, Logique Logique et politique Gestiunea financiarã a întreprinderii
Editura Economica, Bucureşti, 1997
Toma Mihai, Alexandru Felicia Vernimmen P. Vintilã Georgeta
Editura Economica, Bucureşti, 1998 Edition Dalloz, Paris, 1989 Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1999
* Legea număr.31/1990 număr.31/1990 privind societăţile comerciale comerciale * Hotãrârea Guvernului nr. 500 / 1994, privind reevaluarea imobilizãrilor corporale şi modificarea capitalului social * * Ministerul Finanţelor, Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economicã, Bucureşti, 1994 * Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania – Ghid pentru diagnostic şi evaluare a intreprinderii, Bucureşti, 1996 *
40
