SIC COGITO CE E VIATA?-CE E MOARTEA?-CE E OMUL? DE
4.
B. P. HASDEU rt,
Ceea ce s'a Miscut din carne, carne
este; si ceea cc se naste din spirit, spirit este. Nu te mira data cane; iti spun cd trebui si v renasteti ISUS (loan. III, 7)
DUMNEZEU, NEMURIREA $1 DESTAINUIREA. SOMNUL I. SUFLETUL. TELEGRAFIA IUBIRII. IPNOTISMUL IN SPIRITISM.MATERIALISMUL IN SPIRITISM. 7 EXCELSIOR.
-
=7,2712.11-
7.
BUCURESTI Editura libráriel SOCEC & Co., Societate Anonimfi 21, Calea Victoriel, 21 1
907
Pretul Lei 2,50. www.dacoromanica.ro
SIC COGITO CE E VIATA?-CE E MOARTEA?
CE E OMUL?
DE
B. P. HASDEU Ceea ce s'a nitscut din carne, came este ;
si ceea ce se naste din spirit,
spirit este. Nu te mira darà cited iti
spun cri trebui si tla renasteti ...
ISUS (loan. III, 6-7)
DUMNEZEU, NEMURIREA $1 GESTAINUIREA. SOMNUL I. SUFLETUL. TELEGRAFIA IUBIRII. IPNOTISMUL IN SPIRITISM. MATERIALISMUL IN SPIRITISM. EXCELSIOR.
BUCUPLETI Editura libririei SOCEC & Co., Societate Anoninti 21, Calea Vietortei, 21
1907
www.dacoromanica.ro
Et nous dévoilerons soudain L'eternel et profond mystere Que l'infini s'obstine a taire A Phomme qui le cherche en vain; Et nous sourirons de at:lain Aux vains systernes de la terre L'oeil de l'esprit decouvrira Le veritable aspect des choses Et par mille metamorphoses Tout l'univers nous livrera Le secret que l'esprit lira,
Le secret des fins et des causes!.. JULIE HASDEIL
www.dacoromanica.ro
AD ROMANOS. AD CORINTHIOS. AD GALATAS. AD EPRESIOS.
AD HEBR/E0S. AD PHILIPPENSES. AD COLOSSENSES. AD THESSALONICENSES. AD TIMOTHEUM . . .
Servus JESU.
www.dacoromanica.ro
Prefata la a 3-a editiune Prima editiune a acestei carti aparuse in Revista noud, incepand dela Martie 1891. A doua editiune, esitä la lumina in 1893 inteun numar mic de exem-
plare, este de mult deja istovita, desi era foarte scumpa djn cauza luxului de executiune. A. treia editiune, pe care o scoate acuma Libraria Socec, este menita, a fi curat poporana, la indernana pentru oricine, purtareata i eftind.
In text nu s'a facut absolut nici o schimbare si nu se va schimbh nimic niciodata. Ceeace lipseste in Sic cogito, trebuia sa lipseasca acolo, de vreme
ce va avea sd-si aibd locul in alte doua opere ulterioare; dintaiu in Ita sensum, apoi in Virtus rediviva, una cuprinzand experimente fisice asupra Spiritului, cealaltä desvoltand si demons-
trand teoria Reincarnatiunii.
Stint acum patru ani, cand publicasem cel dintaiu
capitol din Sic cogito, in Romania nu exista nici un spiritist pe fat a. Chiar cei mai convinsi «invartitori de measa» de pe atunci, Rani nantes in gurgite vasto,
se ascundeau, se pitulau, temandu-se de a nu fi luati in ras. Era mare indrdsneala mea de a infrunta
ranjirea nenurnaratilor gura-casca. Unii credeau www.dacoromanica.ro
6
altii ziceau, ba unul oare-eine a §i tiparit cd eu sunt nebun. Astdzi, cel putin a zecea parte din Românii cei mai culti profesori, medici, eler, armatd, magistraturd -- nu se sfiesc a spune fdrd §ovdeald cd ei sunt spiriti§ti §i neminc nu mai ride. Ipotesa nebuniei mele este inldturatd cu desavant;ire, inmultindu-se peste rndsurd nurnarul celor nebuni intocmai ca i mine. Pentru noi d§tiia toti la un loc n'ar mai ajunge un Balamuc cat domeniul Coroanei. Inca doi-Lrei ani i... dar sd a4teptdm pand atunce.
Nu e departe. Va veni o zi, cand nu vor fi spirit*i numai Evreii §i socialitii. B. P. HASDEU.
www.dacoromanica.ro
(
APARITIUNEA
fotograllata," de pietorul James Tissot.
www.dacoromanica.ro
PROLOG Trecuse sease luni dupa moartea fiicei mele.
Era in Martie : iarna plecase; prima-vara nu
sosia Inca. Intr'o seara, umedä i posomorita, sedeam singur
in odae laugh' masa mea de lucru. De 'nainte-mi, ca totdeauna, era o testea de hartia si mai multe craioane. Cum ? nu stiu, nu stiu, nu stiu ; dar fara ca s'o stiu, ,mana mea lua un craion i Ii razemä varful de luciul hartiei lncepui a simti. la tampla stanga Mai scurte ei inclesate, intocmai ca i cand ar fi fost bagat intr'insa
un aparat telegrafic.
De pdata mana mea se puse in miscare fara
astampar. Vre-o cinci secunde cel mult. Mud bratul se opri i craionul cazii dintre degete, ma simtii desteptat dinteun somn, desi eram sigur ca nu adormisem. Aruncai privirea pe hartia i cetii acolo foarte limpede :
Je suis heureuse; je raiine; nous nous reverrons;
cela doit te suffire.
Julie Hasdeu.
Era scris i iscalit cu slova fiicei mele. Ce sa fie? 0 va spune aceasta, carte.
www.dacoromanica.ro
STIINITA SUFLETULUI I.
DUMNEZEU, NEMUIRIIREA, DESTAIIlUIREA
1.
M ai intaiu de toate, sa lamurim bine titlul pus in fruntea acestei scrieri. Cand noi zicem «Stiinta sufletului», nu intelegem 0iinta despre sullet a celor invatati, ci 0iInta euprinsa in suiletul flecarui om, oricdt de neinvdtat religiunea. Si cdnd zicem «religiune», nu iMelegern vre-o religiune deosebita, ci intreitul sambure al tuturor religiunilor cate au flintat vre-o data sau flinteaza pe fata paimantului :Dumneze u, N e m u-
rire a, Destainuirea.
Unica religiune, care se intemeiaza intreaga numai
pe aceste trei principii, fard nici un alt amestec, este S pi r i tism ul. Spiritismul dard, cuprinsul i tinta cercetarii de fatd, nu a1catue0e o credintä noua 0 nu este o
credinta aparte; nu e noud, cdci dogmele sale sunt sadite in thimi de când omenirea, 0 nu este aparte
de vreme ce aceste dogme sunt imparta0te de oricare altd religiune.
Spiritismul trece cu tdcerea peste tot ce nu se gaise0e decat in cultul religios cutare sau cutare, imbrat*aza tot ce ne intimpind de o potriva in flecare din acele culturi, adeed tot ce nu este cult, www.dacoromanica.ro
2.
12
5TIINTA SUFLETULUI
tot ce nu este rit, tot cc nu este particular, toate ate le recunoa§te i cre§tinul §i mahometanul §i evreul i salbatecul ; insa pe unele le inlatureaza Third, dispret i gra ura, iar pe eelelalte, Third fana-
tism sau bigotism, le supune judecatii i ispitei. Prin universalitatea principiilor sale §i prin lipsa de patima, Spiritismul este, sau cel putin poate sa, devilla, i tinde a devenl, singura er edint a-§ tiint a.
Am aratat destul de verde §i, bagati bine de samd,
am spus fard nici o sfiala cã sunt Spiritist. Dar cui vorbese eu oare ca sä ma inteleaga ? si eine sunt eu, ca sal am dreptul de a fi aseultat Cui vorbese Astdzi Spiriti§tii se numara o suta de mii numai in Paris, iar in America ei tree peste zece rnilioane numai in Statele-Unite, dintre cari foarte multi nu sunt pro§ti i foarte putini sunt nebuni. In aceasta stare de lueruri, and gluma nu mai incape, aeeia ean l. mai pun pedeci in mersul Spiritismului §i. cu cari, prin urmare, el se vede siliti a dh piept, se pot impart:1 in urmatoarele opt tagme :
1. Sunt o samä de oameni cari rad totdeauna, de toti 0 de toate. Pentru ei rhsul este o datorid, pp care §i-o implinese eu fericire. In privinta acestora,
cu can e pacat §i chiar o necuviinta de a fi eineva
posae, eu totdeauna am rds cu dànii, razand de dansii. A.§a, voiu face 0 de acum inainte.
20. Sunt unii, earturari sau necarturari, cari au vorbit, au strigat 0 mai ales au scris vre-o data contra Spiritismului, Mira sa-1 fi cercetat cu staruinta
sau fdra a fi avut mijloace de a'l patrunde cum
se cade. De atunci inghmfarea, de§ertaciunea mintii §i a inimei, un amor propriu rau inteles, Ii impedeca nu numai de a-§i spovedi gre§eala, dar nici macar
de a if sguduiti in cerbicia. In zadar le vei dh dovezi peste dovezi. De nu vor puteh cum va
sa-§i inehith oehii i urechile ea sa ineunioare
un fapt prea pipait, ei sunt gata a'l rastalmaci in www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMUHIREA, DESTAINUIREA
13
chipurile cele mai ciudate, cele mai incurcate, cele mai nazdra,vdnesti, numai i numai ca sa, nu se contrazicä. Cam tot de felul acesta sunt: 3°. Toti aceia, cam multi, carora nu le place nici o noutate, nirnic i nimic afara, de (Ate se invata, in scoala,. Lenesi, ei ii inchipuesc cà tiinta, pe care o au dansii, le ajunge ; pizmasi, le pare Mu de niste descoperiri, la cari ei n'au luat nici o parte. Baca, sunt cumva invatati, acesti lenesi-pizmasi ndscocesc uneori contra noutaitilor argumente foarte istete. Tata, bundoard, ci irn un doctor dela Sorbona nurnit Besian Arroy sfärâmà pe nemuriterul Copernic : «soarele e facut ca sä lumineze pAmAtul; noi stirn insa,
Ca tortile se misca, pentru a lumina, mal bine o casà,
iar casele nu se misca, pentru a fi luminate prin torte, deci, nu pämântul se miscd imprejurul soa-
relui, si se misca, soarele imprejurul pamantuluio> ca,ti gued, cased nu se vor fi minunat la o asemenea 4°. Apor sunt multi cu musca pe cdciuld. Orice religiune are o morald; orice moralii are o sanctiune, adeca, un canon, o pedeapsa, in prespectiva; deci, ei nu vor pedeapsa, nu morald, nu vor religiune. Dansii nu sunt Spiritisti nu de altceva, i numai fiindcã nu pot fi nici crestini, nici pdgâni, nici chiar mormoni ! !
Ei sunt lib eri cugetaltori, in acelas sens in care un bandit, un Cartouche sau un Simeon Licinski, este liber fä cdt o r. Cu acestia sa,' nu amestecam la un loc pe :
5° Unii baeti nevinovati cu ga,rgauni in cap, bileti
tineri sau bâtrani, cari vor cu orice pret sa, fie ;sic sau Niut la idei, clack' nu si la mdnuO. Un Moleschott, un Buchner, un Carl Vogt, un Lombroso tree printr'un fel de rnoda, ca i un Zola, tree de se tree pand ce iute se Invechesc, intocmai dupà cum s'au invechit un Hobbes, un Gassendi, un Aretino. Sdr-
manii copilasi, in loc de a urrna, acestor tericiti trecsatori, petrecatori, pe cari poate nici i-au cetit macar, ar face mult mai bine sa caute in istoria www.dacoromanica.ro
14
.5TIIN7TA SUFLETULUI
stiintii, a literaturii, a artei, numele tuturor acelora cari nu se invechesc niciodata. Pentru onoarea omenirii, acesti luceferi sunt multi, si toti, toti 'Ana la unul, ei stiau cà poarta inteinsi o scdntee de nemu-
rire, pe care pe de aid, din viata pdmanteascal o atatal deja din cand in cdnd cu putere insufletirea de sus. 6°. Cei mai multi habar n'au ce este Spiritismul. Dupal dansii, el se cuprinde si se margineste in i n-
v rtir ea meselo r, adica intr'un punct de unde
I-Ana la Spiritism e tot asa e departe ca dela apa, care fierbe pentru supa in bucdtdrie, pand la trenul Fulger. Eu unul marturisesc in cuget curat c n'am 3. invârtit nici odatd o masa, si nu sirntesc nici o
placere de a o invârti vreodata. 7' Unii se tem si sà feresc de Spiritism din pricina catorva sarlatani prinsi, cum se zice, cu ocaua mica sau cu mdna in sac, dupd cum alti se fac atei din pricina palcdtosiei unor popi. Dar atunci o mai mare cotcarie ar fi medicina intreaga, in care sarlatanismul e ceva de toate zilele. Si apoi oare numai medicina Nu se afla nici o stiinta, nici o meserie, nici o ramural de traiu, in care sal nu se fi strecurat si sal nu se aciueze oameni de rea credinta, tot asa precum nu este nici un fel de moneta care sal nu fl avut pe calpuzanii sài. Feritiva dara si de bani, daca và dd mama! 8°. In sfarsit, sunt foarte numerosi cei nedomiriti. Ei nu cred Inca, dar numai rad. Ei au ajuns a cantari lucru cu luare aminte i lasa timpului sarcina de a aduce mai multal lumina'. De cativa ani incoace tonul organelor celor mari de publicitate din Occident in privinta Spiritisrnului este din ce in ce mai cumpatat. Ranjitul de alta data despre pretinsii visatori de ai lui Allan Kardec s'a inlocuit treptat, aproape pe nesimtite, prin niste cuvinte adesea binevoitoare, mai totdeauna pline de rezerve, cam in felul celor scrise nu de mult de Emilie Gautier sub titlul. «Au pays des fees» in fruntea lui Figaro. Cele cloud mari www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
15
Enciclopedii din Lipsca, a lui Brockhaus 0 mai
ales a lui Meyer din 1889, ambele oglindind starea
cea mai proaspdtd a 0,iintei germane, adastd cu sange rece cercetdrile viitorului. Ne pare bine de a recunoa4te C aceasta, apucdturd nepdrtenitoare, serioasd, adevdrat tiintiflca, pleacd tocmai dela genialul Schopenhauer, a cdrui incercare asupra
«Viziunii» (Versuch iiber Geistersehn und was damit zusammenhangt), de0 publicatd la 1851, adecd CU
mult inainte de experimentarea fenomenelor celor mai insemnate, totu0 poate chiar astdzi, cu cdteva foarte mici schimbdri, a servi ca, prima pagind la o lucrare temeinicd asupra Spiritismului. Din cele opt tagme de mai sus, este invederat Ca numai ultimele trod ne vor intelege, cad numai ele sunt doritoare i primitoare de intelegere; poate cà ne vor mai intelege i Meth cei nevinovati CU gairgäuni in cap, dar negre0t mai tarziu, cdnd se
vor mai cerne 0 se vor coace. 9 '. Mai pe deasupra, am aved nevoe de a ne intelege chiar cu unii dintre Spirititi, ba Inca, cam mult*ri, card nu sunt pdtrun0 de ideea cea, de cdpetenie ca : orice religiune trebuie sä alba', in vedere
numai binele omenirei, iar nici decum propria
nostra piele sau o seacd i neastampdratd curiosi-
tate, cu atat 0 mai putin Mu! altuia. Acurna insumi ?
tiu cui vorbese. Dar cine oare sunt eu
Cel mai nou lucrdror foarte harnic pe campul Spiritismului, doctorul Paul Gibier, in ultima sa carte : «Analyse des choses», publicatd, sunt acurn abia cateva luni, a crezut de cuviintd a-si face urmaloarea auto-biografie :
«Rog pe cititori a crede, cd eu nu spuiu aici decat
«reeace tiu prin observatiune sau exprimentatiune.
«Am oarecare drept de a pretinde cà nici observa«trunea, nici exprimetatiunea nu-mi sunt straine. Ca www.dacoromanica.ro
16
STIINTA SUFLETULUI
«medic, adica observator vrand nevrând, imi intre«buintez facultatile mele de observatiune de doudzeci
«de ani, din cari cea mai mare parte petrecuti in «spitalele din Paris. Ca exprimentator, am fost de «fapt in timp de mai multi ani in capul laborato«rului de patologie experimentala i comparativd al «Muzdului de istoria naturald din Paris; §i printre 4. «alte mune cercetdri, mi-a fost dat mie de a dovedi, «prin ni§te experiente delicate, cum ca animalii cu «sange rece, scutiti in genere de unele boale de ale «animalelor cu sange cald, le pot totu§i capatd, daca «vorn ridied temperatura lor la un grad apropiat de «a mamiferilor, tinandu-i in apa calda. Am dovedit «de asemenea faptul interesant cä pasarile, gaine si «altele, pot turba, i transmitand turbarea mamife«rilor cu mai multe saptamani in urma altoirii, pot
«apoi sa se vindece dela sine. Cu aceia§ ocaziune «am aratat cà turbarea, odata vindecata, nu se mai «reinnoe§te, caci pashrile cele altoite intr'un rand «nu mai turbeaza, cand le altoim a doua oard. Tot «eu cel dintaiu am facut cunoscuti germenii sau mi«crobii pemfigului acut i acei ai turbarii, 0 me-
«moriul pe care l'am publicat asupra totalitatii «lucrarilor mele despre turbare i tratamentul ei «a capatat dela Facultatea de Medicind cea mai
«Malta rasplata ce se poate da unei dizertatiuni. In «sfar§it, cei dela putere au vazut cu ochi buni, de «sigur, apucaturile mele de observator 0 de experi«mentator, de oarece, in cinci randuri diferite, gu«vernul Republicii franceze mi-a incredintat mie «sarcina de a studia in Franta 0 in strainatate, doua
«epidemii de cholera asiatica, doua epidemii de «friguri galbene i metoadele cele exprimentale ale «invatatilor straini...»
Si de ce oare le spune doc torul Gibier toate acestea ? Funded de ! a cutezat sà scrie o carte, prin care intare§te Spiritismul, i deci se temed ca nu cumva lumea sa-1 ied peste picior, daca dansul nu-i va
spune, mai de inainte, cu cine anume are a face. www.dacoromanica.ro
17
DUMNEZEU, NEMUR1REA, DESTAINU1REA
Vrea sä zicd chiar astdzi, clupd ce Spiritismul numhra, deja de mult in stinul shu o multime de
fruntasi curat stiintifici, astronomi, matematici, chifiziciani, naturalisti, antropologisti, filozofi : pe un William Crookes, un Russel Wallace, Fichte, Zöllner, Fechner, Ostrogradski, Butlerov, Hare, De Moraan, Barret, Huggins, R. Chambers, Gladstone, Oxon, Varley, Edison, etc. etc., afard de cdpetenii literare ca Victor Hugo, Georges Sand, Thakeray, Trollope, Lytton Bulwer, Arsène Houssay, Théophile, Gautier, Longfellow, Victorien Sardou .si altii, chiar
astdzi indrdzneste cineva nurnai cu rusinea pe obraz a scrie despre aceastä credint tiint A, aceasta singurd religiune experimentald. Ii este iertat on
i cui a tipdri cu slove marl, Ca geniul e o
nebunie i Dumnezeu o epidemie ; ii este iertat a ne asigurd, dupa, Cabanis, ch. «cugetarea este urina
creerului»; ii este iertat a irnprosch pe fath cu clhbuci de noroiu in avnturile cele mai inalte, cele mai adevairat omenesti ale omului ; ii este iertat a rade de iubire, de prietenie, de mild, de jertfire de
sine, de chte altele; ii este iertat, fard a i se cere dela dânsul, dela acela care batjocoreste, sa dove-
deasch cel putin cd este cineva, ca lucreaza si a lucrat mult si bine, cd nu e un netrebnic trantor in roiul cel muncitor al albinelor. Da Insal cand vrei sà scrii de Dumnezeu si de suflet, child cauti a ldmuri legarnantul intre cei plecati dejh i cei rdmasi inch' o ! atunci cei fárdsuflet i gird Dumnezeu
cei cu Nana iti aratd dintii i iti cer titluri... Deci, sh le dau i eu pe ale mele. Dar ce sh le spui SA le spui ca's profesor de universitate Nu-i mare treabd I Cati profesori universitari in Europa intreaga nu stint ca un fel de imperceptibili microbi, prin cari ofticeazd i studiul
si
studentul ! Sh le spui cd sunt membru al Aca-
demiei i chiar al mai multor Academii
Iardsi nu-i mare treabd ! Toate Academiile din lume, dacd le iei cu toptanul, stau pe loc si nu vor sh se miste ; www.dacoromanica.ro
2
18
ST1INTA SUFLETULUI
5. iar luate in amarunt, ele aclapostesc vecinic in sanul lor multe venerabile mustre de rugind intelectuala,
puse la pastrare de vremea rea. Sà le spui ca muncesc fara intrerupere de treizeci i mai bine
de ani la ogorul stiintei si al literaturii ? cal am dat la lumina vr'o douazeci i atatea volume ? ca. am fost mult laudat de cutare i cutare i Inca cutare ? ca am fost de atatea ori premiant ? ca ... tot nu-i mare treaha! 0 munca oricat de indelungata poate sa fie stearpa sau mincinoasa ; volumele oricat cli numeroase, pot fi un namol de secaturi, fara traf dupa gustul momentului; laudele cat de sgomotoast pot fi cersite, mijlocite sau cumparate; premith
pot fi de cardasia. Ce sa le spui dara ? Voi zice
numai atata ca : in istoria, in filologia, in mice sfera
a cunostintei eu am fost totdauna scepti c, respingand autoritarismul de sus ca i popularitatea de jos si croindu-mi pretutindenea singur, prin propriile mele cercetalri dupa izvoare, o cale nouh,
bund sau rea, cum ma aid capul, dar din inima curata, fara Ma, de nimeni, fara folos personal, fara faltarnicie, fara reclama.
Am spus ca Spiritismul este credint A-§ tiint A, ceeace insemneaza : pe deoparte, el cuprinde in sine miezul tuturor religiunilor fara deosehire : iar pe de alta, nu numai se impaca cu *Uinta asa numitä pozitiva, dar Inca o i intregeste, infigandu-si radacinile adanc in Biologie.
Intrebarea, daca se afla undeva sau nu se Of nicairi niste neamuri omenesti atat de uitaLe dt Durnnezeu incat sa, nu alba, nici o adulmecare de Dumnezeu, aceasta intrehare este, negresit, de o
insemnatate oarecare pentru Antropologie i pentru Etnologie, dar aci ne ingrijeste prea putin, i iata de ce. Una din cloud : se afla sau nu se atla. Daca se afla asernenea neamuri, ceeace este cu putinta,
atunci urmeaza ca religiozitatea s'a desvoltat in omenire, si numai in omenire, deodata cu 0 treapta www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
cj
oarecare de culturà, i deci, ca i insài cultura, alcAtueste o inaintare flreascal a speciei omenesti. Dacd insd, din potrivä, asemenea neamuri nu se afiä nicàiri, ceeace iardsi este cu putintA, atunci inceputul religiozitàii trebuie cdutat deja la maimutd la elefant, la caine, In straturile anirnale inferioare
ornultri. Oricum ar fi dard, in ambele cazuri reli-
giositatea este o propaisire necesarà pe scara uredrii organisrnului, i aceasta ne ajunge ca punct de
plecare; adicä ne ajunge ca punct de plecare de a : este tot asa in tirea omului de a crede in Dumnezeu dupä cum in firea omului este de a sth sti
drept pe cloud picioare, iar nu de a urnbla de-abuselea
desi cutare sau cutare poate sA umble de-abuselea
poate sã nu creazd in Dumnezeu, fie de bund
voie prin fantazie, fie de nevoie prin slabiciune orounicd.
Felurite forme si retorme, prin care au trecut
si trece religiozitatea fetisism, politeism, monoteism, apoi sabeism, buddhism, brahmanism, mahornetism, crestinism, apoi ortodoxism, catolicism, protestan-
tism, etc., nu ne privesc nici mai mult nici mai putin decal intrebarea de mai sus despre epoca
nasterii religiozith4ii, adec a. ne privesc numai ca
niste trepte de propasire ale unuia
i aceluiasi
principiu. Care anurne treapt5, e superioard si care este inferioard aleaga oricine cum ii place ; destul eh
unele nu pot a nu fi mai sus, altele mai jos,
altele mai la mijloc. Fiecare treapta se deosebeste de toate celelalte prin cult i prin arnärunte, iar noud nu ne pasa aice nici de cult, nici de amärunte. Fiecare se aseamainä cu toate celelalte prin recunoasterea lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu inteles 6. mai bine sau mai rau, dar recunoscut deopotrivä in religiunea lui Cetivayo ca si in religiunea lui Descartes sau a lui Kant. Cel mai &dame cercetator al religiozitAtii la popoare primitive Eduard Tylor ne spune : «se poate zice Ca nici un trib salbatec «nu este panteist in sensul cel strains al cuvântului ; www.dacoromanica.ro
20
STIINTA SUFLETULUI
«cloctrina, pe care triburile sallbatece o imbrati§eazti, «obinuit, doctrinal mijlocie intre monoteism i pan-
«teism, este un politeism av and in culme o «singura zeitate su premA».Ei bine, sAlbatece
sau nesalbatece astfel sunt toate religunile, toate liana la una. Din religiune in religiune se schimba numai doaral numele proprii ale zeilor de a doua mana numai etichetele. Ce este Mercuriu daca nu un Arhanghel ?
Cate-o odata chiar numele propriu se pastreaza
pe furi, buna-oard : trecand dela Romani la Romani,
strabuna Venere se resfrange in sfanta Vineri din basmurile poporului. Insu§i mozaismul, socotit cu
drept cuvant ea monoteismul cel mai curat, ne vorbete totui de ingeri, ade3a pune la mijloc intre
om i intre Durnnezeu o ceata de fiinte aproape
dumnezeeti. Cheme-se o asemenea fiinta Rafail,
sau cheme-se Marte, sau cheme-se san-George, este in forma un politeism dei in fond Dumnezeu ramane u n u 1, unul in toate religiunile fara deosebire, incun-
j urat de oamen d urn neze i, de ni$te rnijlocitori intre cer i Om:ant, din pricina cdrora orice teologie se aluneca pe nesimtite in mitologie, i n'are ce face : trebue sa se alunece. Ceiace ne izbWe dela cea dintaiu vedere in toate
religiunile, este stalruinta de a-si da searnd de obar§ia nenumaratelor rele care bantue lumea. Pretutindeni
s'a inch puit o zeitate rea, una sau mai multe,
luptand improtiva binelui. La Egipteni Tifon contra lui Osiris, la Inzi Siva contra lui Brahma, la Evrei
Satan contra lui lehova, etc. Cea mai desvoltata, cea mai amaruntita icoana a acestui rasboi ni se infalieaza in zoroastrismul persian, trecut apoi in manicheism i la urrna in bogomilisrn. De unde vine rail ? se intrebh mereu i se tot intreaba sArrnana omenire, ralspunzandui ea ins4i; cata sal fie §i draci. nu numai ingeri. In toate religiunile insa ne intampinal, daca nu ca un element cu totul mai
pre sus de aceasta 1 upta, cel putin ca cel menit a o sfar§1 prin infrangere araului, un Dumnezeu u n u 1. www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
21
Si omul se mangde cu nddejdea acelei biruinte dela urma urmelor, fiind sigur cä o sä guste si el din roadele ei, o sà le guste nu ca neam omenesc, ci anume ca personalitate cutare sau cutare. Nu s'a gdsit Inca nici o semintie omeneased, oricat de josorald, care sd nu creazd in nemurirea sufletului. Si pentru ee oare crede ? nu cumva cd se teme de moarte i ar vreh sd se amdgeased sau sd se ameteased ? Dar tomai pentrucd crede in nemurire, sal-
bateeul nu se teme de moarte. Fatalist la culme,
el infruntd primejdia mai cu hotdrire decal, oricine. Fatalism si fried sunt cloud poluri opuse; din fatalism izvordste nefrica; unde este fatalism, fried nu poate sd fie; unde e fried, nu poate fi fatalism. Dela Lucretiu incoace, se mai trambiteazd mereu cd si in Dumnezeu omul crede numai de fried. Dar pentru ce oare omul mdnancd? Negresit, de foame. Man-
carea existä ea sau nu ? De n'ar existà mâncare,
omul nar puted avea, foame. Inchipuiascd-si cineva o omenire pururea fldmandd; trdind i imultinduse veacuri peste veacuri lard mancare ! Dupa cum foamea, ca o trebuintä organied, presupune cal este
ceva care s'o poatd indeotula, tot asa credinta in
Dumnezeu, credinta in nemurirea sufletului, intrucat aceste credinte sunt impärtaisite de omenirea intreagd din toli timpii si din toate tarile, fdcand
parte din organism ul omenesc, nu se pot inte-
7. meih decal pe putinta unei indestuldri. Se intampld, vezi bine, a crede cineva si de fried, bundoard mai toti ateii in ajunul mortii sau cand furtuna pe Mare incepe a inneca, barca; tot asa se intAmpld unora
a mama i cu d'asila; dar vai de o asemenea mancare si de o asemenea credinta! Fried sau nefrica, oricare ar fi izvorul credintei tuturor oarnenilor in nemurirea sufletului, faptul in sine a tbst urmdrit, cercetat, adeverit de cdtre etnologi, si a capdtat in isloria comparativd a religiunilor numele caracteristic de animis m. Cum este
sufletul cel nemuritor, ce face el 0 unde petrece www.dacoromanica.ro
92
STIINTA SUFLETULUI
dupà eOre din trup, care este raportul lui de a doua zi cu cei rarna§i pe parnant, toate acestea sunt nite maruntiuri, intoernite de fiecare popor, de fiecare
vita de oameni dupa un alt tipic; insa in toate
tipicurile, eel ere-tin, eel brahmanic, eel chinezese, cel sdlbatec, sufletul are o form a, adica un inveli material, un fel de corp strdveziu sau aburos, deosebit de corpul cel pamântese. Multumitd acestei forme, sufletele se pot recuno4,e §i nu se amesteea la olalta. Multumita acestei forme, sufletele cele destrupate nu inceteaza de a fi in legatura eu cele in-
trupate, de a se viri in treburile omeneti, de a se destäinui nota, and o cred ele de cuviinta. Sufletele cele rele sau nenorocite se fac strigoi sau naib e. Sufletele cele mari §i curate, sfintii crestinismului, inaltându-se pAna la Dumnezeu, devin acei mijlocitori intre cer i intre parnant, acei
oameni-dumnezei, pe cari toate religiunile a-
jung a'i prea apropia de Fiinta Suprema. Impartirea tuturor acestor suflete, fericite sau nefericite prin vise, prin vraji, prin oracule, prin proroei, prin eke altele, alcdtue§te una i aceia§i eredintä omeneascd.
In sfarit, In toate religiunile, fie ele pe orice treaptã a culturii, dupa cum binele universal se
luptd cu raul universal ajunge al birul la adeca, de asemenea binele individual, trebuie sa, se lupte cu thul individual, pe care prin staruinta poate sd-1 biruiasca. De aci urmeath rasplata pentru cel biruitor
pedeapsa pentru cel biruit : raiu sau i a d, rdspunderea fiecui pentru faptele sale. Religiunea dard luata peste tot, desbracata de
orice particularism, de orice impestritare dupa vrerne i dupa loc, ni se infati§eaza cuprinzAnd trei,
numai trei dogme :
DUMNEZEU. NEMURIREA. DESTAINUIRE A.
www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
23
Prin aceste frei, numai trei dogme, cari sunt legi. neclintite ale firii omenesti in toatä puterea cuvan-
tului, teologia este stiinta Third a inceth de a fi credint al, adecd ea induplech cugetarea cea rece si cantdritoare, miscând in acela§ timp pand intea-
dane coardele cele mai gingase ale inimii. Insal orice §tiinta, daed in adevär este stiintd, trebue neapärat sal fie impdcatä cu celelalte stiinte srt nu fie in zizanie cu nici una din ele, cad toate stiintele inehipuese la olaltà un intreg, un acord armonios, o singural enciclopedie. Oricare teologie speciald, fie protestantd, fie catolicd, fie mahometand
sau brahruanicd, se poate privi eel mult ea flora unei tdri, o floral uneori foarte ciudatal; nici una insd din ele nu este Botanied, desi toate se intemeiazd pe Botanical, care numai ea, generalitate a tuturora, este o adevarata stiinta.
Din punctul de vedere curat stiintific, adecal asezat Astronomia i pe «stiinta
pe (stiinta marelub)
micului» Chimia, dacd, ne intreabd cineva : ce este Durnnezeu singurul raspuns care ni se pare 8.
a fi apropiat de adevdr, intrucdt ii e dat omului de a §ti ceva in starea-i de astdzi, cata sä. fie : Durnnezeu este in fini t. Noi ne intoarcern astfel la bãtrànul Voltaire, carele ziced, in Dictionarul FilozoCrc :
incredinta fara teama, este ca Duninezeu e infinit, iar nzintea omeneascci e foarte marginita». Bietul Voltaire, osandit i deochiat ca ateu de cdtre abbati si cardinali ! Nu voiu uita niciodatal cele cloud ceasuri, pe cari le-am petrecut cu fiica mea «ceeace se poate
la Ferney, in parcul 0 in casa, in oddita de lucru a nemuritorului cugetätor ; la stdnga dela poarta se inaltd o bisericutd, deasupra cdreia se citeste : Deo erexit Voltaire
«Voltaire a ridicat-o lui Durn-
nezeu». i acest cap atAt de antibigot, atAt de sceptic
atat de salndtos, atAt de limpede totodatal, vedeh
tbarte bine cd cea mai nerneritd caracteristied a lui Dumnezeu este :infini t, in contrast cu margiwww.dacoromanica.ro
24
STIINTA SUFLETULUI
nirea mintii ornenesti, care totusi voeste i e datoare sh 11 cunoasea.
Astronomia dovedeste Ca oricht de multe ar fi lumile si oricat de mare ar fi universul cel cuprinzator
de aceste lumi, ele toate se aild inteun infinit. Infinitul insä, in care e cuprins universul, nu este egal sau indentic cu totalitatea partilor acestui univers, adicd cu lumile a+b +-c+z, caci ele sunt toate marginite, fiecare avand hotare, i deci are hotare totalitatea lor. Matematiceste, negresit, la orice numar concret se poate addoga, un alt numar concret, i altul, si iardsi altul, si tot ash inainte fdra a mai sfarsi vreodata, ca si Land s'ar puted inchipui
un infinit dintr'un sir de numere concrete ; dar
acest sir fie oricht de lung, nu va fi totalitatea acelor
numere concrete, de vreme ce o totalitate este o
suma, iar suma nu se poate trage decal atunci
câncl se opreste socoteala, and inceteath lucrarea cand se pune o margine. Lumile din univers intoemese in fiecare moment o suma totald, i deci to-
talitatea lor a±-c-Fz este marginita ca i fiecare
din ele in parte : a, b, c, z. Universul, prin urmare; se coprincle in inflnit, totusi nu este irffinit. Mai mult decal atata; stiinta nu poate pricepe universul
fara, a ajunge neinlaturat i neaparat la noliunea infinitului; dar ajunsa acolo, universul i se infatiseaza ca o simplà intarnplare, precum este o intamplare, bundoara, graiul romanesc pentru acela care, plecand dela studiul acestui graiu, se urea, treptat la limba omeneasca in deobste, adicd la darul
de a vorbl, la isvorul tuturor graiurilor realizate,
realizabile sau pe cale de a se realizh : el vede atunci cä acel dar de a vorbi este un principiu fundamental
din care s'a nascut graiul eutare sau cutare, insa
puteh sal nu se nasca. In acest chip, noi toti, pamantul nostru, soarele nostru, milioane de milioane de alti sori cu alte pamanturi i cu alti f101, cu alte intunerice de fiinte sirntitoare, voitoare i cugetatoare, «trairn, ne miswww.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
95
cam si suntem in el», clupã zisa apostolului Pavel : suntem in acel infinit, dar nu suntem el. Dupd curn
globul pamântesc este o basica de sapun invartindu-se intr'o sisterna solard,
tot asa univer-
sul intreg, toate corpurile ceresti la un loc, sunt un fel de basica de sapun invartindu-se in acel infinit, care le imbratiseaza, si le strabate de pretutindeni. Nu mai el este tot, cad numai afard dintr'insul nu poate fi nimic. Numai pentru el, tirnp spatiu nu exista, find nemarginit in timp si in spatiu. Numai el stie tot, de oarece ii ajunge a se sti pe sine-si, neavand pentru aceasta vre-o t rebuinta de a cerceta, raportul intre eu i nu-eu. Dacd omul, culmea desvoltdrii organice pe parnant, tie atat de putin, aproape nimic, este cd, din leagan 'Ana la cosciug, pe micutul sau e u Ii mdrgineste necontenit spaimantatorul n u - e U.
9.
Prima margine, un fel de zid despartind pe om de ceeace nu este el insusi, e corpul cel grosolan,
de care spiritul e legat ca printr'un lant elastic, putand a se departà pana la un punct, dar silit lute a se intoarce. Apoi inläuntrul acestui corp, fie din pricina lui, fie din pricina altor spirite tot asa de inlantuite, cu care spiritul cel inlantuint are a face, se grärnadesc margini peste margini. Intunericul e marginea lurninei, raul e marginea binelui, uratul e marginea frumosului, minciuna e rnftrginea adevarului, strambtitatea e marginea dreptätii, prostia e marginea mintii, o margine mai in-
gustä sau mai larga dupd imprejurari, dar orice «n u» este o margine pand la care poate sa inain teze «d a», nu este decal o rn ar gin e, o nevoe a firii celei mdrginite a lumilor si a flintelor din univers, i dispare acolo uncle nu sunt margini. Prin natura cea marginita a graiului omenesc, cand noi zicem «binele», «frumosul», «adevarul», «dreptatea», «lumina», cand facem adeca o deosebire intre aceste notiuni, este deja o rnarginire, cad a deosebi www.dacoromanica.ro
26
STIINTA SUFLETULUI
insemneazd a margini, pe cand ele nu se deosibesc, nu se mdrginesc, i alchtuesc Ufi singur «da» in Acela fard margini. Astronomul, cu ochii ridicati spre intinderea ce-
rurilor, dà peste infinit. Tot de infinit se izbe§te
chimistul, cand i§i pogoard ochii in tärand. Voind sd inteleagd ce este un corp, el il desface in pärti, apoi partile in particele, apoi pdrticelele in particelute, in pärticelutele pärticelutelor i a§à mai innainte, pand ce ajunge la molecule 0 alte molecule, mai departe de cari nu poate sal mai bucateascd, de§i §tiinta ii zice cá trebue s meargd u gandul
pand la atom, iar atomul rdrnâne cu totul afar& din lucrarea puterilor chimice sau fizice, sirnplu, indivizibil, fdrä margini, adecd infinit. Infinitul chimistului dincolo de moleculd, poate
oare sd nu fie acela§ cu infinitul pe care'l aflà astronomul dincolo de univers ? A zice cä atomul,
pe care nu trebue sä-1 amestecam cu nici un fel
de moleculd, e «nemarginit mic», este o absurditate,
cdci orice mdsurd, de micime ca 0 de mdrime,
se potrive§te mimai acolo unde sunt margini. Plu-
ralul «atorni» e tot a§a, de absurd, de vreme ce aceea ce n'are .margini nu poate fi decal una : de indatd ce ar fi dou d sau t r e i, ele s'ar margini neapdrat una printr'alta i, prin urmare, ar fi mArginite. Atomul, adevaratul atom, nu poate fi nici doua, nici trei ; nu poate fi nici mic, nici mare;
atomul este unul infinit. Infinitul astronornului i infinitul chimistului sunt
dard acela§ infinit, in cuprinsul cdruia plute§te, cu toate ale lui, universul cel mdrginit ; atat de marginit i rezmarginit incal, dela corpul ceresc cel mai mare pand la punctul material cel mai mic,
atinger e intre margini nu existd nicdiri in na-
tura.. Dupa, cum sorii se despart intre ei prin spatiuri
calculabile sau necalculabile, de asemenea orice moleculd cat de ultra-microscopicd este despartità de molecula cea mai invecinatd printr'un spatiu www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
27
calculabil sau necalculabil. Ceea ce ni se pare noua
a fi unit, nu este unit deck in pdrerea noastra, unit in realitate fiind numai infinitul, caci numai
el este unul. In acest infinit, soarele cel mai colosal hi molecula cea mai imperceptibila rotesc, rotesc
mereu 0 se atrag de o potrival, solidare intre ei hi intre ele, dar nu se ating nici odata prin marginile lor. Acest infinit urze0e deopotrivd, dui-A aceia§ norma, u n a cum e Si el u n u 1, microcosmul macrocosmul.
Pentru om, a urzi, a face, este a tarrnuri, a pune
in ni0e margini mai man . sau mai mici ceva pe
care-I scoatem din noi in0ne 0 din afard totodatd. Cu cat mintea e mai Malta, cu atat mai mare este
partea cea trasa, din ea insa,0, insa in mice caz
/0. ea trebue sa se amestece cu o parte din afara. Architectul, care c1äde0e, ich din afard materialul hi catva din ideile planului, ia r ramd0t,a din propria sa minte, imbinand unele i altele pentru a urzi un edificiu, adica pentru a le faptui in marginea cutare. A:7A urze§te poetul i cizmarul, totdeauna in margun, totdeauna cu calapod. i eu, cand zic acum
«margine», ieau din afard o vorba gata, facuta, urzita, in care o cugetare este marginita prin sonurile in, a, r, g, i,n, e. Numai infinitul, find singur,
nu poate luà nirnic din afard, ci urze0e toate din sine-0 le urze§te insä in acela§ chip, adica tarrnu-
rete, pune in ni0e margini, margini prin cari
taptura nu se poate confunda en el ; mai curand
s'ar putea, confunda un ceasornic cu ceasornicarul care-I face, caci ceasornicarul i ceasornicul sunt ori 0 cum marginiti unul i altul, pe cand opera infinitului este o marginire urzitá de cel nemarginit,
o marginire §i ea, dar o märgrnire cu peeetea nernarginitului
Udine est tout, c'est le cloigt de Dieu sur la nature... (Julie Ilasdeui.
Luand ca punct de plecare in infinitul astrowww.dacoromanica.ro
STIINTA SUFLETUUT.I
28
nomului §i al chimistului, al celor doua
tiinte
cari s'ar puted numi «alfa §i omega», una suita cat e cu putinta mai sus kd cealalta coborita cat e cu putinta mai jos, noi am vdzut ca acel infinit, unul
i acelw
neavand margini, cuprinde in sine universul, dar nu e univers; neavand margini, fiinteazd de sine-si, chiar daca n'ar fiinta universul;
neavand margini, nu poate aveh nici o insh5ire restrangatoare, nici un atribut negativ; neavand margini, intrunete toate atributele pozi-
tive : «binele», «frumosul», «adevarul», «dreptatea»,
«lumina», «§tiinta», intr'o singurd afirmatiune;
neavand margini, urzete totul numai din sine
prin irnpunerea marginilor la ceeace voe§te;
neavand margini, nu poate fi identificat sau macar confunclat cu faptura cea marginità; i totu§i :
neavand margini, urzind prin urmare numai din sine, este cuprins in orice fdptuire a vointei sale. Numiti-1 cum va place. Numele nu schimba nimic. Dar fiindca nurnele nu schimba nimic i Ca putetd insi-vd a'l nurni cum val place, lasati-ne pe noi a-i zice :
DUMNEZEU.
Si acurna, in marginea cea ingustä a mintii noastre §tiind ce este Dumnezeu i cum se res-
frange el in oricare din plazmuirile sale, sal trecem
dela urzitor la faptur a.
www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURTREA, DESTAINUIREA
29
Aci nici Astronomia eu stelele, nici Chimia cu moleculele, nu ne mai calauzesc, ci ne poate ajutori numai Biologia, stiinta in care vorn da iaras peste infinit, dar de asta, data nu ca o linta a cercetarii, ci ca un razern pentru a pasi inainte pe o cale deja asigurata. Mickel... Si de ce oare sa nu citez pe Hdckel
In a treia prelegere din «Istoria Creatiunii» el ziee ca impartaseste pe deplin urmatoarea cugetare a
lui Giordano Bruno, a spiritist ului Giordano Bruno : «este un spirit in toate; nu se afla, nici un
«corp, fie oricat de mic, unde sa nu fie cuprinsa «o particica din substanta dumnezeascd care'l in«sufleteste». 0 impartdsese i eu aceasta, cugetare, dupa cum o impartasia i apostolul Pavel : «train], ne rniscarn i suntem in el» ;. ba merg chiar, mai departe, zicand cä fard o particica dint acea substanta dumnezeeasca nu se afla nici o molecula. fläckel dara iata, cum incepe prima sa prelegere : «Miscarea intelectuala, careia naturalistul engles H. «Charles Darwin a dat cel dintdiu nastere prin «vestita-i carte despre Originea speciilor, aceastä «rniscare a dobandit inteun scurt timp un rasunet «atat de mare, Meat trebui sa intereseze pe oricine. ui totusi teoria, numita obisrmit darwiniana sau
«darwinism, nu este decat o mica parte dintr'o «cloctrina cu mult mai intinsa, de o insemnatate «fara seaman, adicd din teoria universala a evo«lutiunii, care imbraliseaza peste tot intreaga sfera «a .cunostintelor omenesti. Dar chipul, cum a stiut
«Darwin sa dovedeasea aceasta din urma teorie «prin acea mica parte din ea, e atat de temeinic, «atat de induplecator, F. i incheerea fatala la care «duce acea teorie a zguduit atat de addnc vederile «despre univers ale tuturor cugetatorilor, incat va-
«loarea darwinizmului este mai pre sus de orice inchi«puire. Da ; printre progresele cele nurneroase si in«semnate ale istoriei naturale contimporane, aceastd
«nespusa largire a conceptiunii noastre omenestI www.dacoromanica.ro
30
TI1NJA SUFLETULUT
«trebui privitd ea cea mai roditoare in urmdri, ea «cea mai mareatd » Asa, adeed aproape asa. Dreptatea cere totusi,
third a mai vorbi despre inaintasi in treacdt ai
teoriei evolutioniste, ea Lamarck sau ca Goethe, sà nu uitdm cd in acelas timp cu Darwin, la 1858, un alt mare naturalist englez, lucrând tocmai in Australia, Meuse aceias descoperire : Alfred Russel
Wallace, al cdruia nume ne-a intampinat mai sus intre sustindtorii cei mai hotäriti ai Spiritizrnului.
Dupd doctrina lui Darwin, dezvoltath de o scoald
intreagd de biologi, omul pe pamânt este ultima verigd a unui lant de transformatiuni. Incepand dela plantd, ba si mai indairdt, trecând apoi prin zoofiti, apoi prin sirul vietatilor din ce in ce mairnai desavdr§ite, acelas gerrnene, am puted zice mai bine acelas plod, ajunge cu incetul a fi orn. Precum ii face cineva o genealogie ca fiiu al lui Ion, nepot al lui Petru, strdnepot al lui Stefan etc., tot astfel Hdckel croeste pentru specia o m o genealogie cam asa : fiu al maimutei din epoca tertiard, nepot al broas, tei din epoca secundard, strdnepot al
soparlei din epoca primard, rastränepot al unui nevertebrat din epoca archeoliticd...
Cusurul cel mare al darwinismului, dad, e in adevar un cusur si nu altceva, este lipsa treptelor intermediare intre specii. Oricat de multe ar fi asemandrile curat anatomice i embriologice, totusi dela om pand la mairnutd, fie goril, fie cimpanze, e prea &parte ! In loc de un arbore genealogic. in care toti suitorii i pogoritorii sunt legati printr'o mostenire necurmatd, s'ar putea, zice mai curdnd cà evolutiunea darwiniand, este o intocmire armonied, prin care speciile se suprapun una peste alta din ce in ce mai superioare, fiecare specie inchipuind totusi un ce cu märginile sale proprie, o moleculd fard atingere cu celelalte, cam asa dupd cum sunt toate moleculele din univers.
Lipsind dard intre om
i
rnaimulä o treaptd
www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
31
intermediard chiar strict anatomica, necum fizica
psichicd in ace1a5 timp, presupusa spita a neamului rdiname indoelnich ; i primind-o deocamdatä, noi
o facem numai pentru a nu incurca desbaterea prin ceva de o insemnatate secundard. Fie acea spitd a nearnului oricum ar fi, miezul darwinismului e sdnatos, e adevdrat, e plin de lumina. El
waza principiul evolutiunii progresive intre fiinte, acest principiu e deajuns; e deajuns adeca a se tl cu toptanul, färd amarunte, ca fiinta omeneascd se
desfa§oara din alte fiinte din ce in ce mai putin
inferioare, dintaiu organice, apoi neorganice, apoi... apoi ce Ca 0 Astronomia, ca i Chimia, Biologia ne duce la in fini t, la ceia ce-i mai sigur decat toate,
fiindca cuprinde pe toate 0 se cuprinde in toate. Sa lud bueur, eaci omu-i o treapta Pe suhtml eel lava de-apus Si martirul meu cuFet, asteaptd, leri un v ie r me i maini un hs u s, Cale lungd
s'ajungii
mai sus! ...
Acest mai sus este o urmare neaparata, o
nestrarfiutata lolgica a darwinisrnului. Evolutiunea, care merge in jos pand la a4a nurnita protoplasmal, nu se poate opri in sus la orn, ca i cand intre om §i intre Dumnezeu n'ar fi nirnica la mijloc. Dupal cum scara ne pogoara Vara la infinit, de asemenea pand la infinit ea trebue sa ne urce. Fiinta n e o rganica devine fiinta organic a, fiinta o r g a-
ni ca catä sa devind fiinta supr a-o r g a ni ca, i tot inainte, inainte pand la infinit. Numai infinital
ea nu va fi nici o data, iar neputand fi infinitd, totkleauna va avea o margine, o margine din ce in
ce mai find, mai mladioasal, dar totu0 o margine prin
urrnare o rnaterie, un fel de corp : «iaste trupd
vietuitoriu i iaste trupti sufletescii», «cor-
pus spiritale», «,J6);19,. fozmov», zice apostolul Pavel, 0 apoi adauge intocrnai in sensul evolutiunii : «stifle-
tescul nu-i de intaiu, ce vieluitoriul, dupa aceia cel www.dacoromanica.ro
32
ST1INTA SUFLETULUI
sufletesc», «non prius quod spiritale est, sed quod animale, deinde quod spiritale» (I Corinth., XV, 44, 76). Mai darwinism poate sa fie ?
Intrucat orice cp. ca sà revenim la vorba lui
Hrickel, cuprincle «o particied din substanta dumne-
zeeasca», orice metamorfosa ede o met em ps
coza totodata ; negre0t, nu metempsicosd capriciosregresiva ea la cei vechi, dupd care omul se putea,
preface intr'o broasca, ci o metempsicoza treptat
progresivd, prin care broasca, trecand intreaga in0-
ruire mijlocie, se poate preface in om. Nu vom cerreth
caci nu suntem in stare de 'a cerceth, lasand altora aceastä gingasa sarcind, evoflitiunea lui, e u, adeca,
a elementului psichic, in straturile organice sau neorganice anterioare omului. La caine, de sigur, se arata deja area duioasd jertfire de sine insu0, area infranare a egoismului, acel avant altruistic, care printre oameni chiar alege pe cei mai ale0. Prin altruism incepe a se ivi adevdratul e u, sub-
stanta cea dumnezeeasca», pecetea infinitului, care se desmdrginWe i tinde la nenarginire "And 0 in marginea unui corp. Al t r u ism alaturat cu e u, aceasta se pare a fi ciudat la eea dintaiu vedere, fiindca nu altruismul ci tocmai egoisrnul insemneaza «eu». EtimologicWe asa este, nu este a4a, logice§te, ceeace se intampla adesea. Egoismul se poate asemana cu zorul câlàtorului la restaurantul unei garircand impinge fdral
mild cu cotul pe ceilalti druma0 ca sâ räsbeasca mai iute la masa cea cu bucate, unde apuca si imbued cat poate i cum poate, de ternere ca sà nu piearza trenul. Egoistul e egoist, caci vieata de
aci e prea scurtd, prea grabitd, i el nu vrea sä
tie de o alta vieatd. Pentru dansul e u nu exista, decat ca o clipa de indestulat trebuintele de azi pana maine, nu ca o «particica din substanta dumne-
zeeasca», adeca nu exista aproape de loc. Acea www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
33
phrticied, adevdratul e u, se dd pe fatá mai ales in altruism, oricare i-ar fi numele. Altruistul se jerfeste pentru altul, pentru tara, pentru omenire, pentru o idee; se jerfeste linitit si bland ca Iisus pe cruce, se jerfeste zambind i fericit, fiind bine incredintat cä e u 1 nu poate sä piard, ca nici o moarte nu-1 poate nimici, cd el stdrueste, se conservd ; altruistul mananed moartea, dupd vorba lui Shakspeare, a celui mare intre cei mai maxi; «vei mama moartea «cea mtincatoare de oameni i, moartea odatet 2noartei «nu vei mai nturi niciodatei». on. So shait thou feed op deaht, that feeds on men, And, death once deda, titer's no more dying then...
0 lege universald a fdpturei, una din cele mai stdpanitoare, aceia din care Darwin a tras vestita «luptd pentru existentd», este conservarea : a fi. 0 abatere dela aceastd lege e peste putintd, sau eel
putin, noi nu ni-o putem inchipul. Sinuciderea,
departe de a o rdsturna, o mai intdreste, cad oricat ne-ar strig.a cel amdrit i needjit ed. vreh sa, nu
mai fie, ea dincolo de mormant nu e nimic, cä nirnicul e incetarea suferintei, oricat s'o strige,
el nu s'ar omori, dacd n'ar avea o incredintare de care nu-si dä samd, incredintarea cä e u 1 omoard suferinta, dar e u 1 rdmane. Omul deci stie cà e
nemuritor, o stie chiar cand crede cá n'o stie ; el stie cd e nemuritor anume Ca e u, ca personalitatea care eugetà i voe§te; el stie cá moartea nu este decal un vál straiveziu dupd care se ascunde : NEMURIREA.
Se pare cd deja unele dobitoace simtesc ceeace
numim noi nemurirea sufletului. Un caine
creclincios insoteste 'And la mormant lesul stdpanului ; priveste cum il bagd in groapd, fard a se repezi la cioclii, desi el se repezia inainte la oricine
s'ar fi incercat a se atinge de stäpan ; apoi nu 5591
www.dacoromanica.ro
3
34
$TuNTA SUFLETULUI
vred sä se intoared acasd, ci rdmâne culcat pe mormant; o zi, doud, trei respinge orice hrand,
dar nu mused pe nimeni i, intocmai ca un rnueenic, moare jertfd a iubirei. Acest caine nu este oare foarte sioP ur eà prin moarte el ii va recdpdtd stdpanul ?
Cat tiny rdposatul tráià, i se intArnpla adesea a plecd in cálatorie pc mai multe luni, ldsand pe
Azor acasd. Azor era trist, tdnjitor, dar totusi maned din mdria slugilor i astepth linitit ca i când ar fi zis stdpAnului : la revedere. De ce oare acurna
Azor, atat de rabduriu altd datd, nu mananca pe morn-Ant, in asteptare ca stdpanul sa ieasa din groapd peste cdteva zile sau peste cdteva luni? El stie, prin urmare, Ca moartea este o altfel de cdld-
torie : dar pare a ft asigurat Ca prin sinucidere poate sd-si revazdstdpanul, caci numai pentru a'l re-
veded se omoard, nu dintr'o obicinuitd intristare. Un asemenea eaine, clacd nu e om, este candidat la omeni e, dupd cum a spus-o nu-mi aduc aminte eine. Ca sä fie om deplin, ii lipseste numai doard organul pentru a mânui revolverul. Stiindu-si nemurirea i putând s'o sae, negresit, mai cu temeiu de rum o stie cdinele Azor, omul aflä acum din doetrina evolutionistd cá sufletul sdu fusese oarecdnd intr'un corp de maimutd, altddatd intr'un corp de broascd, ba Inca i o burueand sau
un muschiu inteo vrerne oareeare; el afld di in trecutul cel intins pand la infinit, acest suflet n'a
fdcut nici odata un pas indardt, i totdeauna a pdsit inainte din mai bine in mai bine ; el afla ca regresul nu existd in naturd; i deci, multumita, lui Darwin, omul are acum dreptul stiintific de a-si zice : am lepddat corpul de broascd pentru a imbrdch pe al
maimutei, am lepddat corpul maimutei pentru a imbrdcd pe al omului; lepddâncl corpul de om, ce fel de corp voiu imbrdca eu oare maine Intrebarea nu e bine pusd, adicd nu se potrive-
ste pe deplin cu legea evolutiunii. La Darwin transwww.dacoromanica.ro
,
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTkINUIREA
35
forrnaliunea nu urmeazd nemijlocit din specie in
specie, bundoard dela maimutd la orn, ci se fdptue§te
mai intalu in sanul fiecdrei specii, de pildd dela 14.Bueman sau Hontentot la Roman sau la Grec; §i nici cd se poate sal fie altmintrelea, de vreme ce Buemanul, nici decum un Pericle, infaitieazd mai multe
trdsuri de asemdnare cu maimuta. Asa dard, numai
atunci cand omul a ajuns la culmea putincioasd a desvoltdrii curat omene,511, numai atunci cand egoisinul a scdzut la minimum §i altruismul s'a urcat la maximum, numai atunci când avanturile cele rndrinimoase i ajut:dtoare au covdrit poftele cele josnice, sau cel putM s'au equilibrat cu ele numai
atunci, avand temeiu de a crede cd in rnarginea omenirii el si-a implinit intreaga solie, ornul are ilreptul de a-si pune intrebarea : sufletul meu, lepddand corpul de om, ce fel de corp va imbräch oare maine La aceastd intrebare darwinismul nu poate rdspunde deadreptul, dar nu poate iar4i a nu rdspunde prin analogie. Nu poate rdspunde deadreptul, cdci el se intemeiazd aproape exclusiv pe anatomic, cel
mult pe embriologie fiind de tot .5ovditor de cateori se abate piezi.$ in sfera psihicd. Sfera psihicd pared i-ar pune piedici in cale, nu pentrucd aceste piedici
ar fi adevdrate, ci pentrucd ele nu se terg decal printr'o Malta", sintesd, asa zicAnd supra darwinistä. Astfel, bundoard, prin inteligentd maimuta se apropie mai putin de om decum sc apropie de el elefantul
cdinele; iar prin firea cea cantdreata, caracteris-
tied mai ales la sdlbatici, adicd anume in stratul
eel mai primitiv, noi suntem mai aproape de uncle pdsdri, mai cu searnd de acelea cari, foarte de§tepte, imiteazd chiar glasul omenesc. Apoi, dacd vom socoti elernentul fisionomic, ceva pe jumdtate sufletesc sdritor in ochi, vom vedea, Ca ornul nu e o m, ci o a rn e n i, oameni in cari se oglindesc
mai toate vietuitoarele de pe pdmant: cutare seamama a bou, cutare a cal, cutare a pore, cutare a www.dacoromanica.ro
3ti
STUNTA SUFLETULUI
pisicA, cutare a vultur, cutare a broascd, cutare altul nu numai aduce cu castor, dar se intdmpld a fi 0 architect tot odatd. In darwinism, ca doe-
trind numai anatomico-embriologicd, iar prin aceasta
o doctrind neisprävitd, elementul spiritual, «particica din substanta dumnezeiascd», sufletul este id-
sat la o parte, sufletul omului Ion ea 0 sufletul
cdinelui Azor. La intrebarea dara : lepddand corpul de om, ce corp voiu imbrded eu oare maine ? darwinismul, du pa. cum am spus-o mai sus, nu poate rdspunde deadreptul ; dar nu poate iard0 a nu rdspunde prin analogie. Prin analogie, vrand-nevrand, darwinismul t r ebuie sa-i rdspunzd omului : «vei fi de o specie
«imediat superioard, din care te vei urea, intr'o «alta imediat 0 mai superioard». Prin anologie, vrând-nevrand, darwinismul trebuie sà adaoge : «in speciea cea imediat superioard vei cdpdta o «samd de noud insu0ri, pe langd, cari vei pdstrit «pe cele mai multe din insu0ri1e tale de astdzi,
«puse in armonie cu insu0rile cele din nou cdpdtate ; «ba chiar din insuOrile pierdute, adeed cele ne mai «trebuincioase in noua ta intrupare, iti vor ramaned
«unele urme rudimentare». Ceva mai mult decdt atAta. In analogie cu a§a. numita «selectiune artificiald, mai românete «creterea vitelor», care este
insu0 punctul de plecare al teoriei lui Darwin 0 care dovede0e cal omul, prin amestecul sdu, prin lucrarea sa, prin chibzuielile sale, are o mare inrdurire asupra animalelor inferioare lui, aducand
pe cal, pe bou, pe oaie, pe dine etc., la o stare
putincios cea mai desdvdr0td; in analogie cu aceastd «selectiune artificiald», care este de almintrelea foarte
flreascd, nici decum o minune impotriva legilor naturei, darwinismul, vrdnd-nevrand t r ebuie sh-i
15.zicd omului : «in noua ta transformatiune, devenind «superior semenilor tad de astdzi, tu vei dobandi
«putinta, prin amestecul tdu, prin lucrarea ta, prin «chibzuielile tale, de a-i povdtui, de a-i indemnd, www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
37
de a-i indrepth, «de a-i irnbundrati, de a-i face mai de soiu».
In scurt, dui-A cum. Astronomia i Chirnia ne-au ardtat pe Durnnezeu, urzind Universul prin punerea
rn drginilor la o sferd din propria sa substanta
infinitd, tot a§a Biologia, prin marea lege a evolutiunei, ne aratä cum aceastd substantd, care nu ineeteazd 0 nu poate inceth de a fi din Durnnezeu,
urmeazd a se urzi apoi ea insd0, dar pe o cale in versd, adica tinzand mereu a se desmdr gin I
mai rnult i iard0 inai mult ; tinând mereu s ajungd
a fi numai ceva din Dumnezeu cum este, 0 chiar Durnnezeu ; tinzand mereu a subtià rnärginile, a le face tot mai putin 0 mai putin tari sau grele, mai putin tepene i popritoare ; tinzand mereu... Pentru a fi pe deplin limpede, inldturand tot felul de neintelegere, sau de rea intelegere catd, sä puiu punetul pe i in privinta eelor zise aci despre chipul
cum Durnnezeu urze0e firea. «Deus naturans», 0 cum
se urzete apoi firea ea ins60, «natura naturans». Numai Durnnezeu existd : una Os in gur a su bstant a. Existand, Durnnezeu face. Orice facere, orice urzire, presupune margini, Durnnezeu dard, marginire din infinit, face din sine Universul cu toate ale lui. Insd orice marginire a substantei celei durnne-
zee$ti este o imputinare, o seddere, o pierdere, de unde in Univers toate acele rele cari nu pot fi in
Durnnezeu. Odatd urzita, fdptura se sbuciumd a inldtura aceste rele spre a ajunge la o deplind fericire. Si
cum oare s'o facd, dânsa märginitd, dacd nu tinzand neincetat a se desmarg ini? Aceastd desrnärginire, acest dor de reintoarcere la nerndrginirea lui Dumnezeu, acest avant cdtre ideal, aceastd
fericire de a eduth fericirea, cine oare dintre noi
n'o simte cine n'o §tie Universala tindere spre infinit, intrucht ea se poate urrndri in noi i pe globul nostru s'a numit bine-rdu evolutiune. Peripetiile concrete ale evolutiuni sunt www.dacoromanica.ro
38
STIINTA SUFLETULIJI
mai mult sau mai putin altfel decum le aseaza
darwinismul; totusi principiul desvoltarii progresive a organismelor ramâne castigat tiintei. Prin evolutiune, fara sa mai vorbim de perioade anterioare, fiinta neorganica, trecand din veriga in yeriga, uriasul lant al fiintelor organice, a ajuns suis
treptat-treptat a se intrupa in om, care este, negresit, fard alaturare mai dumnezeesc, adich mai desmärginit decat toate vietuitoarele [And la dansul, este atat de desmarginit incat el eel dintaiu, intocmai ca tin fel de pedagog, incepe opera cresterei celorlalte vietuitoare : «selectiunea artificiala».
Asupra acestui punet al «selectiunil» cata sd ne oprim acuma cu totdinadinsul, caci el stã chiar i.) temelia darwinismului i n temelia S pi riti s-
mului in acelas limp. Dupd cum in traiul sat)
de astäzi ornul poate face Zootechnia, «cresterea vitelor», adica a strabunilor sai in ordinea zoologica, tot asa, in transforrnatiunea sa ulterioard, devenind
supraom, el poate face Antropotechnia, «cresterea oamenilor». Zic cä omul «poate» sà facd Zootechnie,
cad nu fiecare om o face; i in acelasi chip supraomul «poate» sa, facti Antropotechnia, desi «poate» iarasi a n'o face. Vitei putin ii pasal clad, ornul o
creste sau n'o creste; ar trebui insa, foarte mult sa le pese acelor oameni. pe eari supra-oamenii
ii socotese a fi nevrednici de o crestere de sus. In mice caz; Antropotechnia, ca si Zootechnia, nu e 16.un miracol, i niei macar ceva metafisic. Inteun caz, ca si in celalalt, este o lege a naturei. Dacd un bou de rand ar putea sà filosofeze i s'ar apuch
a argumenta ca boul din vita Durham asa cum este el, dand adica de dota ori atata carne ca boii
cei de rand, nu se datoreste luerdrii omenesti a lui Charles Collins, sub cuvant ea lucrarea omeneasea asupra boului este supra-bovind, un asemenea boufilosof ar fi laudat, poate, de multi }Doi ea dansul,
dar oamenii ar rade de el si de laudatorii sai. www.dacoromanica.ro
Si
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
39
totusi, cdti boi-filosofi de soiul acesta nu sunt printre
oameni, strigand mereu contra oricdrui arnestee supra-omenesc in treburile omenirii ! SA-i iertarn insd, i chiar sa le dam un fel de dreptate : cAnd omul creste vita, vita se creste Third a pricepe de ce si cum omul o creste. 0 deosebire foarte insen-mara intre Zootechnie si intre Antropotechnie se euprinde in seopul eres-
terii. Omul creste vita nu pentru binele vitei, ci
pentru sine-si; supra-omul, cu totul dinpotrivä, ereste pc om nu pentru sine-si, ci pentru binele omului. Noi am vazut mai sus, cä numai prin lepadarea putincioasd a egoismului i putincioasa desvoliare
a pornirilor altruistice, adicd a jertfirii de sine
pentru altii, sufletul se face vrednie de a se intrupd deadreptul intr'o specie superioard. Nu multi, neapdrat, poate numai Janna d'Arc, se pot apropia, de altruismul lui Isus, care ni se infatiseaza ea supraom deja pe pdmant. Si daed pun pe Janna d'Are alA-
turi cu Isus, este nu numai pentrucd arnandoi au esit din popor, arnandoi si-au implinit solia in rdstimp de cdte trei ani, amandoi au stralucit prin
feciorie, amândoi au murit tineri, amandoi se stieau insufletiti de sus, amAndoi au infruntat mucenicia,
amAndoi au faptuit minuni prin tdria ereclintei, amandoi au iubit pe aproapele mai mult decat pe sine-si; nu, pe Janna d'Arc o pun aldturea cu El fiinded si Ea a scdpat omenirea : fara dansa Europa, in loc de a fi frantuzeascd ar fi astdzi engle-
zeased, adied in loeul ideilor celor mai altruistiee ar
dornni quintezenta egoizmului. Un Isus, o Jannä d'Arc, am mai spus-o, sunt supra-oameni deja pe pamant. A fi a dansii, e mai pe sus de firea orne-
neascd. Orieum insa, intr'o sferd de activitate sau intr'o altä sferd si in imprejurdrile proprie flecarii sfere, un Washington, un Garibaldi, un Mazzini, Un Schiller, un Victor Hugo, ne pot servi ca mustre in marginea sau aproape in marginea putintei www.dacoromanica.ro
40
STIINTA SUFLETULUI
ornenesti. Intr'o zi vorbiam despre altruism cu Ufl v1idic% foarte de ispravd. «Vezi, irni spunea el, asa trebui sd fie, cad la noi, bundoard, sfântul cel mai iubit i sldvit de popor nu este altul decal sfântul cel mai darnic, cel mai milostiv, cel mai
ajutAtor : stantul Nicolae». Asemenea fiinte, cdnd se
inaltd la speciea de supra-oameni, mai lamurindu-se prin noua transformatiune, ele nu-si pot revdrsh lucrarea asupra omenirii pdmântesti decat nurnai in valuri de iubire. 0 altd deosebire nu mai putin caracteristicd intre i intre Antropotechnie izvoreste din insdsi deosebirea de fire intre dobitoace. Dobitocul Zootechnie
o m este färd asemdnare mai anevoe de stdpânit
decAt dobitocul b o u sau dobitocul o a i A. Pentru a ajunge la scopul sdu egoistic in cresterea vitelor, un Charles Collins nu-si frdrnânth capul de a sti, dacd, ele primesc de bund voe sau nu primesc eutare sau cutare mdsurd, si nu se sfiieste catusi de putin de a intrebuinth orice mdsurd ii vine lui la socoteald. Sublimul altruism al supra-omului nu-1
lasd nici de a se gandi macar la bid, la sild, la
asuprire. Fatä cu speciea cea superioard, omul Ii
17.pdstreaza intregimea vointei sale, deplindtatea ace-
lui liber arbitru pe care nu-1 pierde fatd chiar cu Dumnezeu, de vreme ce, urzit de Dumnezeu prin märginire din infinit, nu numai se urzeste apoi el insusi la rândul sdu prin desmdrginire spre infinit, dar se urzeste anume stiind cd se urzeste, nu pe nestiute ca fiintele cele inferioare, ci având cugetul si rdspunderea propriei sale urziri, adicd ceeace
intelegem noi prin liber-arbitru. Fatd cu speciea cea superioard, omul este crescut prin ins pir a-
tiune.
De almintrelea, cele doua deosebiri intre Zoo-
technie i Antropotechnie sunt mari numai atunei
cand e vorba de supr a-o m, adica, de o specie ajunsä prin evolutiune la o adevdratà inalta superioritate. Noi am vdzut insa cä aceasta ajungere www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIREA, DESTAINUIREA
41
nu se cdstigal de-a dreptul, printr'o singurd treaptd,
ci prin mai multe trepte mijlocii din mai jos in mai sus chiar In shnul ornenirii. Ce se face dard,
in tot rästimpul dintr'o destrupare trecuth, pand la o intrupare viitoare, cu sufletele cele ralmase o m
Ele au aproape intreaga lor fire individuald de
mai nainte, aproape aceleasi neajunsuri morale sau intelectuale, aproape acelas egoizm. Aceste suflete sunt ex-o amen i, nu Inca, supra o-a m e n i. Cand ele dard se apucA, de Antropotechnie, adich atunci
cand liberul arbitru al omului se pleaca, a fi stäOmit de dansele, o asemenea crestere abia se mai poate deosebi de Zootechnie. In loc de inspiratiune,
este obsesiune.
Dar Inca odatá, in Zootechnie si in Antropotechnie
principiul este acela, astfel c. oricine Ii prirneste
intr'una din ele, nu poate sh-1 Chgaidueasch in cealalta, cd.ci in ambele de o potrival el este lucrarea constiinte din partea unei specii mai mult sau mai putin superioare asupra unei specii inferioare. Dach
o asemenea inrdurire nu e miraculoasd in Zoo-
technie, atunci nici in Antropotechnie miraculoash
ea nu este. Daca, in cea dinthiu nu se calca ash
numitele lecri ale naturei in priceperea carora min.
tea cea a omului a ajuns la o brumd de abc, apoi nici in cealaltä ele nu se Gala,. In .
acest chip darwinizmul ne duce drept la recunoasterea impArtasirilor de sus, adich la : DESTAINUIRE.
Alaturand acurna ceeace ne-a dat Teologia si
ceeace ne da, o analizh" curat stiintificâ, noi vedem fald in fath : I. DUMNEZEU = INFINIT 1. Urzirea 2. Binele 3. Rdul
Mdrginirea Uninersului din infinit. = Partea infinitutui En fdpturd. = Na§lerea negatianii prat mdrgiatre.
www.dacoromanica.ro
STIINTA SUFLETULUI
42
II. NEAILTRIREA = EVOLUTIUNEA
4. Lupta ea Satan= Tinderea fdplarei a so desmdrgini. 3. Rai fi iad = Liberal arbitru. 6. Om Dumnezeu
Altruism.
III. DESTAINUIREAANTROPOTECHNIA
7. Forma sufletulni = Nici an spirit fdrd tnaterie. 8. Sfinti, ingeri, etc. = Supra-ont i inspiratiunea. 9. Draci, strigoi, etc. Ex-oin fi Obsesiunea.
Dupd lDumnezeu i dupd nemurire, des-
t a'i nuire a, adicd revelatiunea in graiul technic al
TeJlogiei, este incheierea rndretei poerne in trei canturi despre Creatiune, o poemd in intelesul propriu al cuvântului, 7r(*tilla, «facere» : Dumnezeu fdeand laptura tdcdnd de asernenea, urzitori i Dumnezeu i fdptura, dar Dumnezeu urzind prin mar-
ginire din infinit, iar fdptura urzind prin desmdrginire spre infinit. Ajungand la aceastd ineheiere,
la revelatiune, ne intrebam fireste: cum anuine
se petrece ea cari cu amainuntul Ii sunt mijloacele? pdnd unde se poate intinde cari sunt piedieele? care-i deosebirea intro agenti? care-i ierarchia lor ? 18.eari sunt drepturile i datoriile omului fatä cu acei agenti ? cari sunt urmarile pentru societate, pentru
stiintd, pentru arta. ?... La toate aceste intrebdri nici Astronomia, nici Chimia, nici cthiar Biologia
nu ne mai pot rdspunde, adicd nu ne pot rdspunde acele stiinte prin cari, pas la pas, noi ne-am urcat panà la punctul unde ne afidrn acuma. Ad este locul de a reproduce cuvintele lui Littré din cartea sa fundamentald: «Auguste Comte et la Philosophie positive». Inteo bucatd foarteluminoasd (p. 304), acest mare necredincios, care la moarte a chiemat un popd, ceeace fac mai toti necredinciosii, cdci orice necredirild este o rea credintd; intr'o bucatd foarte luminoasd el zice : «Fiecare stiinlä supericard se intocmeste printr'o raimdsità pe care o lasd stiintele inferioare i pe care ele n-o pot ldmuri. Acolo, in acea ramdsitd, sunt materialuri pentru viitoarea intocmire a stiintii care vine mai www.dacoromanica.ro
DUMNEZEU, NEMURIR EA, DESTAINUIREA
43
tarziu. Cand Fizica a ispravit cu acele proprietati a caror eercetare este treaba ei, rarnan necercetate proprietatile de annitate moleculard; insa, pand la acea isprdvire, nimeni nu putea Inca sa stie, dad, afinitatea moleculara este sau nu, este vre-o proprie-
tate fizica necunoseuth sau rau cunoscuta; nurnai dupa acea ispravire, indoiala inceteaza, i iatä ca, se naste Chimia. De asemenea in privinta Biologiei : cand Chirnia isprave§te de a se intemeih, atunci se arata pe fata fenomenele vitale, pe cari ea nu putea sa le limpezeascd; aceste fenornene sunt o rarnasith a Chimiei, duph cum insasi Chirnia era o ramasild
a Fizicei...» Mergand mai departe pe aceia§ cale atat de bine trasa. de Littre, se poate zice cu tot dreptul ea, o ramasita a Biologiei, ea stiinta a vietei in evolutiune, este speciea supr a-o rn, la care Darwin
ajunge fara, a-si da sama, pe care tovarasul sau
Russel Wallace o recunoaste din capul locului, dar care intoeme§te o noua, stiinta fà eu Biologia, tot asa cum Meuse Biologia fatal cu Chimia i Chimia fala eu Fizica. Acestei noua stiinte, en care Antropologia si Sociologia, ramasite si ele de asemenea din Biologie, sunt surori, i s'ar putea zice i i se va zice poate cu timpul Spiritologie : deocarndatä ea
poarta fara a se supara nurnele de Spiritism,
privindu-se numai ea o sisterna in pregdtire. Sa nu uitärn insa, cã genealogia asezata de Littré este adevar ata numai intrucat se atinge de st iint e, iar nu de acele lucrari a§lt zicand premergatoare,
cari pentru orice stiinta aparte se incep de cand se incepe omul 0 nu se mai precurrna niciodata. Uneori aceste luerari premergatoare sunt de tot usuratece sau apuca niste cäi gresite, hatand campii. Poate oare cineva sa nu reeunoasca, ea Astronomia lui Herschell si a lui Laplace este inruditä cu Astrologia i err cautarea in stele a ciobanilor din timpii cei mai fdra pomenire ? Poate oare cineva sa tagadueasca inceputurile Chimiei in Alchimie ? De acelas www.dacoromanica.ro
44
TIINTA SUFLETULUI
soiu este legatura Spiritismului cu a§a nurnita Magie
de altd data, cu acea Magie despre care parintele fllosoflei experimentale marele Bacon (Novum organurn, II, 9) zicea, : «bine inteleasa, ea va destelenl «un camp uria§ §i va face pe om asupra natureiD. Dar ca :Aiinfd, ca urmarire metodica §i clasifleare
a unor fenomene flre§ti, Chimia se na§te nu din Alchimie, ci din Fisica', iar Spiritologia in care se cuprind totodata, ca o parte oarecum introductiva, Ipnologia, Somnambulismul §i Ipnotismul nu se desfasoara din Magie, ci din Biologie. Ca ,5tiint,A, inainte de Darwin, Spiritologia nu putea sa se 'lased.. .
In acest capitol noi am pus o temelie, §i nurnai atdta. Daca temelia e trainica, ea va tined mult §i bine rladirea, care urrneaza, a se Tidied deasupra-i. Cel dintaiu pas de facut de acum inainte este de 19.a vadi ca sufletul e un organis m, un organism
care i§i pastreaza autonomia chiar cand se Oa Inca in legatura trecatoare cu c e la lal t, adeca cu organismul secundar al trupului pamantesc. Acest pas de capetenie, dela care atarna intreaga desvaluire curat §tiintifica a doctrinei, ne vom incerch a-1 face mai departe. 10 Martie 1891.
www.dacoromanica.ro
II SOIVINUL
I SUFLETUL
In primul capitol, prin care ni s'a desehis intrarea asa zicand pe o poartd mare in «Stiinta Sufletului», noi am vazut ea nu numai Dumnezeu urzeste faip-
20.
tura, dar inca i faptura ea insa-si, odata urzita, se urzeste apoi pe sine-si. Aceasta a doua urzire este o neaparata urmare a celei dintaiu : cea dintaiu find o marginire din infinit, cea de a doua trebue sa fie desmarginire spre infinit, adica una
aleatuind un fel de plecare, cealaltd infatiseaza un fel de intoareere. Aschiatä din substanta cea durnnezeiasea, despartita din acea substanta, stirbita prin marginire, faptura se tot munceste a se desmargini, ca doarddoard sa ajunga iarasi la dumnezeire : sa se reindumnezeiased. Este o munca neeurmata, incepanduse chiar din momentul In care faptura e urzita prin punerea märginilor la ceeace-i nemarginit, chiar din acea clipa in care .o particied din Dumnezeu se pomeneste ca nu mai e decat o particica in loc de
a fi tot.
Doamna de Sevigné a spus : «Dieu nous donne une impulsion a l'aimer». In aceastd sublima vorba :
«Dumnezeu ne da un avant de a-1 iubi» se prescurteazd intregul mecanism al Universului. Dum-
nezeu naste lumi ca sa alba ce iubi El ; faptura, copil al acestui altruism, se renaste, iarasi se rewww.dacoromanica.ro
46
SOMNUL tif SUFLETUL
naste, neincetat se renaste pentru a fi tot mai aproape si mai aproape de Dumnezeu, pe care-I iubeste, cu stire sau fdrd stire, prin sdrnânta de
iubire cea sddita intr'insa. lubirea este unicul raport intre fapturd si intre Durnnezeu ; märginire deoparte, desmdrginire de cealaltd, actiune i reactiune, intregul mecanism al
Universului, mecanism asa de simplu in sublimitatea
a, se cuprinde in principiul iubirii. La om, prin stiintd, prin poezie, prin ideal, necurmata muncd, de a se desmdrgini spre infinit este deja atat de inaintatd, incdt izbuteste, pAnd la un punct, a se cunoaste pe sineli, a-si da samd de pro pria sa mdrime sau micime, a fi o constiintd; insd omul nefiind altceva deck un rezultat al evolutiunii anterioare, catd i aci, ca 0 in altele, sal se pastreze la dlinsul, deodata cu forma cea din urn-rd a propashii, sub formele cele de mai inainte, sub forme animale i vegetale, sub forme ale popazurilor celor ante-omenesti. Cand cineva urea o beat% e lucru firese sd se uite tinta in sus la treptele incotro il duce dorul ; dar nu e mai putin adevdrat cä ceeace-1 tine si ceeace-i d putinta de a paisi inainte, sunt treptele cele de jos, la cari el nu se l.pred uitã si din cari nici una totusi nu-i poate lipsi fdrd ca sd se prdbuseascd scara.
Oare ce este somnul? Jumdtatea sau aproape o jumdtate a vietei or-
ganice se petrece in ceeace ni se pare noud a fi un repaoz, desi in faptd repaozul nu se afld niediri in
naturd. Omul doarme, tigrul doarme, musca doarme, rima doarme, buruiana doarme. Doarme o buruiand ca i omul. Sä luati din Darwin un indoit p o r t r et al trifoiului, sub No. I trifoiul destept, sub No. II acelas trifoiu dormind Sub No. I ai zice o coconitd gata sh danteze ; sub
No. II aceiasi coconitd motaind intr'un jet. Pentru planta, ea i pentru animal, existà perinwww.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
47
darea de veghere si de dormire, fa.rã ca somnul totusi sa", fie ceva intr'o legatura, nedeslipit'd cu
noapte, nici vegherea cu ziva, nici ambele cu ternII
peratura cutare sau cutare. De Cando Ile irnpiedicând o plantã prin mijloace mestesugite de a-si face sornnul noaptea pe rEicoare, ea ii strânse foitele i atipi pe ctildura, peste zi. Nu e nici o indoial cä unele imprejurdri se potrivesc mai bine cu starea de veghe
altele cu starea de somn ; dar este o mare greseald de a crecle c anume in acele imprejurari, ai
irnprejuräri de mai multä sau mai putina, indemanare, se cuprinde insavni pricina fenomenului. Fie zi, fie noapte, fie cald, fie rece, o fiinta organicd nu poate sd nu adoarmd in urma vegherii. Negresit, planta se misca, altfel decât animalul ; respird, se nutreste, doarme altfel; insd oricine nu CAgaclueste evolutiunea organica, i evolutiunea peste tot, nu poate sa tdgaiduiascd, in plantä ca i in ani-
mal, cd principiul miscarii, al respiratiunii, al nutririi, al dorrnirii, este unul i acelas, felurindu-se nurnai prin deosebirea rnairginilor, cari sunt altele la animal, altele la plantd, ba altele chiar inIre felurite plante 0i intre feluriti animali, intre cutare si cutare. A zgAnddri taina somnului prin observatduni deaclreptul asupra crecrului, dupe cum s'au incercat a
face o sarnd de medici, unii despicand capätâna
bietelor dobitoace, altii folosindu-se chiar la om de vre-o board care galureste i lasal deschisd o parte a craniului, este o lucrare... nu zicern putin serioasai, www.dacoromanica.ro
48
SOMNUL 51 SUFLETUL
ceeace nu se sflia de a zice Cuvier despre vivisectiuni in deobste, despre orice taiare in carne vie, dar in cazul eel mai bun este o lucrare... care nu
arunc5, lumina, nici asupra firei somnului, nici asupra izvorului. Sal primim Third ceartd, ca ceva neincluios, tot ce ni se spune despre «anemia» creerului sau «asfixia»
creerului in timpul dormirii. Ei bine, ce urmeaza de aci? Cand eu voesc a opri o birja, d'intaiu cuget, apoi strig birjarului «stai !» si in acela§' timp ii fac cu mana. Cuvantul «stai» si gestul de oprire sunt
in privinta cugetarii ce le da nastere intocmai in acelas raport in care se afla anemia sau asfixia creerului, daca in adevdr va fi o asfixie sau o ane-
mic, cdtre fenomenul somnului : anemia sau asfixia insoteste somnul, precum cuvantul si gestul insotesc
cugetarea, o insotire si nimic mai mult, o insotire buna de stucliat, fie ! dar totusi numai o insotire. Daca n'ar fi numai o insotire, atunci si planta ar trebui sä alba creer, caci si ea doarme.
Afard de aceasta, creerul cel pus intr'o stare
22.
nenormald, adica dezgolit prin gdurirea capatanei, poate el oare sä lucreze tot asa din punct in punct
ca un creer lard nici o meteahna? Este aproape de mintea omului, ca un picior, fie oricat de sä-
natos, schiopäteazd daca-1 strange incaltdmintea sau
daca-1 zgarie la talpa vre-o tandard. Cercetati fenomenele asupra unui orn, sau fie si asupra unui caine, care nu schiopateazd; dar pe cei bolnavi sa-i vindecati mai intaiu, pentru ea sa-i putell cerceta. mai la urma. Somnul este mint si foarte mult mai trebuincios
decat ceeace numim noi mancare. Un Succi, un Merlatti, un Tanner DU ma-mane:a nimic cate patru-
zeci de zile. Sa incerce cineva a nu dormi de loc numai o saptamana.
0 nedormire prelungita peste cinci-sase zile aduce la ideia sinuciderii, la un fel de dorinta invapdiata. www.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
49
de a scapa cu orice pret din acest trup pamântesc, a cdruia greoae stäpanire numai atunci noi o simtim pe deplin, fiindca numai atunci ea nu se intre-
rupe din cand in cand macar printr'un puiu de
atipire. A dormi, din potrivd, se poate mult, de tot mult,
mai mult decat ni-o inchipuim noi in0ne. A§a, ziii animali hibernanti, dela urs pana la mused, dorm o parte din toamna i iarnd intreagâ, deteptandu-sc numai primavara iar altii, de pilda crocodilul american, dorm intreaga yard cat tine seceta. Se tie ca yoghii din India
ne-o incredin-
teaza Haeckel, Dr. Preyer, Dr. Honibberger (Le Temps 1885, 31 Oct.) se ingroapa de Nana voe pe ale patru luni 0 mai bine, la sfar0tu1 carora,
uscati ca o moa0e, sunt de0eptati 0 'si reiau cursul obi0luit al traiului. Ceva analog ne intampind la Tardigrade i alto animalcule, iar intre plante la «Anastatica hierochuntica», cari aderea reinviva dupal ce zac mult timp, uscandu-se fard nici un semn de vieatd. Tin somn atat de indelungat fara mancare dovede0e ca insu0 somnul este un fel de nutriment, §i la o asemenea incheere ajunge chiar fisiologia medicald, cand dà in laturi zadarnicele vivisectiuni, bune i ele poate pentru altceva, i adance0e fe-
nomenele fdra a le vatamd sau a le sdruncina.
Colegul meu Dr. A. Vitu mi-a imparta0t cea
mai noua intinsa scriere asupra somnului, tractatul in doua tomuri mari al profesorului Sergu6yeff : «Physiologic de la veille et du sommeil» (Paris, 1890). Am cetit'o cu multa luare aminte. Au torul ne asigura ca prin somn orice planta i orice animal se hränesc cu eter, nu cu aà numitul «eter» acetic sau sulfuric al doctorilor, ci cu acel fluid extra-fin
0 extra-elastic prin care 0iinta explicd lumina, caldura, electricitatea ; un fluid care strdbate universul intreg 0 care alcdtue0e pentru toate fiintele organice zice profesorul Serguéyeff o hrana 5ai
www.dacoromanica.ro
4
SOMNUL SI SUFLETUL
50
imponderabila : «aliment impodérable». Noi lasam
la o parte eterul. Voim numai a face sa se luteleagd bine insemnatatea cea mare a somnului, totodata greutatea sau aproape neputinta de a se
raspunde pe o cale curat fisiologica la intrebarea : de ce oare organizmul trebue negresit sa doarma ? de ce, dormind, el se nutreste, ba inca se nutrWe mai cu spor decat mancand ? de ce ? fisiologiceste aceasta nu se stie,dar totusi invederat este ca
se nutre§te, si se nutreste cu cevàimponderabil. A dormi este a vis a.
De giaba se banueste Ca poate 11 somn lard vis. Fara v is este o pregatire la somn sau este o in23.cetare de somn, una din cloud, dar somn nu este,
judecandu-se neaparat dupa ceea ce se petrece la om, de unde prin analogie ne pogoram la fiinte inferioare.
Poate sa se intample, si in faptal se intarnpla adesea, ca noi de loc nu ne aducern aminte ceea ce am visat; dar aceasta vine tocmai din aceea ea visul cel mai caracteristic se afla, la mijloc intre o pregatire la somn i o incetare de somn, adica intre cloud rastimpuri fard vis. Oricand deteptati pe cineva din somn in pripd, pe neasteptate, el ii
aminteste ea a visat ceva, desi poate sa nu si-o
aminteasca, atunci cand se desteapta singur printeo treeere inceata dela dormire la nedormire. Uneori vedeti cum omul se rni§cd i vorbeste pe 'n somn ; mai tarziu insa, dWeptandu-se, Ii intrebati de vis; el raspunde cu siguranta cal n'a visat nimic. Peste noapte omul se desteaptd cateodatal din pricina unui
in acea clipa el stie ca s'a intrerupt din visul cutare; apoi iarasi adoarme, i dimineala,
sgomot ;
dupa o desteptare deplind, Ii aduce aminte numai atata Ca avusese cutare vis peste noapte. In scurt, intre somn i intre vis legatura e atat de stransd, incat unul din ele trage dupa sine sau presupune pe celalalt.
www.dacoromanica.ro
SOMNUL $1 SUFLETUL
51
Toate dobitoacele, cdnd dorm, viseaza ca i omul. La unele din ele noi putem observa in0ne in toate zilele fenomenul visului. Cdnele care doarme acum la picioarele mele viseaza: iatal ca genie prin somn, iata ca hdrde, vrea sh latre, arata dintii, vede ce va suparator, se 1inita5te apoi i, tot prin somn, se gudura m*dnd coada de bucurie. Fiindca planta doarme 0 ea, e sigur ca i planta viseaza o fardmila de vis, i oricdt de fardmita ar fi acel vis, el este deja un avant la desmar gin i r e.
De demult s'a bagat de seam i s'a spus intr'una, ca visatorul adesea clade0e o drama intreaga dintr'o
imprejurare adevaratà de tot micuta, care se intampla de'i atinge in somn vre-o parte a trupului. Un purice, bunaoara, pi§ca pe Descartes. 0 el se
viseaza, strApuns de o sabie. Un scriitor foarte insemnat, Alfred Maury, s'a supus cu precugetare la
ir de intipariri de acest soiu ; de pilda, el a pus pe altul sal gddile incetior in timpul dormirii un
cu o penita pe obraz, 0 a visat ca este tortu rat
intr'un chip ingrozitor. Voind sa dovedeascal umflatura visului, observatorii au urnflat-o §i nai mult ei insu0 fara a visa. Sunt putini oameni, chiar printre imparati, pe cari din cdnd in cdnd sa nu'i piste in somn cdte
un purice; ar urrnd dard cä unul din visele cele mai obi§nuite ale omenirii trebui sa fie strapungerea cu sabii, cu land, cu cine mai *tie ce ! Fantazia unor invatati a$A, numiti pozitiv i, al carora pozitivizm nu este altcevd decdt neputiuta de a vedea mai departe de vdrful nasului, fantazia lor cdnd vor sa restalmaceasca cu orice pret prin chitibuvri ni§te fenomene de o ordine foarte supeHoard, intrece i lasa departe in coada fantazia visaltorilor.
Toti puricii, toate penitele, toate acestea i asemenea secaturi, intrebuintate cu 0 comica posacie pentru a patrunde in firea visului, masoara marea www.dacoromanica.ro
.
52
SOMNUL
1 SUFLETUL
cu clegetul. Luate la serios, ele dovedesc numai si
numai ca, in vis piticul se face urias, cä sulletul visand nu se poate multumi cu marginile cari ii
sunt impuse, ca visul este pentru organizm o d e s24-m a r gi nir e; insd pentru a dovedi aceasta, puricii
penitele sunt de prisos, de oarece faptul se alevereste nu din experimentatiuni sporadice, nu din ceea ce s'a intamplat in somncutaruia sau cutaruia dintre mii peste mii, ci faptul rasare din fiecare vis la fiecare om, fard purici ifärà penite. Pentru a dovedi cä flacara arde, poznasul expelimentator
ne spune ea o scantee din chibrit I-a basicat la mana; 0'0 da ifosul de a ne fi spus ceva nou !
Oprinclu-ne in specie asupra visului omenesc, singurul pe care '1 cunoastem mai binisor si care, totodatd, inchipueste treapta cea mai inalta a evolutiunii visului pe pdmant, noi toti cati suntem vedem in el din eapul locului cloud trasuri mai crenerale :
1. Desmarginir e in privinta spatiului; 2. Des m a. r gi nir e in privinta timpului.
Adormit in Bucuresti, eu ma visez la Calcutta sau la New-York, unde nu ma stramut printr'o incolorà cugetare ca in stare de veghere, ci unde ma simtesc i ma vad eu intreg, ca i cand as fl acolo trupeste. In vis dara spaliul pentru mine se poate zice ca aproape nu existal. Visandu-ma la
New-York sau la Calcutta, eu ieau acolo parte la o räscoala ; tovaräsii mei fiind biruiti, eu fug intr'o padure : ratacesc mai multe zile, omor un searpe sau un tigru care vr ea sa ma sfasie, dupa aceea sunt prins de gonasi, adus in targ, bägat in puscarie, judecat si osandit la moarte toate acestea in intervalul unui somn cine stie cat de scurt. In vis dard timpul, ca 5i spatiul, pentru mine se poate zice ea aproape nu existä. Este faimos visul cel de trei minute al lui De Lavalette, povestit de Taine (De l'intelligence. P., www.dacoromanica.ro
SONINUL SI SUFLETUL
53
400). Dar din cate mi s'a intamplat mie a auzi sau
a citi, nu cunosc nici un vis mai des m argi n i t &cat acela ce'l avusese flica mea cand era de 14 ani si pc care ea 1-a descris chiar a doua zi pe larg :
«La 23 Decemvrie 1883 ma culcai de vreme, dupa o zi pe«trecuta in liniste i destul de veseld. Adormind inclatd, iata ((co visai ').
I) Acest t is, descris frantuze;,te, hind inedit, if reproducem fief in
orii_inal: «Je me conchal le 23 décembre PtS3 de bonne heure, apres at oir passé one ournee tranquille et assez gaie. Je m'endortnis aussitUt, el voici ce que je re% ai;
«Tidal-, dans une immense grotte, la méme oil Parchange Gabriel A int, dit-on, enseigner it Mahomet les lois de Diem Cette grotte était remplie par des Ildeles, portant des torches de resine; ils étaient vétus de plus tidies coytumes (le l'Orient; on v v(::*ait, des Tures dans des habits de satin et d borangie (gaze), brodes d'or et de pierreries; des Arabes et des Persa is portant la ceinture et le turban; des Algériens con% erts de longs cha es et chaussés de babouches. La lumiere rouge atre des torches donnait a ces elves des formes bizarres et fantastiques. Tout d on coop, on des Mosulmans, inieux \ Mil que les antres, ill un signe; au-sitot la foule se mit a genoux, se prosterna la face contre terre et entonna tine hymne et Allah et a son prophete. Itient6t, me sentant étoulrer an milieu de cede cohue et de la finnee des torches, je voulus sortir de la ..rotte; mais il n'y at ait point d'ont erture. It y en at ait cependant une an-dessus de ma tete: c'etait un trou fait dans le roc. Je tachai d'y arrit er en ooTimpant sur les parois de la grotte; au moment ou je sortais ma tete du iron, rentendis une voix terrible dans la grotto, la voix du pretre qui criait: «Malheur it Pimpie qui mate la salute grotte au moment du sei t ice (thin!» Knayée, je me hissai, e sords entin completement du trou et je me trout ai stir un rocher elevé; je ne voyais antour de tool que Phu-intense étendue de la mer, La mer. Won bleu d'argent,
semblad n'at oil point de lin; elle entourait le rocher de tons cotes. Aussitôt, je m'élance dans les airs: je me suis sentie toute petite, rat ais des ailes blanches et je volais, je volais dans l'espace avec la rapidite de Poiseau. J'étais en Orel, dm enue oiseau. Mais le méchant prétre l'était dm enn aussi, et me poursuivait. Cependant j'invoquai le Dieu des Chrh Liens; aussildt le pretre sous sa nouvelle forme tomba dans les Hots. Pour moi, j'arrivais sum un nuage d'or et de pourpre; lit, je A is un palais d'azur, d'ont les colonnes de neige blanche semblaient n'ax oir pas
de Iln, tant elles dtaient hautes. Le palais elait rempli d'une clart ehlouissante, mais donee et di% ine. ArrivCe la, je me sentis redevenir jeune title; rétais toute t elue de blame, d'or et d'azur. Mes (duet eux repandaient nne odeur délicieuse autour de moi; Pat Ms de granites ailes blanches qui m'ent eloppaient d'une lumiere celeste. De mufflers d'oiseaux, tons domes, pourpriis et azures, t inrent vers moi en chantant et en gazouillant. Us me montrerent an milieu du palais tine nappe Wean plus pure que le cristal, ei me demanderent dans leur langage si je vonlais me baigner. «Non, leor dis-je, je vouhrais hormir». Aussita ils me me-
nerent dans une chambre dont les parois etaient des guirlandes (le fleurs entrelacees; le plafond Clait le del ou brillait la lune dont la
donee clarte remplissait la chambre et int itait au sommeil. Je me conchal sum un lit (le 0 s et de roses; Ines Petits ofseanx s'emoléreni:den rossignols seuls resterent, et me bercerent de chants melodieux jusqu'a ce que je Dis endormie. Alors je rat ai dans mon sommeil que j'elais
at ec maman en Allemagne, aux em irons de Munich, dans une campagne delicieuse. Nous habitions un A illage aux pieds des montagnes, stir une
www.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
54
«Eram inteo foartc mare pestera, aceiasi in care, dupti «curn se povesteste, arhanghelul Gavriil venise a impartasi «lui Mahomet legile lui Dumnezeu. Aceasta pesterd era, plind
«de credinciosi purtand facie de rasina. Ei erau imbracati «in cele mai bogate porturi orientale : vedeai acolo Turci en
«haine de atlas si de borangic, impodobite cu aur i cu pictre «scumpe ; apoi arabi si Persani, cu cingatori si cu turbane ; «apoi Algerieni, acoperiti cu lungi saluri si incaltati cu pa«puci. Lumina cea rosietica a faclelor dedea acestor fiinte
«niste chipuri ciudate si fantastice. Deodata unul din mu«sulmani, mai bine imbracat decat ceilalti, fact' un semn, «si pe loc gloata se puse in genunchi, cazOnd cu fata Ia «parnant i incepand a canta un imn lui Allah si prorocu«lui. Peste putin, simtindu-ma nabusita de imbulzeald si de «fumul thclelor, eu ma holarii a esi din pestera, dar no gasiam
«nici o deschizatura. Ba era una tocmai d'asupra capului «meu: o gaura facula in stanca. Ma incercai a ma urea «pana acolo, catarandu-ma de paretii pesterei ; insa in mo«mentul cánd scosei capul prin gaura, auzii din launtrul un
«glas ingrozitor, glasul preotului strigand :vai de nelegiuitul «care paraseste stanta pestera in timpul inchhlaciunii dumne-
2O.«zeesti
1
Speriata, ma opintii si am isbutit a esl de tot, po-
«menindu-ma pe o ste.nca inalta, de unde vecleam In jurut
«meu numai nemarginita intindere a Mdrii. Marea, de un «albastru argintiu, parea Cara sfarsit, inconjurand stanca «din toate pärtile. lute ma avantez in aer : ma simtiam mi«Utica, avem niste aripioare albe si sburam, sburam in espatiu cu repeziciunea unci pasari. In adevdr, ma facusem «chiar pasare. Dar rautdciosul preot se facuse si el pasare «si porni dupa mine in goand. Atunci eu chemai in ajutor «pe Dumnezeul crestinilor, si pe data preotul cel prefacut in «pasare se pravali in talazurile Ward. Cat pentru mine,
siata-ma pe un nor de aur si de purpura, unde vazui on «palat de azur, ale caruia coloane de zdpada alba pareau «fara capat, de nalte ce erau. Palatul era plin de 0 stralu-
colline. Notre maison était entourée de jardins et d'arbres, et couverte de Ileurs entrelacëes. Notre fenetre dtait remplie de pots de Ileurs. Nous allions faire one promenade dans la campagne, maman et moi, et, au milieu (Pune prairie émaillée de lleurs, au bord d'une route, nous nous assimes sur l'herbe. Tout it coop nous apercumes au loin one grande caleche trainee par quatre beaux cite\ au an galop, qui arrivait au milieu d'un tourbillon de poussiCre. Des paysans qui traN aillaient aux champs Otèrent leurs chapeaux en criant: (dlourra! c'est M. (le Itismark ! c'est M. de Bismark !!) Je restai assise sur l'herbe, et comme tin paysan me conseillait de me lever et de saltier M. de Bismark, je criai, au moment ou la voiture passait en face de mot: aA bas le Bismark! Au diable le Bismarck! La race latine se moque de lui, car son royauine est en enfer, et la race latine est lille do diet!» En ce moment je me ri1N ellai. J. Ilasdeus. (Caietul No. 61 intre manuscriptele autografe pastrate de sotia meal.
www.dacoromanica.ro
SOMNUL $1 SUFLETUL
55
«cire ce te uimia, insa dulce si dumnezeeascd. Sosind acl, «eu ma simtii iarái fata. Eram imbracata numai in alb, in «aur si'n azur. Parul meu rdspandid in juru'mi un miros «desfatator. Aveam mari aripe all.e, cari ma infaisau inteo «lumina cereascd. Mii si mii de pasdri, toate aurite, purpu«rate si azurate, venird catre mine cantand i ciripind. Ele «imi ardtard in mijlocul palatului un luciu de apd mai Ern«pede decat cristalul, i ma intreabd in graiul lor dacd pof«tesc sa ma scald. Le-am raspuns : nu, as vrea sd dorm. «Pe data ele ma dusera intr'o odae, unde paretii erau im«pleliti din cunune de flori, iar tavanul era cerul, uncle stra-
«lucid luna, a careia dulce lumina umplea odaea si te in«demna la somn. Ma culcai pe un pat de crini i de tran«daflri ; pasaruicele mele au sburat ; numai cloud privighetori
«au ramas, leganandu-ma cu melodioasele lor canturi 'And «ce am adormit. Seri acest somn al meu ma visez cu mama in «Germania, in preajma Manchenului, intr'o tara minunatd. «Noi locueam inteun sat la picioarele muntilor, pe o «Casa noastra era imprejurata, de gradine si de arbori, aco«perita de flori impleticite. Fereastra noastra era plink' de «vase cu flori. Ne duserdm, eu si mama, a face o plimbare pe camp si ne asezardm pe iarba, in mijlocul unei livezi «smaltate de flori. pe marginea unui drum. Deodata zarim
«in depdrtare viind o mare careta trasa in fuga, de patru «cari lucrau la camp, au ridicat pãlániile, strigAnd : Sa, «trajasca ! este d. de Bismarck ! este d. de Bismarck ! Eu «ramasei jos pe iarba ; dar cand un taran ma sfatui de a «ma sculd si a saluta, pe d. de Bismarck, atunci, chiar in «momentul cand trasura trecea pe dinainte, eu strigai : Jos «frurnosi telegari in mijlocul unui vartej de pulbere. Taranii,
«cel Bismarck ! la dracu cel Bismarck !Gintea latina Ii bate «joc de clansul, caci imparatia lui este in iad, pe &and gintea «latind e flica cerului !
«Si strigand a0, ma desteptai...»
In acest vis, tot ce poate 11 mai plastic, mai co-
lorat, mai viu, nu este o desnarginire, nu sunt doua, desmarginiri, ci sunt desmdrginiri peste desmdrginiri Spatiul i timpul se sterg aproape cu clesalvArsire : corpul dormind in Paris, anurne in «rue de Condé», sufletul trece de intalu in Arabia, de aci sboard peste ocean, de aci se inalta pe o 26.altà planeta, de aci se pogoarä in Bavaria. In acelai somn, materialiceste ard intrerupere, se suprapun doua vise deosebite, unul plecand de pe www.dacoromanica.ro
56
SOMNUL
I SUFLETUL
26.parnant catre stele, celalalt intorcandu-se din stele care parnant. Desmarginindu-se din acela$i corp, adancit in somn pe malurile Seinei, sufletul dintiiu se vede cu forrna-i cea palmanteascd, apoi iata-1 o pasarica, apoi se preface intr'un inger, apoi din .
nou i§i reea haina cea trupeascal pe care o Oralsise. Acela§i suflet vorbete omene§te cu Ara }Ai si cu Bavarezii, dar intelege fáral nici o impedecare graiul palsa,relelor, cu cari petrece intr'un palat supra-pamantesc. Ceva mai eteric, mai imponderabil, poate oare sd fie? Si cu asemenea «imponderabil» organizmulfie om, fie buruiana, cdci in principiu suntem si1ii a
crede Ca §i buruiana sboara in viscu asemenea «imponderabil» organizmul se hrane$te, se hraneste
in toga puterea cuvantului, nu o zi sau douà, ci o
jumaltate din cat trdete sub scoarta trupului pe scoarta pâmantului. Ceva mai mult; aceastal hrana ii d omului toc-
mai ceeace el cautd ahtiat cand nu doarme: fe-
ricire.
Negre§it, sunt unele vise foarte suparatoare, ha chiar grozave, imbinate cu apasare, cu inecdciune, cu sbuciumalri, cu fiori, cu tipete; dar ele sunt atat de rare §i atat de afard din calea cea obinuital, in cat sunt privite mai mult ca prevestire sau ca urmare a unei boale trupeti sau suflete§ti, nicidecum ca o stare normald. Starea cea normala, a visului se caracteriseazd printr'un molatec simtimant de u§urare i de indestulare, care se mai resfrange cat-va timp i dupa de§teptare.
Acest element de fericire este atat de mult in
Insh-si firea visului in deolc§te, incat numai el se
desfa§oara §i ajunge la culme atunci (-And noi ne adormim in§i-ne prin mijloace mete$ugite; prin betie, prin afion, prin ha:4adica atunci cand se umfla samburele visului, cand se exagereazal prini cipiul. Nimie nu e bun pentru masura, dar toemawww.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
57
in trecerea masurei se accenteaza caracterul cel adevarat al unui lucru, se lamureste culoarea lui : culoarea visului e ferici r ea. Fenomenul cel mai izbitor in aceastä privinta, un fenomen care iti ridica parul maciucd, este cand zguduit de compdtimire, privesti la un nenorocit pe care doctorul II adoarme prin eloroform, apoi II taie, Ii spinteca, il sfasie, ca i cand bietul trup ar fi o papusal, o marioneta. In timpul acestei salbatice
cazniri a invelisului celui trupesc, cand lucrarea organelor nervoase este cu desavarsire intrerupta sulletul habar n'are : eul nostru nu numai nu simte 27.nici o neplacere, dar Inca este fericit. Vestitul dr. Velpeau impartasia la 1850 in sedinta dela 4 Martie, colegilor sai din Academia de Stiinte dela Paris despre cloroformisarea unei doamne, careia ii Meuse o operatie foarte dureroasa. Desteptata, ea zarnbi i s'a apucat a povesti cu un ton glumet ca, atunci cand o ciopartea doctorul, ea visa ca petrece cu o prietena. Orice s'ar zice dar, pentru orn, iar prin urmare, i pentru fiinte organice inferioare lui, neaparat cu deosebirea de graduri i cu inlaturarea de accidente,
visul este o desmarginire prin care sufletul Ii do-
bandeste o stare de fericire.
Si altceva Inca; ceva de cea mai mare insemnatate si eunoscut tuturora, dar pe care toti 11 scapa
din vedere, tocmai pentru ca nimeni nu 1-a pus vre-o data, la, incloiall In vis, ca i aevea, omul se poate
speria. Nu numai amenintarea sau primejdia, ci orice lucru la care nu ne asteptam de loc si care ni se pare a fl cu totul peste putinta, atata in noi o spanna. Astfel in stare de veghere, dacd ne pomenirn deodata, in fata unui om care seamana prea
mult cu vre-un mort dintre cunoscutii postri, noi ne speriem, ba Inca lesinam, pentru ed nu ne asteptarn de loe si cralem a fi CU totol peste putinta
de a ne intalni cu un mort. Cine care n'a auzit www.dacoromanica.ro
58
SOMNUL
I SIJFLETUL
despre pdzitori de cadavre de pe la spitaluri murind de spaimd ei cdnd ii s'a pdrut cà mortul se miscd ? CAnd un om erezut mort se desteaptd din letargie, toti din jurul sdu, neamurile, prietenii, voinicii oricdt de voinici, se imprdshe ca potArnichile rrancdnd pdmdntul. Mai pe scurt, in stare de veghere ivirea unui mort ne inspdimAntd mai mult poate, deedt cutitul unui ucigas, fiindcd in stare de veghere ne este stràin i ne lipseste cu desdvdrsire societatea mortilor. In vis, cu totul dimpotrivd, cutitul ucigasului ne sperie ca i aievea, ne sperie
un sarpe, un tigru, ne poate speria o pisicà, insd societatea mortilor departe de a ne inflora cdtu-si
de putin, mai adesea ne aduce cea mai mare pldeere. 8i sd se bage bine de searnd, Ca noi stim aproape totdeauna chiar in vis cá cei morti sunt morti, adica
stim cä asa Ii crede lumea; i totusiincd odatd simtim in fata lor nu o miscare de groazd, ci miscarea opusd de multumire.
Sã ne restalmaceasca acest fapt, daca le dd
mdna, pozitivistii cei cu purieile lui Descartes si penitele lui Alfred Maury, cu anemia 0 asfixia creerului, cu «cellules encéphaliques», i cu mai cdte altele !
Marele Pasteur,
-- bine-fAcAtorul omenirei, din-
naintea cdruia sd se tuhile toti Moleschotii, toti Wiehnerii i toti Lombrosii, marele Pasteur, in
discursul sail de intrare la Academia Francezd, 27 Aprilie 1882, a sfärdmat acest inchipuit pozitivizm prin doud cuvinte : «el nu tine seama de cea mai de cdpetenie din toate notiunile «pozitiv e, notiunea infinitulub). Numai acest infinit limpezeste fenomenele visului, adicA ale desmärginirei impulsive a fapturei spre infinit. Eram amic i coleg cu rdposatul dr. Davila; peste un an si mai bine dupd moartea lui, 11 visez intr'o noapte printre mai multi alti cunoscuti i necunoseuti. Bravo, domnule doctor ! ii zic eu glumind; d-ta ce mai cauti pe aici ? nu-ti mai vine la socowww.dacoromanica.ro
SOMNUL $1 SUFLETUL
59
teald lumea cealaltd? - Ba da,imi rdspunse doctorul zimbind i cu un accent frantuzesc, aidoma
acelasi pe care-1 avea pe. panant;imi place, dar am aice niste afaceri de regulat, si pe urma ma
voiu intoarce... Daca aceasta intalnire mi se intampla
in stare de veghere, zdu nu stiu de nu ma apucau
28. alte alea! in vis insd lucrul mi-se parea tot ce poate
fi mai firesc, si tot asa s'ar fi parut ori-cui. De ee?
Fiindea in vis nu sunt morti, ci sunt suflete, cu cari sufletul celui adormit trdeste in irnpartasire. In aceasta privinta, un pozitivist, daca va vrea cumva sä stea la vorbd i sa se judece cu mine , se prea poate ca sà n'o primeasca, dupa cum Hartmann, desi fulgeral contra spiritizmului, totusi n'a vrut niciodata, dar niciodata In ruptul capului sa fie fatal la o singura sedinta spiritista, asemenea acelor salhastri ean l. is,>i pastrau fecioria numai doara fu-
gaud din lume, cad altfel ei stiau bine ca n'or fi in stare sa nu se poticneasch un pozitivist, daca va
vrea sa schimbam impreund doud-trei cuvinte atunci
se va incinge intre noi cam urmatorul dialog : Positivistul : Visul este un fel de reprezentatiune teatrald, i tocrnai de aceea mortul eel visat nu ma
sperie, de oarece eu 11 privesc ea pe un simplu actor. Eu : Dar tot to reprezentatiune teatrala, tot un simplu actor este si tigrul pe care-1 visezi; de ce dar el te sperie.
Pozitivismul : Hm ! Daca vom cerceta mai ad'anc,
d-ta te ine1i cand zici cã aievea ma sperie. Un mort asezat in cosciug nu ma turbura de loc, ci numai cand s'ar rnisca.
Eu : Cum asa ? Pozitivistul : Fiindca afard de cosciug i miscAndu-se el este o alueinatiune, o fan to ma, nu o realitate, nu ceva pozitiv ea un mort in cosciug. Eu : Prin urmare, recunosAi insu-ti ca, mortul,
care se misca, dar nu te sperie, este in vis chiar www.dacoromanica.ro
60
SOMNUL SI SUFLETUL
pentru d-ta o realitate, ceva positiv, nici decurn
o alucinatiune sau o fantorna. Pozitivistul : Hm ! Fireste. Somnul i vegherea nu sunt tot una. Logica somnului nu se potriveste cu logica vegherii. Eu : Si totusi tigrul, inca odata, te sperie cleopotriva in logica vegherii. Positivistul : Hm Sd lasam pe pozitivist a'si rumega ineurcdtura, iar ,noi si pasim inainte. Aceasta trasura foarte caracteristied a omului in
stare de vis de a nu se teme de cei morti, dã pe
fata,, mai limpede decat lungi tractate de Metafizieä,
natura cea nemuritoar e a sufletului, o natura neinvaluita atunei sau mai putn invaluitä cand doarme trupul eel parnantese, care trup find el
muritor, numai din prieina lui sufletul, in stare de nedormire trupeasca, se teme de cei morti. Dar a zice ca sufletul e nemuritor fatal eu trupul pe care '1 poarta pe pdmant, nu este a zice ea el este nematerial. Pentru noi rarnane ca axioma vorba lui Schelling : «orice lume spirituala trebue sà fle
«in felul ei tot pe atata de fizied, pe cat lumea «noastra cea fizied in felul ei este spirituala». Eu am vazut in vis si am auzit pe Dr. Davila, care avea ochi i urechi, iar nu era, ceva fara niei o forma; 1-am vazut si 1-am auzit eu prin oeliii 0 urechile sufletului, desl ochii trupului meu erau
inchisi 0 urechile trupului puteau sa fie astupate. Intreveclerea si convorbirea noastra a fost ceva imponderabil, da; nematerial, nu. Sufletul meu, despartit de ochii si de urechile trupului, despartit de gura, era un organizm, un organizm care vedeh, auzeh i vorbea prin altfel de ochi, alfel de urechi, alfel de gural. Acest organizm este o enigma in sfera visului propriu zis, dar devine un fapt mai pe sus de orice indoeala cand trecem la o categoric particulara a 29.somnului, numita So mn a mbuli zm. www.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
01
Mai intaiu insä, cata sa ghemuim in putine cuvinte miezul cugetarilor de mai sus. Nu ne putem atinge de evolutiunea cea cristalica a mineralului, care totusi este si ea o evolutiune in felul sau. Restrangandu-ne dara in lumea cea zisd organical, ne increclintam ca ea intreaga, incepand dela planta di pand la om, incepand dela om i 'And la planta, 10 petrece o jumatate a traiului in somn, care ii slujeste ca o hrand imponderabild, mai neinlaturata decat hrana cea ponderabila a celeilalte junAtati a traiului. Aceastd hrand imponderabila, cuprinsa in sornn, o alcatueste visul, in cursul cdruia sufletul se clesmargineste sub raportul spatiului, sub raportul timpului, sub raportul forrnei individuale, sub raportul urnbletului, sub raportul graiului, sub toate raporturile, 0 se simte foarte fericit in desrndrginire, fericit chiar atunci cand sufere in acelasi timp trupul cel parnantesc. 0 particularitate psihologica, fundamentala a visului, prin care el se deosebeste cu totului tot de chipul nostru de a cugeta 0 de a simli cand suntem in stare de veghere, este ca, visand noi nu numai nu ne ingrozim de cei morti, dar Inca ii intampindm cu multurnire, ii imbratisarn cu dragoste, vorbim cu dansii, jucarn, glumim, desi
ne aducem aminte chiar in vis ca, ei sunt morti
trupeste : trupeste, nu sufleteste. Pozitivistul cel mai incapatanat, care toata ziulica
striga la dreapta 0 la stanga eà sufletul moare mort, pe o mama, pe un prieten, i Third nici o spaima ii strange in brate, cad in vis adeca in
deodata cu hoitul, peste noapte viseaza pe un tata
desmärginire din trup, el stie cal sufletul nu poate sà rnoarä, o stie atunci, apoi se desteapta i reintrat in marginea pelii celei grosolane iarài
strigd, striga 0 mai cu inviersunare, cum ca su-
fletul moare deodata cu hoitul. Cu alte cuvinte, el tagadueste prin gura trupului ceea ce'i mdrturiseste
lui si gura sufletului, surd prin urechile trupesti la ceea ce'i aude urechea cea sufleteascd. www.dacoromanica.ro
62
SOMNUL SI SUFLETUL
Ureehea 'ti nu'i ureche! Tu nu stii c'ai in tine, Ascuns tu fundul inintii, pan in duhul tau, Un alt auz ce aude din sferele senine Pe spirite, pe ingeri, pe insusi Durnnezeu! Tit nu stii, caci titrana te 'fflantue in cittusa, Caei sulletu 'ti robeste robia cea mai grea, Cad lutu'i pusciiria, din care n'ai vr'o usit, Si lit a sparge zidul de vrei sa esi din eal...
Sufletul are o gura" a sa, ochi ai sat urechi ale
sale, un organizm sufletesc imponderabil, deosebit de organizmul cel ponderabil al formei pamânteti, macar Ca ambele organizme, materiale ambele, dar unul ponderabil i celalalt imponderabil, unul secundar i celalalt prirnar, unul trecator i celalalt vecinic, se 'mbina la o alta in restimpul cat le este dat a fi legate. Autonomia acestui deosebit organizm, dupa cum am spus-o mai sus, ne izbe§te mai cu seamd in ceea ce se chiama So m n am b u liz m. Ca 0 somnul propriu zis, somnarnbulizmul e un
vis, dar un vis in care trupul nu ramane pe loc, nemiscat, sau aproape nemiscat, ci este silit a se taxi, a4à zicand, grapi§ dupa suflet. Negre0t, e o desmarginire i aci, cad altfel n'ar fi vis, insä o
desmarginire impiedicatai printr'un ce de prisos : pe
and sufletul viseazd, trupul umbla fard a simtl nimic, ca i cand ar fi ramas in pat, de§i in pat n'a putut sà rarnand. Somnambulul, cel «lunatec» dupà cum se zice mai obicinuit, se scoala din a0,ernut, ese din odae, strabate afard, se urea, pe casa, fie ea oricat de
Malta, 0 se plimba linitit i fara nici o sfiala pe intunerec pe marginea acoper*lui, acolo unde la
30.1umina zilei, necum noaptea, n'ar cuteza s p4eascd un pompier. In aceasta, primejdioasd plimbare somnambulul poate fi cu ochii inchi0 sau cu ochii deschi0, tot una : chiar cand ii are deschi0, totu0
ei sunt sticlo0 i fara via-ta, fdra nici o clipeala, pierduti in atintire, astfel cà, orice s'ar pretinde, el vede, vede minunat de bine tot ce 'i trebue sh vadd, dar vede nu cu ochii trupului, ci cu altceva. www.dacoromanica.ro
SOMNUL
I SUFLETUL
63
Pdnd i picioarele sornnambulului nu se rni§ed a*a ca in stare de veghere, ci mai mult se alunecd intr'un chip de tot ciudat, incat s'ar puted zice cã in lduntrul lor este un resort care le impinge sal se ridice de pe pdmânt i sd sboare, dar greutatea trupului impiedicd. Acela0 automatizm in rnicarea mdinilor.
Si tocmai de aceea in somnambulizm, desmdrginirea fiind ingreuiatd, lipse0e acel element de tericire prin care se caracterizeazd visul eer ordinar : somnambulul sufere.
Intro somn
i intre somnambulizm sunt unele
stari mijloeii : nici tocmai somn, nici tocmai somnambulizm. In loc de a umblà, bundoard, somnam-
bulul muzicant std pe loc i cdntd din vioara, iar somnambulul literat se a§eazd la masa' i scrie. Nu umblarea dara, nu «ambulizmul» este ceva, caracteristic in sornnambulizm, ci acea desmarginire impi ed i eatd a sufletului, bagati bine de seamd : i m-
piedicatd.
Si o dovadd despre aceasta este sornnambulizmul cel artificial, a§d numitul «magnetizm», «braidizm», «ipnotizm», cand a4à i and altrnintrelea dupd cum
le place doctorilor, dar in temeiu unul i acela0
lucru. Somnambulizmul provocat, ea 0 somnul cel me§-
tewgit prin ha0 sau prin cloroform, mdre0e caracterele fenomenului celui firesc, 0 multumita unei asemenea mariri aceste caractere. se vdd mai clar, se despied mai ldmurit, se amäruntesc ca printr'un fel de microscop. Somnul artificial, ha00zmu1 i cloroforrnizmul mai ales, imping des-
marginirea sufletului atat de departe, incdt el se face aproape cudesävar0re strein trupului, siminclu-se fericit chiar in momentul in care luereazd lará milà asupra cdrnii briceagul chirurgului. Sommnabulizmul cel artificial, dimpotriva, opre§te desmdrginirea atat de mult, incat suiletul, de irnpreund cu trupul, devine o jucdrie in voea magnetizorului, www.dacoromanica.ro
64
SOMNUL SI SUFLETUL
ceea ce n'ar puteh sa fie daca somnambulizmul prin insusi firea sa, diferitä in aceastd privinta de firea somnului, n'ar fi o desmarginire supusa la i m p ie-
dicar e.
Odata stapan pe intreaga fiinta a somnambulului,
magnetizorul este pus in stare de a'l suci in toate chipurile, de a face din el tot ce'i place, tot ce se cere adica pentru ca sal poata studia mai sigur, mai indemanatec, mai stiintific. Nu mai este un om, ci'i un rob, un «jumatate suflet» dupa vorba
batranului Homer. Si'n acest rob ce se observa
care ?... In scrierea de fatd, ea si in tot ce am scris vre()data, eu nu ma tern cat ii negru sub unghie de a supara cat de tare pe cutare sau pe cutare, fie acel cutare cu sapte stele in frunte; ma tern insà foarte inult de un singur lucru, i anume ca nu curnvh sa se creaza ca in cercetarile mele m'am interneiat cu usurinta pe niste izvoare indoioase. Despre sornnambulizrn s'a scris de vr'o cinci-zeci de ani o mul-
time de minunatii, prin cari se va fi strecurat 0 nu putea sa, nu se strecoare o sama, de fapte mai
31. mult sau mai putin bänuite. A cerne neghina din grau in cele scrise de Eschenmayer, de Ennemoser, de Kerner, Du Potet, Cahagnet, etc., e cam anevoe. iVlä voiu calauzi, prin urmare, numai i numai de acele carti, a caror autoritate este adeveritailiteun glas de toti invatatii cei zii oficiali, ehiar din pozitivistii cei cu puricele lui Descartes si cu penitele lui Alfred Maury. Intre aeeste putine carli, unul din locurile cele mai de frunte il tine, fard indoiala «Etude scientifique sur le somnambulisme, Paris, 1880», de doctorul Despine, eu care voiu merge dar mana in mana in cele ce urmeaza mai jos. Duph aceasta parantezd privitoare la metocla, ma intorc aeurn la intrebarea : in omul devenit rob al ipnotizorului, ce se observa oare ? Sub numele sforditor de «hyperesthezie»ce de www.dacoromanica.ro
65
SOIONUL .5 1 SUR ETUL
mai nume sforditoare de soiul acesta nu croeste Medicina pentru tot felul de fenomene pe cari nu prea le intelege !suh numele de «hyperestezie» se des scrie la somnambuli o ascutime supra-trupeascal a simturilor, mai ales a vdzului i auzului. Somnambulul aude la o foarte mare depairtare ceeace abia
se sopteste dare el, si pe cei ce yin la dansul ii recunoaste dupa pasii lor pe scard sau in stradà,
pe cand acei pasi nu se resfrang Inca de loc in urechile cele trupesti ale altora. El vede printr'o scanaura', citege intr'o carte acoperitd, ne spune ceasul ci ininulul dupd un ceasornic incliis intr'o cutie, descrie fiyura ,si descilrea:d veleatul pe o moned'a ascunsei intr'o punga. Intru cat timp somnambulul le face toate acestea cu fata intoarsa spre acea scandurd, spre acea carte, spre acea cutie sau spre acea pungd, Toma-necredinciosul mai poate Med sa, banueasca ca este un neam de vedere curat trupeasca, desi ea se petrece cu ochii : finete a pleoapelor ! extra-sensibilitate a retinei ! idiosincrasie organicd ! etc., etc., etc. Dar vine un moment cand «etcaetera» nu ajunge
cand pAnd si Toma-necredinciosul nu mai tie ce sä zicd, multumindu-se atunci a ndscoci dupd obiceiu vre-un nou termen technic, prin care vrea sà ne insele si sa se insele: transpozitiunea sim-
turilor.
In ce oare se cuprinde aceastd nostimä «transposition des sens?» Se cuprinde in aceea ca somnambulul aude sau vede printr'o parte a trupului
pe unde nu sunt nici ochi, nici urechi, adicd pe unde nu se gib-, nici un organ trupesc al vdzului
sau al auzului. Dar ce fel de «transpozitiune» s6, fie aceea, de vreme ce ochii i urechile nu se «transpun», rämanând intregi fdrã clintire la locul lor
Doctorul Despine a urmärit fenomenul la mai multe somnambule, dintre cari una vedeh, auzek amirosea prin degetele dela maini si dela picioare. 5591
www.dacoromanica.ro
5
66
SOMNUL
J
SUFLETUI,
La o altd somnarnbuld, numitd Eugenia, doctorul Despine a invelit capul cu o carpd neagrd, apoi i-a
pus sub picioare un petec de hartie pe care s'a
scris aceasta frasd destul de lungd si destul de intortochiatd, adicti destul de medicald : «Si la gue«rison des malades était en raison directe de l'in-
«Orel qu'elles inspi rent, la vOtre serait aussi prom pte «que la penseeo ; ei bine, Eugenia a miscat cu pi-
ciorul petecul paha ce 1-a asezat bine sub talpd la locul unde ea aved o mica pata rosie, i prin acea path' rosie, Ca si cand ar fi fost acolo un ochiu foarte ager, dansa a citit din cuvant in cuvant si a reproclus intreaga frasd. Cum vezi d-ta intrebd doctorul Despine pe una din sornnambulele sale. Organul vdzului, rdspunse ea, par'cd s'ar pogori, mi se pare cd este un fluid : «C'est comme si 32.1'organe de la vue descendait, il me semble que c'est un fluide».
Nici poate sd fie altceva de cat un fluid, un
fluid imponderabil, un imponderabil care vale, care
aude, care arniroase, care siaite, care este un organizm deosebit de organizmul cel ponderabil, de organizmul cel nefluidic al trupului pairnäntesc. Nefiind nici o «transpozitiurie a simturiler» color
trupesti, cari nu se pot transpune ffirà a se transpune totodatd organele cele proprie fiecdruia din
ele, este o desmdrginire a organizmului, celui fluidic, rniscandu-si el cu o neinchipuitd repeziciune
toate moleculele unele peste altele, de oarece este fluidic. Somnarnbula doctorului Despine ii deded searnd ea insd-si de acel organizm fluidic, acelas pe care Schopenhauer ii nurnea «organ al visului», acelas cdruia Hellenbach (Geburt und Tod, 89) i-a zis «meta-organizm», acelas pe care alliimai de demult sau mai de curandil boteazti bine-rdu cu tot felul de epitete. Noud, cel putin deocamdatd, nu ne pasä de nume. Numele fie cum va fi, lucrul in
sine este: organizm al sufletului, un organizrn www.dacoromanica.ro
SOMNUL
I SUFLETUL
67
fluidic imponderabil, neatarnat de celule encefalice,
de cari dansul se sluje§te ca de o simpla unealta specializata in stare de mdrginire trupeascd, pe cand in stare de desmarginire el poate sai-0 specializeze tot atat de practic, buricul, degetele, ha pand i acea mica pata ro0e de pc talpa somnambulei Eugenia, de unde pand la creer e hat departe.
Acest organizm fluidic, dovedit prin somnam-
bulizrn, completeaza de minune golul cel psihologic
lasat in teoria darwinistä a organizmelor anatomice ; un gol, peste care noi crezuram de cuviinta
a trece repede in capitolul despre «Stiinta sufletului».
In adevdr, numai un asemenea organizm primar fluidic, de vreme ce este tot ce poate fi mai elastic, mai cu «transpozitiune» dupa terminologia medicala, ne face a intelege, cum unul i acelas.,-; «eu» a putut fi pe rand §oparld, broasca., maimuta i orn ;
ne face adica a inrelege cum, in mersul eel evolutiv din jos in sus, el a fost in stare a-0 potrivl treptat fel de fel de organizme secundare. Si nu numai atata. Din data, ce aceste organizme secundare, singurele cu cari i0 bate capul Darwin §i ,scoala lui, s'au ctezat intr'o suprapunere arinonica
prin indelungata lucrare de prop4ire a organizmelor celor fluidice, suprapunerea cea armonica
sta in picioare, build pentru un Haeckel ca s'o intocrneasca la indelete in chip de arbore genealogic, dar ramâne nu mai putin adevarata putinta pentru organizmul cel .fluidic, cand ajunge la o treaptã
psihica aproape omeneasca, de a trece dintr'un
caine sau dintr'un elefant sau dintr'o pasare intr'un om, nu neaparat dintr'o maimuta. Evolutiunca ana-
tomica cea secundara i evolutiunea psihological cea primara, organice ambele, se impacd astfel §i se intregesc la olaltd prin existenta oclatEi constatata a organizmului celui fluidic; o impacare i o
intregire asupra earora noi vorn mai reveni din am spus-o 0 nu vom inceth
cand in cand, caci
www.dacoromanica.ro
68
SOMNUL
1 SUFLETUL
de a o spuneSpiritizmul este cea mai hotäritoare verificare a teoriei darwiniste.
Fara un organizm fluidic imponderabil, ori-ce
talmdcire i restälnidcire a memo riei prin lucrarea
creerului celui pamantesc este incurcatd, silitd, aproape o galimatie, fiindca in acest creer Omantesc, ca si in trupul intreg, totul se reinoeste, se preschimbd, se inlocueste necurmat; se modified 33. necurniat nu numai elementele cele gingase ale creerului, clan pang, i celule osoase, cele mai tari din toate, dupa cum a dovedit-o Flourenz prin experimente asupra dobitoacelor. Daca dar nimic nu se pastreazd neatins in materia cerebrald, cum care atunci sä se pastreze acolo neatins pentru ani indelungali narnolul de intipdriri numit memorie ? Niste intipariri atat de mdruntele, incat David Hartley le botezd foarte bine «vibratiunculae» romaneste «sbarnditurile». Si sa nu pierdem din vedere ca nu este vorba de o singurd memorie, precum se crede
obicinuit, ci sunt in joc trei categorii de memorie, trei forme evolutive ale unuia i aceluiasi principiu, astfel Ca unul 5i acelasi «pentruce» trebue sá le ldmureased pe cate trele, un «pentruce» care sh nu ailo'd de loc firea cea schimbacioasd a celulelor trupesti. Cele trei forme evolutive ale memoriei sunt anume :
1°. Alemoria cea curat impulsiva, o memorie pe
care cugetarea ar aved dreptul s'o urmareased pand pitn taina mineralogied a simetriei cristalice, dar care restrangandu-ne in sfera lumii orga-
face ca orice lapturd, fie plantd, fie animal, cat creste i traeste pe pdmant, ii men-One in dezvoltarea sa aceiasi norma tipica, desi moleculele cele constitutive ale trupului la fiecare interval nu mai sunt aceleasi. In privinta acestei memorie tipice, cand ne intampind elite o monstruozitate, cate o abatere dela aspectul cel specific, este intocmai ca o uitare intamplatoare, un tel de «amnezie», prin nice
www.dacoromanica.ro
SON1NUL
I
SUFLETUL
69
care nu se sgudue norma. A poi chiar daca vorn thid sau vom nimici o parte a unui organ trupesc, acest organ tinde duph putintd, pe terneiul acestei memorii tipice, a se reface la loc nu altfel decal
tot ash cum fusese mai inainte. Numai un organizrn fluidic imponderabil, scutit de orice nirnicire, adica totdeaun.a acelasi, ne poate da cheea acestui fenornen. 2'. Memoria cea instinctivd a intregimii individuale lasarn pe medici s'o explice oricum le place,
rugandu-i numai atata : sh ne spunä ceva, care sa se potriveasca nu cu una, ci CU toate forinele evolutiunii memoria cea instinctiva a intregimii individuale, o memorie in puterea chreia noi ne simtim
intregi trupeste chiar atunci când ne lipseste cu desavarsire o parte a trupului; ne siagim intregi, flindca organizmul cel fluidic imponderabil, izvorul
mernoriei peste tot, este pururea intreg, pururea neciuntit in totirnea sa. Ostasul, care si-a pierdut piciorul stang intr'o Wane, peste un an se valeta call doare degetul cutare dela piciorul stang. Soli-
daritatea intre organizmul cel fluidic imponderabil intre organizmul cel parrantesc, simpatia dintre dansele in restimpul cat ambele sunt unite, poate
sà mearga si mai departe, daca, vor fi adevärate
cele povestite in aceasta privintä de Jules Lermina Science, occulte, 202); noi ne multumim insa a nu iesi din cercul faptelor bine cunoscute i nedesmintite.
3' In sfarsit, ajungand acum la treapta evolu-
tivä cea mai inalta a memoriei : memoria stdrilor de constiinta, noi ne putem reintoarce la somnambulizm, cerand un raspuns si capatand o mdrturie dela insusi sufletul omenesc in stare de desrnärginire.
Ceva comun tuturor formelor sornnambulizmului
este u i ta r ea. Dar sa ne iatelegem bine asupra vorbei. Ceea ce se chiama ad uitare este, clupd cum ne vom incredinta indata tocmai o memorie la culme.
www.dacoromanica.ro
70
SONINUL SI SUFLETUL
In mornentul in care se de0eaptd, somnambulul 34.uitä tot, cu desdvar0re tot ce Meuse el in stare de adormire; Msali'l insd s ä adoarmä iardsi, i iatal cd, in intervalul visului somnambulic, el i0 aduce aminte tot, cu c1esdvar0re tot ce Meuse in toate stdrile sale anterioare, in cele de adormire ca si'n cele de veghere; privinta stdrilor color de veghere in specie, el 0 le aduce aminte mai limpede, mai sigur de cum le .5-Lid atunei canc.] veghed.
Acest fapt ii constatd oricati au scris vreodatd despre somnambulizm, fie somnambulizm fircsc, fie eel me0e0igit sau ipnotizrn. «Cel ipnotizat zice profesorul Beaunis (Le somnarnbulizme,
)
ii arninte0e «nu numai cele petrecute in somnul «ipnotic, ci incd tot ce s'a petrecut atat in starea «de veghere, precum si'n somnul obicinuit, bundoard
«visele sale; ba chiar amintirea celor petrecute in «traiul obicinuit este la dansul atunei mai exacta",
4 precisd». Dacà e dard uitare din punetul de vedere trupese, din punetul de vedere al sufletului celui des-
mdrginit din trup este, dinpotrivd, o memorie uria§d ;
o memorie care imbrdt*azd nu numai cele trdite in cloud stall analoage, adica veghere i veghere sau somn i somn, ci irnbrdt*azd cu o minunatd amaruntime toate stdrile, fie ele oricat de neaserndnate. Si dacd sufletul, desmärginindu-se din trupul eel pdmantesc pc o elipd i intr'o mica parte, capata totu0 o asemenea memorie a vietei sale din trecut, apoi cu cat mai intinsd 0 mai puternied trebue sd fie aceastd memorie cand desmdrginirea sufletului se indepline0e prin moartea trupului, adica atunci eand rdmane pe deplin neatarnat organizmul cel fluidic irnponderabil !
Este o mernorie integrald a fiintarii inte-
gr ale, in opozitiune .cu memoria cea frantd sau bucdtitd a starii de veghere. 0 individualitate, un «eu», se intemeiazd pe memorie, edei numai printr'insa poate afla cinevd cá www.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
71
i acelasi intr'un lung sir de momente, pe eari dansa le leaga intr'o singura unitate. Fara memorie, eul meu n'ar tl ea el, unul i acelasi, a
este unul
seris pc «Satyrul», apoi «Arelnva istoricd», apoi pe «Razvan i Vidra», apoi «Istoria critic:a», apoi «Cuvente den batrani», apoi «Etymologicum magnum»; si
nici ar fl fost in stare de a serie pe vreuna din
acestea, ba nici macar o pagina, de vrerne ce orice aleatuire este o asociatiune de idei, iar orice aso-
ciatiune de idei este un rezultat al memoriei. In tiinta, in literaturd, in arra, dela memorie pleacd totul; i vechii Greci aveau o deplina dreptate de
a zice ea cele noua Muze sunt fiice ale «Ailnemosynei», adied ale «Memoriei». La orn, prin evolutiune, memoria este Mira alaturare mai forte si inai euprinzatoare deeat la vietuitoarele mai de jos; dar si la om, dupà cum ne-am incredintat prin somnambulizm, ea este fard alAturare mai cuprinzdtoare si mai forte atunei când
sufletul izbuteste, macar pana la un punct, a se
clesmargini din trup. De aci urmeaza cà intr'o stare de desmarginire desilvarsita, pdrasind de tot trupul eel parnantesc, sufletul devine o individualitate, repetam inert odata o individualitate Third seaman
mai bine inzestrata pentru orice indeletnicire a
mintii, daca sunt cloud «dad,» : 1 '. Mintea ornului, ea orice univers, rezultand din evolutiune, nu poate fi prea mare in desmarginire
din trup, dacal nu le urcase destul de sus, prin
capitalizarea muneei, deja in starea cea anterioara 35.a marginirii trupesti, ached in cele mai multe viete pamantesti perindate; 2 . Mintea ornului, multal sau putina, se indeletfficeste numai dacd voeste.
Am ajuns la intrebarea .despre voin t a, pe care
intru cat se atinge de sutlet in stare de des-
marginire trebue s'o despicam tot cu ajutorul somnambulizmului. www.dacoromanica.ro
SOMNUL
72
1 SUFLETUL
In somnul propriu zis, vointa este uneori foarte energica : sunt adesea lupte crancene, in eari visatorul infrunta prirnejdia i birueste ; sunt ispite, din cari el ese invingdtor ; sunt certe, in cari el isi apara cu tarie credinta impotriva altora, i ash mai incolo. 0 copild de 14 ani, care in vis nu se sfieste, singura in fain, lui Bismarck si a unei gloate de Germani, a strigh cu indarjire : «Jos Bismarck !» arata prin aceasta, in desmarginirea somnului, un grad innalt de vointd. Dar sa luarn cevh mai ciudat **1 foarte infiordtor totodata, o intamplare adevhrata, a careia jerttd si-a platit visul prin ani de .
munca zilnica i care a fost descrisa de doi poeti ai nostri, de Cesar Boliac sub titlul «Ocna» 0 de Grigorie Alexandrescu sub acela de «Ucigasul fara voe».
Un tanar taran adoarme langa nevasta sa intr'o vie ; Dar somnul cateodatd mince grele vise; intr'insul neeuratul isi joaea coach, sa! Se vede ea 'imorase i nimeni nu simlise, Can ploaia nu 'neepuse, dar traznetul izbise Un nue batri-ei in preajma, si eithele latra. Mie 'mi parii deodata Maria speriata Crt striga, si Ia thinsa se da un hip turhat: Apue in zapaeire seeurea rezerreita De capatiliul nostril, izbe.sc pe biata fata
Care ilormeà in pace... odata a tipat!
Visand ca ornoara un lup, nenorocitul isi asasineaza aievea pe iubita. In acest vis, mijlociu intre somn si intre sornnarnbulizm, energia ajunsese la salbatacie. Dar in sornnainbulizmul propriu zis, mai ales in cel provocat,
lipseste oare vointa, dupa cum s'ar parea la cea dintaiu vedere ?
Noi am spus mai sus, Ca ipnotizatul se supune
orbeste ipnotizorului ; da, insa numai dupa ce i se
supusese odata de bunavo e. Interneetorul ipno-
tizmului, Englezul Braid, (Neurhypnologie, 18) zice larnurit : «Nici odata nu poate cineva sa fie ipno-
«tizat, daca n'o voeste el insu-si». Negresit, dupa ce a voit oclatd, dupa ce a voit de doua, de trei ori, www.dacoromanica.ro
SOMNUL
l SUFLETUL
73
cu fiecare nouà incercare ipnotizatul din ce in ce mai mult a instrdinat dela sine vointa sa, intocrnai dupd cuM nescine 0-0 instrdineazd treptat (And se apucd de belie sau de morfinizrn. Aceasta este o perdere v oita. a vointei, iar prin urrnare tot 0 vointd la mijloc. Ldsdrn la oparte nurneroase cazuri, povestite de ipnotizori despre o vie irnpotrivire, chiar din partea
celor ipnotizati in mai multe randuri, cand li se porunce0e ceva care nu le place. In acest chip, pand 0 in ipnotizm vointa sufletului nu se terge, ci numai doard se mládiazd; cu atat mai putin in sornnambulizrnul cel firesc, in care ornul rdrnane stdpan pe sine; cu atat i mai putin intr'o desmarginire a sufletului. Sd nu se piarzd insd din vedere o particularitate foarLe
i foarte importantd a vointei la suflet in
desmdrginire, i anume: un amestec atat de strans
intre voi ntà i credintd, incat nu se poate zice Ca ambele inchipuesc un singur act. In stare de veghere vointa este pentru noi ceva
care nu are aface nici cu credinta, nici cu necredinta, sau are aface cu una i cu cealaltd deopotrivd: cred §i de aceea voesc, nu cred 0 de aceea iard0 voesc; i tocmai din pricina acestui divort intre vointa i credintd, in stare de veghere vointa 36.noastra este obi0luit o jurnätate din vointd, cland na%ere unor fapte sarbede i spdlAcite. Nu-i a§à cand sufletul se desmargine0e. El atunci nu poate voi dacd nu crede, voe§te numai intru cat crede,
crede i voete in acela timp, i iatd de ceprin nedeslipire intre vointd i credintasufietul atunci
face minuni, adicd face ceeace noud in stare de veghere nu ne este cu putintd de a face.
Somnambulul cel firesc poate sa umble pe o franghie intinsd in aer, nu nurnai pentru Ca voa5te, ci pentru cd vointa ii este insotità de tdria credintei cum cà o poate face. Pe trupul ipnotizatului ese din nimica bd0ci, dacd i se sugereazd ca i s'a pus www.dacoromanica.ro
74
SONINUL SI SUFLETUL
acolo o vezicdtoare, nu nurnai pentru cd el crede in ceeace i s'a spus, ei pentru cà eredinta-i, care
ea singurd ajunge, se preface inteo puternied vointd
de a vedea, pe trupul sdu lucrarea cea obisnuiti a a unef vezicdtori. Desnre fakirii din India se asigura ea, intr'o stare de aufö-ipnotizare, adanc adormiti, ei tin rnAinile
intinse peste un graunte pus in pamant si in in-
terval de cloud ceasuri grduntele prinde raddeind,
incolteste i creste, creste alâta cat n'ar putea sa
creased dela sine-si in cloud sdplamâni, edei fakirul crede i voeste aceasta, adicd crede-voeste un singur
verb lard nici un «si» la mijloe. Nei utand a voi fard a crede, sufletul in desmdrginire nu poate m hall, de vreme ce a minti este a nu erode. Acest fenornen se va pdreh foarte ciudat saletelor celor neclesmärginite, oarnenilor celor intrupati inc i destepti in intruparea lor, dintre cari multi s'au deprins a minti odatd pe frecare jumatate
de card, ea si cand ar lua pentru sandtate o lin-
gurita de doctorie; dar oricat de ciudat s'ar pdreh, este un fapt, un fapt doveclit, un fapt de care ar trebui sa se bucure mai cu samd cei mineinosi, edei de ! ei se vor indreptà eel putin dupd moarte.
In studiul sdu despre Lady Macbeth, flicd-mea (Theatre p. 230) ziee : «In restimp de somnambu«lizm, Lady Macbeth destdinueste tot. Para atunci «noi ne-am fl putut inchipui cà dansa n'a luat parte «clecat la omorul lui Duncan. In privinta lui Banquo,
«e sigur ed ea n'a stiut momentul anume rand fu«sese omorAt, dar vorbele lui Macbeth ne fac a in«treveded ea, insaii fapta a fost faptuita sau indem«nata de dansa, cad sotul ei ii zice : o vei aplauclà.
«Cat se atinge insa de omorul Ladyei Macduff, numai «prin scena somnambulizmului noi aflam cd el apdsa
«de asemenea pe constiinta Ladyei Macbeth, care oast
zice atunci, cu toatd groaza remusedrii de chget : www.dacoromanica.ro
SOMNUL 51 SUFLETUL
75
«cel de Fife aved o nevastd; ce s'a filcut cu dansa?.. «Ea se invinovdteste, dar se invinovaileste dormind ; «si chiar dormina, adich lipsith de inftoraltoarea sa
«vointa, ea rade cu rdceala, de temerile lui Mac« beth : uf, barbate ! e rusine... Nu rnai un Shakespeare
«puteh sh apuce astfel sinteza integralh a fiechrui «tip. Forma somnamhulich a remuschrii de cuget «este o urmare neinlaturath a caracterului Ladyei «Macbeth. 0 altá urmare tot atat de neaphrata, a «acelui somnameulizm al ei este eh el o sfairamd, «caci pentru Lady Macbeth aievea rem uscarea 61«mane tot ascunsh, ea crede ra nimeni n'o stie, ea «o ingroaph, o piteste, o indeash in fundul inimei «sale silipsindu-i o rhsuflareizbucnirea o ucide...» Numai in sornnambulizm cumplita femee nu erh in stare de a se preface, duph cum se prefaiceh totdeauna in timpul cat vegheh; numai in somnambulizm ea nu aved incotro trehuea cu orice pret 37.sh spund adevarul, caci somnarnhulul n'are vointa
de a minti.
Acelas fenomen din punct in punct ne intampinh in somnambulizmul cel artificial. 0 stiu told magnetizorii. Sä ipnotizati pe un ucigas, pe un fur, pe
un otravitor, si el vä va spune cu cele mai mici
amhrunte : cum a ucis, cum a furat, cum a otravit, fard a tainui nimic, fdral a puteh sà mintd. Fie cineva oricat de «boier Minciund», in stare de sorn-
nambulizm II yeti vedeh schimbat deoclata in «boier Adevar».
Negresit, dach ipnotizorul ii va insufld celui ipnotizat a spune o minciund, el o va spune, dar o va spune in cuget curat, tocmai pentru ca o crede cu thrie a fi cel mai sfant adevar, mincinos inLr'un asemenea caz ;Rind numai ipnotizorul.
Cu alte cuvinte, minciuna este ash zicand un produs quasi-chimic, un fel de precipitat care se naste din insotirea sufletului cu trupul cel Omantesc; cu cat sufletul se desmärgineste din acest trup,
cu cat mai mult el Li scuturd marginea cea truwww.dacoromanica.ro
76
SOMNUL SI SUFLE1 UL
peasca, cu atata minciuna seal-JAW, i adevarul precumpaneste.
Si in traiul nostru de toate zilele minciuna nu
'
este de asernenea altceva decat un efect al marginirii. Oare cum incepe copilul a se face mincinos? (Ind ii preamargine§te neghiobul autoritarizm al crescatorilor. Dar taranul Pe taran eine oare nu'l mai margine%e, dela vätdsel i pand la ispravnic ! Oricat de mincinosi ar fi insA copilul i taranul, culmea minciunei se resfatd pretutindeni la picioarele unui scaun dornnesc, caci acolo se adaposteste culmea márginirii, fiecare simtindu-se incatuat prin cuvanlul, prin gestul, printr'o interjectiune sau o cAutaturd a stdpanutui. Se barfeste ea, partea femeeasca e mai mincinoasa, decat barbatul. Vorbd sa fie ! dad, e ceva de mirare, apoi nurnai doara ca, femeea este mai putin rnincinoasd de cum ar trebui sa fie fata cu nenumarate rndrginiri, cari o impresoara din toate partile. On dit qu'un coeur de femme est une étrange chose, Que c'est un labyrinthe on la raison se perd: C'est quand on le croit plein qu'il est le plus d6sert. C'est quand il est heureux quit semble plus morose. Mats, hélas c'est qu'il vent tou,jours parler, et n'ose. C'est a tort qu'on le dit trompeur comme la mer: II veut crier, alors que son mal est amer, Mais sans cesse une main sur sa bouche se pose. 11 soulfre le premier a. ehacher sa douleur Et saigne abondamment sous son masque rieur: La nature l'a fait ferme et pourtant timide. 11 te faut done mentir toujours, O pauvre eoeur! Va, ne sois pas lionteux s'ils Vappellent perlIde: Ta perfldie est un tribut a la pudeur. (Julie Ilasdeu).
Numai intru cat se poate desmargini din tot felul de obezi, sufletul alunga dela sine straturi-straturi ceata minciunei i ajunge, in sfarsit, a nu mai avea vointa de a mintl. Destrupat, un suflet poate sa ne amageasca, find arnagit el insusi; poate sa fie rau, prost, vulgar sau www.dacoromanica.ro
SON1NUL $1 SUFLETUL
77
trivial, daca innaintase prea putin in evolutiune; dar mincinos nu poate sd fie... Ne oprim aci de astddatä. Din cercetarea deosebitelor forme ale somnului noi am inlaturat intr'alins o seamd, de fenomene foarte insemnate, precurn vise profetice, aparitiuni in ceasul rnortii, al doilea vaz (second sight), pe alter-ego (Doppelganger), diagnoza i terapeutica pe'n vis, cunoa§terea somnambulica a unor limbi sau stiinte §i arte neinvdtate in stare de veghere, etc.; dar, pe deoparte, toate acestea ii vor gdsi un loc mai potrivit in urmarea cercerarilor noastre ; pe de alta, in studiul de Nà ele n'ar fi decAt dovezi peste do vezi, ash zicand colac peste pupdzä, 38.despre organul cel n: qnuritor odatä dovedit al sufietului ; §i'n fine, nu e Mu, pand mai incolo, a rash
pe cititor sà rnai caute, sä mai cugete el insusi,
caci o convingere deplind in orice sferà se dobandeste mai temeinic printr'o lucrare proprie, cat se
poate mai proprie, cleat printr'un aparat strein d'agata. De astä data ne gràbim daM a trage o incheere din cele zise mai sus.
Orice fdpturà este o bucatica desprinsal din Dumnezeu : ceva, din Dumnezeu, dar in mairgini ; ceva, in margini, dar din Dumnezeu. In rndrginirea sa pururea prezinte, orice fdpturd, plecata, in trecut din Dumnezeu, isi lucreaza, reintoarcerea sa viitoare la Dumnezeu, desmdrginindu-se prin progres, progres i iarasi progres evolutiunea.
In orice fdpturd, dorul infinitului se dä pe fald
de 'ntAiu impulsiv, apoi impulsiv-instinctiv, apoi impulsiv-instinctiv-constiinte, adicd : pe fiecare treaptal
a evolutiunii, pe lângà caractere speciale proprii acelei trepte, fie instinctiv, fie constiinte, fie altfel, se pdstreaza caracterul cel primordial impulsiv al tuturora. In plantà, in animal, in om, dorul cel primordial www.dacoromanica.ro
78
SOMNUL 51 SUFLETUL
impulsi v de a se desmargini cuprinde aproape o jurnatate din traiul intreg, nurnindu-se somn in antitezai cu jumdtatea cealalta numita veghere; cloud jumdtati de o potrivd necesare, caci fard veghere faiptura n'ar fi marginità, fdra somn ea n'ar fi din infinit.
La om, bucatica cea din Dumnezeu se desmargineste nu numai impulsiv ea la planta, nu numai impulsiv i instinctiv ea la animal, ci Inca se cons tiinteazà prin porniri idealiste ale mintii si ale inimei in stare de veghere; dar numai asupra somnului, fiind o generalitate, adica o impulsiune primordialä a vietei organice peste tot, nu in parte, acea desmarginire poate fi experimentatai cu sigurantd, fara sovaire, intr'un chip eurat atiiintific. Somnul este de cloud feluri : sonm propriu zis ai somnambulizrn; apoi fiecare din aceste doua feluri se irnparte la randul sari in cloud: somn obieinuit si cel mestesugit, sornnambulizm firese si eel provocat, fdra a mai porneni aci uncle varietati mai putin insernnate; dar in toate felurile si varietatile somnului, desmärginirea sufletului spre infinit se faiptueste deopotriva prin ceeace se chiarra v i s. Prin vis sufletul se desm'argineste in tirnp, traind ani inteun ceas; se desmargineste in spatiu, eutreerand intr'o noapte o lume; se desmargineste in forma, urzindu-si dupd plac o altä ori ,sr care ; -se desmargineste in umblet, putand sá sboare ca o pasare; se desmargineste in graiu, intelegand oriee limba, pand si a ammalelor ; se mai desmdrgineste din desmarginire, cand viseaz5. in somn un aidoilea
simn cu un nou vis. Aceasta desmarginire find o miscare de rein-
toarcere la infinit, adied la implinirea dorului celui
primordial impulsiv al tapturei in deobste, ea se
caracterizeaza printr'un slintimant de nespusa multumire i chiar fericire, care inceteath sau se in-
tuneca numai atunci cand trupul stavileazd desmarginirea sufletului sau i se irnpotriveste, dupa www.dacoromanica.ro
SOMNUL SI SUFLETUL
cum se intAmpla in unele Wale si mai ales in somnambulizm. In aceastä desmOrginire sufletul simtindu-se stiindu-se nemuritor, omul in vis se desfOteazd in in societatea mortilor, care este pentru dânsul atunci
nu o groazO, ca in stare de veghere, ci o simpatied impairth,*e sirnilarà cu alte suflete tot atat de 39.
nemuuritoare. Somnambulizrnul, in care clesrnarginirea sufle-
tului, relinuth oarecum din sbor, se poate studih cu multh inlesnire, dovedaste, intr'un chip mai pe sus de orice chrtealh pe de o parte, deosebirea antre organizrnul sufietese i intre organizrnul cel trupesc, iar pe de atta natura fluidieä imponderabilà a celui de 'nthiu, o naturA care ii permite nu numai a vedeh, a auzi, a amirosi lard ajutorul organelor trupesti, dar inch, a vedch, a auzi, a amirosi printr'o parte a trupului unde nu sunt nici ochi, nici urechi, nici ndri. Acest organizm sufletesc primar, a cAruia fluidilate se ineovoae eu usurintO in orice organizrn trupesc secundar, astfel cà, dupà treapta urcatO pe scara evolutiunii, asazi e sophrlO, maine broasca,
poimhine maimuth sau chine sau elefant
i
ash,
inainte, desl rOmane pururea acelasi «eu», acest organizm sufletesc prirnar, când ajunge la treapta
dè om, ne inlatiseazO in stare de desmOrginire,
intrucht o putem urmäri prin studiul somnului pro-
priu zis si mai cu seamO a somnambulizmului, urmaitoarele (lora sou trei insusiri
1°. 0 minunata putere de memorie, prin care sufletul imbratiseazä la olaltd totalitatea stOrilor sale de constiinta din trecut, intregimea inclividualitOtii sale;
2°. 0 surprinzOtoate energie rezultând dintr'un ash fel de innodare a vointei cu credint a, Meat
ambele devin o singurh nedespartith voint a-c r edint A, de unde urmeazO apoi; 3°. Irnposibilitatea de a minti, adicO de a face www.dacoromanica.ro
SOMNUL .5 I SUFLETUL
80
sau de a spune ceeace sufletul nu crede, fie aceasta credinta buna sau rea, fie ea intemeiata, pe stire sau pe nestire.
Dad, dara sufletul nostru este un deosebit organizm, pentru care moartea trupului, departe de a fi un epilog, aledtueste numai un innalt grad de desmarginire, un soiu de scapare dintr'o temnità; dad, acest organizrn sulletesc nernuritor vede, aude, simte, sinite fära, alaturare mai cu agerime cleat atunci cand este intrupat; daca, el se bucurd de culmea memorii individuale, care nu-1 lasii a uith nimic din cafe vazuse, auzise, simtise, luerase in restimpul trecerii sale pe pairnânt ;
dacd- pentru dansul a crede si a vol este tot una,
putând mult, foarte mull prin aceastä inelestata, irnbinare a vointii eu credinta;
daca, pe lAngd, acestea, fie spirit inferior, fie spirit
superior, el nu e in stare de a rninti ; dacd, in fine, studiul stiintifle al somnului, din lrunetul de vedere al evolutiunii universale i pe
temeiul observatiunilor celor mai neindoioase, adevereste aceastai neperitoare autonornie a sufletului individual in treptata desfEisurare a transformatiunilor celor trecatoare ale trupului; atunci Spiritizmul, doctrina comunicatiunii intre cei dusi i cei ramasi Inca, intre cei intrupati ai cei destrupati deja, se intemeiazd nu pe fenomene problematiee, niei pe fenomene posibile, ci pe f e-
nomene necesare: nu poate sh fie altfel, cad daca n'ar fi ash, atunci si numai atunci s'ar calch legile naturii.
De aci, neaparal, nu urmeazâ cä eu sau domnul Ix si domnul Igrec ne-am putea meth tam-nesam la taifas cu sufletul lui Socrat sau al lui Traian. Cdteodatd, in viata asta de jos parnanteasca, ni se intampla ea vre-un om de frunte ne intoarce www.dacoromanica.ro
SOMNUL
I SUFLETUL
81
spatele sau cd nu vrea sa, ne primeascal; ce sal sal strigdm oare ca" el nu existd ? sau nu cumva sã ne inchipuim ca ar fi supra-firesc ca el
40.facem
sà ne bage in seamal Nu si nu. El nu ne baga in seamd pentru ca, nu tine a ne cunoaste, sau pentrucal ne cunoaste prea bine cà
nu suntem oameni de omenie, sau nu simpatizeaza, cu noi, nu ne potrivim unii cu altii, nu ne
iubim.
Iubire a, iubire adevärat omeneasca", nu dobi-
toceascd, caci dobitoacele nu sunt spiritiste, ci foarte
pozitiviste; iubir e a, pe care in vecii vecilor n'o vor intelege aceea cari maimuteazA definitiunea buiguital de Littre si Robin : «arnorul este totali«tatea fenomenelor cerebrale cari constituese instmetu1 sexual» ; i u bir ea sufletelor, iubire de tatal, de mama, de copil, de frati sau prieteni, iatà cheea Spiritizmului, singura chee a comunicatiunii intre spirite. 8 Aprilie 1891.
E511.
www.dacoromanica.ro
6
TELEGRAFIA IUBIRII
41.
in capitolul din urrnd noi am pbmenit deja in
treacat pe omul cel mai de stiinta din ziva de astäzi : Louis Pasteur, omul cel mai de stiinta, da, intru
cat culmea stiintei,. mai pe sus de adevdr, mai pc sus de frurnos, este b i n el e, i prea putine fiinte din toti timpii au adus prin stiinta, mai mull bine omenirii.
Vorbisem anume despre intrarea lui Pasteur in Academia Francezd, uncle el venia sä inloeueasca pe Littre i unde, la cuvantarea sa de primire, trebuia sal rdspunza. Renan. Littré i Renan !... Materialisti Nu. Mai materialist sunt eu, de vreme ce dela granit, i liana la eter, dela «materie solid i paha la «materie ra-
dianta», nu cunosc nimie si nu suet in stare de a cunoaste cevà lard materie. Littré i Renan nu
suet materialisti, ei hemiopiti, adich vederea
lor cea jumatatital cerne numai starile cele gro-
solane ale materiei i tagadueste cu indaratnicie insasi putinta altor stari. Littré i Renan : eel dintaiu hemiopist foarte metalic, descriind rnaiestreste toate Gate 'i dà. mama sa le vaza i pe cari se sileste a le vedea larnurit; celalalt hemiopist fraseolog, dandu-se pe ghiata cu o usurinta plind de
haz, dar fara a o sparge vreodata sa ajunga la www.dacoromanica.ro
TELEGHAFIA IUBIRU
83
apa cea vie, de fried do a nu cadeh, si mai ales de grije de a nu pierde desinvoltura miscarilor. Un alunecator ca Renan, cand cu capul inainte si cu Ufl picior in vazduh, cand cu celalalt picior in vdzduh i cu capul azvarlit pe spate, cand mladiându-se la dreapta, cand leganandu-se la stanga, cand in vartindu-se roata, pururea nurliu, pururea cu zambet pe buze, e ceva de minune ! Vorbiti-i de Dumnezeu, bundoara, si el vd raspunde: «Pour moi, «quand on nie ces dogmes fondamentaux, j'ai envie
«d'y croire; quand on les afarme autrement qu'en «beaux vers, je suis pris d'un doute invincible.» Areasta fraza, fraza si iarasi frazd, insemneazd : cand vdz un orn sanatos, mie poftd sa-i dau chinina; cand Ii privesc tremurand i clantanind din dinti, nu-mi vine de loc a credo ea el are friguri... Intre Littré i Renan, purtarea lui Pasteur era anevoioasa, mai cu samil, in sanul unei Academii sade-
literare, care nu prea mita ca bucatele ce i se
astern sd fie curate si cu temeiu, ci pretueste mai cu deosebire pe cele drese, pe cele CU dichise, pe
42.cele «bien assaisonnees».
Ei bine, fata cu umbra lui Littre, fata cu pe-
numbra lui Henan, fata, cu multi academiciani nu
mai putini urnbratici, Pasteur nu s'a slit a zice:
«Positivizmul vostru nu tine seamd, de cea mai de «capetenie din toate notiunile pozitive: notiunea «i n fi nit ul ui. Aceasta, notiune pozitiva, si primor-
«diala,adaoga el mai departepozitivizmul vostru «0 inlatureaza fard nici un drept, o inlatureath pe «ea si
t oa te urmaririle ei in viata societatilor.
«Notiunea infinitului in lume, eu unul nu ma pot «ferl de a n'o veded pretutindeni intiparita. Prin l(ea supra-firescul stä in fundul tuturor inimilor. «ideia lui Dumnezeu este o forma a ideei infinitului.
«Pe cat timp taina infinitului va atarna asupra cu«getarii omenesti, nu vor inceth de a i se ridich «altare, numeasca-se Dumnezeu Brahma, Allah, «lehova sau Isus».
www.dacoromanica.ro
Si
TELEGRAFIA IUBIR II
Infinitul eu toate urmarile lui, «l'infini et toutes ses consequences», iatd care a fost punctul meu de plecare in acest sir de cercetari asupra Spiritizm ului.
Din data, ce recunoastern ca faptura a fost urzita din infinit, ceeace nu e chip a n'o recunoaste, atunci
urmeazd cd ea nu poate fi decat o particied din
acel infinit pusà in mdrgini, caci numai märgininse dansa inceteaza de a fi acel infinit. Dindata apoi ce reeunoastem aceasta raptura se desvolta, din mai jos in mai sus, ceeace iarasi nu e chip a n'o recunoaste, atunci urmeaza cä evolutiunea ei nu poate fi decat o neincetata desmargifire, adical din ce in ce mai putind mdrginire, caci altfel n'ar fi evolutiune, n'ar fi urcare, ei ar fi regres, ar fi pogordre.
Marginire si desmhrginire sunt dar cele din-
taiu cloud marl, urmari ale i n fi nit ulu i. Alte cloud urmari, deadreptul subranduite celor dintdiu, sunt cele cloud forme obstesti ale vietei or-
ganice de pe pdmânt veghere al in care faptura e atat de márginita incat poate sa uite ca este suflet ; i somnu 1, in care ea se desmargineste tot se desmdrgineste pilna, a nu mai simli ca este
trup. In sfarsit, alte doua, urmari mai departe, a cdror eunoastere izvoreste dela sine din aceastä imponcisare intre veghere i intre somn, sunt cele cloud organizme ale faipturei organizm trupesc, ponde-
rabil, trecdtor, secundar, suborganiz m, pe care moartea Il risipeste sau 11 inehide in cosciug;
organizrn sufletesc, imponderabil, neperitor, primar,
supraorganiz rn, care numai prin moarte se deslantueste
capata deplindtatea avantului.
In scurt, cand luain infinitul ca punct de plecare, singurul punct de plecare adevarat pozitiv, stiintific in toata intinderea cuvantulni, pe data ni se desfasoara din el cu o logica ne:nduplicata, cele sase urmari www.dacoromanica.ro
85
TELEGRAFIA IUBIRII
märginire 1
veghere 1
sub-organizrn
desmhrginire 1
sornn
supra-organizm
Studiind supra-organizmul la om in star e de sornn,
in visul normal, in visul anestezic sau cloroformic, in sotnnarnbulizm si in ipnotizrn, noi ne-am incredintat cà printr'insul sufletul vede, sirnte, stie, se
miscd, strdbate spatiul inteo neatdrnare aproape deplina de trup, bucurandu-se totodatd atunci de o memorie uriase, de o minunatd putere a vointei si de o iubire de adevdr faral seaman, mai mare de cat cea mai mare veracitate omeneascd obisnuit6. Numai prin acest supra-organizm, care este si el
43.rnaterial, desi nesupus la spulberare, sufletul poate,
dupal moartea trupului, a ti in impartdsire cu su-
fletele cele rdmase inch' intrupate. Dar atunci de ce oare domnii Ix, Igrec si Zed se
plang, si se plâng cu drept cuvânt, cum cd niciodata, vre-unul din ash nurnitii morti n'au vrut sal li se comunice i lor mdcar in glumM Rdspunsul este foarte neted : voi n-ati iubi t, voi n-ati fost iubiti, voi nu sunteti vrednici de a iub 1, voi nu intelegeti iubire a. Graluntele adevaratului arnor, semanat de orice fire orneneascal, n'a fost chip sa rdsaral in atmosfera traiului vostru. Lalsati in pace spiritele color destrupati; nu-i tot sganddriti in zadar ; si chiar studiul meu nu vä mai perdeli timpul de a-I citi mai departe, fdra nici un folos pentru voi, ca 1 i chnd a-ti chernh un inginer idraulic sd vd deh un plan de pod pentru o localitate seacd, unde nu se afld nici o apd. Chrtita are si ea anatomiceste organele vdzului, dar a pierdut cu desdvarsire intrebuintarea ochilor, traind totdeauna sub palmânt. SA, mai vaza ea vrewww.dacoromanica.ro
80
TELEGRAFIA IUBIRII
odatal, slabi nddejdie ! calci trebue mai intftiu sal-0 desvete invdtul i sã pärdseascd vizuina.
Vorbind despre tainica inriurire a celor dusi din lume asupra celor ldsati pe pknânt, Louis Figuier (Le lenclernain de la mort, chap. X), zice : «Fiinta supra-omeneasca se impairtale numai acelora
«pe can ii iube*te §i cari n'au dat-o uitarii, acelora pc cari (Lyra, sa-i ocroteasea si sa-i apere impotriva curselor §i greu«tatilor vietei pamante§ti. 0 mama sau un tatd, pe cari
emoar tea ii rapise iubirii fiesci, yin de vorbesc celui ramas «orfan i care ii plange pe dânii. Un fiu smuls in dimineata «traiului din bratele parintilor, vine de ii mangae de perdeicrea lui, ii lumineaza, prin sfaturile sale, 3e insufla prin in«nalta sa intclepciune mijloace de a rabdâ ispitele acestei «sfere de jos. Doi prieteni se pot regas1 astfel unul pe altul , «doi amanti pe care Ii desparte mormantul, o sotie adânc «iubita se poate destainui nefericitului sot... Dar sal nu uitam «ca, pen tru a putea primi aceste nepretuite impartd§iri, omul «trebue si. fie inzestrat cu un suflet frumos i curat, pas«trand cu sfintonie amintirea despre cei perduti. 0 rnuma, «nepasaloare pentru copil in timpul vietei sau uitaloare dupa, «moarte, sd nu se a§tepte la intime manifestatiuni din partea «aceluia pentru care avusese d'abia o umbra de iubire. Sã «nu le ceara prietenul uituc dela prietenul plecat in lumen «cealalta. Mai mult decal atata ; oricare ar fi iubirea ;;i adu-
«cerea aminte faá cu cei raposati, sa nu se maguleasca a
«primi imparth*i dela da'n§ii omul cel dedat patimilor gro«solane i josnice . »
Figuier ne dä acl o incredintare foarte frumoasd, dar nedoveditd. Dintalu, el nu cunoaste fenornenul supra-organizmului, in lipsa calruia este peste putintg, a intelege intr'un mod stiintifle luerarea unui suflet destrupat asupra sufletului celui intrupat, cáci sufletul cel destrupat ar deveni atunci nu clesmArginit, ci de tot nemdrginit. Al doilea, el nu ne lámurete noima cuvantului iubire, ale cdrui felurite
intelesuri trebuesc limpezite din capul locului la
facla evolutiunii universale, de oarece dobitocul iubeste si el, desi nu este de crezut, de Odd, c sufletul poreului celui mort, inriureaza asupra pureewww.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA 11.11-1111111
87
lului ramas in viatd, nici vice-versa. Al treilea,
Figuier are in vedere numai pe supr a-o m, «l'etre surhumainp, adica sufletul cel urcat deja pe deantregul inteo specie superioard speciei ornene§ti. Dar ce se face oare cu sufletul e x-o rn, destrupat si totu§ menit a se mai intruph din nou pe Variant,
odata sau mai de multe ori, pana ce va fi trecut
prin eine §tie Cate conacuri de ispa§ire ale evolutiunii eurat omenesti? Sufletul cel destrupat al unui Jean Valjean sau al unui Gavroche nu va putea oare, fie el oricat de intunecat, sa se comunice din cand in cand unei 44. fiinte intrupate, pe care o iubise 0 de care fusese lubit cu OHO Mai rnulta crutare pentru ed. nenorociti ! Mai multa crutare, caci banditul care iube§te e mai aproape de Durnnezeu decdt pusnicul cel neprimitor de iubire. N'avoir personne aimé, c'est le rornble rAt erime!.. (Julie Ikadeu).
In cercetarea de fatk intemeindu-ne, ca i Pana acum, numai pe fapte cunoscute i recunoscute de §tiinta, adica inlaturand fara mild orice date indoelnice sau nehotarite, noi ne vorn incerch a dezvalui. :
I. Ce este iubirea? 2. In ce chip prin iub ire, chiar numai din i ubi r e in erdmpeiul intruparii celei parnante§ti, supra-
organizrnul nostru se poate arata altora la departdri colosale, fara nici un ameslec al sub-organizmului celui trupesc. Eu am avut totdeauna o deosebitd simpatie pentru
Schopenhauer. Dar ceeace ma ademene§te catre dansul, nu este nici teoria unei vointe care nu §tie ea insd0 ce voe§te, nici tendinta cea curios-pesimista a unui om strigand mereu contra . vietei gi tinand totu§ la viata pand la earaghioshicul de a fugi din ora§ in ora§ de frica holerei. Ceeace ma ademene§te catreSchopenhauer, este altceva : dintaiu www.dacoromanica.ro
88
TELEGRAFIA IUBIRII
cutezarea cea proprie a oamenilor de geniu de a spune fdra a sovdi tot ce crede; al doilea, limpezirnea graiului. Schopenhauer vorbeste ash, ca sa-i
poata da de capatai orieine. El ii luase drept lo-
zincd zisa moralistului francez Vauvenargues: «Cla-
ritatea este buna credintd a filosofilor». Schopenhauer când greseste, ii vezi gresala cat colo de o postd, cad nimic nu se ascunde, nu se pituleaza, nu se imbrohodeste : totul sta pe fata. De aceastd categorie, printre allele, este doctrina lui Schopenhauer despre «Metafizica iubirii», o doctrina a cdrei sintezd se coprinde in .urmatorul dialog din tre Daphnis si Chloe (Frauenstaedt, Memorabilien, 391) : «Daphnis : As vred sà fac un dar generatiunii viitoare, si
«mi se pare Ca tu ai puted sad dai o parte care-mi lip«seste rme.
«Chloe: Eu am aceeas dorinta, i cred cà tocmai tu ai sd «fii in stare sd-i dai ceeace mie imi lipseste. «Daphnis : Eu ii voiu da inaltimea trupului si Cada runs«chilor, cloud' lucruri pe cari tu nu le ai. «Chloe: Eu ii voiu da forme frurnoase i picioare mititele,
«cad tu nu le ai nici una nici alta.
«Daphnis : Eu ii dau o subtire pelitä alba, pe când tu esti
«oachesa.. «Chloe :
Eu ii dau par negru
«esti bálan.
i ochi negri, pe cand tu
«Daphnis : Eu ii dau un nas de vultur. «Chloe: Eu ii dau o gurita mica. «Daphnis : Eu ii dau vitejia i bunatatea, cari nu-i pot veni «dela tine. «Chloe : Eu ii dau o mándra, frunte, istetime i minte, pe «cari dela tine nu poate sä le capete. «Daphnis : Dela noi amaridoi el va mosteni o staturd dreaptd,
«niste dinti frumosi si floarea sdndtdtii. Zdu asa, eu si tu «irnpreuna putem sã dam viitorului un copil de minune. ei de aceea eu te doresc mai mult decat pe oricare alta «femee.
«Chloe: Te doresc i eu de asemenea...P
Dupd acest dialog, fdra doard i poate, cortina
cade.
latá ee se chiarna iubire la Schopenhauer ! Pdcat cd, in We de a pune fata in fatd numai pe www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
89
Daphnis si pe Chloe, el nu insceneaza un intins polilog, in care vre-un sultan Soliman sa vorbeasca
pe rand cu cele patru sute cadâne ale haremului,
iar drept rezultat : o prdsild de patru sute, toti pana la unul mai chiposi i mai destepti decal Majestatea Sa Padisahul. 45.
Cu o asemenea teorie, ar fi de ajuns o suta de
ani pentru a inzestra intreaga omenire cu nec-plusultra insusirilor fizice, morale i intelectuale. Nu am mai vedeh jur-imprejur decal Appoloni de Belvederi si Veneri de Medicis, fiecare din ei Shakespeare la cap si Corneille la inima. Cum de s'a intamplat insa, dà nici Corneille, nici Shakespeare, nu prea seamänd cu parintii lor?
Se vede ca tata si mama uitaserd in ajun, in-
nainte de cdderea cortinei, a se intelege la cuvinte ca Daphnis si Chloe!
Pentru Schopenhauer individulfie cocos, fie armasar, fie orn, cocos-armasar-oin o simplã deosebire de treapta individul nu casitareste nimic;
totul este specia din care el face parte, adica specia «gallus», specia «equus», specia «horno». In-
multirea speciei este menirea cea mareata a individului. Numai specia e nemuritoare, zice Scho-
penhauer. Aci este o gresala fundamentald a genialului cucretator. Pe deoparte, paleontologia ne arata specii
mtregi dispärute färd urmä. Pe de alta, prin legea evolutiunii universale, ori si care «eu» trebue sa se dezvolte de jos in sus prin mai multe trepte ale propasirii, iar, prin urmare, nici de cum specia, ci tocmai «euk, este nernuritor. Fiecare «eu» reprezinta o multime de specii, prin cari el trecuse deja, afard de acelea prin cari urmeazd a mai trece Inca. S'ar putea zice cã fiecare «eu» alcatueste singur o imensä specie, intinsa din infinit si tinzand la infinit. SA' pipäim aceastä idee in urmdtoarea figura : www.dacoromanica.ro
90
TEL11BAFIA IUBIR11
In aceastä figura, vergcle paralele orizontale din ce in ce mai lArgite a-a, b-b, c-c, d-d, e-e inchipuesc supra-punerea speciilor; iar varga vertical& din ce
46.
in ce mai desvollatà in sus N este individul. Pupa ce individul N trecuse prin specia a-a, ea poate sa piara, dupä cum au pierit, bund-oare, atalea specii fosile; insa individul N rarnane si se tot urea, neincetat din specie in specie. Aceast& urcare este scopul individului, este solia lui cea mare, prin care el se desävarseste neconienit, adica, raptuete legea evolutiunii pe cand o nastere nu e cleat un mijloc pentru «eu» de a intrà intr'o specie oarecare, de unde printr'o all& nastere ulterioara, al intra, mai tArziu inteo altä specie. Ist i
AtC.4.4
4 in,
1:4?4,7,74..0M. N
;
:VW
401a..-2,TOLTE4 re.w.f.zrz;
Aceia§i figura ajuta la int,elegerea evolutiunii aa zicand intra-specifice : prophsirea individului mnsInui
unei singure specii. Un suflet omenesc inferior nu www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA 1UBIBII
91
poate devenl sea omenesc superior fard a trece
prin cateva, trepte mijlocii. SA zicern cà varga de tot de jos a-a reprezintd ornenirea pre-istoried din epoca geologicd tertiard, varga b-b pe oarnenii salbatici ca cei de astdzi, varga c-c o stare semi-culta, varga d-d cultura cea obisnuitd, varga e-e pe cei foarte culti. Ei bine, unul si aeelas individ N, cannibal ca Na ajunge Cuvier ea Ne, dupd ce de mii
do ani dispdruse stratul a-a, prin care el fi incepuse intreruparea-i cea omeneased numai ca Ne, el poate sa aspire la speeia superioara, de supr ao m ; in intervalurile de destrupare dintre a-a i b-b clintre b-b i c-c, dintre c-c i d-d, dintre d-d §i e-e, el nu este decat ex-o m, din ce in ce mai desgurzit, dar totusi ne-gata. In fiecare noud, intrupare «euN devine o noud
per scan d, in adevdratul inteles al cuvantului «persona», care insernna, latineste o «mased», tin «roN ucat pe scend in curs de un ceas sau de eateva ceasuri. Astfel acelasi N se face pe rand persoana Na, persoana Nb, persoana Nc, persoana Nd, Ne; dar totus el nu inceteaza niciodata, intru-
pat sau destrupat, de a fi aceeas individual it a t e, acelas «individuum» N, aducandu-si aminte
la fiecare destrupare repertoriul din ce in ce mai inalt al «rolurilor» color jucate de dansul in trecut pe scena evolt4iunii universale. Intrand prin nastere intr'o noud specie sau intr'o
noud forma a aceleiasi specii, individului i se deschid,
negresit, niste sfere de iubire necunoscute pand, atunci noui pdrinti, noui frati, rude noui, o nova societate. Dar ce insemneaza aceasta ? Oul, prin care
supra-organizmul cel neperitor al «euluN Ii formeaza un sub-organizm de intrupare pe treapta cutare a evolutiunii, este ca o corabie ce ma stramuta peste Ocean in America, undo eu incep un nou traiu, incheind cu lumea de acolo niste legaturi noui de iubire; legdturi nu izvorate din acea corabie, nu atetrnate de acel ou, ci numai mijlocite www.dacoromanica.ro
92
TELEGRAFIA lUBIRII
prin ele ca printr'o unelta de transport. Daca vre-un fel de ipnotizare, care este in teorie cu putinta, m'ar
face a uita, pentru un timp la sosire in America tot ce fusesem eu mai inainte in Europa, asemanarea intre ou i intre corabie ar fi si mai apropiata.
Individul dara nu iubeste pentru a inzestra cu
copii neamul omenesc, dupa cum credea Schopenhauer, caresa nu uitarn a o spune vorbia despre iubire fard a fi iubit el insusi vreodatd, intocmai ca surdul judecând muzica lui Wagner. El n'avusese vreme de a iubi pe tatal-sau, raposat prea de timpuriu, i despretuia pe murna-sa, care era cam lele;
el n'a avut frati, n'a avut surori, n'a avut nevasta, 47.n'a avut copii, n'a avut prieteni decat numai doara de soiul bietului Frauenstaed, care'l iubià fard a fi iubit de dansul, cad dansul pesimist consecinte in asta privinta nu putea, sa iubeasca pe nimeni, nici macar ideia cea abstracta a «patriei germane». Nemtii i Nemtoaicele Ii erau deopotriva nesuferiti, ceilalti i celelalte, ash si asa. Dialogul intre Daphnis pi intre Chloe, prin urmare, este ceva leit Schopen-
hauer. Nearn cu Sarbul cel din poveste, care se opintea, a scoate din apa imaginea lunei, marele
filosof se uita inteun put adanc, i vazandu-si acolo resfrant pe luciul apei capul sari de Schopenhauer,
ii inchipueste ca acest cap este funclul putului.
Departe de a fi o mizerabila grimasa a sexuaiubirea este suflarea lui Dumnezeu in uni-
MAO,
versul intreg, urzit i urzindu-se numai prin iubire, dela afinitatea moleculelor i pana la solidaritatea sistemelor solare. Sais-tu, ma charmante, Quand le soir parait Ce que le vent chante A notre fork? Et ce .que nmrmure Le rwsseau bavard Quant son onde pure S'épanche au hasard?
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
03
Et ce que gazouille De sa douce voix Le ramier que rnouille La rosee au bois? Sais tu, ma mignonne, Ce que dit an ciel La cloche qui sonne D'un ton solennel?
Et ce que soupire La brise au lac bleu? Ce que peuvent dire Les anges it Dieu? Tout dans la nature, La nuit et le jour, Gazouille et murmure Et chante: l'Amour!
(Julie Hasdeu).
Orice iubir e, fie sexuald, fie nesexuald, este si
nu poate a nu fi altruizm: iubesc pe cutare.
Numai la Dumnezeu iubirea e nemärginità toatd pentru toate. Falptura insd, jos sau sus pe ori care treaptd a evolutiunii, fiind o bucdticd din infinit inchish in mdrgini i sbuciumându-se a se desmdrgini prin propdsire, altruizmul urmeazd neapärat a se bifurcd in : 1°. iubire sexuald = altruizm rndrginire, scdzand la sub-omenire ; 2. iubire nesexuald = altruizm desmärginire, inaltandu-se la supra-omenire. Fiecare din aceste doud categorii corespunde unuia din cele cloud organizme ale fdpturei : iubirea sexuald,
rnairginitd, ponderabild, trecdtoare, caracterizeazd sub-organizmul cel trupesc; supra-organizmului celui sufletese ii apartine iubirea cea nesexuald, desmdrginitd, imponderabild, netrecdtoare. Fiind insd Ca ambele organizme, in timpul intrupdrii parnantesti a «eului», se alb:. intr'o strânsä insotire, amestecul lor se resfrânge mai mult sau mai putin
iubire, and loc unei categorii asa, zicând so-
ciale, in care realizmul poate fi un accident pe lângà idealizm, sau vice-versa idealizmul este un accident
pe langd realizm, sau ambele catd oarecum a se www.dacoromanica.ro
94
TELFGHAFIA
111411111
equilibra, de uncle in orice caz la toate popoarele ne intAmpind asezdmhntul cel intemeiat pe insaisi firea lucrurilor si nurnit : 3'. casatorie = iubire sexuala + iubire nesexuald, o norma omeneasca. Tocmelele i rânduelele cdsatoriei, drepturile qi datoriile soi1or, toate acestea se feluresc dupd limp si dupd loc; dar nu este nici o sernintie orneneascd, fie oricht de inapoiatd, fie rnonogamh sau poligarnh,
care sa, nu cunoasch mdcar umbra acestui frau si sh nu'l deosebeascd de desfr a ul unei sexua-
litati curat fiziologice. Este de observat Ca, aproape in oricare cdsdtorie 48.trainicd, elementul sexual precumpdneste numai la inceput, impresurându-1 apoi din ce in ce mai co-
varsitor elementul cel nesexual, adica adevdrata
iubire. La urrna urrnelor, nirnic mai duios decht de a vedeh un mosneag si o baba, impdrtdsindu-si la olaltä bucuriile Si durerile, dupa un vai i chiu im-
preuna de tin patrar de year' sau mai bine. Este
cevh mai mult decht cea mai strânsd prietenie intre doi barbati sau intre doud fernei, este cevh mai mult
tocmai pentrucd e o reintoarcere la simpatia cea netrupeasca dinainte de cdsdtorie, dupa cum fiul cel pierdut i apoi regasit din parabola evan,rhca
.e mai drag decht acela care nu se rdthcise Mciodara.
E lezne de inteles cà cele trei categorii, deopotriva firesti, se pot incrucish i aclesea se si incrueiseazd in viata cea phmanteasca a fiecarui individ. Din ciocnirea lor scapard incurchturi cornice sau
dramatice, uneori desnoclaminte Marto tragice. S'au
vazut oarneni infldcdrati de iiibirea cea mai ne-
sexuald pentru o fiintd, i.totusi inhhrnati prin sexua-
litate la o altd sau chiar la mai multe. Pe child
trupul irnbratiseaza in nestire o pociturd, .sufletul poate sd fie de demult i pentru totdeauna inchinat
unui inger, in fata cdruia nici mdcar prin gand nu'i trece câ ingerul este trupeste o femee. Durerea www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
95
sufleteased eea mai neodihnitd i eea mai crancend poate sä nu impiedice pldcerea sexuald, ba inch' s'o finpingd la orgie. Cate si mai cate, de can sä rhzi, de can à plangi, de cari mai bine om eu, orn tu, orn el : .
.
.
guarda e passa
.
.
.
.
In lucrarea de fatd pe noi ne intereseazd numai iubirea cea nesexuald, nurnai altruizmul pornit pe calea desmdrginirii, numai acea lumind aproape durnnezeiascd, in care se rdreste si tinde a se sterge trupul, cu gelozia, cu sila, cu fdthrnicia, cu minciuna, cu tot alaiul de ticdlosii. Naturalistul italian Mantegazza, naturalist si poet totodatd, adied ash dupa CUM ar trebui sal fie toti poetii i toti naturalistii, cad nimic nu e mai pOetic ca natura i nirnic nu e mai natural ca poezia,
Ii inchee o carte (Gli amori degli uomini,
cap. XVI) prin urmdtoarele cugetdri asupra culmii la care poate sd se inalte iubirea in neaniul ornenesc :
«La om, mai marea complexitate a organelor nervoase «face ca el iubeste prin intreaga sa fiinta, si caracternl eel «mai omenesc al iubirii este tocmai de a iubi tara indestu«tare trupeasca. Omul iubeLe chiar inainle de pubertate si «iubeste chiar dupa stingerea puterii fizice ; el iubeste prin «totimea cugetdrii i cu toatd gingasia, iubeste platoniceste. «El poate sa'si pastreze fecioria, astamparand prin actiunea «emisferelor cerebrate pe cea mai inddratnica si cea mai «trainica din energiile sale centrifuge, pe aceea care pe do-
«bitoace le duce pand la jertfirea vietei individuate in folosul «reproducerii speciei. Dobitocul urmareste in inbire numai «scopul cel stramt de a pane in atingere oul cu liquidul cel «fecundator. La om clinpotriva, iubirea se miscd, si'si In Linde «marginile prin vointd. lubirea este cu atat mai omeneascd,
«Cu cat mai mult ea se departeaza dela instinct, devenind «cugelare si simtimant. Omul poate sà adoare o fiinta,, pe «care n'a vdzut-o niciodath sau pa care o vede numai in «inchipuire. El poate sa iubeascd, si totusi sd rama,na fecio«relnic toatd viata. Femeea e in stare de a iubi pe un am «atat de. mutt, Meat pentru fericirea lui sa'si calce sub pi«cioare propria sa iubire si sal arunce ea insasi in bratele «unei femei, itibite de dansul...»
www.dacoromanica.ro
06
TELEGRAFIA IUBIRII
La Mantegazza noi vedem deja o teorie a iubirii luminata intru catva prin acea mare lege a evolutiunii, pe care cu atata dispret o nesocotise Schopenhauer.
Pe temeiul acestei legi, neaparat, cale trele categoriile : iubirea sexuala, iubirea nesexuala i ca49. sätoria, trebue sd-si aiba radacinile infipte in lumea organica inferioarä omului, iar teoreticeste chiar in lumea neorganicd Va veni un timp cand stiinta. indrumata pe aceastä cale, prin poteca asternutd de Darwin, va ridicà din ce in ce mai sus valul care ne ascunde deocamdata cele mai multe fenomene din altruismul impulsiv i cel instinctiv al animalelor si al plantelor. Oricuni insd, la noi acest altruism ajungand a fi pe deplin consciinte, numai in omenire nimic nu ne opreste de a-I putea, studia de pe acum. La 1886 flica mea avea, de gand de a scrie frantuzeste sub titlul : «Thomassine Spinola» o drama, din care nu ne-au ramas, intre operele ei postume (Théâtre p. 265-271), decat planul impärtit pe acte i cateva observatiuni generale. latd-le in traducere : «Lui Ludovic XII, la crecerea sa prin Genova, i se face o «primire mareata. 0 4:Ward si frumoasa Genovezd, Tomasina «Spinola, ii core de a fl «La Dame de ses pensées». El nu
«zice ba, dar nemulturnindu-se numai cu acest titlu, voeste «a sill pe Tomasina de a-I insoti in Franta, unde sa-i fie fa«vorith. Juna italianh, váza.nd iubirea sa atat de rau inte«leasa de catre acela pe care-1 iubeste, in disperare se ucide «pentru a-si scapa onoarea. «Actul I. Serbari in palatul Dogelui. Ludovic XII, vesel «si mandru, multumeste Dogelui pentru ospitalitate. Banchet «cu torte. Tomasina e prezintata lui Ludovic. Ea se sileste «sa-i placa. Gelozia lui Lorenzo, mirele frumoasei Genoveze. «El jura razbunare. «Actul II. Dialog intre Ludovic XII i Jehan Marot. Lu«dovic vrea si atraga la curtea sa pe Tomasina, iar poetul «se incearca a-I cleparta dela aceasta. aratandu-i ce fel de «iubire este aceea a Italienei. Regele Ii ia in batae de joc. «Intrigile lui Lorenzo contra lui Ludovic XII, pentru ca Do«gele, intr'un chip pe cat se va putea mai curtenitor, sa-1
«laca mai curand a plea, din Genova. Ludovic afla dela
«Bayard, ca Lorenzo este logodnicul Tomasinei. «Actul III. Lorenzo instiinteaza pe Tomasina despre apro-
www.dacoromanica.ro
97
TELEGRAFIA lUBIRII
«piata plecare a lui Ludovic XII. Pdrerea de rdu a tinerei «tete. Gelozia indbu$ità a mirelui, Tomasina se hotdr4te a «cere Regelui de a fi «dama gandurilor sale». Primind, Re«o.ele ii face o invdpdiatd declaratiune de amor, care sperie «§i revoltd pe Italiana. Ludovic cearch a ademeni pe Lo«renzo de a vent la Paris, uncle va fi cova.r.$it de bunuri. «Lorenzo intelege scopul ascuns al acestei propuneri i o «infruntd. «Actul IV.
Ludovic XII s'a hothrat a rdpi pe Tomasina. «In noaptea inainte de plecare, el unelte$te ca ea sal creazd «ca Lorenzo ii va juca o serenadd sub ferestie. Tomasina, pe «care, dupd moda italianà, acea se, enadd o imbie de a face «o preumblare cu mirele du se pogoard din balcon. Spai«ma-i cand se vede 1ntre strdini. Dar $i Lorenzo sose$te in «acea clipa. El mustrd cu dispret pe Tomasina. Atunci Lu«dovic XII, care era mascat, isi arunca masca jos pentru ca «Lorenzo sd-I afle cine este. Vázand pe Regele, Tomasina «izbucne$le de durere i de indignatiune. Lorenzo, in insu«sire de cavaler, chiamd pe Regele la duel. Bayard $i cei«Ialti fi despartesc. «Actul V. Monologul Tomasinei. Bdnuità $i dispretuità «de logodnicul ei, rdu inteleasd de acela pentru care ea avea «o iubire atat de curath, desnaddjduita, dansa a$teapta ce o «sa iasit din duelul intre Bayard si Lorenzo. Peste putin e «adus pe scend Lorenzo rdnit de moarte. El nu vrea sã rds«punza nimic la strigatele cele ginga$e ale miresei sale ; dar «ea se arunca la picioarele lui. vorbeste i totul se ldmu«re$te. Lorenzo moare in bratele Tomdsinei, ertand-o. Feri-
«cita de aceasta ertare, ea se strdpunge cu un pumnal «cade pe corpul lui Lorenzo.
0i
«Tomasina dar iube.$te pe Ludovic XII : 11 iubeste ca Laura
«pe Petrarca, ca Beatrice pe Dante. Aceasta iubire n'o 1m«piedica de a iubi $i pe logodnicul Lorenzo. Cand insd ea se «omoard pe cadavrul acestui din urmai, o face poate mai «putin din disperarea de a-1 fi pierdut pe dánsul decal din «durerea iluziunilor celor amdgite, incredintandu-se cà Lu«dovic XII, pe care-1 iubise cu totul altfel decurn poate fi «iubitd o fiintd pdmanteascd, era $i el, vail om in toatd pu«terea cuvamtului : slab $i sensual. In Tomasina, eu voesc a 50.'(zugralvi iubirea platonicd din veacul de miiloc, aratand in«naltimea, puritatea f frumusetea acestei iubiri, dar tot-odatd «$i primeidia Negresit, nu e o sarcind tocmai u$oard de a «face sh inteleagd culmea, spre care se avantà iubirea To«masinei pentru Ludovic XII I Logodnicul mort, dansa ne«vinovath, onoarea-i neatinsd, ea ar putea sd mai trdiascd ;
«dar acest suflet Snail nu e in stare de a inclura durerea «adancd de a se fi amdgit in iubire. Nimic mai grnzav, in «adevair, deck de a-si face iluziuni asupra unei fiinte, de 5591
7
www.dacoromanica.ro
us
TELEGRNFIA IUBIRII
«a o crude superioara tuturor celorlalte, si de gast apot de «odata ca ea nu este vrednica de o iubire atat de mareata!
«Tonnasina se omoara day ye corpul ornului care o iubise pe
«ea mai tare decal Ludovic XII, insa cu o iubire de acelas «soiu: Ludovic vrea s'o faca tavorita, Lorenzonevasta. To«inasina s'ar fi ornwat si atunci cAnd Lu lovic XII i-ar fi «propos de a fi regina Frantei, de-;,i ea primia sa fib sotia «lui Lorenzo, caci pe Lorenzo dansa ii iubea altrel deoat pe «Ludovic. In zilele noastre, o alLa italiana, vestita Bettina «Brentano, nu intr'un fel iubea pa sokul ei, d. d'Arnim, si tot «deodata pe marale Goethe. Iuhirea platonica, fie o fe-
«meie maritata sau nu, este iubirea unei femei «pentru un zeu, si deci ea nu indura ca zeul sa se
«fa ca om... (Lamour platonique, c'est l'amour d'une femme, «maride ou non, pour tin dieu, mais alors elle ?IP souffee pas ague son (lieu deolenue Itomme)..»
Cugetarea, prin care se inchee aceasta bucatd
serisa do o copild de 16 ani, este tot ee poate spune mai adAnc i mai strdbdtator asupra iubirii nesexuale, i in aeela;, timp ne permite a logd intr'un mdnunchiu varial, dar ornogen, o multime uie flori
de ale iubirii celei fdra prillanà. Dacd Laura mr este p-ntru Petrarea o tbinee, ci o zAnd; dap,' Bethina flu \red, in Goethe no birbat, ei un zeu; tot a5A, cu deosebiri numai doard de nuante, pentru un pdrinte poate deveol no zoo copilul sdu; p .ntru un eopil p A deve -11 zei pirinl,ii lui, fratii si surorile; pentru arnic no zeu este amieul. Instil_ iaid un «msa» pe eare-1 desleagd de asernenea «Tornasina Spinola»: din cei doi, este o fericire rard, tbarte rard, ca inbirea sEi fie deopotriva din ambele pArti, ambele sullete sd se ridice la acela4 diapason spre durnnezeire, sd se topeascd intr'un singur sutlet fdra trup, cantand din indllime: Din doua aripi un a ant.
Din doila ,,onuri Un cmant, Din rapsodii 0 epoee,
Ori-unde Ll' II, ori-unde-i ea, Noi purureayurn cianLeia, Ca una SIuicI11a idee!...
Talmaeind iubirea cea nes' 'xuald prin indumnezeirga celui sau a Mei iubite, Julia Hasdeu ghiwww.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
99
cete tra.Sura-i cea mai caracteristied.- Intr'o asemenea iubire, fatä cu fiinta care i se pare tot ce
.poate fi mai desdvdr5it in natural, ornul se inchind in adevdr nurnai lui Durnnezeu, nurnai inflnitului, numai ideei, biruind in zborul sdu cel desmarginit
fdrd a puted rumpeacele rrargini can Ii opresc
sufletul in lanturile feluritelor forme ale egoianului. In loc de «iubire nesexuala», -- un negativ care
presupune cä sexualitatea ar fi pozitivul, pc cand in faptd tocinai sexualitatea este o negatiune, flind aproape neiubire, - trebue sä zicem mai potrivit : iubir e sfântd. i atunci se va coprinde in aceca5 categoric, ca o nuantal impersonald, a5a numitul fo C sacru pentru 5tiintd, pentru arta., pentru o cugetare devenital amantal a artistului. Iubirea cea sexuald,
intni eat ea apartine nu-
rnai sub-organizmului trupesc, are intocmai aceea5
soarld ca desfaltarea cea datorital pe o clipd unui bun biftec sau unei sticle de ampanie: inibuibare urmata, de desgust, desgust i nimica. Desmdrginindu-se din trup, supra-organizrnul sufletului nu 51.aduce ell sine dealt iubir ea cea s flint a, la care. pe pdmânt ornul, cel d'intdiu intr'un chip vàdit, ajunge
treptat pe scara evolutiunii fapturilor organice, dar care urrneaza a iuà o deplind dezvhltare, o dezvoltare cu mult mai clesmarginitd, departe departe de specia organicd cea supra-omeneased.
Prin iubirea cea sfd ntd se inareazd tele-
graful (Entre suflete, dintadu pe padnAnt, apoi intre
pämânt 51 mai sus, apoi intre mai sus 5i mai sus.
Dar acest telegraf este el oare monopolizat numai pentru sufletele cele mai frunta5e, dupti cum erode Figuier? Nu.
Intr'o neagrd temnital, printr'o fel estruica zalbrefatal ce d'abia o zdre5te ochiul, se strecoard o subtire razal de scare; i aceastd liedrire mijandd a unui fir de lumina, ajunge pentru vdzul celui puwww.dacoromanica.ro
100
TELEGRAFIA IUBIRII
rurea inchis in intuneric, inai bine deck o lampA electricA pentru cei totdeauna deprinsi cu ziva cea mare. DacA sunt printre oameni o samd de fiinte alese, la care iubirea cea stantä este singura iubire, iar sexualitatea un paragraf de igiend, cel mult o poticneald; sä nu uitdm totu§i Ca cei mai multi trdesc intr'o deasA negurd, prin care cu anevoe rdzbate pe ici pe colea cate o slabA razd : acea razA le ajunge. Un crud ucigas, care a iubit tare, a iubit
'And la jertfire de sine insusi, pe un tatd, pe o
mama, pe un copil, pe un frate, pe o sord, pe un prieten, are dreptul de a primi un sfat sau o mangAere dela cei iubiti, are dreptul de a le spune lor cA suferd, cAci i Varava dobandeste iertare. Multumita supra-organizmului sufletesc, e cu pu-
tinta comunicatiunea prin iubire nu numai oamenilor sufieteste superiori cu supr a-o amen ii, ci oamenilor sufleteste inferiori cu e x-o am eni Fireste, in cazul dintAiu §i'n cazul al doilea natura
impArtAsirilor nu este aceeasi, dupd cum nu se aseamAnA o cugetare a lui Victor Hugo cu cugetarea unui vizitiu; dar i vizitiul e om, i vizitiul poate sA iubeascA, i vizitiul poate sA fie iubit.
Cercerand Spiritizmul, eu nu caut catu-§i de putin
a induplech pe altii, a injghebh o propagandA, a face proseliti. Tinta mea se restrAnge in sacra datorie de a'rni da searnA mie insumi, cu o deplinatate de sange rece si de nepArtenire, despre temeiurile cele curat §llintifice ale credintei mele
proprii. Aceia cari sunt multi si foarte multi talinuesc in ascunsul cugetului o credintA apropiatd de a mea, fdrA a fi fost totu§i in stare de a'i gAsi rostul, este treaba lor de a vedeA clacA clarea mea de seamA le vine lor la socoteald, dupA cum este treaba aceluia ce se inAbusA in casA de a deschide fereastra
ca sA intre aer in odae, iar nu este treaba aerului, www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
101
pus la indemand ori si cui, de a sparge giamurile cele inchise.
Fiinta unui supra-organizm imponderabil fiin-
du-mi dovedita mie prin studiul somnului obicinuit si al somnambulizmului; fiindu'mi dovedit apoi, in cele spuse mai sus, cal numai dela acest supra-organizm po a te s atarne iubirea cea sfantd, cea netrupeasca, o iubire imponderabila ca i acest organizm ;
eu nu ma mai indestulez cu poate, ci
voesc acum a adeveri ca ash este. Sä vedem.
In psihologia cea experimentald din zilele noastre,
dupa o lunga
i
vitejeasca lupta, a dobandit in
sfhrsit dreptul de cetkenie o bogata clasa de fenomene numite te lep a t ie, adica «simpre la departare», 52.
Din aceasta, clasa, rau descurcata Inca deocamdata, noi v.)m inlaturd aci tot ce este in legdtura cu somnambulizmul i cu ipnotizinul, despre cari s'a vorbit inteun alt studiu i cari ne-au ajutat a constatà in om realitatea unui supra-organizm imponderabil.
Vom mai da la o parte, de asemenea, toate cate pana acum n'au fost pe deplin controlate intr'un
chip metodic, dupa cum este bundoara, printre altele,
ciudatul lapt ca omul se gandeste pe neasteptate la o persoana pe care n'o vdzuse de dernult si la care nici o asociatiune de idei nu'l impinged sa se gandeasca, i iata cä peste doua-trei minute persoana cea gandita ii vine chiar trupeste in fata, ca 0 and acea gandire ar fi fost o imagine trimisä inainte. Pe acest fapt psihic se intemeiaza poezia Juliei Hasdeu «Souvenir» (Bourgeons d'Avril, p. 28 32): Depuis ce temps lointain, la marquise jamais Ne revit ce jeune homme et ne s'en souvint; mais. Ce soir, elle revolt, comme en un vague songe, Tandis qu'assise au fond de sa chaise elle songe, L'image de ce beau cavalier a genoux; Méme, elle croit entendre encor le son si doux De sa voix .
..
www.dacoromanica.ro
102
TELEGRAFIA TUBIRII
Les larmes qui roulaient en i.erles cur sa j. tie La rendaient plus jolie, eL la boudeuse Inoue tjtu contraotait sa houehe (Rail piquante A voip La marquise en jolant les yeux sup son miroir
Eut nfl oyeu sourire, et, dOlouniant sa tete,
Mee un 16ger epi se leva. htupaaite: Cup, irOs de :ion fautel ul. Pair sOLUnk, tendre et dOux Le jeune ea\ alio! se tenait a genoux!
0 altfel de fenomenalitate, lard aliiturare mai insemnatd, va atrage aci toatd luarea noastra am inte ; o fenomenalitate veche de cdnd omenirea, shArnaind
coardele cele mai gingase ale inimei, cunoscutd aproape tuturora, despre care mai tot,i isi vorbesc
foarte des sie-s,4 i foarte rar vorbesc altora, de fricd de a 'nu fi luati peste picior in ceea ce'i mai intim si mai slant; o fenomenalitate, in fine, pe care de vr'o cdtiva ani chiar stiinta cea oficiald, v rand nevrAnd, n'o mai poate Pespinge cu dispret, nu mai poate a se preface Ca n'o vede. Pe scurt : in momentul de a rnuri sau când se afld intr'o mare cumpAnd, omul se impdrtasesle in vis sau in videnie sau in alt chip unei fiinte iubite, fie ea oricat d departe.
latd ce numim: telegrafid iubirii.
-
Am spus 'adesea in cursul acestor cercetdri, teoria darwinistd e atat d.e straits legatd cu mAduva Spiritizmului, incett lard una din ele ar fi peste putintd o demonstratiune stiintificd a celeilalte, cäci numai ambele la un loc insiruesc intreaga lege a Aldturea cu Darwin, cei mai marl reprezentanti ai stiintei engleze contimporane adovärat pozilive sunt : dintdiu, marele naturalist Russel
.
Wallace, cdruia deodatd cu Darwin i se datoreazd descoperirea selectiunii naturale; al doilea, WilHam Crookes, astronom i chirnist, acela care a descoperil thallium, a experimentat materia radiantd, a inventat radiometrul, a perfectionat himpile dicetrice, etc. Când un William Crookes si un Russel Wallace s'au mdrturisit amândoi pe fald s pi ri stiinta englezd cea oficiald a fost adanc sguduitd, astfel, la 1882, s'a format in London, pentru a www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA iumul
103
urmari faptele psihice pe o noua cale, o intinsa societate numita «Society for psychical research». Presedinte este profesorul Balfour Stewart, fisician foarte cunoscut prin legea de egalitate intro puterile de absorptiune si de radiatiune a corpurilor. Intre membrii fundatori, afara de Crookes i Wallace, se aild Gladstone ;zi lordul Tennyson. Intre membrii corespondenti straini : Bernheim, Beaunis, 53.Th. Pdbot, etc. Prima publicatiune monumentala a
acestei Societati a fost : Fantoamele celor vii. Aceasta carte: «Phantasms of the living», opera colectiva a trei invatati Edmund Gurney, Fre-
deric Myers si Frank Podmore, din earl doi fosti profesori la Universitatea din Cambridge cuprinde 2 tomuri, cel intaiu din LXXXIV, 573 pag., celdlalt din XXVII, 733 pagine, adica peste 1400 pagine, In cele cloud volumuri sunt intrunite peste 800 cazuri cont ro late de aparitiuni la ora mortii soar a unei prirnejdii de moarte. Din aceste peste 800 de cazuri :
263 intre amici; 390 intre nea muri, mai ales par in ti i copir; numai 52 intre so ti. Putina-
tatea acestor din urma cazuri se explica, poate, nu atAt prin amestecul sexualitatii in iubire, precum prin imprejurarea cd mai adesea sotii sunt impreuna rand moare unul din ei, i deci nu incape aparitiune.
Din cele peste 800 de cazuri, sunt foarte putine, poate cel mutt \Teo 90, cari sa se 11 petrecut intre ne-englezi. Mai nici un caz din Italia, din Spania,. din Germania, din Rusia, din alte lari. Apoi aproape toate cazurile sunt nu numai englezesti, dar Inca
de tot proaspete. Ii poate dard inchipui oricine,
cam la ce fel de tifra trebui sa se ridice totalitatea cea inddita a cazurilor analoage pentru intreaga Europa, in cursul unui secol intreg numai un secol si numai Europa!
Era greu de facut pocinogul pe o cale atat de
deochiata altadata, i pocinogul s'a facut prin frumoasa carte a d-lor Gurney, I\ lyers i Podmore. www.dacoromanica.ro
104
TELEGRAFIA IUBIRII
In momentul cdnd scriem aceste rânduri, ne soseste din Paris o instiintare (Revue Spirite 1891 No. 6 P. 287) ca d. Dr. Darieux i cunoscutul profesor Charles Richet dela Facultatea de Medicina, amicul lui Charcot, incep a cla la lumina o revista bi-mensuala sub titlu : Annales des sciences psycho-
logiques, in care se vor cercetà mai in specie : «la «lucidite hyperphysique, la double vue, les reves «qui représentent des réalités objectives, les pres-
«sentiments, les apparitions de fantOmes
di tes t él epa thiq u es», toate acestea dupa modelul celor peste 800 de cazuri adunate in «Phantasms of the living». In curand dara vom avea un bogat prinos de exemple ne-englezesti. Deocamdata, cata sal ne multumim cu publicatiunea atat de critica i atat de roditoare a Societatii Psihologice din London. Din cele cloud mari volume, vom reproduce aci numai noud cazuri, i fiecare din cititorii, nostri,
suntem siguri, Ii va aduce pe data aminte alte mai multe din vieata sa proprie si din a cunoscutilor sal
No. I II. 0 celebritate medicala, Dr. Longet,
membru al Institutului i profesor de fiziologie la Facultatea din Paris, povesteste (ap. Foissac, La
Chance et la Destinée, 1876, p. 599 urmdtoarele doua cazuri autentice : «Savantul nostru coleg d. Jules Cloquet, membru al Insti-
«tutului si profesor la clinica chirurgicale., ni-a istorisit ce,",
«intorcandu-se intr'o seard tbarte tarziu dela o petrecere la «d. Chomel si adormind, a vdzut in vis pe frate-sau Ipolit.
«El avea pe spate un mare teanc de hartii, pe care la as-
«vArlit in mijlocul odäii, zicând : acuma nu mai am nevoe «de nimic I si a disphrut. Desteptându-se, d. Cloquet a co«municat acest vis celor dinprejurul sau, fard, sa aiba' nici «o grije. El s'a dus la spital si a facut, ca sPn alte zile, lec«tiunea sa de clinicd. [MO, aceea, d. Giron de Busarainque sl-a luat la brat, zicându-i : stii ca' frate-ta Ipolit e bolnav «Haide sal vedem, raispunse d. Cloquet. Atunci pe drum d.
?
www.dacoromanica.ro
TELEGRAF1A IUBIRII
105
54.«Giron de Busarainque i-a facut cunoscut cã chiar in acea «noapte Ipolit murise de un atac de apoplexie. «E si mai explicit urmeaza mai departe Dr. Longet «visul meu propriu. CAnd eram student de medicina si i ntern
«la Dupuytren. visai cã vad pe tatal meu atins de o boala «menita a'l duce la mormant. Ma desteptai foarte turburat, «silindu-ma a ma liniti, cad aceasta era miercuri, *i nu «mai departe deck duminica en lasasem pe tatal meu pe «deplin sanatos. Mustrandu-ma cã am fost alai, de slab hack
«sa ma ingrijeasca un vis, eu ma hotarai a nu ma mai «gándi la aceasta ; dar imaginea lui tata-meu murind nu pa«rasia un singur moment cugelarea mea, i ca sa ma linisatesc, cu toata rusinea de o asemenea slabiciune, eu am «plecat la St. Germain, unde am si gasit pe tatal meu atins «de o fluxiune de piept, de care el a murit fn cinci zile...»
N. III IV. D-na Vavin ndscuta Girard, o mid a )d-rului Charles Richet, ii scried la 1885 (Phantasms of the living, H, 481). «Mama mea, când era vaduva, o ceruse fn casatorie i o Siubià foarte mult d. Roger, un tanar profesor dela Caen. «Parasind acest oras *i casatorindu-se cu d. Caillaux, ea a «rupt orice legatura, cu d. Roger, s'in timp de trei sau patru «ani nu stiea nimic despre ddnsul. Intr'o noapte fiind de Lot «desteapta, ea vede o forma albue ca un abure, care de trei «ori s'a plecat peste pat, ca si cand pentru a zice adio. Fara «a'si putea da seamd de vedenie, mumei mele i s'a parut «atunci ca era d. Roger. Foarte miscata, ea n'a vorbit ni«manui despre aceasta ; dar peste o saptamana a aflat cal «d. Roger a murit chiar in acea noapte in care ii aparuse. «Dansa nu stia ca el este bolnav.
«Cat pentru mine zice d-na Vavin amintirile mele sunt «prea fntunecoase, fiind departate. Tata] meu a murit intr'un «chip asa zicand neasteptat. Seara in ajun eu 1-am lasat vesel
«si sanatos. Peste noapte un glas, un fel de suflare, ceva «fard cuvinte mi-a spus cã tatal meu este mort. Dimineata. «cand servitoarea mea a intrat in odae. eu m'am aruncat «in bratele ei si i-am zis : stiu ca tata e mort ! Nu vazusem «nici o aparitiune. Eram atunci de noua ani».
No. V. D. Dr. Gibet, medic primar la Havre, poveste,$te inteo scrisoare din 1886 (Phantasms, II, 701) : «Scena s'a petrecut fn prirnavara anului 1849. un batran «de 84 de ani numit Borel, unchiu al mamei mele, asezat
www.dacoromanica.ro
1_06
TELEGRAFIA IUBIRII
«la Petit-Sacconex aproape de Geneva, a venit la noi intr'o «samba ta la dejun. Noi locuiam la Monnaie, sat chiar langa «Geneva, vr'o 4 kilornetri deparle de locuinta batranului. El «cra foarte sdnatos. Peste doua zile dupd aceea. in noaptea «de duminica spre luni, la 2 ore dupa m;ezul noptii, mama «mea se desteapta din somn tipand : Unchiul a murit 1 eu II «vaz jos cu bratele intinse !Tatal meu s'a silit s'o linisteascd, («tar ea n'a mai putut adormi. «Luni, tatal meu mi-a istorisit visul mamei si noi am ras «amandoi, zicandu-i ca, claca unchiul era mort. cineva ar fi «venit ed ne instiinteze. In noaptea de luni spre marti. la «aceeasi ord mama mea se desteapta iarasi din somn, stri«gaud : Unchiul e mort ! «Aceeasi scend In noaptea de marti spre miercuri.
«nercuri, tatal men, care era judecator de pace, ma
«maga a'l insoti la Petit-Sacconex, pentru ca sã incredintam «pe mama ca visul ei, desi s'a repetat de trei ori, toLusi nu cle deck un vis. D'a MA am sosit la locuinta unchiului. si ni «s'a spus ca batranul nu s'a vazut de trei zile. Casuta'i cea «sinauratica era inchi5-ii din toato partile, Tatal meu a spart «un oblon, i noi am vazut pe balran lungit jos in bucatarie.
(Am intrat in casa din partea grajdului, si eu voiam sti, «ridic cadavrul. care era cu capul sub vatra, cu rata la paamant, cu bratele intinse, cand tatal meu a btigat de seama, «ca craniul era sfaramat. Batranul fusese omorit. La urma «ucigasul a fost prins osandit si pedepsit cu moartea. dupd
«ce marturisise tot. El ontorise pe -batman duminica ziva intre «orele 12 si I. Mama mea a vazut in vis cadavrul dupd 12 «sau 13 ore in 'Irma omorului».
No. VI. Lady Chatterton, in Memoriile sale pu-
blicate de Dering (Memoirs, 1878, p. 100), poveste§te : «Mama mea nu era prea bine, dar iardsi nu se poate zice 55.«ca era bolnava. Intr'o seara, eu am lasat'o in salon veselti, «si chiar destul de sanatoasa, si m'am dus sa ma culc mai ade vreme. find tbarte racild. Adormii usor ca ne-altadata, «si când m'am destcptat, prin vechea firida strdbateau lu«minos in odae razele lunei. Perdelele albe dela pologul pa«tului erau trase ca sa ma apere de curentul ce venea despre «larga fereastra, si pe aceste perdele, ca si cand ar fi tbst «o icoana zugravitd, eu vdzM pe mama mea, cu fata de o
«paloare mortala si cu skip curgand pe asternut. 0 clipa «ramasei incremenita de groaza, lard, a fi in stare de a lace ao miscare sau de a scoate un tipat ; apoi, crezand co. poate «fi un vis sau o nalucire, ma ridicai si atinsei perdelele. Desi
«perdelele au fallait ha atingerca mea toui vedenia n'a www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRH
107
«perit, rdnianand ca si cand ar fi fost o resfrangere a unei
«fampe magice Cuprinsa de spaima, eu sarii din pat, aruncai «pe mine un capot, si ma repezii afar& prin ckeva carnere «si un lung coridor pana la odaea mamei mele. Dela capatul «coridorului am vazut cu mirare ca usa odaii era deschisd «si o mare lumina, venca din launtru, pe cand obicinuit mama. «rnea incuea usa peste noapte. Speriatd i mai mull, m'am «pripit si am intrat in odae. Acolo vazui pe mama mea cul«cata intocmai cum imi apdruse pe perdele, palidd ca moartea,
«asternutul plin de &Inge si doi medici stand la capataiu.
«Ea m'a zarit Indata, si parü fericita la vederea mea, desi era
«prea slaba ca sa poata vorbi sau ca sá intinza mama. «Doamna, imi zise until din medici, a fost rau de tot, dar «nu ne-a ldsat sa te chemam din pricina frigurilor d-tale ; «acury.a e de sperat cá prirnejdia a trecut...»
No. VII. Vestitul lord Brougham, unul din Mrbalii de Stat cei mai insemnali ai secolului, insirá in Mernoriile sale (Phantasms of the living, I, 395) urmdtorul fapt, intamplat lui in tinerete la 19 Decemvrie 1799, când el cdldtoria in Svezia cu cativa arnici :
«Dimineata, pe la 1, noi am sosit la un han cuviincios, «unde ne-am hotarit a rnanea peste noapte. Eu m'am grabit «a core mai intaiu sd'mi facd o bae caldd, i acolo mi s'a «intamplat lucrul cel mai uimitor, atat de uimitor incat nu «ma poci stapanl de a nu povesti aci istoria intreagd. «Dupa terrninarea liceului, eu i cel mai bun arnic al meu «G... am urmat amandoi cursurile universitare. Vre-un curs «de teologie nu era, dar totusi in preumbldrile noastre noi «discutam aclesea i chibzuiam, printre alto grave cestiuni, «despre nemurirea sufletului i despre vieata dupd moarte. «Aceasta problerna. i putinta nu zic de umblarea sufletelor, «ci de aparitiunea unni mort la un viu, ne preocupa, foarte « mult, i intr'o zi noi am avut nebunia de a i ncheia un zapis
«scris cu sangele nostru, in puterea caruia acela din noi «care va muri cel dintaiu sd se arate celuilalt, pentru ca
(,sa irnprastie astfel orice indoeald despre viata dupa moarte. «Dupa ispravirea studielor universitare, Cy... a plecat in India, «uncle a capatat o functiune adrninistrativd. El rar imi scriea «de acolo si. dupa putini ani, eu 1-am uitat, cu atat mai mult
«ca familia lui nu prea avea legaturi in Edimburg si, prin «urmare, neauzind eu despre dansul mai nimica, amicia «noastra din scoala i chiar exiqtenta lui s'au sters aproape «de tot din memoria mea.
www.dacoromanica.ro
108
TELEGREFIA IUHIRII
«Ain zis dar cä edem in bae, gustand cu placere cdldura «in urma celor suferite pe frig, cancl deodatd, intorcandu-mi «capul spre scaunul pe care imi asezasern hainele la intrare
«in ha% vaz pe G sezand pe scaun si privindu-ma cu «liniste. Cum am esit din bae, nu stiu ; dar desteptandu-ma «m'am vazut rostogolit pe jos. Aparitiunea, sau ce va fi fost «aceea cu chipul lui G dispäruse».
Lordul Brougham adaogal apoi : «Copiind din carnetul meu poveslirea de mai sus certrebui sa completez acuma acea in«tamplare petrecuta sunt acuma vr'o 60 de ani. In curand «tissima mortis image!
«dupd intoarcerea mea la Edimburg, a sosit acolo o scrisoare «din India, care ma insLiinta despre moartea lui G ... a n u rn e
«la 1 9 Decemvrie.
Urmatoarele cloud cazuri, in vederea covar*itoarei
insemnatati a lor psiho-t eleg r a fic e, le dam acl nu numai traduse, dar 8EG textul original.
No. VIII. Intr'o scrisoare din 1882 catre profe-
56.sorul Barrett, d. S. Jennings, vorbind despre un
medium Nelson, care scrieh intr'un chip cu desevar§ire automatic comunicatiuni spiritiste, aduce urmatorul fapt (Phantasms, II, 379): «Odata, inspiratiunea de a scrie cu orice pret i-a venit in «calatorie, mergand in tren dela Rameegunge spre Calcutta. «El rupse o foae dintr'o carte o puse pe 'Janet', si, apucand «un creion, incepft a scrie cu usurinta intr'o pozitiune in care «aceasta ar fi fost peste putintä oricui, cact mersul trenului «era o piedica. Totusi el a primit astfel o lungd comunica«tiune din partea fiicei sale ramase intr'o scoalift in Anglia. «Comunicatiunea nu cuprinde decal o dare de seam& despre «boala i moartea acestei copile despre imprejurdrile intamaplarii si despre persoanele cari au fost rata, mai adàogánd
«ca, inainte de plecare, murind dorea sa zica ramas bun «tatdlui sau. Aceasta a turburat fliarte mult pe d. Nelson, «ca.ci el nu stiuse nimic nici macar despre boala fiicei sale. «Sosind acasà, foarte ingrijit, el a incredintat fiicei sale celei
«maritate povestirea cea scrisa despre sora ei Bessie din «Angha, pentru ca s'o tina Odra, ce le vor sosi stiri prin «posta obicinuita. Copila murise in aclevar chiar in acea zi
www.dacoromanica.ro
fELEGRAFIA IUBIFtll
109
«si Intocmai in irnprejurdrile atat de misterios impártdsite «d-lui Nelson1)...»
No. IX. In sfar5it, ceva i mai categoric, flindca vine dela unul din frunta4ii coaIei medicale dela Nancy, este urmdtoarea scrisoare a d-lui Dr. Liebault (Phantasms, I, 293), acela§ ale cdrui lucrári asupra ipnotizmului au deschis mai cu samä calea cercetárilor lui Charcot, lui Charles Richet, lui Bernheim i lui Liégeois 2):
1) On one occasion this feeling seized him in the train travelling from Rameegunge to Calcutta, and he tore a leaf out of a book, and laid it on the seat of the carriage, his hand grasping a pencil resting upon it. Ordinarily, to write under such conditions would be impossible in a
train rushing along; the motion would effectually prevent it. Nevertheless, a long communication was made purporting to be from his daughter, who was at school in England. II contained a simple account of her illnes and death, described the circumstances under which it occured, and the persons who were present, adding that she wished to say good-bye to her father before leaving. This threw Mr. Nelson into a state of great excitement, for he did not even know of his daughter's illness. He went home and said he was very uneasy about Bessie in England. Finally, he gave this note to his married daughter, Mrs. R., to keep till they could hear by the ordinary post. The child had in
reality died that veryiday, and under the very circumstances thes mysteriously comunicated to Mr. Nelson... 2) Je m'empresse de vous dcrire au sujet du fait de comunication de pensee dont je vous ai parlé, lorsque vous m'avez fait l'honneur d'assister it mes seances hypnotiques a Nancy. Ce fait se passa dans une famille francaise de la Nouvelle-Orleans, et qui etait venue habiter quelque temps Nancy, pour y liquider une affaire d'intéret. J'avais fait connaissance de cette famille parceque son chef, M. G., m'avait amend sa niece, Mlle B, pour que je la traitasse par les proce des hypnotiques. Elle etait atteinte d'une anémie légere et d'une toux nerveuse contractees a Coblentz, dans une maison d'education oil elle était professeur, Je parvins facilement a la mettre en somnambulisme, et elle fut guérie en deux seances. La production de cet état de sommeil ayant démontre a la famide G. et a. Mlle B. qu'elle pourrait faciliment devenir medium (Mme G. etait medium spirite), cette demoiselle s'exerca a evoquer, l'aide de la plume, les esprits, auquels elle croyait sincerement, et au bout de deux mois elle fut un remarquable medium écriyante. C'est elle que j'M vue de mes yeux tracer rapidement des pages d'écriture qu'elle appelait des messages, et cela en des termes choises et sans aucune rature, en méme temps qu'elle tenait conversation avec les personnes qui l'entouraient. Chose curieuse, elle n'avait nullement conscience de ce qu'elle ecrivait; aussi, disait-elle, ce ne pent etre qu'un esprit qui dirige ma main, ce n'est pas moi. Un jourc'etait, je crois, le 7 Fevrier 1868vers 8 heures du matin, au moment de se mettre a table pour deje0ner, Mle sentit un besoin, un quelque chose qui la poussait a écrire (c'etait ce qu'elle appelait une trance)7et elle courut immédialement vers son grand cahier, oU elle traca febrilement, au crayon, des caracteres inclechiffrables. Elle retraça les memos cararAeres sur les pages suivantes et enfln, l'excitation de son esprit se calmant, on put lire qu'une personne nommée Marguerite hu annongait sa mort. On supossa aussit6t qu'une demoiselle de ce nom qui etait son arnie, et habitait, comme professeur, le meme pensionnat cle Koblenz, on elle avait exercé les memos fonctions, venai t
.
www.dacoromanica.ro
.110
TELEGRAFIA IUBIRII
«Ma grdbesc a vd scrie despre fartul comunicatiunii de
«cugetare, despre care v-am vorbit cand mi-ati facut onoarea «de a asista in Nancy la *edintele mete ipnotice. Faptul s'a «petrecut PBC() familie franceza din Nouvelle-Orleans, venita,
«de cat-va timp la Nancy pentru o afacere comerciald. Eu «Mein cunostinta cu aceastd familie, cdci capul ei, d. G., aimi adusese pe nepoata sa d-soara B., ca Sä o caut prin «mijloace ipnotice, find bolnavd de o uoard anemie si de «o tuse nervoasd capdtatd la Kobleniz intr'un pensionat «unde clansa era profesoard. Nu mi-a lost greu a o pune «in stare de somnambulizm, si in cloud sedinte ea a fost «vindecata. Vdzand-o in stare de somnambulizm, familia «G., s'a incredintat, precum si insa-si d-soara B, cä dansa «lesne poate sa devind medium spiritist, dupd cum era deja «doamna G. Aceastd d-soara a inceput dar, prin mijlocul «condeildui, a evoca spirite, in fiinta cdrora ea credea cu «sinceritate, si dupd doua luni a ajuns a fi un insemnat me-
«clium scriitor. Am vdzut-o en ochii mei cum sepia cu iuteala apagine intregi, pe care le mimed, scrisori. tonic in termeni
«alesi, fard nici o *tersdturd, si in acelasi timp vorbed cu «persoanele cari o inconjurau. Lucru ciudat, ea nu avea 57.«nici o constiintd despre ceeace scria, *i de aceea zicea : «este invederat cal nu eu scriu, ci un spirit care dirige «mana mea.
«Intr'o zi,aceasta s'a intamplat. cred eu. la 7 fevruarie «1868pc la 8 ore dimineata, tocmai cand trebuià sd cleju-
«neze, ea simti o trebuinta, 0 putere care o siteâ a scrie a(dansa numed, aceasta «une trance))) si alergd. into la ma«rele san caiet, in care a tras cu creionul, intr'un mod fe-
«bril. niste stove nedescifrabile. Pe paginile urmdtoare ea a «scris din nou aceleas slove, si in fine, trecand nelinistea «mintii sale. s'a putut citi ca o persoand numitd Margareta «o instiinta cd a murit. S'a bdnuit pe data Ca a murit anume «o arnica' numita, Margarela, care era profesoard la Koblenz «in acelasi pensionat cu d-soara B. Intreaga familie G., im«preund cu d-soara B., a venit pe loc la mine, si noi ne-am d'y mourir. Toute Ia famille G., compris Mlle B., vinrent immedialement chez moi, et nous deeidienes de verifier, IP ,jollr 111411P, si ce fait de mort avail reellement eu lieu. Mlle B. écrivit a une demoiselle anglaise de ses amis, qui exercait aussi les memes fonetions d'inslilutrice dans
le pensionnat en question; elle prétexta un motif, ayant hien soin de ne pas reveler le motif vrai. Poste pour pos'e, nous recumes une rereponse que ponse en anglais dont on me capia la pantie essentielle j'ai retromee dans une portefeuille ii y a ft peine quinze jam's, et egaree de nom eau. Elle exprimait Petonnement de cede demoiselle anglaise au sujet de la lettm de Mlle B., ledre qu'elle n'attendait pas Oat, vu que le but ne lui en paraissait pas assez motive. Mais en meme temps, Pamie anglaise se hatait d'annoneer a noire medium que leur amie commune, Marguerite, etait inorte le 7 Fevrier, vers les 8 heaves du matin...
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
i 11
«hotarit a verified chiar in aceeas zi, dacd o asemenea
«moarte s'a intAmplat faptd. D-soara B., a scris la o dom«nisoard engleza, amica a sa, institutrice in acelas pensionat «dela Koblentz ; motivul cel adevarat al scrisorii s'a ascuns «cu ingrijire, i s'a ndscocit un alt motiv. In cea mai apro«piata zi de postd, noi am primit Un raspuns englezeste, din
«care mi s'a copiat partea cea esentiald, rdspuns pe care «eu I-am lost regdsit inteun portofoliu sunt acurn abia 15 «zile si apoi 1-am rdtdcit din nou. Rdspunsul arata mirarea «d-soarei engleze despre scrisoarea domnisoarei B.. scrisoare
«la care ea nu se asteptd asd curdnd si nu-si da searnd «desprii scopul ei ; dar in acelas timp se grdbia a anuntd «cd arnica lor comuna Margareta a murit la 7 f evruari e,
«pe la 8 ore dimineata...»
Ce sd mai zicem acum Cand un om este mort sau in agonie sau intr'o mare primejdie, si se aratd in acelas timp la depArtare imei flinte iubite, care e sdnatoasd, aceasta presupune una din cloud : 1. supra-organizrnul celui c.! se aratd se strilmuth acolo unde este celalt;
2. supra-organizmul eel ui ce simte ardtarea se strdmutd acolo uncle se aild cel reposat sau eel suferind.
In ambele cazuri, este o strdmutare a unui supra-organizm omenesc prin t el egr a f ia iubirii; dar deosebirea puncturilor cte plecare trage dupd sine o deosebire de urmdri, peste care noi nu trebue
sd trecern cu usurintd. De aceea, si numim prima categorie A, iar pe cealaltd B, i atunei, din eazurile de mai sus, vor intra in categoria A N-rele I, III, IV, VII, VIII si IX; in categoria B, N-rele IL V si VI. Categoria A este cea mai numeroasä, nu numai mai sus, dar in totalitatea eazurilor cunoscute pand acum, si chiar trebue s fie cea mai numeroasa, cdci desmdrginirea supra-organizmului din trup in 58.intervalul vietei pdmantesti este cu atat mai puternicd, cu cat insu-si trupul e mai slab devenind §i mai puternicd dupd moarte, cand piedica cea trupeascà ineeteazd de tot. Desi mai putin nurneroasd, totus categoria B e www.dacoromanica.ro
.
112
TELEGRAFIA IUBIR II
foarte insemnatd, poate cea mai insemnatal deocam-
data din punctul de vedere stiintific, fiindca intra, in sfera somnului obicinuit i, prin urmare, intr'o sferd pe deplin norrnald. WA de ce noi vom incepe cu categoria B. In No. II Longet, student de medicina la Paris, viseazä bolnav pe tata-sau, pe care il läsase sarialtos la St.-Germain. Cu alte cuvinte, supra-organizmul lui Longet s'a strdmutat la St.-Germain. Tatal era in adevar bolnav. Ca un medic eminent, Longet vede in vis prin supra-organizmul sàu cal boala tatälui e mortald. Desteptandu-se turburat, el pleacd la St.-Germain, i peste cateva zile tatdl moare.
In No. V un batran e asasinat peste zi intr'un
sat de langa Geneva. Noaptea din aceeas zi, o nepoata, a lui, d-na Gibert, se stramutd prin supra-
organizrn la locuinta unchiului si in vis ii vede cadavrul jos cu fata la pamant. Trei nopti in sir supra-organizmul cel sufletesc al nepoatei face aceeas cdlatorie, pe cand sub-organizmul cel trupesc
dormea inteun alt sat de langa Geneva; si ar fi
putut sä calaitoreascA astfel o lund intreaga, daca
a patra zi cadavrul hatranului n'ar fi tost gásit
intoemai cum il aflase supra-organizmul doamnei Gibert.
In No. VI, Lady Chatterton, suferind de friguri, vede in vis foarte bolnavd i sangerandà intr'o alta
odae pe murna ei, care cu putine ceasuri inainte era destul de sanatoasa. Privirea sangelui, mai cu searna, o sgudue Mat de tare incat, strämutarea supra-organizmului find la o departare mica, abia
peste cateva camere, trupul cel adormit se desteaptd
si Lady Chatterton vede acum aceeas seena prin ochii cei trupesti ai sub-organizmului.
In cafe trele cazuri, distanta pe care o strabate
supra-organizmul, adica desmairginirea sufleteasca sub raportul spatiului, nu e tocmai mare; in cloud din cele trei cazuri, agentii sunt trupeste de tot sawww.dacoromanica.ro
113
TELEGRAFIA IUBIRIL
nato§i; in (Ate trele cazurile, in slarsit, e vis, care insd la Lady Chatterton trace deja in vedenie printr'o subità de§teptare speriata, insotita de friguri.
In categoria A, in care stramutarea se faptueste de catre supra-organizmul unui suferind sau chiar al unui raposat, desmarginirea din trup fiind deplind sau aproape deplind, distantele pot fi maxi, uneori colosale. In No. III, Roger murinn in Normandia se arata fostei sale logodnice in Elvetia. In No. IX, supra-organizmul murindei Margareta vine din Koblentz la Nancy. In No. VII supra-organizmul amicului celui mort in India soseste in Svezia, iar in No. VIII din Anglia in India. In aceasta categorie A, puterea supra-organizmului celui foarte desmarginit e atat de mare, in cat el poate sä se arate fara mijlocirea visului. In
No. IX tanara americana nu doarme cand i se
impartase§te prin scris amica engleza; niei in No. VIII nu doarme Nelson primind o impartasire de acela§ fel dela fiica sa; nici in No. IV d-na Vavin afiand dela tata-sau cd el a murit. In No. VII lordul Brougham se desfateazd intr'o bae calda, cancl vede
deodatä pe amicul sari cel mort, i numai dupd aceea sare, cade jos si lesind. No. I este singurul din ,ase in care impartasirea se face prin vis. Tot din cauza prea marei desmarginiri a supra59.organizmului in categoria A, el intampina o neindemand Garecare de a se arath limpede unui supra-organizm mai putin desmarginit, adica prea grosolan inca sau nedegrosit. De aceea in No. III, Caillaux simte cà langa dansa e Roger, dar nu vede o forma lamurita; in No. IV d-na Vavin intelege glasul lui tata-sau, dar numai ca sens fara cuvinte; in No. VII, lordul Brougham vede pe amicul sau, dar nu se spune nimic despre forma sau imbracamintea sub care ii apare. Numai in No. I, figura fratelui profesorului Cloquet ia o infatisare de tot vie, find in vis. Cele mai superioare 5591
www.dacoromanica.ro
8
114
TELEGRAFIA IUBIRII
prin natura lor sunt N-rele VII 0 IX, in care nu este niei vaz, nici auz, ei o adevärata telegrafie a iubirii : cugetarea unui nevazut i neauzit, 84ternuta de caltre dansul pe hartie prin mana cea de-
venita automatica a scriitorului. Faptul desmarginirii celei foarte mari a «eului» omenesc in categoria A este a§a de invederat, incat
d-nii Gurney 0 Myers, adunand cele opt sute di mai bine de cazuri autentice de telegrafie i incredinjandu-se din ele, cã sufletul se comunica la distanta cu atat mai lesne 0 mai puternic, cu cat mai
aproape e moartea trupului, nu se poate stapani
(Phantasms, I, 231) de a nu recunoa%e : «ca, moartea
«nu este incetarea, ci liberarea energiei (death «itself may be recognised, for aught we can tell, not as a cessation but as a liberation of energy)».
In categoria A joaca un rol insemnat s u gge stiune a, pe care noi deabia o putem intrevedea sau numai a o ghici in categoria B i asupra careia arunca multä lumina fenomenele ipnotice. Ipnotizorul suggera unui ipnotizat imbrdcat in haine
negre : «tu eti imbracat cu row», 0 la de0eptare ipnotizatul se vede pe sine-0 imbrdcat cu row. In telegrafia iubirii, supra-organizrnul lui X suggera lui Y : «vezi-ma' pe mine intrand in odae cu un mare teanc de hartii. Ipnotizorul suggera ipnotizatului : «sa §tii cä eu nu sunt 'Ion, ci Petru», di ipnotizatul nu se mai indoe0e Ca a§a, este, dupd
cum in No. III figura cea neldmuritä suggerd d-nei Caillaux : «eu sunt Roger», iar in No. IV un glas fdra cuvinte suggera d-nei Vavin : «eu sunt tatal tau», ceeace färd suggestiune ele n'ar fi putut afla dintr'un glas fara cuvinte i dintr'o figura nerdmurita. in categoria B un fel de suggestiune pare a fi de
asemenea, dar nurnai doara ca un indemn de a merge in cutare loc, buna-oard : in No. II supraorganizmul lui Longet pare a fi chemat in vis de www.dacoromanica.ro
TELEGRAFIA IUBIRII
115
care supra-organizmul tatAlui sdu de a veni la
St.-Germain, in No. V in acela§ chip pare a fi atrash
d-na Gibert de care unchiul ei, in No. VI lady
Chatterton de catre mamä-sa, etc., de§i lucrurile petrecAndu-se in vis, lady Chatterton, d-na Gibert 0 Longet puteau sä se stramute. prin supra-organizm desmarginit, in orieare directiune ehiar fdral niei un alt indemn decAt acela al propriei lor adanci simpatie pentru o persoand. Cea rnai pretioas'A forma', a suggestiunii este aceea
din N-rele VIII 0 IX. Un ipnotizor poate sä zica, ipnotizatului : «de§teptandu-te sa iei un creion 0 sa serii a§A, 0 a§A 0 a0,». Ipnotizatul o face, 0 nimeni nu va putea tagaclui cA ceeace va scrie el astfel nu-i apartine lui, ci vine cu totul din afard dela o alibi persoara : deadreptul din mintea ipno-
tizatorului. In No. VIII o fiica., moartA sau murind trupe§te in Anglia, suggerä lui Nelson, aflator in 60.India, de a scrie faptul 0 toate arnäruntele acestei morti; in No. IX o englezd din Koblentz, prin acela§
fel de suggestiune, se comunicd amicei sale din
Nancy. Asupra acestei forme suggestionale noi vom
reveni foarte pe larg in cursul cercetdrilor noastre
despre spiritizrn. De astaidatá am voit numai a arath in treacdt stransa-i inrudire cu ipnotizmul,
0 anume : un ipnotizat scrie automatic o cugetare, n u a sa
proprie, ci a ipnotizorului; un medium scrie automatic o cugetare, iarA0 n u a sa proprie, ci a sufletului celui destrupat al altuia.
In categoria B supra-organizmul unui individ se desmärgine§te in stare de somn pentru a se stramuth prin vis la localitatea cea departatà x, unde prive§te o intamplare, care se petrece acolo in faptd
0 care atinge pe o fiinfo, iubità. Dar o asemenea
flintA poate fi iubita de doi indivizi, 0 deci este logice§te cu putintA ca in aceia§ noapte 0 la aceia§ www.dacoromanica.ro
116
TELEGRAFIA WHIRR
ord, in acela§ moment, cloud supra-organizrne sh aibà acela§ vis, adich sh se strämute arnandoud in aceea§ directiune cu acela§scop de a vedeh pe fiinta cea iubitä. Negre§it, cazurile de aceastã naturd trebue sal fie rare, 0 de aceea s'au inhaturat din magistrala
carte a d-lor Gurney, Myers 0 Podmore; dar oricat de rare ar fi, ele nu lipsese, i baronul Du Prel
(Experimentalpsychologie, p. 6k sq.) aduce mai multe exemple.
In categoria A supra-organizmul fiind foarte des-
mdrginit prin agonia sau prin moartea trupului, are puterea, dupd cum am valzut mai sus, de a se ardta deadreptul : fdral mijlocirea visului. Chiar atunci insh cand e visul la mijloc, totu0 ardtarea
nu se poate Riptui in aceea§ GHIA, la cloud persoane
cleosebite, ci numai doard pe rand, la un interval oarecare. Astfel este, bund-oare, cazul celor doi frati,
despre care vorbe§te John Molan (Journal of medical science, 1889, april) i cari, fiind desphrtiti, au visat amandoi, intocmai cu acelea§ amdrunte, pe riiposata lor muma, ; unul insa din ei a visat-o cu o jumaltate de ora, inainte de celalt, adica supraorganizmul rnumei aphruse intaiu unuia i pe urmal celuilalt.
Asemeni cazuri duple, fie in categoria B, fie in categoria A, sunt cat se poate de interesante; cu toate acestea din pricina putinhtatii lor, noi deocamdath nu punem pe dansele un mare terneiu, pomenindu-le aci abia in treacht. Numai cazurile cele simpl e, supuse calculului ca i un fapt statistic i supuse controlului ca i un fapt juridic,
sunt §tiintifice§te dovedite. Oricine va thgadul, de ! ii dorim sanatate. Oricine nu le thgadue§te, ii poftim sä le inteleagal altfel decat ca o t el egr a fi e a
iubirii prin e ul cel destrupat, destrupat.parth
la un punet in stare de somn, destrupat mai deplin in agonia 0 mai ales in ash numita anoarte, adich atunci cancldupd cuvantul Invatãtorului : «sufletul www.dacoromanica.ro
117
TELEGRAFIA IUBIRII
este veghetor, iar trupul neputincios : t
y irksi)p.ot
$i ciag at.l'asvilc)) (Math. XXVI, 41).
npaauclov,
Si acum, oricine are vaz sa, vaza; oricine are auz, sa auzd; daca, e orb, cel putin sa asculte; de e surd, incai sa priveascd; dar fie surd, fie orb, fie cu deplinalatea vazului 0 a auzului, mai intaiu de toate cautil s V 0 e a s cà, sa voeasca a judecd §i, voind-o, va p ut ea sa ne inteleaga : 1° In fiecare orn, «eul» trece ca persoand peritoare prin sub-organizmul cel ponderabil al trupului, dar trae0e ca individualitate nemuritoare numai prin supra-organizmul eel imponderabil al 61. sufletului ;
20. In acest supra-organizm se coprinde darul de
a iubl, un dar dumnezeesc neatarnat de trup sau hiruind pieclicile cele lrupe0i ;
3'. Daca, acest dar de a iubl nu este ologit prin
egoizm, timpul i spatiul dispar pentru om de pe aci, Inca din catu.5ele vietei pamante0i, astfel ca amicul din India n'are nevoe de orarul cailor ferate
sau al vapoarelor pentrn a strabate intr'o clipd la lordul Brougham in Svezia.
Deci, cei cu Daphnis §i cu Chloe, la o parte !
Intre e i i intre n o i este un altfel de dialog, un dialog nu din Schopenhauer, ci din Goethe :
«Ei bine, eu nu stin, ce Ii mai ramane dar ?
«Mie imi ramane prea de ajuns : ramane Ideea
Iubirea!»
Nun wast ich nicht was dip Besondres bliebe? Mir bleibi genug! Es bleibt Idee un Liebe!..
15 Maiu 1801.
www.dacoromanica.ro
IV. IPNOTIZMUL. IN SPIRITIZM
62.111 capitolul trecut noi am atins, pe la sfax§it leadtura intre Ipnotizm §i SpiFitizm, o legdturd mult
mai stransd decum s'ar crede la cea dintaiu ve-
dere, atAt de strânsd incdt doi luceferi ai Ipnotizmului, Charles Richet §i Dr. Liébeault, au devenit deja pe nesimtite spiriti§ti, iar luceafdrul Charcot este pe cale. In ce anume se cuprinde acea stransh legaiturd
iatá intrebarea, pe care ne-o punem acum.
Aliceva, este o lege, aliceva e un fen o m e n, §i se poate foarte bine ca o lege sd fie invederatd fArd a fi cunoscute Inca fenomenele ei, precum si---vice-
versa fenomenele pot fi cunoscute inainte de a se fi invederat legea de care ele atArnd. Ca lege fireascd speciald, adicd un raport necesar intre o samd de lucruri, Spiritizinul face parte din legea fireascd cea generald a evolutiunii : plan La devine dobitoc, dobitocul devine om, omul dar devine la rdndul sdu ceva, §i mai sus. Pe acest te: meiu poate cinevd teoretice§te sä creaza cA tdria in
Spirite, adicd in fiinte superioare omului in
aceea§ mdsurd in care omul e superior dobitocului, www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
119
sa creaza teoretice$te fara a aveh sau fara a cere vre-o dovadd practica. De sigur, nurnai prin cercetarea fenomenelor noi
intram in amaruntele unei legi. De sigur, iarsasi, de cate ori ne intampind ni$te fenomene neobicinuite de acela$i fel, noi incepem printr'insele a banui o deosebità lege. Dar Inca odata, o adevarata
lege fireasca se invedereaza nu neaparat prin fenomenele ei, ci se impune mintii vrand-nevrand prin imposibilitatea de a nu fi. Ajunge a dovedi aceastä imposibilitate de a nu fi, fara a aveh dovezi ca este, cad dovezile ca este pot lipsi intr'un moment dat, nefiind Inca gata sau limpezite, pe cand imposibilitatea de a nu fi se cuprinde deja dovedita in antecedente. Cand noi $tim ca alfabetul
nu se isprave$te cu A-B-C, de$1 am invatat deocamdata numai pe acestea, noi $tim dej a ca, exista un D oarecare, de$l nu 1-am invätat I n c 6.. Astfel darwinizmul este prin sine-insu$i o demonstratiune ca ni$te fiinte supra-omene$ti nu pot a nu fi, macar ea el nu vorbe$te despre aceste fiinte supra-omene$ti, oprindu-se la A-B-C din totimea alfabetului.
Oricine e darwinistintelegem evolutionist este $i spiritist in acela$i timp : spiritist in teorie. Si 63.poate sä ramana numai cu aceasta teorie, care intru cat face parte dintr'o lege universala e mai sigurd cleat on i cate fenomene, dupa cum mecanica rationata e mai sigura decat mecanica aplicata.
Chiar inainte de darwinizm, aclicà inainte de o temelie pe deplin $tiintificA, $i totodata inainte de rodnica gramddire a fenomenelor pe o cale experimentald ca acea din zilele noastre, mintile cele mai alese ale omenirii, dela Socrat i pand la Victor
Hugo, simtindu-se ei Inisi suflete$te nemuritori, $tieau ca nici sufletele altora n'au murit ; o $tieau card a cunoa$te legea evolutiunii i fara a cauta_ www.dacoromanica.ro
120
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
dovezi, precum nu cautd cinevh dovezi Ca vede cand vede.
Printr'un asemenea simtimant intim, prin aeest fel de auto patie, eu unul am fost spiritist totdeauna, spiritist totdeauna a fost tatal meu Alexandru,
spiritist a fost totdeauna bunicul meu Tadeu, arnbii adapati, in stiinte sociale i fllosoflee, dar neclintiti in spiritizmul lor, §i ... cum sh zic? nu'mi vine a crede ch" va fl fost vreodatä un Hasdeu nespiritist. Citisein in copildrie pe Helvétius i pe Cabanis, citeam mai thrziu pe BOchner, pe Moleschott, pe Carl Vogt, pe GAO altii, dupd cum si fle-mea urrnh in Paris la Ecole des hautes etudes cursul lui Jules Soury; i totusi ei n'au fost in stare de a ne sgudui
pe noi, cad briceagul lor sghndairia scoarta, iar
nici decum pe eul eel ascuns sub sroarth, in scoarta si peste scoarta. Nu avem insh nici o teorie asupra Spiritizrnului; nu cunoasteam legea, pe care numai Darwin puted sà mi-o dea; 0 nu alergam de loc dupa fen o men e, Ord cc fenomenele au venit ele insusi la mine, an
venit pe neasteptate, intocmai ea vedenia cea luminoasa de care se izbise apostolul Pavel pe calea Dainascul ui.
Sunt multi unii mi-au spus'o in fatd, altii mi-au §optit'o la ureche, unii mi-am spus'o eh o soptesc altii, ba un oarecine a 0 tipariro sunt multi earl. sustin ei. eu m'a fi fdcut spiritist nurnai dupd moartea, adicd dupd aà zisa moarte a flicei rnele. Am scris iii viata mult, foarte mult; de aceea, poate,
printre eele multe scrise de mine vor fl destule prostii; a rugh dard pe oricine i pe acel orieine,
printre acele destule prostii sà ghseasca, o singurd carteald contra lui Dumnezeu, o singurd indoeald despre nernurirea sufletului. Ii poci incredinth ca pAnd la o asemenea prostie eu nu m'am pogorht niciodata.
N'arn trebuintä decht de a reimprospdth ad urwww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIFIITIZM
121
rnatoarele cuvinte prin cari, sunt acum dourizeci de ani, eu incheiam primul capitol din prima fascioara a lstoriei critice: «Totul fiind relativ, afara de Dumnezeu; totul «fiind bun si rau, afara de Unul carele singur re«duce antagonizmul la arrnonie; istoria se sileste
«a'si da socoteald de raporturile lucrurilor sub con«ducerea Proveclintei, adica de actiunea legilor fi«zice i bio-sociologice concordate de catre o supra«lege. ..»
Ce credeam eu atunci? Ce cred eu acuma? E adevarat c5. nutnai dela moartea fiicei rnele incoace, catre acea nestramutatd credinta spiritista s'au adaos fenomene, ceeace insernneaza ca pomul a pornit s roJeasca, dar el n'ar fi putut sa scoatd roade daca nu era porn din fire, nu un copac ateist altoit mai tarziu printr'o creanga spiritista. Oclata cu fenomenele se incepe critica, care e de prisos pe cat timp noi avern a face numai cu legea. 64.0rice lege fireasca fiind un raport necesar, necesitatea nu se discuta, pe cand orice fenornen neftind decal o eventualitate, eventualitatea trebue supusa controlului. Fatal cu fenornene dark eu m vazui
silit a'mi pune cea dintâii intrebare critica : oare prin ce mijloc netrupesc un suflet poate sä intre in comunicatiune cu un alt suflet? s,d putem noi oare s'o stim sau ba?
i paha la ce punct o putem sti?
Fenornene spiritiste s'au rnanifestat si nu puteau sh nu se manifeste de cand se pomeneste omenirea
pe fata pamantului. De aceea intrebarea noastra de mai sus nu odatd a fost deja pusa in trecut de catre cugetatori, si nu odata ei au ajuns la aceeasi incheere, la incheerea ca omul, i chiar faptura in deobste, nu este un singur organizrn, ci cloud organizme : unul inferior, altul superior, adica ceeace www.dacoromanica.ro
192
1PNOTIZMUL IN SPIRITIZM
noi am numit sub-organizm i supra-organizm. Cel mai vechiu filosof al Indiei, adâncul Kapila, numeste
supra-organizmul «cukgma-carira», adicä «corp, vaporos», i 'i dä epitetul de «ativahika» «rnai iute decat vantul» (Colebrooke).
Peste vr'o zece zile dupa raposarea fiicei mele, inainte de a fi inceput macar sa studiez literatura spiritistd, eu avui prima intuitiune foarte limpede despre acest supra-organizm, acest ativeihika, int.r'un
vis pe care 1-am deseris atunci in versuri (Revista nouti 1888, 15 Nov. p. 418) :
Si am murit fard s'o stiu; l'ama cal adormire, Caci nu eram nici mort, nici viu, Simtind o nesimtire; Apoi o clipä n'a trecut Si cloud firi depline, Doi eu intregi s'au desfdcut Dirfir'unul singur mine. Eram Un eu ineremenit Jos, cu condeiu 'n ataxia; Sus, rut celdlalt priviam uimit
La fata'i de tarana; Si ma 'ntreham: cum de putui
Sã 'ndur, o Doamne stinte! Cincizeci de ani iii pielea lui, Eu inima i minte! Dar ce sunt eu? i m'am viizut Icoanã mult mai vie A eului meu din trecut, Plapanda, stravezie, Elastica neinclfipuit, Nemchipuit de dna... Un vis, de Mirea zugravit Din aburi si lumina! Ochirea 'mi pdtrunded usor Din zare pand 'n zare; Citiam fatis a tuturor Ascunsa cugetare; Eram stapan sr), milnuesc Acel curent suhtire, l'e care oameni '1 nurnesc Pre si
Un termen foarte la modd astazi, datorit lui
Hartmann si pe care filosofii, fisiologii, medicii pi mai cu searnh diletantii de tot soiul ii intrebuinteazd mereu, adesea -lard a'l pricepe, este : «Incons, tientul»,
«das Unbewusste», l'Inconscient».
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
123
Acest «Ineonstientul» este el oare in fond altcevã deck ceeace inteleg eu prin supra-organizm ? Ldsam sà vorbeasca insusi Hartmann (Phil. d. Unbew. ed. 10 t. 1. p. 433) : «Leghtura, care uneste oruanizmul i constiinta «intr'o singura individualitate organico-psihica;
«izvorul cel datator de viata, de unde porneste
«norma fapturei celei materiale i constient-spiri«tuale intr'un acord vecinic reinnoit ; fi inta care
«se dä pe fatà in ambele laturi ale fenomenului
«este Inconstientul. (Das Band aber, weches Organismnus, und Bewusstsein zur einheitlichen organisch«psychischen Individualität zusamrnenschliesst, «die lebendige Quelle, aus der die Gesetzrnässigkeit «des materiellen und bewusstgeistigen Gesehehens 65.«in ewig neu gesetzter harmonischer Ueberein-
«stimmung entströmt, das Wese n, welches in «beiden Seiten der Erscheinung sich offenbart, das «ist das Uberwusste)». «Supra-organizmul» la mine, ca i «Inconstientul»
la Hartmann, este o fiinta superioarä, fara care
trupul ornenesc n'are nici vieatal, nici individualitate,
nici constiintd, dar care ninth imprumutand
trupului vieata, individualitate si constiintä nu'i imprumuta totusi decat foarte putin, caci partea cea mai mare, cea mai bogatd, cea mai bund, ramâne cu desavarsire straind organelor trupesti. Sal mai adaog cIi, «Inconstientul» la Hartmann, ca si «supra-organizmul» la mine, nu este localizat nici in creer, mei in nervul marele-simpatic, nici in vre-o alta parte a trupului, ci alcdtueste o «i o«talitate a functiunilor psihice a individului celui «organico-psihic (Totalität der psychischen Func«tionen des organisch-psychischen Individuums)». La Hartmann insä acest «Incon0,ientul», acest «supra-organizm» traeste numai atata cat traeste trupul. Nemurirea individuald nu existä. Si de aci, pe deoparte, plead, non-sensul intregei sisterne a
lui Hartmann, iar pe de alta, sperietoarea galiwww.dacoromanica.ro
124
IPNOTIZMUL IN SPIHITIZM
matie prin care el restälmdceste deandoasele fenomenele spiritiste.
Mai inthiu, se poate oare caracterizh printr'un
atribut negativ o foarte pozitivd fi i nth, «ein Wesen»,
tocmai aceea prin care, numai si numai printr'insa, omul este, duph insusi Hartmann, o «indiviclualitate organico-psihica» Un terrnen mai nepotrivit ca «Inconstientul» e peste putinth, de vreme-ce supra-organizmul, departe de a 11 inconstient, e mai mult decht constient :
el este bi-constient, tri-constient, pluri-constient.
Pluri-constientul e singurul atribut ce i se cuvine acestui supra-organizm, prin care sub-oraanizmul, adich «organizmul cel trupesc, capdth vieatti, «normal constiintd, organizatiune sau organicitate».
Din dath ee supra-organizmul se desrndrgineste
mai mult sau mai putin prin adorrnirea sau desputernicirea trupului, in visul obisnuit si'n eel ane stezic, in sornnambulizmul firesc si 'n cel mestesugit, in cazuri de extas si de telepatie, omul priveste cu ochii inchii, aude cu urechile astupate, amiroash Mph amestecul nasului, simte gustul unei substante inchise ermeticeste, intelege i asculth porunca ipnotizorului la depärtare de mai multi kilo-
metri, stralbate distante colosale chtre acela care
'1 iubeste, stie lucruri necunoscute sau cu deshvArsire uitate, etc., etc., etc., si, in acelasi timp tine minte ceeace fdcuse in stare de veghere, desi in stare de veghere, child nu este adich desmdrginit, el le pierde toate acestea din rnemorie. Cu toate astea, noi nu respingem termenul «Inconstientul», i iath de ee. Dinthiu, el a cdpdtat dejd dreptul de cethtenie in stiintd, i prin urmare, e mai bine inteles decal orice termen nou. Al doilea, el este destul de potrivit dach noi nu cerceam supra-
organizmul in sine, cad in sine acest supra-organizrn e pluri-constient, ci Ii privim numai din punctul
de vedere al trupului omenese. Pentru trupul ornewww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
125
nese, adicd pentru creerul nostru uni-constient, cuprinsul cel mare al supra-organizmului rdrndne necunoscut. Deci, noi vorn intrebuinth «Inconstientul»
de cate ori va fi vorba anume de cuprinsul cel necunoscut al supra-organ izmului.
Nu dard in neabativitatea atributului «Inconstientul»
zace pdcatul cel neiertat al lui Hartmann. D'ansul 66.mdrturiseste ch a luat'o din Kant, si cuvintele celui mai mare cugetaitor german merità de a fi reproduse aci : «nol p u te m sä firn constienti mijlocit «de a aved o idee de care dintdiu nemijlocit suntem
«i nconstienti (wir können uns doch mittelbar «bewusst sein, eine Vorstellung zu haben, ob wir «gleich unmittelbar uns ihrer nicht bewusst sind)».
Iatà «Inconstientul» cel kantian, pe care '1 intelegem
noi, adicd: putinta pentru om intr'un mod
mijlocit de a strdbate propriul sdu inconstient. Pdcatul lui Hartmann, de unde izvordste pdcdto,.;ia sistemei lui peste tot, este de a da individului
durata unei singure viete. Fiecare om, oIieât de innaintat sau oricdt de genial, fiind numai odatd constient si de mai multe ori inconstient, ciudata faipturd ar mai fi omul, omul lui Hartmann, dacd intreaga lui existenta in univers s'ar restrange in cei cati-va ani de inconstientd pe pdmânt, fdra nimic inainte i nimic inapoi ! Darwin a demon-
strat cal natura se descarcd cu incetul de tot ce'i
de prisos, de tot ce n'o ajutd in luptd, ash cd, bundoard, dintr'o lungh coadd nu mai rairrane la urma urmelor 'cleat un mititelut organ rudimentar. Cum dard de nu ne-a descdrcat natura i pe noi de acel «inconstient», dacd el nu ne trebueste sau in ce chip el ne trebueste, de oarece natura ni'l lasä povard?
Trecem aci peste o surnd de cazuri foarte intecând un somnambul vorbeste o limbd streind pe care niciodata n'o invatase, sau dezbate resante :
cu indemanare niste probleme stiintifice despre cari
in stare de veghere nu aved nici o idee, sau cantd www.dacoromanica.ro
126
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
dinteun instrument de care n'a luat dela nimeni nici o lectiune Aceste cazuri se mai pun Inca la carantind de cdtre stiinta cea oficiald i urmeazd a mai fi scotocite. Dar sä luarn un exemplu recunoscut i privitor la intervalul unei singure viete. Tin dusman inviersunat al Spiritizmului, Dr. De-
cbambre, citeazd dupd Macnish (Diet. encycl. des sc. med., X, 374) pe o fata care aiurand in friguri, vorbea dialectul celtic din Wallis. Insandtosindu-se, ea nu stieà nici o vorba celticd. Facandu-se cercethri, s'a aflat cä dansa se näscuse in Wallis, dar vorbise dialectul de acolo numai in copildrie i apoi 1-a uitat cu totul. Cine 1-a uitat? fireste, 1-a uitat
creierul cel trupesc sau constiint a. Cine nu 1-a uitat iardsi fireste, nu I-a uitat Inc onstient ul.
Inconstientul nu uitd niciodatd nimica. Dar ce'i foloseste aceasta constiintei, de vreme ce dansa uira ? Ce'i trebuia bietei fete din Wallis dialectul celtic, pe care ea nu'l mai stiea decat numai atunci când aiurh, pierzand adicai constiinta Sä presupunern c,d, fiind in stare normald, acea fata ar fi auzit doi hoti sfatuindu-se in acel dialect ca s'o pandeascd seara i s'o ornoare; constiinta ei ne mai intelegand nici o vorba, desi Inconstientul ei nu uitase nirnic, la ce'i mai slujeh acest Inconstient atat de netrebnic Menirea i utilitatea Inconstientului, iata problema
cea mare, pe care una singura, viatd «a la Hartmann» nu poate s'o descurce.
Goethe, acel Goethe care ghicea, atatea i atatea, i darwinisrnul, prevdzuse aceasta enigma si
pAna,
modul de a o deslegd, desi el nu intrebuinteazd
termenii «constient» i «inconstient». Intr'un loc din Mernoriele sale (Aus meinem Leben, B. XI) el zice :
«Toti oamenii mai de soiu, cdnfl incep a se coace «la rninte, simtesc Ca ei trebue sa joace in aceasta 67.«Iume un rol indoit (eine doppelte Rolle): un rol
«real si un rol ideal, si'n acest simtimânt ii are www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
127
«temelia orice pornire nobilä. Ceeace ni s'a dat «din fire pentru rolul cel real, noi o allam indath «foarte limpede; intrucht se atinge insh de rolul «cei ideal, rareori suntem in stare a ne dumeri «asupra-i (darner können wir selten ins Klare «kommen).»
«Rolul cel real» il joach omul intr'o singura vieatd, II i cunoa§te, fiindch 'I joach pe deantregul. «Rolul cel ideal» nu
o singurd intrupare, *i de aceea
este un rol, ci un nesfdr0t repertoriu nu numai de roluri jucate in trecut i uitate, dar 0 de acelea cari, necunoscute inch, urmeazal a fi jucate in viitor :
uitare dintr'o parte, necunoscut din alta, de aci areutatea «de a ne dumeri», «ins Klare kommen».
«Rolul cel real», cel contient, este persoana cea muritoare; «rolul cel ideal», cel incon§tient, este nemuritoarea individualitate.
Sã ne oprim un pic pentru a intelege cu ama-
runtul acel «rol indoit», la care ne indrumeazd sublima cugetare a lui Goethe.
Fiecare eu, indivi dualitate neintrerupth in
lantul tuturor transformärilor sale succesive, la fi e-
care noud intrupare face pe o noud persoand, adich .joaca un rol nou. In acest nou rol eul are fhti
uni-con$tiinta personagiului pe care-I joach,
phstrAnd pitis pluri-con§tiinta tuturor personagelor
jucate in trecut. Un actor care face pe Hamlet, cath sh fie numai Hamlet in restimpul jocului, uithnd
ca in culise el este Rossi sau Salvini sau Sully, chci dach nu o uith, va juch prost. Plechnd de pe
scend, adich desmairginindu-se din rolul lui Hamlet pentru a-si preghti in viitor un alt rol mai insemnat , el ii dà seama ca a fost cutare i cutare, amintindu-si un lung ir de intrupdri trecute din ce in ce mai inainte, i apoi iar4i devine uni-con§tient chncl intra de iznoava, pe scenh. Numai prin darwinism, numai prin marea lege a evolutiunii ni se
dh. cheea Incontientuiui, voiu sh zic a pluriwww.dacoromanica.ro
128
IPNOTIZMUL IN SP1RITIZM
con§tientului celui latent, a cdrui latentd, comoard
lard intrebuintare, ar ft o nerozie dad, eul ornenese n'ar aye& decat o singurd intrupare. Un actor nu poate sä joace bine, nu poate sä c r eieze decal acele roluri cari se potrivesc pand la un punct cu propria lui individualitate. Oricate roluri ar juch el unul dupd altul, in mate va ra-
mane& acela4 eu, dupd fondul cel caracteristic al cdrui insu0 rolul capdtd o deosebith nuantd individuald. In acela4 Hamlet, Rossi se deosebete de Salvini i Salvini de Sully. Ceva mai mult; primele
roluri jucate vor Ids& totdeauna o urma asupra
rolurilor ulterioare, i un observator istet va puted s& dibuiascd din când in cand in Hamletul de ast&zi a lui Rossi vre-o träsurd care se potrivea mai binisor cu Othello de eri sau cu Macbeth de alaltd-
eri. Pentru insu-0 Rossi insd acea trdsurd va ft
incontientá, pand ce nu i-o vor spune altii.
Ceva 0 mai mult; intr'un mod exceptional se poate intampla o confuziune, o ciocnire intre doud roluri succesive, o «dupla personalitate» ca la faimoasa Felida a lui Dr. Azam... dar despre acest fenomen, foarte rdu inteles pand acum, noi vom aye& a vorbI pe larg intr'un alt studiu. in fiecare noud existentd omul simte con§fient al shu lib e r-a r hit r u i totodatd simte incorWient o fa tali tate care il mans& inainte. Liberul arbitru cel con§tient apartine prezentului personal ; fatalitatea cea incon§tientA este linia trasä dela inceput
prin intregul trecut individual Dacä eu am fost
.
68.deja, A', A", A, trebue fatalmente sä devin A"", 0 nu altceva, nu B, nici C; dar in cercul acestei incon§tiente fatalitati de a puted fi numai A. eu ma' bucur de un liber-arbitru personal corWient de a sta pe loc, de a ma putea, indrepth, de a propd§1,
de a ma indlth mai cu spor in sfera mea individual& A. In marginea unei singure viete, Mira o in-
verigare de mai multe intrupdri una dupal alta, liberul arbitru contient al eului n'are nici un sens, www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
120
n'are nici un sens fatalitatea cea ini onstienta a eului,
caci fatalitatea individuald din prezent este suma tuturor liberelor arbitre personale din trecut. Inainte de a fi persoana omeneasca N, individul X fusese persoana omeneascd Al; inainte de a fl fost om in genere, el fusese dobitocul cutare i cutare; inainte de a fi fost dobitoc iaras in genere, el fusese o planta oarecare, i altä plantal, i alta, si tot ash mai jos. Deja in dobitoc constiinta incepe prin evo-
lutiune a se desfasura din instinct, iar instinctul la randul ski se aratai deja la planta, prin desfasurare din impuls. In ceeace se numeste «Inconstientub) se cuprind dar nu numai toate constiintele din existentele omenesti anterioare ale individului, ci se mai pastreaza i straturi de instinct si de impuls din existente zoologice, botanice, poate chiar mineralogice, pe cand ceeace se nurneste «constiinta», ached
ceeace ar trebui nurnit «uni-constiinta», apartine nurnai existentei omenesti actuale a fiecaruia. Nimic nu poate sa, stie deck ceeace a invd,at, si nimic nu se poate invata deck foarte incet, caci iniperceptibilitatea inaintarii este ceva care caracterizeazd mecanizmul evolutiunii universale. Cand dar un copil invata o limba, o arta", o stiintd, un rnestesug cu o iulealá uimitoare, macar ci e de tot greoiu pentru alte limbi, alto arte, alte stiinte sau mestesuguri, este de crezut cä pe cele usor invalate el nu si le rearninteste, cunoscanclu-le dintr'o in-
trupare de mai inainte. Orice precocitate a unui
copil intr'o directiune oarecare despre ereditate ai atavizm vom vorbi altadata nu ii are de loc radacina i creerul sub-organizinnlui celui personal, propriu unei singure intrupdri, ci numai in totali._ tatea nedesmembrata a supra-organizmului celul individual. 0 asemenea precocitate este totdeauna o lucrare a Inconstientulu i, care depune in
constiinta mult sau mai putin, putin sau mult, cat poate i cat trebue, adica 5591
9
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SP IR ITIZM
130
1° cat poate el insu-si dupa, propria sa treapta, de inaintare in evolutiune; 2° cat trehue actorului in noul sau rol, pentru ca nici incur3at prin prea mult, nici impiedicat prea, putin sa nu fie. Inconstientul I-End abid de trecere intr'un trup, din care se desmargineste de tot prin moartea tru-
pului si se desmargineste in parte prin somn si
alte grad uri de arnortire, urmeaza dar pentru dansul
trei stari cu putinta a) Inconstientul marginit cu totul in trup, ca in vegherea obicinuita, and lucreaza in om numai uni-constiinta ;
b) Inconstientul marginit in trup, care fara. el ar
fi mort, dar totodata desrnarginindu-se in parte pentru a se manifesta, si in afara de trup, ca in
cazuri de telepatie; c) Inconstientul desrnarginindu-se intreg din trup, care ran-lane mort, pe cand dansul devine ceeace
se intelege prin Spirit.
Numai in starea c termenul «Inconstientul»
in-
ceteaz de a mai fi la locul säu, calci supra-orga-
69.nizmul i§i redohandeste atunci toate constiintele pe
care le avusese in intruparile sale trecute, toate sau mai toate, o surna de constiinte, mai mare sau
mai mica, dar totus o suma, incat este in orice
caz Pluri-constientul.
In natural totul aind treptat cu treceri pe nesim-
lite dintr'o stare in alta, intre a i b, ca si intre b
c, se insiruesc o multime de stari mijlocii. Intre i c, de exemplu, sunt uncle momente, in cari nu se poate sti, claca tr upul a murit deja sau mai traeste Inca, adical dacà inconstientul s'a retras sau numai se retrage. Intre a ,5 i b, pe de alibi parte, nu e lesne uneori de a ne incredinth, daca omul doarme sau vegheaza, §i de nu cumva doarme rf vegheazd in acela§ timp. Tocmai aceste cazuri cam 0i b
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL 1I SPIRITIZM
131
nehotarite intre a 0 b ne vor interesh aci mai cu deosebire, caci ele formeaza sfera a5a, zisului Ipnotizrn, iar prin Ipnotizm, dupd cum vorn vedeh indatd, se arunca o vie lumina asupra fenomenelor Spiritizmului.
Vorbind de Ipnotizm, noi vorbim si de Magnetizm in acela* timp. Intre Magnetizm i intre Ipnotizm nu este in fond mai nici o deosebire oricare ar fi mijlocul de a metesugi inteo fiintal un fel de adormire, fie prin atingerea rnanilor, fie prin oarecari gesturi, fie prin puterea privirii, fie prin alinUrea unui lueru luminos sau sclipicios, fie prin orice alta, e destul ca urmdrile acestei aclormiri sa fie
aceleas, iar urmarileintru cat privWe pasivitatea subiectuluisunt acelea in Magnetizm ea §i in Ipnotizm, adica in ambele forme ale «Somnambu-
lizmului provocat». Ei bine, studiul Ipnotizmului impinge vrand-nevrand la recunoa§terea Spiritizmului, cad aproape toate fenomenele spiritiste, cel pulin fenomenele cele mai insemnate dupa noi, fenomenele cele inte-
lectuale, se explica intocrnai prin acelea$ trei ele mente ca in Ipnotizm 1° un om care inspirà sau agentul ;
2° un orn care se inspirà sau pacientul, numit
altfel medium sau subject sensitiv; 3 insa§i inspiratiunea sau cu termenul cel devenit tehnic suggestiunea.
Neaparat, in Ipnotizrn agentul este un om in-
trupat, pe care noi Ii pipaim, pe cand in Spiritizm el este un om destrupat, nepiphit pentru simturile
noastre; dar totu0 este un om, atat de om incat
scepticit tagaduesc nepipairea lui, incredintandu-ne c.a. este i el vre-unul dintre acei intr_upati ce ieau parte la un fenomen spiritist.
Acuma, inainte de a p4i mai departe, sà con-
statdm din capul locului un lucru de capetenie, cel mai de capetenie : in fenomenul suggestiunii pawww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
13
cientul este totdeauna inc on stien t, eAci altfel nu poate fi suggestionat, iar agentul, dinpotriva, e totdeauna constien t, fiindca nurnai printeo
vointä hotarata a constiintei sale el are puterea de a da pacientului o suggestiune. Aceasta este un fapt cunoseut de toti magnetizorii, de toti ipnotizorii, de toti specialistii de astdzi, i un fapt atat de important pentru noi incat nu credem de prisos a'l mai formula Inca odata 1" pacientul sau subieetul sensitiv sau ash zisul medium trebue sd fie in const i en t in mornentul suggestiunii ;
,)J agentul sau ipnotizorul sau acela care dicteaza
trebue sal fie constient atunci cand dá suggestiunea.
Dad, Hartmann ar fi voit sä cunoasca, aceasta lege a suggestiunii, lege din care noi am dori sa ni se arate o singurd abatere, atunei el nu s'ar fi
innecat intr'o prapastioasa anatomie a fenomenelor 70.spiritiste, dupd cum o face, bunaoard, in lucrarea sa cea din urrna (Die Geisterhypothese, 1891, p. 26):
«Se poate ca in acelasi strat cerebral, organul «din dreapta sà innerveze mana stangd i organul «din stanga sa innerveze mana dreaptd, pentru ea «flecare mand sa scrie in altd limba i eu alte slove,
«astfel ea nici una din cele cloud constiinte somnam-
«bulice juxtapuse sa, nu stie de ceeace face cea«laltd. Se mai poate ca o constiinta somnambulica
«de gradul intaiu sä innerveze o mana pentru a «serie, pe cand in acelasi timp 0 constiinta som«nambulica de gradul al doilea sEi produca bdtai
«alfabetice. In ambele cazuri se poate iarài, ea
«totodata constiinta cea nesomnambulica sa nu fie «impiedicata de a tine o conversatiune cu cei de
fata...» Inteleaga cine poate pe aceste trei «se poate» ! In acelasi ereer si in aeelasi moment luereaza doua constiinte somnambulice deosebite i o a treia constiinta nesomnambulica, fiecare constiinta inconwww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
133
stientd, intrebuintand fiecare cdte o altd parte a trupului pentru a face un alt lucru ! Ce fel de creer trebue sã aibd cinevd pentru a intelege un asernenea creer !
E mai putin ciudatd teoria profesorului F. W. Myers dela Cambridge, care sustine cd in creerul nostru emisfera din stânga cuprinde o constiintd
bund, iar emisfera din dreapta o constiintd rea
(Automatic writing, in Proceedings of the Society I. psych Research, t. II si III), adicd cloud constiinte, pe eand Hartmann nu se rnulturneste cu mai putin de trei. Si ce zie «trei» ! In opera sa cea mare (Ph. d. Unb. II, 408) el ne asigurd cd in stare sornnarnbulica este We in om «nu numai pentru a o «doua eonstiintd, ei Inca pentru o a treia, o a patra, «o a cincea, etc. (nicht nur für ein zweites, sondern auch far ein drittes, viertes, fiinftes u. s. w.).
Und so weiter!!!"
Cele cloud emisfere ale creerului sunt mai unite intre ele decat cele cloud brate, cei doi oehi, cele
(loud picioare, cele cloud ndri, cele cloud buze. Baca,
dard in acestea, mai putin unite, totusi flecare pereche are o singura rnenire, ajutandu-se cei doi mernbri ai fiecdreia unul pe altul, apoi cu atat mai vdrtos identitatea rnenirii trebui sd lege ambele emisfere ale creerului. Sistema localizdrilor eerebrale, fie ea nemeritd sau ba, ineepand dela Gall si pand la Broca, este foarte 1ogic. când in pärtile corespunzatoare din ambele emisfere aseazd aceeasi facultate. Chiar deo-
sebirea intre doi membri omologi caei o deosebire trebue sa, fle ori unde sunt doi chiar acea deosebire are in vedere lucrarea lor la olaltd mai cu spor, dupd eum aratd mdiestreste Helmholtz in privinla ochilor. A pune in creer binele la stânga i raul la dreapta,
este ea si and am presupune cà un ochiu vede galben i altul verde, un brat poate numai sd se
ridiee in sus si altul numai sa, se piece in jos, un www.dacoromanica.ro
134
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
picior umbld pe vdrful degetelor i altul pe cdlctle, o nare amiroasd trandafir i cealaltd amoniac, o ureche wide vals pe cand cealaltd ascultd polca, o buzd nu vrea sà tie de cea1a1t i dirrtii de sus
nu dau ajutor celor de jos.
Fireste, intre cei bolnavi se vdd unele nepotriveli
cam apropiate Je acest soiu : damblagiul, de exemplu,
tardste un picior, pe cand piciorul celdlalt se misch bine. stim iardsi cd unii psihologi ca Pierre Janet (Automatizme psychologique, 1889, p. 8) clddesc volume de Cate 500 pagine pe cloud duzine de isterici,
de epileptici si de nebuni : «sur quatorze femmes «hystériques et hypnotisables, sur cinq hornmes 71.«atteints de la méme maladie, sur huit autres in«diviclus atteints d'aliénation mentale ou d'épilepsie»,
MIA a se intemeia pe un singur om stindros. Dar a ajunge de acolo, dela exceptiuni exceptionale, pand la teorie generald a celor cloud emisfere ale lui Myers, este a face ca acei copii cari se joacd, silindu-se a invarti roatd bratul drept inteo directiune i bratul stang in cealaltd; iar cele «cincisease-seapte constiinte simultanee diverginti incon-
stiente. ale lui Hartmann intrec orice copildrie. Ne pare chiar rdu de a fi aldturat pe Hartmann
cu Myers. Myers este un adevdrat om de sgiintd, care ne spune el insusi in studiul sdu Ca, teoria dezbindrii
morale a celor doud emisfere nu e decdt o ipotezd
si cà dansul este on i cand gata s'o revazd ; pe cand Hartmann nu vrea nimic sà revazd, ha nu vrea nici mdcar sä vazd. Oricati creeri ar aveh omul, el nu poate aved
in acelasi moment decatnumaiuna singurd const iin tel a sa, pe langd care insd prin sugg es ti u ne poate sal intre intr'insul o parte din constiint a al t ui a, adicd a agentului care sug-
gestioneazd, i aceastd constiintd a altuia, nu a sa
proprie, este aceea care alcdtueste atunci pentru pacient sau medium un element inconstient. In odae, afard de ipnotizor si de cel ipnotizat, se and www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRIFIZM
135
dd. A, 13 i C, iar d. D lipseste; ipnotizorul zice ip-
notizatului : «dupd ce to vei de0epta., vei vedea e«zand i fumand pipd pe d. D»; ipnotizatul se deteaptd, i prin propria sa constiinta vede pe dd. A, B
i C aà cum sunt ei in faptd, iar prin con-
0iinta ipnotizorului, de care e inconstient, vede pe d. 1) ezdnd i fumând. Intrebdrn : sunt oare aci cloud constiinte personale in acela0 timp ? Nu, cdci
una din ele nu e personald, ci a altuia, data prin suggestiune din partea agentului, care totdeauna este 0 nu poate a nu fi pe deplin con0ient de ceea ce suggestioneazd and ipnotizorul zice : «vei vedea
sezdnd i fumând pe d. D», el i0 cia seamd cu de-
plindtate de fiecare cu vdnt rostit, pe cdnd ipnotizatul e eu desavdr0re inconstient cdrid vede pe d. D, care lipseste. Sd mai adaogdm cal con0iinta personald a celui ipnotizat, unicon0iinia sa, lucreaza
aci ca totdeauna prin creer, pe cand con0iinta
altuia, cea suggeratd, find o ineon§tiinta personald, nu este localizatd nicderi in trup, ci lucreaza prin supra-organizm, prin «Incon0ientu1» cel mare, ca in toate cazurile somnambulice. Suggestiunea poate fi orald sau mentald, adicd
spusa sau numai gdnditd. In stare de intrupare, toemai din cauza corpului celui grosolan, suggestiunea cea mentala e foarte grea i rara. Astazi, prin lucrdrile §coalei dela Nancy, ale lui Charles Fliehet i altora, ea este push' afard din orice in-
doeald. Un ipnotizor poate sä se gandeased nurnai : «scoald, du-te in gradini, rumpe un mar 0 add-mi'l aici»; i ipnotizatul indepline0e din punet in pullet aceastd porunca. Dar intr'o asemenea suggestiune mentald agentul trebue sä fie 0 mai con0ient decdt
in cea orald, cdei orice vdire a gdndului, orice neliimurire a eugetdrii impiedicd i nimice0e sugcrestiunea.
In sfar0t, existd un fel de auto-suggestiune, in care omul este agent 0 pacient totodatd. Ce se intarnpld atunci ? Ca agent, el este con0ient; ca pawww.dacoromanica.ro
i36
IPNOTIZMUL IN SPIRI rIZM
dent, e inconstient; dar nu e constient si inconstient in acelas moment, ci dintaiu constient cand ii face suggestiunea, i apoi inconstient cand o executa.
Eu vreau sa ma &slept la 5 ore dimineala, desi sunt deprins a ma scula la 9; «eu vreau» este o
suggestiune pe care, ca agent, mi-o fac eu insu-mi 72. foarte constient; apoi ma destept punct la 5 ore, supunandu-ma, ca pacient, intr'un mod inconstient
suggestiunii pe care singur mi am facut-o. Si aci suggestiunea e cu putinta numai prin deplina constiintd
a agentului i deplina inconstiintd a pacientului. Inconstiinta pacientului, constiinta agentului, formeaza deci, inca odatd, legea cea mai imperioasa a oricarei suggestiuni.
Stiind aceasta, st ludm dar una date una manifestatiunile cele de cdpetenie ale Spiritizmului, si sa aratam cal ele nu se deosibesc de cele ipnolice sau de cele magnetice decal, numai i numai prin natura cea destrupata a agentului. SA, incepem cu invartirea meselor. 144
Sunt acum cativa ani, la Viena, intr'un birt din
Dobling, asezandu-ma si strigand : «Kellner !» m'a
umflat rasul cand am vazut deodata räsarind innaintea mea pe Napoleon cel Mare. Chelnerul era in frac si cu traditionalul servet pe umdr, dar la staturd si la chip, la frunte, la nas, la ochi, la barbaleit Bonaparte. Putearn oare sa nu raz fata cu o asemenea gluma
a naturii Cu cateva saptarnani inainte, calatorisem dela Geneva la Lyon in acelas vagon cu Printul Napoleon, despre care stiam de mai inainte cat de mult
seamana la figura cu marele imparat. Ei bine,
vestitul Plomplon era nimic pe langa chelnerul de la Viena! Si tocmai de aceea imi venea a rade si mai cu pofta Dar dupa ce am ras cat ani ras, iata cã imi sawww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
137
geth prin minte o idee : de ce adica adevdratul Napoleon ar fi ridicol in haine de chelner ? Califul Harun-al-Rasid se strävesteh in cersetor pentru a afla, ce se face si ce se vorbeste pe stradele Bagdatului ; Petru-cel-Mare slujia ea un mestesugar do rand in marina olandezd. Dacd dar, la un moment dat, Bonaparte s'ar fi prefdcut in chelner pentru
a ajunge prin aceasta la o tintd, pe care allfel ii erd cu neputintá sal o atingd, in loc de ridicol ar
fi cevh sublim. Tot astfel ii este ertat orisicui sâ razA cat de bine
de acele Spirite cari se manifestd prin in va rtir e a mesel o r; la cea dintaiu vedere, de build seamd, nimic nu poate fi mai comic; dupd ce insd
va rade cat va rade, sh, steh putin
i sal cugete.
Se she cd, prima propaganda spiritista s'a naseut in America la 1846 intr'o localitate de langd NewYork, la familia Fox, prin batai in perete cari rdspundeau foarte limpede la intrebdri, bundoard: «de cati ani este cutare?» sau cari se repetau dupd poruned, de exemplu : «sd bati de zece ori», fdrà a se fi putut descoperi acela care bdted, des,1 zeeimi de oameni Ii cdutau si ii pandeau in cash' si afard. De aci s'a tras inclieerea cea mai apropiatd, cum
cal comunicatiunile cu Spirite trebue sd fie prin Wadi, adicd ty p to 1 ogice, si ea mijlocul cel mai lesnieios Americanii au inceput a intrebuinth pentru aceastd mescioard, ale cdror picioare, drept rdspuns la intrebdri, lovesc in dusumea un nuindr de ori, sau fac alte miscari conventionale : «tables tournantes», «tables parlantes» «Tischklopfen»,«Tischrticken», «wandernde Tische», «magnetische Tische» etc.
Prin aceste mescioare s'au cdpdtat nu numai comunicatiuni scrise, dar pand i note muzicale dela niste fiinte omenesti nevazute, neauzite, nepipdite, nesimtite.
Melodii dictatct print'o masd, melodii de tot oriwww.dacoromanica.ro
138
IPNOTIZMUL IN SPIHITIZM
73. ginale i chiar frumoase, i apoi dictate anurne unor
nemuzicanti, este fAra indoiald ceva mult mai greu deck semne alfabetice; i totu. s asculttim ceeace ne spune in aceasta priviMd Eugene Nus (Choses de l'autre monde, ed. 5, p. 95 sqq.): «Unul din noi, Al lvre Bureau, era muzicant la indelete, «chiar un muzicant bun i invaitat, care publicase cateva «frumoase melodii, intre altele Primeivara pentru rhpitoarea «poezie a lui Teofil Gautier, si care a lhsat nepublicate mai «multe allele. Masa ii incredinth lui sarcina de a face acorn«paniamente la cele dictate de dánsa, dar cu tocmeala ca «el sa" nu ia nici o parte la dictare, si nici sd nu se apropie «macar de mash decht numai in rarele momente de indoialh «asupra vre-unui amarunt al acestei ciudate compozitiuni. «Eu si ceilalti dintre noi nu s,tiam din muzich nirnic, afarh «doara de ceeace, cu cinci ani inainte, invatardm intr'un «curs de cateva, luni dela Emil Chevé, care incepuse a rds«pándi atunci in Paris minunata sa metodd. Noi ne intele«scram dará cu masa cti, pentru comunicatiunile sale muzi«cale, ea se va servi anume de metoda Galin-Paris-Chevé, «si nici n'ar fi putut sh se serve de vre-un alt mijloc pentru «a ne transmite acest nou gen de improvizatiune. 0 bátaie ainsemnd ut doha bátdi re, trei bhtdi nri, patru fa i asd in«nainte. Obicinuii masa inceped prin a ne spune de mai in«nainte din ale note anume se va alchtui melodia, aproape
«totdeauna treizeci i doué.. numkrul sau favorit pentru fraza «muzicalh, pe cAnd douhsprezece era numhrul favorit al cu«vintelor pentru fraza vorbitd. Duph aceasth preambulh, rnasa «dicta una dupd, alta notele, pe care noi le scrieam cu cifre ; «dupd aceea le imparted in mésuri, ardtându-ne, iardsi una «duph alta, cantilatea fiechrei rnésuri ; pe urmh ne deded «valoarea unithtii, alba, neagrà sau cdrlig ; apoi ne deded «valoarea fiechrei note in parte, scandeind nnesura prin bh«taie. De ad venea indicatiunea accidentelor, a diezurilor oi
«a bemolurilor la culare sau cutare nota de cutare sau cu-
«tare rnaisurh, apoi tonul i in sfársit titlul, pe care ea se
«incaphtand de a nu-1 spune deck duph ce tolul era is«pravit...»
Din cele patrusprezece melodii dictate astfel de
acea rnescioara, reproducem aci una intitulata «Cantul M4rii» :
www.dacoromanica.ro
.
1
inMPOW:="
Ailt
, Etfi.
UMW .,IFRAM1 VI .v'
fin W
crescenaa MINIZEM.0=
MMINIMMON===
'7'77.-t'
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
=
it
surs-Arm ezreAlwamas
ir =.......W......,
.Filili 111.1YM NM -SIM 1110Ma
4±b.
."4=.1:=====1-441/ '..nt"-aeosoraisimmas-row.....s go
IC *WWI 4.1*
Il. a.r
ISINK:
139
www.dacoromanica.ro
140
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
trebue sà eunoased eineva alfabetul pentru ea sä poata scrie mecaniceste sub dictarea altuia. Cum ea eineva a dictat, este invederat; dar eine anume?
Melodia de mai sus e rezultatul unei sugge s-
tiu ni. Cei trei eu mescioara impreuna, care le
servea drept creion, sunt toti la un loc un m edi u in. Fara a dormi in sensul propriu al euvantului, fara assj fi perdut constiinta lor personala, ei au fost eu desavarsire incongienti in privinta
74. bucatii muzieale ce li se impartasia,
i
incon,slient
in aceasta privinta era si Bureau. Agentul care suggestioneaza trebue neaparat sa fie foarte congient anume de cuprinsul suggestiunii, calci alttel nu reuseste. Prin urmare, in cazul de NO, acel agent n'a
fost niei cei trei, nici Bureau, adica niei unul din cei patru intrupati cari se aflau in odae. Cine dar?
Sa lasarn la o parte melodia cea dietata prin bataile mescioareio melodia mult mai frunioasa va fi publicata mai departe in cursul acestor cercetari gi sa trecem la un alt caz: el este de tot simplu, putincios cel mai simplu, t i totus, oricat de simplu, nu se poate explich prin nici una din ale si mai cate, despre cari astazi numai vorbeste
nimeni, desi altadata, le sustinea cu curiozitate bar-
hati ca Faraday, Chevreul, Reichenbach, Thury, Roggers, Jobert de Lamballe, Chevillard...
In primul capitol eu am spus «marturisesc in «cuget curat cii nu am invartit niciodata o masa,
«si nu sim(esc nici o pond de a o invarti vreodata». Faptul este cal nici rnesele nu fac haz de mine. In tinerete, de cateori mi s'a intamplat in societate
a fi silit de a pune i eu mainile pe o mescioara
intre cei ce o invarteau, ea nu se mai misea si pace ! Cata sii recunosc, in adevir, ca invartirea mesei imi facea totdeauna aceeas impresiune comica, pe
care am simlit-o la Viena vazand figura lui Nawww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
141
poleon-cel-Mare cu servetul de ehelner la umdr. Credeam cu tarie in Spirite, dar nu as fi evocat in ruptul capului pe vreunul din moItii mei printr'un mijloc care mi-se pared a fi prea injositor. Ma gandeam uneori in mine insu-mi : cand voiu muri §i eu, sa-1 fereasca Dumnezeu pe eine o sa se incerce de a ma chema, prin piciorul unei mese, caci ii voiu tranti masa in cap eu toate picioarele ei. Nu aveam dreptate, o stiu, dar asà credeam eu; despretuind mesele, nici mesele nu ma iubeau. Cu . toate astea, fard a lua parte la invartire, nu odatä am privit-o sezand la distanta. Un caz mi-a ralmas intiparit in memorie i I-am gasit scris de pe atunci pe un petec de hartie. La 1881 petreceam int eo seara in familie la profesorul Pana Constantineseu. Casnicii i amicii invarteau o
masa, care raspundea foarte lamurit la mai multe intrebäri de natura cifrica. D-ta nu vrei sa, intrehi nimic imi zise unul. Ba da; intrebati-o : cati lei am eu in buzunar dar mai inainte sa-mi spuneli fiecare din d-voastra, cam cat credeti ca voiu fi avand.
Erau patru langa masa. N mi-a spus razand :
«N'ai nici o para». P: «Ai un napoleon». M: «Ai
zece lei». T: «Ai cinci lei». Sa adaug ea eu insu-mi stiam numai cal am bani
marunti, dar nu tiam anume.
nu stia m de Ice eati
Fiind intrebatd, mescioara a raspuns prin 23
batai de picior i s'a oprit.
Am scos toti banii din buzunar : erau tocmai 23 lei. Si ad suggestiunea e invederata: i aei incon-
gientul celor patru era un medium; dar cine oare
a fost agent sau ipnotizorul cel conflient? Un
ipnotizor inconstient, care nu stie adica ceeace suguestioneaza, fiind o absurditate, agent dar nu a fost nici unul din cei cinci intrupati, i numai cinci intrupati ne aflam in oclae-; ba mai era i o pisica, insa pe aceea nu o banueste deocamdatä nici chiar Hartmann. www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMIII, IN SPIRITIZM
142
Dela bataile de pieior ale mescioarei pana la un paner sau cowlet, de piciorusul caruia se acata, un creion, era un pas. Asezandu-se sub eosulet hartia alba, creionul cel acatat scrie cuvinte i frase intregi. S'a bagat apoi de seama, ea, numärul persoanelor, cari se asezau langa 'price fel de mescioara, era uneori irkliferent, precum nici contactul manilor
75.
intre ele sau eu mescioara nu era totdeauna trebuincios, un singur bun medium ajungand sa, invârteasca, prin tinerea manilor chiar la o dephrtare oarecare. In aeest chip, ceeace trebuia neaparat pentru invartire, era un medium pus la o distanta mica, ash c. mescioara sau alth uneltd analoagä sd se afle oarecum sub inraurirea atmosferei lui,
sau cum zic altiisub puterea lui fluid ica; mai
Idmurit: luerul eel neinsufletit sal nu inceteze de a fi un fel de apendice al paeientului celui inconstient, pe care-1 suggestioneaza agentul constient eel ne-
vazut. De ad iards numai era decat un pas pana la ineercarea de serisoare directa, asupra calreia ne vom opri o clipa. Atingem in treacalt faimoasele experimente ale baronului de Guldenstubbe, a carui «Pneumatologie pozilive», publicath in prima editiune la 1857 0 reprodusal apoi la 1889, cuprinde o multime de specimene fac-similate de scrisori, iscrtlituri Si semne, capatate deadreptul dela Spiritele reposatilor, fara contactul vre-unui medium, ci numai find fata Gul-
denstubbe pe cand creionul se misca singur pe
hartie. Ma, de exemplu, la 20 novembre 1887 dinnaintea generalului de Brewern, a principelui Sehachowskoy si a mai multor diplomati, se primi dela Spiritul celebrului poet Puschkin urmãtorul autograf, care insemneaza ruseste:
76.
Credintri.
Sperantd. Iubire. Puschkin, scris intocmai cum seriea poetul. www.dacoromanica.ro
143
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
coe72' itacc2c7Li-(ac'x AALr-cif-z-rt'Plo114 l&att.17. Nimenea nu s'a indoit de onorabilitatea §i. de buna credinta a baronului de Guldenstubbe, a surorii sale care era de asemenea medium, i a amicilor cari luau parte la experimente; din nenorocire insä, ei toti erau diletanti, nu oameni de §tiinta,
astfel ca nici operatiunea, nici descrierea nu s'au facut intr'un chip cat de putin metodic.
Altcevh este doctorul Paul Gibier. Foarte slab in istorie i in filologie, in care se lasä a fi jucaria unui Jacolliot (v. Marillier in Rev. philos. 1887, No. 4, p. 419), el este foarte tare in metoadele de experimentatiune, in care se num'ard printre elevii cei mai de frunte ai lui Pasteur. Putin ne pasa dara ca Dr. Gibier nu tie sanscrita, des-
pre care vorbete alandala; lucrul de capetenie este cal el §tie s experimenteze, tie sa opereze ei
sa descrie operatiunea. Din acest punct de ve-
dere, a treia parte din Le spiritisme", anume
,,Partie expérimentale", §i mai ales §-ful IV : Ecri-
ture spontanée", este un document de o netagaduita valoare §tiintifich.
www.dacoromanica.ro
144
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
Dr. Gibier experimentà cu celebrul medium american Slade. Din cele zece edint,e clescrise, sà reproducem aci numai pe cea dintaiu : «La 29 Aprilie 1886, la orele 11 dimineata, eu si amicul «meu A. ne ducem la Slade. Eu luai cu mine mai multe «placi (ardoises), pe cari le-am iscalit cu creionul albastru. «Am inspectat odaea, am examinaL masa si ma.necele lui «Slade, 1-am calutat sub haine, I-am descaltat. Apoi, (-hip& «cererea lui Slade, am scos din ghiozdanul pe care nu'l la«sasem o clipä, cloud, piaci incadrate, din fabrica lui Faber, «si le-am pus, fiecare in deosebi, pe masa. Slade ia un be-
«tisor de sci is pe placd, lung de 8-10 milimetri, 11 rupe «cu dintii in cloud si-1 aseaza pe una din Odd, la capatul «opus iscdliturei mele. Apoi acopera placa cu cealalta, cu «iscalitura inlduntru ; ia amandoud placile astfel unite si le «pune vertical pe antebratul meu stang. N'am pierdut din «vedere nici una din miscarile sale, precum nici piddle mete. «In momentul cand Slade pleca placile ca sa le pima' ver«tical, auzit inlduntru alunecarea betisorului in spatiul «dintre cele cloud supralete incadrate. Odaea era bine lumi«nata. Cate trei noi aveam mainile pe masa goald: d. A. la «dreapta Inca, iar Slade la stanga. Eu urmariam cu ochii «mainile lui Slade si picioarele lui, pe cari el nu le tinea «sub masa,. Vail foarte la.murit pe antebratul meu stang
«cele cloud pláci lipite una de alta si tinute cu mama stanga «a lui Slade. Dupd 20 sau 30 secunde, simtesc placile apa«sandu-mi cu putere antebratul. Slade zice atunci cd curenIr,I trece prin bratul lui, si se pla,nge cad doare putin. Ca«teva lovituri surde au rasunat in placile mele, si mama lui «Slade a devenit teapand. De odatá s'a auzit foarte lamurit «scrierea. Maria lui Slade era nemiscatd, nu se misca. un «singur deget. Ascult : nu putea fi nici o indoiald ; «inlauntrul placilor scartaia ; auzul meu nu ma Insela: «scriere, punctuatiune, de patru ori o iiniuta [rase_ Scrierea «era dintaiu inceatd, apoi dupa prima liniutd a devenit mai «repede, iar dupd a doua liniutd din nou inceata..»
Placile s'au deslipit, i pe una din el s'a infátiat urmdtoarea scrisoare, sau mai bine urmdtoarele scrisori, eng1eze0e, nemte0e i frantuze0e:
77. Many spirits are present and will say a few words to you. I am truly W. Clark. (Mai multe Spirite sunt de fatal i vor s. và spund putine cuvinte. Sunt cu sinceritate W. Clark)". www.dacoromanica.ro
1PNOTIZMUL TN SPIRITIZM
145
1-1.7t7r.
1.
.'. \
'.
:-..c s.sZ
;.
=1
' (c0 S!.,!;:`, 1,
.
I
''
.
v-
,.
.
7-y--.Z'
i
if
C
'
. a.,.,
"s..:
.
.,"
#
.
v.
,.,
4
\,.,....
.
..:
.....4....
1
I
:, . ef
4)
.
,
.....
1::
'''
'..
.:1
Mein theurer Her. Empfangen sie, mein Herr,
meine herzlichsten GrUsse. John Stephens. (Scum5513
www.dacoromanica.ro
I)
146
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
pul rneu domn, prirne5te urdrile mele cordiale, John Stephens)". En effet, votre idee est tres bonne. Votre bien dévoue serviteur L. de M. (In aclevär, ideea d-tale e foarte bund. Al d-tale dovotat serv L. de M.)".
Dear sir, we all join in the above. (Scumpe
domnule, noi toti ne unirn in cele de mai sus)". In acest experiment sunt cloud probe despre in-
con5tienta lui Slade : 10 S'a constatat CU siguranta di, el nu 5tie de loc nemte5te i frantuze5te, ci nurnai engleze5te; 24 Cornunicatiunea cea frantuzeasca : Votre idée
est tres bonne" rdspundea la o cugetare a lui Dr.
Gibier, care la inceputul 5edintei se ga.ndise in sine : daca vom reu51, voiu scrie despre aceasta o carte".
ceva pe care el n'a spus'o nimänui 5i pe care
nu putea s'o 5tie Slade. Slade find i n co n5tien t, suggestiunea dard nu venia dela dAnsul. Cu atat 5i mai putin dela Dr. Gibier, care in tot timpul operatiunii nu se gandia, decttit la mAinile 5i picioare lui Slade, dorind sä descopere vreun truc din partea Americanului, iar orice dare de suggestiune cere nu nurnai deplina con5tiintd, dar o con5tiintä atintatel anume asupra ideei care trebue s'a fie suggeratd. Cat priveste pe
d. A., el a luat parte abia la douä din cele zece experimente, 5'apoi nu puted s'a" cunoasch nici dansul cugetarea cea lierostitai a lui Dr. Gibier. Deci, suggestiunea nu venia dela nici unul din
cei trei irarupati.
0 altd scrisoare intre plàci, calpaltatä prin medium Eglinton in ni5te imprejurdri de control tot a5a, de bine chibzuite, se poate vedeh in facsimile la baronul du Prel (Experimentalpsych. 204), nemte5te 5i engleze5te, cu dou'd feluri de slove de inAhrt deosebitä.
Pe pldcile lui Slade au seris trei agenti : un Enwww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
147
gles, un Nearnt i un Francez; adied trei constiinte
strdine se strecurard in intervalul operatiunii prin Slade, carele in acelasi timp nu era adormit pàstràndu'i constiinta sa personald i dandu'si bine
searnd de curentul ce zicea Cal trece prin brat. CAte constiinte dard avea Slade Una singurd con-
§tiintd a sa, cdci celelalte trei nu erau ale lui, gi niei nu erau trei, ci inchipuiau cate trele in supra-organizmul lui Slade ceva inconstient unul, nea-
tarnat de creerul del trupesc, creer uni-constient cu ambele sale emisfere, uni-cons,tient pand si atunci
când una din emisfere ar fi inconstientd, cad uniconstienta emisfeyei celei con§tiente
i
inconstienta
celeilalte ar face impreund 1+0=1. Chiar creerul
intreg poate sä devinà inconstient, i devine adesea,
de elite ori pacientul aloarme pe deplin, dar bi-
constient sau tri-constient el nu poate fi nici odatd, ci numai uni-constient. Dr. Gibier n'a incercat o variantd a experimen-
telor sale. Dacd intre plad In loc de un bet*ir s'ar ti pus cloud, e cu putintd ea amandoud belisoarele sä ft scris in acelasi timp, fiecare la un alt capdt al Odell, dupd cum medium Mansfield (Ak-
sakow, Aniinismus, 460) scriea in acelasi timp altceva, cu ma,na stângd i altceva cu cea dreaptd.
Dar si 'n acest caz Slade ar fi avut tot una
sin-
gurä constiintä a sa, iar celelalte constiinte, con78.stiinte ale agentilor nevazuti, ori dtte ar fi fost, nici erau ale lui. nici erau pentru el constiinte, nici erau numdrate doud-trei, ci alcdtuiau un singur inconstient. Starea de veghere, in care se afid Slade, nedor-
mind, având o deplind constiintd a sa de cele ce se petreceau imprejur, i totusi find inconstient de ceeace se scriea prin mijloeirea lui pe placd, este o stare de veghere ipnotic a, bine cunoseutd §coalei dela Nancy. Iatd cum o descrie Dr. Li6geois
(De la suggestion hypnotique, 60): «Pacientul nu «infatiseazd nici cel mai mic sernn de dormire. El www.dacoromanica.ro
148
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
«are ochii deschisi, miscAri slobode, vorbeste, umblà,
«se poartä ca toata, lumea, iea parte la convorbire, «raspunde la intampindri, discutd, se aratá adesea
«istet in ceeace spune, pare a fi intr'o stare cu «totul obicinuitd, afara" de un singur punct».
Punctul suggestiunii. In acest singur punct ipnotizatul lui Dr. Liégeois, ca si Slade, este inconstient, naimanand foarte constienti arnandoi in toate celealte puncturi. Dar pe Slade il ipnotizase nu Dr. Liegeois, ci trei
ipnotizori Fara carne, fait oase, Med trup. Trei ipnotizori, intocmai ca la sairaca Normandà dela Havre, pe care o ipnotizau pe rand in aceeasi sedintd Dr. Gibert, Pierre Janet si Dr. Ochorowicz, invoiti intre dansii de a lucre, in intelegere. Cazul lui Slade inträ dard deantregul in fenomenologia Ipnotizmului, cu unica deosebire cb, agentii, factorii cei constienti, sunt aci niste fiinte despairnantenite : Spirit e. Comunicatiunile pe placd sunt tot ce poate fl mai
apla mai «terre a terre». Agentii cari le-au sug-
gerat au fost, fdra, doard si poate, niste fiinte foarle de rand. Dar ce sä le facem ! si printre cei destru-
pati cata sä fie multi prosti, de vreme ce printre cei intrupati ei intocmesc o mare majoritate, ai caireia membri, destrupandu-se maine-poimane, prin
aceastal esire din trup nu vor deveni cu mult mai
destepti. Spiritele cele inalte n'au vrut sal se impdrfaseasca. lui Slade, si nici lui Dr. Gibier. De ce '? e treba lor. Un medium estea mic sau confident al unui Spirit,
una din cloud; si e lezne de inteles ca spiritele, ca si noi cesti intrupati, nu se imprietenesc cu toata lumea si nu se incred in oricine. Mediumitatea se intemeiazä nu numai pe o insusire fizica deosebità a pacientului, pe ipnoti za-
bilitatea lui, dar si pe iubire, pe sirnpatie,
pe
afinitate electiva, intre el si intre agent. 0 asemenea www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
14 9
annitate electivd, «passion somnambulique» (Ochorowicz. Suggestion men tale, ed. 2 p. 131), e cunos-
cuta 0 in Ipnotizm. Pentru ca &Ili vorbeasca un Leibnitz sau un
Spinoza, trebue sä fii drag lui Spinoza sau lui Leibnitz, nu nurnai d-ta, care-i intrebi, dar 0 medium,
prin care prime0i rdspunsul. Intre agent 0 intre
pacient card sa se infiinteze un rapor t, dupd cum zic magnetizorii, i infiintarea unui asemenea «raport» nu e tocmai lezne. Cu toate acestea, chiar printre comunicatiunile
cele anomice sau pseudomice, capatate de care Eugene Nus i de catre baronul de Guldenstubbe,
unele stint departe de a fi proaste. lard doud-trei specimene :
«Dorul mai mult sau mai pup viu este drumul «de fier care duce Spiritile prin cugetare la ceice
«le sunt dragi, iar cugetarea unui Spirit este el
79.«insu0» (Guldenstubbe, 287). «Credinta in nemurire este o aurora, care in lumea
«aceasta precede soarelui din lumea cealalta» (ibid. 285).
«Dumnezeu este iubire; cum dara, omule, vei
«puteà tu sa-1 define0i ?» (ib. 269). «Intuitiunea este o punte aruncata, dela cunoscut «spre necunoscut, dela finit spre infinit» (Nus, 55). Si sa nu uitam ea un Spirit, cand el spune acestea, le spune ex-promptu, Fara', pregatire, fara a face literatura, faral a ciopll fraza ma cum Schopenhauer morali0ii francezi ii ciopliau atorizmele 0 maxi -
mele, ma cum eu insumi ma silesc a-mi stiliz
ceeace scriu aeuma : ba mai tergand, ba mai adaogand, totdeauna nesigur de voiu fi brodit cuvantul cel mai potrivit pentru a-mi inve0nanta cugetarea. Dar inca odata, nu este vorba de spiritul Spiri-
tului care ni se infatiseaza prin masa sau printre pläci, ci este vorba de realitatea lui. Cand Spiritul lui Hartmann caci 0 Hartmann o sa devina Spirit intr'o zi imi va spune prin masa sau printre www.dacoromanica.ro
150
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
placi una singurd din na'sdravaniile de eari e plind cartea sa «Die Geisterhypothese des Spiritismus»; cand irni va spune de pita", (op. cit. p. 39), ca este
cu putinta ca un orn in momentul cand moare,
inainte de a-si da sufletul, sa trimeata o lunga cugetare a sa in departare la un medium neipnotizat,
«non intranco», care cugetare sd stea nesimtità cinci ceasuri in creerul cel constient al lui medium dupa ce murise deja trimitatorul, i apoi peste cinci ceasuri medium s'o scrie automatic, adied «une lon-
gue suggestion mentale u grande distance et a echeance fixe A la fois sur un sujet en parfait etat de veille», ceea ce nici un ipnotizor i nici un magnetizor n'a cutezat macar sa viseze pand acuma; cand imi va spune una din acestea numai i numai
din tristul amor propriu de a mi vent sIt recu-
noasca nemurirca dupd ce o tagaduise oclald, atunci eu voiu zice «ce desantate mai sunt uncle Spirite I», dar pana ii desantarea va cloyed]. ca Spiritul lui
Hartmann n'a murit, de vreme ce desanteaz0 dupa moarte.
ai
Fenomenele Spiritiste prin masa, prin scrisoare directd ea la Guldenstubbe, printre placi ea la Dr. Gibier, se deosebese de fenomenele ipilotice cele obicinuite intr'un singur lueru :aci, ca si acolo, este o suggestiune; aci ea acolo, este un agent constient agent intrupat in Ipnotizm i destrupat in Spiritizm; aci, ca i acolo este un medium inconi
stient; dar in Ipnotizm suggestiunea se opreste asupra lui medium, pe rand in fenomenele spiriLisle. ca cele de mai sus ea se prelungeste sau se poate prelungl prin medium asupra unor obiecte neinsufletite puse la o departare oarecare : masa. hartie, placa... Insa nici aceastd trasura de deosebire nu este streina unor forme ale Somnambu-
lizmului provocat. Horace Pelletier urmareste de un sir de ani niste experimente m ag net ic e cari fiind date aceleasi www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUI, IN SPIRITIZINI
151
conditiuni in cari opereazA el sunt verificabile de dare oricine, anume fenomenul : cum un agent consti en t, adicd magnetizorul, prin mijlocul unui medium, adicsa al unei fiinte puse in stare de inconstientä, poate sä transmita, unui lucru neinsufletit, fgral a-1 atinge trupeste o insufletire momentand, o aparentà perfecra de ceva viu. Un exemplu. Se stie ca searpele, cand priveste de jos dela rd-
dacina unui arbore, la o vrabie, care seade d'a-
80.supra-i pe o creangd, pdsdrica incepe a ametl, Ii pierde cumpdtul i cade in gura searpelui. Pelletier reproduce aproape intocmai aceastd scen6 printr'un pseudo-searpe i o pseudo-vrabie, adica : pe de o parte un searpe fäcut din cilindre umplute cu mdcluvd de soc 5I prin cari e petrecutä o atd, cilindrele, find din ce in ce mai mici acolo unde se inchipueste coada, iar la capatul opus se agatal un fel de cap de searpe cu gura deschisà; pe de alth parte, o pdpusicd de vrabie, din carton bundoard. Vràbioara e asezata, pe o mescioarA la o departare de cinci centimetri de searpe. Un medium, un «sensitiv» cum II zice Pelletier, un orn in stare de somnambulizm sau inc on stien t, tine o mând intinsä d'asupra §earpelui si a vràbiei. Pelletier dicteazd atunci sugg esti u n ea, care se si in-. deplineste treptat : vrabia se miscal, pare a se feri de punctul de unde se aflà searpele, se pleaca, spre dreapta, apoi spre stânga, se vede o sfiald, in sfax0t
inainteazd doi centirnetri spre searpele care o asteapth nem*at, Inca un centimetru, doi, i cade in gura searpelui, adicä o atinge cu ciocul (Revue Spirite 1889 p. 183).
Intre vrabia cea de carton si intre maim i nco n stien t ului nu este o atingere, dupa, cum
poate sà nu fie intre baronul de Guldenstubbe si intre hartia pe care creionul scrie din partea lui Puschkin, dupa cum nu este intre degetele lui Slade intre betisorul care zgdrie o placa acoperitá. Nu www.dacoromanica.ro
152
IPNOTIZNIUL IN SPIRITIZM
este un contact direct, ci numai o apropiere foarte
mare, o actiune dinamicä extra-perifericd care
ajunge pentru ca acea vrabie, acel creion, acel be-
ti§or sä fie inrdurite de medium, iar acesta, la
randul sdu, se supune orbete suggestiunii.
Suggestiunea insd pleacd totdeauna dela un c o n-
Olen t, numai dela un constient poate sä plece,
dela un incor*ient niciodatOnicioclatä. Orice suggestiune este o sumA de idei, un numdr concret, adicd 3; pentru ca suggestiunea adicä 3, sä treaca, in medium, trebue ca la un medium, in loeul unde trece ea, sd afle atunci un zero de idei, adicä o desiivar0ta incon0ientd, cdci dindatd ce nu va fi zero, ci 2, se va face 5, nu 3, prin urmare suggestiunea nu se va implini. In cazul de fatä suggestioneaza. Pelletier, care stie limpede cuvAnt cu cuvânt tot ce dicteazd, adied 3, pe când somnarnfculul care-i serva
drept medium nu tie nimic, adicd zero. In cazul
lui Slade, in cazul lui Guldenstubbe, suggestioneazd un agent de asemenea constient, poate 0 mai con§tient, dar destrupat, care iará Ii cid bine searnd de 3, pe cand con0iinta lui Guldenstubbe i a lui Slade e scdzutd la zero fatd cu suggestiunea. Invartirea mesei i scrierea intre placi despre experimentele lui Guldenstubbe numai vorbirn, ele avand nevoe de o veridcare metoclicd sunt ni§te
mijloace infe rioare de comunicatiune spiritistO, mijloace cari atatd curiozitatea i stArnesc mirarea celor gurai-caseO, mijloace a4a, zicând de bald, pand
la cari Spiritele cele inalte nu se pred pogoard .0 prin cari niei mintea celor intrupati nu se pred lumineazd, nici inirna lor nu se pred incdlzete. Mijloacele spiritiste cele adevdrat superioare sunt : 10. Inspiratiunea propriu zisd :
2. Scrisoarea automatia
Fiiedmea vorbind intr'un loc la a treia persoara despre sine insd--0, zice (Bourgeons d'Avril p. XXV) :
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
153
81.«...sa plume trottait, trottait sur le papier. Elle avait
«l'inspiration ardente et vive. Elle n'écrivait que
«lorsque l'inspiration lui venait, Fame pleine de son «sujet, en proie au dieu, disait-elle... (...condeiul ei «tropdia, trot-Aid, pe hdrtie. Ea aveh o inspiratiune «aprinsd si vie. Ea scria numai atunci când ii venia «inspiratiunea, cu inima plind de subiectul ei, pradet «a zeuluizicea da,nsa...)»
Locuinta «en proie au dieu», «pradd a zeului», eu am cdutat-o in zadar prin dictionare. Se poate ca Littré s'o fi scdpat din vedere. Se poate iards ca fiica-mea sä o fi croit ea insd-si pentru a ex-
prima CU energie ceeace intelegea Socrat prin «demon», «6 AxEp.o)v», adicd un Spirit care, neva,zut
pentru ochii trupului, ne iubeste, ne ajutd, si ne
povdtuesc in lucrdrile noastre. Vechii Greci ziceau in acest inteles gyfisoc, «cu zeul in lduntru».
Inspiratiunea este treapta cea mai inaltd, a comunicatiunii spiritiste, dar tocmai de aceea e cea mai putin fenomenald. Oricine poate sd, o tdgdduiascd.
Cel inspirat crede adesea din inima curatd, cd el lucreazd prin propriul sdu geniu, färd nici un prinos
din afard, caci nu afld, nici o dovadd de un asemenea prinos. Chiar insd, dacd, simte i stie bine el insu-si cal opera i se datoreazd in mare parte unui
amic din altd lume, chiar dacd o mdrturiseste pe fatd ca Socrat, altii nu vor ei sd-1 creadd, si-i rdspund razdnd ca si-o inchipueste, cdciincd, odata lipseste o dovadd. Edison, foarte spiritist, spune fard, sfiala,
ca. Spiritele i-au inspirat sublirnele sale in-
ventiuni ; dar cine 11 crede? Louis Figuier (Le lendemain de la mort, 1889 p. 196) are o idee de tot noud, care merita a fi urmdritd, i prin care se va completh odata criticizmul biografico-literar al lui Taine si al lui Brandes : «S'a
«bagat de seamdzice elcd artistii, scriitorii, cu«getatorii, dupd. ce perd o fiintd, iubità, Ii simtesc orndrindu-se facultdtile lor, inspiratiunile, talentele. www.dacoromanica.ro
154
IPNOTIZMUL IN SPIR1TIZM
«S'ar pelmet ea aplecarile intelectuale ale celui pier-
«dut yin de a se adanga, la propriele lor aplecari
«0 sporesc geniul lor». In aceasta privinta eu unul sunt fericit de a putea da o proba chiar feno m en al a,, care la inceput
precurn veti vedeh, are aerul de a fi o simpla incredintare a mea, i apoi deodata capata pe nea§teptate o intärire curat experimentald.
Macar cd din copilarie imi placea a invata multe limbi, o faceam insii mai cu seamd pentru a putea citi in texturi originale fantanele istorice, caci nu Linguistica ma preocupa, in specie, ci istoria, si anume istoria intr'o directiune mai mult arheologica.
Cele dintaiu serieri ale mele : «Analise literare»,
«Luca Stroici», «Portretul lui Tepe§», «Ion cel Cum-
plit», «Istoria Tolerantei», «Arehiva istorica», «Is-
toria critica» primele 2 fascioare din prima editiune, tot ce am scris inainte de 1873, afara de politica 0 de literaturd, sunt lucrari istorice. La 9 Noembre 1872 moare in Hotin fatal meu Alexandru '), care 0ia temeinic peste 10 limbi 0,
pe langa o intinsa culturd filosofica, in coala lui Schelling i Görres, capaitase in §coala lui Grimm k o nespusa iubire anume pentru Linguistica. Visul sdu de aur era de a veded odata un mare dictionar *tiintific al limbei romane. Cu trei ani inainte de moarte, deja foarte suferind, el atrasese atentiunea Academiei Romane asupra
vechilor dictionare manuscrise slavo-romane§ti, cari 82.se gasese in Rusia (Analele Acad. Rom. t. I. p. 203, §edinta din 2 august 1869.
Prima editiune din a mea Istorie eritictt se reproducea in fascioare clupa textul publicat mai intaiu periodic in Columna lui Traian. Iau dar Co1) In notita biogmfled publicata In chevalerie par Julie Hasileu, p. 2h9, s,a pus din grea1a data «1874o. Moartea lui tata-meu a fost anunIata in Columna lui Traian 1873, No. 8 (1 Fevruario.
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
155
lumna lui Traian pe 1 Decemvre 1872, adich pentru
intreaga luna Noemvre, in cursul careia murise tatal meu ; i ce vdd ?
lstoria criticei ajunsese atunci 'Ana -la pag. 221 (§ 32) dupd a doua editiune.
Tot restul s'a scris in urma, deja clupa moartea
lui tata-rneu. Ei bine, sa-0 arunce ochii oricine asupra Istoriei
critice, 0 se va incredintà ca pane-, la pag. 221 ea este prea putin linguistica, aproape nicidecum, mar-
oinindu-se in istoria din punctul de vedere arheologic, pe cand dela pag. 224 se incepe Linguistica, din ce in ce mai multa Linguistica, in sfar0t numai Linguistica.
Apoi deodata nu §tiu ce ma impinge a parasi cu clesavar0re studiile curat istorice 0 a ma da numai celor linguistice.
Astfel la 1875 eu deschid la Univarsitatea din
Bucure0i un curs de Filologia comparativa. De aci
inainte Ora la Cuvente den batreini, Oa, la Ety-
mologicum magnum. Linguistica ma inghite. Fost-a aceasta un indetnn postum dela tata-meu,
al cdrui Spirit dored
sA-si realizeze planul unui mare dictionar al lirnbei române Eu nu o tiam de loc atunci i nici macar nu o banuiam, dar totu simteam un ce pe care nu il simtisem in timpul studiilor mele istorice. $i aci chem martori pe profesorii I. Bianu si Lazar $aineanu, cari interesandu-se mutt de mersul Etymologicului de cdteori ma intrebau : cum de am gasit eu o etimologie cutare sau cutare foarte grea a unui cuvant, le-am raspuns sistematic, nu odata, ci de zecimi de or i aceasta inainte de reposarea j chiar de boala fiicei mele : «nu 0,iu, «n'arn gasit-o eu, e cineva nevazut care ma ajuta». Pana al insa existenta acelui «cineva nevazut» nu este dovedita, I cu atdt mai putin e dovedita identitatea lui cu tatä-rneu. Este o incredintare a inea, o simplà afirmatiune. Oricine poate sa-mi ras-
www.dacoromanica.ro
156
IPNOTIZMUL IN SPIHITIZM
punzä cà intre incetarea din viata a pärintelui meu intre trecerea mea la Linguistica este o coincidentd, o intamplare, un azard. Azard o asemenea schimbare a firii mele intr'o altd fire in cursul lui Noemvrie 1872 lintre paginele 221-224 din Istoria critical Dar iata cà sosim la o probd, dobandita in ni0e astfel de imprejurari, incat orice rninte nepdrtinitoare va recunoaste cd este o proba decisiva, mai decisiva decat chiar acelea pe cari Societatea psichica engleza, din London 0 excelenta Revistä psichica a liii Dr. Dariex din Paris le publicd despre cazuri de telepatie. Aveam o edintal spiritistd la 13 Noemvrie 1890,
nu seara, nici noaptea, ci pe la 10 ore dimineata. Erau fata Dr. S. Steiner, profesorul Bonifaciu
Florescu i profesorul Th. Sperantd, iar ca medium
serveh V. Cosmovici. Dacal nu ma inel, tocmai la acea edintai Dr. Steiner adusese pe consulul general austro-rnaghiar d. cavaler de Suzzara. Mentionez numele proprie intregi, caci maniera lui Dr. Gibier de a pune numai initialele mi se pare a fi insultätoare pentru martori: un om cinstit nu se sfie0e niciodata a fi zis pe nume, iar cu oamenii necinstiti nu trebue sà avem aface. In acea edinta, dar eu primesc deodata" dela tatal meu urmatoarea comunicatiune rusete pe care o dau in fac-simile : B-E. Kat-least riocaWaro IIOTOMKa cum, TM gontewr, iipoAoiracan cowninge mouascitaro gabuca: Etymologicum
83.
magnum Romaniae. Adicd :
«In calitate de ultim descendinte al familiei, tu eti dator a continua, tesaurul limbei moldovene0i : «Etimologicurn, etc.».
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZNIUL IN SPIRITIZM
157
nit LCi
tr---Yuovn/0,i/L7/74,7,
,If--6,17/ryu o_D_LIL4
/,
0
lyt9,
eivw,RIA_CAO .e?4 rtAyoL,
zr\Atte_ Acum urmdtoarele observatiuni : 10. Mara de mine si de medium, asistau la sedintä alte patru persoane, intre cari un doctor in filosofie, un licentiat in litere, un doctor in medicind 5 i un diplomat. Apoi a doua zi originalul scrisorii a fost araltat profesorului I. Bianu i d-lui Zamfir Arbore, acesta din urmä scriind ruseste.
2°. Comunicatiunea se incepea frantuzeste din
partea fiicei mele i cu slova ei : «Attends. Il arrive. www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZN1
158
Le voila». Urma apoi, printeo neintrerupta schim84.bare de limba 0 de litere, textul eel rusesc. Dupd aceea mai deperte scrie iara4 frantuze0e fie-rnea, schimbandu-se din nou literele i limba, fard ca m*area manei lui medium sd se fi intrerupt o singurA data.
30. In zilele precedente eu ma gandisem adesea la tatd-meu, dar pentru ceva, eu totul neliterar, anume : cum a4 putea face sai-mi vanz mai curand mo0a parinteasca din Basarabia,ceeace, negre0t, nu are nici o legatura cu dictionarul limbei romane.
40. In Octomvrie i in Noemvrie eu nu am lucrat aproape de loc la Etymologicum, 0 ma pregatearn chiar a renunta la aceastal publicatiune, ceeace insd o tiam numai eu, nici unul din cei de NA la e-
dinta, i ceeace chiar in cugetarea mea nu aveh
aface intru nimic cu tatäl meu.
50 Ca Basarabenii in genere, intru cat sunt in viata, imi scria totdeauna ruseste, ceeace nu
crescuti in §coalele ruse0,i, tatAl meu cat timp era tia, 0 nu putea sh tie nici medium Cosmovici, nici ceilalti, caci eu nu am spus-o nici odata nimAnui. 6'. Iara ca Basarabenii in genere, tatal meu nu ziceh niciodata «limba romaneascam, ci numai «limba moldoveneascd», cctiu moldovenege», vorbesc moldovenege», ceeace uitasem eu insu-mi i mi-am adus-o
aminte numai la eitirea comunicatiunii de mai sus.
7°. Comunicatiunea e scrisg cu o cursivd ruseascd
foarte iute, in care literele nu seamana cu cele de tipar 0 se deosibesc de scrisoarea cea obicinuitä a lui tata-meu mai mult numai prin aceea cä sunt man i neingrijite, pe cand tatal-meu scria foarte mairunt i Meet; dar prima literA capitala B, apoi K, 7), fl, a, p, T etc., sunt intocmai cum le fAcea tatA-meu, din manuscriptele chruia reproduc
minusculele
www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
159
ad un specimen ruseste si româneste cu cirilica marit prin fotografie:
4t) `toka
tie? 41 Zt
F4'1*
ctib c4%, \ftoN, www.dacoromanica.ro
1 60
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
8°. Sä luati pe cineva care nu cunoaste un alfabet, bunaoard cel rusesc sau eel grecesc, i sa va incercati a scrie greceste sau ruseste cu mana, lui, conducand-o Inivä. Daca mana e mladioasa si se lasa usor a fi condusä, scrisoarea va infatisa, in Intregul ei traisurile proprii conducatorului, dar o
85.
mana straina find tot straina, fiind vie prin sine-si,
s'apoi mai find si nedeprinsa cu combinatiunile grafice ale acelui alfabet, e peste putintä ca pe ici pe colea vre-o liniuta sa nu iasd ceva mai lungd, alta ceva, mai scurta, iar literele cele complicate sa nu se incurce. Tocmai aceasta insä dovedeste cá mana scriitorului e condusa de alteineva, iar nu scrie ea insasi dela sine niste litere invatate.
9' Tatal meu tinea foarte mult la genealogia, la
sterna nobilitard, la vechimea boereasca a neamului
Hasdeu, i aceasta nu din desertaciune, ci numai
din principul : «Noblesse oblige». De ad el imi impune a merge inainte cu Etyinologicul nu ca o lu-
erare personald din parte-mi, ci ca o datorie «a
ultimului descendinte al familiei». Aceasta imprejurare, la care eu unul, traind intr'un mijloc unde boerii cei mai multi nu sunt de loc boeri, incetasem de ani indelungati de a ma gandi, nu putea fi cunoscutä nimanui dintre cei de fata. 10 . Admirator al lui Thesaurus linguae graecae de Henricus Stephanus, tatal meu nurnia totdeauna un mare dictionar «Tezaur», si a tradus aceasta idee
ruseste priu Corcposme, o vorba pe care eu o uitasem. 115. Cosmovici, Roman neaos din Moldova, a caruia familie si-a agdtat fära rost pe un vici in
loc de «Cosma», nu numai ca nu stie nici un cuvant ruseste, dar nu cunoaste nici macar cirilica roma-
neascd, pe cand comunicatiunea de mai sus este scrisa Inteo ruseasca literard perfecta, cum scriea, tatal sau. www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIR1TIZM
161
12°. In timpul comunicatiunii, dupa cum o vedeau
cei de fata, eu ma tineam tacut la spatele lui Cosmovici §i-i mutam mana cand vedeam ca scrisul ajunge la marginea hartiei, din care cauzd unele silabe i litere finale sent rupte in doua, caci mana lui medium nu incetà de a mi§ca, nervos creionul chiar in aer in clipa mutarii. 18.). Insu§i Cosmovici era de tot adormit cand scriea, cu ochii inchi§i, stand in picioare, cu capul intors sus spre stfmga dela hârtie, primind suggestiunea in modul cel mai incon§tient, dar o sug-
gestiune nu dela vreunul din cei intrupati. Dr.
Steiner, care de ani intregi se ocupa in specie cu Ipnotizrnul, constatase ca, medium era in stare de catalepsie.
14°. Cand scrisul s'a oprit, noi am des,teptat pe Cosmovici, care se simtea foarte obosit, se plangeh de durere de cap, avea ochii congestionati, i apoi s'a speriat el insu§i cal a scris ruse§te. Spiritul taiälui meu demonstra dara, de astadata
prin fenomenul cel pipait al scrisorii automatice, cum ca dansul anurne a fost acela care la 1873 ma facuse prin i n s pi ra t i une a parasi istoria
0 a ma apuch de Linguistica. Inspirafiunea era ceva nedovedit; scrisoarea autoinatica este o dovada, i o dovada care, fiind data in cele patrusprezece conditiuni de mai sus, rezista, oricarei restailmaciri nespiritiste.
Asemenea probe, neapdrat, sunt foarte rare. In
deob§te limba corn unicatiunii este cunoscutd lui me-
dium, cunoscutd mai mult sau mai putin, 0 totodata imprejurdrile comunicatiunii ii pot fi mai 86.mult sau mai putin cunoscute; dar oricum ar fi, din data ce medium e incon§tient, este o suggestiune la mijloc, 0 din data ce aceasta suggestiune nu poate veni dela nici unul din cei intrupati, ea 5591
www.dacoromanica.ro
It
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
162
vine dela con*tiirita unui agent destrupat, rarnânând nurnai a se controlh individualitatea agentului, adich : cand ischlitura sund «Platone», sa, fie oare in adevar Platone ? Aceasta este un punct foarte insemnat, poate cel mai insemnat in scrisoarea automaticti. Intr'o zi lui Allan Kardec ii vine pofta de a vorbi cu apostolul Pavel. Ce are a face apostolul Pavel cu Allan Kardec ? Iubitu-s'au ei vreodata ? Cunoscutu-s'au cel putin?
Este vreun temeiu de a crede intr'o simpatie reciproca" ?
Intelegem ca un Spirit superior sa, se comunice unui pamântean care 0-a jertfit cu Myna i cu pa-
timd o parte a vietei studiului operelor acelui Spirit superior. Spiritul lui Shakespeare, de exemplu, no poate sà nu iubeasc6 pe August Schlegel. Dar atunci apostolul Pavel s'ar fi irnpärt50t lui Baur, lui Godeau, lui Lange, lui Parson, lui Usteri, atAtor alti «pauli4ti», cari tieau totodatä i evreete, iar nici decum lui Allan Kardec.
Poate sa fie cineva, foarte spiritist, 0 totu0 sal
razd de asemeni evocatiuni; iar cAnd nu e spiritist,
atunci ele Ii impiedica de a deveni, 11 alungd, ii resping a§a, zicand dela uà prin lipsa lor ae seriozitate.
Allan Kardec evoaca dard pe apostolul Pavel 0 primete o scrisoare automaticd frantuzete, in care
se spun in stil evangelic nite lucruri destul de
frurnoase despre iertarea celor Ocalto0, i apoi iscálitura : «Paul Apôtre» (Livre des Esprits, ed. 32, p. 436).
Comunicatiunea este dela un Spirit; poate chiar dela un Spirit superior ; dar nu 0 iscdlitura. Comunicatiunea i iscdlitura sunt ambele suggerate, insä suggerate pe câi deosebite. Cum a§a ?
and un medium evoaca pe apostolul Pavel, el www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
163
mai intdiu se gandeste con stien t la apostolul Pavel, astfel ca numele «apostol» este pentru dansul o a u to-
s ugg esti un e, Facutdea orice suggestiuneinteun mod constient. Dupd aceea, ea medium, el primete incontient o suggestiune dela un Spirit, dela Spiritul X, scriind-o automaticeste intreagd, si apoi la sfarsit, executand inconstient propria sa suggestiune cea constienta, isealeste : «Paul Apôtre».
Aci nu c.onstiinta Spiritului celui destrupat minte,
ci minte foarte nevinovat constiinta lui medium, care evoeand anurne pe apostolul Pavel, s'a suggestionat el insusi prin aceasta, si nu poate sä tagadueasca e'd s'a suggestionat, cad ar trebui sa zical cal n'a evoeat pe apostolul Pavel. Auto-suggestiunea cea constientd era : «voiu primi
acum o comunicatiune iscalitä de apostolul Pavel». Auto-suggestiunea find facuta, iscalitura nu puteh sa lipseasca la locul stru obieinuit, adica. la sfarsitul scrisorii dupA, tipicul modern, macar cä cei vechi iscaliau in capul scrisorii. Vietorien Sardou este nu numai un renumit scriitor
dramatic, dar si un minunat medium desemnator. Intr'o zi el se gandeste constient la Bernard, Palissy, s'apoi niâ.na.i desemneazd inconstient urmatoarea fatada de toata frumusetea :
Desemnul de pe pagina urmatoare este dela un Spirit X; iscalitura insa rezulta inconstient din
87.
auto-suggestiunea cea constienta a lui insu0 Victorien Sardou.
Cand pentru intaia data, pe la inceputul anului trecut, eu pusei mama pe cartile lui Allan Kardec, cloud lucruri m'au izbit inteun mod neplacut : 10. Comunicatiuni iscalite tam-nesam de Platone,
de Sf. Augustin, de Jeanne d'Arc, de Pascal, de
Napoleon, mai ales de regele Ludovic IX subscris totdeauna «Saidt Louis», mai in starit de o multime de Spirite cu cari Allan Kardec, [Ana la proba contrail, nu avea a face nici in din nici in maned,. www.dacoromanica.ro
164
1PNOTIZMUL, IN SPIRITIZM
,C;svutat .
-;--1.k-
----->
" 5
,
-'--2i-_
/
"a. - Tr ,v-1.-17,-
F
N4:7` z____,_\,_
2°. Oare acest om nu avusese un tatd? o mama? un prieten o arnica? Cum de nu i-a scris nimic nici unul tocmai din acestia? Cum de nu i-a scris nimic macar celebrul pedagog Pestalozzi, dela care invgase carte si care se zice ca,-1 iubise foarte mult ?
Pdrintii lui Allan Kardec puteau sal fi fost oameni www.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
165
inculti; ei bine, orialt de inculti ar fi fost ei, iu-
birea omului cclui mai incult, destul sa fie iubire, vorbeste totdeauna mai frumos decat gura unui geniu care nu te bagd in seama. Dacd se marginia a publicd cornunicatiuni dela Pestalozzi, iscalite sau neiscalite, dar in limba lui Pestalozzi, cu ideile lui Pestalozzi, cu particularitati iriclivicluale caracteristice lui Pestalozzi, toate acestea
nerunoscute lui medium prin care s'a dobandit serisoarea cea automatic:à, Allan Kardec de demult ar fl
inldturat singura parte adevdrat ridicold a Spi-
88.ritizmulul, mai corect a Kardecizmului : corespondenta celui dint:Mu venit cu toate ilustratiunile istoriei universale, cu acele ilustralluni dela cari omul
se asteapta de a auzi numai lucruri sublime, desi in fapta fie zis intre noi de noudzeci si notia de ori dintr'o sutd vorbiau 5 i ei ca toata lumea. Inca odata, iscalitura se datoreste totdeauna sau aproape totdeauna auto-suggestiuini lui medium, afard numai de cazul cdnd ea reproduce intocmai modul cum subscria raposatul, i atunci pe de o parte se constata identitatea caracterelor, iar pe de alta se cerceteaza dacà medium cunostea mai dinainte de unclevd acea subscriere, sau numai in treadt va fi avut prilej de a o veded, sau n'o cunosted nici decum, puncturi de control in studiul oricarui fenomen, nestricdcioase chiar atunci cand sunt de prisos. Uu spiritist serios nu va cautd dara niciodata, fie el insusi, fie printr'un medium, de a primi impartasiri decat numai dela ai sai, mari sau mici,
cum vor fi fost si ei Dad insa vreun alt Spirit, afard din cercul celor iubiti, va vrea dela sine sä i se comunice atunci ii va da in acelasi timp si
dovezi de klentitate, dovezi nu prin iscalitura aide «Paul ApOtre». Scrisoarea cea ruseasch a lui tatarneu nu este iscalita; dar rugarn pe Hartmann, pe
Pierre Jannet, pe Lombroso, pe Preyer, pe toti www.dacoromanica.ro
166
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
protivnicii nemuririi individuate s'o inteleagd altfel
deck prin Spiritizm.
Sä neintrebdrn acuma: i n spir ati u n ea de a
scrie ceva anume i scrisoarea automa-
tied existd ele si in Ipnotizrn? Inspiratiunea, care se deosebeste de suggest iu n e mai ales prin lipsa de caracter poruncitor, nu e streind Ipnotizmului. Profesorul Gurney a experimentat-o intr'un mod foarte ingenios. Punand
pe un subject in stare somnambulicd, el Ii pove-
sted o istorie, apoi ii desteptd. Desteptânclu-se, ipnotizatul nu stiea nimic din istoria cea povestitd,
cu desävdrsire nimic; dar dad, se apuca, a scrie, el o scried acea istorie intreagd, i citind-o apoi, era sigur ca este din capul lui.
Mai obicinuità insd in Ipnotizm este clictarea ver-
bald, suggestiunea de a scrie ash i asa, care corespunde scrisorii automatice din Spiritizm. Ipno-
.
tizatul este atk de inconstient de ceeace scrie, incdt e in puterea ipnotizorului de a -I face sa, se cornpromitd el insusi cu propria sa mand. Aceastd cestiune a fost cercetatd cu tot dinadinsul de Dr. Liegeois in memoriul sdu din 1884. Un singur exemplu de acole. Dr. Liegeois ipnotizeazd o dornnisoard, apoi ii zice: Stii ca ti-am irnprumutat 500 franci; sa-mi faci o chitantd Dar, d-le, eu nu-ti datorez
nimic. D-soard, ti-am dat banii chiar aici, suluri de eke 20 franci.... Domnisoara sta, pe gdnduri, cautd sd-si aducd aminte, se incredinteazd prin lu-
crarea suggestiunii cd ash este si scrie chitanta.
Desteptdndu-se, ea citeste, vede ca-i scris de dansa,
dar de ce i cdnd si cum habar n'are. In Ipnotizm in toate acestea se petrec prin
suggestiune orald, nu prin suggestiunea mentald ca in Spiritizm, i tocmai in aceastd imprejurare se euprinde una din dovezile cele mai zdrobitoare contra antispiristilor, cdrora n'avem
deck a le zice: dacd d-voastra credeti cà e cu puwww.dacoromanica.ro
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
167
tinth ca vre-unul din cei intrupati sà fi suggerat men t al lui medium o scrisoare automaticd, luati
atunci pe cei mai vestiti ipnotizori i magnetizori,
incercati de vor fi ei in stare printr'o suggestiune mentald nu orald, sd facd pe un ipnotizat 89.sau rnagne izat a serie numai zece cuvinte. Zic
«numai zece cuvinte», pe cand in Spiritizm scrisorile automatice sunt uneori de peste zece pagine. Nu vor scrie. E peste putintà. Nici vor scrie, nici macar nu vor desemnh prin suggestiunea mentala decat cel mult vre-o figurd foarte simplà, cateva, linii informe, mai adesea si acelea ghicite d'abia pe jumdtate (Phantasms of the living, 1 39-48).
Pand acurna cea mai buná lucrare asupra suggestiunii rnentale este fdrd indoiald cartea lui Dr. Ochorowicz; cea mai bund ca alunare de fapte, chci altfel ca teorie este mai mutt o incurcdturd, pe care insu0 autorul (ed. 2, P. 527) o inchee prin nostima mArturisire Ca a vorbit numai doard ca sd nu tacd : «on fait ce qu'on peut, pour ne pas
«avoir l'air bete devant un phénomene qui ren«verse toutes les notions phsyiologiques». Ca adu-
nare de fapte insd, ca o condicd de experimente vechi §i noui, cevA mai bun nu se gdse§te deocam-
data. Ei bine, la Dr. Ochorowicz nu ne intampina nici un singur caz de scrisoare autornatica suggerata', mental. In Ipnotizm sau in Alagnetizm pacientul poate sal scrie numai i numai cand ii spui diif gurd : scrie aà i a§a, i a§d, adica, prin suggestiune oral& nu prin cea mentara : cugetatà fära a fi spusa.
Baronul du Prel a facut In aceastä privinfd o
minunath incercare (Experimentalpsychologie, 11). Având la indemana o pacientä foarte sensitiva, numità Lina, i pe un ipnotizor puternic, Dr. de Notzing, el a operat in urmdtorul chip. Dintaiu a formulat inscris inteo altä odae suggestiunea Ca Lina
trebue sa scrie cu creionul ro§u cuvintele «Buna seara» (Guten Abend) s,i s ischleascd apoi cu creionul www.dacoromanica.ro
168
IPNOTIZMUL IN SPIRITIZM
albastru. De aci, reintrdnd in salonul unde se aflau
Lina §i Dr. de Notzing, el a dat acestuia notita.
Ipnotizorul a citit-o tdcand §i, prin concentratiune
mentald, fdrd a vorbl, a transmis Linei suggestiunea. Ce a facut atunci Lina Dupd multd nedumerire, ea scrise cu creionul ro§u «Bund noapte» (Gute Nacht) i a ischlit cu creionul albastru «Lina».
Prin urmare in Ipnotizm, cand ached agentul este o fiintd intrupatd, suggestiunea mentald nu izbute§te sà facd pe pacient a scrie nu numai pagine intregi fdrd nici o .5ovdire, dar nici macar cloud cuvinte, cdci in loc de «Guten Abend» Lina a scris «Gute Nacht». Ea a inteles inteun mod apropiat d'abia ideea celor cloud cuvinte, d i erau numai doud cuvinte in joc ! Scrisoarea automaticd prin suggestiune mentald
nu este dard cu putintd decal atunci cand sugge-
reazd o fiintà nepipãità. Cei nepipaiti, fie Dr.
Ochorowicz, fie Dr. de Notzing, fie Donato, fie ori
cine, se vor poticni totdeauna pe aceastä cale, dobdrklind maximum un «Gute Nacht» cdnd se a§teaptd la un «Guten Abend». 2 August 1891.
www.dacoromanica.ro
V.
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
I n loc de vorba latind «de gustibus non est disputandum» Rorndnul zice rnucalit: «unuia ii place popa, altuia preoteasa, altuia fata popei». Ar fi trebuit sd mai adaoge «altuia nu-i place nici fata
90.
popei, ci te miri ce-i mai place !» In sfera Spiritizmului, mintile cele adevarat inalte se multumesc
cu ceeace le spune glasul sufletului lor, fard a mai
cduta, altd dovadd; cdrid insd dovezile yin dela sine, pe dansii Ii ademenesc numai cele mai superioare, cele mai curat sufletesti, cele mai potrivite cu pro-
pria lor fire, dupd cum coarcla unei harpe nu rd.sund singurd decal atunci cand se aude acelasi ton, iar nu altul. Dar prea putini sunt alde Victor IIugo. Cei mai multi nu inteleg, nu vor sL inteleagd, si nu pot intelege tocmai dovezile cele superioare; cald sd, le dai mdruntisuri ca sd-si bage degetul in probär §'apoi s
mormde aa! Pentru aceteia este menit
studiul de fatd.
Charles Richet, in introducerea sa la revista lui Dr. Dariex (Annales des sciences psychiques, I, 6), imparte toate fenomenele spiritiste in cloud mari rubrice. In prima rubricd el pune presimtirea, luciditatea sornnambulicd i comunicatiunea telepatied; in a doua, miscdrile obiectelor materiale 'Ara, atingere, vedeniile sau fantornele, fotogratiile spiritiste i alte fenomene pe cari le nume§te «fizice», ca i cand cele dintdiu ar fi nefizice sau metafizice, www.dacoromanica.ro
170
MATERIALIZMUL iisT SPIRITISM
:ca i cand adecä ar putea sA, fie vre-un fenomen fairá materie.
Noi pricepem lucrurile cu totul alt-fel. 0 cugetare este o forta tot pe arat de materialà, mai mull sau mai putin, pe cat de materiale sunt undele electri-
droll Un Spirit, un suflet esit din trupul cel paman tesc, fie el ori-cat de nevalzut pentru ochi i nostri,
ori-cat de neauzit pentru urechi, ori-cat de nepipáit
pentru maini, este totusi o fili,216 fizicki el, de vreme ce este si el ceva marginit. Singura irnpartire adevárat temeinicd a tuturor fenomenelor spiritiste ni se pare a fi : 1°. Fenomene cu sugg esti une.
2°. Fenomene farà suggestiune.
Despre caraeterul i rolul suggestiunii in Spiritizm
noi am vorbit pe larg intr'un alt capitol, dar am
fost departe de a imbrtisa acolo toate felurile ei, ci ne-am restrâns cu deosebire in cele grafiee : muzica, desemn, scrisoare. Aceste manifestatiuni sunt cele mai superioare, nu numai ca unele cari dovedesc ea', in impartásiri 91.spiritiste noi avem a face eu niste oameni in toata, puterea cuvantului, oameni cäutand ca i n oi, zugravind ca 0i noi, vorbind ca i noi, avand o minte si o inimá ca si ale noastre, dar mai dovedesc Inca ceva, anume cat o asemenea s u g"g esti un e me ntala e peste putintal, pentru un om intrupat, pand
ce nu s'a desmdrginit mai intaiu din carne si din oase, pand ce n'a devenit Spirit.
In adevár, noi am arátat ea nici un ipnotizor
sau magnetizor din lume, fie el ori-cat de puternic.
nu e in stare de a suggera prin gandire fard cu-
Ingati bine de seama.: prin cugetare nerostith unui ipnotizat sau rnagnetizat, fie vinte
acesta ori-cat de supus, o scrisoare lámurital, un
desemn arndruntit, o muzica originald, un lung complex logic de semne conventionale. Am spus'o i o mai spunem : toti FIartmanni i toti www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
171
Bachnerii de azi 0 de maine, dacd i maine vor
mai fi Buchneri i Hartmanni, inzadar se vor osteni a cauta un agent intrupat care, fard a vorbi, numal
prin suggestiune mentala, sa mi0e mama
unui pacient pentru a scrie macar «frunza verde
s'o lalea», pentru a desemna macar o frunza langa
o lalea, sau pentru a pune pe note o melodie pentru acest cantec, nimic de cat numai atata, i aceasta
nu a,a, cum o face un medium, nu iute j cu capul intorF) in alta parte, ci uitandu-se la hartie, mai oprindu-se, mai resgandindu-se, mai vivaind Ora ce nemerWe. In experimentul baronului Du Prel, reproclus In
studiul nostru trecut, o Nemtoaica, careia i se suggera mental de a scrie «Guten Abend», scrie «Gute Nacht» Oare ce ar fi tacut ea, dacal i se suggerà men-
tal de a scrie nu in graiul sau ob*iuit, nu hemte§te, dar intr'o limba necunoscutd, buna-oard polonete : «dairy wieczdr» Invederat cã n'ar putea sa brodeasca nici prima silaba sau prima literal din adjectiv !
Sa presupunem insa cd ea ar fi scris pe
«Guten Abend» sau chiar pe «dobry wieczar»; ei bine, aceste cloud cuvinte, dibuite, Eta zicand pe pipaite prin suggestiune mentala ipnotica, ce ar insemna ele fath cu pagine intregi de un stil foarte corect, tala cu o frumoasd melodie sau un desemn artistic, cal:0AD te prin suggestiune mentala spiritistä,
mama micandu- se Vara intrerumpere, de0 medium
nu tic ce face, scriind une-ori intr'o limbh de care
el n'are nici o idee
Ipnotizorul sau magnetizorul reu§e*te cu mult mai bine, cand suggereaza mental ceva ne-grafi c, de exemplu : sa ridici in sus mana clreaptal sau degetul cutare, sa faci zece pa0 i apoi sà te ascezi pe scaunul din fundul odaii, sa saruti pe cutare etc.
Dar pana 0'n aceasta privint,a, care n'are nici 0
legatura cu condeiul sau cu creionul, suggestiunea
mentalal cea ipnotical sau magnetica e faral alaturare
mai slaba decal acea spiritist& Magnetizorul sau www.dacoromanica.ro
172
MATERIALIZNIUL IN SPIRITIZM
ipnotizorul nu va putea nici o data Lind vorbe, ba
poate nici chiar prin vorbe, Sd suggereze cuiva
ca sd se vaza el pe sine insu0 intr'un punct oarecare din spatiu, adied sd vaza, acolo tard o-
glindd propria sa figura,. In fenomenologia spiritistd
o asemenea deduplicare a persoanei printr'o suggestiune mentald din paLea unui acrent nevdzut sta intamplat nu o datd. enn aduce aci un singur specimen, dar un specimen care pldte§te cat o sutd,
fiindcal numai un idiot se va putea indoi despre realitatea fenomenului. Mare le Goethe, premergator al Spiritizmului ca
0 al Darwinizmului, poveste0e in cartea XI din Memoriile sale urmdlorul fapt positiv din viata sa. Dupd ce pdrdseste ca student Strasburgul §i
92.pe iubita Fredericd, el ne spune :
«Calariam pe potecd spre Drusenheim, i iard, rd ma cuprinde un presiintimiint din cele mai ciudate. Anume eu vazui, nu prin ochii trupului, ci prin ochii spiritului, pe mineinsumi
venind inapoi spre mine, cu nit;te haine dupd cum eu nu purtasem nici odatd, de o culoare sura-vánata i cu ceva
aur. Din'data ce m'am scuturat din acest vis, imaginea a disparut. Ceeace e ciudat, este cd peste upt ani, in aceiasi haind cum ma vd,zusem atunci si pe care acum am imbra-
cat'o nu prin alegere, ci numai din intdmplare, eu am cd-
larit 111 adev'er inapoi pe aceiasi potecd spre a mai vedea'o odata pe Frederica. Fie oricum va fi In privinta unor aseme-
nea lucruri, iantoma cea miraculoasa, in acel moment de despartire, a fost pentru mine o linistire...»
Vorbind despre acest fenomen, Schopenhauer
(Parerga, 1851, I p. 266 constatd cd era o «visiune». iar nu o «alueinatiune», si 6, avea drept seep anume de a mangaia pe Goethe : «hatte eigentlich
den Zwecli jim zu trosten». Dar cine'l mangaid? Firesce, ii mangaia cineva, adica un altul. Din partea acelui alt cineva era o suggestiune : «sti te vezi pe tine insusti imbrdcat asa i asa». 0 auto-suggestiune
nu putea sd fie, cdci ar li trebuit ea Goethe sd se
fi gandit mai intai intr'un mod foarte con0ient mdcar la acea haind cu ceaprazuri. A fost dard o www.dacoromanica.ro
MATERIALIZNIUL fN SPIRITIZM
173
suggestiune din afara, dela o fiintd destrupata, dela Ull arnic nevdzut, care apoi peste opt ani 1-a suggestionat din nou pe Goethe de a irnbraca, aidoma o asernenea haina. Fenomene do acest fel se chiama ci uble t, alte re go, nemtesc Doppelga n ger, §i s'au intamplat nu odatd; cazul cel mai interesant e povestit de profesorul Stiling (Das geheimnissvolle Jenseits, ed. 1864, p. 173); dar numai in privinta lui Goethe, fiindca, e Goethe, nici un bfirfitor nu va cuteza sacarteascd.
Contra mea care sunt prea i prea departe de
a fi un Goethe, vor carti multi. Aceasta totti;ii ric m.
va impedica de a aduce aci din propia mea experienta un exemplu de quadrupla suggestiune men-
tald spiritista, fard seaman mai pe sus de orice putincioasd suggestiune rnentala ipnotica sau magnetica.
Darul meu personal de medium (nu de medium intuitiv sau prin inspiratiune, despre care a srvedea in capitolul precedent, ci de medium scriitarautomatic) e foarte restrans, cad pe de o parte irni vine totdeauna a ma indol de mine insumi, ca apestolul Petru cand urnbla pe apd, iar pe de alta parte, poate din aceiasi cauza, exercitiul mediurnitati in curs de cateva secunde md obosete peste masura. Astfel comunicatiunile scrise automatice.5te, pe cari le prirnesc eu personal, sunt toldeauna scurte,
cafe zece sau cincisprezece cuvinte; mai mutt in
orice caz decat un «Guten Abend» pentru a le cornplecta,
i mai cu searna pentru a le contrat, eu
avui fericirea de a descoperi o mediumitate foarte
puternicd la cativa amid, caripentru a se inlatura orice motiv de neincrderenu sciu nici o data cestiunea care ma neocupa, adeca nu cunosc intrebarea sau §irul de intrebdri pe cari mi le pun eu in momentul cand dat*i apuca a scrie. Sà adoag cá pentru a avea pururea o probd ca cestiunea cea pusa a fost anume cutare i nu alta, eu o scriu de mai inainte, dar n'o arat nimanui. Dupa aceasta lamurire, intern trece deadreptul la fenomen. www.dacoromanica.ro
174
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
Primul rneu medium, V. Cosmovici, trebuia sd plece in strdindtate pentru a'si ispravi studiele. In ajun eu ma gandiam fiind singur in Paris oare va 93. putea el in stare cataleptica sd primeascd acolo comunicatiuni dela fiica mea, pe cari sa mi le trimita la Bucuresti
Cine Ii va muta mama, cand va ajunge
la marginea hartiei Cine va lua coala cea scrisd,
pentru ca el sa poata scrie pe coala urmatoare
Aceste intrebari erau firesti pentiu mine, cdci, desi
eu stieam in teorie
si din propria mea experienta ca un medium ii poate muta mana singur
si sirrgur sa'si schimbe 1ârtia, totusi, pentru a'i cruta lui Cosmovici osteneala, o facearn totdeauna eu insumi, i aceastd inlesnire devenise pentru dansui o deprindere. Aveam o sedinta acasä, seara, la 6 Fevruarie 1891.
Erau fata episcopul Ghenadie Argesiul, Th. Sperantia si Ion Nenitescu, acesti doi din urrna doctori
in filosoffe. Ca medium servia V. Cosmovici. Din Leo comunicatiune foarte lunga, peste 60 siruri marunte in copie, totul Kris Fara intrerumpere, cu o iuteald neinchipuitd, in interval de 14 minute, tragem urmdtorul pasagiu :
«Tu te 'ntrebi cum va face al nostru medium la «Paris pentru a scrie singur ceeace i voiu dicta «eu, fara ca cineva sa-1 ajute, schimband hartia ? «Ei bine, el va merge Bo ule v a rd St. Michel «No. 36 la Coquelin i va cere un lung ac de «cusut; apoi va infige acel ac la coltul hartiei, fixancl
«astfel coalele, si de aci va scri cu mana dreapta, «iar cand va ispravi o coala atunci eu insarni o «voiu smulge prin intermediul lui, adecd cu mana «lui stanga. In acest chip, ca si in timpul petrecerii «mele la Paris, vei avea dela mine de acolo cate «o scrisoare pe saptdmand. . .» ') 1) Textul francez: «Tu te demandes, comment fdra notre medium a Paris, pour pouvoir écrire sous ma dictee sans que quelqu'un Paide enlever les feuillesl Eh bien, ii ira Boulevar d St. NI iche I, chez Coquelin No. 36 et demandera une longue aiguille pour coudre; alors ii mettra Paiguille dans tin coin de papier et lixera ainsi les feuilles;
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZNI
175
Insemnati bine : aci nu este numai o suggestiune
deseriptiva de a face in eutare mod cutare lucru, dar Inca mai avem i o acIresa : Coquelin, Boulevard St. Michel No. 36.
Aceasta adresä, se intelege dela sine, Cosmovici si-a notat-o in carnet, pentru a n'o uità. Peste cateva saptärnani, la 25 Fevruarie, el
pleacd la Paris. De atunci sedintele noastre din Bucuresti urmeaza, inainte cu Th. Sperantia, un medium de aceiasi fortal, i cate odata eu Z. Arbore, fiziceste ceva mai slab, ambii primind comunicatiuni automaticeste in stare de cea mai perfecta
catalepsie, din care se desteapta, apoi cu incetul prin frecarea bratului drept. Ca 0 Cosmovici, ei scriu stand in picioare, cu eapuI raclicat sus si intors la stanga dela hdrtie. Cu chipul acesta, la caz de trebuinta fenomenele treceau printr'un control multiplu: eu, Cosmovici, Sperantia i Arbore, astfel cã o comunicatiune pe care o primiam eu singur, daca aveam vre-o indoiala, in privinta-i, o verificam MIA a o spune prin Arbore i Sperantia in Bucuresti i prin Cosmovici in Paris, adeca prin mai multi in mai multe locuri, into:tmai ca i cand ar fi o observatiune astronomiea. Dupa plecarea lui Cosmovici, trebuia, sa ne a4teptam ca la Paris, Boulevard St. Michel No. 36, el
va gasi b pravälie cu ace sau o fabried tinuta de un d. Coquelin. Dar daca o gasid, ee ar fi zis un Hartmann ? Ar fi zis ca nu este o comunicatiune spiritistä, ci ea «constiinta somnambulicd» a lui Cos-
movici stiea din Bucuresti ca la adresa indicata
94.trdeste in Paris un negustor de ace numit Coquelin ;
s'ar gasi pe data o droae de gura-casca cart sa se inchine cu evlavie dinaintea unui asemenea non-sens.
apres, ii crira avec sa main droite; quand les phrases ecrites sur une feuille seront terminées, c'est moi-mdme, par son intermede et sa main gauche, que j'arracherai la feuille de papier. Ainsi tons les huit jours tu auras de mes nouvelles de Paris comme dans le temps d'autrefois...»
www.dacoromanica.ro
176
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
Ce s'a intdmplat insd? Peste patru zile dupä plecarea lui Cosmovici, la 1 IVIartie seara, intr'o zi de Vineri, noi aveam o sedintA : eu, Arbore si Speranlia cu medium. Ascultati comunicatiunea primita : «Cosmovici pierdut capul cdutând No 36 si ape «d. Coquelin ! i pe and el credea, Ca va gdsi
«un mare comerciant, iatd cel gdsit nu e de loc «comerciant, ci mai curand un fel de mic comi-
«sionar, dar totus un d. Coquelin. Restul fl vei aflà «chiar dela Cosmovici. . .» 1) Peste trei zile primirn dela Cosmovici o scrisoare cu data de 2/14 Martie, trimisä Sambaltd dimineata, adecd trectind numai o noapte la mijloc clupä sedinta de mai sus, si de care el scrie : «Am fost 36 Bd. St. Michel. Ce minune Ajung «in fata casei; nu -vhd care sh-rni fie indicele ca ar «fi o rnagazie; in fata usei consierjului era un co«misioner ; intru si intreh consierjul; fmi rdspunde :
« Nu e aici nici un Coquelin. « Eu protestez; in fine, ce sà fac ? P m esit. La
«poarta ma adresez la acel comisionar care sedea «acolo.
« Domnule, nu cunosti pe Coquelin? « Care anurne ? (razand :) C el dela Comedia «Franceza sau un altul?
« Fára, indoialá, i-am raspuns, nu acela dela
«Comedia, ci un altul.
« Atunci sunt eu acel altul; si cu ce va pot
«servi?
« Sd-mi indici un magazin de unde a§ putea
«cumparà ace.
« Ce fel de ace; « Ca sit' fixez hártia. « Cu cea mai mare pldcere.
') Textul francez: «Cosmovici a ouhlié sa tête A la recherche du No. 36 et Mr. Coquelin et croire qu'il va trous er un grand commercant, quand
A la fin celui gull a trolls e n'est pas du tout commercant; c'est plutfit Un pauvre commissionnaire a ce qu'il parait, mais toujours un Mr. Coquelin. Le reste tu le sauras par lui-même...»
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
177
« Si ambii ne-am dus peste apa...»
Aceasta s'a intamplat lui Cosmovici la Paris toc-
mai Vineri, adeca chiar in ziva in care faptul ni se comunich i noua in Bucureti, cu o deosebire
eel mult de cateva, ceasuri. Aci ce mai zice al-de Hartmann ? La 6 Fevruarie, cand fusese indicata adresa cu No. 36, «con§tiinta somnambulica» a lui Cosmovici nu puteh vedea,
nici o pravalie cu ace §i pe nici un Coquelin, de vreme ce nici pravália, nici Coquelin nu se aflau acolo. Abia la 1 Martie, adeca peste 22 de zile, punct la ora cdnd Cosmovici cauta, ace, un d. Coquelin veni sa se meze dinaintea casei No. 36, faira sa tie pentru ce se meza, adus find printr'o
suggestiune mental& spiritista 'pregatitä
deja pe la 6 Fevruarie. Portarul casei nu-1 cuno§tea. Poate c alibi data nici cá va fi trecut pe acolo,
§i'n ori ce caz nu avea acolo nici o trebd de facut,
de oare ce la moment a fost gata de a plech cu Cosmovici dupa ace.
Am spus cä in cazul acesta suggestiunea este
quadrupla : 1°. Cosmovici suggestionat de a scrie la
6 Fevruarie; 2U. Sperantia suggestionat de a scrie la 1 Martie ; 3. Cosmovici suggestionat de a cauth
pe un Coquelin la ora cutare; 4 '. Acel Coquelin suggestionat de a-1 mtepta la aceimi ord, toate
aceste suggestiuni imbinate astfel 'Meat sa se adevereasca una printealta i tot-d'odata, de0 sugges-
tiuni, sa fie totui mai pe sus de orice fel de suggestiune cu putinta dela un agent intrupat. 95. Fenomenele spiritiste n'au fost pana acuma de loc studiate din punctul de vedere al suggestiunii in alaturare cu suggestiunea cea ipnotica; §i tocmai din acest punct de vedere comp, rativ ele t r e-
buesc a fi studiate, cad Ipnotizmul fiind o data
recunoscut i inteles, printr'insul, adecd dela cunoscut la necunoscut, urmeazd a ajunge la recunoWere si
la intelegere fenomenele de aceimi natura a Spiritizmului. 5591
www.dacoromanica.ro
12
178
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
Dar insu0 Ipnotizmul n'a fost oare cu desdvdrOre tägdduit §i baijocorit pand mai de und zi?
Nu mai departe decal la 1885 un «laureat al Academiei de *hinte din Paris», d. Mabru, publica o carte de vr'o 600 pagine, intitulatd: «Les Magnétiseurs juges par eux-mérnes», in care zice cd orice suggestiune este o curatd §arlatanie; iar cu un an rnai tdrziu, la 1887, un membru al Institutului, d. Desjardins, scriea in «Le Soleil» dela 15 August cd toate fenomenele Ipnotizmului nu fac cloud parale. Intr'o asemenea stare de lucruri nu se putea cere dela nirdenea un studiu comparativ intre Ipnotizrn
ai intre Spiritizm, ambele ifinci privite ca cloud ixuri ; ai iatd de ce pAnd astdzi Spiritizmul c4tigd pe
oamenii de 0iinta nu prin fenomenele sale cele superioare, ci prin cele inferioare, vreau sà zic prin
cele ne-suggestional e, la cari ne vine rândul
de a trece acuma. Aceste fenomene ne-suggestionale sunt de cloud feluri:
I. Cele s ubiec ti v e, adicd provenite dintr'o insu0re personald a lui medium, fdrä ca sd fie neapdrat trebuintà de a banui in ele lucrarea Spiritelor. Astfel David Home, bund-oard, in unele mo-
mente se ridich in aer fard a caded 0 se bagh in foc fdrd a arde, aceasta in mai multe rânduri ai dinaintea a o multime de martori. In privinta fo-
cului, se poate zice cd Home il neutraliza, in acele momente, fäcându-1 nevätämdtor chiar pentru altii si pentru haine sau lucruri. Lord Lindsay ne spune cd de opt ori Home ii puse pe mand cdrbuni aprin0
fard ca s5-1 arzä. Lui Hall ii a§ezd un cdrbune aprins pe cap, 0 nici un fir de par n'a fost parlit (Russel Wallace, Les miracles p. 219-222). Aceste
fenomene de levitatiune 0 de incombustibi-
litate, cari ne intAmpind deja in Biblie 0 de cari sunt pline mai ales legendele Santilor, sunt foarte interesante, dar nu se pot numi spiritiste, intru cat www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIFUTIZM
179
nu se vede 0 nu e nevoe de a se vedea intr'insele amestecul din afard a unor fiinte extraomene0i. De aceea ele nu ma preocupa in studiul de fata, precurn nici asa numitii mediu mi vind ecdtori (mediums guérisseurs), a caror apropiere sau atin-
gere personala lini0e0e unele clureri sau unele
boale. Asemenea fenomene, Inca odatd, nu inträ in
sfera propriu zisa a Spiritizmului, 0 tot atat de subiectivd, datoritd numai supra-organizmului individual, ni se pare a fi ma zisa a-do ua-ved er e, «la seconde-vue», prin care unele persoane exceptionale, in unele imprejurOri iarMi exceptionale, Old ceeace se petrece atunci la o mare departare. Levi tatiunea dovedeste cá supra-organizmul e
mai tior decat aerul; incombustibilitatea mediumitatea vindecatoare dovede0e o
dovede0e ca supra-organizrnul nu se teme de foc;
deosebita putere simpatica a supra-organizmului,
iar a-d o u a-v edere dovede0e ca supra-organizmul se bucurd de o extrema agerirne sau fineld a simturilor, toate aceste insuOri manifestandu-se
la om in stare de intrupare numai inteun mod
anormal. LOsand acestea la oparte, ne vom opri 96.mai cu staruinta asupra unui alt fenomen tot atat
de subiectiv, dar de un caracter mai spiritist, fiindcd,
este in legaturd, nu nurnai cu natura supra-organizrnului, dar Inca i cu marea cestiune a mai multor existente evolutive ale fiecdrei individualila)i. Acest fenomen este ceeace se chiama dupla
personalitate.
S'au scris in treacal despre mai multe cazuri hipersonale; numai unul insa, a fost studiat intr'un chip pe deplin *tiintific, i numai acesta merita o intreagai incredere. Este anurne cazul mdestre*te desfMurat in articolul al doilea din cartea lui dr. Azam : «Hy pno Lisme, double conscience et alterations
de la personalite» (Paris, 1887). In curs de peste 20 de ani o saraca fatd, din Bor-
deaux numità Felida a trait ca cloud persoane diwww.dacoromanica.ro
180
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
ferite manifestandu-se intr'insa pe rand. Dela nastere i pana la o vdrsta oarecare ea fusese posomordta, posaca, greoae la cap : «Morose, avec la
physionomie terne, un peu lourde d'esprit»; deodata, dupa o ameteala, Felida devenl vioaie, isteata, desteapta, deopotriva gata de a munci si a petrece : «vive, alerte d'esprit, avec la physionomie éveillée, aussi prompte au plaisir qu'au travail». Apoi peste
chteva zile iarài o ameteala, dupa care Felida redevened ráutàcioas i trista, pdna la o arneteala din nou, care ii rededeh bunatatea i veselia ; FA tot asa inainte când o persoana, cdnd cealalta per-
soana, cu intervaluri mai lungi sau mai scurte. Starea cea de rautate, dr. Azam o numeste
prim a, «condition premiere», caci prin ea Felida
Ii incepuse viata; pentru starea cea de bunatate ramâne astfel epitetul de secund a, «condition seconde». In starea prima Felida nu-si aduced aminte cu desavdrsire nimic din ceeace facuse in starea secunda ; in starea secunda, din contra, ea tined minte cele facute in toate perioadele din arnbele stan. Aceste perioade fusesera d'intdiu scurte pentru starea secunda i lungi pentru cea
prima, apoi cu incetul
s'au scurtat pentru slarsit starea prima a inceput sa dispara, asa ca ele
starea prima i s'au lungit pentrru cea secunda, in
in anii din urma Felida numai cunosted decdt starea secunda, devenita pentru ea o stare normala totdeauna vesela i placuta. Fiziologia poate ea oare sa gaseasca cheia acestui fenomen de crâncena lupta in acelasi individ intre -clad personalitati antagoniste, o lupta cu invingeri periodice dintr'o parte si din cealalta, paha ce dupa douazeci de ani personalitatea cea a doua spraveste prin a birui pe cea d'intdiu, «omul nom), ajungAnd a goni pe «omul vechiu» D. Victor Egger (Revue philosophique 1887, p. 804) presupune ca in starea prima lucra, in Felida -emisfera dreapta a creerului, iar in starea secunda www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIR1TIZM
181
emisfera stanga; dar aceasta explicatiune ne-ar duce vrand-nevrand la absurda teorie Ca toti eamenii buni cugetà prin emisfera dreaptd i toti oamenii rai prin ernisfera stanga. Din punctul de vedere al Spiritizmului dupla personalitate a Felidei ni se infatiseaza sub adevdrata sa lumind.
Dr. Azam constata patru lucruri, card sunt cele
de capetenie :
1". Numai in starea secunda, ehiar dela inceputul
luptei, Felida Ii aducea arninte ambele sale stari, adica numai atunci ea avea o memorie personala intreaga ;
2°. Fiind ipnotizata cancl se afla in starea prima, Felida trecea in somnambulizmja starea secunda, adica se intorcea la ceeace era pentru dansa o stare personala normald; 3". Starea secundä este aceea care la finea luptei a castigat o biruinta hotaratä; 97. 4°. In starea secunda Felida era mult mai bunä deck in starea prima, ceeace se potriveste cu marea lege a evolutiunii.
Deci, numai in starea secunda Felida poate
fi
privita ea o personalitate actuala intreagal, pe cand starea prima nu fusese pentru dansa decat un fragment, o ramdsitä de personalitatea intreaga dinteo alta viata anterioara mai putin perfectd.
Cazul Felidei se poate dar intelege numai prin
reinca rn at iu n e, numai prin cloud existente
succesive, numai ca o ciocnire intre cloud trepte din evolutiunea unei singure individualitati. Ne oprirn aci, reamintind cititorului cele spuse deja despre Felida intr'un alt loc, acolo unde noi am analizat «rolul real» si «rolul ideal» al ornului. II. Fenomene ne-suggestionale obiectiv e. In capitolii de mai sus nu oclata, noi am mentionat pe vestitul Lombroso intre cei doi-trei mari vrajmasi sistematici ai Spiritizmului, alaturi cu www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
182
Hartmann, cu Bilchner, cu Preyer. Dar pe cancl noi scriam, fata lucrurilor s'a schimbat : astazi petna
Lornbroso,da, pdna
nit Spiritist.
i
ci. Lombro so a deve-
In zilele de 28 Fevruarie 0 2 Martie s'au tinut la Neapole cloud *edinte spiritiste, la cari a luat parte profesorul Lombroso insolit de mai multi in-
vdtati : dd. Tamburini, Ascensi, dr. Bianchi, dr.
Penta, profesorii Gigli, Vizioli etc. Ziarele italienc,
mai ales «Tribuna giudiziaria» dela 5 Iulie, reproduc procesele-verbale autentice ale acelor edinte, i totodara o scrisoare din partea lui Lombroso, prin care el declara ca «mi-e ru0ne §i-mi «pare ram ca am combátut liana aci cu atata std«ruinta faptele zise spiritice».
Si in ce anume se cuprind acele fapte cari in
cloud
in
edinte, nici mai mult, nici mai putin, au fost
stare de a zgudul scepticizmul unui Lom-
broso
Ni0e fenomenc spiritiste n e-s uggestion ale
de o naturà foarte inferioard. Bundoard
O masa s'a inhltat in acr; Baltal in masa din partea unui agent nevazut;
Un clopotel ridicandu-se singur do pe masa, Id-
cand tistrcoale i sunand d'asupra capetelor celor
de fata; Scaunul pe care edea Lombroso, fugAnct de sub dânsul, astfel CA, profesorul trebuia sã remana in picioare; O mescioara umbland singurd pe 'n ()ciao;
O tavità plind cu faina rasturrandu-se dela sine, fard a se impra*ià un pic de fdina; In sfar0t, unii asistenti s'au simtit picati de
cineva sau de ceva neva"zut. Ca medium servia o femee, d-na Eusapia Paladino, pe care experimentatorii o tineau legard. Iatä fenomenele, cari au incredintat pe Lombroso despre neatarnarea Spiritizrnului de Magnetizm si www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
183
de Ipnotizm, cu cari el se indaratnicia pana atunci de a-I amestea la un loc. Din asemenea fenomene se poate insa trage vre o incheere luminoasa. Negre0t ca nu. Agentul cel nevazut sau agenti cari mi§cau masa,
scaunul, clopotelul, tavita, ba Inca 0 pi§cau, nu aveau pentru acestea trebuinta de mai multal inteligenta decal aceia a unei veverite
Dar atata ajunge ca punct de plecare; de aci
inainte Lombroso va urmarl fenomenele, dupa cum a i fagaduit-o el insu0, i lesne va ajunge din
treapta in treaptä la ni§te manifestatiuni din ce in ce mai superioare. Fie ex-om, fie ex-maimuta, fie ex-veverita, nevazutul care danta cu clopotelul 0 se juch cu tdvita nu era o forte', oarba, ci o fi in ta lucrand inten98. tion al .
Fenomenele de aceasta natura nu se pot zice ca sunt om eneti, dar in orice caz ele sunt z o ologi Ce, i aceasta este deja mult. Fara indoialä, e un mare c4tig pentru Spiritizm
de a numara in Orurile sale pe un barbat ca d. Lombroso, autorul scrierilor celor foarte la moda «L'uomo di genio» i «L'uomo deliquente»; dar oricum ar fi, noi nu-1 felicitam asupra mijloacelor cari au izbutit sa-1 inciblanzeasca. Ar zice cineva ch. Spiritele oamenilor au vrut sa
pedepseasca sau sa ia in ras pe vechiul lor du-man, astfel ca nici unul din ele, fie oricat de inferior, nu s'a pogorit sa alba a face cu dansul,
trimitandu-se drept apostol ca sd-1 converteascal un Spirit de dobitoc care sa-1 piste. Mai stii, maine sau poimaine ne vom pomeni pe neasteptate ca un Hartmann sau un BOchner se vor lumina i ei prin Spiritul unui tantar !
William Crookes, Russel Wallace, Zöllner i altif incepusera i ei prin experimente spiritiste de 0 www.dacoromanica.ro
184
MATERIALIZMUL IN smirrIzm
ordine inferioara, adeca ne-suggestionale, ddr totu0
mult mai omene0i, dintre cari noi vom aduce aci numai doud-trei exemple din sute 0 din mii. Doritorii de multe 0 de fel de fel le pot citi in : R. Flare, Experimental investigation of the Spiritmanifestations, New-York 1855 (nemteste : Experimentelle Untersuchungen, Leipzig 1871) ;
R. Dale Owen, Footfalls on the boundary of another
world, London 1866 ;
Acelasi, The debatable land between this world and the next, London 1872 (nernteste : Das streitige Land, Leipzig 1876);
W. Crookes, Researches on the phaenomena of SpiriM. Perty, Die sichtbare und unsichtbare Welt, Leipzig
tualism, London 1874); 1 881 ;
A. Russel Wallace, On miracles and modern Spiritualism, London 1874 (frantuzeste : Les miracles et le moderne spiritualisme. Paris 1891) ; J. Z011ner, Wissenschaftliche Abhandlungen, Leipzig 1878-79) ;
Aksakow, Animismus und Spiritismus, Leipzig 1890 ; Du Prel, Phenomenologie des Spiritismus, Manchen
1890 ;
A celasi, Studien fiber Geheimwissenschaften. Leipzig 1890-1891...
Sunt multi, multi, foarte multi, cari ranjesc cu i fos can,' e vorba de fenomene spiritiste, macar
ca ei n'au rasfoit, ba nici au vazut vre odatal macar in sbor una singura din aceste carti, carti adevarat magistrale din punctul de vedere al experimentatiunii 0iintifice, carti scrise nu de flutura0 literari, nu de fabricanti de «fapte diverse» de pe'n ziare, nu de proroci de pe'n cafenele, ci de fiziciani, de chimi0i, de astronomi, de antropologi0i, de natu-
rali0i de prima ordine. Ce s'ar zice oare despre un om, care s'ar apuch a rade cu haz de o ramura de cuno0inte despre
care el n'a citit nimic serios 0 nu §tie nimic temeinic? S'ar zice ca e un nerod. Honni sod qui mal y pense.
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMIn IN SPIRITIZM
185
Crookes, experimentand cu faimosul medium Home, cumpara el insu0 un armonic de tot not', 9E1 wza intr'un co astfel ca sh ramana afard numai manunchiul. Home punea o mand pe acest mánunchiu, fara a putea atinge partea cea instrumentala a armonicului, care era ascunsh in co* 0
pe care nici altfel el n'ar fi putut s'o atingd, fiindeä mama cealaltá i picioarele lui medium erau observate i chiar tinute de caträ cei de fata. Iata figura :
99.
In aceasta pozitiune armonicul incepea, de 'ntaiu a se clalina, apoi rasunh, in sfar0t canta una dupa alta mai multe arii, pe cand mana lui medium intepenea in nem*are. Cu incetul Home i0 departa mania dela armonic, i totu0 instrumentul, de0
lasat singur, nu inceth de a canta, mai departe.
Era invederat ca nu mama lui medium il stapania, ci-1 stapania 0 alta mand, 0 mama nevazutd, pe care www.dacoromanica.ro
186
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
n'o impedeca, cosul. Cate odatd aceasta mana se
se fácea, chiar vdzuth pentru Lin limp oarecare. Ascultati pe insusi Crookes :
«0 mica mane', de o forma,' foarte frumoasd s'a radicat de
«pe masa sufrageriei si mi-a intins o floare. Ea apdrn in «trei randuri, dandu-mi prilej de a ma increclinta pe deplin «cd este o mand tot atat de reald ca si a mea proprie. Lu«crul s'a petrecut la lumina, chiar in odaia mea, pe cand «manile i picioarele lui medium erau linute de mine...»
A poi mai la
vale :
«Mai de multe ori eu i altit am vdzut o mand apasand «clapele armonicului, apasand in acelasi moment aman«doud manile lui medium erau vdzute deosebit, i uneori
«tinute de cei de langd dansul.. Mänile si degetele nu «mi-au pdrut totdeauna solide si viue. Uneori, catd s'o «spun, ele pdreau mai mull ca un nor aburos, indesat in «parte sub forma' de mánd. Toti cei de fata nu le vedeau
«deopotrivd bine. De exemplu, pe cand se misca o floare sau altceva mic, unul din asistenti vedea numai un abure lumi«nos plutind in aer, altul vedea o 'nand neguroasd, altul nu«mai floarea pusa in miscare. Eu insumi vazui, nu odatd, de «intaiu un lucru miscandu-se, dupd, aceea un nor luminos «forma du-se d'asupra-i, si in sfarsit acel nor condensandu-se,
«luand o forma, si prefaca.ndu-se intr'o =And cat se poate «de perfectd. In acest moment toti cei de fata puteau sd. «vazd acea mand. Ea nu era totdeauna o simpld formai, ci «uneori avea aer de a fi insufletitd si fbarte gratioasa ; de«getele se miscau si carnea pdrea a fl pe deplin omeneascd. «La incheietura manei sau la brat aceasta forma.' devened. «aburoasd si se perdea in tr'un nor luminos. La atingere, «aceste mani ale odatd sunt reci ca ghiata i moarte; cate «odata, din contra, ele mi-au pdrut calde, viue, si strangeau «mama mea cu tot avamtul unui vechiu prieten. Odatd eu «am retinut una din aceste mani in mama mea, strangand-o «cu hotdrarea ca sä nu-mi poata scapa. Ei bine, fara nici o
«incercare sau o sfortare de a se smulge din stransoare,
«acea mama', incetul cu incetul s'a topit asa zicand, i m'am «pomenit cd in mama mea n'a mai rdmas nirnic...»
Acestea le spune un William Crookes, care pentru Englezi este ceeace e Pasteur in Franta. Si dupa ce le spusese acestea la 1874, peste patru ani el descopere materia radiantd, o descoperire pentru care la 1880 .
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZNI
181
Academie de *Write din Paris ii decerne un mare premiu i o meclalie de aur. In privinta «aducerii florilor», Alfred Russel Wal-
lace, un naturalist de potriva lui Darwin, ne poveste§te urmátoarele :
«Trasura cea mai insemnata din mediumitatea d-soarei «Nichol era aducerea de flori si de fructe in octal inchise. «Pentru intaia data, vazusem acest fenomen chiar la mine 100.«acasai, intr'o epoca cand mediumitatea d-soarei Nichol era «Inca putin dezvoltata. Aveam la mine mai multi amici in-
«timi. Medium venise ca sa ia un ceaiu eram in toiul «ernei si a sezut la noi vre-o patru ceasuri inteo oclaie «lbarte calda i luminata ell gaz, Inainte de a se incepe fe«nomenela Faptul do capetenie este ca, pe o masa goala, «intr'o mica odae inchisa i intunecoasd (salonul de alaturea
«si coridorul erau bine luminate) au aparut o multime de «llori, cari nu se aflau acolo cu cateva minute inainle, atunci «cand scazusem lumina gazului. Erau anemoni, lalele, cri«santeme, aglici do China mai mule teluri de ferige. «Toate erau cu desavarsire proaspete, ca i când ar fi fost F,;.i
«culese do pripa intr'o seard. Le acopereh o gingasa roud. «Nici o petald nu era rupta sau vätamata, nict unul din cele «mai fine spice ale ferigelor nu era desprins. Eu le-am uscat «pe toate si le pastrez d'impreunal cu o marturie dela toti «cei de fatd, cum cà ei nu s'au amestecat intru nimic cu «stirea lor la aducerea acelor flori in odae. Am crezut atunci «si cred ui acum ca era cu totul peste putinta ca d-soara «Nichol sa le fi ascuns atata Limp, sa le fi pastrat asa de «bine
i, mai cu samd, sa, le fi acoperit peste tot cu un ibarte
«frumos strat de mud, intocmai ca acela care, cand ziva e «foarte calda, se aseazd pe un pahar plin cu awl rece. Ase«meni fenomene s'au intamplat de atunci incoace sute de «ori, in diferite case si in diferite imprejurdri. Cateodata se «aratau pe masa marl gramezi de flori. Adesea se aduceau «anume flori sau firucte pe cari le cerea cineva din cei de «rata. Un arnic al meu ceruse floarea soarelui, i o planta «inalta de sase picioare a cazut pe masa, Cu radacina in«conjuratã de pamant. Unul din experimentele cele mai ui«mitoare avuse loc la Florenta. d'inaintea d-lui T. Adolphus «Trollope, a d-nei Trollope, a d soarei Blagdon si a colone«lului Harvey. Odaia a fost rdscolita de acesti domni ; d-na «Guppy (Costa, d-soara Nichol) a fost desbracata i iarasi «Imbracata de ca!re d-na Trollope, fiecare bucatica a im«bracarnintei sale a fo,t cercetetal, apoi cl-na Guppy si bar«batul ei au fost strans legati inainte de proclucerea feno«menului. Dupd vr'o zece minute toti au strigat ca miroase
www.dacoromanica.ro
188
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
«a flori in odae. S'a aprins lumánarea, §i s'au vdzut pe bra«tele d-nei Guppy i ale d-lui Trollope o multime de narcisi «cari umpleau aerul de miros...»
Fenomenul florilor exotice cu roua pe da nsele in toi ul iernei, aceasta mai ales este ceva care intrece mice inchipuire; i totu0 faptul un fapt botanic ni-1 adeverWe ea martur ocular unul din cei mai ilu0ri naturali0i.
Celebrul astronorn Zöllner, inventatorul astrophotometrului 0 al colorhTietrului, autorul unei capod'opera asupra Cometilor, ceruse §i capatase dela
Spirite ca ele sd-0 intipareasca urma manilor §i a picioarelor goale pe Mind sau pe funingine, pe cand medium edea, alaturea incaltat. Mai mult de cat atata; acele rnani sau picioare au fost bagate
in parafina 0 au lasat in ea forma lor intreagd, ceeace o mama sau un picior de om intrupat n'ar fi fost in stare sh faed, caci la retragere din parafind s'ar fi stricat forma, pe cand organele spiritiste, retragandu-se prin evaporare, forma a ramas
-cu desavar0re neatinsä, intocmai ca interiorul unei cisme sau al unei manu§e. Clopotelul lui Lombroso, armonicul lui Crookes,
florile lui Wallace, tiparele lui Zöllner i atatea allele pe cari le trecem eu vederea, sunt ni§te fenomene spiritiste fard nici o suggestiune, dar do-
vedind intr'un chip pipait materia itat ea Sp-
ritelor, o materialitate neajunsä in principiu pentru
simturile noastre cele parnânte0i, insä putand a
deveni vazutd i chiar pipaità cand ii vine in ajutor fluidul unui puternic medium special, adica ceeace se nume0e «medium a matérialisations».
Nu ne mai trebue decat un pas pentru ea, dela o asemenea Mara sau dela un asemenea picior,
sä trecem la o figura', omeneased intreagd, cu cap,
cu trunchiu, cu brate §i cu glezne. Ea apare, se 101. mi§cd, vorbete, ne atinge 0 se lasd a fi atinsa, www.dacoromanica.ro
MATER IALIZMUL IN SPIRITIZM
18g
dar dispare apoi dupa o clipa sau dupa un rastimp oarecare, lard ca sa ne fie cu putinta de a o opri pe loc. Si se ivesc astfel nu numai o singura figura. ci chiar mai multe, ca in aparitiunpa vdzuta, adeverita i reprodusa de cunoscutul pictor parisian James Tissot.
Din data ce un spirit se arata, el poate fi fotografiat. De aceea Crookes n'a avut multa greutate de a fotografia Spiritul_numit Katie King :
Despre aceastä fantoma s'a scris atatea 0 de
atatea ori, in cat noi ne vom restrange ad la cateVa cuvinte. Medium era dloara Florenta Cook. www.dacoromanica.ro
IclO
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
Puteh cineva sà inchizal errneticeste casa, puteh sd stea, la panda in toate unghetele oddilor, puteh sä ia orice mdsurd, numai d-soara Cook sd fi fost fatal in stare cataleptical, si Katie King apareh, vorbeh, glumeh, deded mana sau bratul la cei de fald, ba ii numalrai pând i bdtalle pulsului : 75 la minutd; apoi dispäred in nimic dupd cum apdruse din nirnic.
La fatal ea semAnh ca o sorá cu d-soara Cook
irnbralcatà in negru i Katie King imbrdcatal in alb.
Dar rolul fotografiei in Spiritizm merge mult mai departe. Dintdiu, ca teorie, s ascultdm pe Ernesto Volpi (Compte rendu du Congrès Spirite, 1890, T.,. 317,
324): «In cartea sa despre efectele chimice ale luminei, profe«sorul Vogel povestWe o anecdota folografica de cea mai «Inalta insemndtate. Sunt acum cdtiva ani, la Berlin se «scotea portretul fotografic al unei doamne, care nu avea «pe obraz nici un semn deosebit. Judecati dar despre mi«rarea fotografului, când pe negativ obrazul a aparut lin«pestritat cu o multime de pete, dei pe obrazut doamnei «acele pete nu se vedeau de loc. A doua zi acea doamna s'a «imbolnavit de varsat, §i atunci toate acele pete au devenit «vazute pentru ochii tuturor. Fotografia dar surprinsese mai «d'inainte rudimentele varsatului, pe cari ochiul nu le sur«prindea Inca. Acest fapt dovede§te intr'un chip neindoios «ca 10. Placa sensibila, poate sa, fie impresionata prin obiecte «pe cari nu le vede ochiul ; 20. Placa sensibild, multumita «acuratetei sale de a reproduce obiectele, nu inregistreaza «niciodata decat ceeace exista. In realitate... Se tie ca re«tina, organul vdzului, prime0,e impresiunea vibratiunilor «eterice, pe cari i le aduce sensatiunea culorilor ; dar aceasta
«senzatiune inceteazd dincolo de rou la o extremitate a
kspectrului solar §i dincolo de violet la cealalta extremitate. «Ondulatiunile eterice mai jos de trei trillioane pe secunda ai cele mai sus de 790 trillioane pe secunda nu pot impre«siona retina noastra. Experimentul cu doamna dela Berlin «ne-a dovedit, prin urmare, cd placa sensibild poate primi
«impresiuni mai pe jos-§i mai pe sus de acele vibratiuni. «Deci tiintificete fotografia spiritista nu e peste putinta...» Adied: e stiintificeste cu putinta. ca fotografia sà
reproducal chipul unui Spirit, nu numai cand Ii vald www.dacoromanica.ro
MATERIAL1ZMUL IN SPIRIT1ZNI
191
ochii notri, dar i atunci cand pentru ochii notri 102.
el ramane nevazut. Aci sta problema fotografiei spiritiste. Aceasta problema era sa, fie cat pe aci compromisä pentru totdeauna prin mult trambitatul scandal cu fotograful spiritist Buguet; un scandal, pe care nu-1 putea, trece cu vederea, cad tocmai cazul lui Buguet, studia faith partenire cu dosarul judiciar in mama, demonstreaza realitatea fotografiei spiritiste. Un medium noi am mai spus-o trebue sa intruneasca doua conditiuni : 10 o deosebita insuire fizica, ceva ca ipnotizabilitatea in somnambulizm;
2° vointa Spiritelor de a se impart4l anume prin mijiocul lui. De aci urmeaza ca un medium poate sa pearza acest dar iara§i in doua feluri : 1° sau prin perderea insuirii fizice neaparate; 2° sau prin perderea simpatiei din partea spiritelor. Un medium, care perde mediumitatea prin oricare din aceste cloud irnprejurari, simte o fireasca ispita de
a ascunde falimentul, de a inlocul facultatea cea
perduta prin vreun mete§ug inelator, printr'o
arlatani e, mai ales daca exercitiul mediumitatii ii aducea foloase. Apoi ..arlatania se descopera ca totdeauna. Spirititii sunt mai interesall decal or-cine de a o demasch cat mai curand, cdci numai ei sunt victime ale §arlatanului. Sarlatania se descopera, da ; insä nu trebue sal uitam ca. §arlatanul de astazi poate sa fi fost mai inainte un adevarat medium.
Astfel a fost cazul lui Buguet. Avem de inaintea ochilor intregul dosar al acestui fotograf, un volum de 256 pagine, intitulat : «Procès des Spirites édité par M-me P. G. Leymarie» (Paris, 1875).
Procesul s'a judecat de inaintea politiei corectionale dela Seina, sub preedinta unui d. Miller. Buguet era acuzat de ministerul public de a fi in§elat pe clientii sài prin n4te portrete fotografice www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIBITIZM
192
false, cu desavarOre nespiritiste. Lui Buguet i se
promisese nu se §tie ce pe sub manä aceasta o vezi cusut cu atal alba din totalitatea dosarului i se promisese nu se §tie ce pe sub mand, daca va ajuth la osandirea redactorului Revistei Spirite din Paris, declarandu-1 de complice al sat.' in §arlatanie. A compromite cu orice pret Revista Spiritd, acesta era scopul cel foarte invederat al politiei,
adeca al autoritatii civile, din dosul careia se ascundeau agentii Papei, cari foci-1mi atunci precum a
ardtat-o chiar de inaintea tribunalului avocatul
Lachaud tunau i fulgerau contra Spiritizmului. Dar lath. o minune, mai minune decat chiar fotog rafia spiritist&
Toli aceia, carora Buguet le Meuse portrete de Spirite inainta de a deveni arlatan, adeca pe cand
era inca medium in deplinatatea cuvantului, au strigat pe fatd in gura mare cd acele portrete reprezinta in adevdr pe nearnurile lor cele raposate.
Cu alte cuvinte, Buguet le spune : «eu v'am *elm», iar dan§ii ii raspund : «nu». «
Nu, nu ne-ai mnelat, ci ai fost un adevärat
i-au raispuns ducele de Leuchtenberg, principele de Wittgenstein, contele de Bullet, contele de Medina Pomar, contesa de Caithness, marchisa de Rosalès, colonelul Devoluet, architectul Ernest Bose, colonelul Galateri, inginerul Boyard etc. etc. Vom reproduce aci numai trei interogatorii, in cari preedintele Millet s'a izbit nu de ni§te burthmedium»,
verde, ci de barbati cu mult mai invatati decat
dansul. De intai interogatoriul chimistului englez Maxwell :
«Pre§edintele : Prin Bertall, prin Leymarie sau prin alt
«cineva, nu v'ati ocupat oare cu fotografia spiritistd? 103.« Maxwell ; Fusei rugat de a veni la un experiment. Sunt i fotograf destul de cunoscut, §i se credeà cd, dath «va fi vre-o ineldciune la mijloc, eu neapdrat o voiu des«coperi. Ma" grabii a ma duce la IntAlnire, cu siguranta ca.
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
193
«nu voiu putea fi inselat ; dar ma Intorsei de acolo zican«du-mi cd nu inteleg de loc, in ce chip Buguet ajunge la «rezultatul pe care 11 dobandeste.
«Presedintele : Acuma insä cunoasteti modul sdu de a
«proced e
«Maxwell : Am urmcirit toale operafiunile lui; am vdzut
«cum (.ollocliond si punea tablele in pervaz, luai eu insumi per-. «vazul cu mdnile mete i it dusei la camera obscurd».
Aa vorbià un chimist, fototgraf el insuO.: Iatä rhspunsul astronomului Tremeschini : «D. Buguet s'a pus in atitudinea unui om care se inchind. «Apoi placa a fost scoasa, i noi am vazut pe ea la mijloc «lntre d. Nus i intre mine o a treia figura.
Tremeschini inchee : «Buguet e ferret indoiald un medium»,
In sfarit, iatá interogatorul colonelului de artilerie Carré, un ofiter superior foarte invátat, care nu s'a multumit a adeveri mediumitatea lui Buguet,
dar a pus tot odala in coafd tiinta preedintelui Millet :
«Carre : Se poate ca Buguet sa fi ajuns a insela, dar este sigur di el fusese medium un timp oarecare. «Presedintele : Dar se stie ca, soarele poate sã aibe o ac«tiune numai asupra corpurilor. Dacd d-ta vei deveni nevazut, «cum oare va putea cineva sa te fotografieze? «Carre : Fiindret d-ta invoci 1iinfci, apoi dd-mi voe a-fi ob-
«seroa urmdloarele. Ccind d-la faci sa treacd lumina prin prismet, «capefi spectrul solar ; old turea sunt niste raze invizibile ; unele «din ele se ronstatd numai prin ceddura pe care o produc, altele
«sunt raze chimice. Ele existd, mdcar cã d-ta nu le vezi si nu «poti prin ochii d-tale dai seama de ele. Razele soarelui «se desrompun astfel cd acoper spectrul,insei alaturea sunt raze acalorifice, adecd reva nevdzut pentru d-ta, dar simfit prin ter«mometru sau prin instrumente de o sensibilitate extrema ,. .»
Intelegand puterea acestei argumentatiuni, preedintele Millet intrerupe pe colonel, zicandu-i cu
supdrare ;
«Ad noi nu putem face discutiuni stiintifice. Aseaza-te,
d-le b.
In Buguet dara, noi trebue sa", deosebim cu stä5591
www.dacoromanica.ro
13
194
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZIA
ruintd trei faze suecesive : de intdi, un adevdrat medium, foarte puternic pentru obtinerea fotografiei spiritiste, dar sleindu-0 fortele prin ldcomia de a cd§tigA prea mult sau prea lute; al doilea, mai tdrziu, un arlastan care, perzandu-0 mediumitatea, se incearcd a o inlocul prin mijloace meteugite, ti isprdvete prin a fi demascat; in fine, al treilea, o unealtd politieneaseä pentru a compromite Spiritizmul, contra caruia in acelmi moment archiepis-
copul de Tulusa asvArleä o furioasd epistold pdstoralà, cdei de Spiritele nu se impAcau cu Papa. Cu chipul acesta, pre4edintele Millet, acela cdruia nu-i pldceau «discutiunile §ffintifice», a rAmas unde
a rdmas, iar fotografla spiritistd a mers inainte. Cel dintAi medium-fotograf a fost Americanul Mumler dela New-York pe la 1869. Anchete succesive, {Mute de caltre fotografii Slee, Guiney Silva, departe de a descoperi din parte-i vre-o um-
bra de ireldtorie, n'au putut ajunge la altceva
deedt a mArturisi realitatea faptului. Arestat i dat in judecatd, Mumler a fost aquitat. Trei experti au jurat pentru dAnsul. 0 multirne de oameni foarte
distin0 s'au grabit a recunomte cã ii datoreazd ni§te adevdrate portrete fotograRce spiritiste ale amicilor sau rudelor din lumea cealaltA. In urrnd, incereAri mai mult sau mai putin rdu§ite au fost fAcute in Anglia de John Beatie, Dr. Thomson
104.R. Williams, Traill Taylor, 0 mai ales de opticianul Thomas Slater.
AstAzi fotograful spiritist cel mai renumit este cdpitanul Volpi dela Vercelli in Italia. Fotografia spiritistA se obtine nu numai seara intr'o camera luminatd cu magnezium, dar i pe
intuneric printr'o luminä pe care o rAspandese
ins4i Spiritele, ca in aparitiunea vazuta de pictorul Tissot cu cele cloud fantome Cand pand i aparatul fotografic reproduce formele raposatilor, ce fac oare protivnicii Spiritizwww.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
195
mului ? Unii n-au vazut i n-au auzit; altii se multumesc a taiga:dui, si pace; o seama au gasit ins& un mi,jloc mai istet : asa un oarecare dr. Eduard Jankowski (Psychische Studien, XII, 15) sustine tbarte serios cd in tenomenul fotografiei spiritiste placa sensibild nu reproduce o forma rea, ci numai o icleie care se afla in acel moment in creerul lui medium, adica medium gandindu-se la o figura, aparatul fotografiazd leit acea figura numai gandita. Si apoi dr. Jankowski exclamil ; «de ce oare
«un creer, in oarecari imprejurdri, sä nu poata
«face ceeace fac razele soarelui ?» Ca sa nu credeti
cà eu glumesc, sau ca nu traduc bine, ascultati Msusi textul nemtesc : «Warum sollte nicht in «o'ewissen Fallen ein Gehirn dasselbe wirken, was °die Sonnenstrahlen ?» E pacat ca dr. Jankowski nu este el insusi un medium, caci i-ar fi de ajuns sa se gandeasca numai la un calar, i pe data ar capath portretul dohitocului, mai ales daca s'ar pune dinaintea aparatului pentru a inlesni «fotogi
oTafla ideei !»
Acest minunat dr. Jankowski si-a gasit tovarasi in Franta printre asa poroclitii «occultisti». La congresul spiritist din Paris dela 1880, d. Donald MacNab aduse o fotografie reprezintand o fantoma, de fata, fantoma, zicea el pe care dansul i alti sase a, u vazut-o, au pipalit-o si au fotografiat-o, pe cand medium zacea alaturi in letargie. «Acea apa7 «ritiune materializata adaoga ci. Papus (Science «occulte, p. 881) nu era altceva decal o repro-
«ducere materiala a unui desemn vechiu de mai
«multe secole si care atrdsese foarte mult atentiunea
«lui medium inainte de adormire. Deci, unele din «materializatiuni ar putea sä fie produse numai de «ideea lui medium, objectivata prin amestec cu «oarecari forte putin cunoscute ale naturei . .» Dr. Jankowski pe de intregul, ba Inca cu \rad! D. Papus nu baga in sama un singur lucru foarte simplu si in calitate de occultist nu-1 baga In www.dacoromanica.ro
196
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
samd tocmai pentru cä e foarte simplu. Desemnul
care impresionase pe medium, fie vechiu, fie non, era portret al unei fete sau un studiu de pe natural. Aparitiunea dard, pe care d. Mac-Nab o pipaise, nu materializa nici ideea lui medium, nici pe acel desemn,
ci era insusi spiritul acelei fiinte care servise clrept model pentru pictor. Admirand portretul, medium Meuse prin insäi aceastd evocatiune a originalului,
iatd totul. Dacd ar fi privit cu aceiasi rapire la o Madond d'ale lui Rafaele, poate cà i-ar fi apdrut in acelas mod Fornarina, adica iardsi model ul. Sä presupundm cá desemnul cel admirat de me-
dium reprezinta e ciorchind de strugure. Ideea despre strugure este o idee intocmai ca i ideea despre o lard. Dupal teoria occullistd, ideea unui medium despre strugure «prin amestec cu oare-
sari forte pulin cunoscute ale naturei» poate sal se materializeze, devenind un strugure pipait. In acest 105.chip un medium gandindu-se inainte de adorrnire la biftec, ar putea sä procure d-lui Mac-Nab i celor sase amici prilejul de a rranch o idee ! Ei bine, orice ar face dr. Jankowski si d. Papus, niciodatá fotografia spiritistà nu le va cid un catar sau un strugure printr'o idee, adecd printr'o suggestiune mentald din partea lui medium. Placa sensibild nu poate fi alucinatal, nici ipnotizatd, ci reproduce numai realitatea, i anume o r ealit ate
materiald.
Vdzut sau nevdzut, auzit sau neauzit, pipdit sau nepiphit; Spiritul este si el o materie, adecd este ceva si este o material totodatd, matematiceste ,r+ in,
ba incal o materie moleculard, de vreme ce
el nu e decal o treaptà evolutivd din om si nu inceteazal de a fi in impalrtdsire cu omul. In fotografia spiritistd fantoma apare uneori cu-/ un object in mama, bundoard cu o floare, pe care
ochiul nostru nu o vede, dar totusi o resfrange placa sensibild, iar prin urmare acea floare sau
orice va fi este si ea o materiä, nici de cum o idee www.dacoromanica.ro
,
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZM
197
a lui medium sau a altuia dintre cei de fata, a lui
dr. Jankowski sau a d-lui Mac-Nab. Dupa cum
Spiritul poate sa," Ned pe sine insusi pipait pentru noi, tot asa el face pipaita si acea floare, care insä intrucat nu este materie pamanteasca dispare damsa deodata cu Spiritul, ca i draperiile sau hainele cu can ii surprinde placa sensibila. A de-
veni o forma pamanteasca simtita, fie oricat de puternic fluidul cel imprumutat dela medium, nu este insa usor pentru Spirite, i de aceea, atat in
fotografia spiritista, precum si in aparitiunile cele objective ale fantomelor, acolo nu incape nicio suggestiune, se observa mai adesea c sunt parti cari lipsesc sau nu sunt isprdvite, de pilda un bust fard picioare sau un trunchiu cu d'abia un inceput de brate. Aceiasi cauza, produce mainile faral corp ca in experimentele de mai sus ale lui Crookes, una din manifestatiunile cele mai obisnuite. Dar pe cat timp acea forma este accesibila pentru organele sau pentru instrumentele noastre, fie chip, fie haind,
fie floare, fie orice, ea poate sal lase pe pamânt urme trainice, ur me cari raman dupa retragerea
apariliunii: in aceastal privinta fotografia spiritista nu se deosebeste de podometria sau chirometria cea obtinuta de Zöllner.
Oricine a putut observa, Ca eu am intrat in stu-
diul fenomenelor spiritiste nesuggestionale cu o nemultumire oarecare, a putea sa zic: cu d'a-sila.
Lucrul va fi lesne de inteles prin urmatoarea parabola. Mi s'a intamplat a invala unele limbi fara a fi invatat mai intaiu gramatica lor, bungoara italieneste. Ma apucasem deadreptul de autori, ajutandu-mã cu fondul meu anterior de cunostinte generale si cu dictionarul_Incetul cu incetul, biruind multe pedeci, ajunseiu a intelege bine chiar pe poeti, citind din dosed in dosca pe Tasso, pe Ariosto, ba pana i pe Petrarca. Gaud citesc, fiecare forma grawww.dacoromanica.ro
198
MATERIALIZMUL IN SPIRITIZNI
maticala imi e pe deplin inteleasa in fiecare frath, adecd imi e pe deplin inteleasa totalitatea frazei card
.
a ma opri catusi de putin asupra formei gramaticale. Frumusetea sau adancimea cugetarii in acea fraza imi incalzeste inima sau imi avanta rnintea. Cand stiam deja italieneste din literaturd, im veni
nu stiu cum intr'o zi ca sà invdt gramatica italiand. Am luat-o in mand, am mormait ofticoasele pagine despre substantiv i articol, nimic pentru inima, nimic pentru minte, cascare peste cdscare. Ce sa 106.faci ? Cand reuseste cineva a pricepe pe Dante, nu-i
mai vine a so intoarce la element e, caci pentru
dansul toate elementele sunt deja cuprinse in subintelegere. Cei mai multi insà incep caine-caineste prin substantiv, apoi tàrI-grãpi, unul dintr'o suta, se urea, treptat [And la Dante. Nurnai pentru hathrul lor, nici decum pentru propria mea pldcere, am cercetat i eu in studiul de fata tavita cea cu Mind a lui Lombroso i celelalte fenomene infeHoare ale Spiritizrnului, desi cele superioare, voiu sa zic cele suggestionale, serisoare, muzica, desemn, inspiratiune, sunt singurele cari ma pot misch pe mine. S'a zis adesea Ca cei mai celebri mediurni : Home, Slade, Eglinton, Florenta Cook, etc., au fost oameni
cu 0 inteligenta foarte marginita. Asa este, si asa se poate zice, lard nicio crutare, despre toll mediumii prin cari se dobandese fenomene spiritiste
de felul celor urmarite de catra Lambroso, Crookes, Russel Wallace, Zöllner i atatia altii. Dar tocmai aceasta, imprejurare dovedeste si ea inferioritatea unor asemenea fenomene. Numai neste Spirileprea
_de jos se yard printre placi pentru a zgaria acolo
o nemica ; numai neste Spirite prea de jos au pastrat inca din trecutul lor destule ingrediente curat pa-
mantesti pentru a putea deveni pipaite; numai neste Spirite prea de jos, prin urmare, simpatizeaza cu al-de Home si al-de Florenta Cook.
Dar care tot asa sunt mediumii ceilati, aceia prin www.dacoromanica.ro
MATERIAL1ZMUL IN SPIRITIZM
103
cari se manifesta" fenomenele cele superioare 9 i pe
cari nemine nu-i numeste medium i, desi tocmai
dânsii sunt fruntasi ai rnecliumitätii Un Victorien Sardou, care desemneaza de minune automaticeste, nu e In stare de a face sa joace singur un armonic,
ba nici macar sä vind un Spirit pentru a ciupi pe Lombroso, necum sa." aduca in spatiu o fantoma. Profesorul Alaux, doctor in Litere, poet si filozof 1), avusese o flicA... a avut si el o fiica! Zburand
n'a incetat nici dansa de a'si iubi pe tata! Ei bine, d. Alaux ne povesteste astdzi, intr'una din revistele
dintre oarneni, ea nu inceth de a-I iubl
pariziene cele mai rdspandite (Nouvelle Revue, 15 Mars 1891, p. 859), ca, acea fiicà, acea Julia ... nu, Julia lui se chiairna «Blanche» ..., ne povesteste Ca ea corespunde cu dansul prin scrisoare automaticd,.
Medium cu craionul in mand, d. Alaux nu se va bizui sá indemne pe un Spirit a-si b'aga, piciorul
si a ldsa urma in parafind, pe cand o face lard
multil anevointd o nulitate intelectuald numità Slade, «médium a diets physiques», simpatic unor Spirite tot at'at de nulitati intelectuale ca i dansul.
In scurt, dacal este adevärat cá fenomenele spiritiste cele inferioare yin dela Spirite inferioare prin mediumi inferiori, e nu mai putin adevArat GI. dela -
Spirite superioare trebue sa ne asteptam la feno-
mene superioare printr'o mediumitate de asemenea superioara. Spune-mi cu cine ai a face, si eu ti-oiu spune cine esti.
Dupä cum la o suta de oameni, 50 sunt ipnotizabili de catra un Donato, tot asa se poate zice Ca dintr'o 100 .d'abia vre-o 50 nu sunt mediumi, adica nu sunt ipnotizabili de cdtra Spirite, toti ceilalti find mediumi cu stirea lor sau rarsa stire; insä intre ') fat& lista scriecilor d-lui Alaux: Les tendresses houmaines, poesies, 1867; La religion progressive, etudes de philosophie sociale, 1871; Analyse metaphysique, 1872; Eludes esteliques, 1873; De la metaphisique consideree
comme science, 1879; (In fits du siVele, poeme, 1882; Ijistoire de la phi-
losophic., 1882; La langue et la literature frangaise du XV au XVII siecte, 1888, etc.
www.dacoromanica.ro
MATERIALIZMUL IN SP1RITIZM
200
medium si medium, ca i intre Spirit si Spirit, deosebirea e mare, uneori aceiasi ca intre un idiot si un geniu. 107. Felurile mediumitatii sunt nenumarate, 0i rar se intampla ca un medium sa, se bucure de mai multe totodata. Socrat, apostolul Paul, Jeana d'Arc, Swedenborg, incepusera numai prin mediumitate auditivä : ei auziau Spirite. Isus, aceastd aureola a omenirii, intrunia singur la culme toate mediumitatile, intrebuintand insa pe unele din cele inferioare numai intrucat se cerea pentru intarirea celor supe-
rioare, dupa cum se intrebuinteaza contrabasul
intr'o orchestra. Vaud si sub raportul fenomenelor celor inferioare, bundoard al asa numitului «apport», este un abis intre Isus i cel mai puternic medium.
D-soara Nichol facea sa apara, nu se stie de unde, grarnezi de flori pentru petrecerea catorva boieri Englezi; Isus facek sä se iveasca cinci mii de paini pentru a potoli foamea celor saraci, veniti a asculta adevarul. In principiu e acelas fenomen ; in aplicatiune, nicio asemanare. Zambilele d-soarei Nichol
sunt o poezie, dar poezie omeneasca; graul cel dospit al lui Isus este o proza., dar prozd dumnezeeasca.
Fotografia spiritistd i fantomele cele pipaite sunt
mai cu samd menite a invedera ierarhia c u r a t materna intre Spirite. Numai Spiritele cele apro-
piate prin materia lor de materia cea paimanteasca izbutesc mai lesne a fi atinse de simturile noastre
sau surprinse de instrumentele actuale cele mai perfectionate. Daca n'ar fi asa, atunci in loc de atatea fotografii spiritiste d'ale fiintelor celor mai de rand, noi am capdta o fotografia spiritista a
unui Aristotele sau Cicerone. Daca n'ar fi asa, atunci
ne-ar apare nu fantoma cea anoclind a unei Katie King, ci sublima figura a Sarlotei Corday sau a unei Georges Sand ... 10 Ooctobre 1891.
www.dacoromanica.ro
VI
EXCELSIOR! And from the sky, serene and far, A voice fell like a falling star: Excelsior !
($i din cerul cel senin si departat cazii un glas asemenea unui meteor: mai sus !) Longfellow.
atd i partea aceea prin care isprävesc sirul celor sease cercetari ale mele, menite a rdspunde la niste
108.1
intrebäri in adevár de a fi sau a nu fi ! Ce e viata? Ce e moartea? Ce e omul?
M'arn intrebat pe mine-insumi i mi-am raspuns
mie-insumi pentru mine-insumi; dar am rdspuns deadreptul prin insdsi firea lucrurilor, prin expe-
rimentele cele mai ldmurite, cele mai indoioase, ale mele si ale altora mai buni cleat mine, faird Buddha, fard Zohar, färal Agrippa sau Paracelsus, fdrà incurcalturi de cifre si de semne cabalistice sau franc-
mazonice, Third niei un fel de ocultiz m, de care Dumnezeu sa: ma fereascd pe viitor dupd cum m'a
ferit panal astazi. M'am intrebat pe mine-insumi i mi-am rdspuns
mie-insumi pentru mine insu-mi; dar am raspuns asa ca s'o poatä auzi i altii, de nu toti, incai acei putintei pe can ii trae inima sä asculte din camd in când, la Indelete, cate ceva, mai pe sus de scarboasele fleacuri ale traiului zilnic.
www.dacoromanica.ro
202
EXCELSIOR
In capitolul trecut noi am aratat cä toate fenomenele spiritiste se impartesc in doua ramure :
I. Fenomene spiritiste suggestion al e; II. Fenomene spiritiste ne-sugg es ti on al e. Cele suggestionale sunt numai obiective, nu 0
subiective. Orice caz de auto-suggestiune, fenomen
foarte rar in genere, se intemeiaza pe vointa personala constienta a aceluia ce si-o face, iar prin urmare porneste din creerul lui, din sub-organizm, pe cand fenomenologia spiritista nu se incepe decat
acolo unde se iveste supra-organizmul, adical in-
constienta personala. Când et], printr'o gandire stdruitoare, Irni inchipuesc c sunt bolnav de cholera, facanclu-mi astfel o auto-suggestiune, i apoi ma si 109.imbolnavesc in fapta, aceasta este o lucrare ipnotica obisnuità, nirnic spiritist. Fenomenele spiritiste suggestionale nu sunt dard niciodata subiective, ci numai i numai objective, venind din afara printr'o suggestiune dela agenti destrupati. Fenomenele spiritiste cele ne-suggestionale se subimpartesc in : Fenomene ne-suggestionale s u bi ec tive; I)) Fenomene ne-suggestionale o b ictiv e. Cele mai subiective, desi nu se datoreazá inrau-
ririi din afard din partea unor fiinte destrupate, totusi pot fi mai mult sau mai putin foarte pre-
tioase prin lumina pe care ele o arunca peste insasi firea cea acoperita a supra-organizrnului individual, adical peste e ul cel vremelniceste inlantuit in trup,
de unde une-ori, prin sguduirea lanturilor, el ii
vadeste momentan neatarnarea sa de organele cele trupesti.
Toate fenomenele spiritiste, toate pana la unul, se oranduesc dard pe trei trepte, din can l. cea de jos cuprinde pe cele ne-suggestionale subjective, cea de mijloc, pe cele ne-suggestionale obiective, iar cea do sus 1 e cele suggestionale. Dad. Spiri-
tizmul ar fi putut sa fie cercetat mai dedemult din punctul de vedere al acestei clasificatiuni curat www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
903
stiintifice, care se razirnd pe criteriul cel necunoscut
altddatd al su ggestiunii, astazi n'ar mai fi nici o neintelegere asupra fenomenelor celor mai de cdpetenie, dici in orice fenomen e lezne a densebi,
dad' el este sau dacã nu este suggestional, Si e
foarte lezne a se incredintd apoi, dad suggestiunea este ipnotid, adicd intra-omeneascd, sau dad este spiritistd, adid extra-omeneascd. Ca dovadd despre aceasta, vom luà unul din cazurile cele mai grele de inteles, despre care tocmai de aceea noi n'arn
vorbit de loc pand acuma: profetia.
Profetia e cu totul altcevh decdt ado ua-v edere
sau ceea ce se chiamd frantuzeste «intersigne». Swedenborg, la clepdrtare de 400 kilometri, a vdzut din Gothemburg incendiul care izbucnise la Stockholm. Despre acest fel de fenomene, invdtatul belgian d.
Jules Destrée pregdteste acum o interesantd mo-
nografie. A d oua- vecl e r e nu e de loc profehe, ci o facultate 15ersonald prin care supra-organizmul omului vede cele ce se petrec foarte departe, cdteodaid peste tan i maxi, dar se petrec chiar atunci,
in acelasi moment, nu in viitor, iar prin urmare cele ce sunt deja, nu cele ce nu sunt Inca.
Se naste intrebarea : oare in ce chip poate cinevd7
sd she niste lucruri nepetrecute, niste lucruri fard fiintd, niste lucruri cari se vor intompld maine sau
poimâne, peste un an san peste un ir de ani? Lásdm la o parte pe prorocii cei vechi bArbd-
testi si femeesti din sdnul feluritelor popoare; ldsdm
la o parte tot ce este legendar, tot ce poate ft bdnuit, tdgdduit sau rdu talmdcit : ne vom margini strâns asupra unui singur fapt, dar un fapt asa, zicand cliniceste urrndrit i adeverit de cdtre o
ilustratiune medicald contimporand.
Dr. Lietheault, in opera sa de tot noud «Therapeutique suggestive» (Paris, 18)1, p. 282), inregistreaza un.caz din propria-i practicd medicald, pe care-1 reproduce apoi dr. Dariex (Ann. d. sc. psychiques No. 2), insotindu-1 de cuvintele : «se she, www.dacoromanica.ro
204
EXCELSIOR
pand la ce punct d. «Liebeault este un observator
scrupulos i metodic». Se mai stie, vom adaloga, noi,
cà acest dr. Liébeault e privit ca pdrinte al asa nurnitei scoale medicale dela Nancy. Nu ne vorbeste dard un dr. Iks sau un dr. Ygrec, un dr. Niminea, ci ne vorbeste un mare Cinevh. 110.
Iatä cazul :
La 7 Ianuarie 1886, la 4 ore post-meridiane, a venit sh ma consulte «d. S. de Ch... pentru o stare nervoasa fard «gravitate. D de Ch. . se tot gandeste la un proces i la
«urmatoarea intemplare. In 1879, la 26 Decemvrie, preum«blandu-se in Paris pe o strada, el vazit scris pe o poartd : «D-na Lenormand necromantd. Irnpins de o curiozitate ne-
«socotita el infra, in acea casd si este condus intr'o said
«destul de posomordtd. Acolo el asteaptd pe d-na Lenormand, «care, find instiintata pe data, a venit sa-1 vaza i 1-a asezat
«langa o masd, apoi ddnsa a esit, s'd tutors, a stat in fata (dui, i s'a uitat la palma mainei i i-a zis Vei pierde pe tatdl o-1-tale punct peste un an ; dupd aceea vei sera pulin limp in
«armatd (el erd atunci de 19 ani); te vei insura tdndr, vei «avea doi copii i vei muri la vdrsta de 26 ani. «Aceasta uimitoare profetie, pe care d. de Ch... a po«vestit-o prietenilor si la alti cdt,iva, din ai sal, dinta:u el «n'o lua la serios ; dar cAnd total sdu a murit la 27 Decemvrie «1880 (1 apt o scurtd boald si punct peste un an dupd scena
(«IL necromanta, aceastd nenorocire a cam sguduit scepti«cizrnul tAndrului. Apoi el devine soldal, numai eapie luni ; «apoi peste putin se insoard si i se nase dol copli ; apoi se «apropie vdrsta de 26 ani atunci, cuprins de groazd, el «crezu ca mai are Inca numai catevd zile de trait. In aceasta «stare dansul veni la mine ca sa ma intrebe, dacd nu cumvd «este vre-un mijloc de a inlaturd soarta ce '1 asteapta, caci «ziced el --- prirnele patru evenimente din profetie find in(«leplinite, al cincelea cata sd se intdrnple inteun mod fatal. «Chiar in acea zi si'n zilele urmaloare eu ma incercai de «a pune pe d. de Ch .. in stare de sownambulizm pentru ca qsa pociu risipi negrele sale gandiri despre apropierea mortn,
,o moarte pe care el ii inchipid ca trebue sa-1 rdpeasca
«anume la 4 Fevruarie, ziva aniversard a nasterei sale, dest cd-na Lenorrnand nu-i spusese nimic lamurit in aceastd pm«vintd. Mi-a fost peste putinta de a-1 adormi cdtusi de putm, «atat de tare era zbuciumat. Totusi, de vreme ce erd urgent «de a-i nirnci credinta cd peste putin o sa moard, credmta «primejdioasa, cdci s'au vdzut adesea prevecleri de acest som «indeplinindu-se prin puterea auto-suggestiunii, asd dara eu «am alergat la un alt mijloc, si anume i-am propus sa con-
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
205
«sultam pe unul din somnambulii mei, un batrAn de vre'o «saptezeci de ani numil prorocul, fiind-ca, adormit de mine «el prevestise Carâ gres epoca precisa cdnd se va vindeca, «de nisle reumatismuri articulare de patru ani, precum Ii «epoca vindecarii ficei sale, careia el ii suggerase de a nu mai fi bonlava la o ord fixata de mai inainte. D. de Ch... «primi cu grabire propunerea, ii n'a lipsit de a veni exact «la intalnire. Pus in ranort cu somnambulul, el incepa din «capul locului prin iffirebarea cdnd voiu muri eu? Somnam-
«bulul experimentat, banuind tulburarea tanarului, se gandi «mutt si raspunse: vei muri... vei muri... peste patru-zeci «si unul de ani. Efectul acestor cuvinte a lost minunat Pe «data d. de Ch.a redevenit vesel, cu inima deschisa i plina «de speranta ; iar cdnd a trecut apoi 4 Fevruarie, ziva cea «temuta, el s'a crezut scapat...»
Cum s'a isprivit insM
Dr. Liebeault urrneazd : «Eu nu ma mai gAndeam deloc la acestea, când, pe la «inceputul lui Octomvrie, primii un bilet care ma instiinta. «ca nenorocitul meu client a murit la 30 Septemvrie 1885, «in varsta cle 26 ani impliniti, inainte de a frnplini 27, dupa «cum i.o prezisese d-na Lenormand ..»
Si care sal fi fost boala bietului de d. Ch...? «Medicul trimitandu-1 la baile Contrexeville pentru ca sal se caute acolo de calculi biliari, el a cazut la pat, prin
«ruperea unei besici de fiere, rumpere care a adus o peritonitd.
Nu tim i nu avem nevoe de a §t1 intrucat poate fi de serioasd chiromantia sau vrajirea dupd palma mânei, cu care se ocupd mult secta Occulti§tilor, dar nu i Spiriti*tii; in orice caz, pentru d-na Lenormand aceastd chiromantie nu era decdt un mijloc de a irnpune ceva cum este, bund-oard uniforma pentru magistrati. Haina cea mult aurità a
unui membru dela Curtea de casatiune, de ar fi
si mai poleitd, totu0 n'are a face cu dreptatea; insd 111.e bund O. ea in felul sdu, cdci printr'insa judecdtorul pare a fi mai maret un ifos, nemic mai mult. In loc de a se uita in palmd, d-na Lenormand ar fi putut sd strângd nasul clientului sau sa-i pipde vdrful limbei, era tot. una. De alrnintrelea aceastd
vestitd vrAjitoare nici nu'§i da ea ins4i titlul de www.dacoromanica.ro
206
EXCELSIOR
chiromantd, ci pe acela de «necromanta», «nécro-
i mancienne», adecd e vocatoare a mortilor. 'Era un medium spiritist si un medium foarte puternic.
Cumcd cautarea in palmd a fost din partea d-nei Lenormand o simplä farsä, dovadd este ca" in liniele palmei d-lui de Ch., ., chiar dacd s'ar fi putut descifra moartea lui, nu putea sä se descifreze tot acolo i moartea tattilui stiu sau cine mai stie a cui :
de ar fi o palmd cat Parisul de mare, zigzagurile ei inca n'ar ajunge pentru statistica mortalitatii universale. Ce faced d-na Lenormand ?
Inainte de a se fi uitat in palmd, dansa esise din «cette dame sortit, revint, se mit en face de
oclae :
lui,
puis regardant la face palmaire de l'une de
ses mains, lui dit...» «Cu alte cuvinte, vrajitoarea aflase cele cinci puncturi ale profetiei in interval cand nu era in odae. Le aflase dela eine ? Mediurnitatea cea spiritistd a d-nei Lenormand este invederatd. Rarnane necunoscut, dacd dansa era medium auzitor, medium valzdtor, medium seri-
itor sau altfel, dar medium era. primind asupra viitorului suggestiuni dela multe Spirite sau dela un singur Spirit oarecare. Dupa ce am constatat o suggestiune curat spiritista sau necromantica in cazul d-nei Lenorrnand, sa ne intrebam acuma : profelia ei, primitä d'adreptul
dela Spirite, nu va fi devenit cum-va la randul
&au o suagestiune curat omeneasca sau ipnoticä asupra d-lui Ch... ? Aceastä intrebare insemneazil un Spirit oarecare a putut sä spund prin d-na Lenormand o gluma; clientul doamnei Lenormand, dandu-i un deplin crezarnant, adeca find suggestionat de cdtre dansa, gluma s'a transforrnat apoi intr'o profetie implinità. Ei bine, o asernenea talmäcire nu incape, cdci pe de o parte, o suggestiune asupra d-lui de Ch...
n'ar fi putut aduce rnoartea batranului sdu tatd, care nu era suggestionat; www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
207
pe de alta parte, chiar sa fi fost suggestionat tândrul totusi, acea suggestiune s'a dejucat in urrna prin contra-suggestiunea din partea somnambulizmului, care isbuti sä incredinteze pe d. de Ch... ca va mai trail 41 de ani;
in fine, nenorocitul murind de peritonitä, ar trebui sa ni se dovedeasca mai inthiu de toate, ca printr'o suggestiune poate sä se rumpa la cineva o besica de fiere. Din cele mai sus rezulta dara trei fapte : 1 o Fenomenele spiritiste suggestionale se deosehese usor de cele ne-suggestionale si de cele ne-spiritiste in genere; 20 Profetia este un fenomen suggestional spiritist, nici de cum ipnotic;
30 Spiritele prevad unele intamplari din viitor
pe cari omul cel intrupat nu e In stare sa le prevaza.
Dar oarece poate sà prevaza un om intrupat
Eu prevaz cã. maine, poi-rnaine, peste un an, peste
zece veacuri, in flecare zi, are sa fie o dimineata o sear& ; o prevaz, fiindca aceasta este o p r ogra ma a miscdrii planetare. Eu prevaz cã in anul viitor, la aniversarea nasterei imparatului cutare se vor auzi tunuri, mu-
sice, chiote, fel de fel de taraboiuri; o prevaz, BindhOod aceasta este o pr ogr a ma a comediei oficiale in toate imparatiile.
Eu prevaz ca Vineria viitoare prietenii mei A,
B, C i D vor veni la mine seara intre orele 8 si 9;
prevaz, fiindca aceasta este p r og r arna intalnirilor noastre. Mai poate fi pentru om intrupat un alt nearn de o
prevede re :
Eu prevaz ca, schimbandu-se guvernul de astazi,
d. Cucos-de-vant va trece la guvernul de maine, aceasta fiind o co n seci nt a a caracterului acestui domn.
Eu prevaz ca, la cas de razboiu intre Rusia Germania, Polonii vor simpatizh pururea cu duswww.dacoromanica.ro
208
EXCELSIOR
manii lui Muravieft, aceasta fiind o consecint
a istoriei polone. Omul hitt upat prevede tiara numai ceeace se afla
intr'o programa cunoscuta mai de inainte, sau ceeace alcatuesc e consecinta a unei stari de lucruri de asemenea cunoscute mai de inainte, adica iard0 tacand parte dinteo programa. Negre0t, din 80, din 90, din 100 de ori profetia
mea nu se va irnplini una singurd data, prog ra m a fiind impiedicata prin vre-o intamplare oarecare;
insa nu numai putin este o profetie, intrucat se impline§te aproape totdeauna.
Cam tot pe atata poate sa prevaza i un Spirit,
de vreme ce Spiritul nu e decat o treapta, evolutiva
dintr'un orn intrupat foarte ordinar. Deosebirea este numai cã un Spirit, fie cel mai de jos nu e oprit prin organele trupe0i de a vedeb, sau de a auzi acolo unde omul intrupat, fie el cel mai de
sus, nu vede 0 nu aude; dar o programa in
orice caz trebue sa fie. In profetia d-nei Lenormand elementul cel mai insemnat este prevederea mornentului mortii fatal va muri la 27 Decemvrie 1880; fiul trebue sá moara implinind varsta de 26 ani. Celelalte elemente ale profetiei: serviciul militar, insuratoarea i doi copii, infatkeaza mai putina insemnatate, caci ele privesc numai o singura persoana, Vapoi suot nkte lucruri intamplatoare celor mai multi dintre noi, mai
toti datori a trece prin Wire, o mare parte insu-
randu-se, 0 din cei insurati maioritatea avand cate
doi copii, astfel cà pentru a face nkte asemenea prevestiri nu are nevoe de necromatie. Sa observdm cà d-na Lenormand n'a ldrnurit nici sexul copiilor,
nici anul insuratorii. In privinta mortii, insa este o profetie, profetie in toata intinderea cuvantului,
adica ceva luat dinteo lamurità program a, pe care d-na Lenormand nu puted s'o afle decaãt printr'o
imparta0re spiritista. Revista lui Dr. Dariex (No. 4, p. 231, sqq.) puwww.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
209
blica o alta profetie de aceiasi specie, dobandita in niste imprejurari tot atat de stiintifice, dar anume prin invartirea mesei, third nici o cautare in palma : moartea unui d. Varis la 8 Octomvrie 1890, nici cu o zi mai mult, nici cu o zi mai putin, desi medicii
asigurau ca dansul nu va putea sa ajungd nici pana, la Septemvrie. Cand se vor aduna intr'un mod metodic toate casurile de acest soi sunt mu i mii se va
dovedi atunci pe deplin, cum-ca omul cand vine pe pàmânt, adica un suflet cand se intrupeaza, Ii este hotarit mai de inainte numärul anilor cat va avea sä trdeasca, i acea hotdrire, care pentru dansul devine inconstienta in intervalul vietei pamantesti, lesne o cunosc Spiritele cele destrupate, mart uri la luarea sau la darea hotaririi : o cunosc tot asa de lesne dupd cum cunoastem noi prin afis ordinea unui spectacol dela teatru sau dela circ; iar cunoscand-o acele Spirite o comunica uneori printr'un medium. 0 asemenea programa este ea 113 aleasa de bund-voe de catre insusi sufletul care urmeazd a se intrupa ii este ea impusa de catre altcineva? poate ea sa fie scurtatä sau prelungitd? cuprinde ea numai anul mortii sau Inca mai multe jaloane biografice? pana la ce punct restrange ea lucrarea liberului arbitriu personal ? Toate acestea si altele sunt niste intrebdri de a doua mand, intrebari pe cari noi nu le vom atinge de astadata, marginindu-ne a incheia : orice profetie despre moartea cuiva, fie prin d-na Lenorrnand, fie prin prorocul Daniil sau prin oracolul dela Delfi, este rezultatul numai i numai al unei suggestiuni spiritiste.
Pentru tanarul d. de Ch... era un chin nesuferit de a'si cunoaste de mai inainte anul mortii, i un nesuferit chin ar fi pentru cei mai multi oameni, chiar pentru cei bdtrani, Intru cat ii leaga cu pamantul deprinderea de a tral, numeroase simpatii, si mai ales necredinta in viata viitoare sau teme5591
www.dacoromanica.ro
14
210
EXCELSIOR
erea de ceea ce-i asteaptâ in acea vieata. Numai un Spirit inferior, acela dela care se inspirà d-na Lenormand, puteh sa pricinuiasca fard mila un asemenea nesuferit chin, nici odata un Spirit superior. Se vede insa ca in lumea celor destrupati, ea si in Jumea parnanteasca, flecaria caracterizeaza pe cei multi mici, pe cand cei putini marl se tin totdauna in rezerva, cantarind urmarile vorbei. Si lard profetia d-nei Lenormand d. de Ch... ar fi murit tot la 30 Septemvrie 1885, intocmai dupal program a, punct la ora prevazuta, in afisul cel din lumea Spi-
ritelor, dar ar fi murit fara a-1 chinui frica de apropiarea ceasului mortii. In orice caz, darul de profetie, fie ea nesocotita
ca in exemplul d-nei Lenormand, fie cumparath dupà cum erau in eobste prevestirile oraculilor din vechirne, dovedesc marea importantA a sug-
gestiunii spiritiste. Se aude adesea urmatorul quasi-argument contra Spiritizmului : nici un medium nu ne comunicA vre-o
data ceva care si fard medium sa nu poata fi cunoscut omului. Deci ! ziva mortii unei fiinte este tocmai ceva, pe care ornul nu poate s-o cunoasca
prin nici un fel de dibuire, chibzueala sau istetime,
nu numai in stare normala, dar nici In cea som-
nambulica. Am vazut mai sus imprejurare foarte caracteristica am vazut ca somnambulul lui dr. Liébeault prevestea bietului d. de Ch... 41 ani de vieata.
Dar in principiu este chiar absurd de a cere
dela Spirite sä ne spunä niste lucruri pe cari nici
o minte omeneasca inteun moment dat nu poate s le cunoasca fiind-ca o asemenea cornunicatiune ar ramanea neinteleasa 8 i ni s'ar 'Area a fi o galimatie, intocmai ca i cand un Spirit ne-ar tinea discur-
suri intr'o limba, dupa planeta Jupiter. Omenirea progreseaza cu sigurantd, dar progreseaza incet, pas la pas, fara salturi, caci asa este legea evolutiunii universale. Un lucru care peste www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
_21
o sutal de ani se va pricepe foarte u§or printeo desfavrare treptatd, ar fi privit astazi de catre toti ca un non-sens, dupa cum ca un non-Sens ar fi fost privita in secolul trecut o descriere a unui
drum (1e fier sau a unui telegraf. De cate ori vreun Spirit s'a pripit de a face unui orn ne*te impartd§iri de aceastal natura, §titi oare ce s'a intamplat ?
Voiu povestl un caz auten tic. Fotografia, de intai sub forma de daguerreotipie, a fost clescoperita d'abia la 1839 de catre Francezii Daguerre i Niepce. Un Spirit insa destdinuise foarte
pe larg intregul procedeu fotografic, cu 80 de ani inainte, unui alt Francez, lui Tiphaine dela Roche 114.din Normandia, care Ii descrie intr'o carte intitulata Giplianfie, tiparitä la Cherbourg in 1760. Observati : 1760. Nirnenea atunci n'a-vrut sa bage in seama acea carticica, tot.i cei cu minte strigand
intr'un glas ca autorul e nebun*). La ce dara a ) servit destainuirea cea prea-timpurie f
(,) Iata textual povestirea lui Thiphaine de la Roche (Revue Spirite N83, p. 322): «Tit stos, que les rayons de lumière rénéchis des differents (corps font tableau et peignent les corps sur toutes les surfaces polies, (sur la reline de Pcail par exemple, sur l'eau, sur les glaces. Les esprits «elementaires ont cherche A fixer ees images passageres; ils cnt com( pose une matiere trés subble, trés prompte A se dessécher et A se ( dureir, an moyen de laquelle un tableau est fait en un elin d'ceil. Ils «enduisent de cette maliere tine pièce de toile et la présenteot aux ooNets qu'ils eulent peindre. Le premier ellbt de la toile est celui du
« miroir; on y volt tous les corps voisins et éloignés dont la lumiere «petit apporter Pimage. Mats ce qu'une glace ne saurait faire, la toile, (au moyen de son enduit visqueux, retient les simulacres. Le miroir «nous rend fidelement les objets, mais n'en garde aucun. Nos toiles ne des rendent pas moins Ildelement, mats les gardent tons. Cette impres«siou des images est Pan:lire du premier instant, la toile les recoit. On «Pote sup le champ, on la place dans on endroit obscur. Une heure «apres, Penduit esi desseche et vous avez un tableau, d'autant plus «precieux qu'aueun art lie peut en imiter la verite, et que le temps ne
«pent en aucune maniere Pendommager. Nous prenons dans leur source « I a plus pure, clans la corps de la lumière, les couleurs que les peintres «Urea de ditlerents materlaux que le temps ne manquejamais (Palterer. «La precision çlu dessin, la variété de Pexpression, les touches plus ou
(mos fortes, les variations des nuances, les regles de la perspectiye, «nous abandonnons tout cela C la nature qui, avec cette marche sure «qui jamais ne se démentit, trace sur nos tulles des images qui en irn: «posent aux yeux, et font douter ft la raison si ee Von appelle realite «ne sont pas d'autres especes de fantOmes qui en imposent aux yeux, «a Pottle, au toucher, et tons les sens a la fois. L'esprit elementaite
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
212
Sà zicem ca, inteun departat viitor, se va descoperi mijlocul de a fabrich o harpa helio-a e-
t her o-p ho nica un nume mai sonor decat
o harpd pentru care aerul va fi in-
«telefonul»
Iocuit prin eter, iar in loc de coarde se vor intrebuinta razele luminei, prod ucând prin vibratiunile lor o armonie cereasca. Oricine s'ar bizui a desvolta
aceasta teorie astazi, va fi trimis cu tot dreptul in cautarea unui medic. Isus zicea : «dati Kesarului ceeace e al Kesarului i lui Dumnezeu ce este al lui Durnnezeu». Viitorului vS i läsam sarcina viitorului.
Sa nu cerem dela Spirite ca ele s ne desvalueasca ni0e taine nepotrivite cu treapta evolutivä pe care se afld astazi omenirea ; dar ca sà ne ajute in munca noastra cinstia i staruitoare de a merge inainte, aceasta
da.
Restul studiului de fag este consacrat anume
istoriei unui astfel de ajutor, ajutor multamita cdruia un giuvaer architectonic s'a construit exclusiv printr'un ir de suggestiuni spiritiste. Sub titlul : «Un mormant poema» (Revista-noud 1891, p. 411 415), Ionnescu-Gion descrie maiestre0e micul tern plu clddit in cirnitirul *erban-vodd
d'asupra rdm4itelor panante0i ale Acea descriere, iat-o :
ficei mele.
«Totalitatea constructiunii, unicA in felul ei, simbolizeath «cloud stbre: deasupra, pe peimAnt, sfera rnateriald cu ocu«patiunile si preocupattunde ei ; in lduntru, sub 0mM-it, asfera ideald cu aspiratiunile ei spre infinit ; sau, cu alte «cuvinte, materia e expusã din capul locului vederii trecd«torilor, pe cAnd idealul e ascuns si trebue sa-1 cauti. «Sus, stAlpii grilagiului sunt suluri marmoree de veclii «manuscrise, legate intre dânsele cu grilagiul in urzeala de
«ter, al cdruia albul virginal se mdrita cu verdele azuriu
entra ensuite dans quelques details physiques: premièrement, sur la «la nature du corps gluant qui intercepte et, garde les rayons; secon«dement, sur les din icultés de la preparer et le l'employer; troisièmement, «sur le jeu de la lumière et de ce corps desséché; trois problernes que oje propose aux physiciens de nos jours et que j'abandonne leur «sagacite.» .
L
.
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
213
«si cu galbenul de aur, spre a forma porumbeii ce se pri«vesc pentru a se saruta, si coroanele sprijinite pe arma ne «biruita a timpului nostru : condeiul. Lanturi legate in no«duri gordiane atarna pe stalpii de fer ai intrarii ; de pe var«Int acestor stalpi se avânta flacari in sus, tot mai sus «excelsior ! . . .»
Ne intrerupem aci, caci ne opresle acest e x c el-
s i o r, pe care nu-1 bagardm de seama la prima citire a articolului lui Ionnescu-Gion i pe care-1 115.observdm tocmai acuma, dupa ce acelasi cuvant din propriul nostru indemn, cu totul neatarnat, noi 1-am pus drept tiLlu al stucliului de NA si dupa ce i-am ales sau i-am Demerit un epigraf din marele poet american. Fata cu «mormantul-poema» dela
Serban-voda e poste putinta, se vale, a nu simti on i cine in balierile inimei, fiecare prin sine insusi, un nebiruit avant «in sus, tot mai sus e x-
celsior !» Dar sa urmam inainte cu perspectiva pe care ni-o desfasura, Ionnescu-Gion :
«In fata intrànii, dominand tolul, si cu culoarea galbena «blajind, dornolind vioiciunea celorlalte culori, se 'nalta un «tron-biblioteca de o forma particulara, sustinut de cloud co«loane incoronaLe cu frunze de edera, simbolul incurcaturilor «acestei lumi. Totul e dintr'o singura bucata de peatrd, inalta «aproape de trei metri : un monolit de Albesti. Pe frontispi«cal inscriptiunea in litere de aur : Mai ezi putin! Asculta, «privitorule, apropie-te ; totul e atat de vesel si de senin, si «razele soarelui se sbegue printr'aceste culori atat de iubitor, «incdt Ii simti inima cã se flimoae. Vino! Jos sunt rafturile «bibliotecei : pe cotorul volumelor coloraLe se citesc titlurile «cartilor si numele scriitorilor care sunt, in reslatirea vea«curilor, rata spiritului omenesc, proba vadita cd avem In «noi scanteia Dumnezeirei : Evanghelia, cartile Orientului «stravechin, Platon, Victor Hugo, Dante, Milton, Petrarca, «Darwin, Mickiewicz, Goethe, Schiller, Shakespeare, Spinoza, «Kanl, condeiul, iarai, i intruna i mereu condeiul
«calimara, volurnele cl-soarei Iulia Hasdeu i portretele ei. «In interiorul tronului, un ceasornic de bronz, incastrat In «granit, a slat la 1 si jumdtate, cand vieata de aci s'a oprit «pentru corpul Juliei Hasdeu. aF,4ezi pe Iron, obositule de munca vietei sau de frdmânta«rile durerii ; odihneste-te si, pentru ca puterea, ca si lumina,
www.dacoromanica.ro
214
EXCELSIOR
«vine de sus, ridicati ochii... De ce Ii pleci cu grabire? Ce .«'ti incrunta privirea? Ce 'ti sbarceste fruntea?... A ! stiu «un cap de mort de rnarmord alba, incastrat in cerul trocmului, cu o mare gurd deschisd, addric scobitd in launtru,
«astfel cã se pate baga pumnul. Si apoi, de ce te sperii,
«copile al pamantului st al rnortii? La séve de la vie a pith, ude la morl. Rednaltati privirile spre capul de mort, i ci«teste geniala inscriptiune care, ca un sireag de mdrgele, «Incongiura capul de mot'', : LUsof I randunica sa'si pica cuilnd.
«Stai si cugeta, privitorule ; odihneste-te in pacea morman«tului ; fii liniLiI, moartea ti-e d'asupra capului. Aceasta-i «vieata vie, caci moarlea ii e temeiul.!... «Acest tron-biblioteca, ori cat de intreg la prima vedere, «nu este Inca ispravit ; am vazut la d. sculptor Storck mo«delul dupd care lucrarea se va termina si se va aseza [Ana. «la 1 Maiu. D'asupra rnonumentului vor fi doi sinixi din piatra «de Campulung, iar pe acesti simboli ai enigrnei se va malta
«un glob pamantesc de marmora alba de At centimetri in
«in diametru, cu cele cinci continente colorate, Vara alte inorlicatiuni decal, numai trei pietricele stralucitoare la punc-
«turile unde sunt : ParisRomaBucuresti. «Acest maret glob completeaza pe deplin ideia materia«lizmului pamantesc, pe care'l reprezinta intreaga parte «exterioara. «Si acum vino, prietene, sa ne coboram in morrnant sa «lasam randunica sa-si face cuibul in gura de mort, iar noi «sa calcam cele zece trepte de marmurd ale scarii pentru a «patrunde jos, de unde spit-Rut se inalta dus pe aripele creuclintei.
.
«Dar mai intaiu, un cuvant despre aceasta scard. Fdcuta «din fer vapsit negru, en trepte acoperite cu marmurd alba, «ea este un pont-levis din Limpul Cavalerizmului. Cele cinci «trepte de sus sunt fixe ; cele cinci de jos se pot riclica pe
«balamale, agatându-se cu lanturi de o arcada, astfel ca
«spatiul de dedesuptul scarei rdmane liber, cand va fi sa se oaseze o ramasita mortuara intr'unul din cele cloud cosciuge «de fer, asezate acolo de pe acuma. «Trecern inainte. «La intrare, pe frontispiciu, citim cuvintele intelepciunei «senine : TRECITORI, PRIVITI D'ASUPRA CUGETATORI, CAUTATI li LAUNTRU MOARTEA
A vinATA
«Coboard.-! Iata-ne jos. Pentru ce respiratiunea nu ti se «ingreoae? Pentru ce nu simti ca te invalue i te apasa acel «aer nabusitor al altar necropole? De ce privirile ti se plimba «linistite i scanteetoare de viata imprejurul tau ? Doamne I
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
215
116.«pentru ca dela intrare ai simtit cal nimic din cele ce te in«conjoard nu'i lugubru ca vieata moarta sau moartea lard
«de vieatd. Nu esti in mormant, esti inteun templu facut
«Intreg din marmurd de Carrara, intr'unul dinteacele trmpla «serena ale intelepciunii, asa cum le pricepeau spiritele mari «ale vremurilor batrane.
«In fund o oglinda, care se asterne pe intreg peretele
«boltei, prelungeste privirile irreal in infinit. Deasupral un «compas, mäsura, deci armonia in economia prestabilita a «linensului-Tot. De oparte si de alta, la colturile de jos ale «oglinzei, pe marmura altarului, douà vitralie, din dosul ca«rora licuresc douä. candele in majestatea linistita a tern«plului i ilumineaza doui ingeri pe sticra, chipul frumos «si privirea scanteetoare in arcanele stiintei a Fecioarei, in «onoarea cdreia templul se inaltd. «Inscriptiunea depe aceastä marmurd,o masa de altar «glasue.ste astfel :
CU VOIA LUI DUMNEZEU S'A SAVARSIT ACEST TEMPLU SPIRITIST INTOCMAI DUPA PLANUL DAT CU TOATE AMANUNTELE DE JULIA HASDEU
EXECUTOR FUND B. P. HASDEU DURA INDEMNUL CARUIA AU LUCRAT SCULPTITRA I. GEORGESCU MARMURA SI MOSAIC FRATII A XERIO
FERARIE A. 0. CZIPSER VITRALIU ZIEGLER SI SCHMIDT BRONZ PH. SCHWEICKERT
MBCCCXC CU VOIA LUI DUMNEZEU
«Interior , exterior, acest templu s'a construit fara niri un «arhitect, prd nici un inginer, fara nici un antreprenor totul «s'a executat treptat, in curs de un an. dupa desemnuri fi mo«deluri in carton date de total raposatei. «Jos, langd altar, la colturi lipite de altar si de peretii de «marmord ai boltei, cloud postamente pentru busturi viitoare, «de o cam data penlru cloud frumoase vase albastre de Se«vres cu flori artificiale ; in fata altarului, in centrul tern«plului, bustul Juliei Hasdeu, din soclul cdruia pleaca inteo «parte si alta cloud uscioare de ter si otel, care separa al«tarul de spatiul celalt al boltei i cari reprezinta doui sori «cu raze de aur si argint, inconjural fiecare de eke 24 stele «de argint pe tbnd azuriu. Din dosul soclului este gravat «versul din poesia rdposatei oPetrarque a Laure» : Que l'homme airne le beau partout, en toutes choses; Qu'il l'airne dans les ileurs de juin a peine écloses, Dans les bois, dans les eaux et dans le grand ciel bleu; Dans toute action pure et droite elevant l'arne, Dans un coeur innocent, dans une noble femme: A la Iln, 1.1 trouvera Dieu!
www.dacoromanica.ro
216
EXCELSIOR
«In spatiul anterior al templului, la dreapta intránd, mes-
«cioara de lucru a poetei, pe care stã un registru acoperit
«pAnd acum de sute de iscalituri ale zilnicilor pelegrini, ope«rile ei, i drept scaune, unul ici, si alte trei In alte parti, «niste cuburi de Domino, ale cdror puncte negre pe marmurd «alba: masivd ii au simbolica lor semnificare ca i fiecare
«punct in acest templu, cdci aici, ca si sus, nu e un singur «lucru ca sh nu'ti vorbeascd ceva si despre ceva dinteasta «lume sau din lumea cea mare si eternd a spiritelor. «Intre cele patru coloane de otel dinteo parte si patru «din cealaltd, cari sprijind bolta sil da o tdrie care va In«trunta timpul, lanturi aurite i nichelate, de uncle atArnd
«zecimi de coroane. Sub scard, am spus deja cã sunt cloud cosciuge. De ldturi, «pe peretele din stánga, sdpat in rnarmurd i poleit, sub o «stea octogond cu fondul albastru, urmdtorul Credo spiritist : El LEGEA RELIGIOASA:
V
CREDE
CREDE iN DUMNEZEU. CREDE iN NEMURIREA SUFLETULUI CREDE iN DARUL COMUNICARII Cu CEI DUSI.
El LEGEA MORALA:
p I UBESTE
IUBESTE I AJUTA.... IUBESTE .SI AJUTA NEAMUL.
1 AJUTA PE CINE TE AJUTA
I TE
IUBESTE. 1UBESTE
I AJUTA FARA A PRECUGETA LA FOLOSUL Tiu.
«Pe peretele din dreapta, continuarea inscriptiunii din
stánga :
fl LEGEA SOCIALA : NU NECINSTI... NU NECINSTI PE TINE iNSUTI, CA SA TE CINSTEASCA ALTII.
NU NECINSTI PE ALTII, CA SA TE CINSTESTI PE TINE INSUTI. NU NECINSTI MUNCA, CICA MUNCA E VIEATA.
1.17.
LI LEGEA FILOSOFICA. :
CARD - ATUNCI... V CAND FAPTUL Tn, ATUNCI ADEVARUL STU. CAND NU VREI SA CREZI ATUNCI NU POTI SI VEZI CARD CAUTI DOVADA, ATUNCI GASESTI TAGADA.
acum, cugetdtorule, dupd ce ai citit i vei cugetà la «adâncimea acestor adevdruri, ridica-ti privirile pentru
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
21
«explica, de ce lumina este atat de veseld, de yia vi de ama«bild intr'aceastd cripta, in care poezia pare a incdlzi inima «vi a insenina sufletul. «Plafondul de un albastru admirabil vi ferestrele lumina«torului de sus cu ingerii trandafirii, precum ii oglinda din
«firida plafondului, ii vor explica lumina inveselitoare a «mormantului i acea simtire de quietudine prietenoasd ce «'ti-a coprins inima. In luminator, pe peretii laterali, por«tretele de familie ale Juliei Hasdeu, fiecare in cate o stea «de bronz : «pe dreapta, fiind spre altar : Julia Hasdeu (1869-1888), B vdan tatal (1834), Julia mama (1840), Tadeu strdbunul 0(1769 1835), Nicolae unrhiul (1840-1860) ;
«pe stAnga, fdcand fatd celor din dreapta: Alexandra bunicul ',1811 1874). Valeria strOuna (1790 1860), Elisa bunica (1824-1848), Boleslas niosul (1812-1886).
«In aceiavi firida, avand stele-portrete de mai sus de cloud
«laturi, chiar In fata bustului Juliei Hasdeu, se afla, ca si «cand ar fi in aer, un al duoilea altar, un mic altar supeseine, cu trei busturi din teracota de o executiune rernarca«bild : Christ avand la dreapta pe Sh a k e s pea re vi la «stanga pe Victor Hugo; din dosul acestor busturi este «o oglindd i o altd oglinda in laturea opusd a firidei, astfel
«cd ambele og4Pnde reflectandu-se i reflectand tot odatd pe
«ingerii dela fereastrd, produc efectul feeric al unui infinit «paradisiac.
«Ne intoarcem un moment la altarul cel mare, sub care «zace rdmavitele pamantevti ale Juliet Hasdeu. D'asupra lui «platbndul e compus din cloud table de marmura albd re«prezintand o carte deschisd, pe cele cloud pagini ale careia, «Indoite la margineepeste unghiurile ocupate de candele, «sta scris cu aur in opt patraturi albastre numele lui Dum«nezeu : grecevte, latinevte, arabevte, evreevte, chinezevte, cu «cuneiforme i cu devanagari.
si pretutindeni, vi sus, vi jos, pe altar, atarnate de Ian«turi, la picioarele tronului-bibliotecd, aruncate pe pdmant, «flori i iardvi flori. Manibus date lilia plenis, par a zice bus«turile din firidd : Christ, Shakespeare vi Victor Hugo. Flori «vi iardvi foci, cer i fluturii cu aripele distinse, aninati pe obuzele arcadelor, vase la altarul inferior vi opt la cel su«perior. «Poezie i simbolizm,
In totul o neturburata vi placida «veselie, ceva care multumevte pe cugetdtor, pe artist, pe «trecdtor, vi le covarvevte unica dorintd ce'i stapanavte in «cimitire, dorinta pdcii senine, i deci sborul de nimeni
«jicnit spre sferele ideale. «Te avezi pe unul dintr'acele cluburi inchinate Domnului :
«Domino». Lasa-ti ochii sá imbrdtiveze toate partile tern«plului ; se vor plimba cu iubire prm toate colturile lui, dar
www.dacoromanica.ro
218
EXCELSIOR
«la urmd se vor pironi toate asupra chipurilor iluminate de ocandelele ascunse ale altarului. Ti se va paired ca ingerii
«se 'naltd din ce In ce mai sus si cã privirile lor scanteie «de candoarea virginitâii. Pareri iubite, cari te fac s crezi «ca acei Ingeri sunt, cum ziced Dante :
, una cosa venuta «Dal cielo in terra a miracol mostrare.
«In adevair, acest mormant fdrd pereche reprezinta in
«mod plastic o poemd in cloud. canturi : d'asupra, pamantul «cu globul sdu si cu vanitatile sale de azi pe maine ; in fund, «cerul cu stele si fngerii Intr'un infinit de lumina. «$i asa e Alormdntul-Poemd, care fermecator va rdmanea «totdeauna, i cand razele soarelui de yard 11 vor face sd uscanteie intr'o mare de aur, si caud lumina. estompard a «zilelor de iarna va catifeld vioiciunea culorilor 1»
Cu articolul lui Gion in mama', d.
I.
Socolescu,
unul din architectii nostri laureali si director al
Analelor arehitecturei, s'a abdtut, cu vreo sase luni mai tarziu, pe la templul Juliei Hasdeu, i mi-a adresat in aceastd privintä o lungd scrisoare, din care extragem urmaitoarele: «Temeiul oricdrei conceptiuni de arra este poezie, simbo-
«lizm i trainicie eterna, adicd : poezie In gandire, simbolizm
118.4 trdinicie eternd in Intruparea acelei gandiri. i unde care
«aceste pietre unghiulare ar fi putut sh-si gaseascd .mai cu «prisosinta locul Ion, decat Intr'un templu al spiritultn, al ne-
«muririi? «In primul templu spiritist eram sigur cd. voiu afld Intru«pate idealul pdcii senine si al zborului nejicnit al mintii. «precum i simbolul parnantesc al eternitkii spiritului si ma«teriei. Cu aceasta preocupatiune, pdsii peste pragul locasului «de vesnicã odihnd, unde zilnic rasund suspinele i jalea
«celor ce vin sa dea pamantului ceeace pámantului e scris «sa fie dat ; si cu un curaj deosebit. starnit de curiozitatea «lucrului nou, mersei fard abatere spre locul cdutat, ca si «cum as fi lost un obisnuit. Cand sosii In dreptul templului «dorit, fard vale exclamai : acesta este ! a c.e st a trebue «Ca fie 1 Dacd &Ira veste m'ati fi intrebat? de ce? n'as fi putut «raspunde decat : pentru câ e numai poezie,simbolizm i triii«nicie eternd.
«De aci impresiunile de tot felul incepurd a-mi curge in «minte, cu atal mai Imbelsugale si mai intense cu cal, fixat «cu ochii corpului i ai mintii pe acest templu, Incepui sa «analizez, ndzuind a patrunde misterele conceptiunii.
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
219
«A. incerch sd descriu impresiunea poetica ce acest templu
«produce asupra oricdrui vizitator, ar fi sd repet cu palide «note armonica descriere a impresiunilur lui Gion dupd vi«zita sa dela 20 Fevruarie 1801, descriere plind de cel mai «scrupulos si miscdtor adevdr. «Dar dacd poezia ii revarsd cu ath.ta abundentd razele «sale in totalitatea acestui templu, dacd la privirea i analiza «lui mintea pleacd din sferele pdmAntesti spre a se inthlni «cu spiriLul celui ce i-a dat acest dar divin, simbolizmul, «misteriosul reprezentant al marilor gAndiri, bi ieh intru-
«pare in cele mai mici detalii ale mormdntului-poemd.
,,Nimic in acest templu nu este necugetat fard rol, Third «legdturd cu vreuna dn legile cele de temelie ale lumii fizice «si morale. «Totul apoi este intocmit cu o trdinicie asa de vdditd CA, «privind cu deamdruntul corpal acestui monument, gandul
«peirii lui prin forta distrugdtoare a timpului pare un fapt «ce nu se va intdmpld niciodatd. $i nu pare astfel prin ma«rimea sa, ci prin pdtrunderea si judecata dreaptd cu care «mat eria e aleasd i esutd spre a-1 forma. «Dacd acest monument n'ar fi posedat decal calitdtile unei
«conceptiuni poetice, intrupatd in formd neperitoare, Inca «templul ar fi avut dreptul sd facd admiratia oricdrui tre«dator sau exarninator special. El posedd insd, mai pe d'a«supra, simbolul unor legi mari de temeiu In naturd. «Ochiul observa tor descoperd imediat, examinhnd templul,
«cd totul este fntemeiat pe proprietdtile numerelor 3 si 4 cu «multiplii lor, adecd : fie gAndire exprimatd, fie elemente de «constructiune, muzici, crezul spiritist, versuri etc., toate sunt. «in numdr de 3 si 4 sau multipin bor.
ui de ce oare aceastd preferintd? Sd fie efectul unei
«simple intdmplari? Nici de cum. Armonia, stabilitatea, eter-
«nitatea, au avut si au in univers drept simbol numerile 3 «sau 4. «Astfel gdsim :
«In ordinea fizicd, 3 culori de temeiu (galben, rosu 2i «albastru), 4 ariotimpuri inteun an, 4 vAnturi dominante, 4 «puncte cardinale, etc. «In ordinea morald, Divinitatea cea mai inaltd din cu-
inchipuitd ca o treime nedespartitd si reprezin«Lath' printr'un triunghiu; ideia de univers conceputa «getdri
«sub forma unirii a 3 sau 4 elemente : apa, focul, pdmantul «si aerul ; Crist avAnd 12 apostoli (3X4), din cari numai 4. «evanghelisti, etc. «E curios, cum in toate timpurile, aceste baze simbolice 53 si 4 au fost socotite ca inevitabile in orice intrupare de «mare gAndire. Egiptenii, pentru ca sd ridice un monument «reprezintAnd nestrdmutarea eternd a divinitdtii, inventard «forma cea mai simpld si mai geniald : piramida a cdreia
www.dacoromanica.ro
220-
EXCELSIOR
«bazd este pdtratd,iar fetele triuncrhiulare.
$i de
«ce au ales ei patratul si triunghiul, .daca, nu pentrucd «acestea reprezintd, graficeste, temeiul formatiunii si existentei «figurelor : ideia do supralatd se naste prin triunghi u, «iar intinderea unei suprafete e o insumare de patrat e,
«unitati de mdsura. In o constructiune rationald, pentru ca «organele sal formeze o sistemd invariabild, trebue ca tesd-
«tura lor sa, fie triunghiular a. Pentm ca un corp sd
«seazd in equilibru pe baza sa, s'a dovedit, cá trebue ca ver«ticala centrului sail de gravitate sd nu se apropie de mar-
«gine cu mai mutt de a treia parte din largul bazei sale. u:$i am puted merge departe cu enumerarea acestor exemple, 119,«spre a dovedi ca logile mari ale lumii fizice si morale ii «au in Morindntul-pormit o infatisare, o sintezd a lor... «0 descriere cu figuri voiu face in Analele archilec«tura, unde voiu explica, in aindruntit intreg corpul acestui «monument, in care incd odata poezia, simbolizmul «elerna trdinicie sunt intrupate sub forma primului templu «spiri tist».
In urma d-lui Socolescu, un alt distins architect, fereasca-va cerul de a-I d. Frederic Hartmann confundà cu inconstientul Hartmann ! s'a oferit el insusi, cu arnabilitatea i desinteresarea unui adevarat oin de stiintd, de a compune un album de desemnuri architectonice dupd interiorul si exteriorul templului, caci cele doua desernnuri publicate in Revista Nouei lasau mult de dorit pi erau facute de un necunoscut in ale architecturei. Ionescu-Gion descrisese «Mormantul-Poerna» in
Fevruarie, cand nu numai globul parnantesc cu cele cinci puncturi luminose: Bucuresti, Roma, Paris, Londra si San-Francisco, din cari ultimele
cloud s'au adaos in urma, nu era asezat Pe «tronulhiblioteca», dar Inca : 1'. Pe langa cele patru scaune cubice de marrnura
alba si marmura neagra, cari suni inchinate lui Dumnezeu : Domino, lipseau trei scaune triangulare
de fer masiv aurit i cu marrnurd neagra, fiecare pe cate trei picioare, adeca tripoduri. triEiroas.; ale oraculilor din anticitate, scaune inchinate Spinitelor §i purtand in unghiurile lor, ca simbol de cowww.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
22,1
municatiune, cAte o scrisoare pecetluità, iar la mijloc
in triunghiu numele «Hasdeu» cu flecare Merl din trei sernne, astfel ca cei neinitiati nu pot descifrà. trigrama, nestiind de unde sa Inceap i privind ca enigma lucrul cel mai simplu :
Cele patru Domino 0 cele trei tripoduri alcatuesc la un loc numarul de seapte scaune. '2°. De ambele laturi ale scarii «pont-levis» lipseau
doua lungi oglinzi in toata inaltimea paretilor, faá in fata cu oglinda cea lard din fund d'asupra altarului celui mare, ash ca i aci, ca i prin cele douä oglinzi mici ale «luminatorului» se produce efectul infinitului. Pe fiecare oglinda, se vede sburând ceLte
un Inger cu aripi azurii diafane i cu o scrisoare in mana, zugravit de d. Badulescu, talentatul elev al lui Mirea, ambii ingeri resfrangandu-se si mai plastici in oglinda cealaltd.
3°. Pe muri lipseau un scarabeu sacru si mai multe buchete de flori, depinse pe marmurd de
catra pictorul Paraschivescu (Juan Alpar), mai ales trei buchete din maci si zorele tie fatada altarului celui mare spre apus, d'asupra uscioarei prin care se pot vedea moastele räposatei. 40 Pe aceeasi fatada a altarului spre rasairit lipseau notele muzicale, sculptate cu negru pe linie de aur in forma de un fel de lira culcata pe coasta, cu inscriptiunea : REQUIEM.
MELODIA POSTUMA DE JULIA HASDEU ARANGIATI PENTRU QUATOR DE G. STEPHINESEU.
www.dacoromanica.ro
222
EXCELSIOR
5'. In mescioara cea de stejar lipsia aristonul,
care joaca aceeasi melodia i despre care a se yedeà mai jos. 60 La intrare in templu, razemandu-se pe prima pe a doua arcada dedesubtul altarului celui mic, caruia Ii slujeste drept temelie, sta infiptd in tavan «cheia de boltd», «clef de voilte», .±in mare patrat 120,de marmura alba, purtand o cruce, smaltata ca o catifea albastrd, i pe dansa cu aur oul primordial numele lui Dumnezeu grecesc i latinesc in urmatoarea monogram'd :
1A1
0 SA3 CUD) EVS rn
7°. Un bloc de piatra de Petrosita, falcut in forma' de canapea i vapsit d'asupra ca i cand ar fi acoperit cu niste scoarte românesti, pus afara de cealalta parte a aleului care duce spra templu, drept in fata intrarii. 8°. 0 lucrare nu este incd ispraivita nici astAzi. www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
223
Pe bordura de marmura care incinge d'asupra din trei parti masa altarului celui mare, bordura alba pe partea din fund i neagra pe ambele laturi, urmeaza a fi a4ezate 26 busturi de terracotta, inalt fiecare de 25-30 centimetri . Aceste busturi sunt : in fond cei 12 apostoli; la stanga Jeanna d'Arc, S-ta Teresa, St. Stefan Protomartirul, Corneille, Beethoven, Swedenborg i Alfred de Musset; la dreapta : Leibnitz, Descartes, Pascal, Michel An-
gelo, Cervantes, Moliere i André Chénier ; adech in
fond 12 (= 3 ,\ 4), iar pe laturi cate 7 (= 3 + 4). 9°. Mara de Georgescu, Axerio, Ziegler, Czipser
Schweickert, inscrii pe masa altarului celui
mare; afard de pictorii Paraschivescu i Bädulescu;
au mai luat parte la diferite lucrari; sculptorul
Storck (Sfinxii, globul, dominourile, melodia), sculp-
torul Ernesto Franzoni (cele trei marmure cu nu-
mele lui Dumnezeu), fierarul Goldstein (portitele tripoclurile), pietrarul De Cecchi (tron-biblioteca), pietrarul Marinescu (canapea de piatra), bronzarul Bernescu (fluturii), i alti cativa, fiecare deosebit, intocmai dupa desemnurile sau modelurile date de mine.
Si tot4 eu personal nu ma, pricep de loc in
architectura, de loc in sculptural, de loc in fierdrie,
de loc in vreuna din feluritele ramure tehnice la
cari trebuia neaparat sa alerg. Nu ma pricep
de lo c, o spun verde i o pot märturisi toti aceia cari ma cunosc pe mine de treizeci de ani incoace. Nici un plan prirnitiv general n'a existat macar intr'o schita oricat de elernentara i cand eu comandam ceva astazi, nu tiearn, ha nici nu banuiarn cat.* de putin ceeace va 11 s cornandez mai departe maine sau peste cateva zile, necum peste mai multe luni, caci fiecare comanda, imi fusese dictata in deosebi de catra o fiinta nevazutal intr'un mod
incontient pentru mine, fie prin scrisoare foarte www.dacoromanica.ro
224
EXCELSIOR
laconicA, fie printr'o figura, rudimentara, de pilda «cheia de boltd» de mai sus aa,:
Cumca un plan primitiv general exista, nu in 121.capul meu, ci in mintea acelora card ma suggestionau pe mine, aceasta se invedereaza prin economia totald a constructiunii, dar mai ales prin unele puncturi cu desavar§ire peste putinta MIA un
asemenea plan, dintre cari voiu pomeni aci un singur punct, foarte-foarte semnificativ.
Din capul locului, la asezarea paretilor de marmura, primisem suggestiunea de a face astfel ca deschizatura ferestrei sa nu fie dreaptd, ci un fel de palnie, adeca mai larga sus, unde este in nivelul boltii.
Aceasta dispozitiune mi se parea cu totul nepotrività, dar m'am supus. lara§i din capul locului, la asezarea arcadelor de otel, primisem suggestiunea de a pune o arcadd
sub a treia parte a ferestrei dinspre intrare, iar nu la mijlocul ferestrei, dupa cum cerea simetria. www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
225
Am fäcut-o i aceasta, de0 lucrul era foarte nepotrivit.
Din cele doua nepotriveli, ce ese oare la urma urme lor ?
Peste mai multe luni primesc suggestiunea de a uni arcada s-r in directitmea intrarii cu marginea tavanului c-d:
a
apoi de a pune pe aceasta placa trei busturi de Crist, i doug mai terra cotta : unul mai mare mi9i, Shakespeare O. Victor Hugo, privind cate trei de sus asupra bustului pus in fata al fiicei mele; in sfar§it, de a a§eza pe paretii a-b i c-d ai ferestrei oglinzi paralele.
Atuncea numai eu am putut intelege potriveala acelor doug nepotriveli; a§ezarea cea mai nepotrivita a arcadei s-r avusese in prevedere intocmirea
micului altar superior m cu cele trei busturi, iar
deschizátura cea nepotrivitg a ferestrei en entonnoir, din data ce s'au pus oglinzile cele paralele, a fgcut
oricine trece prin aleul cimitirului, cand se apropie de templu, vede din afard din punctul k cele trei busturi resfrante in punctul n al oglinzei Ca
5591
www.dacoromanica.ro
15
226
-
EXCELSIOR
u-b intr'o perspectivä de infinit, pe cand la intrare in templu cele trei busturi nu se zdresc in oglinda a-b, ci se vad numai dacà std cineva §i se uital in sus de sub punctul b, punctul unde se afld bustul 122. Juliei Hasdeu, pus cu fata spre altarul superior.
a
I.
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
227
Cele cloud nepotriveli foarte potrivite fuseser5, pre-
vazute in planul general primitiv al templului, dar despre acel plan general primitiv pe mine unul nu
m täiã capul.
i.
Spiritul care ma suggestionh asupra templului a fost totdeauna fiica-mea; numai odatd in privinta celor doi inaeri de pe oglinzi rdposatul meu frate Nicolae, pictor, mort la 1860 in varstá de 19 ani, im adevärat Inger el insusi prin frumusetea chipului si prin frumusetea sufletului. Dar -unele suggestiuni au fost facute nu numai mie dea-clreptul, ci totodat4 dictate automaticeste prin mediumitatea altora; si
acestea anume find tocfnai cele mai insemnate din
punctul de vedere al co n victi u n ii, find adecd
dobândite asa cum cere éontrolul stiintific,
asupra lor cu tot dinadinsul ma% voiu opri acuma.
L Isto ria unei stele. Vie-mea imi dictase de
a asezà pe cei doi pereti fairà oglinzi dela fereastrd,
peretele despre apus si peretele despre rasarit, 9 stele de bronz, flecare stea cornbinatd din ale 3
stele hexagoane suprapuse inchipuind impreund 18 raze, dupa urrnilloarea figura drept model :
fecare stea menità a cuprinde la punctul s cate un portret,si anurne portretele cele mentionate de Gion.
Mergand cu modelul la bronzarul Krause, lesne ne-am inteles asupra lucrArii; dar eu n'am poru cit 9 stele, ci numai 8, si iata de ce 1°. Mi se pärea mai simetric de a pune cate 4 stele pe fiecare perete, iar nu 4 de o parte si 5. de cealalta ;
www.dacoromanica.ro
228
EXCELSIOR
2'. Eu nu vOiam sal Arad intre portrete pe acela
flindca eu nu iubesc pe Evrei (si cine oare ii iubeste ?), iar bunica
al bunicei mele Valeria, fiindcd
mea Valeria a fost Evreicà.
Aceasta se petrecea la 18 Octomvrie 1890. La 24 Octomvrie avui o sedinta cu medium Cosmovici, care nu stia cu desavarsire nimic despre stele, nici despre portrete, nici deSpre originea bunicei mele. .Cu totul pe neasteptate primesc printeansul urmdtoarea comunicatiune : «Les étoiles ne sont pas corn-
«pletes; ii faut neuf, trois fois la trinité; c'est une «J uive qu'il ne faut pas oublier. (Stelele nu sunt «complete; cata sa fie noua, de trei ori trei ; aceea «pe care nu trebue s'o uiti, este o Evreica)». Cu-vântul Juive scris cu cursive. Ce e asta? mtreba cu mirare Cosmovici, cand 1-am desteptat din catalepsie si am descifrat impreuna comunicatiunea. Ma repezii imediat la bronzarul Krause si am poruncit o stea suplimentard pentru hunica mea Valeria; dar in mine insumi nu eram impacat, cugetand necontenit : care sã fie pricina acestei staruinte pentru «Evreica»? Fiica mea n'o cunoscuse, si in
timpul traiului parnantesc nici nu Oh macar ca
strdbunica ei fusese «Juive», cdci eu n'o spuneam nimanui; cunoscuse insä bine pe hunica mea cealalta, bunica dupa muma, o moldoveanca. nascuta Mortun, calugaritä la mandstirea Pasdrea. De ce dara imi impunea cu orice. pret pe necunoscuta «Evreica» si nu pe cunoscuta «calugarita», si nu numai cdlugarila, ci chiar «schimnica» ? Aceste cugetari ma sbuciumau mereu. Totusi nu voiam sä cer dela flica-mea nici o larnurire eu insurni, astep123.tand ca ea sa-mi rdspunza la nedomirirea cea mentala printr'un alt medium, astfel . ca sa .poci fi pe deplin sigur cd inconflientul meu personal, gogorita lui Hartmann, nu va fi amestecat. intru nimic in raspunsul pe cave '1 voiu calpata.. Dorita lamurire n'a intarziat de a-mi veni prin Cosmovici in sedinta din 31 Octomvrie, anume www.dacoromanica.ro
229
EXCELSIOR
«Steaua a 9-a este o sfanta prin faptele cele nobile
«pe cari le-a implinit in trecerea sa pe parnant. «RA neuvième est una sainte par les actions no-
«bles qu'elle a remplies dans son passage là-bas)». Nurnai atunci mi-am adus aminte multe, multe. Mi-am adus aminte, cat de tare ma" iubia in copilaria mea acea Evreicd. Mi-am adus aminte binefacerile pe cari dansa, trdind totdeauna la tard, le imprd0id, cu mana largal i Mrà a se fall, printre salteni i printre vecini. Mi-am adus aminte cä de cate ori tdranii se rdsculau impotriva stalpanilor ei de cate ori hotii bantuiau mo0ile de pe imprejur, curtea boiereasca a Evreicei ramaneh totdeauna singurd i 1ini0ita, de.0 n'o pazia, o strap. de Arnauti. Mi-am adus arninte Ca, ramasa vaduva bogata el frumoasa dupa moartea bunicului meu Tadeu, nici odata nu s'a atins de dansa o umbra de calomnie. Mi-am adus aminte, insfar0t, ca acest bunic al meu,
ale caruia opere manuscripte in limba polond se afla depuse in parte la Academia Bomând, Malta intr'un volum intreg, in versuri pline de entuziasm, caracterul, inteligenta i virtutile acelei Evreice 9. Toate astea eu le uitasem, adecal uitasem cA printre
9 Iata un fragment dintr'o frumoasd lungh poesie intitu-
lata «Do moiey iony» din 1816 : .
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Pan LosOw naszych zrobit te przemiane, Wadi Imie Jego zawsze uwielbiane ! On to mnie z pieluch do pracy przykowal, On mnie nauka poi/ z oswieceniem, On moie serce nad stal zahartowal By niezmieknialo pod twardym zdarzeniem. On byl mym stOiem i przewodca zawdy Bym w reznych swiata stanach szukal prawdy. Z Nim ogladalem ludy w cwierci swiata ; Tam sic poznalem z woyna i z przymierzem ; Tam gdzie narody smieré kulami zmiata, Tam mi On bywal tarcza i puklerzem ; A gdym padl, albo byl /upern polowu, On mnie podnosil lub uwolnit znowu,
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
230
Evrei s'au nascut une-ori figure sublime, nascule anurne printre Evrei pentru a lumina cu atat mai stralucit , cu cat lumina venia mai din intunerec.
In aceasta istorie a unei stele a fost o dubla
suggestiune spiritista: asupra mea i asupra lui Css.movici, cea a doua controland pe cea dintaiu,
controland'o intr'un chip mai pe sus de orice indoiala, de orice cartire, de orice hartinctanism.
Po cierniu przygod wiodac mlode nogi, Gdzie niegdzie wskazal kwiht sliczny nadziei, Uczac by potym wedrowad bez trwogi W niepewney wieku meskiego kolei : Jego przewOdstwem i skinienien reki Znalazlem twoie i twéy duszy wdzieki.
Naymilszy kwiat ten w ycia mego drodze Zerwalern. Dzieki, niesmiertelny Bote ! Bo chod mnie pozniey uderzale§ srodze,
Kwiatek ten kwiatnal swiety iako rote, I w zmiennym losu moiego obrocie Ani w mllosci ani zawiedl w cnocie.
Owszem mnie w smutku cieszyl dobroczynnie, W uciskach rzezwil, i w kaidym ostatku Przykrego losu, igraiac niewinnie, By/ern z nim szczesny w nayczulszym przypadku. Wyznad godzisie co wdziecznok iest szczera : Ty S. ten cudowny kwiat, moia Walera
A tet maluchne roskoszne chlopieta? KtOrym na twarzach blyszczy oyca cecha 1 Zawsze niewinnok z niemi igra gwieta, W ich ustach wiernok mamy sic u§miecha : Brykaycie lube, ukochane dziatki, Wykie swiadectwem cnoty waszey matki !
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
231
Control pentrU §tiintä, un control intocmai ca reactivii in chimie, da ; pentru inima mea insä, inima controlara de sine ins4i, bunica Valeria a fost o stea perdutd pe pdmant i apoi regasità deodatä printr'o nea§teptatà destdinuire de sus : Excelsior ! Nie sat to cuda Boskiey Pana woli?
Dziwnieysza iednak e mnie, pOzne plemie, Prowadzac droga pracy, nedz, niedoli, Przywiodl nakoniec do pradziadOw ziemie...
.....
.
.
.
.
.
. ............
(Aceasta metamorfosa a facut-o stapanul ursitelor omenesti, fle numete Lui pururea adorat! El este, care din fa$ã m'a ferecat la munca; El m'a adapat i m'a luminat prin $tiinta; El mi-a cant inima mai tare decat oelul, ca nu cumva sa se Inrnoaie sub isbirea cea vartoasa; El m'a priveghiat m'a povatuit totdeanna, pentru ca in diferite stall lume$ti sa caut numai adevarul. Cu Dansul am vazut neamurile dinteo patrime a lumei, facui cuno$tinta cu razboiul $i cu pacea; $i unde moartea matura popoare prin gloante, acolo El Imi era scut $i pavaza, far cand cadeam ranit sau prins In robie, El ma riclicà. sau ma scotea, din lanturi. Ducandu-mi tinerele picioare printre maracinele intamplarilor, El Imi arata din cand in cand cate o mandra Hoare a sperantei, multumita careia colindai mai departe, fãra tulburare, pe poteca cea nestgura a varstei barbate$ti; sub conducerea Lui $i prin semnul mane! Sale, am nemerit ale tale $i ale sulletului tau frumuseti.A.ceasta floare, cea mai drag& pe calea ;vietei mete, am cules-o $i multumescu-V, o 1)umnezeu al nernurirei caci de$1 In urmi m'ai lovit cc asprime, dar acea floare nu mai inceta de a Inflori ca trandagrul i niciodata, In roUrea cea schimbatoare a sortii mele, ea nu rn'a amagit nici In dragoste, nici In virtute. Din contra, Imi era mangaerea cea binefacatoare in intristare, mti Imbarbata In goana, $i prin jocul ei inocent, oricat de crud Imi era traiul, ma simtearn fericit la culme cu dansa; recuno$Linta cea sincera ma sileste a o spune pe tap.: acea lloare miraculoasei I
eti tu, Valeria mealDar ace$ti mititei mandri baetanil pe fetele Carora luce$te tiparul tatalui lor! totdeauna sfanta nevinovatie se joaca cu clan$ii, pe buzele lor zambe$te credinta materna.... saltati, drag! $i mult-iubiti copila$i! sunteti o marturie a virtutii mumei voastre.Nu-S oare acestea minuni Wale vointei Dumnezee$ti dar minunea cea mai mare este ca vointa Dumnezeeasca pe mine, odrasla intarziata, ducandu-ma pe calea muncei, a nevoilor, a suferintei, m'a adus In sfar$it in tam stramo$ilor...,)
(MSS. intitulat : Tadeusza Hy,ideu Pizma rOzne, w Bassarabiy, torn czwarty, In biblioteca Academiei Romane, p. 4. 0 notita biografica despre Tadeu Hasdeu, vezi in Julie Hasdeu, Chevalerie, p. 233-254 i iii Revista-noudt, M8), p. 241-247).
www.dacoromanica.ro
.
232
EXCELSIOR
II. Istoria unor railuri. Una din primele
comande pentru templu a fost asezarea a opt coloane de fer legate prin cele patru arcade de otel pe cari se razima bolta. Comanda a fost executata
de ferarul zipser, care a facut arcadele prin in-
co voiarea unor sine dela drumul de fer. Dupà ce lucrul era gata, fiica mea imi suggera de a examina ineIe. Ce vazui ? Cele trei sine din interiorul templului poarta toate pe ambele laturi, ca semn de fabrica, data 1869, iar arcada exterioara, aceia dela intrarea 4n templu, are nurnai ea si numai pe laturea spre ush data : 1870. Fiica mea se nascuse la finele anului 1869 in ajunul anului 1870. Ferarul, tara amestecul meu si inteun mod cu desavarsire inconstient pentru dansul, fusese spiriti124.cete suggestionat de a alege anume acele sine vi de a le aseza anume in acea ordine. Dacà asi fi
zis eu s'o faca, ferarul mi-ar fi cerut, poate, un
pret indoit sau intreit, sub cuvant ca nu se gasesc asemenea sine, cari in adevar dateaza de pe la inceputul cailor ferate in Romania.
Aci iaräi, ea si in cazul cu bunica Valeria, a
fost o suggestiune dublä, controlandu-se una pe alta : una asupra lui Czipser pentru a pune acele sine, cealalta asupra mea pentru a verifica pe otel minumatul act de nastere.
Prin cele patru sine, trei cu 1869 asezate in partea cea paridisiach a templului, i nurnai una cu 1870 langa usal, Iulia Hasdeu ne spune fard cuvinte : in 1869 mai eram in cer, caltre 1870 ma pogorii pe parnant, la 1888 .... Excelsior !
III. Is toria unor flutur i.
Pieclestalul cu
bustul fiicei mele fusese asezat din capul locului in centrul templului, la punctul b-c, tocmai sub a doua www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
233
arcadd, adica intre coloanele de fer a-d, avand drept in fata intreaga lumina dela fereastra 1: '777, 1
0
0 c
0 a-
d
1C:17 e
°
s
Cu chipul acesta, oricine puteh circula imprejurul buslului in spatiul cuprins intre coloanele p-q pana la altarul m. 12. Tocmai in ajunul anului nou 1891 eu primii personal o suggestiune dela flica mea, ca sa leg puncturile a-b i c-d prin cate o portita de fer cu stele pe azur, i sa poruncesc 12 fluturi de bronz colorati.
Fara zabava portitele au fost comandate fe-
rarului Goldstein, iar fluturii bronzarului Bernescu.
La 3 Ianuariu, iarasi personal, mi-a fost aratate locurile pentru asezarea fluturilor, anufne 6 pe arcada dintre coloanele p-q, unde din cauza portitelor niminea nu mai puteà strdbato pana la dansii, di
ceilalti 6 pe marginea superioara a peretilor r-s dela fereastra, cate 3 de flecare lature, unde prin inaltime, ei sunt de asemenea aparati de atingere.
A doua zi, la 4 Ianuarie, imi vein iarasi persowww.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
234
nal comunicatiunea suplimentara de a grava intre fluturii cei dela fereastra, pe marginea cea superioara a peretilor r-s, inscriptiunea : tp»xoti ix tcbv -itap.7r6)v, care are un inteles indoit : «fluturii es din omizi» §i «sufletele es din viermi». In acest interval de timp Cosmovici lipsia din Bucure§ti, find dus la Moldova. Abia la 6 Ianuarie dimineata el se intoarse, §i seara a §i venit la mine. Nu §tia §i nu putea, sa §tie nimic, absolut nimic, nici despre portile, nici despre fluturi, cu atata §i mai putin despre inscriptiunea greceasch, pe care eu Inca n'o comandasem. Ei bine, iata comunicatiunea automaticete prirnita prin Cosmovici in acea seara : «Je te remercie de la commande que «tu viens de faire. Oui, les cpuxxE sont nécessaires, «et c'est adorable de les voir voltiger comrne dans «l'espace infini; secundo, il fallait pour les vrais
«croyants de séparer par un grillage l'autel. (Ai «multumesc pentru ceeace ai comandat acuma. «Da, psichele erau necesare, §i. e adorabil de a-i «privi falfaind ca intr'un spatiu infinit. Al douilea «pentru adevaratii credincio§i, era de trebuinta a «ingradi altarul)».
Inchipueascali oricine uimirea lui Cosmovici, mai ales fata cu vorba greceascd cea bagata in
textul francez ! Aceasta intercalare, iara0 un control experimen-
tal ca §i in cazurile de mai sus, era menita anume
a ma incredinta pe mine, totdauna pornit a ma indol, cum Ca inscriptiunea (purl ix To-31)
7,0117C510 imi
fusese spiritice§te suggerata, iar nu datorità propriului meu incon§tient. Din omida future, din vierme una Excelsior !
suflet, totda-
IV. Istoria tablelor legii. Dela inceputul
constructiunii, indata dupa a§ezarea paretilor de marmura, fie-mea imi comunicase personal de a lega cele patru coloane de fer de fiecare parte prin www.dacoromanica.ro
235
EXCELSIOR
lanturi de bronz, aurite i argintate, pentru agdtarea coroanelor, adica, : %
.
.....
/ ...... .
...
...
/
k. ...:` ,...., .... .
%
.).
.1
.0
t(Z...
--126.
In acest mod bucata a de fiecare parte, cea
mai frumoasd marmurd de Chrara, bucata pusa, tocmai la intrarea in templu, rarnanea goald, färd nici o ornamentatiune. Oridecateori intrebai pe flea mea in astã privintä, mi se raispundea laconic : «plus tard (mai tarziu)».
Au trecut astfel mai multe luni pana" la 9 Decemvrie 1890, când, intro §edintà la care au fost fath Cosmovici, dr. S. Steiner, Bonifaciu Florescu, G. Stephanescu §i C. Ghionis, ni s'a prevestit cd la
18 Decemvrie se vor dicta «les articles de notre «croyance (artieolii credintei noastre)» i cä acei articoli vor trebui sculptati in läuntrul templului : «sculptes dans l'intérieins du temple», dar fdrä a se spune docamdatal in ce loc anume.
Sculptarea inscriptiunii pe cei doi pareti rmai
Med, ornamentatiune a fost indicata numai in ac:ea edint'd dela 18 Decemvrie, la care au 1 uat parte dd. Sperantia, H. Novianu, I. Bianu, G. lonnescuGion, C. Ghionis, Z. Arbure, G. Stephanescu i Cosmovici ca medium. Legile au fost dictate frantuze§te: Croire en Dieu.1) Croire a l'immortalité de Fame. 1) In toate comunicatiunile cuvfmtul «Dieu» e scris totdeauna cu litere mult mai mari decal ale celorlalte cuvinte. Intro comunicadune dela fratele men Nicolae. Danã si cuvantn1 «adieu» este soils: adieu."
www.dacoromanica.ro
J
236
EXCELSIOR
Croire au don sacrO des communications supérieures. Aimer et aider sa famille. Aimer et aider ceux qui t'aiment et t'aident. Aimer et aider sans égoIsme ceux qui sont pr6s de ton cwur.
'Respecter sa propre personne. Respecter tous, méme les inférieurs. :Work is life: respecter le travail.
Fait qui est, c'est la vérité. Douter, c'est l'inférioritd.
Chercher la preuve, c'est trouver la negation.
Redactiunea rornaneascd a legilor de mai sus, precum si forma in care ele s. fie sculptate, cu
irnpArtirea pe cloud lespezi, cu soarele in frunte, cu
plitraturi si triunghiuri, cu titlurile man
i
mici
toate acestea mi- au fost dictate apoi personal, fdrA
marturi, in curs de mai multe zile, astfel ä find sustrase controlului din partea altora, eu le tree aci cu vederea. In ori ce caz, sarcina mea proprie
n'a fost decAt a traduce, pe camd originalul s'a dobandit printr'un alt medium, scriind automaticeste in stare de catalepsie de inainte a seapte persoane, afard de mine.
Voiu mai adaugh cA in acel original sunt trei feluri de caractere grafice : pe langd slova ficei mele, cu altä slovg e scrisal maxima englezeasca «Work is life (munca e viatd)», i iarài cu altä slovA sunt scrise cele trei precepte filosofice dela sfarsit : ((Fait qui est, etc.)).
In acea sedintä dela 18 Decernvrie, nu numai s'a umplut golul celor doi pereti meniti din capul locului pentru sculptarea inscriptiunii celei fundamentale, a unei inscriptiuni rostind toate datoriile impuse omului
i cu putintà pentru om, dar in
acelasi timp ni s'a spus atunci pentru ce anume
nu s'a ales o alta zi : «Si nous avons choisi la date «de XVIII Xvre, c'est parce qu'aujourd'hui le plus «pur des êtres de là-bas a recu la lurnière, il est «Jesus. (Daca noi am ales data de 18 Decemvrie, www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
237
«cauza este ca astazi a primit lumina flinta cea
«mai curata de pe paimant : acesta este Iisus)». Se zice ca riturile i sectele crestine nu se inte27.leg asupra zilei nasterii Mantuitorului. Obisnuit ea se serbeaza la 25 Decemvrie. Data de 18 a fost ceva cu desavarsire nepreva-
zut pentru noi toti, cari cunoastem numai calen-
darul ortodox. Sfantul Epifaniu pune nasterea lui Crist la 6 Ianuarie, sfantul Clement Alexandrinul la 19 Aprilie. alti parinti ai bisericei in alte zile (Martiany, Antiquités chrétiennes, p. 271), dar nici unul intru cat stiu eu nici unul la 18 Decemvrie. Fie insa IX Decemvrie, fie 25, fie orisicare ziva
cea bine cuvantata a «ffintei celei mai curate de cpe pamant», acea zi anume a fost aleasä pentru
a da cele patru legi, prin cari se leaga intr'un singur manuchiu :
religiunea, morala, socialismul, filo zofia.
,Excelsior !
V. Requie m. 0 lipsa mai putin simlita decat
cele cloud lespezi de marmura lásate goale pana la 18 Decemvrie 1890, dar totusi o lipsa, se Wgà de seamd pe fatada altarului celui mare, care este tot odatä un sarcotag. Aceastä fatada se afla intre cele cloud piedestaluri pregatite pentru busturile viitoare ale parin-
tilor Juliei Hasdeu. 0 jumatate a fatadei, spre apus, este ocupata de uscioara prin care, deschizandu-se, se poate vedea cosciugul i deasupra careia sunt cele trei buchete zugrdvite de Paraschivescu; cealalta jumatate, spre rasarit, nu aveh nimic.
In Aprilie 1891 o comunicatiune personala ma instiinteaza ca, aceasta parte a fatadei este pastrata www.dacoromanica.ro
238
EXCELSIOR
pentru o melodie, dar Ca dictarea ei mie sau lui Sperantia ar fi foarte anevoioasa, de vreme ce rnanile noastre, mea mai cu seama, sunt grele de condus automaticeste chiar pentru scrisoare obisnuita, necum pentru niste semne muzicale, cu cari
noi arnandoi, instrurnente imperfecte, suntern cu desAvarsire nedeprinsi.
Am scris atunci la Paris lui Cosmovici, care
cunoaste muzica si are o mand foarte mladioasä, rugandu-1 de a lua o foaie de hartie liniatà pentru note si de _a evoch dansul din parte-mi pe fiica mea pentru obtinerea melodiei promise. In interval o nouà comunicatiune personala m'a asigurat ca dorinta mea se va indeplini in curand, dar cA acea melodie va trebul aranjata apoi pentru piano si pentru vioara nu de alt cineva decat d. G. Stephanescu, cunoscutul profesor de canto la Conservatoriul de muzica din Bucuresti. Cosmovici nu tiea nirnic despre aceastd sarcind impusa d-lui Stephanescu, i nici despre locul unde
va fi gravata muzica in templu, adica despre intinderea curat rnateriala care urmeaza a fi data melodiei.
Eu insumi ma indoiarn foarte mult cà o melodie,
fie ea oricat de scurtä, va puted sa incapà pe un spatiu atat de restrans. La 10 Iunie primesc din Paris o comunicatiune prin Cosmovici in care fica mea imi fagadueste
melodia, dar ma previne ca, «acordurile vor trebui facute de «Stephanescu (A lui je m'adresse pour les accords)», intArind astfel iarasi control experimental -- intarind ceea ce-mi comunicase personal de mai 'nainta i ceeace nu stià Cosmovici. Apoi peste catevA zile a si sosit din Paris acea melodie, scrisa de catre Cosmovici automaticeste. Iata-o chiar in fac-simile dupA original :
www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
41.
239
www.dacoromanica.ro
240
129.
EXCELSIOR
Azarcl sau suggestiune, nu tiu dar tiu ca in ace1a0 moment intrau in odaea mea d. G. Stephanescu, pe care nu-1 vazusem dedemult, i curierul postal, care 'mi aduceh plicul cu muzica, menit a fi incredint,at d-lui G. Stephanescu. Pentru templu, meloclia s'a aranjat in quartet :
clod, vioare, alto 0 violoncel ; aranjarea pentru piano, Pe care cunoscatorii o pot alatura cu originalul de mai sus, adica cu lucrarea cea de tot spiritista, iat-o :
ezw1;11-`
Una singurd data mi-a fdcut placerea de a veni la mine in trecerea sa prin Bucure0i d. Dr. Burada, distinsul pianist 0 compositor ; aceasta a fost
anume in ziva in care mi s'a adus dela d. Storck modelul pe hartie de forma cum va fi sculptatä muzica in templu, seara la 21 Iulie. Afara de d. Dr. Burada, erau fatä d-nii 0. Stephanescu, Arbore, ei Sperantia ca medium. In acea §edinta fie-mea www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
241
ne-a impa,rt4it in privinta melodiei sale urmatoa-
rele cloud lucruri :
1. Pentru a produce deplinul efect, ea trebue repetata, de mai multe ori in ;
2. Pentru ca acest efect sä poatà fi obtinut de
de caltre oricine chiar Mira, muzicanti, notele sa, se puna, pe un fel de ariston, care sa, se a§eze in templu. Aceasta s'a dictat in acea §.edinta, din 21 Iulie 1). A doua zi, eu primii o comunicatiune personalâ,
ca melodia trebue repetatd anume de 9 ori, dupd cum este 0 compusd pe 9 taete sau masuri. Comandând aristonul la d. Leopold Stern (Str. Regald), mi s'a descris apoi i chiar s'a desemnat, cu cele mai mici amairunte, parte prin mine insumi,
parte prin Sperantia, chipul foarte ingenios de a introduce «la boite a musique» in mescioara dela templu, d'asupra unui sertar unde sunt intinse 9 coarde de guitarä, cari produc dela sine un fel de
acompaniment. $i eu, i Sperantia, lipsiti de orice cunWinte muzicale, ne minunam amândoi primind automatice§te aceste impärtd0ri, i ne minunam 0 mai mult când vedeam mai ta,rziu rezultatul lor adevarat minunat. La 17 Septemvrie, ziva aniversala, a mortii ficei mele, sublimul Requiem, trimis, de (Ansa din lumea
cealaltd, a fost executat chiar in templu de o orchestra, condusä de violoncelistul C. Dimitrescu, gi
1) Iatã 1nsusi textul francez: «Je dois te remercier beaucoup pour
«Parrangement de la musique, et en méme temps remercier Mr. Stepha«nesco pour son application et son zele; il a tres bien reussi. C'est sur «que vous autres, eL surtout Mr. Stephanesco, vous vous êtes beaucoup «demandé, pourquoi la musique a Pair de n'étre pas fine. Eh bien, en «voila la cause: ce morceau est combine en vue d'étre répété, rbpété «et repCté plusieurs fois. J'ai eu Pidee de te faire commander quelque «chose a quoi personne n'a pens& j'ai eu l'idée de faire commander une «de ces machines tournantes cornposées d'un cylindre dent6 00 seront «copiees toutes ces notes; ces machines sont connues sous le nom de «musique de table, comme celle que ma mere a dans une «c hais e. 11 sera pas difficile de comuniquer la morceau 9. une de ces «fabriques, et la fabrique, va confectionner beaucoup de ces machines uque les gens de notre croyance vont acheter. Je vais apres Vindi«quer la place oil cette machine doit étre placee dans le temple, etc». Sa se observe ca despre scaunul eel cu muzica, pe care eu 11 cumparasem in Elvetia la Schallbuse si care este la nevasta rnea, nu stã nimenea dintre cei prezinti la sedinta. 5591
www.dacoromanica.ro
96
EXCELSIOR
242
apoi de o altd orchestra sub conducerea d-lui Anton
Kneisel. Era o armonie cereasca in toata puterea cuvantului ! «Ascultand aceasta muzica, mi se parea
130. ed par'ca sboard ingerii» mi-a spus a doua zi colegul rneu Dr. Vitzu, care in insu0rea sa de fiziologist 0 vivisector poate numai atunci va fi fost silit vrand-nevrand sa se gandeasca la ingeri : Excelsior !
VI. Album ul. Ionnescu-Gion a scris cu multa
inima, sau mai bine zicand a facut sa se inte-
leaga pe deplin duioasa intiparire pe care o lasä «mormantul-poema» a Juliei flascleu asupra tuturor trecatorilor. Templul se inchide numai noaptea $i
când timpul e urat; de altmintrelea e deschis totdeauna, 0 nu e zi dela Dumnezeu in care sa nu se
coboare in acest luminos sub-parnant zecimi de fiinte din toate straturile societatii. Numai unii din ei iscalesc in albumul depus pe mescioarii, i totu0 in curs de un an I-au acoperit peste 4000 de iscalituri, din cari o sama sunt insotite de improvizatiuni in prozd
0 in versuri, romanete, trantuzete, nemte§te, italiene§te, 'And i grece.te sau sarbe5te. Ceea-ce m'a micat pe mine mai cu deosebire, a fost impresiunea
produsä asupra poetilor §i asupra clerului.
E frumoasa, buna-oard, urmatcarea poesie scrisa de un vechiu militar, care manue§te de o potriva bine sabia i concleiul : Pdrinti I este a voastrà prin legáturi de sánge
S'aveti dreptate vesnic cu lacrimi a o plAnge bar ca virtuti, talente, ca fala-dstui popor, E dreptul nostru-a plAnge, e dreptul tuturor. Voi ati zidit fdptura Malta prin culturd, Noi am intins d'asuprd-i un cer Fara', de nori, Deci lntre voi i tard s'a pus o legdturd, Ce face c'aste lacrimi sd fie 'n veci surori. 29 Septemvrie 1891.
Colonel G. Boteanu.
Dar in aceste versuri atat de insufletite rasuna numai patriotizmul, nu 0 aspiratiunea spre ideal, ca in urmatoarea bucata : www.dacoromanica.ro
EXCELSIOR
243
Ai murit tu, Julio? Te-ai dus : cunosc durerea ce 'n inimA ne lasa Plecarea nevoita a celor ce-am iubit ; Te-ai dus, dar toate in lume, chiar glia ce te-apasà. optesc durerii mute : Nu piere ce-a trait. G. 0. Gfirbea.
D. Ghibänescu, cunoscut sub pseudonimul de «Gheorghe din Bdrlad» a scris intr'o singurd
aceeasi zi doud, poezii, in cari oricine lesne va recunoaste cloud miscàri psihice diferite : cea dintaiu, o miscare pesimistd, a-tat de adânc altoita, din nefericire in tineretul nostru românese i cu care d-sa venise d'acasd ; in cealaltà, scrisä, mai jos, catre o ralmasita de pesirnism se adaoga o miscare aproape optirnistd, o miscare dare o viatal suprapamanteascd, o miscare datoritä deja templulut. Iata,-le pe amândou'd: De-ai fi fost o creatura
care, oase Mira spirit, Ai fi mostenit pámAntul, zeci de ani pe el trdind ; InsA vai ! dac'ai fost geniu, cum calzusi sub ghiara mortii ! Ca si-o floare-abia nAscAndh sub al toamnei rece vAnt !
Muritor ce vii adesea in locasul de odihnd,
Te opreste ! aibi curajul de scoboara 'n dst mormAnt
Sà privesti, tu ce-ai credintd in a cerului dreptate,
Cum el face cAte-odatä nedreptate pe pdmAnt ! Cersetori, bdtrani de-un secol, gArboviti pe-a lor toege, Mai trAesc spre suferintà, frigul, foamea indurthid, Pe cAnd cei ce au menirea sa inalte-o natiune, Cum apar pe scena lumii, sunt batuti de-al mortii vânt ! Gh. din Barlad. 25 August 1891.
Pand aci pesimismul cel schopenhaueric de acasä;
dar iatä de odata, dupa o sedere de cateva elipe sub azurul cel luminos al templului, Insui templul i se pare acuma poetului tot Inca, prea intunecos ai, privind la fluturi, la stele, la ingeri, la perspectiva infinitului, Gheorghe din Eitirlad nu se mai «scoboaral», ci se avantd Mira' sfialii sus-sus cätre «fratia» cea din cer : www.dacoromanica.ro
244
EXCELSIOR
Cei ce vin sal mai regrete
In Ast rece-scump mormAnt,
Nu stiu cà n'ai lost menitá SA, trdesti p'acest pAmAnt. Calci abia venii, i 'ndatit
131.
Din cer ingeri, fratii Mi, Au vazut ca, le esti sord Si venind te-au dus cu ei ! 25 August 1891. Gh. din Barlad.
Ac.eea0 luptà intre aluatul vechiu i alualul nou, intre «trist» i «voios», ne apare in urmAtoarea bucatà de un poet necunoscut nod', : Juliei Hascleu
Pareri de rdu i lacrimi aicea sunt deserte In fata mortii triste cuván tu-i de prisos ! Pe Julia mai bine, rugati ca sd, vã ierte,
Voi toti ce-aduceti jale in somnul ei v oios ! 6 Octomvrie 1891 Dim. Bodescu.
Dar 0 mai drag pentru mine a fost cuvântul unor sacerdoti, «dispensatores mysteriorum Dei», «0?-7,0`).61LOt [1.017pEuov 15Eoij», caci Spiritizmul izvore0e din in-
sà0 maiduva invafaiturei lui Christ, i biserica rdsäriteand, cu deosebire biserica noastrà romaneascd cea pururea cetateand i democraticd, o poate in-
telege aceasta mai lesne decat autocratizmul cel
feudal 0 cosmopolit al bisericei A pusului.
lard ce au scris doi archierei :
«Mare multumire i multd mângetere sufleteascd mi-a in«sprat credinta nemurirei, exprimatd prin acest monument. «Biserica nu poate fi decAt recunoscAtoare d-lui Hasdeu. «1-
Innocent M. Ploe§teanu, Vicar 1I1itr.»
2 Noemvrie 1894.
«Sfinte sunt cuvintele Apostolului Pavel, care a zis : Sea«mana-se in stricAciune, scula-se-va in nestricáciune ; sea«mand-se corp material, scula-se-va In cor p s pi ri tual ». «Arhiereu Dositheiu Perieteanu.»
Aa zic i eu : sfinte sunt cuvintele Apostolului
Pavel.
Excelsior !
www.dacoromanica.ro
EPILOG Si dupa ce am scris, ma intreb acuma : oare eu sunt autorul?
Spiritualistii de alta data, mergand cu Berkeley in frunte pe calea meditatiunii, ajungeau la urma urmelor a nu mai sti, daca lumea i ei Inii inteansa sunt in adevar o faptura, sau numai o nälucire. Spiritistul de astazi nu este un ideolog,
ci un fizician; el nu mediteaza, ci experiment e a za ; el stie ca stie, dar adesea nu e sigur de
personalitatea stiintei sale, cad ceea ce face si ceea ce spune dansul poate sa nu fie decat o suggestiune din afara. In capul cartii mele se citeste : S i c cogit o «asa cuget eu». Acest titlu, care se pare tot ce poate fi mai personal, ei bine nici el nu este al meu, nu vine dela
mine, nu s'a zamislit in creerul meu, nu; acest
titlu mi-a fost d'adreptul suggerat spiriticeste i ceva mai mult : fdra nici un amestec al persoanei mele, el mi-a fost suggerat anume cu ajutorul manei unui alt medium.
In sedinta din 22 Martie, eu primii prin Spe-
rantia, scriind automaticeste in stare cataleptica, o lunga comunicatiune in care fie-mea vorbeste, intre altele, despre studiile mele asupra Spiritizmului: www.dacoromanica.ro
246
EPILOG
«Tonul lor trebue sa fie impunator i convins, un
«fel de Sic cogito, adecd : eine poate sa se convingd, «cu atat mai bine pentru el, eine nu cu atat mai
«rau. Se intelege ca aceasta nu te scuteste de da«toria de a scrie cu toata claritatea putincioasa...»; apoi mai la vale adaoga : «Cat priveste pe al tau Sic cogito, sà tii Ca el va cuvantul final 0 tot oclata
titlul operei intregi...» 9.
Asa dara n int reb Inca odata : sunt eu oare autorul acestei carti, dupalice nu este al meuunici macar Sic cogito?
II) Iatã insusi textul francez al aceslei comunicatiuni: «Le ton doit Kétre imposant et convaincu, une sorte de Sic cogito, c'est a-dire: ceux «qui peuvent se convaincre, tant mieux pour eux, pour les autres tant apir. Bien enteridu que cela ne peut pas te dispenser de donner le plus
«de clarté a ton article... Quant a ton Sic cogito, tu dois savoir que «cest le mot de la fin, et en méme temps il sera le titre de tout ton «ouvrage...».
www.dacoromanica.ro
APENDICE VEDUTE, PLANURI SI SECTIUNI ALE TEMPLULUI
JULIA HASDEU"
www.dacoromanica.ro
Till ill II ei PLANUL EXTERIOR.
www.dacoromanica.ro
Z
<
a-1
wfilaNriui
www.dacoromanica.ro
(174157; Iorrr ato
:411
-,....
......
.
1
I
I
I
I
.
1
i
------.
. .
... -
I ItV 1
SECTIUNEA TRANSVERSALA
www.dacoromanica.ro
.:
:V-------.._.
4C,*rt-1-7;:5
-
'
SECTIUNEA LONGITUDINAL&
I
www.dacoromanica.ro
INDEX ( NB. Dans Vindication des pages, les chffires grossis ont ft ous les chiffres se rapportent aux numOrosmis en marge dans Vedition presente et qui al partiennent a la pagination de la 3-e edition).
ait aux passages les plus importants.
Agrippa. 108. Aksakow. 77. 98. Alchimie. 19. Alexandrescu Gr. 35. Allan Kardec. v. Kardec.
Astronomie. 8. 9. 15. 10. Atavisme. (1) 08. Atheisme. 7. Atome. 9. Augustin St. 87. Auto-suggestion. 71. 86. 87.
Alaux. 106. Ame. 6. 7. 12. 18. 28. 29. 32. 34. 35. 37. 38. 39. 43. 59.
Azam Dr. 67. 96 suiv.
-
Altruisme. 12 suiv. 16. 18. 20. 47. 48. 49.
60. 90.
Amide. 48. Amnésie. 33.
-
Amour. 20. 40. 43. 44. 46. sui v. 48. 50. 51. 60. 61. 78. 79. 87.
Ange. 6. 18. Animisme. 7. Anthropologie. 18. Anthropotechnie. 16 suiv. 18. Anti-spiritisme 2. 88. 113. Apport spirite. 99 suiv. 107. Arbore Z. 83. 93. suiv. 126. 129.
Architecture spirite.114suiv. 120 suiv. Aristote. 107. Ascensi. 97. Association des idées. 34. Astrologie. 19. 5591
88. 108. 110.
Bacon. 19.
Balfour Stewart. 52. Barrett. 4. 56. Baur. 86.
Beatie. 104. Beaunis. 34. 53. Beethoven 120. Berkeley. 132. Bernheim. 52. 56. Bianchi. 97. Bianu. 82. 83. 126. Bien (essence du). 18. Biologie. 11 suiv. 15. 18. Blagdon M-11e. 100. Bodescu. 131. Bogomilisme. 6. Boliac. 35. (1) Question réservde pour l'ou-
vrage sur la Reincarnation.
www.dacoromanica.ro
17
INDEX
258
Conservation. 13.
Bose. 102.
Boteanu, 130. Boyard. 102. Braid. 35. Braidisme. 30. Brandes. 81. Brewern. 75. Broca. 70. Brockhaus' Kon vers. Lex. 3. Brougham lord. 55. 58. 59. Bruno Giordano. 11. Büchner. 2. 27. 63. 91. 97. 98. Buddha. 108. Buguet. 102 suiv. Bullet. 102.
Burada Dr. 129. Bureau Al lyre. 73. suiv. Butlerow. 4.
Contact 9. Contrôle spirite. 93 94. 122. 123. 124. 125. 127. Cook M-Ile. 101. 106.
Coquelin. 93 suiv. Corday Charlotte. 107. Corneille. 45. 120. Correspondance spirite. 39.
51. 56 suiv. 58 suiv. 60. 72 suiv. 76 suiv. 78. 80 suiv. 86 suiv. 93 suiv. 43.
120 suiv. 132. Cosmovici. 82. suiv. 92 suiv. 122 suiv. 126 suiv. Creation (creature, créateur). 10. 15. 18 20. 38. 42. 47. Credo spirite. 116. 117. 126.
Cabanis. 63. Cahagnet. 31. Caithness lady. 102. Carré. 103. Catalepsie. 85. 93. 122. 132. 'Cervantes. 120. Cerveau. 21 suiv. 1.'7. 32. 33. 65. 68. 70. 71. 77. 96. 108. Chambers H. 4.
Crookes NV. 4. 52. 93. suiv. 105 suiv. Croyance-science. 1. 5. 7. Cuvier. 21.
sique spirite. Charcot. 53. 56. 62.
Darwin. 11. 13. 14 suiv. 18. 19. 21. 32. 49. 52. 62 suiv.
Chatterton lady. 54. 58. 59. Chenier A. 120. Chevé Em. 73. Chevillard. 74.
Darwinisme. 11 suiv. 16. 32. 39. 52. 63. 66 suiv. 91. De Candolle. 21. Dechambre Dr. 66 De Morgan. 4. Descartes. 120. Desjardins. 95. Despine Dr. 31 suiv. Dessin spirite. 86 suiv. 89. 91. Destrée J. 109. Determination (limitation,
Chant de la Mer.- v. MuCharlatanisme. 3. 95.102 suiv.
Che.vreul. 74. Chien. 13. 23. Chimie. 8. 9. 15. 18. 19. Chiromantie 110.
Chloroforme. 26 suiv. 30. Cicéron. 107. Cloquet Dr. 53. 59. Colebrooke. 64. Collins. 16. 17. Conscience. 20. 33. 38. 66. 68. suiv. 70. 71 suiv. 73 suiv. 77. suiv. 79. suiv. 86.
Daguerreotypie. 113. Dale Owen. 98. Dante 115. Dariex Dr. 53. 82. 90. 109. 112.
66. 99. 115.
état d'être borne, action d'être borne ; Begranzung. 9. 10. 15. 20. 42. - v. In-
determination. Devoluet. 102.
www.dacoromanica.ro
259
INDEX
Diable. 6. 8. 18. Dieu. 6-0. 10. 15. 18. 20. 38. 41. 42. 47. 50. 03. 79. 126. Desithée évêque. 131. Dogme. 7. 116-117. Donato. 89. 106. Double personalité. 67. 96 suiv.
Doublet (alter-ego). 37. 91 suiv. Du Potet. 31.
Du Prel 60. 77. 89. 91.
98.
Ecriture automatique. 80. 83 suiv. 88 suiv. 92. 120. 121 suiv. 126 suiv. 129. 132. Ecriture directe. 75 suiv. 78 suiv. 80. Edison. 4. 81. Egger. V. 96. Eglinton. 77. 106. Egoisme. 13. 16. 50. 61. Enfer. 7. 18. Ennemoser. 31. Eschenmayer. 31. Esp6ce. 45 suiv. Espace. 24. 25. 29 38. 58. 61. Ether. 22. 16. 114. Etienne St. 120. Evolution. 12. 14 suiv. 18. 20. 24. 29. 32 suiv. 38. 39. 42. 43
67 suiv. 97. 105. 112. 113. v. Darwin istne. Ex-homme.17.18. 43. 46. 51. 97.
Fakirisme. 36. Fant6me. 28. 37. 53 suiv. 55 suiv. 58 60. 99. 100 suiv. 104.
Faraday. 74. Fatalisrne. 6. Fatalité. 67 suiv. Fechner. 4. Mica& 26 suiv. 29. 30. 38. Felida. 67. 96 suiv. Femme. 37. 48. 50. Fichte. 4. Figuier, 43. 51. 81.
Florescu B. 82. 126. Flourens. 33. Fluide. 32. 33. 39. 75 99 suiv. Fox. 72. Frauenstädt. 44. 47. Galateri. 102. Ga,rbea. 130. Garibaldi. 16. Gautier Em. 3. Gautier Th. 4. 73. Gennadius d'Argesh. 93 Georges Sand. 4. 107. Ghibanescu. 130. Ghionis. 126. Gibert Dr. 51. 78. Gibier Dr. 3. 76 suiv. 79. 82 Gion. 114 suiv. 112. 126. 130 suiv. Gladstone. 4. 52. Godeau. 86. Goethe. 11. 50. 61. 66 suiv. 91 suiv. 115. GOrres. 81. Grimm Jac. 81. Guiney. 103.
Guldenstubbe. 75 suiv. 78 suiv. Guppy. - v. Nichol. Gurney. 53. 59. 60. Hackel. 11. 12. 22. 32. Hall. 95. Hare. 4. 98 Hartley. 33.
Hartmann Ed. 18. 64 suiv. 69 suiv. 74. 79. 88. 91 93 suiv. 97. 88. 123.
Hartmann Fr. 119 Harvey. 100. Hasdeu Al. 63. 81 suiv. 88. Hasdeu Julie 10. 24. 35. 36 suiv. 44. 47. 49. suiv. 52. 63. 80 suiv. 115 suiv 132. Hasdeu Nic. 122. 126 Hasdeu Th. 63. 123. Hasdeu Valerie. 122 suiv. Hellenbach. 22. Helmholtz. 70.
www.dacoromanica.ro
INDEX
260
Helvétius. 63. Herniopisme. 41. Héredité ') 68 Herschel]. 19. Hibernation. 22.
Instinct. 33. 38. 68. Intersigne.-v. Seconde-vue. Jacolliot. 76.
Home D 95. 98 suiv. 106. Homere 30. Homme 66. v. Ex-homme. Moi.
- Sur-homme etc.
-
Homme-Dieu. 6. 7. 18. Honigberger. 22. Houssay Ars. 4. Huggins. 4,
Janet Pierre. 70. 78. 88. Janlcowski. 104 suiv.
Jeanne d'Arc. 16 87 107. 120.
Jennigs. 56. Jesus. 13. 16. 60. 107. 117 121. 126 suiv. Jobert de Larnballe. 74.
114.
Hugo V. 4. 16. 51. 63. 90. 115.
Kant. 66. 115.
Hypnologie 19. Hypnotisme. 19. 30. 35. suiv.
Kardec Allan. 3. 86 suiv. Kardécisme. 88. Kerner. 31. King Katie. 101. 107.
117. 11. Hyperesthesie. 31.
42. 52 59. 60. 62. 69, 71. 72. 74. 78. 70. 85. 88. 89. 91. 95.
97. 100. - v. Somnambulisme.
Immortalite. 6. 7. 13. 18 28. 29. 38 39. 46. 60. 63. 65. 67. 79.
Impulsion. 33. 38. 68. Incombustibilite. 95. Inconscience. 64 suiv. 67 suiv. 69. 71 suiv. 74. 77 suiv. 79 suiv. 86. 123. 1C.8.
Indetermination (elargissement des bornes ; Entgränzung). 15. 18. 20. 23.
24. 25. 29. 30. 32 suiv. 34-
30. 42. 47. 48. 50 57-59.
60. 65. 67. 68. 91.- v. Determination. Individualité. 34. 46. 60. 67.
suiv.- Personalité.
Infini. 8.9. 12 15. 18. 27. 38. 42. 47. 50. 79. Innocent évéque. 131. Insomnie. 22. Inspiration. 17. 18. 43. 80. 85. 88. 92. 114. 1.) Question rdsérvee pour l'ou-
vrage sur la Mincarnalion.
api1a. 64.
Lachaud. 102. Lamarck. 11. Lange. 86. Laplace. 19. Leibnitz. 78. 120. Lenormand M-me. 110 suiv. Lermina. 33. Leuchtenberg. 102. Levitation. 95. 97. Leymarie. 112.
Libre-arbitre. 67 suiv. 113. Liebeault Dr. 50. 82. 109
suiv. 113. Liegeois Dr. 56. 78. 88. Lindsay lord. 95. Littre. 18 40. 41. 42. 81. Loi. 62. 64. Lombroso 2. 27. 88. 97 suiv. 100. 106.
Longet Dr. 53. 54. 58. 59. Longfellow. 4. 108. Louis St. 87. Lucrece. 6. Mabru. 95. Mac-Nab. 104. 105. Macnish. Dr. 66. Magie. 19.
www.dacoromanica.ro
INDEX
Magnetisme. 30. 69. 72. 79. 89. 97.- v. Hypnotisme. Mal (origine du) 6 9. 15.18. Manichéisme. 6. Mansfield. 77. Mantegazza. 48. Mariage. 47 suiv. 49 . Marillier 76. Martigny. 127. Malerialisme. 41. MatiCre. 12. 18. 28. 43. 100. 105. 107.
Maury Alfr. 23. 27. Mazzini. 16. Maxwell. 102 suiv.
Medina Pomar 102
Medium. 56. 57. 60. 69. 7179. 82. 84. 85. 86 -88. 9193. 97-104. 106. 107. 111. 113. 122 suiv 126 suiv. 132. V. Suggestion.
Medium guérisseur, 37, 95. Mémoire 32 suiv. 34. 39. 46, 65. 96.
Mensonge 9. 36 suiv. 39. Meyer's Konvers. Lex. 3. Michel Ange. 120. Mickiewicz. 115. Millet. 102 suiv. Milton. 115.
Moi. 12 suiv. 32. 34. 39. 46. 47. 59. 60. 63. 67. 68. 109. Molan Dr. 60. Molecule. 9. Moleschott. 2. 27. 63. Moliere. 120. Monotheisme. 6. Mort. 13. 27 suiv. 29. 34. 38. 30. 42. 43. 57-59. 60. 67. 112 suiv.
Mosaisme. 6. Mumler 103. Musique spirite. 72 suiv. 91 98 suiv. 119. 127-129. Musset A. 120. Myers. 53. 60. 70 suiv.
Nécromantie. 110 suiv.
261
Negation. 9 Nenitescu. 93. Nichol M-lle. 99. 107. Notzing Dr. 89. Novianu. 126. Nus Eug. 73. 78. Obsession. 17 suiv. Occultisme. 104. 108. 110. Ochorowicz Dr. 78. 89. Ostrogradski. 4. Oubli somnambulique. 33 suiv. Oxon. 4.
Paladino Eusapia. 97. Paleontologie 45 Palissy. 86. Pantheisme. 6. Papus. 104 suiv. Paracclsus. 108. Paradis. 7. 18 Paraschivescu. 110. 127. Pascal. 87. 120. Passion somnambulique. 76. Pasteur, 27. 41 suiv. 76. Pathologie. 70. Paul A p. 8 11. 12. 63. 86. 88. 107. 131.
ea rson. 86.
Pelletier H. 79 suiv. Penta Dr. 97. Personnalité. 46. 60. 67. 68.
-v
Perty M. 98. Pessimisme. 44. 41. 130. Pestalozzi. 87. Petrarca. 50. 115. Phénoméne. 62. 63 suiv. 69. 70. 72. 79. 81. 88 90. 92. 93. 95-98 100. 105. 106. 108.
suiv 111.
Photographie spirite. 101 suiv. 105 suiv. 107. Phy,ionomie. 14. Phisique. 18 suiv. Plante. 21. 22 suiv. Platon. 87. 115.
www.dacoromanica.ro
262
INDEX
Pluri conscience. 65. 67. 79. Podmore. 53. 60. Polythéisme. 6. Positivisme. 23. 27. 29 41. Précocité. 68. Preyer. 22. 88. 97, Prophétie. 37. 109 suiv. 111 suiv. 113.
PSycho-telegraphie. 55. -v. Correspondance spirite. Puskin. 75 suiv. 80.
Raport somnambulique, 78. 110.
Reichembach. 74.
Reincarna Lion. 34. 43. 46. 67.
117. 121.
Signature.-v. Souscription. Silva. 103. Slade. 76 suiv. 80. 106.
Slater Th. 104. Slee. 203. Sociologie. 18.
Socolescu. 117 suiv. Socrate. 73. 81. 107. Sommeil. 20 suiv. 26 suiv. 28 suiv 35. 37. 38. 42. 51. 58. 60.
64. 65. 68. 69. 77. 78. Somnambulisme. 19. 29 suiv.
33 suiv. 35 suiv. 38 suiv. 42 suiv. 51. 52 56. 65. 66. 69. 70 71. 78-80. 88. 96-
68. 69. 96 suiv. Religion. 5. 7. Renan. 41 suiv.
Soury J. 63. Souscription. 83 suiv. 88.
suiv. 56. 58. 59. 60. 64. 65. Revelation. 17. 18.
Sous-organisme. 19. 29. 32 suiv. 34. 37. 39. 42. 44. 46 suiv. 50. 58. 60. 68. 108.
Richet Ch. 53 suiv. 56. 62.
126 suiv. 129. Spinoza, 78. 115.
102. 110. 113.
Reve. 22 suiv. 24 suiv. 29. 34. 36. 37. 38. 42. 52. 53 Ribot Th. 53. 71. 90.
Robin Dr. 40. Roggers. 74, Rosales M-me. 102. Russel Wallace. 4. 11. 18. 52. 95: 98. 99 suiv. 106. Saint. 7. 18 Sardou V. 4. 86 suiv. 106. Schelling. 28. 81. Schakowskey. 75. Schiller. 16. 115. Schlegel. 86.
Schopenhs uer. 3. 32. 44 suiv. 48. 61. 79. 92. Seconde-vue. 37. 95. 109.
Selection.- v. Zootechnie.Anthropotechnie.
Sergueyeff. 22. Sévigne M-me. 20. Sexualité. 47 suiv. 49. 50. 51. Shainenu. 82. Shakespeare. 13. 36.86.115.
Sous-hornme. 47.
Sperantia Th. 82. 93 suiv. Spiritologie. 18 suiv. Steiner Dr. 82. 95. 126.
Stephanescu G. 119. 126 suiv.
Stephanus Henr. 85. Stilling 92. Storck. 115. 129.
Suggestion. 36. 59. 60. 69. 71-75. 77-80. 85. 86. 88
92. 93 suiv. 95. 100. 106. 108 suiv. 111. 113 suiv. '121 suiv
125 suiv. Suicide 13.
Sur-homme. 16. 17. 18. 46. 47. 51.
Sur-organisme. 19.
28. 29 sui v. 32 suiv. 34. 38 sui v. 42.
46 suiv. 50-52. 57-61. 64. 65. 68. 69. 71. 77. 95. 96.
108 suiv. Suzzara. 82. Swedenborg. 107. 109. 120.
www.dacoromanica.ro
263
INDEX
Table tournante. 2. 72 s.
Usteri. 86.
Taine. 24. 81. Tamburini. 97.
Varley. 4. Vaiivenargues. 44. Veille. 21 suiv. 27 suiv. 35
80. 112.
Télépath ie. 44. 51. 52. 53 suiv.
56-60. 65. 68. Temps. 24. 25. 29. 38. Tennyson. 52.
Takeray. 4. Theologie. 7. 17 suiv. Therese S-te 120.
suiv. 38. 42. 66. 68 suiv. 78.
Velpeau Dr. 27.
Vie.- v. Irnmortali0.Vivisection. 21 suiv. Vizioli. 97.
Thomson Dr. 104. Thury. 74.
Vogel. 101.
suiv. Tissot J. 101.
Volpi, 101. 1114.
Tiphaine de la Roche. 113 Traill Taylor. 104.
Transposition de sens. 31 suiv. Trollope. 4. 100.
Tylor Ed. 6. Typtologie. 72. 97. Uni-conscience. 65. 67. 68. 71.
77.- v Pluri-conscience. Univers. 8.
Vogt Carl. 2. 63.
Volonte-croyance 35 suiv. 39.
Voltaire. 8.
Wallace.- v. Russel. Washington. 16. Williams. 104. Wittgenstein. 102.
Zohar. 108. Z011ner. 4. 98. 105. 106. Zootechnie. 16 suiv. Zoroastrisme. 6.
www.dacoromanica.ro
TABLA Pagina
Dedicatiunea.
Pre lata la a 3-a editiune.
Pio log. I.
If. III.
IV. V. VI.
Sliinta sufletului : Dumnezeu, nemurirea, destainuirea Somnul si sufletul Telegrafia iubirii Ipnotizmul in Spiritizm . Materializmul in Spiritizin Excelsior I
11
45 82 115 169
.
201
Epilog.
1LUSTRATIUNI:
Somnul plantei Evolufiunea «euluiD Cdntul Aldrii .
.
.
.
.
Autogrof dela Spiritul lui Pusrhkin Scrisoarea spiritistei intre piaci . . . . Autograr spiritist dela Alexandru Hasdeu Fac-simile al scrisorii lui Atexandru Hasdeu . Desemn mediumic prin Victarien Sardou . . . Armonic spiritist . Fotografia a doud spirite Fotografia Spiritului Katie King .
APENDICE
Templul «Julia Hasdeu»: Planul exterior. Planul interior. Sectiunea transversal& Sectiunea longitudinald. INDEX
www.dacoromanica.ro
47 90 140 143 145 157 159 164 185
7-8
189
www.dacoromanica.ro
