Rețeaua eaua de trian triangul gulaație de ordi ordin n I a Romani Romaniei ei
Ȋn
preze prezent nt Rom Romȃnia nia dispu dispune ne de o reț ea comp compac actă tă de tria triang ngul ulaaț ie geod geodez ezic ică, ă, pe patru patru ordine ordine,, cu precizia precizia de ±10-1 ±10-15 5 cm în poziț ie bidime bidimensi nsiona onală lă ș i cu o densit densitate ate de circ circaa 1 punc punctt la 20 km. Ȋn cadr cadrul ul acest acestei eia, a, rețeaua eaua primo primord rdia ială lă de ordi ordina nall I a fost fost prelucrată în perioada perioada 1956-1958 pe elipsoidul Krasovski ș i în planul de proiecț ie GaussKruger.
Aceste Aceste prelucră prelucrări ri au fost fost execut executate ate la Moscova, Moscova, unde unde au partic participat ipat ș i speciali specialiș ti romȃni; tot aici, aici, în anul 1962 a fost prelucrat prelucratăă ș i reț eaua de ordinal ordinal II. Ordini Ordinile le III ș i IV au fost prelu prelucra crate te în perioad perioadaa 1964-196 1964-1969 9 în cadrul cadrul Direc Direcț iei Topografi Topografice ce Militare (D.T.M.). (D.T.M.). Pentru Pentru proiectul proiectul general general al rețelei geodezice geodezice de stat, în perioada perioada 1958-19 1958-1965 65 s-au reali realizat zat în întreg întregime ime ș i reț elele de nivelmen nivelmentt de stat stat de ordinile ordinile II, III ș i IV, precum precum ș i cotarea tuturor tuturor puncte punctelor lor de trian triangulat gulatie. ie. Reț eaua de nivelment nivelment de ordin I s-a realizat pe poligoane ș i linii de legătură cu ț arile vecine ș i a fost fost prelucrată în perio perioada ada 1956-1 1956-1958 958 la la Mosco Moscova va ș i mai mai tȃ rziu rziu la Dire Direccț ia Topogra Topografic ficăă Milit Militară ară,, în anul anul 1972. După upă 196 1962, rețeaua aua de tria triang ngul ulaație de ordin rdinul ul I a fost ost îmbu îmbună năttăț ită ită cu noi noi măsură măsurător torii mode moderne rne de distan distanțe ș i unghiu unghiuri ri orizon orizontal talee cȃ t ș i det determ ermină inări ri astro astronom nomice ice,, acestea fiind prelucrate din punct de vedere matematic în perioada 1975-1980 în cadrul rețelei astronomo astronomo-geod -geodezice ezice unitare unitare a țarilor arilor din Tratatul Tratatul de la Varș ovia, inclusive inclusive pentru pentru realizarea unui triunghi cosmic PULKOVO SOFIA POTSDAM care a servit la stabilirea scăr scării ii rețelei elei unit unitar are. e. După După comp compen ensa sare reaa aces aceste teii rețele, ele, D.T. D.T.M. M. a efec efectu tuat at încă încă două două prelucrări în anul 1980: una, folosind ca puncte fixe pe cele care au fost incluse în rețeaua eaua unitar unitarăă și a doua, doua, ca o rețea liber liberă. ă. Datel Datelee rezult rezultate ate din din acest acestee lucrăr lucrării sunt sunt în sist sistem emul ul de coor coordi dina nate te 1942 1942,, folo folosi sind nd ca refe referi rin nț ă elip elipso soid idul ul Kras Krasov ovsk ski, i, punc punctu tual al fundamental – Observatorul Astronomic din din Pulkovo ș i sistemul de cote normale normale cu zero fundamental la Kronstadt, Marea Baltică.
Rețelele geodezice de triangulație și nivelment din Romȃ nia, au legături măsurate ș i compensate cu reț ele similarn fosta URSS (actualmente Republica Moldova ș i Ucraina), Ungaria ș i Bulgaria. Ȋntre anii 1990 și 1991 s-a realizat în cadrul unei colaborări internaț ionale cu Bulgaria prima rețea națională Doppler, denumită prescurtat ROMDOP ’90 ș i ROMDOP ’91; de asemenea s-a realizat prima legătură de precizie între punctul fundamental al rețelei noastre geodezice de stat, Observatorul Astronomic Militar ș i Observatorul Astronomic Regal Greenwich (Herstmonceux) din Marea Britanie ș i asigurarea posibilității practice de racordare precisă a sistemului geodezic național la sistemul geodezic european prin realizarea unei rețele geodezice naționale GPS.
Rețea națională ROMDOP ‘91
Rețea națională GPS Constatȃnd volumul mereu crescȃ nd de date ș i documente privind poziț ia în plan ș i spațiu a puctelor care formează reț elele de stat, valoarea acestor date cȃt ș i necesitatea punerii lor la dispoziția solicitanților într-un timp foarte scurt, a fost iniț iat un system informațional bazat pe criterii tehnico-economice menite să valorifice efficient acest fond de date la nivelul economiei naționale, sistem cunoscut sub denumirea de “Bancă de date ș i informaț ii topografice”.
Pentru punctele de sprijin sunt prevăzute a se crea mai multe baze de date; acestea se vor diferenția printr-un cod specific după cum urmează: Punct de sprijin determinat planimetric Punct de sprijin determinat altimetric Punct de sprijin determinat astronomic Punct de sprijin determinat gravimetric Punct de sprijin determinat prin tehnologii satelitare Din punct de vedere al problemelor pe care le rezolvă, baza de date pentru triangulatie se constitue ca un sistem de prelucrare automată a datelor, servind la memorarea, ținerea la zi și regasirea datelor și a informaț iilor într-un timp foarte scurt; sursa acestora poate fi: - inventarul de coordonate din Fondul de date, pus la dispoziț ie atȃ t la nivel național cȃt și județean - inventarul de coordonate furnizat de diverse unităț i specializate - documentații stocate la nivel național ș i județean Pentru fiecare punct de triangulație se înregistrează în baza de date următoarele: - metoda de determinare a coordonatelor x,y - sistemuld e proiecție în care au fost determinate aceste coordonate ordinul punctelor - suprafața de referință pentru cotă - metoda de determinare a cotei - numărul punctului în cadrul reț elei - relații cu privire la locul unde se află amplasat punctual (descrierea topografică) - coordonate plane - cota z - denumirea punctului Coordonatele x, y se preiau din inventare, însistemul de proiectie în care se găsesc, dar stocarea lor în baza de date se face în coordonate geografice φ, χ (prin programele bazei). La nevoie se extrag în sistemul de proiecț ie dorit. Ȋ ntreț inerea bazei de date constă în: - adăugarea de noi înregistrări (noi puncte) - înlăturarea unor puncte ca urmare a dispariț iei lor din teren sau a constatării că au coordonate greș ite - actualizarea conținutului unor înregistrări prin modificări de coordonate, cote, etc. Realizarea practică a bazei de date pentru triangulația de stat a început prin înregistrarea pe disc magnetic a punctelor determinate în sistemele de proiecț ie Stereografic 1970 ș i Gauss 1962.
Măsurătorile pentru rețeaua de nivelment de stat s-au făcut prin metoda nivelmentului geometric, cu aparatură diferită, precizii ș i compensări diferite. Cotarea punctelor din reț eaua de nivelment de stat bazată pe măsurători care nu au cuprins niciodată întreg teritoriul țării, ci numai porțiuni restrȃ nse pe care s-au constituit poligoane ce urmau a fi compensate, s-a făcut la nivelul unor suprafeț e de referinț ă diferite: Marea Adriatică, Marea Neagră cu zero la Sulina, Marea Neagră cu zero la Constanța, Marea Baltică. Astfel au apărut diverse versiuni ale sistemelor de cote existente ș i anume: 1. Sistemul de cote cu zero la Marea Adriatică – MA (Transilvania ș i Banat) 2. Sistemul de cote cu zero la Marea Neagră – Sulina – MNS 3. Sistemul de cote cu zero la Marea Baltică – MB 4. Sistemul de cote cu zero la Marea Neagră – Constanța – MNC Avȃnd în vedere eterogenitatea repartizării acestor sisteme pe teritoriul țării cȃ t și planele diferite de referinț ă, s-a ajuns la concluzia creării unei reț ele compacte ș i omogene pe întreg teritoriul țării care să aibe planul de referinț ă la Marea Neagră. Această noua rețea compactă a fost denumită “system de cote cu zero la Marea Neagră, compensate în 1975” fiind notată “0” – 1975.
Lucrările de modernizare a rețelei de nivelment geometric de ordinul I a Romȃniei prin nivelment geometric de înaltă precizie au avut drept obiectiv principal crearea unor linii transcontinetale care să asigure legătura între maregrafele de la Marea Neagră ș i cele de la Marea Baltică, precum ș i creearea unei reț ele de nivelment est europene pentru studierea miș cărilor verticale ale scoarț ei terestre în această zonă a continentului (E.V.N.S.), (U.P.L.N.). Lucrările de realizare a noii rețele au inceput în anul 1972 cu fazele de proiectare, recunoașterea terenului ș i materializare, urmȃnd ca în anul 1974 să înceapă măsurătorile de teren. Ȋn faza de proiectare, traseele de nivelment ale noii rețele s-au suprapus peste cele de nivelment de ordinul I executate anterior de către D.T.M, completȃ ndu-se cu încă 5 linii noi care au asigurat poligoane mai mici ș i valori utile închiderilor în poligoane comune cu țările vecine. Aceste linii sunt: - Mangalia-Negru Vodă - Giurgiu-Călăraș i - Calafat-Șimian - Or ș ova-Socol - Socol-Timiș oara Astfel, reteaua actual de nivelment de înaltă precizie a Romȃniei este format din 19 poligoane cu perimetre cuprinse între 82km ș i 850km, compuse din 62 linii cu lungimi între 24km (Uriș or-Coldău) ș i 247,55km (Tulcea-Constanț a), reț eaua însumȃ nd o lungime totală de 6620km cu 6400 de reperi. Punctul fundamental al rețelei de nivelment a fost proiectat ș i realizat în zona localității Tariverde din județul Constanța. El a fost legat printr-o reț ea proprie de nivelment cu cele trei marigrafe de la care urma să se transmită cota cea mai probabilă fața de <<0>> Marea Neagră. Liniile de nivelment au fost fragmentate în sectoare cu lungimi de aproximativ 50km, fapt ce a permis ca studiul erorilor să se poată face diferenț iat respectȃ ndu-se toleranțele: - T=±1,25mm între măsurătorile dus-întors - eroarea medie pătratică accidental m ±0,4mm/km - eroarea sistematică σ ±0,1mm/km
Ȋn anul 1988 au fost încheiate măsurătorile de teren în întreaga reț ea de nivelment geometric de înaltă precizie a Romȃniei, urmȃ nd apoi etapa de compensare a acesteia ș i întocmirea registrelor de cote pe fiecare linie (1900). Algoritmul de calcul a urmărit principiile compensării prin metoda observaț iilor indirect în rețele geodezice libere, aplicate rețelelor de nivelment geometric de înaltă precizie.
Cele 19 poligoane de nivelment sunt uniform distribuite pe suprafaț a ț arii, cu linii marginale care îmbracă cerespunzător hotarele țarii, cu 24 de legături cu ț arile vecine: 5 legături cu Ungaria, 3 legături cu Ucraina, 6 legături cu Bulgaria ș i 10 legături cu Iugoslavia. Crearea acestei noi rețele a condus la necesitatea extinderii noului system de cote în rețele de nivelment geometric de ordinul II-IV, atȃ t pentru omogenizarea preciziilor acestor rețele, c ȃt și pentru modernizarea lor în vederea satisfacerii necesităț ilor ș tiințifice ș i tehnice solicitate de economia naț ională. Ȋn total, rețeaua de nivelment de ordin II-IV a ț ării conț ine un număr de 10450 reperi ș i se desfăș oară pe o lungime totală de 19035,9km. Aceste reț ele au fost proiectate în cadrul rețelei de ordinul I executată de D.T.M., iar lucrările de recompensare s-au desfășurat la nivelul fiecărui poligon de ordinul I după numerotarea poligoanelor, rezultată în urma compensării făcute de I.G.F.C.O.T. Ȋn această situație s-au urmărit principiile compensării prin metoda observațiilor indirect în rețelele geodezice constrȃnse, obținȃ ndu-se cote compensate, diferenț e de nivel corectate, precizia de determinare a cotelor fiecărui reper, precum ș i eroarea medie pătratică a unității de pondere. Ȋn vederea integrării întregii rețele de nivelment geometric de ordinul I în reț eaua est-europeană, s-a realizat compensarea acesteia în system de referință Marea Baltică. Compensarea s-a făcut prin metoda observațiilor indirecte, constrȃ nsă pe reperi avȃ nd cote în system Marea Baltică obținute din compensarea internațională a rețelei E.V.N.S.
