Protectii diferentiale diferentiale DDR, RCD TESTAREA TESTA REA PROTECTIILOR DIFERENTIALE DDR SI RCD
In orice locuinta se pot produce cu usurinta accidente care conduc la el ectrocutare, pentru a se evita aceste accidente se recomanda montarea in tablourile electrice sau in apropierea acestora aparate de protectie dierentiala! Se admite montarea dispo"itivelor dierentiale de protectie de mare sensibilitate si in corpul pri"elor electrice, daca acestea sunt prin constructie destinate acestui scop! Pra#ul de curent periculos pentru or#anismul uman este de $% mA! De aceea, dispo"itivele de protectie dierentiala pentru instalatiile electrice casnice sunt re#late la aceasta valoare a curentului dierential re"idual si vor scoate de sub tensiune instalatia electrica cand se atin#e acest pra#! O valoare de &% mA este recomandata a i olosita doar in situatii speciale, iar cablul de alimentare trebuie sa aibe o i"olatie oarte buna pentru a evita declansari nedorite datorate intererentelor' Este recomandat ca o data pe luna sa ie veriicata buna unctionare a intreruptoarelor dierentiale prin apasarea butonului de test! (tili"area intreruptoarelor dierentiale este recomandata in special pe toate circuitele cu #rad ridicat d e risc!
1.
DDR – dispozitiv de protectie la curentul diferential rezidual
Principiul de unctionare al unui dispo"itiv dierential de protectie )DDR* se ba"ea"a pe trecerea curentului conductoarelor de a"a si nul printr+un mie" ma#neti! Daca nu sunt scur#eri accidentale spre pamant, datorate atin#erii accidentale sau a unui deect de i"olatie, curentul ce strabate mie"ul ma#netic al disunctorului va produce lu-uri ma#netice e#ale si de sensuri contrare! Dispozitivele diferentiale de protectie (DDR), in functie de comportarea la declansari intempestive, pot fi, conform SR CEI 61! si SR CEI 61"#
$% cu unctionare tempori"ata, caracteri"ate printr+o unctionare tempori"ata, permitand trecerea undelor de impuls si evitarea declansarilor nedorite' $% ara tempori"are, care risca sa declanse"e in pre"enta undelor de impuls! In functie de caracteristica de functionare, in caz de curent diferential cu componenta continua, conform SR CEI &'' 1 *, dispozitivele diferentiale pot fi# $% dispo"itiv dierential de tip AC, pentru care declansarea este asi#urata pentru curenti dierentiali, alternativi, de orma sinusoidala, care sunt aplicati brusc sau care cresc lent' $% dispo"itiv #eneral de tip A, pentru care declansarea este asi#urata pentru curenti dierentiali alternative, sinusoidali sau pentru curenti dierentiali continui pulsatorii' $% dispozitiv diferential de tip +, pentru care declansarea este asiurata pentru curenti diferentiali alternativi sinusoidali, pentru curenti diferentiali continui pulsatorii si pentru curenti diferentiali, care pot proveni de la circuite redresoare# •
redresor simpla alternanta cu sarcina capacitiva, care produce u n curent continuu neted'
•
redresor tria"at simpla alternanta sau punte redresoare tria"ata cu dubla alternanta'
•
punte redresoare cu dubla alternanta intre a"e, cu sau ara control al un#.iului de a"a, independent de polaritate, la curenti care se aplica brusc sau au o crestere lenta!
In circuite, indifferent de sistemul de leare la pamant, tre-uie prevazute urmatoarele dispositive de intreruperedeconectare# un DDR al carui curent dierential residual nominal I nu depaseste $% mA, in circuitele inale
•
care alimentea"a pri"ele de curent al caror curent nominal nu depaseste $/ A' un DDR al carui curent dierential residual nominal I nu depaseste &%% mA, in circuitele inale
•
care alimentea"a pri"ele de curent al caror curent nominal este mai mare de $/ A' un DDR al carui curent dierential re"idual nominal I nu depaseste $%% mA, in toate celelalte
•
circuitele!
*.
RCD – releu de curent rezidual
Releu dierential )releu de curent re"idual RCD* 0 detectea"a curentul care se scur#e l a pamant si oloseste acest curent pentru a actiona un mecanismul de deconectare a circuitului deect! Principiul de unctionare al unui releu dierential se ba"ea"a pe trecerea conductoarelor de linie si neutru printr+un mie" ma#netic toroidal! (n curent de sarcina normala va produce in mie"ul ma#netic lu-uri
ma#netice e#ale dar de sensuri contrare! Daca e-ista o punere la pamant, curentul prin conductorul de linie este mai mare decat cel ce se intoarce prin conductorul neutru si va produce un luma#netic mai mare! Apare astel un lu- re"ultant care induce un curent intr+o inasurare montata pe acelasi mie" ma#netic si se obtine o comanda de actionare asupra mecanismului de deconectare a circuitului!
Ce se realizeaza de fapt prin protectia diferentiala/ Printre altele , si poate cel mai important eect pentru noi al protectiei dierentiale , este acela ca ne proteea"a impotriva electrocutarii )in Italia , aceasta protectie este in #eneral cunoscuta sub denumirea de 1salva vita2* ! 3aoritatea tarilor europene recomanda o astel de protectie , in unele iind c.iar obli#atorie prin le#i si normative in special la consumatorii casnici unde nu e-ista personal caliicat de e-ploatare al instalatiilor electrice , iar normele internationale tind catre aplicarea ei #enerali"ata ! Folosind protectia dierentiala va asi#urati un inalt nivel de securitate in e -ploatarea instalatiilor electrice , proteandu+va viata dumneavoastra si a amiliei dumneavoastra evitand eventualele accidente ce pot i provocate prin electrocutare in special in ca"ul intrebuintarii de aparata sau utilae ce unctionea"a in medii umede sau ude )sau olosesc apa* cum ar i 4 masini de spalat rue sau vase , boilere electrice , piscine , bai acu""i , centrale termice , aparate de aer conditionat , pompe de apa , .idrooare , pri"e amplasate in bai pentru aparate de ras sau pentru uscatoare de par , dierite unelte actionate electric olosite la #radinarit )masini de tuns iarba , pompe pentru stropit sau iri#at* , iluminat e-terior )lampi amplasate pe stalpi metalici , 1pitici2 luminosi d e #radina* , irme sau reclame luminoase !
+. 0rincipiul de functionare Dierentialele sunt ec.ipate cu o bobina )tor* , care sesi"ea"a in permanenta ec.ilibrul dintre curentul de pe a"a si cel ce se intoarce pe nul ! In ca"ul aparitiei unui consumator intre a"a si impamantare )de e-emplu , prin atin#erea cu mana a a"ei si a unui obiect metalic alat in le#atura cu pamantul , curentul va parcur#e traseul a"a+pamant trecand prin corpul nostru* sau prin punerea directa a a"ei la pamant , bobina sesi"ea"a de"ec.ilibrul dintre a"a si nul )curentul de pe a"a devenind mai mare ata de cel de pe nul* dand instantaneu comanda de deconectare a circuitului suprimand astel riscul electrocutarii !
C. Descriere , caracteristici tenice 0entru realizarea protectiei diferentiale e2ista trei tipuri de aparate# •
conorm normelor IEC 5&%%6+& si IEC 5&%%7+& 4
•
intrerupator dierential
•
disunctor )si#uranta* dierential)a*
•
bloc de protectie dierentiala )cel mai des olosite iind primele doua , motiv pentru care in continuare ne vom reeri numai la acestea* ! Intrerupatorul dierential asi#ura protectia contra contactului direct cu partile alate sub curent ! Disunctorul dierential asi#ura in plus protectia la scurtcircuit si la suprasarcina prin releul ma#neto+termic cu care este ec.ipat !
Atentie ! In ca"ul olosirii unui intrerupator dierential pentru protectia mai multor circuite la
electrocutare , se vor monta obli#atoriu pe iecare circuit disunctoare )si#urante automate* calibrate corespun"ator curentilor iecarui circuit , iar intrerupatorul dierential va i dimensionat astel incat suma curentilor circuitelor proteate sa nu depaseasca curentul nominal al acestuia ! Curentul nominal )In* al intrerupatoarelor )dierentiale sau separatoare* repre"inta curentul ma-im admis de acesta !La depasirea curentului ma-im admis )suprasarcina* intrerupatorul N( va declansa , ci se va deteriora! Pentru disunctoare )dierentiale sau automate* , curentul nominal )In* repre"inta val oarea curentului la care aparatul va declansa d econectand circuitul proteat in ca" de suprasarcina )incarcarea circutului peste valoarea la care a ost dimensionat* sau la scurtcircuit ! 8alorile curentului de deect )re"idual* sau sensibilitatea dierentialelor cum se mai speciica in unele documentatii , care comanda deconectarea circuitelor pot avea valori de &% , $% , &%% , $%% , 9%% mA , iar timpul de declansare poate i instantaneu sau cu intar"ieri de :% 0 $%% ms !
Dupa felul curentului in care sunt utilizate , diferentialele se clasifica in urmatoarele tipuri # •
C 0 pentru curent alternativ
•
0 pentru current alternativ sau continuu
•
S 0 selectiv , pentru curent alternativ sau continuu , cu intar"iere la declansare pentru asi#urarea selectivitatii , iind olosite ca intrerupatoare dierentiale #enerale ! Avand in vedere aptul ca pentru corpul omenesc curentul periculos este de la 9%mA in sus , valoarea sensibilitatii dierentialelor ce se vor monta pe circuitele care le vrem proteate impotriva electrocutarii va i de $% mA )e-ceptie la alimentarea unor bai acu""i , cand abricantul acestora impune &% mA* ! In ca"ul olosirii unui dierential #eneral de tip S )montat de re#ula in irida de bransament* valoarea curentului de actionare al acestuia va i de cel putin $ ori mai mare decat al dierentialului din tabloul pe care il alimentea"a! Tinand cont de principiul de unctionare )comparatia dintre curentul de pe a"a si cel de pe nul* si in unctie de sistemul de alimentare , dierentialele se e-ecuta in / variante 4
•
bipolare )pentru sistemul monoa"at 4 a"a si nul*
•
tetrapolare )pentru sistemul tria"at 4 $ a"e si nul* !
Dis3unctoarele diferentiale pentru sistemul de alimentare monof azat se fa-rica in * tipuri# •
a"a ; nul , avand protectia ma#neto+termica doar pe a"a si au dimensiunea a / module de &<,9 mm!
•
bipolare , avand protectia ma#neto+termica si pe a"a si pe nul , cu dimensiunea a : module de &<,9 mm! Disunctoarele dierentiale tetrapolare au dimensiunea a : module de &<,9 mm )pana la $/ A* si a < module de &<,9 mm )peste $/ A* ! Intrerupatoarele dierentiale au dimensiunea a / module de &<,9 mm )cele bipolare* sau a : module de &<,9 mm )cele tetrapolare* !
Diferentialele se produc la urmatoarele valori ale curentului nominal (In)# •
intrerupatoare 4 &5 , /9 , :% , 5$ , 6% , &%% A !
•
disunctoare 4 $ , 5 , &% , &5 , /% , /9 , $/ , :% , 9% , 5$ A !
D. leerea diferentialelor 4a aleerea diferentialelor se va tine seama de urmatoarele caracteristici ale acestora , corelate cu scema de monta3 specifica fiecarei situatii in care sunt folosite # •
curentul nominal
•
curentul de deect )re"idual , sensibilitatea de declansare*
•
timpul de declansare )instantaneu sau cu tempori"are*
•
modul de alimentare )monoa"at sau tria"at*
•
selectivitate
E. Recomandari utile )dar nu obli#atorii* 1) 0 Testati lunar buna unctionare a dierentialelor prin apasarea butonului 1T2 )Test*! Nota : Acesta
actionea"a doar cu dierentialul alat sub tensiune )alimentat*!
*) 0 Proteati cu dierentiale doar circuitele cu pericol real de electrocutare )ve"i punctul , al doilea para#ra* ! Nu are rost sa cuprindeti in aceasta cate#orie de e-emplu iluminatul interior din camerele de locuit )sau macar lasati neproteat un circuit ce deserveste iluminatul in "ona tabloului electric pentru a putea remedia un eventual deect* ! 5) 0 In conditii normale , valoarea de $%mA a curentului de deect este suicienta pentru protectia dumneavoastra ! Nu e-a#erati ale#and valoarea de &%mA in idea ca veti i mai bine proteat , aceasta olosindu+se in conditii mai deosebite ! In ca"ul olosirii valorii de &%mA e-ista riscul ca dierentialul sa declanse"e ara nici un deect in instalatie , doar datorita intererentei dintre a"a si impamantare daca s+au olosit conductoare sau cabluri cu i"olatie de mai slaba calitate ! ) 0 Avand in vedere aptul ca pretul unui intrerupator dierential este apro-imativ e#al cu al unui disunctor dierential )&%% 0 &/% RON* , iar cel al unui disunctor automat tip a"a;nul este de circa /% 0 /9 RON , pentru locuintele cu instalatii electrice mai modeste se poate olosi un intrerupator dierential pentru protectia mai multor circuite in locul disunctoarelor dierentiale )cate unul pe iecare circuit*! Avantaje4 se reali"ea"a o reducere a costurilor si a dimensiunii tabloului electric )un disunctor
automat ocupand & modul , iar unul dierential ocupand / module* ! Dezavantaje 4 in ca"ul unui deect pe oricare din circuite intrerupatorul dierential va declansa ,
deconectand toate circuitele pe care le proteea"a , iar identiicarea circuitului deect acandu+se prin tatonari decupland toate disunctoarele automate si cuplandu+le apoi pe rand observand la care din ele va decuple din nou dierentialul !
