SUBIECTE NR:2
1.
i diferen e între compozi ia urbană i compozi ia de arhitectură Asemanari Pentru oras, compozitia urbana reprezinta ceea ce compozitia de arhitectura reprezinta pentru o cladire .Compozitia conduce la o forma care va avea relatii cu alte forme, o forma care, alaturandu-se celor existente, mai vechi sau mai noi, va accepta deasemenea si alte forme in viitor, mai mult sau mai putin previzibile. Aceasta conceptie privind compozitia este comuna atat arhitecturii cat si orasului. Este dealtfel remarcabil ca in compozitia de arhitectura exista componente urbane. Deosebiri Dincolo de similaritatile dintre compozitia de arhitectura si cea urbana exista o diferenta fundamentala datorita faptului ca arhitectura si orasul nu au acelasi ritm temporal. Daca arhitectura se reinoieste destul de repede, cea contemporana chiar mai repede decat cea veche, structurile urbane dureaza perioade mult mai mari de timp. Astfel, daca proiectul arhitectural poate avea ca finalitate pastrarea imaginii unei cladiri condamnate la disparitie si inlocuirea ei cu o alta fara o modificare totala a contextului, proiectul urban trebuie sa aiba ca finalitate un proces care sa poata primi o serie de imagini succesive, cele ale diferitelor forme arhitecturale. Orasul trebuie sa fie capabil sa primeasca aceste imagini printr-un mod deosebit de proiectare a formelor urbane, forme care vor dura mai mult decat edificiile din care sunt compuse. Compozitia urbana se ocupa cu interventia suprafetelor mari de teren, arhitectura se ocupa cu spatii mici.
2.Elemente compozi ionale urbane (trasee, decupaje, limite de ocupare/aliniamente) ocupare/aliniamente) i modurile concrete de ocupare a terenului terenului (re ea stradală, parcelar, mase construite) Traseele, decupajele si alinimanetele sunt elemente fundamentale in compozitita urbana, fiecare cu un rol indispensabil la toate nivelele de interventie. Traseele
parcelarul funciar dupa care au fost inlocuite de zonarea functionala. La fel de mult ca si traseele, decupajele determina efectele compozitiei, asigurant coeziunea dintre trasee si limitele spatiilor construite. Aliniamentele
reprezinta un mod de ocupare al terenului ce a fost aproape in totalitate neglijat de urmanismul modern.Neintelegerea importantei parcelarului in istoria urbana si a sistemului limitelor de ocupare ce conserva memoria formelor urbane a condus la considerarea lui fie ca o trasatura insignifianta si neglijabila, fie ca o constrangere, o limita a planificarii urbane. Disparitia acestuia a avut consecintele de disociere dintre tipologia arhitecturala si morfologia urbana datorita lipsei acelei verigi intermediare dintre limitele construite si traseele de circulatie, dintre masele construite si forma urbana. Masele construite
compozitia urbana rezultand astfel dintr-o sinteza a unor instrumente de natura diferita. Topologia, prin modul de pozitionare si tipul legaturilor dintre elementele compozitiei, priveste toate instrumentele compozitiei. Modul de pozitionare a elementelor (departare, apropiere, alaturare, suprapunere, includere) intereseaza in mod particular realizarea decupajelor, si modul de ocupare a terenului, tipul legaturilor (directe sau indirecte, arborescente sau radiale, in bucla, in retea sau trama, in scara) precum si realizarea traseelor. Geometria, prin forma figurilor:regulate, neregulate, deformate, reziduale, organice si prin directiile impuse: paralelism, perpendicularitate, convergenta, subordonare laterala, auxiliara sau totala, priveste atat formele spatiale cat si traseele si conturul decupajelor. Geometria joaca deasemenea un rol important in integrarea formelor si directiilor. Dimensionarea priveste evident dimensiunile absolute si proportiile la toate nivelele de interventie si este in pricipal un criteriu de ierarhizare. Largimea si/sau lungima strazii privilegiaza un traseu, marimea unei limite intareste sau micsoreaza importanta unui anumit decupaj iar diferentele dintre marimea formelor sau figurilor compozitiei contribuie la integrarea sau separarea lor. 4. Principalele elemente morfologice urbane: strada, insula, pia a, pia eta, squar-ul, curtea, construc iile izolate Strada este sinteza punctuala a unui fragment din reteaua de circulatie, a laturilor unui sistem parcelar si a unor constructii aliniate. Rolul strazii in compozitie nu este in mod traditional unul in sine. Rolul fundamental este cel de traseu.Pana la inceputul sec XX, strada, alaturi de piata, constituie pricipalul nivel de interventie in compozitia urbana, fie ca aliniaza marginile cladirilor, fie ca prelungeste un traseu existent sau ca strapunge si traverseaza un tesut deja construit. Se refera atat la strazile obisnuite cat si la marile artere. Insula cuprinde fragmente din reteaua de circulatie, decupaje funciare cu diferite tipuri de parcelar precum si mase construite.Sunt spatii dens construite delimitate de strazi, fie independente si supunandu-se doar partial traseelor tramei de baza, fie constituite chiar din imobile insula(locuitne colective) 5 Modalită i principale de compozi ie: adi ionare, multiplicare, diviziune, inser ie, substrac ie. Comp. prin DIVIZIUNE.
diviziunea este o operatie de baza. Se recurge la aceasta pt a decupa resutul urban in unitati minimale, fiecare la nivele distince: zone,insule,parcele Comp prin aditionare.
a fi modalitatea cea mai raspandita de extindere a oraselor. Comp. prin multiplicare.
ii spa iilor publice urbane Criteriul integralitatii modurilor de interventie: acest criteriu este unul fundamental deoarece fiecare mod de interventie joaca un rol specific in cadrul oricarei compozitii. Astfel, traseele definesc figuri urbane lizibile si interpretabile din punct de vedere spatial, ocupand pozitii clare in cadrul sitului si stabilind legaturi cu contextul, decupajele asigura definirea ocuparii si afectarii teritoriului, iar limitele de ocupare definesc ocuparea reala a solului. Criteriul coerentei componentelor: este legat in mare masura de compozitiile conventionale in care nu exista vid topologic. Aceasta coerenta se regaseste atat la nivelul fiecarei componente cat si la cel al relatiilor dintre ele. Coerenta geometrica se exprima si prin jocul subordonarilor, al regulilor geometrice comune unui nivel de interventie (circulatii sau parcelar) sau mai multe nivele (perpendicularitatea parcelarului fata de caile de circulatie). Criteriul fazajului: un proiect poate ramane “deschis”, nefiind necesara realizarea tuturor formelor, insa conditia e aceea ca modificarile aduse ulterior sa nu-i puna i n cauza calitatile initiale. Ideea urmarita este inlaturarea pericolului ca determinarea unui program considerat definitiv sa conduca la un impas sau la contradictii in urma modificarilor cerintelor pe parcursul fazelor de executie.
7.Elemente constitutive ale imaginii urbane Continutul imaginilor oraselor, care se refera la forme fizice, poate fi clasificat in mod convenabil in cinci tipuri de elemente: trasee, limite, sectoare, noduri si repere. Traseele sunt canale prin care observatorul circula in mod obisnuit, ocazional sau potential. Pot fi strazi, poteci, linii de tranzit, canale, cai ferate. Pentru multi
traseele reprezinta elemente predominante ale imaginii lor. Locuitorii observa orasul in timp ce se deplaseaza pe aceste trasee, iar celelalte elemente ale ambientului sunt organizate si relationate de-a lungul lor. Limitele sunt elemente liniare, nefolosite ca trasee sau considerate astfel de catre observator. Sunt plasate intre doua faze, fisuri liniare in continuitate: maluri, debleuri de cale ferata, periferii ale unor zone, ziduri. Ele reprezinta mai degraba referinte laterale decat axe de coordinate. Astfel de limite pot fi bariere mai mult sau mai putin penetrabile, care izoleaza o zona de alta. Sectoarele sunt sectiuni ale orasului, de dimensiuni medii pana la mari, dezvoltate in doua dimensiuni, in interiorul carora observatorul patrunde la nivel mental, si care pot fi recunoscute ca avand un character comun, o identitate. Intodeauna identificabile din interior, sectoarele pot fi utilizate si ca referinta exterioara, atunci cand sunt vizibile din afara. Nodurile sunt puncte strategice ale unui oras in care observatorul poate intra, poli intensivi catre si din care acesta calatoreste. Ele pot fi in primul rand zone de legatura, de pauza in transport, o intersectie sau o convergenta de trasee. Conceptul de nod este legat in mod similar de conceptul de sector, deoarece nucleele sunt de obicei polii sectoarelor, centrele lor polarizatoare. Reperele sunt un alt tip de referinta punctuala, dar in acest caz externe, observatorul nu patrunde in interiorul lor. Ele sunt de obicei un obiect fizic definit relative simplu: o cladire, un semn, un magazin, sau un munte. Utilizarea lor ca repere presupune extragerea unui singur element dintr-o multitudine de posibilitati.
8. Criterii de analiză în compozi ia urbană -
tipul de interventie- creatie, extindere, subtitutie, modificare etc. cu toate nuantele dorite; existenta traseelor- virtuale sau concrete, decupajelor-fragmente sau diviziuni parcelara, limite de ocupare clar definite; gradul de definire a nivelelor de interventie-circulatii, parcelar, mase construite recursul la elemente cunoscute- morfologice si istorice folosirea explicita lor de compozitie- simetrie, diviziune, aditionare, multiplicare etc. rolul pe care il joaca instrumentele compozitionale si componentele structurale- topologia, geometria , dimensionarea folosirea modalitatilor temporale - tipuri, modele,context, faze de constituire, modificari; corespondenta intre moduri, nivele de interventie, componente, moduri de compozitie si limitele de ocupare; posibilitatile de a crea variatiuni tipoligice
Avand in vedere faptul ca nu toate aceste criterii au aceeasi importanta, nefiind implicate in aceeasi masura in forma compozitiei finale este necesara stabilirea unei ierarhii. 9. Exemple semnificative de compozi ie urbană - Atlanpole ( Christian de Portzamparc)- Nantes 1988 obiectiv: creearea unui nou tip de oras-tehnopol traseele joaca un rol foarte important, fiind chiar denumite. trama din axe si linii, spatiul dintre doua linii fiind impartit in cate 4 fasii paralele -trasee subordonate geometric tramei -traseele diagonale ce se in inscriu tramei de baza -traseele curbe sunt continue, sinuoase, traverseaza liber trama de baza Sunt puse in evidenta strazi si insule, desi definirea lor se face intr-o maniera specifica
-Pasajul descoperit Sergelgatan tratat ca o esplanada marginita de cinci lame de birouri cu 18-20 etaje si de constructii cu magazine pe doua nlveluri, stabileste relatia pietonala intre doua piete: Hoterget, cu teatru si targ in aer liber si Sergels Torg, cu o casa de cultura si magazine de primul rang. Piata Sergels Torg are o larga zona adancita la circa 5 m sub nivelul strazilor vecine, care este rezervata pietonilor. Ea inlesneste accesul direct la spatiile comerciale de pe fronturile sale precum si la o retea de galerii care conduc la statii de rnetrou, la parcaje si la gara centrala. -Noto, Sicilia -
