UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Specializare: Economia comertului,turismului si serviciilor Anul III , Semestrul I , Grupa a IV a
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ – proiect de studiu – SC „BERMAS” SA SUCEAVA
Suceava 2012
1
A. Întreprinderea – caracterizare strategică a) Scurt istoric şi descrierea succintă a întreprinderii şi a sectorului de care aparţine Activitatea societăţii a început în anul 1974 ca secţie de producţie a Întreprinderii de Spirt, Bere, Amidon Rădăuţi. În urma mai multor etape de dezvoltare eşalonate până în 1981 această secţie a ajuns la o capacitate nominală de producţie de 455.000 hl bere/an (în fizic 360.000 hl/an) şi 11.000 tone malţ/an devenind astfel principalul producător în acest sector în zona judeţelor Suceava şi Botoşani. Cele mai importante etape care au marcat evoluţia S.C. BERMAS S.A. au fost:
În anul 1974 (trim.IV) s-a înfiinţat SECŢIA DE BERE Suceava ca o secţie de producţie a
I.S.B.A. Rădăuţi, având o capacitate de 200.000 hl/an bere echivalent 12°Bllg alcătuită din: - sectorul de producere şi fierbere a mustului de bere - sectorul fermentatie primară si secundară - sectorul îmbuteliere bere la sticlă şi butoi
În anul 1979 (trim.IV) a intrat în functiune a doua capacitate de 255.000 hl/an care
împreună cu prima capacitate asigură producerea a 455.000 hl bere/an ceea ce înseamnă posibilitatea de a vinde în fizic circa 360.000 până la 380.000 hl/an.
În anul 1981 (trim.I) a intrat în funcţiune secţia de producere a malţului cu o capacitate de
producţie anuală de 11.000 tone malţ.
În anul 1990 s-a înfiinţat Întreprinderea de Bere şi Malţ Suceava prin Hotărârea
Guvernului României nr.579/1990 prin preluarea activităţii secţiei de bere şi malţ Suceava din cadrul I.S.B.A. Rădăuţi având loc divizarea în acest sens. S.C. BERMAS S.A. Suceava s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni sub această denumire în baza: - H.G.R. 1353/27.12.1990 prin transformarea Întreprinderii de Bere Malţ Suceava în societate comercială - Legea nr.15/1990 privind reorganizarea ca societăţi comerciale pe acţiuni a unităţilor economice de stat - Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.
În anul 1993 s-a pus în funcţiune “Atelierul de reparatii auto şi gospodărire combustibil”
societatea având în dotare parc auto propriu.
În prezent, S.C. BERMAS S.A. Suceava are patru sectoare de producţie, ateliere auxiliare
şi compartimente funcţionale astfel: 2
Sectoare de producţie: - mălţărie - fierbere - fermentatie - îmbuteliere
Ateliere auxiliare de deservire: - atelier mecanic - atelier electric - AMC - uzina frig-aer - întreţinere (zidărie, tâmplărie)
Compartimente functionale: - compartimentul P.P.O.S.P. - compartimentul CTC - compartimentul financiar-contabil - aprovizionare-desfacere - transporturi - mecano-energetic, investitii - oficiul de calcul (informatic) Principalul obiect de activitate este producerea şi comercializarea berii, a malţului şi a
subproduselor rezultate din procesul de fabricare al acestora. Produsele realizate: Bere şi malţ. Sortimentele de bere fabricată:
BERE “SUCEAVA” de 10,2° Plato pasteurizată îmbuteliată la sticlă EURO 0,5 l
BERE “BERMAS” de 11,5° Plato pasteurizată îmbuteliată la sticlă NRW 0,5 l
BERE “CALIMANI” de 11,2° Plato pasteurizată îmbuteliată la sticlă NRW 0,5 l şi la
KEG-uri (butoaie inox a 50 litri) pentru consumul la halbă. Malţul se produce numai pentru consumul intern respectiv pentru fabricarea berii produsă de societate, nefiind cerere de malţ pentru vânzare. Activitatea desfăşurată de S.C. BERMAS S.A. se concretizează în producerea şi comercializarea berii, a malţului şi a subproduselor rezultate din procesul tehnologic de fabricare al acestora, activitate pe care o desfăşoară de 30 ani şi care face parte din ramura “industria alimentară” - subramura “Fabricarea băuturilor”. După anul 1990, odată cu pătrunderea companiilor străine pe piaţa berii din România, producţia de bere a fabricii a înregistrat un trend descrescător până în anul 1997, după care s-au înregistrat creşteri semnificative de la un an la altul deşi mediul concurenţial a fost şi este tot mai
3
agresiv, fiin una din societăţile de profil care şi-a menţinut şi extins afacerea datorită în primul rând adaptării imediate la noile condiţii prin politici manageriale şi strategii investiţionale adecvate. S.C. BERMAS S.A. Suceava îşi desface produsele numai pe piaţa internă, activitatea comercială desfăşurându-se în condiţii de concurenţă loială. Prin sortimentele de bere, volumul desfacerii şi raportul calitate/preţ societatea se numără între primele 8 societăţi de profil din ţară, conform datelor statistice comunicate periodic de Asociaţia Producătorilor de Bere din România. b) Misiunea firmei, obiectivele fundamentale (cuantificabile şi necuantificabile) Preocuparea prioritară a conducerii societăţii este atât dezvoltarea cât şi menţinerea segmentelor de piaţă pentru atingerea capacităţii de producţie de 360.000 hl/an în condiţiile în care pe lângă marile concentrări economice care au avut loc pe piaţa berii, au apărut şi alţi producători de talie mare precum S.C. “EUROPEAN FOOD” S.A. În ultimii trei ani au avut loc importante concentrări economice pe piaţa berii realizate de companiile străine prin preluarea unor fabrici româneşti, aceste concentrări având ca scop acapararea pieţei de desfacere şi evident înlăturarea pe cât posibil a celorlalţi producători. Misiunea S.C. BERMAS S.A. Suceava este ca prin strategiile proprii de marketing şi cele investiţionale să-şi mărească cota de piaţă chiar în aceste condiţii, câştigând noi segmente de piaţă, acest lucru presupunând eforturi financiare importante şi investiţii făcute în retehnologizare, modernizare, distribuţie. ► Pentru anul 2006, planul de afaceri al societăţii cuprinde modificări esenţiale, respectiv:
−
creşterea (în limita permisă de capacitatea potenţială) a volumului producţiei şi al
vânzărilor de la 346.372 hl. la 360.000 hl. respectiv cu 4%;
−
creşterea cifrei de afaceri nete cu 18%;
−
creşterea veniturilor totale cu 16%:
−
menţinerea aceleiaşi ponderi deţinute de cheltuielile totale în veniturile totale prin
încadrarea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli stabilite pentru anul 2007;
−
creşterea profitului net faţă de anul precedent cu 29%.
4
Planul de afaceri al societăţii pentru anul 2006 va fi realizat prin desfăşurarea unei activităţi economice eficiente susţinută şi de un program de investiţii în sectoarele direct productive care să asigure pe de o parte o optimizare a consumurilor specifice la materiile prime şi utilităţile tehnologice (energie electrică, energie termică, apă) iar pe de altă parte să asigure un plus de calitate. Investiţiile prevăzute pentru următorii ani vor fi realizate în ordinea priorităţilor funcţie de importanţa acestora, efectele asupra îmbunătăţirii calităţii produsului şi a fluxului tehnologic ţinând seama de posibilităţile reale de finanţare din surse proprii şi atrase fără a afecta negativ capacitatea de plată a societăţii pe termen scurt sau mediu. Premizele realizării programului de investiţii sunt: desfăşurarea unei activităţi eficiente, menţinerea şi dezvoltarea pieţei de desfacere, creşterea performanţelor firmei. Referitor la programul de producţie pentru anul 2007, societatea are programat să realizeze: SPECIFICAŢIE
UM
TOTAL
1. Bere brută 2. Bere finită 3. Bere pentru
hl. hl. hl.
302.400 298.300 305.000
TRIM. I 55.000 43.100 29.000
vânzare 4. Malţ
to.
4.500
630
DIN CARE: TRIM. II TRIM. III 116.000 114.000 100.100 125.600 114.000 120.000 -
870
TRIM. IV 17.400 29.500 42.000 3.000
Pentru realizarea programului de producţie sunt asigurate resursele de materii prime principale respectiv malţ, nemalţificate şi hamei până în trimestrul IV 2007, completările de nemalţificate şi hamei sau echivalentul în peleţi funcţie de conţinutul de alfa acizi neimplicând eforturi financiare importante. Materialele principale necesare realizării producţiei consumabile în fazele procesului tehnologic de fabricare, fermentare-maturare, filtrare, îmbuteliere şi livrare a berii se aprovizionează ritmic în baza contractelor încheiate cu furnizorii de profil funcţie de volumul producţiei aferent perioadei, asigurându-se permanent stocurile de siguranţă pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie. Pentru realizarea programului de vânzări vor fi create condiţiile necesare vânzării berii în reţeaua comercială prin dotarea corespunzătoare (pe perioada derulării relaţiilor comerciale) a clienţilor cu: • butoaie inox tip KEG pentru vânzarea berii vărsate pentru consumul la halbă;
5
• dozatoare pentru răcirea şi distribuţia berii îmbuteliată la KEG-uri; • navete personalizate „BERMAS“ 1/24 şi 1/20, sticle EURO şi NRW; • logistică publicitară şi de reclamă; • mijloace de transport pentru distribuţie precum şi personal specializat pentru igienizare instalaţii, control reţea şi marketing. În activitatea generală a societăţii se au în vedere şi activităţile auxiliare pentru menţinerea în stare normală de funcţionare a utilajelor, instalaţiilor, protecţia şi întreţinerea clădirilor şi a spaţiului din incinta sediului, prin realizarea lucrărilor curente de întreţinere şi reparaţii, revizii curente şi capitale la utilajele din toate secţiile de producţie. Printre obiectivele societăţii mai menţionăm: popularizarea numelui şi a imaginii societăţii, promovarea produselor sale, în acest scop în fiecare an se întreprind acţiuni de reclamă, publicitate prin participarea la târguri, festivaluri specifice organizate atât de cei din breaslă cât şi cele proprii organizate de societate, apoi prin mass-media: radio, presă precum şi prin mijloace materiale publicitare - casete luminoase, benere, afişaje diverse etc. c) Definirea opţiunilor strategice şi a obiectivelor specifice ca scop al diagnosticului Societatea îşi comercializează sortimentele de bere fabricată îmbuteliată la sticlă şi KEG numai pe piaţa internă pe o arie geografică restrânsă din zona Moldovei. Din punct de vedere al produselor comercializate pe lângă o diversificare sortimentală a berii la sticlă s-a dezvoltat segmentul de piaţă pentru berea la PET-uri. Dacă iniţial estimările privind evoluţia consumului de bere la PET nu erau optimiste ţinând seama de cerinţa cea mai importantă şi anume păstrarea parametrilor calitativi în cadrul unui termen de garanţie rezonabil, precum şi de tendinţele consumului de bere la PET înregistrate deja în ţările cu tradiţie în această direcţie, realitatea a demonstrat că cei care au venit pe piaţă cu astfel de bere au avut de câştigat. Din considerente de ordin obiectiv, S.C. BERMAS S.A. Suceava şi-a concentrat eforturile investiţionale în modernizarea fluxurilor tehnologice şi dezvoltarea bazei materiale în reţeaua comercială pentru vânzarea berii îmbuteliată la KEG pentru consumul la halbă şi bere la sticlă. Pentru creşterea vânzărilor, respectiv a cotei de piaţă, Consiliul de Administraţie a luat o serie de decizii strategice printre care mai importante ar fi:
6
-
sporirea prestigiului şi a publicităţii societăţii în rândul investitorilor şi
comercianţilor români şi străini prin cotarea la Bursa de Valori Bucureşti, aceasta ducând la dezvoltarea societăţii în condiţii de transparenţă; -
un amplu program de investiţii de natura modernizării fluxurilor tehnologice de
fabricare a berii conform Standardelor Comunităţii Europene prin achiziţionarea unei instalaţii de filtrare bere Steinecker tip TFS importată din Germania; -
obţinerea certificării sistemului de calitate ISO 9001-2001 şi HACCP privind
siguranţa alimentelor; -
extinderea ariei de desfacere a berii, în zonele cu potenţial comercial;
-
achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei linii de îmbuteliere bere la PET cu o
capacitate medie care să completeze în piaţă cerinţele consumului; -
crearea condiţiilor tehnologice şi economice necesare pentru producerea unui
brand de bere sub licenţă care să vină în întâmpinarea consumatorilor cu preferinţe diversificate în acest sens; -
modificări ale strategiei comerciale şi de marketing. Obiectivele propuse sunt realizabile în mod cert având în vedere punctele forte ale
societăţii, între care menţionăm: o bună organizare a activităţii şi experienţa în domeniu, investiţiile realizate în ultimii ani în modernizarea fluxurilor tehnologice şi în dotarea reţelei comerciale; relaţii stabile cu clienţii societăţii; experienţă în gestionarea şi administrarea resurselor şi patrimoniului confirmată de rezultatele înregistrate din activitatea desfăşurată până acum, situaţie bună din punct de vedere economic şi financiar.
B. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI LA NIVELUL FIRMEI Etapa 1. Pregătirea analizei - diagnostic a) Caracteristici tipologice ale firmei şi ale domeniului de activitate S.C. BERMAS S.A. SUCEAVA cu sediul în SUCEAVA, judetul SUCEAVA, str.Humorului nr.61, cod unic de înregistrare 723636, nr.înregistrare O.R.C. J33/37/1991, telefon 0230/526543, fax 0230/526542 s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni prin HG 1353/27.12.1990 prin transformarea fostei Întreprinderi de Bere şi Malţ Suceava. În conformitate cu actul constitutiv, obiectul de activitate al S.C. BERMAS S.A. SUCEAVA este urmãtorul:
7
producerea şi comercializarea berii, malţului şi altor băuturi alcoolice şi nealcoolice, a
derivatelor şi subproduselor rezultate din procesul de fabricaţie;
realizarea de prestări servicii pentru terţi;
efectuarea de operaţiuni de I-E din domeniul său de activitate. Principalele grupe de produse rezultate din cadrul activităţii de bază sunt:
bere la sticlă pasteurizată; bere la KEG; malţ; subproduse rezultate din procesul de fabricaţie al berii şi malţului. Principalele produse realizate de S.C. “BERMAS” S.A. Suceava sunt: ■ BERE destinată comercializării – capacitate nominală anuală 455.000 hl./an echivalent de 12° Bllg, capacitatea în fizic posibil de realizat 360.000 hl. Din punct de vedere al sortimentelor de bere, societatea îmbuteliază şi comercializează bere la sticlă 0,5 litri şi la KEG-uri a 50 litri în următoarea structură: - bere 10,2° Plato “SUCEAVA CLASIC” pasteurizată, îmbuteliată la sticle EURO de 0,5l; - bere 11,2° Plato “CĂLIMANI PREMIUM” pasteurizată, îmbuteliată la sticle NRW de 0,5l şi la butoaie inox tip KEG; - bere 11,5° Plato “BERMAS” tip PILS pasteurizată, îmbuteliată la sticle NRW de 0,5l; ■ MALŢ - destinat atât producţiei proprii de bere cât şi pentru comercializare - capacitate anuală 11.000 tone. În prezent S.C. BERMAS S.A. îşi desfăşoară activitatea prin sectoare de producţie şi auxiliare după cum urmează: MĂLŢĂRIE, FIERBERE, FERMENTAŢIE, ÎMBUTELIERE BERE LA STICLĂ ŞI KEG-uri, ATELIERE AUXILIARE ŞI COMPARTIMENTE FUNCŢIONALE. Acestea sunt dispuse pe o singură platformă aflată la sediul central al societăţii. b) Definirea problemelor şi a obiectivelor de urmărit prin analiza-diagnostic Principala problemă a societăţii S.C. BERMAS S.A. Suceava o reprezintă implementarea politicilor şi cerinţelor Comunităţii Economice Europene, a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, societatea depunând eforturi în direcţia eficientizării activităţii pentru a satisface cerinţele în condiţiile aderării la Uniunea Europeană. În acest sens o preocupare majoră a societăţii o reprezintă obţinerea certificării sistemului de calitate ISO 9001-2001 şi HACCP privind siguranţa alimentelor. 8
În contextul actual al unei economii de piaţă funcţionale, Bursa de Valori Bucureşti, ca instituţie de elită a pieţii de capital, poate contribui substanţial la sporirea prestigiului şi a publicităţii societăţii în rândul investitorilor şi comercianţilor români şi străini, conducând la dezvoltarea segmentului de piaţă. Prin cotarea la Bursă se poate satisface necesarul de finanţare prin aport de capital (emisiuni de acţiuni) sau credit (obligaţiuni) cu implicare directă asupra dezvoltării societăţii în condiţii de transparenţă. Cunoaşterea reală a preţului de piaţă a acţiunilor oferă garanţie, posibilitatea angajamentului de credite şi vânzarea pachetului de acţiuni unor potenţiali investitori în scopul obţinerii resurselor financiare necesare capitalizării societăţii, respectiv a introducerii unor tehnologii moderne la nivelul concurenţei străine. Prin încheierea contractului de registru cu Registrul Bursei se oferă siguranţa transferului dreptului de proprietate într-o manieră rapidă, riguroasă şi eficientă. Astfel, un alt obiectiv important al societăţii îl reprezintă sporirea prestigiului şi a publicităţii societăţii în rândul investitorilor şi comercianţilor români şi străini prin cotarea la Bursa de Valori Bucureşti, aceasta ducând la dezvoltarea societăţii în condiţii de transparenţă. Deoarece societatea îşi comercializează sortimentele de bere fabricată îmbuteliată la sticlă şi KEG numai pe piaţa internă pe o arie geografică restrânsă la zona Moldovei, un alt obiectiv de urmărit îl reprezintă extinderea ariei de desfacere a berii, în zonele cu potenţial comercial şi din alte regiuni ale ţării. Pe lângă o diversificare sortimentală a berii la sticlă s-a dezvoltat segmentul de piaţă pentru berea la PET-uri, S.C. BERMAS S.A. intenţionând să achiziţioneze o linie de îmbuteliere bere la PET cu o capacitate medie care să completeze în piaţă cerinţele consumului. În viitor societatea va derula un amplu program de investiţii de natura modernizării fluxurilor tehnologice de fabricare a berii conform Standardelor Comunităţii Europene prin achiziţionarea unei instalaţii de filtrare bere Steinecker tip TFS importată din Germania. Prin investiţiile realizate se va urmări crearea condiţiilor tehnologice şi economice necesare pentru producerea unui brand de bere sub licenţă care să vină în întâmpinarea consumatorilor cu preferinţe diversificate în acest sens. Prin sortimentele de bere, volumul vânzârilor şi raportul calitate/preţ, S.C. “BERMAS” S.A. Suceava se numără printre primii 8 producători de profil din ţară, având propriile puncte forte şi deţine în judeţele Moldovei ponderi de piaţă ridicate. Activitatea comercială a societăţii se desfăşoară în condiţii de concurenţă loială. Punctele forte faţă de concurenţii din aceeaşi ramură sunt: 9
−
relaţii stabile cu clienţii şi furnizorii tradiţionali;
−
situaţie financiară bună în ultimii ani şi în perspectivă;
−
o bază materială creată în ultimii 30 ani şi dezvoltarea acesteia prin ample
programe de modernizare şi retehnologizare cu perspectiva continuării acestui proces;
−
preţuri relativ scăzute, mai apropiate de puterea de cumpărare a majorităţii
consumatorilor pentru produse de o calitate bună comparabilă cu cea a produselor concurenţilor;
−
faptul că este şi producător de malţ, cantitatea produsă acoperind
necesităţile proprii, existând şi o marjă suficientă care oferă posibilitatea dezvoltării viitoare. S.C. “BERMAS” S.A. Suceava deţine 30% din piaţa berii în judeţul Botoşani, 30% din judeţul Suceava, 10% din judeţul Iaşi, 5% din judeţul Neamţ, 5% din judeţul Galaţi, 2% din judeţul Brăila, 3% din judeţul Vaslui şi Buzău.Sugestivă în acest sens este reprezentarea grafică a livrărilor de bere pe judeţe. Prin realizarea unui diagnostic parţial respectiv diagnosticul financiar-contabil, va fi stabilită situaţia reală a întreprinderii, evaluarea echilibrului dintre resursele financiare şi utilizările tehnice la nivelul întregii întrepinderi, analizând atât resursele interne cât şi resursele externe, precum şi totalitatea utilizărilor acestora în ciclul de schimb. c) Culegerea datelor, verificarea, sistematizarea şi gruparea datelor prin diferite tehnici statistice Drept surse de date pentru analiza financiară vom folosi următoarele documente: a. bilanţul contabil al firmei; b. contul de profit şi pierdere; c. anexele la bilanţ (situaţia activelor imobilizate în valoare brută şi amortizările înregistrate pentru acestea ). Aceste surse de informaţii sunt anexate la prezentul proiect. Deci, analiza financiară ce urmează a fi realizată îşi propune să evidenţize următoarele aspecte: 1. modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurtanaliză pe bază de bilanţ contabil 2. stabilirea treptelor de acumulare bănească numerică şi marjele de rentabilitate sau soldurile intermediare de gestiune- analiză pe baza contului de profit şi pierdere. Bilanţul contabil constituie documentul principal care stă la baza evaluării patrimoniale a întreprinderii, existând trei abordări diferite ale acestuia, şi anume: 10
1. abordare patrimonială; 2. abordare financiară; 3. abordare funcţională. Bilanţul patrimonial este anexat la acest proiect, arătând situaţia patrimonială a firmei la sfârşitul unui exerciţiu financiar.
Etapa 2. Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor, evidenţierea punctelor forte şi slabe ale firmei pe domenii 2.1. Diagnosticul resurselor umane S.C. “BERMAS” S.A. Suceava are un număr mediu de 258 angajaţi cu precizarea că numărul şi structura personalului se corelează cu necesarul impus de volumul producţiei şi activităţile auxiliare: întreţinere, reparaţii, transport şi distribuţie, e.t.c. Administrarea societăţii este realizată de către un Consiliu de Administraţie format din 7 membri care au fost mandataţi de Adunarea Generală a Acţionarilor din 5 octombrie 2007. Conducerea executivă a fost delegată unui număr de 3 directori respectiv: Director general, Director economic şi Director tehnic. Relaţia CONDUCERE - ANGAJAŢI este bazată pe corectitudine, loialitate, bună credinţă, practicarea lucrului în echipă, luarea hotărârilor în urma consultării tuturor factorilor de decizie, iar la baza acestor relaţii stă Contractul Colectiv de Muncă şi Regulamentul de Ordine Interioară. Drepturile şi obligaţiile salariaţilor se stabilesc la angajarea acestora prin contractul individual de muncă. În vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariaţii societăţii sunt clasificaţi în funcţie de specificul activităţii date prin cerinţele postului astfel: A. Muncitori 1. necalificaţi 2. calificaţi B. Funcţii de execuţie şi de conducere 1. funcţii de execuţie a) cu pregătire liceală sau postliceală
11
b) maiştri c) cu pregătiri superioare 2. funcţii de conducere a compartimentelor funcţionale - şefi de compartimente şi de sectoare 3. funcţii de administraţie şi conducere executivă a societăţii - director - comitet de direcţie Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condiţiilor stabilite de lege cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei profesionale. Formele de salarizare aplicate la S.C. BERMAS S.A. SUCEAVA conform Contractului Colectiv de Muncă sunt următoarele: 1.Acord direct Personalul de la următoarele sectoare şi locuri de muncă: - Malţ - Fierbere - Fermentaţie - Îmbuteliere sticlă - Îmbuteliere bere KEG-uri - Zidari - Bobinaj 2. Regie Personalul din activitatea:9 - Pompieri - Pază - Arhivă - Administrativ - Atelier mecanic - Atelier electric - Uzina frig - Laborator - Gestionari sticle pline - Gestionari sticle goale - Gestionari magazie materiale tehnice 12
- Personal TESA (financiar-contabil, facturare oficiul de calcul, casierie, aprovizionare, lucrători comerciali), şefi sectoare auxiliare, şefi compartimente, conducerea executivă inclusiv Directorul - Mecanici, electricieni, auto-garaj (mecanici auto şi moto, electricieni auto garaj) - Lucrători comerciali vânzare bere service, instalatii, marketing - Perioadă remont 3. Acord individual - Transporturi (şoferi) - Sector comercial (încărcări - descărcări ambalaje cu sticle goale şi sticle pline, reparat paleţi şi navete, activitate de gară, pus sticle în navete goale etc) Salarul de bază al Directorului SC „BERMAS” SA Suceava care este şi preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii este stabilit de către Adunarea Generală a Acţionarilor. Salariile de bază ale celorlalţi membri ai Comitetului de Direcţie sunt stabilite de Consiliul de Administraţie al societăţii conform Legii 31/1990. Fondul de salarii realizat la 31.12.2010 a fost de 4.704.971 lei iar cheltuielile cu asigurările sociale au fost de 1.318.752 lei. Salariile plătite administratorilor şi conducerii societăţii în exerciţiul financiar 2010 au fost în sumă totală de 674.205 ei, din care : administratori – 91.600 lei, conducerea societăţii 582.605 lei. Onorariile plătite auditorilor în cursul anului 2010 au fost în sumă de 93.050 lei, din care : onorariul auditorului intern – 30.000 lei, onorariul pentru auditorul financiar 63.050 lei. În cursul normal al activităţii, societatea face plăţi către instituţii ale statului român în contul angajaţilor săi. Toţi angajaţii societăţii sunt membri ai planului de pensii al statului român. Societatea nu operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare şi nu are nici un fel de obligaţii referitoare la pensii. În cadrul societăţii există o organizaţie sindicală afiliată la Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară. Gradul de sindicalizare a salariaţilor este de 99%. Climatul social este stabil în prezent ceea ce constituie o premiză că va fi bun şi în viitor.
2.2. Diagnostic financiar-contabil
13
STRUCTURA EXPLOATĂRII Analiza situaţiei financiar-patrimoniale se realizează pe baza datelor din bilanţ recurgând la un procedeu frecvent utilizat în analiza financiară – metoda ratelor (corespunde studiului pe verticală a bilanţului). Ratele de structură patrimonială se stabilesc ca raport între un post (sau o grupă de posturi) de active sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ sau de pasiv. Analiza ratelor de structură ale activului patrimonial
ACTIV
Imobilizări
2005 Valoare
Rata de
Valoare
-lei-
structură 0
-lei-
0
2006 Rata de 0
structură 0
necorporale Imobilizări corporale 12.206.896 Imobilizări 83.000
99% 1%
13.241.517 376.252
97% 3%
financiare Active imobilizate 12.289.896 Stocuri 6.919.678 Furnizori debitori 156 Clienţi 1.522.327 Alte creanţe 88.281 Casa şi conturi la 2.230.356
53% 64% 0% 14% 1% 21%
13.617.769 7.777.406 54.336 814.738 140.972 53.020
61% 88% 0,5% 9% 2% 0,5%
47%
8.840.472 22.458.241
39%
bănci Active circulante TOTAL ACTIV
10.760.798 23.050.694
Indicatori de structură ai activului ■ Ponderea activelor imobilizate în totalul activului, calculată ca raport între activele imobilizate şi total active. În cazul nostru, în anul 2006, activele imobilizate deţin un procent de 53,32% din total active, în scădere faţă de anul 2005 când ele deţineau o pondere de 58,96%. Aceast lucru semnifică o scădere a gradului de investire a capitalului în întreprindere. În cadrul activelor imobilizate se observă că ponderea imobilizărilor corporale în totalul activelor imobilizate a crescut de la 97% în anul 2005 la 99,32% în anul 2006. Această pondere a 14
activelor imobilizate este ridicată deoarece S.C. “BERMAS” S.A. Suceava a realizat investiţii majore în echipamente şi tehnologii noi.
Ponderea activelor circulante în totalul activului, calculată ca raport între
active circulante şi total active, ne indică faptul că în anul 2006 activele circulante deţin o pondere de 47% din total active, în scădere faţă de anul 2005 când deţineau o pondere de 39%.
Ponderea stocurilor şi a producţiei în curs în total active, calculată ca raport
între stocuri şi producţia în curs şi total activ reprezintă 30% din total active, în scadere faţă de anul 2005 când acestea deţineau o pondere de 35%. Ponderea creanţelor în totalul activelor circulante a înregistrat o creştere de la 11% în 2005 la 15% în 2006 reflectând faptul că societatea a recurs la acordarea de credite comerciale clienţilor în vederea stimulării vânzărilor. Disponibilul ocupă o pondere ridicată în cadrul activelor circulante în anul 2006 respectiv 47% având în vedere că până la sfârşitul anului societatea nu a realizat investţii semnificative, demararea acestora începând în anul 2007. Analiza ratelor de structură ale pasivului PASIV
2005 Valoare
-leiCapital social 10.773.974 Rezerve 5.283.091 Rezultatul exerciţiului 3.566.316 Rezultatul reportat (-) 208.212 Repartizarea 3.566.316 profitului(-) Capital propriu 15.848.853 Datorii pe termen lung 995.188 Datorii instituţii credit 1.431.919 Furnizori 557.222 Clienţi creditori 0 Alte datorii 3.625.059 Total datorii 6.609.388 TOTAL PASIV 22.458.241
2006 Rata de Valoare structură -lei68% 12.178.416 33% 3.893.295 22% 4.487.877 4.307.383 4.487.877 70% 15% 22% 8% 55% 30%
Rata de structură 60% 19% 22%
20.379.094
88%
645.905 799.733 0 1.225.962 2.671.600 23.050.694
24% 30% 46% 12%
Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a firmei, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia. Indicatori de structură ai pasivului
15
Independenţa financiară, calculată ca raport între capitalul propriu şi total pasiv.
În anul 2006, independenţa financiară a fost în procent de 88%, în creştere faţă de anul precedent când înregistra un procent de 70%, procent care indică un nivel foarte bun, peste gradul optim de 30%.
Contribuţia acţionarilor la formarea resurselor totale, calculată ca raport între
capitalul social şi capitaluri proprii este de 60% şi reflectă contribuţia importantă a acţionarilor în totalul resurselor.
Contribuţia creditelor la formarea resurselor totale, calculată ca raport între
creditele bancare şi total pasive. Societatea are contractat un credit pe termen mediu de 645.905 lei, acest indicator având în anul analizat valoarea de 3%, nivel considerat bun.
Indicatorul gradului de îndatorare = capital împrumutat x100= capital propriu = 645.905 x 100 = 3% 20.379.094
Indicator privind =profit înaintea dobânzii şi impoz.pe profit= acoperirea dobanzilor
cheltuieli cu dobanda
= 5.455.783 = 31 ori 174,889 Analizând indicatorii de risc se constată că aceştia se situează la nivelul de 3% respectiv 31 ceea ce demonstrează faptul că, riscul îndatorării capitalului este scăzut (3%) iar profitul realizat la sfârşitul exerciţiului financiar acoperă de 31 ori dobânzile creditelor contractate. ECHILIBRUL FINANCIAR Analiza echilibrului financiar al întreprinderii urmăreşte reflectarea raporturilor de egalitate între sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii întreprinderii pe termen scurt, mediu şi lung. Indicatorii absoluţi ai echilibrului financiar sunt: 1.
Fondul de rulment (FR)
2.
Necesarul de fond de rulment (NFR)
3.
Trezoreria (T) Echilibrul financiar rezultă din confruntarea acestor indicatori cu relaţia: FR – NFR = T 16
Pentru calcularea acestor indicatori trebuie realizat un bilanţ economic, reconstituit din bilanţul fiscal prin ordonarea activelor în sensul crescător al lichidităţii, iar al pasivelor în cel al exigibilităţii. Noile mărimi din bilanţul economic sunt utilizate pentru calculul unor rate semnificative: de structură şi lichiditate, de exploatare, de investiţii, de randament etc.
BILANT ECONOMIC Active imobilizate + stocuri imobilizate = IMOBILIZARI Active circulante + conturi de regularizare = ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Furnizori debitori + clienti şi conturi asimilate +alte creanţe =VALORI REALIZABILE pe TS DISPONIBIL TOTAL ACTIV
2005 13.617.769 0 13.617.769 8.840.472 0 8.840.472 7.777.406 54.336 814.738 140.972 1.010.046 53.020 22.458.241
2006 12.289.896 0 12.289.896 10.760.798 0 10.760.798 6.919.678 156 1.522.327 88.281 1.610.764 2.230.356 23.050.694
BILANT ECONOMIC CAPITAL SOCIAL +diferenţe de reevaluare +fonduri proprii +rezerve şi finanţări - profit nerepartizat (pierdere) +rezultatul exerciţiului -repartizarea profitului = CAPITAL PROPRIU Credite şi împrumuturi -credite TS -credite TS nerambursate -credite trezorerie = DATORII TL Credite TS +credite TS nerambursate +credite trezorerie = CREDITE TS Capital propriu +datorii TL =CAPITALURI PERMANENTE Provizioane pentru riscuri şi
2005 10.773.974 0 0 5.283.091 208.212 3.566.316 3.566.316 15.848.853 2.427.107 1.431.919 0 0 995.188 1.431.919 0 0 1.431.919 15.848.853 995.188 16.844.041 0
2006 12.178.416 0 0 3.893.295 4.307.383 4.487.877 4.487.877 20.379.094 645.905 645.905 0 0 645.905 0 0 645.905 20.379.094 20.379.094 0
17
Cheltuieli Furnizori şi conturi asimilate +clienţi creditori +alte datorii +credite TS =DATORII TS Datorii TS -Credite TS =DATORII EXPLOATARE Datorii TS +datorii TL =TOTAL DATORII TOTAL PASIV
557.222 0 3.625.059 1.431.919 5.614.200 5.614.200 1.431.919 4.182.281 5.614.200 995.188 6.609.388 22.458.241
799.733 0 1.225.962 645.905 2.671.600 2.671.600 645.905 1.971.695 2.671.600 2.671.600 23.050.694
Aprecierea echilibrului financiar al unei societăţi se poate realiza pe baza a două documente de sinteză contabilă şi anume: -
Bilanţ
-
Contul de profit şi pierderi. Analiza echilibrului financiar pe bază de bilanţ utilizează doi indicatori importanţi:
-
fond de rulment
-
nevoia de fond de rulment. Fondul de rulment este cel mai important indicator al echilibrului financiar al firmei şi
evidenţiază relaţia între finanţarea pe termen lung şi finanţarea pe termen scurt. El reprezintă principala componentă a echilibrului financiar pe termen scurt care pune în evidenţă calitatea activităţii de exploatare. Fondul de rulment reprezintă resursa permanentă de finanţare a activelor circulante. Potrivit teoriei patrimoniale o firmă este solvabilă dacă asigură echilibrul maselor patrimoniale de aceeaşi durată, deci dacă respectă următoarele reguli financiare: 1.
Activ imobilizat (Ai) < Capital permanent (CP)
2.
Activ circulant (Ac) > Datorii pe termen scurt (DTS) Structura bilanţului patrimonial al S.C. “BERMAS” S.A. Suceava este următoarea:
Pentru anul 2005: ACTIV
PASIV 18
Ai = 13.617.769 lei Ac = 8.840.472 lei
CP = 16.844.041 lei DTS = 5.614.200 lei
Pentru anul 2006: ACTIV Ai = 12.289.896 lei Ac = 10.760.798 lei
PASIV CP = 20.379.094 lei DTS = 2.671.600 lei
unde: Ai = active imobilizate Ac = active circulante CP = capital permanent DTS = datorii pe termen scurt Pentru anul 2005: FR = Capital permanent – Active imobilizate nete FR = 16.844.041 – 13.617.769 = 3.226.272 lei sau FR = Active circulante – Datorii financiare pe termen scurt FR = 8.840.472 –5.614.200 = 3.226.272 lei Pentru anul 2006: FR = 20.379.094 – 12.289.896 = 8.089.198 lei sau FR = 10.760.798 – 2.671.600 = 8.089.198lei Analizând valorile acestui indicator în cazul S.C. „BERMAS” S.A. Suceava, se constată o creştere a acestuia pe toată perioada analizată. Astfel fondul de rulment în anul 2006 a fost de 8.089.198 lei, cu 251% mai mare decât în anul 2005 când avea o valoare de 3.226.272 lei. Se constată deci o depăşire a valorii imobilizărilor nete de către capitalurile permanente, fapt ce demonstrează situaţia financiară bună a S.C. „BERMAS” S.A. Suceava. Acest surplus de surse permanente degajat de ciclul de finanţare al investiţiilor poate fi rulat pentru reînnoirea stocurilor şi creanţelor. Privind fondul de rulment ca diferenţă între activele circulante şi datoriile pe termen scurt (cu exigibilitate sub un an), se constată că valoarea acestuia este pozitivă ceea ce exprimă un excedent potenţial de lichidităţi pe termen scurt. Deci, societatea este în măsură să facă faţă
19
tuturor datoriilor cu scadenţe pe termen scurt şi încă mai dispune de un stoc tampon de lichidităţi potenţiale destinate să anihileze eventualii factori nefavorabili care ar putea interveni în vânzarea produselor firmei sau la onorarea datoriilor pe termen scurt. Valorile pozitive înregistrate de fondul de rulment reprezintă un semn favorabil în ceea ce priveşte solvabilitatea şi echilibrul financiar al S.C. „BERMAS” S.A. Suceava. Fondul de rulment prezintă interes deosebit nu numai pentru a crea posibilitatea reluării ciclului de producţie, prin asigurarea finanţării curente, ci şi pentru mediul exterior firmei – creditori, clienţi, furnizori, deoarece exprimă probabilitatea ca firma să se confrunte cu dificultăţi financiare, respectiv incapacitatea de a plăti facturile la timp. Mărimea fondului de rulment reprezintă şi o măsură a capacităţii firmei de a obţine fonduri împrumutate. Necesarul de fond de rulment (NFR) este generat de executarea operaţiilor repetitive care compun ciclul de exploatare: aprovizionare, producţie, vânzare. Se manifestă ca urmare a unui decalaj firesc între încasări şi plăţi. De asemenea apare un decalaj şi între nivelul aprovizionărilor şi plata efectivă a acestora, în sensul că adesea societatea beneficiază de un credit comercial acordat de furnizori. Totodată societatea poate acorda credite comerciale clienţilor săi. Pe baza bilanţului contabil, necesarul de fond de rulment se determină astfel: NFR = (Active circulante + Cheltuieli în avans – Casa şi conturi la bănci) - (Datorii ce trebuie plătite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans) Pentru anul 2005: NFR = (8.786.136 + 54.336 – 53.020) – (5.614.200 + 995.188) =8.787.452 – 6.609.388 = 2.178.064 lei Pentru anul 2006: NFR = (9.490.901 + 156 – 2.230.356) – 2.671.600 =7.260.701 – 2.671.600 = 4.589.104 lei Valorile pozitive ale NFR în anul 2005 şi 2006 semnifică un surplus de nevoi temporare (ciclice) în raport cu sursele ciclice posibile de mobilizat, considerată o situaţie normală, aceasta fiind consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare. Se observă o creştere a NFR în anul 2006 faţă de anul 2005, datorită scăderii datoriilor sociale, fiscale şi faţă de personal cu 41,2% precum şi a datoriilor faţă de furnizori. Stocurile au
20
înregistrat o scădere cu 11% în anul 2006 faţă de anul 2005 iar creanţele au înregistrat o creştere cu 68,5%. NFR este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar pe termen scurt deoarece evidenţiază acele nevoi temporare, reînnoibile permanent în cadrul ciclurilor de exploatare ale societăţii şi care au rămas neacoperite din surse temporare şi reînnoibile în cadrul aceloraşi cicluri de exploatare. Deci pentru S.C. “BERMAS” S.A. Suceava, valorile cu care necesităţile ciclice depăşesc resursele ciclice au fost de 2.178.064 lei pentru anul 2005 şi 4.589.104 lei pentru anul 2006. Astfel indicatorul NFR evidenţiază un decalaj între lichiditatea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, ceea ce înseamnă o încetinire a ritmului încasărilor comparativ cu realizarea plăţilor. Trezoreria netă, reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar, excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de nevoi ciclice (rămase neacoperite) de către excedentul de resurse permanente. Ea este legată de operaţiile financiare pe termen scurt, realizează echilibrul financiar pe termen scurt între fondul de rulment relative constant şi necesităţile de fond de rulment fluctuante în timp şi rezultă din confruntarea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment conform diferenţei: TN = FR – NFR Analizând valorile înregistrate de cei doi indicatori pentru perioada luată în calcul, pentru S.C. “BERMAS” S.A. Suceava situaţia se prezintă astfel: Pentru anul 2005: TN = 3.226.272 – 2.178.064 = 1.048.208 lei Pentru anul 2006: TN = 8.089.198 – 4.589.104 = 3.500.094 lei Pentru întreprinderile productive, expresia desfăşurării unei activităţi eficiente o constituie înregistrarea unei trezorerii nete pozitive. Echilibrul financiar poate fi analizat prin ratele de finanţare astfel:
21
-
rata finanţării stabile (Rfs), care reflectă măsura în care resursele financiare
grupate în capitaluri permanente acoperă utilizările grupate în active permanente; reflectă în valori relative echilibrul financiar pe termen lung. Rfs = Capital permanent Active imobilizate nete Pentru anul 2005: Rfs = 16.844.041 = 124% > 100% 13.617.769 Pentru anul 2006: Rfs = 21.024.999 = 171% > 100% 12.289.896 Pentru S.C. “BERMAS” S.A. Suceava se constată că activele curente sunt finanţate integral din surse curente şi există un necesar de fond de rulment. -
rata finanţării globale (Rfg), adică a necesarului de fond de rulment din fondul de
rulment net, arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice neacoperite. Rata măsoară proporţia în care necesarul de fond de rulment (NFR) este acoperit pe seama fondului de rulment net (FR): Rfg =
Fond de rulment net
Necesar de fond de rulment Pentru anul 2005: Rfg = 3.226.272 = 148% > 100% 2.178.064 Pentru anul 2006: Rfg = 8.089.198 = 176% > 100% 4.589.104 Pentru S.C. “BERMAS” S.A. Suceava, necesarul de fond de rulment este finanţat integral prin fondul de rulment net şi se crează trezoreria netă pozitivă. RENTABILITATEA FIRMEI 22
Măsurarea eficienţei economice se face ţinând cont de anumite criterii de eficienţă în două variante: -
în mărime absolută, prin metoda diferenţei, obţinându-se soldurile intermediare de
gestiune: marja comercială, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, profit din exploatare, profit financiar, profit excepţional, profit net etc. -
în mărime relativă, cu ajutorul indicatorilor de eficienţă, obţinuţi prin raportarea
efectelor la efortul depus pentru obţinerea lor (efect util pe unitatea de cost antrenată) şi viceversa (cost specific pentru obţinerea unei unităţi de efect util) – rate ale rentabilităţii. Contul de profit şi pierdere permite stabilirea rezultatelor intermediare ale gestiunii care reflectă volumul de activitate şi rentabilitatea în mărimi absolute. Aceste rezultate sunt cunoscute sub numele de solduri intermediare de gestiune şi constituie baza diagnosticului financiar. Cifra de afaceri este socotită drept indicatorul fundamental al volumului activităţii firmei, nelipsind din nici un sistem de indicatori folosiţi în diagnosticarea şi evaluarea economică, din estimarea eficienţei managementului practicat. Cifra de afaceri reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă a activităţii sale profesionale. Ea stă la baza calculului unor importanţi indicatori de eficienţă (profit, rata rentabilităţii) constituind în acelaşi timp un element esenţial în relaţia cost-volum activitate-profit şi în determinarea pragului de rentabilitate. Analizând pragul de rentabilitate se pot proiecta vânzările necesare care să genereze profitul dorit. Cifra de afaceri este esenţială pentru estimarea locului firmei în cadrul sectorului din care face parte. Pentru S.C. “BERMAS” S.A. Suceava, cifra de afaceri în anul 2006 a avut o valoare de 25.823.769 lei, iar în anul 2005 a avut o valoare de 31.780.303 lei. Prin aplicarea O.M.F. 1752/2005 accizele nu mai tranzitează conturile de venituri şi cheltuieli ce a condus la lipsa comparabilităţii 2005/2006 a datelor furnizate de contabilitate privind nivelul cifrei de afaceri şi respectiv a veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, în fapt SC BERMAS SA realizând o creştere a cifrei de afaceri în date comparabile cu 7,8 % ( acciza aferentă anului 2006 este de 8.446.825 lei). În anexa 1 la prezenta lucrare este prezentată graphic evoluţia cifrei de afcaeri în date comparabile. Pentru exprimarea rentabilităţii unui agent economic se utilizează doi indicatori: -
profitul (rezultatul exerciţiului), ca mărime absolută a rentabilităţii
-
rata profitului (rata rentabilităţii), ca mărime relativă. Rezultatul exerciţiului 23
Informaţiile necesare analizei privind rezultatul exerciţiului sunt preluate din contul de profit şi pierdere (anexă la bilanţ) şi din bugetul de venituri şi cheltuieli (BVB), întocmit pentru aceeaşi perioadă. INDICATORI Producţia vândută + producţia stocată + producţia imobilizată = Producţia exerciţiului +Alte venituri din exploatare = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare = REZULTATUL DIN EXPLOATARE + Amortismentul = EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE Venituri financiare - Cheltuieli financiare = REZULTATUL FINANCIAR Venituri excepţionale - Cheltuieli excepţionale = REZULTATUL EXCEPTIONAL
2005 31.780.303 4.525.119 0 36.305.422 388.531 36.693.953 31.915.794 4.778.159 1.926.919 6.705.078
2006 25.823.769 3.050.246 0 28.874015 326.191 29.200.206 23.795.568 5.404.638 1.840.019 7.244.657
77.225 668.281 -591.056 0 0 0
241.323 365.067 -123.744 0 0 0
Prin însumarea celor trei rezultate calculate anterior se obţine rezultatul exerciţiului: Rezultatul total = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar + rezultatul excepţional Pentru anul 2005: Rezultatul total = 4.778.159 – 591.056 = 4.187.103 lei Pentru anul 2006: Rezultatul total = 5.404.638 – 123.744 = 5.280.894 lei Prin deducerea impozitului pe profit din rezultatul exerciţiului se obţine rezultatul net: Rezultatul exerciţiului – impozitul pe profit = Rezultatul net Pentru anul 2005: Rezultatul net = 4.187.103 – 620.787 = 3.566.316 lei Pentru anul 2006: Rezultatul net = 5.280.894 – 793.017 = 4.487.877 lei Se constată o creştere a profitului societăţii cu 25,84% în anul 2006 faţă de anul 2005. Excedentul brut al exploatării exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, admiţând că amortizarea şi provizioanele sunt doar cheltuieli calculate şi nu plătite. De aceea, acestea din urmă, până la solicitarea lor (pentru investiţii, riscuri sau cheltuieli) se regăsesc în
24
acumulările băneşti ale întreprinderii. EBE exprimă capacitatea potenţială de autofinanţare a investiţiilor. În cazul S.C. „BERMAS” S.A. Suceava se constată o creştere a valorii EBE în anul 2006 faţă de anul 2005 de la 6.705.078 lei la 7.244.657 lei în anul 2006, creşterea fiind de 8%. Excedentul brut al exploatării serveşte la: -
remunerarea capitalului propriu (dividende);
-
remunerarea capitalurilor împrumutate (dobânzi);
-
plata impozitelor;
-
dezvoltarea potenţialului productiv sau a capacităţii de producţie (amortizarea). Capacitatea de autofinanţare Autofinanţarea reprezintă asigurarea dezvoltării întreprinderii cu forţe proprii, folosind,
drept surse de finanţare, o parte din profitul obţinut în exerciţiul expirat şi fondul de amortizare. Capacitatea de autofinanţare reprezintă un surplus monetar care se obţine ca rezultat al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de agentul economic, într-o perioadă de timp, având în vedere şi incidenţa fiscală. Nu întreaga capacitate de autofinanţare rămâne la dispoziţia întreprinderii pentru necesităţi de finanţare internă ci mai puţin beneficiile distribuite acţionarilor sub formă de dividende şi participaţii la beneficii ale salariaţilor. Capacitatea de autofinanţare pentru S.C. „BERMAS” S.A. Suceava: Pentru anul 2005: Capacitatea de autofinanţare = Rezultatul net + Amortismentul Capacitatea de autofinanţare = 3.566.316 + 1.926.919 = 5.493.235 lei Pentru anul 2005: Capacitatea de autofinanţare = 4.487.877 + 1.840.019 = 6.327.896 lei. Se observă o creştere a capacităţii de autofinanţare a întreprinderii de la 5.493.235 lei în anul 2005 la 6.327.896 lei în anul 2006, creşterea fiind de 15%. Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor Rate de structură şi lichiditate Finanţarea permanentă reprezintă rata, nivelul de acoperire a activelor fixe de către resursele permanente: capital propriu şi datorii pe termen mediu şi lung. Finanţarea permanentă = Capitaluri proprii Active imobilizate nete Pentru anul 2005: 25
Finanţarea permanentă = 15.848.853 = 116% > 100% 13.617.769 Pentru anul 2006: Finanţarea permanentă = 20.379.094 = 166% > 100% 12.289.896 Se constată că indicatorul se situează peste 100%, de unde rezultă că ritmul creşterii capitalului permanent este superior sporirii activului imobilizat net, situaţia financiară a societăţii fiind bună. Indicatorul solvabilitatea generală prezintă un interes deosebit pentru fundamentarea politicii financiare a firmei, exprimând sintetic gradul de îndatorare comparativ cu capitalul propriu al acesteia. Solvabilitatea generală = Capitaluri proprii Total datorii Pentru anul 2005: Solvabilitatea generala = 15.848.853 = 240 % > 100% 6.609.388 Pentru anul 2006: Solvabilitatea generala = 20.379.094 = 763 % > 100% 2.671.600 Pentru S.C. „BERMAS” S.A. se constată o depăşire a valorii datoriilor de către capitalurile proprii, indicatorul fiind peste 100%. Rata de îndatorare, indiferent de forma sa de calcul caracterizează dependenţa financiară a întreprinderii şi gradul de risc al politicii sale financiare. Rata de îndatorare pe TL = Datorii TL Total active Rata de îndatorare pe TS = Datorii TS Total active Pentru anul 2005: Rata de îndatorare pe TL = 995.188= 4,43% 22.458.241 Rata de îndatorare pe TS = 5.614.200 = 25% 22.458.241 Pentru anul 2006: 26
Rata de îndatorare pe TL NU ESTE CAZUL Rata de îndatorare pe TS = 2.671.600 = 12% 23.050.694 Se constată o valoare mică a ratei de îndatorare pe termen scurt, societatea neavând credite pe termen lung la 31.12.2006. În anul 2006 rata de îndatorare pe termen scurt a scăzut de la 25% la 12%. Indicatori de lichiditate Rata lichidităţii generale, care compară ansamblul lichidităţilor potenţiale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente sub 1 an, reliefând totodată existenţa sau nu a fondului de rulment. Pentru anul 2005: Rata lichidităţii generale = 8.840.472 = 157% 5.614.200 În anul 2006 această rată a fost de 403 % indicând un nivel bun, în creştere faţă de anul 2005. Rata lichidităţii generale = 10.760.642 = 402,78% 2.671.600 Rata lichidităţii parţiale, care exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt. Se determină ca raport între activele circulante disponibile şi obligaţiile curente. Rata lichidităţii parţiale = Active circulante – Stocuri Datorii pe termen scurt Pentru anul 2005: Rata lichidităţii parţiale =8.840.472 – 7.777.406 = 1.063.066 = 19% 5.614.200
Pentru anul 2006: Rata lichidităţii parţiale = 10.760.798 – 6.919.678 = 3.841.120 = 143% 2.671.600
2.671.600
La S.C.BERMAS S.A. Suceava acest indicator a avut un nivel de 143% peste limita minimă optimă de 80%. Lichiditatea imediată asigură interfaţa elementelor celor mai lichide ale activelor cu obligaţiile pe termen scurt. Nivelul său a fost de 83,48%, nivel considerat foarte bun.
27
Rata lichidităţii imediate = Plasamente + Lichiditati Datorii pe termen scurt Pentru anul 2005: Rata lichidităţii imediate = 53.020 = 0,94% 5.614.200 Pentru anul 2006: Rata lichidităţii imediate = 2.230.356 = 83,48% 2.671.600 Valorile indicatorilor de lichiditate pentru anul 2006 sunt peste valorile considerate etalon, societatea neffind pusă în dificultate în cazul în care creditorii ei, respectiv furnizori, stat, bănci, ar solicita plata imediată a datoriilor societăţii. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)
Viteza de rotaţie a stocurilor= costul vânzărilor = 19.647.931 = stocul mediu
6.787.926
= 2,89 ori
Numărul zilelor de stocare = 6.787.926 x 365 zile =126 zile 19.647.931
Viteza de rotatie a debitelor =sold mediu clienti x365 zile = clienti
cifra de afaceri
= 1.873.207 x 365 zile = 26 zile 25.823.769 Viteza de rotaţie a creditelor = sold mediu furnizori x 365 = furnizor
achizitii de bunuri
= 797.511 x 365 zile=15 zile 18.817.019 Viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri = 25.823.769 =2,12 imobilizate
active imobilizate 12.206.896
Viteza de rotatie a activelor=cifra de afaceri = 25.823.769 =1,12 totale
total active
23.050.694
28
Stocurile au fost rulate pe parcursul exerciţiului financiar 2006 de 3 ori, situaţie normală având în vedere specificul de activitate al S.C. BERMAS S.A. Suceava, respectiv producerea malţului pentru bere. Numărul zilelor de stocare a bunurilor este de 126 zile ce corespunde atât stocurilor de bere cât şi de malţ ce este stocat până la darea în consum, de la achiziţionare şi prelucrare şi până la noua recoltă. Viteza de rotaţie a debitelor clienţi de 26 zile indică eficienţa societăţii în colectarea creanţelor. Corelat cu încasarea facturilor în perioada sezonului rece indică în medie numărul mediu de zile până la care debitorii îşi achită datoriile. Numărul mediu de zile de creditare pe care societatea le-a obţinut de la furnizori a fost de 15 zile indicând faptul că, societatea a dispus de resurse financiare pentru acoperirea furnizorilor. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate precum şi a activelor totale indică faptul că cifra de afaceri depăşeşte de 2,12 ori activele imobilizate şi de 1,12 ori totalul activelor. Rate de rentabilitate Diagnosticul financiar are ca obiective: măsurarea rentabilităţii capitalurilor întreprinderii şi aprecierea condiţiilor de echilibru economic şi financiar. Diagnosticul rentabilităţii se realizează prin intermediul a două categorii de rate de eficienţă: -
rate de rentabilitate economică
-
rate de rentabilitate financiară. Măsurarea rentabilităţii întreprinderii este dată de un sistem de rate explicative de
eficienţă, determinate, ca raport între efectele economice şi financiare obţinute (acumularea brută, profituri, dividende) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activul economic, capitalurile investite, capitalurile proprii). Mărimi economice Rezultatul net / Cifra de afaceri = RATA PROFITULUI DIN
2005 3.566.316 31.780.303 11%
2006 4.487.877 25.823.769 17%
VÂNZĂRI Rezultatul de exploatare/ Total active
4.778.159 22.458.241
5.404.638 23.050.694
29
= RATA PROFITULUI ECONOMIC Rezultatul net/ Capitaluri proprii = RENTABILITATEA FINANCIARĂ Capacitatea de autofinanţare/ Capitaluri proprii = RATA AUTOFINANŢĂRII
21% 3.566.316 15.848.853 23% 5.493.235 15.848.853 35%
23% 4.487.877 20.379.094 22% 6.327.896 20.379.094 31%
Rata profitului din vânzări evidenţiază eficacitatea vânzărilor. Se obţine ca raport între rezultatul net şi cifra de afaceri. Evoluţia indicatorului a fost următoarea: de la nivelul de 11% pentru anul 2005, indicatorul a crescut la 17% în anul 2006. Rata profitului economic exprimă eficacitatea utilizării activelor societăţii, arătând în ce măsură activele sunt capabile să producă noi venituri. Rata este parţial denaturată de reevaluările mijloacelor fixe. Indicatorul a înregistrat nivelul de 21% în anul 2005, după care a scăzut la 23% în anul 2006. Rentabilitatea financiară prezintă o deosebită importanţă deoarece inspiră încredere celor care intră în legătură cu întreprinderea: acţionari, creditori, furnizori, clienţi. Rentabilitatea întreprinderii, bazată pe capacitatea acesteia de a obţine profit, este o necesitate financiară, întrucât asigură dezvoltarea firmei, pe de o parte, iar pe de altă parte menţine şi consolidează independenţa sa financiară. Indicatorul a înregistrat o scădere de la 23% în anul 2005 la 22% în anul 2006. Rata autofinanţării se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare a întreprinderii şi capitalurile proprii. Caracterizează capacitatea firmei de a finanţa creşterea sa economică. Indicatorul a urmat un trend descrescător de la 35% în anul 2005 la 31% în anul 2006. Misiunea S.C. BERMAS S.A. Suceava, ca prin strategiile proprii de marketing şi cele investiţionale să-şi mărească cota de piaţă, acest lucru presupunând eforturi financiare importante şi investiţii făcute în retehnologizare, modernizare, distribuţie, poate fi realizată deoarece societatea are o puternică structură financiară, o capacitate sporită de achitare a datoriilor. Investiţiile prevăzute pentru următorii ani vor fi realizate în ordinea priorităţilor funcţie de importanţa acestora, efectele asupra îmbunătăţirii calităţii produsului şi a fluxului tehnologic ţinând seama de posibilităţile reale de finanţare din surse proprii şi atrase fără a afecta negativ capacitatea de plată a societăţii pe termen scurt sau mediu. Din analiza situaţiei patrimoniale s-a constatat respectarea de către S.C. „BERMAS” S.A. Suceava a celor două reguli de bază ale echilibrului financiar şi anume:
30
-
sursele permanente (capitaluri permanente) sunt mai mari decât nevoile permanente
(activele imobilizate); -
sursele ciclice (stocuri + creanţe + disponibilităţi) sunt mai mari decât nevoile ciclice
(datorii pe termen scurt). Obiectivele propuse de societate sunt realizabile în mod cert având în vedere punctele forte ale societăţii, între care menţionăm: o bună organizare a activităţii şi experienţa în domeniu, investiţiile realizate în ultimii ani în modernizarea fluxurilor tehnologice şi în dotarea reţelei comerciale; relaţii stabile cu clienţii societăţii; experienţă în gestionarea şi administrarea resurselor şi patrimoniului confirmată de rezultatele înregistrate din activitatea desfăşurată până acum, situaţie bună din punct de vedere economic şi financiar. Consiliul de Administraţie al S.C. „BERMAS” S.A. Suceava apreciază că s-au făcut paşii necesari şi se vor depune eforturi în continuare în direcţia eficientizării activităţii considerându-se a fi pregătiţi în condiţiile în care am aderat la Uniunea Europeană. Analiza punctului de echilibru la SC BERMAS SA SUCEAVA Într-o economie concurenţială, SC BERMAS SA SUCEAVA în interesul său pentru a obţine profit nu poate influenţa nici preţul cu care cumpără factorii de producţie şi nici preţul de vânzare al bunurilor pe care le vinde. Ceea ce poate controla sunt costurile activităţii sale şi poate contribui cu decizii optime la diminuarea lor. Cunoaşterea relaţiei dintre
costuri - volum de activitate- profit face capabil
managementul firmei de a-şi exercita atributele în virtutea unor informaţii absolut necesare, în special privind : nivelul de activitate la care nu se obţine profit, nivelul de activitate care poate asigura profitul dorit, nivelul de activitate corespunzător profitului maxim . Având în vedere că cheltuielile fixe se concretizează prin aceea că mărimea lor rămâne relativ neschimbată sau se modifică în proporţii nesemnificative în cazul creşterii sau micşorări volumului producţiei s-au stabilit cheltuielile fixe la nivelul anului 2006 în sumă de 3.714.900 lei semnificative fiind cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor: 1.840.019
lei, salariile
personalului retribuit în regie, consumurile de furnituri şi de birou, cheltuieli poştale, sume plătite pentru abonamente, cărţi, reviste, prime de asigurare. Pornind de la veniturile şi cheltuielile realizate în anul 2006 se trece la determinarea punctului de echilibru. La un nivel al veniturilor de 24.160.635 lei, societatea atinge pragul de rentabilitate. Ceea ce interesează este de fapt volumul fizic al desfacerilor la nivelul punctului de
31
echilibru. Punctul de echilibru se situează la un nivel al vânzărilor de 231.368 hl, ceea ce înseamnă că în momentul în care societatea va vinde această cantitate de bere va trece pe profit. Ilustrarea grafică a pragului de rentabilitate cu ajutorul diagramei preţ-cost-volum. Volum producţie livrata
Zona profit D
y 289.359 hl
231.368 hl
E
41.628hl A 20.542.875lei Venituri
x 25.823.769lei
Punctul de echilibru E(când veniturile şi cheltuielile sunt egale) respectiv 20.542.875 lei corespunde un volum al producţiei de 231.368 hl. Sugestivă este determinarea puncului de echilibru pe sortimente de bere. Nr.crt Indicator de calcul Specificatie
Sortimente Bere Suceava BereCalimani Bere st 1/2
1. 2. 3. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Cantitate vinduta Q ( hl ) Pret Pv ( lei/hl) Cifra de afaceri Cost variabil unitar/hl Cost variabil total Cost fix total Chelt. Totale Rezultatul brut Q pr Ca pr
169.740 101,16 17.170.898 66,14 11.226.604 2.180.428 13.407.032 3.763.866 132.533 13.407.032
KEG 109.688 69,55 7.628.869 44,89 4.923.375 1.408.394 6.331.769 1.297.100 91.039 6.331.769
Total Bere
Calimani st Bermas st 1/2 5.943 102,18 607.256 65,54 389.504 76.308 465.812 141.444 4.559 465.812
1/2 3.988 104,50 416.746 72,34 288.492 49.770 338.262 78.484 3.237 338.262
289.359 25.823.769 16.827.975 3.714.900 20.542.875 5.280.894 231.368 20.542.875
Având în vedere că, în condiţiile economiei de piaţă, preţurile şi cantităţile de produse supuse schimbului se stabilesc prin deciziile şi acţiunile participanţilor pe piaţă, în condiţiile în
32
care toţi ceilalţi factori ramân constanţi, cererea creşte pe măsură ce preţul produsului respectiv scade sau se menţine relativ constant. Dat fiind rolul pe care-l are preţul într-o economie de piaţă, analiza punctului de echilibru face posibilă identificarea deciziilor optime pe care le are de luat managementul. Astfel în condiţiile în care se urmăreşte extinderea segmentului de piaţă, determinarea punctului de echilibru permite stabilirea programului de vanzari pentru anul urmator respectiv preţurile ce pot fi practicate în perioada următoare. Din toţi factorii care influenţează asupra profitului (preţ de vânzare, volumul fizic al desfacerii, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, structura producţiei) cel asupra căruia se poate acţiona îl reprezintă cheltuielile variabile, dimensionarea acestora fiind posibilă prin modernizarea utilajelor care va conduce la o scădere a cheltuielilor cu salariile şi reducerea pierderilor tehnologice. Bineînţeles profitul va creşte şi în condiţiile creşterii vânzărilor, lucru realizabil prin pătrunderea pe noi segmente de piaţă în condiţiile în care se impune promovarea produselor, a sortimentelor de bere realizate de SC „BERMAS” SA Suceava prin toate mijloacele: participare la târguri, expoziţii, organizare de sampling-uri, dotarea clienţilor cu materiale publicitare, mediatiţări în presă şi la radio. Rezultatele analizei efectuate pe baza relaţiei cost-volum-profit au o importanţă deosebită în fundamentarea deciziilor ce vor fi luate privind optimizarea profitului. Astfel pornind de la situaţia existentă la un moment dat, SC „BERMAS” SA Suceava are posibilitatea să opteze asupra unui factor de optimizare care va acţiona la realizarea profitului dorit.
Etapa 3. Elaborarea diagnosticului global strategic Situaţia prezentată a demonstrat că SC „BERMAS” SA Suceava ştie să-şi controleze costurile venind pe piaţă cu produse competitive ca preţ şi calitate. În urma analizei efectuate pe baza relaţiei cost-volum-profit, cu ajutorul metodei pragului de rentabilitate s-a tras concluzia că principala cale în care se poate acţiona pentru maximizarea profitului este creşterea volumului vânzărilor prin extinderea reţelei de desfacere.. O altă cale importantă de creştere a profitului dar despre care se va putea vorbi începând cu anul următor este retehnologizarea sectorului de îmbuteliere a berii în conformitate cu cerinţele pentru fabricarea berii impuse de Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv ne va conduce la o scădere semnificativă a cheltuielilor cu salariile şi totodată a cheltuielilor cu materialele auxiliare.
C. .Formularea noilor obiective si strategii 33
Pentru creşterea vânzărilor, respectiv a cotei de piaţă, Consiliul de Administraţie a luat şi va lua şi în continuare o serie de decizii strategice printre care mai importante ar fi: -● un amplu program de investiţii de natura modernizării fluxurilor tehnologice de fabricare a berii conform Standardelor Comunităţii Europene prin achiziţionarea unei instalaţii de îmbuteliere bere KRONES importată din Germania; -● obţinerea certificării sistemului de calitate ISO 9001-2001 şi HACCP privind siguranţa alimentelor; -● extinderea ariei de desfacere a berii, în zonele cu potenţial comercial; -● achiziţionarea şi punerea în funcţiune a unei linii de îmbuteliere bere la PET cu o capacitate medie care să completeze în piaţă cerinţele consumului; -● schimbarea sticlei şi a etichetei la berea „SUCEAVA CLASIC”; -● fabricarea a două sortimente noi de bere „SUCEAVA CLASIC” cu extract primitiv 10,2º Plato şi „CĂLIMANI PREMIUM” cu extract primitiv 11,2º Plato; -● crearea condiţiilor tehnologice şi economice necesare pentru producerea unui brand de bere sub licenţă care să vină în întâmpinarea consumatorilor cu preferinţe diversificate în acest sens; -● modificări ale strategiei comerciale şi de marketing. Obiectivele urmărite de S.C. “BERMAS” SA prin aceste acţiuni sunt: ♦ folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi realizarea programului de producţie ceea ce ar conduce la o creştere a vânzărilor faţă de anul precedent cu cel puţin 15%; ♦ realizarea alternativelor strategice privind înnoirea şi diversificarea sortimentală prin satisfacerea unei noi cerinţe apărute în gusturile clienţilor; ♦ folosirea optimă a sezonului nefavorabil în vânzarea berii prin compensarea cantităţii nevândute de bere la dozator în sezonul rece; ♦ impunerea unui raport preţ/calitate foarte bun la nivelul de preţ şi calitate competitiv cu cel al firmelor concurente. Investiţiile prevăzute pentru următorii ani vor fi realizate în ordinea priorităţilor funcţie de importanţa acestora, efectele asupra îmbunătăţirii calităţii produsului şi a fluxului tehnologic ţinând seama de posibilităţile reale de finanţare din surse proprii şi atrase fără a afecta negativ capacitatea de plată a societăţii pe termen scurt sau mediu. Premizele realizării programului de investiţii sunt: desfăşurarea unei activităţi eficiente, menţinerea şi dezvoltarea pieţei de desfacere, creşterea performanţelor firmei. 34
S.C. BERMAS S.A. şi-a câştigat o imagine foarte bună şi anume aceea de partener corect şi de încredere în toate relaţiile pe care le are atât cu clienţii, furnizorii, instituţiile bancare şi cele ale statului din ţară cât şi în relaţiile cu partenerii externi, toate acestea fiind premize sigure pentru desfăşurarea unei activităţi economice performante. Analiza SWOT pentru lansarea pe piaţa internă a produsului „SUCEAVA CLASIC” ambalat sub o altă formă respectiv PET cu o capacitate de 2 şi 1,5 l precum şi lansarea produsului „CĂLIMANI PREMIUM” se prezintă astfel:
Puncte forte -lărgimea gamei de produse
Oportunităţi -apariţia unei noi tehnologii
-tehnologie superioară
-Asociatia Federală pentru Ambalaje este
-materiale usor incasabile
favorabilă schimbării în PET
-mare diversitate de formă, culoare şi -sistemul naţional de curătire s-ar putea mărime
orienta spre o creştere a ambalajelor PET
-prezintă siguranţă la utilizare
-reciclarea ambalajelor PET
-o imagine pozitivă şi modernă in general
-extinderea reţelei de distribuţie
-capac cu îmbinare filetată, reutilizabil Puncte slabe -acceptare redusă printre consumatori
Ameninţări -produse cu preţuri scăzute provenite din
-acţiuni publicitare insuficiente
import
-stabilirea preţului si calitatea au fost în -acceptarea
consumatorilor
pentru
trecut o problemă pentru bere (apare ridicat sortimentele Premium rămâne în continuare preţul)
sub semnul întrebării
-listarea cu un rabat la preţ depreciază -problemele de calitate ar putea avea întreaga categorie
influenţă negativă asupra imaginii pieţei
-canalele existente de desfacere pentru -sunt necesare investitii mari într-o piaţă mărcile Premium nu sunt adecvate
nesigură
Punctele forte faţă de concurenţii din aceeaşi ramură sunt: = relaţii stabile cu clienţii; = o bună organizare a activităţii şi experienţa în domeniu;
35
= investiţiile realizate în ultimii ani în modernizarea fluxurilor tehnologice şi în dotarea reţelei comerciale; = experienţă în gestionarea şi administrarea resurselor şi patrimoniului confirmată de rezultatele înregistrate din activitatea desfăşurată până acum; = situaţie bună din punct de vedere economic şi financiar; = o bază materială creată în ultimii 30 ani şi dezvoltarea acesteia prin ample programe de modernizare şi retehnologizare cu perspectiva continuării acestui proces; = preţuri relativ scăzute, mai apropiate de puterea de cumpărare a majorităţii consumatorilor pentru produse de o calitate bună comparabilă cu cea a produselor concurenţilor. Pe piaţa berii, agitată în prezent, strategiile, produsele şi mărcile capătă o poziţie tot mai importantă. Fiecare producător încearcă prin produsele sale să satisfacă cerinţele a cât mai multor categorii de consumatori iar produsele oferite să se adreseze claselor sociale atât cu venituri mici şi medii cât şi claselor cu venituri mari. Analizând tendinţele pieţii actuale corelate cu vânzările în scădere, chiar dacă în paralel sa pus accent pe îmbunătăţirea calităţii (prin achiziţionarea instalaţiei de filtrare) se impunea ca şi societatea noastră să ofere consumatorilor un sortiment de bere imbuteliat la PET şi care să încerce să satisfacă cerinţele noi apărute în gustul consumatorilor. Potenţialul existent va permite în mare măsură realizarea proiectului propus deoarece prin îmbunătăţirile aduse fluxului tehnologic (mori de măcinare,răcitor de must, adjuvanţi pentru fabricarea mustului, fermentarea şi filtrarea berii) sortimentul “SUCEAVA CLASIC” se pretează a fi îmbuteliat la PET în condiţiile în care linia de îmbuteliere achiziţionată îndeplineşte condiţiile tehnice necesare, PET-urile sunt de tip multistrat de culoare brună, iar berea de calitate va permite acordarea unui termen de garanţie de min.45 zile în care calităţile fizico-chimice şi organoleptice să rămână neschimbate. Acţiunea PET a căpătat o importanţă tot mai mare în perioada 2003-2005, când s-a extins cantitatea şi varietatea sortimentelor de bere la PET. Dacă la început nu era prezent caracterul individual al sticlelor PET în prezent peste 90% din sortimentele de bere la PET prezente pe piaţă folosesc sticle individualizate sub diferite forme de prezentare. Dacă analizăm sortimentele prezente la PET pe piaţă românească se constată că în decurs de 3-4 ani fiecare producător a scos pe piaţă cel puţin un sortiment la PET, în special la PET cu o capacitate de 2 şi respectiv 1,5l. Volumul vânzărilor de bere îmbuteliată la PET înregistrează în momentul de faţă o curbă ascendentă realizându-se vânzări în toată perioada anului, determinate 36
în primul rând de faptul că modul de prezentare elimină o parte din etapele procesului de comercializare (ambalaj la schimb,navete,sticle,etc.). Într-o economie de piaţă care a început să fie destul de stabilă în România, în condiţiile în care concurenţa pe piaţa berii a devenit tot mai acerbă (firmele concurente au investit foarte mult în dezvoltarea liniilor lor sortimentale şi în special a imaginii) şi ca urmare a faptului că firma noastră a înregistrat o dezvoltare destul de mare în ultimii ani, s-a ajuns la concluzia că imaginea sortimentelor noastre trebuie îmbunătăţită. Această idee de îmbunătăţire a imaginii era necesară şi din alte două cauze: - piaţa este în continuă schimbare a imaginii şi pentru a atrage atenţia consumatorului asupra produsului trebuie venit cu ceva nou care să poată fi perceput imediat de consumator. Acest lucru se poate face doar aducând îmbunătăţiri formei şi modului de prezentare. Îmbunătăţirea calităţii este percepută de consumator doar după finalizarea actului de cumpărare pe când o îmbunătăţire a modului de prezentare poate constitui impulsul care să determine consumatorul final să opteze pentru produs; - se constatase o „îmbătrânire”a imaginii a două din sortimentele de bere, respectiv “SUCEAVA” şi “CĂLIMANI” (sortimentul „BERMAS PILS” fiind unul relativ nou) în special din punct de vederii al formei ambalajului şi a modului cum era perceput acesta de către consumatorul final; - pe piaţa internă a berii cât şi pe piaţa europeană a apărut pregnant tendinţa de valorificare superioară a materiilor prime folosite la fabricarea berii - aşteptările consumatorului final sunt tot mai mari şi datorită varietăţii sortimentelor de bere existente pe piaţă, a diferenţelor de preţ relativ mici dintre ele acesta optează de multe ori spre ceva nou chiar dacă de multe ori noutatea vine doar din formă şi ambalaj; - evoluţia actuală a pieţei şi, în special, celei a berii, ne obligă în mare măsură de a fi tot timpul în contact direct cu clienţii şi totodată să dăm curs cerinţelor acestora, în măsura în care acestea sunt pertinente, viabile şi pot constitui un imbold pentru activitatea noastră. Schimbarea ambalajului la sortimentul „SUCEAVA CLASIC” va fi un proces de durată de aproximativ un an. Acest lucru este motivat de faptul că majoritatea clienţilor noştri en -gross au în custodie cantităţi însemnate de ambalaj EURO ce va trebui recuperat şi înlocuit cu noua formă fără ca această schimbare să le aducă vreun prejudiciu material. Analizând şi sortimentele de bere produse în ţare noastră de diverse fabrici de bere, rezultă că majoritatea covârşitoare a concurenţei s-a adaptat rapid la cerinţele economiei de piaţă, fabricând beri cu extracte primitive între 7,2º Plato şi maxim 11,5º Plato şi în foarte puţine cazuri, beri speciale cu extract primitiv între 11,5 şi 12º Plato. 37
Din punct de vedere al imaginii celor două sortimente de bere, acestea intraseră într-un con de umbră privind identitatea lor, datorită asaltării consumatorilor finali de către concurenţii mai puternici, pe diverse căi mass-media, cu o publicitate agresivă, dar şi uzurii morale pe care o dobândiseră acestea în timp. Totuşi, luând în calcul faptul că imaginea acestora este una consacrată pe segmentele de piaţă pe care există, nu dorim totuşi să venim cu două produse total noi, ci cu două produse care să se menţină parţial ca imagine şi totuşi să confere consumatorului final un nou gust şi o nouă idee privind calitatea berii produse de firma noastră. S.C. “BERMAS” S.A. a făcut experimentări în cursul anului 2006, fabricând şarje de bere cu diverse concentraţii, folosind reţete diferite atât la producerea mustului de bere cât şi în sectorul fermentare – filtrare bere. Analizând rezultatele obţinute, atât din punct de vedere al consumului de bere şi a informaţiilor obţinute de la consumatori, cât şi din punct de vedere al condiţiilor tehnologice s-a hotărât stabilirea procesului tehnologic în vederea fabricării de sortimente noi de bere astfel: „SUCEAVA CLASIC” cu extract primitiv 10,2º Plato şi „CĂLIMANI PREMIUM” cu extract primitiv 11,2º Plato. De aceea, şi datorită faptului că cererea consumatorilor s-a orientat spre aceste tipuri de bere ne vedem datori faţă de clienţii noştri fideli să venim pe piaţă cu două noi sortimente de bere „SUCEAVA CLASIC” şi „CĂLIMANI PREMIUM”. Propuneri Ratele de rentabilitate redau caracteristicile economice şi financiare ale întreprinderii. Astfel, rentabilitate economică exprimă eficienţa capitalului economic alocat activităţii productive ale întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa. De regulă întreprinderile îşi fixează ca obiectiv general maximizarea profitului pe acţiune, ceea ce duce de fapt la maximizarea rentabilităţii financiare (determinată prin raportul dintre profitul net şi capitalurile proprii). Însă rentabilitatea financiară mai depinde de raportul dintre datoriile financiare şi capitalurile proprii deoarece: Rf=[Rec + (Rec – Rd)D/Cp](1-t). Atunci când rentabilitatea economică este mai mare decât costul mediul al datoriei, rentabilitatea financiară creşte cu atât mai mult cu cât raportul dintre datoriile financiare şi capitalul propriu este mai mare; în acest caz pentru creşterea rentabilităţii financiare 38
întreprinderea va trebui să facă apel la capitaluri împrumutate pentru a se bucura de rezultatele benefice ale efectului de levier financiar pozitiv. Atunci când rentabilitatea economică este mai mică decât costul mediu al datoriei, rentabilitatea financiară scade cu atât mai mult cu cât raportul dintre datoriile financiare şi capitalul propriu este mai mare; în acest caz, întreprinderea va trebui să se abţină de la a utiliza capitaluri împrumutate şi să folosească cu preponderenţă capitalurile proprii. Sintetizând se poate afirmă că rentabilitatea financiară depinde de rentabilitatea economică şi costul mediu real al capitalului împrumutat; modalitatea de procurare a capitalurilor; modalitatea de calcul al profitului net (dacă întreprinderea este profitabilă impozitul pe profit atenuează efectul de levier, iar dacă întreprinderea este deficitară fiscalitate nu influenţează rentabilitatea financiară). Dezbaterile în planul optimizării structurii financiare pe baza criteriului rentabilităţii financiare pot fi tratate şi de o manieră mai analitică, deoarece atunci când se pune problema alegerii formei de finanţare a unei investiţii trebuie să se ţină cont de alternativele de finanţare (îndatorare, creşteri de capital, leasing) şi de profituri pe o acţiune optenabil. În contextul investiţiilor necesare a fi realizate în cadrul SC „BERMAS” SA Suceava vor trebui analizate toate variantele de finanţare a investiţiei: autofinanţare, majorarea capitalului social prin emisiune de noi acţiuni, în tranşe pe perioada în care urmează a fi realizată investiţia şi leasing-ul. Cum societatea nu dispune de resurse suficiente pe tot parcursul anului, societatea având un caracter sezonier se va putea opta între ultimele două variante; dar tocmai că aici intervine specialistul economist ce va avea menirea de a saluta varianta care asigură realizarea celui mai înalt nivel al rentabilităţi financiare prin micşorarea gradului de îndatorare existând şanse de optimizare cu structuri financiare a înteprinderii pe baza criteriului rentabilităţi. D. Analiza SWOT
PUNCTE TARI: -profitabilitatea buna-aprovizionare corespunzatoare cu materii prime;- imbunatatire a echilibrului financiar, insa pe de o parte ca efect al sezonalitatii activitatii desfasurate desocietate;- politica stabila de dividente-a crescut preocuparea si grija salariatilor pentru bunul mers al productiei, pentru ridicarea calitatii produselor obtinute si marirea capacitatii de productie, chiar si prin eforturi proprii;9
39
-societatea beneficiaza de un management modern.-structura organizationala a societatii este moderna cuprinzând sectoarele, sectiile si compartimentelenecesare unei intreprinderi moderne;-colectivul de specialisti la toate nivelele: ingineri, maistrii, muncitori etc. era la pornirea fabricii alcatuitin mare majoritate din oameni tineri, multi dintre acestia având doar cunostinte teoretice si nici un fel de practica in domeniu. Spre deosebire de alte unitati similare, mai vechi din tara, societatea nu se confruntacu conservatorismul, cu stereotipia sau plafonarea profesionala.-diversificarea sortimentala a productiei de bere a inceput o data cu pornirea fabricii.ocietatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine favorabila pe piata,situându-se printre liderii de piata.-solvabilitate buna; PUNCTE SLABE: - dinamica descnedenta a vanzarilor;- marketing precar;- reactie lenta la schimbarile survenite pe piata interna a berii, avand in vedere decizia de a intra pe piataPET cu ceva intarziere;- faptul ca nu se incearca o largire a pietei de desfacere la intern, dar si o crestere in notorietate a marcilor companiei, unde de fapt se duce lupta pe piata berii;-vânzari mai scazute in anotimpul rece. OPORTUNITATI: -intrarea pe noi nise de piata;-orientarea rapida spre ambalajele de plastic AMENINTARI: -emanciparea consumatorilor;-necesitatea unor investitii in retehnologizare pentru a creste competivitatea produselor fabricate;-alternanta de ani secetosi si umezi cu efecte asupra recoltelor de orz si orzoaica;-concurenta puternica a marilor producatori la nivel mondialpoliticile de reducere si eliminare a consumului de alcool.10
40
Judetul: 33--SUCEAVA Persoana juridica: SC BERMAS SA SUCEAVA Adresa: localitatea SUCEAVA, str. HUMORULUI, nr. 61, tel. 526543 Numar din registrul comertului: J33/97/1991 Forma de proprietate: 34--Societati comerciale pe actiuni Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 1596--Fabricarea berei Cod de identificare fiscala: 723636 BILANT la data de 31.12.2006 Formularul 10 - lei ______________________________________________________________________________________ | Denumirea indicatorului |Nr.| SOLD LA | | |rd.|_______________________________| | | | 01.01.2006 | 31.12.2006 | |__________________________________________________|___|_______________________________| | A | B | 1 | 2 | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |A. ACTIVE IMOBILIZATE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. IMOBILIZARI NECORPORALE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Cheltuieli de constituire (ct.201-2801) | 01| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Cheltuieli de dezvoltare (ct.203-2803-2903) | 02| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale| 03| 0| 0| | ,drepturi si active similare si alte | | | | | imobilizari necorporale | | | | | (ct.205+208-2805-2808-2905-2908) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Fond comercial (ct.2071-2807-2907) | 04| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 5.Avansuri si imobilizari necorporale in curs | 05| 0| 0| | de executie (ct.233+234-2933) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 01 la 05) | 06| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |II. IMOBILIZARI CORPORALE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Terenuri si constructii | 07| 4632752| 4439122| | (ct.211+212-2811-2812-2911-2912) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Instalatii tehnice si masini | 08| 8504737| 7642049| | (ct.213-2813-2913) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Alte instalatii, utilaje si mobilier | 09| 39192| 17634| | (ct.214-2814-2914) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Avansuri si imobilizari corporale in curs | 10| 64836| 108091|
41
| (ct.231+232-2931) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 07 la 10) | 11| 13241517| 12206896| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |III. IMOBILIZARI FINANCIARE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Actiuni detinute la entitatile afiliate | 12| 0| 0| | (ct.261-2961) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Imprumuturi acordate entitatilor afiliate | 13| 0| 0| | (ct.2671+2672-2964) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Interese de participare (ct.263-2963) | 14| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Imprumuturi acordate entitatilor de care | 15| 0| 0| | compania este legata in virtutea intereselor | | | | | de participare (ct.2673+2674-2965) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| --------------------------------------------------------------------------------------| 5.Investitii detinute ca imobilizari | 16| 83000| 83000| | (ct.265-2963) | | | | | (ct.2675+2676+2678+2679-2966-2968) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 6. Alte imprumuturi (ct.2675+2676+2678+2679| 17| | | | -2966-2968) | | 293252| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 12 la 17) | 18| 376252| 83000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06+11+18) | 19| 13617769| 12289896| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |B. ACTIVE CIRCULANTE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. STOCURI | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Materii prime si materiale consumabile | 20| 1974473| 1923711| | (ct.301+302+303+/-308+351+358+381+/-388-391- | | | | | 392-3951-3958-398) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Productia in curs de executie | 21| 5650414| 4898159| | (ct.331+332+341+/-348-393-3941-3952) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Produse finite si marfuri (ct.345+346+/| 22| 78587| 54693| | 348+354+356+357+361+/-368+371+/-378-3945| | | | | 3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Avansuri pentru cumparari de stocuri(ct.4091)| 23| 73932| 43115| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 20 la 23) | 24| 7777406| 6919678| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |II. CREANTE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Creante comerciale (ct.2675+2676+2678+2679- | 25| 814738| 1522327| | 2966-2968+4092+411+413+418-491) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Sume de incasat de la entitatile afiliate | 26| 0| 0| | (ct.451-495) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Sume de incasat de la entitatile de care | 27| 0| 0| | compania este legata in virtutea intereselor | | | | | de participare(ct.453-495) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Alte creante (ct.425+4282+431+437+4382+441+ | 28| 140972| 88281| | 4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+ | | | | | 473-496+5187) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 5.Capital subscris si nevarsat (ct.456-495) | 29| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 25 la 29) | 30| 955710| 1610608| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |III. INVESTITII PE TERMEN SCURT | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Actiuni detinute la entitatile afiliate | 31| 0| 0| | (ct.501-591) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Alte investitii pe termen scurt | 32| 0| 0|
42
| (ct.505+506+508-595-596-598+5113+5114) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 31+32) | 33| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |IV. CASA SI CONTURI LA BANCI | 34| 53020| 2230356| | (ct.5112+512+531+532+541+542) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24+30+33+34) | 35| 8786136| 10760642| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) | 36| 54336| 156| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O | | | | | PERIOADA DE PANA LA UN AN | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni | 37| 0| 0| | (ct.161+1681-169) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| ---------------------------------------------------------------------------------------| 2.Sume datorate institutiilor de credit | 38| 1431919| 645905| | (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)| | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Avansuri incasate in contul comenzilor | 39| 0| 0| | (ct.419) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Datorii comerciale -furnizori(ct.401+404+408)| 40| 557222| 799733| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 5.Efecte de comert de platit (ct.403+405) | 41| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 6.Sume datorate entitatilor afiliate | 42| 0| 0| | (ct.1661+1685+2691+451) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 7.Sume datorate entitatilor de care compania | 43| 0| 0| | este legata in virtutea intereselor de | | | | | participare (ct.1663+1686+2692+453) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si | 44| 3625059| 1225962| | datoriile privind asigurarile sociale | | | | | (ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+ | | | | | 427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+ | | | | | 447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+ | | | | | 5193+5194+5195+5196+5197) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 37 la 44) | 45| 5614200| 2671600| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |E.ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE | 46| 3226272| 8089198| | (rd.35+36-45-62) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE(rd.19+46-61) | 47| 16844041| 20379094| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O | | | | | PERIOADA MAI MARE DE UN AN | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni | 48| 0| 0| | (ct.161+1681-169) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Sume datorate institutiilor de credit | 49| 699244| 0| | (ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)| | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Avansuri incasate in contul comenzilor | 50| 0| 0| | (ct.419) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Datorii comerciale -furnizori(ct.401+404+408)| 51| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 5.Efecte de comert de platit (ct.403+405) | 52| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 6.Sume datorate entitatilor afiliate | 53| 0| 0| | (ct.1661+1685+2691+451) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 7.Sume datorate entitatilor de care compania | 54| 0| 0| | este legata in virtutea intereselor de | | | | | participare (ct.1663+1686+2692+453) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si | 55| 295944| 0| | datoriile privind asigurarile sociale | | | | | (ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+ | | | | | 427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+ | | | | | 447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+ | | | |
43
| 5193+5194+5195+5196+5197) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 48 la 55) | 56| 995188| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |H. PROVIZIOANE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Provizioane pentru pensii si alte obligatii | 57| 0| 0| | similare (ct.1515) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Provizioane pentru impozite (ct.1516) | 58| 0| 42363| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Alte provizioane(ct.1511+1512+1513+1514+1518)| 59| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| ---------------------------------------------------------------------------------------| TOTAL (rd. 57 la 59) | 60| 0| 42363| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. VENITURI IN AVANS | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Subventii pentru investitii | 61| 0| 0| | (ct.131+132+133+134+138) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Venituri inregistrate in avans (ct.472) | 62| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 61+62) | 63| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |J. CAPITAL SI REZERVE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | I. CAPITAL | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Capital subscris varsat (ct.1012) | 64| 10773974| 12178416| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Capital subscris nevarsat (ct.1011) | 65| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Patrimoniul regiei (ct.1015) | 66| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 64+66) | 67| 10773974| 12178416| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) | 68| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) | 69| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | IV. REZERVE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 1.Rezerve legale (ct.1061) | 70| 1441860| 1705905| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 2.Rezerve statutare sau contractuale(ct.1063)| 71| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 3.Rezerve reprezentand surplusul realizat din| 72| 0| 0| | rezerve din reevaluare (ct.1065) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 4.Alte rezerve (ct.1068) | 73| 3841231| 2187390| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Actiuni proprii (ct.109) | 74| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | TOTAL (rd. 70 la 73 - 74) | 75| 5283091| 3893295| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Sold C (ct.117) | 76| 0| 4307383| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Sold D (ct.117) | 77| 208212| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Sold C (ct.121) | 78| 3566316| 4487877| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Sold D (ct.121) | 79| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Repartizarea profitului (ct.129) | 80| 3566316| 4487877| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | CAPITALURI PROPRII - TOTAL | 81| 15848853| 20379094| | (rd.67+68+69+75+76-77+78-79-80) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | Patrimoniul public (ct.1016) | 82| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | CAPITALURI - TOTAL (rd.81+82) | 83| 15848853| 20379094|
44
|__________________________________________________|___|_______________|_______________| ADMINISTRATOR, Numele si prenumele Semnatura
INTOCMIT, Numele si prenumele (calitatea) (1--compartim.financiar-contabile sau personal calificat incadrat) Semnatura
Stampila unitatii
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE la data de 31.12.2006 Formularul 20 - lei ______________________________________________________________________________________ | |Nr.| REALIZARI AFERENTE | | |rd.| PERIOADEI DE RAPORTARE | | DENUMIREA INDICATORULUI | |_______________________________| | | | 31.12.2005 | 31.12.2006 | |__________________________________________________|___|_______________________________| | A | B | 1 | 2 | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05) | 01| 31780303| 25823769| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708)| 02| 31780303| 25823769| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) | 03| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al| 04| 0| 0| |caror obiect de activitate il constitue leasingul | | | | | (ct.766) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Venituri din subventii de exploatare aferente | 05| 0| 0| |cifrei de afaceri nete (ct.7411) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |2. Variatia stocurilor de produse finite si a | | | | | productiei in curs de executie | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | (ct.711) ------- Sold C | 06| 4525119| 3050246| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ------- Sold D | 07| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |3. Productia realizata de entitate pentru | 08| 0| 0| |scopurile sale proprii si capitalizata(ct.721+722)| | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) | 09| 388531| 326191| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL | 10| 36693953| 29200206| |(rd. 01+06-07+08+09) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele| 11| 10789030| 10217262| |consumabile (ct.601+602-7412) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) | 12| 866472| 326774| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Alte cheltuieli externe(cu energie si apa) | 13| 4210773| 4565963| | (ct.605-7413) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607) | 14| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care:| 15| 4249986| 5010578| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | a) Salarii si indemnizatii (ct.641+642-7414) | 16| 3162987| 3876950| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia | 17| 1086999| 1133628| |sociala (ct.645-7415) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |7. a) Ajustari de valoare privind imobilizarile | 18| 1926919| 1840019| |corporale si necorporale (rd.19-20) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) | 19| 1926919| 1840019| |__________________________________________________|___|_______________|_______________|
45
| a.2) Venituri (ct.7813) | 20| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Ajustari de valoare privind activele | 21| 10150| -7428| |circulante (rd. 22-23) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) | 22| 26596| 18976| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| ---------------------------------------------------------------------------------------| b.2) Venituri (ct.754+7814) | 23| 16446| 26404| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) | 24| 9862464| 1842400| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe | 25| 1612653| 1475101| |(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+ | | | | |628-7416) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si | 26| 8024286| 149253| |varsaminte asimilate (ct.635) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si | 27| 225525| 218046| |activele cedate (ct.658) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Cheltuieli privind dobanzile de refinantare | 28| 0| 0| |inregistrate de entitatile al caror obiect | | | | |de activitate il constituie leasingul (ct.666) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Ajustari privind provizioanele (rd. 30-31) | 29| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Cheltuieli (ct.6812) | 30| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Venituri (ct.7812) | 31| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL | 32| 31915794| 23795568| |(rd. 11 la 15 +18+21+24+29) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Profit (rd. 10-32) | 33| 4778159| 5404638| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 32-10) | 34| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |9. Venituri din interese de participare | 35| 0| 0| | (ct.7611+7613), din care: | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - venituri obtinute de la entitatile afiliate | 36| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |10. Venituri din alte investitii financiare si | 37| 0| 0| |imprumuturi care fac parte din activele | | | | |imobilizate (ct.763), din care: | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - venituri obtinute de la entitatile afiliate | 38| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |11. Venituri din dobanzi (ct.766), din care: | 39| 1597| 69483| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - venituri obtinute de la entitatile afiliate | 40| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) | 41| 75628| 171840| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 35+37+39+41) | 42| 77225| 241323| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |12. Ajustari de valoare privind imobilizarile | 43| 0| 0| |financiare si a investitiilor detinute ca active | | | | |circulante (rd. 44-45) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Cheltuieli (ct.686) | 44| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Venituri (ct.786) | 45| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |13. Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) | 46| 398043| 174889| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | -din care,chelt.in relatia cu entitatile afiliate| 47| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte cheltuieli financiare(ct.663+664+665+667+668)| 48| 270238| 190178| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 43+46+48) | 49| 668281| 365067| |__________________________________________________|___|_______________|_______________|
46
|PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Profit (rd. 42-49) | 50| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| ---------------------------------------------------------------------------------------| - Pierdere (rd. 49-42) | 51| 591056| 123744| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |14.PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Profit (rd. 10+42-32-49)| 52| 4187103| 5280894| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 32+49-10-42)| 53| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |15. Venituri extraordinare (ct.771) | 54| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) | 55| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA | | | | | EXTRAORDINARA | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Profit (rd. 54-55)| 56| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 55-54)| 57| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) | 58| 36771178| 29441529| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) | 59| 32584075| 24160635| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Profit (rd. 58-59) | 60| 4187103| 5280894| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 59-58) | 61| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |18. Impozitul pe profit (ct.691) | 62| 620787| 793017| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |19. Alte impozite neprezentate la elementele | 63| 0| 0| | de mai sus (ct.698) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | FINANCIAR - Profit (rd. 60-61-62-63) | 64| 3566316| 4487877| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 61+62+63-60) | 65| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| ADMINISTRATOR, Numele si prenumele
INTOCMIT, Numele si prenumele (calitatea) (1--compartim.financiar-contabile sau personal
calificat incadrat) Semnatura
Semnatura
Stampila unitatii
BIBLIOGRAFIE 1. Bogdan Băcanu – Management strategic, Editura Teora, Bucureşti 1997 3. Bîrsan Mihaela – Analiza economico – financiară în comerţ şi turism, Editura Universităţii, Suceava, 2003 47
4. Bîrsan Mihaela – Analiza diagnostic a costurilor şi orientarea strategică a întreprinderii : metodologie şi studiu de caz, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 2004 5. Bîrsan Mihaela – Analiza economico – financiară în unităţile industriale, Editura Universităţii, Suceava, 2004 6. Bîrsan Mihaela – Diagnosticul şi strategia firmei, Editura Universităţii, Suceava, 2004 7. Bîrsan Mihaela, Ştefăniţă Şuşu – Analiză economică şi financiară în comerţ şi turism ; caiet de lucrări aplicative, Editura Didactică şi Pedagogică, 2005 8. Dragotă Victor, Obreja Laura, Ciobanu Anamaria, Dragotă Mihaela – Management financiar, Editura Economică, 2001 9. Ptrescu Silvia – Diagnostic economic - financiar, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004 10. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006 11. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară Ghid Practic, Editura Irecson, Bucureşti, 2006 12. www.mfinante.ro
48