CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE DIN CHIŞINĂU
CATEDRA ECONOMIE ŞI FINANŢE
RAPORT privind Practica de specialitate (SA „Moldtelecom”)
Autor: BAZILEVICI ELIZAVETA Grupa FP 1308 G ______(semnătura)
Coordonator CFBC: ………….. __________(semnătura)
Coordonator / instituția de profil: …………. __________(semnătura)
CHIȘINĂU, 2017
CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................ I.
CARACTERISTICA
GENERALĂ
A
2
STRUCTURII
ORGANIZATORICE A ÎNTREPRINDERII………………………………. 3 II. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ……………………………. 7
2.1 Analiza mecanismului financiar al întreprinderii…………… 7 2.2 Analiza proiectelor investiționale……………………………... 10 2.3 Analiza structurii imobilizărilor corporale…………………... 11 2.4 Analiza structurii mijloacelor circulante……………………... 14 2.5 Analiza circulației bănești la întreprindere…………………... 16 2.6 Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor…………………. 18 2.7 Analiza activității economico –financiară……………………. 21 III. CONCLUZII….…………………………………………...……………… 23 Bibliografie……………………………………………………………………. 24 IV. ANEXE……………………………………………………………………. 25
2
INTRODUCERE În contextul relaţiilor economiei de piaţă, analiza activităţii economice a în treprinderii este una din funcţiile de bază ale sistemului decizional. În baza acestui diagnostic, pot fi
depistate punctele forte şi slabe ale activităţilor desfăşurate, inclusiv rezervele interne de sporire a eficienţei acestor activităţi pe viitor. În scopul deţinerii unei poziţii competitive pe piaţă şi pentru a putea ţine piept concurenţei, unităţile economice trebuie să-şi desfăşoare activitatea în modul cel mai raţional, promovând o politică strategică de dezvoltare eficientă. Valorificarea potenţialului de producere , comercializare şi prestare a serviciilor, estimarea eficienţei utilizării factorilor de producţie, aprecierea ratelor de gestiune financiară, capacităţii de plată şi stabilităţii financiare, precum şi elaborarea măsurilor de îmbunătăţire a situaţiei financiare necesită efectuarea unei analize economic - financiare complexe. Pentru efectuarea practicei de producţie se va utiliza informaţia acordată de către SA „Moldtelecom”, inclusiv Rapoartele Financiare. Scopul raportului privind practica de producţie la Societatea pe Acţiuni „Moldtelecom” este de a aprofunda atît cunoştinţele teoretice cît şi cele practice referitoare la modul de desfăşurare a activităţii a unei întreprinderi şi examinarea detaliată a sistemului de indicatori din ultimii ani, care reflectă rezultatele financiare ale unităţii de producţie şi servicii,
conţinutul lor, metodele de calcul şi de apreciere a performanţelor economice.
Structura raportului de producţie a fost determinat de scopul şi sarcinile cercetării şi constă din opt compartimente: 1. Cuprinde analiza
structurii organizatorice a întreprinderii, tipului de activitate, forma de
proprietate, produsele oferite şi serviciile prestate, numărul de angajaţi. 2. Cuprinde analiza structurii financiare a întreprinderii , efectuarea calculelor cu privire la indicatorii : gradul de îndatorare a întreprinderii, gradul de autofinanţare a activelor ş.a. 3. Cuprinde analiza structurii activelor, conţine informaţia cu privire la mijloacele fixe , eficienţa
utilizării lor , ponderea mijloacelor fixe în totalul activelor şi modificările acestora intervenite în ultimii ani. 4. Cuprinde în componenţa sa date ce ţin de structura activelor curente, eficienţa utilizării lor
şi indicatorii ce caracterizează viteza de rotaţie a activelor curente ş.a. 5. Cuprinde studierea structurii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formării şi utilizării profitului la întreprindere. 6. Acest compartiment cuprinde informaţia cu privire la forma şi modalităţile de plată utilizate de întreprindere, la studierea modului de întocmire a documentelor respective, la studierea 3
dispoziţiei de încasări şi plăţi, examinarea registrului de casă (de casierie) şi modul de îndeplinire a acestuia. 7. Cuprinde starea economico-financiară a întreprinderii, din punct de vedere , al eficienţei,
lichidităţii şi capacităţii de plată, al stabilităţii financiare, al valorii de piaţă. 8. Cuprinde studierea planului de afaceri al întreprinderii, identificarea scopurilor şi obiectivelor ,
modul de elaborare a bugetelor funcţionale.
4
I. CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII ORGANIZATORICE A ÎNTREPRINDERII S.A. „Moldtelecom” este o societate pe acţiuni de tip deschis care activează în baza
legislaţiei Republicii Moldova şi, anume : Legea cu privire la SA Nr. 1134 -XIII din 02.04.1997, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Politica de contabilitate şi a altor acte normative şi regulamente interne. Moldtelecom – Operatorul Naţional de Telecomunicaţii din Republica Moldova, care reuşeşte să răspundă cu succes necesităţilor de comunicare ale consumatorilor, oferindu-le o gama largă şi accesibilă de servicii de telecomunicaţii. Încă de la
începutul activităţii sale, misiunea companiei a fost de a conecta între ei oamenii din Republica Moldova. De la început dar şi pentru viitor, Moldtelecom îşi propune să asigure comunicarea interpersonală, limitând astfel distanţa fizică dintre oameni, conectându -i cu întreaga lume. Prin investiţiile permanente în dezvoltarea pieţii de telecomunicaţii din Republica Moldova, Moldtelecom îşi menţine de-a lungul anilor, poziţia de lider pe piaţa telefoniei fixe şi a serviciilor de Internet şi Transport Date. Înfiinţată în 1993, Moldtelecom a evoluat cu multe eforturi, dar inteligent, de la o companie tradiţională de stat la o companie inovatoare şi social responsabilă. Operatorul şi -a demonstrat competitivitatea pe piaţa telecomunicaţiilor, prin tranziţia de la oferirea serviciilor tradiţionale de telefonie fixă la servicii de Internet de bandă largă, telefonie mobilă 3G şi televiziune digitală interactivă IPTV. Structura organizatorică din cadrul SA „Moldtelecom” cuprinde ansamblul elementelor organizatorice (regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrame,descrieri, posturi).
Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor participative de management sunt evidenţiate în Statutul firmei şi Regulamentul de organizare şi funcţionare. Pentru personalul de management şi execuţie, documentele ce consemnează sarcinile, competentele şi responsabilităţile sunt fişele de post, care cuprind ca conţinut în principal funcţiunile, activităţile, atribuţiile şi sarcinile acestora. Studiind sistemul de management al SA „Moldtelecom” s-a atestat prezenţa tuturor celor cinci funcţiuni încadrate în sistemul de management, şi anume: -
cercetare-dezvoltare ,
-
comercială ,
-
de producţie , financiar - contabilă ,
-
de personal.
5
Fiecare din aceste funcţiuni au o importanţă majoră pentru întreprindere , deoarece aplicarea lor corectă duce la un echilibru între c ompartimentele din cadrul acesteia şi totodată la realizarea performanţelor. Din punct de vedere organizaţional Societatea pe Acţiuni Moldtelecom este constituită din aparatul central şi filiale.
Sursa: „Organigrama Societății pe Acțiuni Moldtelecom”, Extras din Statutul S.A.„Moldtelecom”, 2008
Figura 1.1. Organigrama Societății pe Acțiuni „Moldtelecom” Structura aparatului central este alcătuită din următoarele subdiviziuni: 1. Departamentul Comercial - asigură prestarea şi vânzarea serviciilor de
telecomunicaţii, deservirea clientelei, elaborarea şi realizarea politicii tarifare a companiei, promovarea serviciilor şi produselor. 2. Departamentul Tehnic - asigură funcţionarea fiabilă, dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de telecomunicaţii şi calitatea serviciilor. 3. Departamentul Finanţe - asigură strategia unică în domeniul economiei şi
finanţelor necesare gestiunii efective a patrimoniului, stocării şi analizei rezultatelor obţinute. 4. Departamentul Logistică - asigură organizarea lucrărilor de construcţie, 6
reconstrucţie şi reparaţie capitală a obiectelor de telecomunicaţii şi civile, exploatării
transportului şi aprovizionării cu materiale şi utilaj. 5. Departamentul Resurse Umane - asigură politica de cadre, salarizarea
angajaţilor, protecţia muncii. Fiecare departament are în frunte un director care răspunde de toate activităţile şi de
asemenea el coordoneaza cu toate activităţile. Organigrama întreprinderii, conform Figurii 1.1, poate fi caracterizată drept piramidă în
vîrful căreia se află : Adunarea Generală a Acţionarilor, după care umează Consiliul Societăţii şi Directorul general care are în subordine toate secţiile ce fac parte din administraţia întreprinderii după acesta urmează Vicedirectorul general care în lipsa Directorului general îndeplineşte toate funcţiile acestuia. Membrii Consiliului societăţii se aleg de adunarea generală pe termen de un an din numărul acţionarilor şi altor persoane în număr de 5 persoane, în conformitate cu Statutul S.A. „Moldtelecom”. Membri Consiliului societății pe acțiuni S.A. "Moldtelecom": 1. Preşedinte al Consiliului - Valeriu Triboi 2. Reprezentantul acționarului - Maria Cărăuș 3. Reprezentantul acționarului - Violeta Văsa 4. Reprezentantul acționarului - Călin Negură 5. Reprezentantul acționarului - Piotr Mura Întreprinderea oferă următoarele tipuri de servicii : -
Telefonie tradiţională – acces la o lume întreagă printr-un singur apel ,
-
Telefonie amplus – telefonie fixă fără fir bazată pe tehnologia CDMA ,
-
Cartele telefonice – comunicare liberă fără contract sau abonament , Servicii cu valoare adăugată ,
-
Serviciul ISDN – reţea cu servicii digitale integrate ,
-
Telegraf – expedierea fişierilor textuale la distanţă.
Principalele genuri de activitate ce vizează întreprinderea sunt următoarele : -
Telefonie fixă ,
-
MaxDSL & MaxFiber ,
-
IP TV ,
-
3G.
Capitalul statutar al societăţii pe acţiuni constituie 984, 2 mln. lei, 100 % din acţiunile companiei aparţin statului, fiind administrate de Agenţia proprietate publică pe lîngă Ministerul Economiei a Republicii Moldova. 7
II. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ 2.1 Analiza mecanismului financiar al întreprinderii Cu ajutorul analizei economico - financiare se cercetează fenomenele economico -
financiare, se descoperă dinamica şi structura lor, se verifică şi se stabileşte relaţia de cauzalitate, factorii care le generează, se descoperă legile formării şi desfăşurării lor, iar în baza acestora se formulează decizii privind activitatea pe viitor . În continuare se va efectua analiza situaţiei economic - financiare pentru 2015-2016 a S.A.Moldtelecom calculând un şir de indicatori în baza raportului financiar.
Particularităţile formării şi utilizării capitalului prin îndatorare impune întreprinderii anumite restricţii ce au ca scop păstrarea unui anumit grad de independenţă financiară pentru a putea acoperi, pe baza rezultatelor obţinute, costul capitalului împrumutat, iar activitatea să rămînă şi în continuare eficientă, astfel de restricţii se impun în legătură cu apariţia unor riscuri la care sunt expuşi creditorii privind capacitatea de rambursare a împrumutului. Băncile şi alte instituţii financiare obligă întreprinderile la respectarea anumitor indicatori care reflectă capacitatea maximă de îndatorare în condiţii de siguranţă financiară. În acest context, se calculează:
Coeficientul de îndatorare globală - reflectă ponderea datoriilor totale pe care la are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de creştere în perioada analizată datorită creşterii datoriilor pe termen scurt.
CIG = ≤ 2 2016 CIG = 2015 CIG =
CIG =
477 49+05 649 886 4 4 877 5 7 078 464+6 54 006 4 0 94 57
= 0,34 = 0,37
≤ 2/3
La finele perioadei de gestiune curente CIG = La finele anului de gestiune precedent CIG =
477 49+05 649 886
6 07 748 44 7 078 464+6 54 006 5 945 545 04
= 0,29 = 0,27
Capacitatea maximă de îndatorare a întreprinderii reflectă valoarea maximă de creditare a entității. CMI = 2 * CP La finele perioadei de gestiune curente CMI = 2 *4 324 877 115 lei = 8 649 754 230 lei 8
La finele anului de gestiune precedent CMI = 2 * 4 310 942 573 lei = 8 621 885 146 lei CMI = Datorii pe t.s. + Datorii pe t.l. La finele perioadei de gestiune curente CMI = 1 477 221 439 + 305 649 886 = 1 782 871 325 La finele anului de gestiune precedent CMI = 1 271 078 464 + 363 524 006 = 1 634 602 470
Coeficientul de îndatorare la termen CIT = ≤ 1 05 649 886
La finele perioadei de gestiune curente CIT = 4 4 877 5 = 0,07 6 54 006
La finele anului de gestiune precedent CIT = 4 0 94 57 = 0,08
Rata rentabilității brute a activelor Rata rent. br. a act. = î 40 56 6 984 00 000 La finele perioadei de gestiune curente Rata rent. br. a act. = 5 76 654 = 0,4075 = 40,75% La finele anului de gestiune precedent Rata rent. br. a act. = 984 00 000 = 0,5195 = 51,95% Suma impozitului pe venit Suma imp.pe v. = Profitul întrep. fără dobânzile ach. * Cota imp. pe venit
La finele perioadei de gestiune curente Suma imp.pe v. = 401 156 262 *12% = 48 138 751,44 lei La finele anului de gestiune precedent Suma imp.pe v. = 511 376 654 *12% = 61 365 198,48 lei
Profit net Profit net = Prof.intr.fara dobinz.ach. - Suma imp.pe venit La finele perioadei de gestiune curente Profit net = 120 743 483,44 – 48 138 751,44 = 72 604 732 lei Rentabilitatea capitalului propriu Rent.cap.pr. = * 100% La finele perioadei de gestiune curente 7 604 7 Rent.cap.pr. = 4 4 877 5 * 100% = 1,67% La finele anului 94 de04 gestiune precedent 84 Rent.cap.pr. = 4 0 94 57 * 100% = 2,18%
9
Efectul de levier financiar pune în evidenţă creşterea ratei de remunerare a capitalului propriu, ca urmare a influenţei costurilor fixe formată, în principal, din datorii pe termen lung asupra profitului întreprinderii. La finele perioadei de gestiune curente ELF = (1 - cota impozitului pe venit)*(rentabilitatea activelor – rata dobânzii la credit) * î * = 568 45 45
ELF = (1- 0,12)*(40,75%– 12%) * 4 4 877 5 = 0,88*28,75%*0,13 = 3,289%
Concluzie: Conform datelor prezentate se constat ă o situaţie
favorabilă în cadrul
SA„Moldtelecom” deoarece nu este supraîndatorată înregistrînd un coeficient de îndatorare globală care nu trece limita stabilită. Astfel, din cele din urmă constatate se poate de afirmat cert că entitatea poate spera la împrumuturi suplimentare, prin urmare aceasta are un management eficient şi structura financiară adecvată. . În perioada curentă capacitatea întreprinderii de a produce profit este egală cu 40,75%, iar precedentă cu 51,95%, astfel constatăm că eficiența utilizării activelor este mică. Întreprinderea a generat profit în perioada precedentăîn valoare de 72 604 732 lei. S.A., prin impozitul pe venit, în anul perioada curentă a contribuit la bugetul statului cu suma de 48 138 751,44 lei. Coeficientul de îndatorare la termn pentru perioada
precedentă a atins nivelul de 0,08 , iar pentru perioada curentă 0,07, valorile mai mici decît 1, astfel putem constata că fondurile avansate în circuitul economic depășesc suma î mprumuturilor pe termen lung, de asemenea se observă că înntreprinderea este independentă financiar. Din rezultatele obținute observăm că efectul levierului financiar este în valoare de 3,289%, deoarece ponderea capitalului împrumutat este acceptabile.
10
2.2 Analiza proiectelor investiționale Termenul de recuperare a investițiilor - reprezintă perioada de timp (exprimată in ani) in care se recuperează capitalul investit din beneficiile nete ale proiectului.
TR = = + îă î La finele perioadei de gestiune curente 74 4 067 TR = 68 = 13,95 La finele anului de gestiune precedent 4 089 07 TR = 4 05 067 = 0,97
Concluzie: Termenul de recuperare a investițiilor a crescut de la 0,97 la 13,95, ceea ce prezintă un dezavantaj.
11
2.3 Analiza structurii imobilizărilor corporale În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale se studiază structura şi dinamica resurselor economice. Pentru efectuarea acestei etape pot fi calculate abaterile absolute faţă de perioada precedentă. Patrimoniul societăţii este alcătuit din activele pe termen lung, active curente şi alte active curente. Activul poate reprezenta:
a) o valoare de schimb, atunci cînd bunul, privit ca marfă, serveşte în obţinerea unui alt bun. b) o valoare de investiţie atunci cînd bunul este folosit nu pentru consum, ci pentru
valorificarea economică, adică pentru producerea de venituri în viitor. În continuare,
după cum urmează în tabelul 2.1 se vor analiza activele SA
„Moldtelecom” din Raportul financiar pe anii 2015 - 2016. Mijloacele fixe reprezintă o parte componentă a activelor materiale pe termen lung, care au durata de viaţă mai mare de un an şi sunt utilizate în activitatea întreprinderii pentru obţinerea unor avantaje economice şi financiare. În funcţie de participarea directă sau indirectă a mijloacelor fixe la fabricarea produselor
finite, prestarea serviciilor, se disting mijloace fixe productive şi neproductive. Această clasificare este necesară în scopul soluţionări i problemelor privind determinarea structurii mijloacelor fixe necesare desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii şi asigurării cu obiecte de menire social - culturală ale lucrătorilor ei. În cadrul SA „Moldtelecom” se pot depista următoarele mijloace fixe, şi
anume : clădirea administrativă, transportul auto al administraţiei, obiectele ce deservesc administraţia, reţelele de calculatoare ş.a. Asigurarea eficienţei şi viabilităţii financiare a întreprinderii presupune existenţa unui potenţial tehnic
corespunzător ca volum, strcutură, calitate, care să ofere întreprinderii
posibilitatea realizării unei producţii competitive atît pe piaţa internă cît şi pe cea externă. Nivelul de eficienţă a mijloacelor fixe se găseşte în directă dependenţă cu structura acestora, cu capacitatea de producţie a întreprinderii, cu disponibilitatea întreprinderii de reînoire permanentă a utilajelor, în corespundere cu realizările inovatoare în plan tehnologic. Luînd în considerare cele expuse, pentru a exprima eficienţa utilizării mijloacelor fixe, se propun trei grupe de indicatori:
Indicatori de structură, Indicatori ce caracterizează gradul de folosinţă a mijloacelor fixe,
Randamentul mijloacelor fixe.
12
Activele și mijloacele fixe ale SA „Moldtelecom” pentru anii 2015-2016 Tabelul 2.1
Indicatorii 1.Active pe termen lung, lei
2016 5629 879 806
2.Total active, lei 3.Mijloace fixe, lei 4.Valoarea medie anuală a MF, lei 5.Uzura acumulată, lei 6.Valoarea de inventar a MF, lei
6107748441 55192863 59315938, 5 55106972 85891
Sursa: elaborat de autor în baza Rapoartelor financiare ale SA „Moldtelecom
Rata imobilizărilor ă Rt = ≤ 2/3 La finele perioadei de gestiune curente 5 69 879 806 Rt = 6 07 748 44 = 0,92 La finele anului de gestiune precedent 5 495 676 69 Rt = 5 945 545 04 = 0,92
Coeficientul de uzură acumulată ă Kac =
La finele perioadei de gestiune curente 55 06 97 Kac = 85 89 = 641,59
Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe Nu poate fi calculat
Rentabilitatea mijloacelor fixe
7 604 7
Rent.mijl.fixe = ă * 100% = 59 5 98,5 *100% = 122,4%
Concluzie: Rata imbobilizărilor este de 0,92, valoarea nefiind una acceptabilă deoarece este mai mare de 2/3. Coeficientul de uzură acumulată este de 641,59. De la 1 leu imobilizat în mijloacele 13
fixe este obținut profit de 122,4%. În baza calculelor efectuate atestăm o structură inadecvată a mijloacelor fixe din cadrul SA „Moldtelecom” deoarece valoarea indicatorilor s-a obţinut foarte mare, astfel rata mijloacelor fixe în a.2016 s-a situat la limita de 642, 59. Acest fapt se
datorează valorilor mici a activelor pe termen lung înregistrate pe parcursul perioadei analizate 2015 – 2016 valoarea acestora fiind egală cu valoarea de bilanţ a mijloacelr fixe. Un alt indicator
cum este rata imobilizărilor care măsoară gadul de investire a capitalului în active pe termen lung înregistrează valori scazute de 0,92. Se poate afirma cert faptul că întreprinderea nu investeşte capitalul în activele pe termen lung.
2.4 Analiza structurii mijloacelor circulante
14
Activele curente constituie o componentă esenţială a mijloacelor economice ale
întreprinderii ce au menirea sa asigure funcţionalitatea curentă a acesteia, costituind obiectul asupra cărora se realizează acţiunea de prelucrare şi transformare apecifică unităţii economice.
Nevoile de finanţare pe termen scurt ale întreprinderii, care reprezintă nevoi permanente, pot fi finanţate atît din surse interne, cît şi din surse externe. Sursele interne se referă, în primul rînd, la profitul net, care trebuie să fie, în proporţii
raţionale, repartizat între plata dividendelor şi fondul de dezvolatare economică, divizat, la rîndul său, în fondul de investiţii în active fixe şi fondul de investiţii în active curente. Partea din surse financiare ce asigură finanţarea permanentă a activelor curente reprezintă fondul de rulment – care se formează din capitaluri proprii şi din împrumuturi pe termen mediu
şi lung. Fondul de rulment propriu FRP = Capital propriu – Imob.corp. La finele perioadei de gestiune curente FRP = 4324877115 – 4812479734 = (487602619) La finele anului de gestiune precedent FRP =4310942573 – 4755297674 = (444355101)
Capital permanent Cap.perm = Capital propriu + Dat.t.lung+Rezerve Cap.perm. = 4324877115+305649886+3239154457 = 7869681458 Cap.perm. = 4310942573+363524006+3201039288 = 7875505867
Fondul de rulment străin FRS = FRN - FRP La finele perioadei de gestiune curente FRS = 2239801652-(487602619)= 2727404271 La finele anului de gestiune precedent FRS = 2379829498 - (444355101) = 2824184599
Fondul de rulment net FRN = Capital permanent – Active pe t.lung La finele perioadei de gestiune curente FRN =7869681458– 5 629 879 806 = 2239801652 La finele anului de gestiune precedent 15
FRN =7875505867– 5 495 676 369 = 2379829498
Coeficientul de rotație îă
n = La finele perioadei de gestiune curente 856604
n = 60774844 = 0,36 La finele anului de gestiune precedent 69074 n = 594554504 = 0,38
Viteza (durata) de rotație La finele perioadei de gestiune curente 65 65 V = = 0,6= 1013,88 La finele anului de gestiune precedent V=
65 0,8
= 960,52
Concluzie: Fondul de rulment propriu este negativ, aceasta se datorează capitalului propriu care are valoare negativă şi datoriilor pe termen scurt mari pe care valoarea activelor curente nu le poate acoperi. În schimb, fondul de rulmet străin a scăzut semnificativ în comparație cu perioada
precedentă de la 2824184599 pînă la 2727404271 lei. Fondul de rulment net a scăzut în comparație cu perioada precedentă de la 2379829498 pînă la 2239801652. Mijloacle circulante în perioada curentă au făcut 0,36 rotații. În timp de 1013,88 zile are loc o rotație a mijloacelor circulante . Acest aspect atestă faptul că echilibrul financiar în cadrul SA nu se respectă, şi deci resursele financiare nu finanţează în totalitate nevoile acesteia.
16
2.5 Analiza circulației bănești laîntreprindere În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare SA „Moldtelecom” întreţine diverse relaţii cu membrii colectivului şi cu persoane fizice. Totodată la întreprindere apar datorii faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate, faţă de personal privind munca prestată, faţă de bugetul de stat şi locale privind vărsarea impozitelor şi taxelor. Decontările în cadrul relaţiilor sus numite necesită existenţa la întreprindere a mijloacelor băneşti. Mijloacele băneşti sunt activele cu cel mai înalt grad de lichiditate ale întreprinderii, şi ele pot fi clasificate după diferite criteria : I. În funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă : 1. mijloace băneşti în numerar, 2. mijloace băneşti în conturi bancare, 3. alte mijloace băneşti.
II. În funcţie de valuta în care sunt exprimate : 1. mijloace băneşti în valută naţională, 2. mijloace băneşti în valută străină.
Pentru păstrarea numeralului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casieria SA „Moldtelecom” este organizată în conformitate cu “Regulile privind ţinerea operaţiilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992.
Operaţiile de casă sunt ţinute de casier, care poartă răspundere materială deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu organizat întreprinderii. În casierie se permite păstrarea mijloacelor băneşti pentru scopuri gospodăreşti, delegarea salariaţiilor în scopuri de serviciu, în limita stabilită de către băncile comerciale la care întreprinderea are deschise conturi de decontare.
Toate operaţiile de casă trebuie să fie decontate. Astfel primirea numerarului de către casieria întreprinderii se efectuează prin Dispoziţia de încasare semnată de către contabilul şef. Primirea banilor este confirmată printr-o chitanţă semnată de contabilul-şef şi casier, certificată de ştampila casierului. Eliberarea numerarului din casierie se efectuează prin Dispoziţia de plată care sunt la fel semnate de conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii. Ieşirea numerarului din casieria companiei se efctuează în baza Dispoziţiei de plată. 17
Astfel, la sfîrşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată sunt înscrise de către casier în “Registrul de casă” . Controlul asupra ţinerii corecte a Registrului de casă e în raspunderea contabilului-şef al unităţii economice.
Ca orice altă filial parte component a întreprinderii SA „Moldtelecom” este obligată să păstreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare. Trezoreria - reprezintă un sold rezultat în urma comparării fondului de rulment sau a
trezoreriei active cu cea pasivă, trezoreria activă reprezintă un surplus bănesc datorat faptului că fondul de rulment este mai mare decît nevoia de fond de rulment, iar trezoreria pasivă semnifică un deficit monetar, datorat faptului că fondul de rulment este mai mic decît nevoia de fond de rulment, deficit ce trebuie acoperit prin recurgerea la împrumuturi pe termen scurt.
Trezoreria Trezoreria = Încasări bănești – Credite bancare pe termen scurt Nu are credite pe termen scurt
Metoda lui Altman La finele perioadei de gestiune curente Z = 0,012*X1 + 0,014*X2 + 0,033 * X3 + 0,006 * X4 + 0,999 * X5
98065
7 604 7
X1 = = 6 07 748 44 = 0,36 X2 = = 6 07 748 44 = 0,011 X3 =
ț
X4 =
04477
= 60774844 = 0,017
448775
= 60774844 = 0,708
îă 856604 X5 = = 60774844 = 0,365
Z = 0,012*0,36 + 0,014*0,011+ 0,033 *0,017+ 0,006 *0,708+ 0,999 *0,365 = 0,373
Concluzie: Conform metodei lui Altman coeficientul este egal cu 0,373, astfel situația este îngrijorătoare, iar riscul de a deveni insolvabil este foarte mare.
18
2.6 Analiza structurii veniturilor și cheltuielilor Conform politicii de contabilitate, veniturile se constată odată cu trecerea dreptului de
proprietate la cumpărător sau client pentru realizarea produselor finite şi a mărfurilor – în ziua descărcării, iar pentru efectuarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor – în ziua finisării lor şi predării lor clientului. Venitul reprezintă creşterea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune sub formă de aflux sau majorare a activelor, sau diminuarea a datoriilor car conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor din contul contribuţiilor proprietarilor entităţii. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice încasate sau care urmează a fi încasate în numele terţelor persoane, cum sunt, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de entitate din însărcinarea terţilor din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu reprezintă un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia. Venitul se evaluează la valoarea venală (justă) primită sau care urmează a fi primită cu minusul rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere. Valoarea venală reprezintă suma la care poate fi schimbat un activ sau stinsă o datorie între părţile independente informate, interesate şi care au consimţit tranzacţia. În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile se clasifică în două grupe: -
venituri din activitatea operaţională;
-
venituri din activitatea neoperaţională; Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi ale întreprinderii are un caracter
convenţional şi nu este unică pentru toate întreprinderile. Veniturile din una şi aceeaşi operaţiune pot fi recunoscute la o entitate ca venituri din activitatea operaţională, iar la altă întreprindere – ca venituri din activitatea neoperaţională.
De exemplu, dobânzile primite sau care urmează a fi
primite de către instituţiile financiare sau ratele de leasing încasate sau care urmează a fi încasate de către companiile de leasing sunt clasificate drept venituri din vânzări. Totodată, la majoritatea entităţilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţională. Cheltuielile reprezintă diminuarea avantajelor economice în decursul perioadei de gestiune sub forma de reflux sau utilizare a activelor, fie apariţie a datoriilor care conduc la micşorarea
capitalului propriu, cu excepţia diminuărilor rezultate din repartizarea capitalului între proprietarii entităţii. Cheltuielile se subdivizează în următoarele grupe: -
cheltuieli ale activităţii operaţionale ; 19
-
cheltuieli ale activităţii neoperaţionale ;
-
cheltuieli privind impozitul pe venit.
Profitul Brut Profitul brut = vînzări nete – costul vînzărilor PB = 2233856604 - 1832700342 = 401 156 262 PB = 2262910742 – 1751534088 = 511376654
Rezultatul activității operaționale Rop = profit brut + alte venituri operaționale – cheltuieli comerciale – cheltuieli generale și administrative – alte cheltuieli operaționale Rop = 401 156 262+56095038-194292837-84470264-74055822 =104 432 377 Rop = 511376654+53021105-216150767-81729161-74955330 = 191 562 500
Rezultatul activității financiare Rfin = Venituri financiare – cheltuieli financiare Rfin = 2233856604 – 1832700342 = 401156262 Rfin = 2262910742 – 1751534088 = 511376654
Rezultatul activității economico-financiare Rez.economic-financiar = Rop + Rinv (090)+ Rfin Rez.economic-financiar = 104 432 377+(22297593)+ 401156262 = 483 291 046 Rez.economic-financiar = 191 562 500+(90907607)+ 511376654 = 612 031 547
Rezultatul activității excepționale Întreprinderea nu a înregistrat cheltuieli excepționale și nici venituri excepționale
Rezultatul perioadei de gestiunen pînă la impozitare a profitului R= Rop + Rinv + Rfin R = 104 432 377+(22297593)+ 401156262 = 483 291 046 20
R = 191 562 500+(90907607)+ 511376654 = 612 031 547
Concluzie: În perioada de gestiune curentă a fost înregistrat un profit în valoare de 401 156 262, ceea ce este mult puțin în perioada precedentă, în care a fost înregistrat un profit în valoare de 511376654. La fel, anume din motivul miscșorării profitului rezultatul activității operaționale, la
fel, a înregistrat o scadere până la 104 432 377. În perioada activității economico-financiare întreprinderea a înregistrat suma de 483 291 046. Suma rezultatului pîna la impozitare a constituit 483 291 046. Astefel, se poate de constatat că întreprinderea a înregistrat pierderi în
comparație cu anul precedent, ceea ce reprezintă un semn negativ pentru conducerea managerială.
21
2.7 Analiza activității economico – financiară Într-un sistem economic concurenţial, obiectivul major al întreprinderii este maximizare a valorii sale , respective creşterea averii proprietarilor acesteia, aceasta implica desfăşurarea
activităţii firmei în condiţii de rentabilitate superioară şi în acelaşi timp menţinerea solvabilităţii şi al echilibrului financiar. Nivelul eficienţei economice se măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori, între care cei
ai rentabilităţii ocupă un loc deosebit de important. Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit necesar reproducţiei,
dezvoltării şi remunerării capitalurilor întreprinderii. Măsura rentabilităţii este redată de un sistem de rate de eficienţă, care măsoară gardul în care se utilizează diverse resurse ale întreprinderii.
Rentabilitatea vânzărilor
40 56 6
Rv = îă *100% =856604 * 100% = 17,95% 576654 69074
* 100% = 22,59%
04 4 77
Rv = âă * 100% = 856604 * 100% = 4,67% 9 56 500 69074
Rv =
* 100% = 8,46%
îă îă
576654 69074
40566
*100% = 856604 * 100% = 17,95%
*100% = 22,59%
Rentabilitatea economică ..
04 4 77
Rec = * 100% = 60774844 * 100% = 1,71% 9 56 500 594554504
Rec =
* 100% = 3,22%
.
40566
60774844
576654 594554504
* 100% =
* 100% = 6,56%
* 100% = 8,60%
7 604 7
Rec. = * 100% = 60774844 * 100% = 1,18% 22
940484 594554504
* 100% = 1,58%
Rentabilitatea financiară
7 604 7
Rfin = * 100% = 448775 * 100% = 1,67% 940484 409457
* 100% = 2,18%
Lichiditatea curentă Lc =
MC(50−60) DTS
405067 7078464
68
= 477 49 = 0,0018
= 0,0033
Concluzie: În baza calculelor effectuate se atestă o situaţie nefavorabilă în cadrul SA „Moldtelecom” deoarece toţi indicatorii efiecienţei economice înregistrează valori foarte mici. Pentru a asigura o activitate profitabilă rentabilitatea economic trebuie să nu fie mai mică decît 10%, în cadrul entității aceasta înregistrează valori scăzute fiind chiar în micșorare din 2016 faţă de 2015. Astfel, activele antrenate în activitatea filialei nu sunt eficient utilizate ba chiar şi structura lor este inadecvată. Conform calculelor efectuate se atestă o situaţie nefavorabilă în cadrul SA„Moldtelecom” deoarece aceta nu dispune de capacitate de plată deoarece indicatorii lichidităţilor nu se încadrează în limitele stabilite fiind situate sub limita acestora şi nici nu se observă tendinţe de majorare a acestora. Mărimea optimă a Li este între 0,20 – 0,25. Aceasta înseamnă că la fiecare leu de datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie să dispună de 20 -25 bani în numerar. În cadrul „Moldtelecom” acest coficient atingea mărimea de 0,0033 în 2015 pe cînd în 2016 atinge 0,0018 fiind în descreştere fapt ce se referă şi la ceilalţi coeficienţi a
lichidităţii, deci acesta nu poate să -şi transforme rapid mijloacele pentru a-şi acoperi obligaţiile.
III. CONCLUZII 23
În baza informaţiilor asimilate efectuînd practica de producţie şi de licenţă inconstestabil
rămîne faptul că întreprinderea SA „Moldtelecom” este liderul unic pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii deţinînd o cotă de aproximativ de 97% fiind Operatorul Naţional de Telecomunicaţii din Republica Moldova cu servicii şi produse de cea mai înaltă calitate. În toţi aceşti ani, Moldtelecom a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea şi diversificarea pieţei de telecomunicaţii, combinaţia perfectă de tehnologii moderne şi management flexibil contribuie la asigurarea clienţilor cu servicii de cel mai înalt nivel. Implementarea serviciilor Internet şi transport date, telefonie mobilă, IP telefonie, VideoTelefonie, cartele preplătite tête-à-tête,
Numărul Verde, Allodin ş a. sunt o dovadă în plus a intenţiilor Moldtelecom de a promova şi în continuare tot ce este actual şi util, pentru a fi in pas cu cerinţele pieţei. Însă în cadrul întreprinderii în baza rapoartelor financiare cărora s-a efectuat analiza activităţii acesteia s-a depistat devieri care influenţează negative activitatea economico financiară, prin urmare aceasta din urmă înregistrează valori negative a indicatorilor eficienţei economice cauza principală fiind supraîndatorarea, aceasta nu este în stare să realizeze profit pentru a-şi acoperi datoriile şi nu dispune de mijloace băneşti, mijloacele fixe necesită modernizare şi reparare capital deoarece aceasta înregistrează un randament al acestora cu valori negative pe tot parcursul perioadei analizate 2015 -2016 , prin urmare devine necesară stabilirea
unor soluţii de ameliorare a situaţiei. În prezent aceasta este supusă restructurării şi reorganizării, devine important elaborarea unui plan strategic nou de dezvoltare care va conduce SA spre realizarea unor performanţe în viitor.
BIBLIOGARFIE 24
I. Lucrări didactice şi ştiinţifice 1. Işfănescu A., ”Analiza economico - financiară”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p.201 – 230. 2. Mărgulescu D. (coordonator), ”Analiza economico – financiară a
întreprinderii”, Tribuna Economică, Bucureşti, 1994, p.204 – 216. 3. Nederiţă A., ”Contabilitatea financiară”, Ed. ASEM, Chişinău, 2003, p. 99 – 101. 4. Ravary L., ”Gestiunea şi analiza financiară”, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, p.264 – 274. II. Statistică 1. Rapoartele financiare ale SA „Moldtelecom” pentru perioada anilor 2015 – 2016.
25
IV. Anexe
26
