Regenerarea urbana reprezinta aducerea la viata a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalitatilor, proprietarilor si a altor actori implicati cu scopul de a imbunatati conditiile de trai, de a creste calitatea mediului si a climatului social si de a intari economia locala. Regenerarea urbana are 3 piloni, fizic, fizic , economic si social. In functie de situatia din z ona respectiva trebuie sa ne referim ref erim mai mult sau mai putin la cei trei piloni in momentul in care dezvoltam un plan de regenerare urbana. Solutiile de amenajare se pot aplica, nu numai in cazul spatiilor industriale, ci si pe terenuri fara nici un fel de trecut, cu solutii si amenajari impuse de cerintele si necesitatile in dezvoltarea unui oras. Un alt proiect de anvergura dezvoltat si implementat este cel al extinderii si reabilitarii in regiunea Defense din Paris. In urma acestui proiect La Defense a devenit un mare cartier de afaceri al Parisului. Cu o populatie de 20.000 de de locuitori. Centrul de afaceri este situat la extremitatea vesti ca a Parisului, la 10 km in lungimea Axei Istorice, care incepe de la Palatul Louvre si continua dea lungul Champs-Elysee. Ideea unei noi dezvoltari urbane in regiunea Defense nu este noua, ea fiind inaintata pentru prima data la inceputul secolului XVII, cand se dorea extinderea Parisului catre vest. In 1956 la cererea guvernului, regiunea a intrat intr-un proces de dezvoltare ce se alinia la noua axa Champs Elysees. Planul se desfasura pe o suprafata de 800ha. Centrul de afaceri aduna in cadrul sau unele dintre cele mai renumite sedii de firma din Franta si din strainate, str ainate, caldirile fiind grupte in jurul unui mare spatiu public din vestul orasului si deasupra unui important nod intermodal.
Unul dintre cele mai ample ample proiecte de urbanism in Europa Europa anilor 1980 a fost restructurarea zonei docurilor de pe malurile Tamisei si amenajarea acestora. In aceasta zona urma sa se dezvolte un mare ansamblu de cladiri pentru domeniul financiar- bancar. Solutia de renovare urbanistica este o axa majora cu cladiri inalte de o parte si de alta, dar si cu multe spatii publice urbane, scuaruri si gradini, bulevarde si esplanade al caror rol sa fie atat urban, cat si social si cultural. Reconversiile din zonele industriale dezafectate sunt poate cele mai spectaculoase, avand ca scop final amenajarea de zone verzi si de agrement, ecologizarea si refunctionalizarea lor, care este o practica tot mai des intalnita in multe din marile orase. Regiunea industriala Ruhr era centrul industrial strategic al Germaniei, care in prima jumatate a secolului al XX- lea a fost un adevarat „mit al prosperitatii”, ca mai apoi, in deceniile VII- VIII, sa devina una din zonele z onele cele mai degradate.
In 1989 se creeaza IBA- International Banastellung- care pune bazele activitatii de „renovare ecologica si restaurare economica”, cu efecte asupra socialului si urbanului pe o suprafata de 780 km2, unde locuiau 2 milioane de persoane. Acesta actiune de reinnoire are finalul in 1999, cand imensul parc natural „Emscher Park” a devenit o realitate, avand ca obiective: Regenerarea mediul natural, situand pe primul loc depoluarea raului Emscher si reconstituirea peisajului -
Restaurarea si reconversia patrimoniului industrial
-
Crearea de noi zone de activitate/ tehnopoli
Rezolvarea locuirii prin reconsiderarea oraselor- gradina si realizarea de noi ansambluri rezidentiale.
Lofturile de exemplu, sunt apartamente in care nu exista delimitari interioare intre spatiile cu functiuni diferite, spatiul oferit fiind astfel continuu. Ele sunt foste depozite, ateliere sau fabrici ramase in mijlocul oraselor si in care suprafetele vitrate sunt foarte generoase si inaltimea camerelor este foarte mare, de aici rezultand posibilitati de amenajare pe verticala spectaculoase. Loftul este un fenomen. A aparut in anii '60- '70 ca o solutie la criza locativa a artistilor din Soho, New York, tavanele inalte, zidurile netencuite si spatiile deschise largi din cladiri nefolosite transformandu-se in spatii perfecte pentru activitatile creative. Lofturile au cel putin patru elemente caracteristice definitorii: tavan inalt, spatiu mare, deschis, materialele de constructie la vedere si ferestre (suprafete vitrate) mari. Pe langa aceste patru elemente caracteristice se mai remarca: pastrarea aspectului original al cladirii si stilul industrial al acesteia, cu grinzile de lemn sau metal, traseele de cabluri si tuburile de canalizare si de ventilatie la vedere, pardoseala de beton, precum si pastrarea in functiune a liftului de marfuri si a altor echipamente cu aspect industrial.
Urbanism turistic Reprezinta un ansamblu de principii si metode de amenajare a spatiului urban avand drept obiectiv general dezvoltarea turismului si afirmarea acestuia ca factor de crestere a competitivitatii oraselor turistice. Una dintre trasaturile fundamentale ale urbanismului turistic o reprezinta crearea unei imagini favorabile a orasului atat in randul vizitatorilor, cat si in randul localnicilor si comunitatilor locale in ansamblul lor.
Imaginea unui oras turistic cuprinde nu doar elemente legate de potentialul natural si antropic ci este compusa din numerosi alti factori legati de stabilitatea economica, serviciile publice, infrastructura, nivelul de trai al locuitorilor, etc., care, impreuna, contribuie la afirmarea identitatii destinatiei urbane. Asadar, urbanismul turistic este in mod direct legat de existenta unei imagini favorabile in randul vizitatorilor fiind rezultatul unui complex de activitati care determina unicitatea destinatiei turistice urbane. Urbanismul turistic cuprinde un ansamblu de solutii si actiuni specifice care vizeaza organizarea, amenajarea sau reabilitarea spatiului urban menite sa contribuie la cresterea rolului turismului in economiile locale, integrarea armonioasa a acestuia in randul celorlalte functii urbane si, pe aceasta baza, la sporirea atractivitatii orasului turistic. Implementarea politicilor urbanismului turistic se va finaliza cu stabilirea unor proceduri de feedback, control si evaluare a impactului acestora asupra dezvoltarii orasului avand drept rezultat obtinerea unei imagini clare a rezultatelor actiunilor specifice si masura in care acestea contribuie la cresterea atractivitatii si competitivitatii orasului turistic.
Politica „tabula rasa”, adica distrugerea tuturor vestigiilor trecutului trebuie sa capete accente de valorificare patrimoniala, creativa. Trebuie gasit echilibru intre o politica populara si una populista care sa atraga clientii printr-o reconversie discreta dar eficienta a sitului. Reabilitand, ceconvertind monumentele industriale si ruinele dispersate la nivelul orasului, suprafetele de teren pe care le deservesc se poate da startul unui amplu proces de dezvoltare urbana si culturala, implicit a unui nou stil de viata.
