PLANUL LUCRĂRII
MEMORIU EXPLICATIV 1. GENE GENERA RALI LITĂ TĂŢI ŢI 2. FACTO FACTORII RII CARE CARE INFLUENŢE INFLUENŢEAZĂ AZĂ EFECTELE EFECTELE TERAPEUTICE 3. CLASIFICA CLASIFICAREA REA UNGUENTE UNGUENTELOR LOR 4. BAZE BAZE DE DE UNG UNGUEN UENTE TE 5. ALEGEREA ALEGEREA BAZELOR BAZELOR DE DE UNGUENTE UNGUENTE 6. METOD METODE E DE PREP PREPARARE RARE A UNGUEN UNGUENTEL TELOR OR 7. CONC CONCLU LUZ ZII . BIBL BIBLIO IOGR GRAF AFIE IE CUPRINS
1
MEMORIU EXPLICATIV Remediile care sunt definite ca mijloace capaile s! ac"ione#e fa$orail asupra unui or%anism pentru a pre$eni sau $indeca o maladie& au fost folosite 'nc! din din cele cele ma maii $e $ec( c(ii timp timpur uri) i) Prin Printr tree cele cele trei trei reme remedi diii e* e*is iste tent nte& e& se nu num! m!r! r! +i remediile c(imice care sunt constituite din dro%uri sau sustan"e medicamentoase natu na tural ralee sau sau de sint sinte# e#!! tran transf sform ormat atee 'ntr 'ntr,o ,o form form!! me medi dica came ment ntoa oas! s! care care se administrea#! olna$ilor) olna$ilor) -ac! 'n urm! cu foarte mul"i ani produsele medicamentoase erau numai de ori%ine natural!& odat! cu trecerea timpului a crescut + $arietatea medicamentelor sintetice sintetice 'n paralel paralel cu de#$oltarea de#$oltarea c(imiei c(imiei de sinte#!& sinte#!& f!c.ndu,se f!c.ndu,se astfel posiil! posiil! tratarea unor oli c!rora 'n trecut nu li se %!sea nici un remediu) Ast! Ast!#i #i e* e*is ist! t! nu nume mero roas asee form formee farm farmac aceu euti tice ce ca/ ca/ pu pul ler eri& i& supo supo#i #ito toare are&& comprimate& suspensii& solu"ii& un%uente& etc) 0n ca#u ca#ull trat trat!r !rii ii piel pielii ii +i mu muco coas asel elor or se ap apel elea ea#! #! la un un%u %uen ente te&& aces aceste teaa caracteri#.ndu,se prin faptul c! au una sau mai multe sustan"e medicamentoase incorporate 'ntr,o sustan"! %ras!) Vorind despre clasificarea un%uentelor& a$em/ , Crem reme& c. c.nd co con"in o pro proppor"ie ma mai ma mare de de ap ap! a$ a$.nd o co consisten"! fluid! , Paste& c.nd con"inutul 'n ap! este mai sc!#ut +i au consisten"! $.scoas! -up! metoda de preparare& respecti$ dup! %radul de dispersie al sustan"elor medicamentoase +i ajut!toare& a#ele de un%uent se clasific! 'n/ , Un%uente de tip solu"ie , Un%uente de tip suspensie , Un%uente de tip emulsie , Un%uente mi*te 2suspensie,emulsie,solu"ie suspensie,emulsie emulsie,solu"ie3 Pentru a corespunde cerin"elor terapeutice& un%uentele +i e*cipientii treuie s! 'ndeplineasc! o serie de condi"ii cum ar fi/ , 4a#ele tre treuie s! s! 'n 'ncorpo rpore#e u+ u+or ap apa sa sau alt alte lilic(ide pe pe ca care s! s! nu nu le cede#e la conser$are , 5! ai! o consisten"! moale +i s! nu se fluidifice u+or , 5! nu ai ai! ac" ac"iu iunne sen senssii iili# li#an antt! asu asupra pra p!r p!r"i "illor or% or%anism nismul ului ui pe penntru care sunt destinate , 5! ai ai! ac"iune asupra acteriilor f!r! a mod modifica p6,ul p!r"ilor or%anismului) 0n timpul lucr!rii $om $ori detaliat despre toate aceste aspecte)
7
1. GENERALIT GENERALITA ATI Printre formele farmaceutice care 'n pre#ent constituie oiectul multor studii +i cercet!ri& se 'nscriu +i un%uentele) Acestea sunt constituite din sustan"e acti$e 'nco 'ncorp rpora orate te 'n dife diferi rite te a a#e #e de un un%u %uen ent) t) Ele Ele sunt sunt de dest stin inat atee ad admi mini nist str!r r!rii ii 'n afec"iunile topice) -e+i -e+i un un%u %uen ente tele le co cons nsti titu tuie ie o form form!! foar foarte te $e $ec( c(ee de ad admi mini nist stra rate te a sustan"elor acti$e& importan"a lor a crescut mult& datorit! numeroaselor cercet!ri efectuate 'n acest domeniu) Un%u Un %uen ente tele le au fost fost cu cuno nosc scut utee 'nc! 'nc! din din an anti tic( c(it itat atee c.nd c.nd se folo folose seau au ca e*icipien"i %r!simile naturale) Cercet!rile 'n domeniul un%uentelor se amplific! la 'nceputul secolului XIX& odat! cu decoperirea a o serie de sustan"e folosite la prepararea un%uentelor/ %licerina& un%uentul de parafin! 2189:3& acidul stearic 2189;3& lanolin! 2188<3) 0n 1891 C(eseorou%( prepar! pentru prima dat! $aselina din re#idurile de distilare a uleiurilor pe a#! de parafin!) -atorit! descoperirii de noi produ+i de sinte#!& %ama e*cipien"ilor a crescut foarte mult) Prin Prin 'mo%! 'mo%!"ir "irea ea arsena arsenalul lului ui de me medic dicame amente nte cu diferi diferite te susta sustan"e n"e ca/ $itamine& (ormoni& antiiotice +i a posiilit!"ii de 'ncorporare a acestora 'n diferi"i e*cipien"i& importan"a un%uentelor a crescut considerail) Ast!#i terapia cu un%uente se ucur! de o mare popularitate datorit! modului de aplicare simplu& acceptat de pacien"i u+or) , Un% Un%uen uentel telee sunt sunt forme forme farmac farmaceut eutice ice alc!tu alc!tuite ite din susta sustan"e n"e acti$e 'ncorporate 'n diferite a#e de un%uente) O de defi fini ni"i "iee ma maii cu cupr prin in#! #!to toar aree este este urm! urm!to toar area ea// un un%u %uen ente tele le sunt sunt form formee farmaceutice de consisten"! semisolid!& o"inute prin dispersarea& 'n mod uniform& a sustan"elor acti$e 'n e*cipien"i %ra+i sau (idrosoluili& destinate aplic!rii e*terne pe piele sau pe mucoase) mucoase) Definiţie:
Ast!#i& su denumirea de un%uente sunt cuprinse toate preparatele care se aplic! pe piele sau pe mucoase& indiferent de natura e*cipien"ilor& a componentelor terapeutice acti$e sau de modul de preparare) -efi -efini ni"i "iaa da dat! t! de =arm =armac acop opee ee este este de dest stul ul de %e %ene nera ral! l!&& ne nef! f!c. c.nd nd nici nici o apreci apreciere ere asupra asupra naturi naturiii e*cipi e*cipien" en"ilo ilorr sau asupra asupra efectu efectului lui terape terapeuti uticc al aceste acesteii cate%orii de preparare) 0n caracteri# caracteri#area area un%u un%uentel entelor& or& defini"iil defini"iilee moderne moderne semnalea#! semnalea#! importan" importan"aa men"ion!rii propriet!"ilor fi#ico,c(imice)
:
-in acest punct de $edere& M>n#el ?) define+te un%uentele ca %eluri plastice pentru aplica"ie cutanat!) Pe a#a propriet!"ilor fi#ico,c(imice& s,a dedus c! un%uentele sunt alc!tuite din particule solide 2cear!& alcool etilic& parafin!3 +i particule lic(ide 2ulei de parafin!& de floarea soarelui& etc)3) Pe a#a cercet!rilor mai recente s,a constatat c! +i $aselina este un %el& ea fiind un amestec de (idrocaruri solide& amorfe +i cristaline cu (idrocaruri lic(ide) @o"iunea de %el este confirmat! 'n acela+i timp +i de confi%ura"ia structural!) Particulele fa#ei solide& de form! filifor! lun%! sau puternic ramificat!& constituie un sc(elet la*& c!ruia 'i sunt atriuite propriet!"i reolo%ice care caracteri#ea#! un%uentele) 5tailitatea %elului se datore+te faptului c! aceste particule ale fa#ei solide $in 'n atin%erea cu altele& prin#.ndu,se 'ntr,o re"ea& datorit! unor le%aturi secundare care se stailesc 'ntre ele) -atorit! posiilit!"ii dere%l!rii structurii su ac"iunea unor for"e mecanice sau termice& la un%uente nu poate fi $ora de $alen"e principale& ci numai de le%!turi mai slae& de tipul Van der aals& Coulom sau le%!turi de (idro%en) -in defini"ia un%uentelor se desprinde ideea c! pentru a asi%ura calitatea un%uentelor& 'n afar! de cunoa+terea a#elor de un%uent +i a modului de preparare& treuie s! se cunoasc! anatomia +i fi#iolo%ia pielii) 5tatistic s,a demonstrat c! al V,lea pacient care consult! un doctor 'n Europa central! sufer! de o oal! a pielii) Cau#ele acestei cre+teri continue a maladiilor pielii nu sunt cunoscute& dar este si%ur totu+i c! ele sunt datorate 'n %eneral influen"elor de diferite tipuri ale mediului) Pentru tratamentul maladiilor pielii& terapeutica dispune de o %ama lar%! de forme de u# topic 2sc(ema 13& care se situea#! de la puleri& lo"iuni& emulsii& +ampoane& un%uente& paste p.n! la aerosoli& s!punuri& ade#i$e +i alte preparate) -ro% pulere B alte in%rediente
B sol$ent
B lic(id
pulere
solu"ie
suspensie
B a#! $.scoas! cu mult! ap!
B sunstan"e semisolide a#ice
B lic(id 2uleiBap!3
(idro%el
un%uent,past!
emulsie
B sustante semisolidea#ice B lic(id un%uent emulsie
5C6EMA 1) =orme de u# topic
La ora actual!& formele de u# topic repre#int! D,; din toate preparatele folosite) -intre ele& un%uentele se folosesc 'n propor"ie de 8F& iar formele lic(ide
D
repre#int! 1<,18) -atorit! po#i"iei lor 'n terapia topic!& un%uentele %eluri $or fi 'n aten"ia pre#ent!rii care urmea#!) Multe din un%uente au o tradi"ie lun%! +i sunt aproape nesc(imate din =armacopeele pulicate periodic) -esi%ur c! 'ntre timp au fost elaorate +i sc(imate atestate a#e noi& dar acestea nu pot concura cu cele tradi"ionale) Adju$an"ii s,au e*tins +i ei ap!r.nd numeroase produse noi mai eficiente) 0n multe domenii farmaceutice au fost f!cute eforturi majore 'n ceea e pri$e+te cercetarea) Un numar mare de lucr!ri din literatura farmaceutic! do$ede+te c! te(nolo%ii nu se dau 'napoi s! lucre#e cu sustan"e %rase sau de tipul %r!similor selec"ionate dintre produsele naturale sau deri$ate ale acestora) Ca fa#e majore de de#$oltare sunt/ , informa"ii fundamentale pri$ind structura de %el a un%uentelor +i a aspectelor practice +i teoretice deri$ate din ele& , str!daniile 'ncununate de succes 'n domeniul standardi#!rii un%uentelor& reolo%ia contriuind 'n principal la solu"ionarea multor& c(iar dac! nu a tuturor prolemelor& , informa"ii de natur! iofarmaceutic!)
2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ EFECTELE TERAPEUTICE <
5pre deoseire de alte forme farmaceutice& aici c(iar +i $e(icolul& adic! a#a& poate e*ercita un efect terapeutic) Lucrul acesta este $alail& mai ales pentru maladiile acute& 'n timp ce 'n fa#ele suacut! +i cronic! dro%ul 'ncorporat scade importan"a efectului terapeutic) O alt! particularitate a preparatelor topice re#id! 'n faptul c! 'n %eneral& ele sunt aplicate datorit! eficicacit!"ii locale& iar asor"ia dro%urilor de$ine un scop 'n sine numai 'n ca#uri e*cep"ionale) Cantitatea +i profun#imea la care p!trunde un principiu acti$e al preparatului 'n piele& depinde de propriet!"ile sale fi#ico,c(imice& de propriet!"ile a#ei +i de starea pielii) =actorii de influen"! datora"i sunt pre#enta"i 'n sc(em!/
f!r! p!r piele
Piele s!n!toas!
cu p!r mucoas!
=unc"iile pielii/ ,tip seoreic ,tip seostatic ,tip mi*t 5tructura anatomic!/ ,diferen"e de re%iune a corpului ,diferen"e indi$iduale
Pielea afectat!/ ,inflama"ie ,pierderea diferitelor straturi ,le#area pielii 5tadiul maladiei/ ,acut ,suacut , cronic 5tarea pielii/ ,(idratare& umflare ,temperatur! ,circula"ie ;
,aria pielii E*ist! diferen"ieri c(iar 'n cadrul pielii s!n!toase& dependent dac! este piele 2cu sau f!r! p!r3 sau mucoas!& deoarece e*ist! diferen"ieri anatomice importante) 0n plus& se +tie c! e*ist! persoane cu func"ii diferite ale pielii& tipul e*trem seoreic o produc"ie de seuum foarte mare +i tipul seostatic cu o produc"ie de seuum foarte redus!& fiind e*trem de interesante& de+i majoritatea oamenilor apar"in tipului mi*t) Pentru dermatolo%ie& ale%erea unei a#e de un%uent pentru tipul de piele implicat este deja o precondi"ie esen"ial! pentru efectul terapeutic) -iferen"ele consideraile din structura anatomic! a pielii sunt datorate mai ales %rosimii stratului arier! +i influen"ea#! $ite#a de penetrare a dro%ului 'n piele) 0n unele ca#uri maladiile $or fi considera"i +i al"i factori& de e*emplu tipul de afec"iune) Este u+or de 'n"eles c! 'n ca#ul unor procese inflamatorii ale pielii& pierderea straturilor superficiale ale pielii sau a distru%erii lor& necesit! precau"ii complet diferite pentru penetrarea dro%urilor) 0n mod similar& $ite#a de penetrare depinde 'n mare parte de stadiul maladiei) Pulerile si lo"iunile sunt deoseit de adec$ate pentru un proces acut& diferitele un%uente emulsii pentru maladiile suacute +i un%uentele cu o a#! %ras! +i pansamentul oclu#i$ pentru modific!rile cronice ale pielii) Oclu#ia produce o (idratare a pielii& o umflare& o cre+tere a temperaturii corpului +i astfel a circula"iei& put.nd intensifica considerail penetrarea dro%ului) Comparati$ cu administrarea u#ual!& penetrarea poate s! de$in! de 1FF de ori mai mare& cum este ca#ul steroi#ilor) Lucrul acesta indic! clar c! factorii men"iona"i merit! o aten"ie mare& dup! cum se constat! +i cu apari"ia unor diferen"e atunci c.nd un%uentul este aplicat pe piele pur +i simplu& masat sau aplicat prin frec"ie) -urata aplic!rii are de asemenea un caracter decisi$ pentru %radul de penetrare +i 'n final $om men"iona m!rimea suprafe"ei de contact& aria de piele tratat!& care este un element important) @um!rul de factori care sunt le%a"i de forma de do#are nu este nici el mic) -intre sistemele farmaceutice& un%uentele sunt caracteri#ate ca deoseit de complicate) 0ntre dro%& a#! +i adju$an"ii dintr,o form! de do#are pot e*ista interac"iuni foarte diferite& care pot fi modifcate prin te(nolo%ia de o"inere a formei) Astfel efectul terapeutic final este re#ultatul a numero+i parametrii datora"i formei care are un efect par"ial in(iit& par"ial fa$ori#at) Comple*itatea un%uentelor este datorat! structurii fine a un%uentelor %eluri& %reu de staili#at) Termenul de %el indic! deja mai multe fa#e care sunt pre#entate de asemenea 'n a#ele simple) 5tructura %elurilor G emulsie este mai complicat!) Prin 'ncorporarea a unuia sau mai multor dro%uri sistemul de$ine +i mai complicat)
9
-ro%ul poate fi pre#ent 'n fiecare fa#! +i 'n m!sur! destul de diferit!& anume dispersat %rosicior& molecular& de e*emplu soluili#at) La fel ca toate medicamentele& +i un%uentele pot fi considerate dintr,un punct de $edere c(imic& te(nic +i fi#iolo%ic) Partea c(imic! a un%uentelor se refer! la 'ns!+i a#ele de un%uente& la compatilitatea acestora ca sustan"e medicamentoase +i la conser$ailitatea un%uentelor) Partea te(nic! cuprinde prepararea un%uentelor& aparatele& ma+inile& amalajul +i conser$area lor) -in punct de $edere fi#iolo%ic ar fi de men"ionat/ indiferen"a fi#iolo%ic! a a#elor& resor"ia sustan"elor medicamentoase +i ac"iunea terapeutic! a un%uentelor)
3. CLASIFICARE
8
Compo#i"ia un%uentelor este $ariail! +i 'n str'ns! le%!tur! cu scopul terapeutic urm!rit) In trecut un%uentele con"ineau un num!r redus de in%rediente& deoseirea dintre diferitele cate%orii de un%uente const'nd mai ales 'n consisten"a lor) Un%uentele pot fi clasificate dup! diferite criterii dintre care cele mai importante s'nt modul +i locul unde ac"ionea#!& compo#i"ia +i caracteristicile farmaceutice) -in punct de $edere al modului de ac"iune un%uentele pot fi epidermice& endodermice +i diadermice) ac"ionea#! la suprafa"a pielii& au o penetra"ie sla! +i produc un efect local) 5'nt indicate mai ales pentru a proteja pielea s!n!toas! de efectele iritante ale a%en"ilor e*terni) 5e presupune c! astfel de un%uente nu s'nt asorite sau 'n orice ca# p!trund foarte pu"in prin epiderm!) Ca e*cipien"i pentru prepararea acestor un%uente s'nt indicate mai ales (idrocarurile& 'n special $aselina& siliconii& a#ele emulsii de tipul AHU& polietilen%li,colii) Unguentele epidermice
Unguentele endodermice s'nt
preparatele care pun 'n liertate medicamentul dup! ce au p!truns prin piele) Ele s'nt asorite 'n mod par"ial +i ac"ionea#! ca emoliente& stimulente sau iritante locale) Penetra"ia lor se face de,a lun%ul papilelor cornoase +i a %landelor seacee) E*cipien"ii folosi"i pentru prepararea acestor un%uente treuie s! fie moi +i s! se topeasc! u+or la temperatura pielii) 4a#ele cele mai une pentru prepararea un%uentelor endodermice s'nt uleiurile $e%etale& %r!simile naturale& uneori deri$atele de (idrocaruri ca $aselina +i parafina 'n pre#en"a unor emul%atori +i 'n %eneral a#ele emulsii de tipul UHA) Unguentele diadermice s'nt
cele care pot $e(icula sustan"ele acti$e mai profund) Ele treuie s! asi%ure o resor"ie 'naintat! a medicamentelor) 5'nt mai rar folosite) -up! sistemul de dispersie un%uentele pot fi un%uente,solu"ii& un%uente,emulsii& un%uente,suspensii +i un%uente cu mai multe fa#e 2polifa#ice3) s'nt preparate constituite din sustan"e medicamentoase dispersate molecular 'n a#ele de un%uent) Unguentele soluţii
cu fa#a dispersat! constituit! din puleri insoluile& 'n e*cipient) -ac! cantitatea de pulere dep!+e+te 7<Ho fa"! de %reutatea total! aceste un%uente s'nt denumite paste. Unguentele suspensii
Unguentele emulsii s'nt
constituite din dou! fa#e nemisciile& o fa#! apoas! +i una uleioas! care pot forma amele tipuri de emulsii) C'nd dep!+e+te 1F un%uentele respecti$e s'nt denumite creme.
J
=)R) IX d! indica"ii asupra prepar!rii un%uentelor "in'nd seama de aceast! 'mp!r"ire) In func"ie de caracteristicile a#ei folosite un%uentele pot fi clasificate 'n patru cate%orii/ 1) Krase 7) Emulsii :) Un%uente care pot fi sp!late cu apa D) Un%uente soluile 'n ap!) O clasificare asem!n!toare& care "ine seama de structura coloidal! a preparatelor& 'mparte un%uentele 'n (idrofoe +i (idrofile) Un%uentele alc!tuite din a#e %rase 2amestecuri de %r!simi& uleiuri +i ceruri3 nu pot fi sp!late cu apa) Un%uentele (idrofile au propriet!"i de a 'ncorpora cantit!"i apreciaile de ap!& s'nt de oicei emulsii de tipul UHA +i au o consisten"! mai moale dec't un%uentele (idrofoe) Pentru a corespunde cerin"elor terapeutice un%uentele ca +i e*,cipien"ii treuie s! 'ndeplineasc! o serie de condi"ii/ — un%uentele treuie s! nu ai! ac"iune sensiili#ant! asupra pielii) Este recomandail ca un%uentele s! pre#inte afinitate fa"! de %r!simile pielii& s! nu astupe porii 'mpiedic'nd sc(imurile normale +i s! posede o afinitate pentru mantaua cutanat! — un%uentele treuie s! nu modifice p6,ul pielii care are un p6 acid 2D&<;&<3 ceea ce asi%ur! o anumit! protec"ie 'mpotri$a acteriilor) Uneori %radul de asor"ie este mai mare la p6 ridicat +i treuie s! se fac! un compromis 'ntre eficacitatea +i toleran"a preparatului) O alt! cerin"! este ca un%uentele s! fie indiferente din punct de $edere c(imic& s! nu reac"ione#e cu componentele acti$e cu care se asocia#!) Este necesar ca un%uentele s! se poat! aplica u+or 'n mod corespun#!tor) 5! ai! o consisten"! moale ca s! nu se fluidifice dec't 'n jurul temperaturii de DF) -ensitatea preparatelor treuie s! permit! 'ntinderea +i aderarea uniform! pe piele sau pe mucoase) Propriet!"ile reolo%ice ale un%uentelor treuie s! permit! aplicarea acestora 'ntr,un strat su"ire pe suprafa"a pielii) 5uple"ea +i onctuo#itatea un%uentelor asi%ur! o aplicare u+oar! pe suprafa"a dorit!) In %eneral un%uentele au un anumit con"inut de ap!& de aceea a#ele treuie s! 'ncorpore#e u+or apa sau alte lic(ide pe care s! nu le cede#e la conser$are) In sf'r+it& un%uentele +i constituen"ii lor treuie s! fie staile la ac"iunea aerului +i luminii astfel 'nc't 'n timpul p!str!rii s! nu manifeste fenomene de r'nce#ire& colorare etc) Ale%erea a#ei de un%uent se face 'n func"ie de locali#area +i stadiul afec"iunii& tipul de piele& propriet!"ile fi#ico,c(imice ale sustan"elor medicamentoase) 1F
4. BAZE DE UNGUENTE Prin a#ele de un%uente se 'ntele%e 'n %eneral& produse noi& onctucoase& indiferente din punct de $edere fi#iolo%ic +i c(imic) Consisten"a lor este 'ntre solid +i lic(id) Este $ora de sustan"e plastice socotite %eluri de c!tre ?) Mn#el) Kelurile se compun dintr,o sustan"! solid! +i un lic(id) Particulele solide au o form! lun%uia"! sau foarte ramificat!) Ele intr! 'n contact 'n mod cu totul 'nt.mpl!tor& care 'n timp de$in acti$e prin $alen"e secundare& astfel 'nc.t s! se produc! puncte de contact +i s! se forme#e o 'nl!n"uire) Aceste particule structurale sunt mai ales 'n dispersie coloidal!) La un%uente& 'nl!n"uirea particulelor structurale se face prin $alen"e secundare +i nu prin cele principale& deoarece structura %elului poate fi u+or distrus! prin mijloace mecanice +i termice) -in acestea reiese +i calitatea lor plastic!) -ac!& dimpotri$!& 'nl!n"uirea se produce prin $alen"ele principale& atunci %elurile sunt mai staile& elastice& +i nu mai pot fi u+or distruse mecanic +i termic) Este $ora de %eluri elastice 2de e*emplu/ %eluri cu %elatin!& %elatin! de a%ar3) -e aceea Mn#el nume+te un%uentele %eluri plastice& pentru aplicarea cutanat!) 5tructura de %el a un%uentelor este redat! prin urm!toarea sc(em! de c!tre M) 5c(irm/ Keluri/ Lic(id/ ap!& ulei de parafin!& %licerin!& 2polimeri#an"i lic(i#i3 'nl!n"uire prin $alen"e secundare caracteristici plastice un%uente
5olid/ parafine solide +i ester ai aci#ilor %ra+i cu %licerin!& cear!& tra%acanta polimeri#a"i3 'nl!n"uire prin $alen"e principale caracteristici elastice %eluri 2%elatin!& a%ar3
Prin a#a caracterului de %el al un%uentelor& Mn#el a alc!tuit o sistemati#are a un%uentelor& din care $om indica unele elemente/ , %eluri de (idrocaruri/ $aselin!& un%uente cu parafin! , lipo%eluri/ %r!simi 2%liceri#i ai aci#ilor %ra+i3 , (idro%eluri/ un%uente cu %licerin!& %um! de tra%acant!& %um! de adulsion& %eluri de al%inat si entonit!& etc3 , %eluri de caroNa*/ %eluri de polietileno*id& %eluri de silicon!) Aceast! sistemati#are $a sta +i la a#a discu"iilor ce $or urma)
11
4.1. GELURI DE !IDROCARBURI -intre %elurile de (idrocaruri& $aselina a c!p!tat o importan"! deoseit de mare) -e+i $aselina nu poate c.tu+i de pu"in s! fie considerat! ca o a#! de un%uent modern!& $om aorda totu+i pe scurt c.te$a puncte de $edere noi/ La $aselin! se poate recunoa+te foarte ine caracterul de %el) Vaselina const! mai ales dintr,un amestec de i#o, +i parafine ciclice& mici cantit!"i de (idrocaruri aromatice +i de cristal reticular 2tric(ite3 care re"ine componen"ii lic(i#i& (idrocarurile nesaturate prin asor"ie sau 'nc(idere mecanic!) Prin urmare& la temperatura camerei $aselina este un %el cu propriet!"i plastice) 5orturile une de $aselin! sunt $.scoase& filante& maleaile& formea#! filme& sunt aderente& transparente +i au o consisten"! moale) Asemenea sorturi de $aselin! sunt caracteristice printr,un con"inut sc!#ut de n, parafine solide) V!sco#itatea $aselinelor se poate o"ine +i prin ad!u%area de sustan"e superpolimere& de e*emplu/ prin polii#outilen F)1) 'n felul acesta se poate conferi& de e*emplu/ sorturile de $aseline europene $.sco#itatea celor americane) -up! 4) 5c(mit(& asemenea produse s,ar %!si +i 'n comer" +i ar pre#enta falsific!ri prin declararea sorturilor europene ca americane) Ad!u%area de polii#outilen se recunoa+te dup! 4) 5c(mit(& prin teste simple) -ac! se tra%e $aselina cu dou! de%ete& atunci la produsele falsificate se formea#! fire de :,D cm) -ac! se un%e $aselin! pe palm! +i se lo$esc m.inile una de alta cu palmele desf!cute& atunci $aselina #oar! 'n fire mici prin camer!) Cu acest test de palme se poate identifica +i F)FF7 i#outilen) Vaselina este un %el de structur! $.scoas!& deoarece $.sco#itatea nu depinde numai de frecarea interioar! ci +i de re#isten"a mai mic! sau mai mare a structurii) Comportarea structural,$.scoas! a $aselinei a fost caracteri#at! de ?) Mn#el& prin urm!torul e*emplu) -ac! se tope+te $aselina& se toarn! 'ntr,un $as +i se las! s! stea timp de o #i& atunci ea apare ca un corp complet solid care opune o re#isten"! e$ident! unei spatule cu care se amestec! masa) Cu c.t se amestec! mai mult& cu at.t $aselina se$ine mai moale sau mai lic(id!) Inter$en"ia cu spatula a deranjat structura +i a sc!#ut structur,$.sco#itatea& care era la 'nceput 'nalt!) -ac! dup! aceea se las! s! stea $aselina& se produce un fenomen deoseit/ structura deranjat! 'ncepe din nou s! se re%enere#e a+a 'nc.t& dup! c.te$a #ile& apare iar o structur,$.sco#itate asem!n!toare sau c(iar superioar!) Printr,un nou efort mecanic& ea poate sc!dea din nou& iar l!sat! s! stea& cre+te din nou) Aceast! transformare re$ersiil! i#otermic!/ %el mai sla& se nume+te "#$%&'()&*)+',) Mn#el a stailit $alorile de Quasi,$.sco#itate ale $aselinei prelucrate& din care se recunoa+te u+or comportarea sa ti*otrop!) Valorile sunt 'nre%istrate 'n taelul 1) 17
Taelul 1) Valori de Quasi,$.sco#itate a $aselinei dup! Mn#el 77 'n 1F< c p 18 1D 1J 1J 1F 7F
Tratare @eprelucrat dup! trecere prin moara de un%uente dup! 7D de ore dup! D8 de ore dup! fr!m.ntare timp de 7 cu pistilul dup! D8 de ore
-in aceasta reiese c! prin prelucrare 'n moara pentru un%uente sau cu pistilul scade $.sco#itatea $aselinei) Vaselina de$ine mai moale& dup! 7D de ore cre+te din nou $.sco#itatea +i se pierde calitatea moale a un%uentului) Acest lucru este important +i din punct de $edere practic& deoarece pe de o parte farmacistul consider! c! aceast! calitate moale a un%uentului se men"ine +i dup! prelucrarea cu moara pentru un%uente& iar pe de alt! parte pacientul prime+te de la 'nceput un un%uent maleail care se 'nt!re+te 'ns! ulterior) -e aceea treuie s! se tind! spre prepararea +i li$rarea unor un%uente de consisten"! stail!) -in punct de $edere fi#iolo%ic& $aselina este complet str!in! de piele& ea este prost asorit! de ea +i se ser$e+te mai ales la prepararea un%uentelor de acoperire& r!corire +i pentru r!ni c.nd nu se urm!re+te resor"ia sustan"elor medicamentoase) -atorit! consisten"ei sale ea este o un! sustan"! de un%ere pentru suprafe"ele sensiile care treuie frecate) Acestor a$antaje li se opun 'ns! de#a$antajele dermatolo%ice care nu permit o aplicare neselecti$!) Vaselina nu 'nmoaie crustele +i nu poate fi deci utili#at! la ec#eme) -up! o 'ntreuin"are mai 'ndelun%at! pot ap!rea fenomene de irita"ie)
4.2. LIPOGEURI a3
U@TURA -E PORC Uleiurile +i %r!simile animale +i $e%etale sunt 'n special %liceride ale aci#ilor palmitic& stearic +i oleic) ?) Mn#el le nume+te $'+)"#$-*' & deoarece ele sunt formate din componen"i soli#i& dintre care cei soli#i alc!tuiesc a%re%ate de cristal 'mpletite 'ntr,o re"ea care& cu uleiul lic(id& formea#! un %el plastic) Consisten"a %r!similor depinde de pre#en"a 'n molecul! a aci#ilor %ra+i nesatura"i) Cu c.t e*ist! mai mul"i aci#i %ra+i nesatura"i esterifica"i cu %licerin!& cu at.t este mai sc!#ut punctul de topire) 1:
Untura de porc este din punct de $edere dermatolo%ic& o un! a#! de un%uent) Ca produs iolo%ic& ester a aci#ilor %ra+i cu %licerin! ea este foarte asem!n!toare cu %r!simea din corp) -e aceea este total neiritant!& p!trunde ine 'n piele& fa$ori#ea#! resor"ia sustan"elor medicamentoase +i este ine tolerat! la ec#eme) 0n pofida acestor propriet!"i dermatolo%ice e*cep"ionale& untura de porc a pierdut din 'nsemn!tate& datorit! durailit!"i sale limitate) 0n locul re#inei de en#oe 'n Adeps en#oinatus se recomand! al"i conser$an"i& respecti$e antio*idan"i) -intre acestea 4) 4) 5ie%fried +i R) 5c(neider au anali#at esterul propilic al acidului %alic& acidul nordi(idro%uaiaretic 2@-KA3 +i palmitatul acidului ascoric pentru conser$area unturii de porc& o"in.nd re#ultate/ Indice ini"ial de pero*id 8)F Ester propilic al acidului %alic F)F< Acid nordi(idro%uaiaretic
-up! ; luni D9 1F)7 17)D
Palmitatul acidului ascoric nu a a$ut influen"! asupra durailit!"ii unturii de porc) La re#ultatele asem!n!toare a ajuns +i 6) Sanece dup! care ac"iunea antio*idan"ilor ar fi sprijinit! de un adaos de acid citraconic) Pentru 'nc!rc!rile sale cu proe de untur!& el a ales condi"ii deoseit de nefa$oraile) Proele de untur! au fost p!strate 'ntr,un Erlenme#er astupat lejer cu un dop de $at! la :<,:8) 5,au e$iden"iat mai ales comina"iile de @-KA F)F1 B acid citraconic F)F< +i eta, conidentrol F)F< la care& dup! D: de #ile n,a fost dep!+it! cifra de pero*ide 1F) Important este fire+te& s! se conser$e 'ntr,un mod adec$at& ferit de lumin!& o*i%en din aer +i umiditate& la temperaturi sc!#ute) La uleiurile $e%etale& ad!u%area de antio*idan"i nu ofer! a$antaje deoseite) KR5IMEA -E ARAC6I-E 0n locul unturii de porc pu"in duraile s,au utili#at recent uleiurile (idratate dintre care -$#'-$ # /*/0'# (idratat 2%r!simea de arac(ide3) Este introdus +i 'n =armacopeea %erman! ca Oleum Arac(idis (dro%enatum& fiind indus 'n suplimentul : la -A4 ;) 5e o"ine prin (idratarea par"ial! a uleiului de ara(ide lic(id& ridic.ndu,se punctul de topire la :;,:8 +i form.ndu,se un produs onctuos) 6idratarea se produce 'n pre#en"a unui catali#ator la 18F,7FF +i o presiune de cca
1D
, i#omeri#area prin deplasarea dulelor le%!turi sau producerea unor transpuneri sterice& de e*emplu/ din acid oleic lic(id se formea#! acid elaidinic solid& fapt pe care se a#ea#! 'n primul r.nd ridicarea punctului de topire) 0n afar! de aceasta se formea#! mici cantit!"i de aci#i %ra+i +i mono%liceride& uleiul de ara(ide (idratat& primind propriet!"ile emul%atoare de tip ap! 'n ulei) La fel ca $aselinele& $'+)"#$-*'$# -&-*/ # +)*, ' "*'#/ # /*/,0'# sunt structuri $.scoase) ?) Mn#el a prelucrat proe de %r!sime de porc +i %r!sime de ara(ide cu moara pentru un%uente& m!sur.nd $alorile de Quasi,$.sco#itate) -in $alorile 'nscrise 'n taelul 7& reiese c! la toate proele& $alorile de $.sco#itate au sc!#ut de la 1FF la cca ; prin prelucrarea cu moara pentru un%uente& iar %r!simile +i,au p!strat calitatea de a fi foarte moi) 5pre deoseire de $aselin!& la proele de %r!sime de porc nu se produce& 'n decurs de 8 #ile& nici o 'nt!rire ulterioar!& men"in.ndu,se $alorile de $.sco#itate +i prin aceasta& calitatea de a fi moi) M!surile proprii mai am!nun"ite cu aparatul Roto$iso produs de =a) Kerder 6aae AK au ar!tat c! la o pro! de Adeps 4en#oinatus& $.sco#itatea cre+te oarecum dup! : luni) Untura de porc se deosee+te prin urmare din punct de $edere fi#ic de $aselin! printr,o ti*otropie& respecti$e o 'nt!rire ulterioar! mult mai redus!& practic! ne'nsemnat!) Taelul 7) Valorile de Quasi,$.sco#itate ale %r!simii de porc +i ale %r!simii de arac(ide la 77 'n 1F)
@eprelucrat! solidificat! din topitur! J;)< :J)< 1FF)F 1FF)F
-up! trecerea prin moara pentru un%uente ;)< ;)F ;)F <)<
-up! 8 #ile J ;)< 17)< 1<)F
La %r!simea de arac(ide& $alorile de $.sco#itate nu cresc dec.t foarte pu"in dup! 8 #ile& 'nt!rirea ulterioar! fiind redus!) 0ncerc!rile proprii au ar!tat 'n sc(im c! %r!simea de arac(ide este supus! unei 'nt!riri ulterioare continue care& dup! : luni& n,a atins 'nc! un punct ma*im) Aceast! ti*otropie foarte 'nsemnat! a %r!simii de arac(ide se manfest! 'n special asupra consisten"ei un%uentului& mai ales atunci c.nd se prelucrea#! cantit!"i mai mari de puleri& deoarece un%uentele pot c!p!ta& dup! c.t$a timp& o consisten"! solid!)
1<
4.3 POLIOXIETILENGLICOLI Un nou tip de un%uente este repre#entat de +)$')('#&'$#"$',)$' dintre care un un%uent a fost inclus +i 'n suplimentul : la -A4 ;) Polio*ietilen%licolii sunt produ+i de condensare ai o*idului de etilen cu ap!/ C67,C67B67O6OC672C67,O,C673nC67O6 n G poate $aria 'ntre : +i cca 7FF -iferi"ii polio*ietilen%licoli se deoseesc prin cifre care indic! %reutatea molecular! medie) Aceasta se afl! 'ntre 7FF +i ;FFF) Produ+ii de condensare p.n! la cca ;FF de lic(ide $.scoase aproape incolore care& odat! cu cre+terea %reut!"ii moleculare are consisten"a moale& apoi de$in solide) Polio*ietilen%licolii sunt (idrosoluili & neiono%eni +i& deci insensiili fa"! de electroli"i +i metale& +i foarte indiferen"i din punct de $edere fi#iolo%ic) Pentru a se prepara Un%uentum Polieti(len%loli dup! suplimentul :& se amestec! p!r"i e%ale de polietilen%licol :FF +i 1
1;
asoare lic(id din "esut& lic(efiindu,l 2topindu,l3 'n felul acesta +i poate p!trunde& respecti$ produce u+or difu#ia sustan"ei medicamentoase 'n "esut) El a ar!tat aceasta pe 'ncercarea,model pe piele& prin metoda stratului superior& precum +i pe uc!"i de carne <*< cm) %roase de 1 cm) Ca sustan"! test a utili#at o solu"ie de alastru de metilen 1) -in 'ncerc!ri a reie+it c! numai polietilen%licolul las! s! se difu#e#e colorantul 'n carne& astfel 'nc.t partea inferioar! s! fie colorat! 'nc!) Aceasta nu se produce 'ns! dec.t atunci c.nd se un% cantit!"i mici de un%uent& e$entual 'n concentra"ii superioare de sustan"e medicamentoase) La aceasta& puterea osmotic! este repede saturat!& a+a 'nc.t s! se produc! sc!derea necesar! de concentra"ie& pentru ca sustan"ele medicamentoase s! poat! difu#a) C.nd cantit!"ile de un%uent sunt mari durea#! mult p.n! la stailirea ec(ilirului osmotic) Modific!rile din metaolismul apei sunt atunci prea puternice +i st.njenesc procesul terapeutic) Marele a$antaj practic al acestor a#e de un%uent const! 'n faptul c! ele sunt (idrosoluile& put.ndu,se foarte u+or sp!la cu ap!) Polio*ietilen%licolii pre#int! diferite %rade de puritate +i posed!& 'n unele ca#uri& o mai mare capacitate de reducere& astfel 'nc.t au loc incompatiilit!"i cu multe sustan"e medicamentoase) 5,au oser$at& de e*emplu incompatiilit!"i cu urm!toarele sustan"e medicamentoase/ iod& iodat de potasiu& a#otat de ar%int& acid salicilic& aneste#in!& tanin& sulfonamide 2deri$a"i tioureici3& re#orcin!& fenol& c(risaroin!& precipitat de mercur& ci%nolin& penicilin!) -in acest moti$ s,a introdus 'n supliment +i o pro! de clorur! de trifeniltetra#ol pentru impurit!"i reduc!toare& care s! limite#e impurit!"ile la un minimum) Modific!rile un%uentelor apar de cele mai multe ori dup! un timp mai 'ndelun%at de depo#itare& a+a 'nc.t la un%uentele de receptur! care se consum! rapid& nu treuie s! ne a+tept!m neap!rat la asemenea modific!ri)
4.4. !IDROGELURI 6idro%elurile sunt a#e de un%uente lipsite de %r!simi& care se prepar! din muian"i or%anici sau anor%anici +i sunt caracteri#ate printr,un con"inut de ap!) Este $ora& de muian"i ca de e*emplu/ amodin& tra%acant!& adulsion& pectin!& al%ina"i +i de entonite) Produ+ii or%anici naturali sunt (idra"i de caron superpolimeri din macromolecule filiforme& ale c!ror lan"uri de molecule sunt le%ate de atomii firelor moleculare& 'n$ecinate prin for"e intermoleculare& care formea#! o reticula"ie& a+a 'nc.t 'n lic(id poate fi asorit! de aceast! re"ea)
19
Este u+or de 'n"eles c! la lan"urile moleculare 'nc.lcite& moleculele de ap! relati$e mici se intercalea#! 'ntre lan"urile moleculare a+e#ate nere%ulat +i le distan"ea#! par"ial& produc.ndu,se o 'nmuiere) 0n func"ie de muiant& corpurile muiante au propriet!"i mai mult sau mai pu"in plastice& elastice& lipicioase sau lurefiante) 0miarea se poate dirija 'n a+a fel 'nc.t s! se forme#e produ+i onctuo+i +i aderen"i cu un con"inut de 8F,J< ap! sau alt lic(id) Un%uentele mucila%ii sunt complet lipsite de %r!simi +i o%ate 'n ap!& fiind deci adec$ate mai ales pentru pacien"ii cu piele sensiil! la %r!simi) Cu c.t un%uentul este mai s!rac 'n %r!simi& cu at.t el este mai neiritant +i mai ine tolerat) A$.nd 'n $edere c! cca JF din oameni sunt seoreici ne,am putea a+tepta la o utili#are mult mai mare decat un%uentele lipsite de %r!simi) Un%uentele mucila%inoase se spal! cu ap! +i sunt deci indicate pentru tratarea por"iunilor acoperite cu p!r) Ele repre#int! a$antaje +i ca un%uente pentru oc(i) Ca a#e lipsite de %r!simi& ele au calitatea de a depinde foarte pu"in de temperatur! 'n ce pri$e+te consisten"a) -e aceea +i la temperature sc!#ute ele pot fi foarte u+or presate din tuuri +i 'ntinse pe piele) 5unt 'ntr,o mare m!sur! insensiile la electroli"i +i sunt deci adec$ate ca purt!tori de componen"i alcalini sau aci#i) Ac"iunea terapeutic!& resor"ia +i penetra"ia sustan"elor medicamentoase este adeseori mai fa$orail! dec.t la un%uentele %rase& 'n special 'n ca#urile de r!niri ale pielii +i pe mucoase) 0n ceea ce pri$e+te un%uentele cu (idro%el& treuie s! se "in! seama c! ele se usuc! rapid) -in acest moti$ ele primesc un adaos de %licerin!& solu"ie de sorit sau 1)7,propilen%licol +i treuie p!strate 'n recipiente ine 'nc(ise& de preferin"! tuuri) 0n afar! de acestea& ele& 'n special (idro%eluri naturale& sunt e*puse atacului acteriilor +i treuie conser$ate cu F)1 p.n! la F)7 nipa%in& dac! nu ac"ionea#! ele 'nsele antiseptic) Prepararea (idro%elurilor este foarte simpl! +i se face la rece prin pres!rarea de adulsion de ap! +i amestecare puternic!) Cu c.t se amestec! mai puternic +i mai ales des& cu at.t mucila%iul de$ine mai uniform +i mai maleail) Cele mai une mucila%ii se o"in dup! o 'nmuiere de cca 17 ore) Ca a#e de un%uente sunt adec$ate (idro%eluri de D,8) 6idro%elurile cu adulsion sunt at.t de $.scoase ca un%uentele %rase +i au calit!"i pu"in cam lipicioase& 'n unele ca#uri c(iar mult prea elastice) Astfel de e*emplu/ cu i(itiol& se produce o mas! elastic!) Ele nu se amestec! u+or cu ap! ci se diluea#! %reu cu ap!& prin a%itare puternic!) -e aceea ele nici nu pot fi sp!late de pe piele prin di#ol$are& ci numai prin frecare cu ap!) M!rcile de adulsion 5L 7< +i 5L DFF sunt metilcelulo#e& iar ?@ 7< +i ?@ 7FFF& %licola"i de celulo#! la care treuie s! se "in! seama de urm!toarele incompatiilit!"i/
18
, metilcelulo#e/ taninuri& fenoli& coloran"i aci#i& s!ruri 'n concentra"ii mai 'nalte , %licola"i de celulo#!/ aci#i tari& s!ruri de metale %rele& aluminiu& coloran"i a#ici) Amele sorturi de adulsion pot fi u+or prelucrate& de e*emplu/ cu clorur! de fier& (idro*id de sodium& aci#i dilua"i& alcool& solu"ii de #a(!r& clorur! de calciu& coloran"i neutri& uleiuri eterice& aerosol& talc& acid salicilic& saliciat de sodiu& piro%alol& sulf& o*id de #inc +i sunitrat de ismut) -intre ceilal"i %eneratori or%anici cu (idro%el se utili#ea#! 'n ultimul timp pentru prepararea un%uentelor pectinele +i al%ina"ii) Al%ina"ii sunt s!ruri ale acidului al%inic& un produs o"inut din al%e rune& soluil 'n ap! rece +i fierinte +i care dau lic(ide coloidale& $.scoase) Acestea ser$esc la staili#area emulsiilor +i a suspensiilor +i la prepararea a#elor de un%uente mucila%inoase& lipsite de %r!simi) Un produs purificat special pentru farmacie este preparatul Co(osal,Eljote) Cu ajutorul acestuia se pot prepara la rece un%uente cu (idro%el 7,D) -e e*emplu/ D% Co(osal +i 1F% sulf se amestec! +i se freac! 1F% %licerin! p.n! se o"ine o mas! omo%en!) Apoi se adau%! 8F% ap! 'n mai multe p!r"i +i se amestec! de fiecare dat! p.n! la formarea unui mucila%iu omo%en) Wi (idro%elurile cu al%inate au unele propriet!"i ade#i$e) Ele se diluea#! u+or cu apa +i c(iar cu sustan"e medicamentoase 'n solu"ii +i pot fi prelucrate deoseit de u+or cu componen"ii su form! de pulere& care scad omo%enitatea +i ade#i$itatea) 5e o"in produse foarte omo%ene) Capacitatea de un%ere este mai un! dec.t la un%uentele cu adulsion) Totu+i& cu %elurile D nu se poate 'nc! atin%e o consisten"! de un%uent& deoarece asemenea %eluri sunt 'nc! lic(ide) -up! consisten"!& ele se situea#! 'ntre lo"iuni +i un%uente) Ele pot fi desemnate ca jeleuri) Cu s!rurile de metal& alcool +i solu"ii de s!ruri se produc precipitate& iar acidul salicilic& alsamul de Peru +i %udronurile pot produce alte %reut!"i) -intre toate (idro%elurile anor%anice& entonitele& ar%ilele& muiante naturale& au suscitat un interes m!rit 'n farmacie) 4entonitele sunt (idro*i#i de aluminiu, siliciu& 'n care& ionii de siliciu +i aluminiu sunt a+e#a"i 'n straturi& a+a 'nc.t s! forme#e o re"ea de straturi) Aceasta poate fi dul! sau tripl!/ 5 i,Al sau 5i,Al,5i) O serie de straturi se nume+te pac(et de straturi& iar mai multe pac(ete de straturi formea#! foi"a de cristale propriu #is!) -intre entonite& mineralele 'n trei starturi& de e*emplu/ montmorillonitul& este caracteri#at printr,o mare capacitate de 'nmuiere) Aceasta se nume+te o capacitate de 'minare intracristalin! +i este condi"ionat! prin aceea c! 'ntre pac(etele de straturi sunt cuprinse molecule de ap!
1J
care le pot desp!r"i) Cu apa& entonitele formea#! prin urmare un %el ri%id cu propriet!"i ti*otrope) Ele sunt adec$ate ca staili#ator la prepararea emulsiilor +i suspensiilor +i ca a#e de un%uente lipsite de %r!simi) Un a$antaj deoseit const! din faptul c! un%uentele cu entonit! sunt sterili#ate prin c!ldur!& f!r! modificarea consisten"ei) 6idro%elurile cu entonit! sunt considerate a#e de un%uente& de e*emplu/ 'n U)5)P)X)V) Pentru farmacie& deoseit de adec$at este produsul aproape al Vee%um& care se %!se+te 'n comer" cu $.sco#itate standardi#at!) 6idro%elurile cu entonit! au deoseite calit!"i plastice +i lurifiante) Cu ele se prepar! produ+i cu o consisten"! de un%uent $alail!& omo%en! +i maleail!& ce pot fi un+i foarte u+or) 0n pri$in"a capacit!"ii de un%ere& ele sunt foarte asem!n!toare un%uentelor cu %r!simi)
4.5. UNGUENTE CU ALCOOL DE LNĂ Un%uentum alco(olum lanae este un un%uent din suplimentul : la -A4 ;& c!reia i,a ser$it drept eucerin! +i un un%uent corespun#!tor din =)4) Este $ora& prin urmare& de o a#! de un%uent cu un emul%ator care poate fi prelucrat 'ntr,o emulsie ap!,'n,ulei sau o emulsie $eritail! ap!,'n,%r!sime ca lanolina) ,alcooli de cear! Lanette ) ; p!r"i ,$aselin! %alen! )1F p!r"i ,parafin! solid! 7D p!r"i ,parafin! $.scoas! )));F p!r"i @ou! este e*presia de cear! Lanette& care a ap!rut 'n locul lanolinei) E drept c! lanolina are consisten"a unei %r!simi& dar ea apar"ine& din punct de $edere c(imic& cerurilor& deoarece repre#int! un amestec de esteri ai aci#ilor superiori cu alcooli +i nu cu %licerin!) -oar cercet!rile recente au dus la clarificarea compo#i"iei cerei Lanette +i a componen"ilor emul%atori) -intre aci#ii %ra+i superiori cu alcooli superiori& 'n special colesterina& s,a reu+it s! se deoseeasc! :7 de aci#i& de e*emplu/ 9 aci#i %ra+i normali& 77 i#oaci#i +i :F anti#oaci#i 2%rupare i#outilic! terminal!3) Alcoolii se 'mpart 'n/ , /$,))$' /$'8/&',' , /$,))$' &#*'',' -intre /$,))$'' /$'8/&',' s,au identificat/ , 9 alcooli normali mono$alen"i , < alcooli normali i$alen"i , D i#o,alcooli , ; antei#oalcooli 7F
-intre /$,))$'' &#*'',' cea mai mare parte re$ine/ , colesterinei& care este con"inut! 'n ceara Lanette p.n! la 7F , i#oculesterin!& care ste un amestec de a%nosterin! , di(idroa%nosterin! , lanosterin! , di(idrolanosterin! care se 'mparte 'n/ , triterpene , steroi#i) Astfel la principiul emul%ator al cearei Lanette apar"ine 'n special alcooli de sterin! +i alcooli alifatici& care sunt i#ola"i din ceara Lanette +i ser$esc la prepararea un%uentului de alcooli de cear! Lanette) Ei se o"in din cear! Lanette prin tratarea cu alcooli& deci prin saponificare& separare +i purificare 2alco(ols lanae3) Con"in& dintre alcoolii sterinici& cca :F colesterin!& 7< lanosterin! +i < a%nosterin!) Capacitatea de emulsionare a alcoolilor sterinici nu se poate deduce numai din raportul %r!similor (idrofile +i (idrofoe& care este prea mult deplasat! 'n fa$oarea ciclurilor de caron) -e aceea s,a cercetat capacitatea de emulsionare a di$er+ilor alcooli sterinici 'n func"ie de structur!& ajun%.ndu,se la re#ultatul c! at.t num!rul c.t +i po#i"ia dulelor le%!turi +i num!rul %rup!rilor O6 nu sunt (ot!r.toare pentru capacitatea de emulsionare) Ea depinde mai de%ra! de po#i"ia 'n spa"iu +i de capacitatea de reac"ionare a %rup!rilor (idro*ilice) @umai alcoolii sterinici precipita"i cu di%ito*in! +i %eneratori de %lico#ide au ac"iune emul%atoare& 'n m!sura 'n care sunt soluile 'n alcool) 0n felul acesta e*ist! posiilitatea de a se efectua +i un control c(imic asupra propriet!"ilor emul%atoare ale alcoolilor de cear! Lanette) -e aceasta se folose+te +i suplimentul : care pre$ede& la Alco(oles Lanae& un con"inut minim de 78 alcooli de cear! Lanette precipita"i cu di%ito*in!& calcula"i 'n colesterin!) -eterminarea este simpl!) O solu"ie alcoolic! de alcooli de cear! Lanette se tratea#! cu o solu"ie alcoolic! de di%ito*in!& se filtrea#! precipitatul& se usuc! +i se c.nt!re+te) Alcoolii de cear! Lanette se prelucrea#! 'n modul indicat cu $aselin! +i parafin! solid! +i lic(id!& o"in.ndu,se un un%uent de alcooli de cear! Lanette) Aceasta treuie s! ai! un con"inut de minim ;8 sterine precipitaile cu di%ito*in!) Un%uentul de acooli de cear! Lanette din supliment se prelucrea#! cu p!r"i e%ale de ap!& o"in.ndu,se un un%uent (idratat de alcooli de cear! Lanette& anume Un%uentum AQua +i treuie s! con"in! minim F)8D sterine precipitaile cu di%itonin!) Este caracteri#at printr,o mare maleailitate +i repre#int! o e*cep"ional! a#! de un%uent) 4) 5c(mit# ar!tase 'n mai multe r.nduri c! un%uentul de alcooli de cear! Lanette din suplimentul : nu este durail!& deoarece& dup! c.t$a timp& D,; s!pt!m.ni& se separ! ulei de parafin!) -oar dac! se m!re+te cantitatea de $aselin! la 71
cca
4.6. UNGUENTE CU SILICON 5ilicoanele sunt compu+i polimeri 'n care atomii de siliciu sunt cupla"i prin atomi de o*i%en& iar atomii terminali sunt ocupa"i cu resturi or%anice& %rup!ri metilfenilice) 0n func"ie de %radul de polimeri#are +i de radicalul or%anic se o"in produ+i de polimeri#are uleio+i& r!+ino+i sau de %enul cauciucului) =iecare ulei de silicon este caracteri#at prin $.sco#itate) Pentru prelucrarea farmaceutic! este mai educat! utili#area unui amestec de uleiuri de silicon de diferite %rade de $.sco#itate& dec.t a unei sustan"e unitare) Pentru pre%!tirea un%uentelor sunt potri$ite uleiuri de silicon cu o $.sco#itate de :FF,
de silicon sunt complet indiferente din punct de $edere fi#iolo%ic pe piele& 'n afar! de oc(i) Un%uentele cu silicon nu constau numai din uleiuri cu silicon& ci +i din amestecuri cu alte sustan"e sau& adesea din emulsii cu un con"inut di$ers de ulei de silicon) Amestecuri staile se o"in cu alcool cetilic& unt de cacao& monostearat de %licerin!& acid stearic& alcool stearilic& lanolin!& etc& care se amestec! cu uleiuri de silicon 'n propor"ie de :F,9F) Uleiul de silicon :
7:
5. ALEGEREA BAZELOR DE UNGUENTE 5electarea componentelor care constituie a#a 2e*cipientul3 repre#int! latura important! a formul!rii preparatelor dermatolo%ice)
5.1. MOTIVAREA TERAPEUTICĂ Atunci c.nd se ale%e o a#! de un%uent& primul lucru care contea#! este condi"ia terapeutic!) @atura& stadiul maladiei pielii si condi"ia pielii pacientului au o importan"! decisi$!) E*perien"a clinic! cu pri$ire la propriet!"ile +i indica"iile speciale ale a#elor moderne de un%uente include la ora actual! un num!r mare de date) Un%uentele care ser$esc pentru tratamentul r!nilor nu treuie s! fie preparat cu a#e care sunt nefa$oraile procesului de $indecare) Un%uentele oftalmice treuie s! ai! o un! capacitate de 'ntindere& de aplicare +i nu treuie sa fie iritante 2asemenea efecte sunt frec$ente la polietilen%licoli +i a%en"i acti$i la suprafa"!3) Amestecurile cu parafin! moale& parafin! lic(id! +i lanolin! sunt cele care sunt utili#ate de re%ul!) -up! cum s,a indicat mai sus& capacitatea de cedare a dro%ului pe care o au un%uentele treuie s! fie testat! pentru fiecare dro% 'n particular) 0n %eneral& este urm!rit! o ac"iune depot 'n scopul de a se o"ine un efect de durat!) 5tudiile detaliate& efectuate ulterior& au a$ut ca tem! formularea un%uentelor care con"in corticosteroi#i) Re#ultatele o"inute 'n aceast! direc"ie au oferit a#a unei 'n"ele%eri mai une a posiilit!"ilor pe care le are terapia de un%uente)
5.2. CONSISTENŢA Un un%uent treuie sa ai! calitatea de a se 'ntinde cu u+urin"! +i de asemenea treuie s! poat! s! fie 'ndepartat tot a+a de u+or 2de preferin"a prin sp!lare3) 0n plus& consisten"a treuie s! fie astfel creat! 'nc.t un%uentul s! poat! fi condi"ionat 'n mod con$enail 'n tuuri) -etermin!rile de acest tip nu pot e*prima 'n mod si%ur toate propriet!"ile care sunt incluse 'n termenul consisten"!) -in aceast! cau#! se utili#ea#! de cele mai multe ori metode speciale care sunt cuplate direct cu condi"iile impuse 'n practic!) Prin urmare& e*trudarea unui un%uent dintr,un tu poate fi studiat! prin m!surarea cantit!"ii de for"! necesar! pentru a o"ine un anumit re#ultat)
7D
5.3. INCOMPATIBILITĂŢI Pot apare incompatiilit!"i de diferite feluri mai ales 'n un%uentele emulsii/ precipit!ri& o*id!ri& coa%ulare& modific!ri ale consisten"ei& formare de complec+i& etc) Treuie oser$at c! emul%atorii neionici inacti$ea#! majoritatea conser$an"ilor) C(iar a#a de un%uent poate fi incompatiil! cu anumite dro%uri)
5.4. STABILITATEA 0n un%uentele apoase dro%urile incorporate pot suferi un proces de descompunere 2(idroli#!& o*idare3 +i prin urmare prolema stailit!"ii treuie s! fie tratat! cu foarte mare aten"ie) -atorit! condi"iilor create 'n timpul utili#!rii un%uentului pot ap!rea +i reac"ii fotoc(imice) 5tailitatea a#ei de un%uent treuie s! fie testat! cu foarte mare %rij!& deoarece este compus! de cele mai multe ori din uleiuri& %r!simi +i (idrocaruri care sunt uneori sensiile la o*idare& proces care se soldea#! cu formarea de pero*i#i +i alte produse de o*idare) Adaosurile de antio*idan"i ameliorea#! adesea considerail stailitatea produsului& dar 'ncorporarea lor 'n un%uente apoase poate crea proleme 2antio*idan"i fenolici sunt transfera"i 'n fa#a apoas! +i ca atare apar color!ri3) Unele un%uente de e*emplu cele oftalmice treuie s! fie sterile) -eoarece sterilitatea treuie s! fie men"inut! pe tot parcursul perioadei de consum& un%uentele acestea treuie s! fie amulate 'n tuuri +i e*tra%erea lor din aceste tuuri s! fie f!cut! 'n mod corect) Ale%erea conser$antului este f!cut! 'n mod oli%atoriu pentru fiecare preparat indi$idual 'n lumina testelor cu diferite microor%anisme) 5e $a "ine seama de riscul reac"iilor aler%ice) La final se $a acorda aten"ie stailit!"ii fi#ice a un%uentelor emulsii) <)D)1)
OXIDAREA GRĂSIMILOR
Uleiurile fi*e +i %r!simile naturale care sunt utili#ate la prepararea un%uentelor sunt sensiile la o*idare) 0n principal este $ora de o reac"ie care are loc 'ntre o*i%enul atmosferic +i aci#ii %ra+i nesatura"i) Atacul nu este dirijat direct la dula le%!tur!& ci la un atom de caron adiacent& fapt care duce la formarea unui (idropero*id/ ,C67,C6,BO7Y,C6,C6C6, Z 7<
OO6 Procesul decur%e cu formarea acelor alde(ide +i cetone care sunt direct r!spun#!toare de %ustul +i mirosul %r!similor o*idate 2r.ncede3) La stadiul ulterior se formea#!& de asemenea +i aci#i lieri) Procesul de o*idare a %r!simii poate fi u+or studiat cu ajutorul determin!rii iodometrice a con"inutului de pero*id uleiul este di#ol$at 'ntr,un amestec de cloroform +i acid acetic %lacial dup! care se adau%! o cantitate mic! de solu"ie apoas! saturat! de iodur! de potasiu) -up! un timp de reac"ie 2adesea : minute3& se introduce ap! +i iod pus 'n liertate este titrat cu tiosulfat de sodium) Re#ult! c! formarea pero*idului are loc la o $ite#! lent!& un anumit timp 2perioada de induc"ie3& dar dup! aceea cre+te rapid) Atunci c.nd perioada de induc"ie a trecut& o*idarea poate fi confirmat! or%anoleptic) -urata perioadei de induc"ie constituie o m!sur! a stailit!"ii %r!simii 'n condi"ii e*istente) Vite#a de o*idare este influen"at! de o serie de factori) Temperatura ac"ionea#! 'n acela+i mod ca +i pentru reac"iile c(imice 'n %eneral) Compo#i"ia %r!simii este un factor foarte important) Vite#ele de o*idare ale esterilor metalici ai acidului oleic& linoleic +i linolenic 2care con"in 18 atomi de caron +i au una& dou! +i trei dule le%!turi& respecti$3) E*punerea la lumin!& mai ales la radia"iile ultra$iolete m!re+te mult $ite#a de reac"ie) Metalele& 'n special& cuprul catali#ea#! o*idarea %r!simii c(iar atunci c.nd sunt pre#ente 'n concentra"ii e*trem de mici) O*idarea %r!similor este in(iat! de anumite sustan"e care sunt naturale sau ad!u%ate) Ace+ti antio*idan"i produc o prelun%ire a perioadei de induc"ie +i deci o stailitate mai un!)
5.4.2. ANTIOXIDANŢI 0nc! din anul 1J7F s,a ar!tat c! o*idarea %r!similor poate fi in(iat! 'n mare m!sur! prin adi"ia unor cantit!"i foarte mici uneori pot fi suficiente c(iar cantit!"i de F)FF1 de anumite sustan"e& 'n principal fenoli) 0n felul acesta a fost o"inut! o prelun%ire considerail! a perioadei de induc"ie) O*idarea %r!similor decur%e ca o reac"ie 'n lan" o sin%ur! molecul! de antio*idant produce o rupere a lan"ului +i 'mpiedic! ini"ierea unui lan" lun% de reac"ii) 5,a stailit c! +i perioada de induc"ie natural! a %r!similor este dirijat! de antio*idan"ii intrinseci& de re%ul! tocoferolii) Cercet!rile efectuate 'n acest domeniu au fost intense +i din aceast! cau#! la ora actual! se cunosc foarte mul"i antio*idan"i) =oarte des este $ora de di sau polifenoli cu %rup!ri O6 'n po#i"ie orto +i para) Putem men"iona urm!torii/
7;
, hidrochinona este un antio*idant cu efecte e*celente) -in moti$e de to*icitate& totu+i& sustan"a nu este aproat! pentru a fi utili#at! 'n alimente , galatul de propel +i alţi esteri ai acidului galic se utili#ea#! pe scar! mare) Un de#a$antaj este constituit& totu+i& de sensiilitatea lor la culoare determinat! de metale 'n special fier) , butilhidroxianisolul (BHA) +i butilhidroxitoluenul (BHT) au o ac"iune staili#ant! asupra uleiurilor +i %r!similor c(iar +i 'n alimente care au fost preparate la temperaturi mari) 5ustan"ele de tipul men"ionat mai sus sunt denumite adesea antio*idan"i primari) Ele sunt 'ncorporate adesea 'n comina"ii cu sustan"e siner%i#ante) Acestea din urm!& nu au o acti$itate antio*idant! 'n ele 'n+ile& dar 'nt!resc efectul antio*idan"ilor primari pre#en"i) E*emple de sustan"e siner%i#ante/ acidul citric& acidul ascoric& palmitatul de ascoril& acidul fosforic& edetatul de sodium) Mecanismul de ac"iune al antio*idan"ilor a fost studiat 'n detaliu) 0n ceea ce pri$e+te ac"iunea o*idan"ilor primari s,au ar!tat c! ei sufer! un proces de o*idare succesi$! 'n cursul perioadei de induc"ie) Atunci c.nd ei sunt consuma"i complet& o*idarea %r!similor poate decur%e la o $ite#! mare) =unc"ia sustan"elor siner%i#ante este 'n cele mai multe ca#uri aceea de a inacti$a urmele de metale pre#ente)
5.4.3. DETERMINAREA STABILITĂŢII Un con"inut redus de pero*ide dintr,o %r!sime nu %arantea#! o un! stailitate la stocare) Pentru determinarea acestui fapt sunt necesare o serie de teste de stailitate 'n condi"ii acceleratoare& de re%ul! la o temperatur! ridicat!& a+a c! desf!+urarea procesului de o*idare poate fi studiat! 'ntr,un timp limitat +i 'n acela+i timp se poate staili lun%imea perioadei de induc"ie) 0n industria alimetar! se utili#ea#! o serie de metode standard pentru determinarea stailit!"ii) Cea mai oi+nuit! din acestea este metoda 5I=T 2metoda cu o*i%en acti$3/ un jet de aer este trecut la o $ite#! stailit! prin proa de ulei men"inut! la o temperatur! de J9)8C 27F8=3) Lun%imea perioadei de induc"ie a %r!simii este detreminat! cu ajutorul determin!rilor con"inutului de pero*ide) Metode de acest tip au fost utili#ate de asemenea& pentru a se pre$edea efectul antio*idan"ilor) Re#ultatele sunt indicate de re%ul! su forma factorului de protec"ie prelun%irea perioadei de induc"ie datorit! raportului adju$antHperioad! de induc"ie pentru %r!simea netratat!) Cu toate acestea& conclu#iile trase din asemenea teste treuie s! fie considerate cu foarte mare pruden"!) Cu ade$!rat si%ure sunt numai testele efectuate 'n perioada de stocare 'n condi"ii normale)
79
5.4.4. PREVENIREA OXIDARII GRĂSIMILOR Uleiurile +i %r!simile treuie s! fie stocate la temperature reduse 'n recipiente ine umplute +i la loc ferit de lumin!) 0n condi"iile acestea& procesul de o*idare este mult 'nt.r#iat) -ac! stailitatea nu este satisf!c!toare& 'n ciuda condi"iilor de conser$are men"ionate mai sus& se pot ad!u%a antio*idan"i) 0n acest ca# treuie s! fie respectate urm!toarele puncte/ ,antio*idan"ii treuie s! fie ad!u%a"i la un stadiu c.t mai timpuriu posiil& atunci c.nd con"inutul de pero*i#i este 'nc! foarte mic ,o*idan"ii fenolici efecti$i pot fi ad!u%a"i adesea la concentra"ii de F)FF1 G F)F1) Ac"iunea lor poate fi poten"at! de adaosul unui a%ent siner%i#ant) Antio*idan"ii fenolici pot induce color!ri +i prin urmare se $or face e*periment!ri preliminare 'n acest sens) Pentru alimente au fost accepta"i anumi"i antio*idan"i +i ace+tia treuie s! fie ale+i +i pentru conser$area medicamentelor) Antio*idan"ii au efecte mai ales la conser$area %r!similor animale cum ar fi a*un%ia) Pe de alt! parte& stailirea uleiurilor $e%etale este ameliorat! 'n m!sur! foarte mic!& deoarece aceste produse con"in deja antio*idan"i primari naturali) Conser$area constituie o prolem! special! atunci c.nd este pre#ent! +i o fa#! apoas!) 0n situa"ia aceasta este ne$oie de o concentra"ie mare de antio*idan"i fenolici& deoarece ace+tia sunt transfera"i par"ial 'n fa#a apoas!) C.nd aceasta are o reac"ie alcalin!& efectul antio*idan"ilor $a fi foarte mic)
5.5. UNELE PROBLEME FARMACEUTICE 0n farmacii& uleiurile +i %r!simile au fost stocate 'n flacoane stoc) 0n aceste flacoane se depuneau pe peretele interior& 'n cursul utili#!rii& filme de ulei care induceau procesul de o*idare) 0n ca#ul 'n care umplerea flaconului se f!cea f!r! cur!"area atent! a acestuia& atunci stocul de ulei proasp!t suferea rapid o de%radare destul de a$ansat!) La ora actual!& flacoanele au fost 'nlocuite cu recipiente recuperaile) -intre uleiurile $e%etale& care se utili#ea#! 'n 5uedia& s,a constat c! uleiul de ara(ide are un con"inut redus de pero*id) La ora actual!& 'n mai multe farmacopei au fost introduse $alori limit! pentru con"inutul de pero*id 2determinarea iodometric!3) -up! cum s,a ac"ionat 'nainte& a*un%ia este un produs foarte sensiil la o*idare +i prin urmare staili#area cu antio*idan"i este foarte necesar!) La ora actual! se utili#ea#! 'n acest scop o concentra"ie de F)F1 de (idro*itoluen utilat 2Adeps 5uillis 5tailisatus3) 78
A fost men"ionat! +i tendin"a de o*idare a lanolinei) Pentru acest produs se recomnad!& de asemeanea& adi"ia unei concentra"ii de F)F1 46T) Uleiurile esen"iale sunt produse care sunt destul de sensiile la o*idare) Componentele terpenice sunt o*idante cu forma de (idropero*i#i +i desf!+urarea procesului de o*idare poate fi urm!rit! 'n acest ca# prin intermediul determin!rilor iodometrice ale pero*idului) Uleiul de tereentin! +i cel de l!m.ie sunt foarte sensiile la o*idare +i pot fi staili#ate prin adaus de antio*idan"i) Vitaminele A +i - din uleiurile o"inute din ficatul de pe+te sau din ulei $e%etal 'n care s,a ad!u%at un antio*idant adec$at& au o stailitate un! atunci c.nd uleiul este p!strat la rece 'n recipiente ine umplute) 0n timpul consum!rii acestor uleiuri& $itaminele $or suferi condi"ii fa$oraile procesului de o*idare) -e fiecare dat! c.nd se desc(ide recipientul se introduc noi cantit!"i de aer +i pe pere"ii flaconului se depune un film de ulei) 0n acest ca#& poate a$ea loc o formare pronun"at! de pero*i#i& urmat! de de%radarea $itaminei A sensiil! la o*idare) -up! ce amalajul a fost desc(is& con"inutul treuie s! fie utili#at 'ntr,un inter$al specificat de timp) Este posiil s! se separe +i comprimate care con"in o cantitate mic! dintr,o solu"ie uleioas! uleiul este di#ol$at 'ntr,un sol$ent $olatil +i solu"ia este distriuit! peste un %ranulat preparat 'nainte) Cu toate acestea& 'n comprimatele preparate 'n acest mod se formea#! rapid pero*i#i 'n uleiul care a fost dispersat peste o suprafa"! mare) Prin ad!u%area uleiului (idro%enat +i a unui antio*idant adec$at se poate pre$eni formarea pero*idului) Comprimatele care con"ineau $itamina - au fost preparate 'nainte pe a#a acestei metode) Cu toate acestea& acum este posiil s! se utili#e#e o $itamin! - staili#at! su forma unei puleri 2micro'ncapsulare3)
7J
6. METODE DE PREPARARE A UNGUENTELOR Metodele de preparare ale un%uentelor "in de sistemul de dispersie) ;)1)
UNGUENTELE SOLUŢII
Un num!r mic de dro%uri& de e*emplu camforul& mentolul +i timolul sunt soluile 'n parafin! moale 'n propor"ie suficient! pentru a se permite o"inerea un%uentelor solu"ie) Majoritatea dro%urilor 'ns! sunt pu"in soluile 'n parafin! moale +i uleiuri $e%etale) Prin urmare prepararea un%uentelor la cald poate uneori s! dea na+tere la solu"ie suprasaturat!) 0n cursul perioadei de stocare a unui asemenea un%uent& dro%ul $a cristali#a +i cristalele sale pot fi destul de mari) ;)7)
UNGUENTELE EMULSIE
Un%uentele AHU pot fi preparate prin 'ncorporarea fa#ei apoase 'n a#a %ras! topit!& amele fiind 'nc!l#ite la aceia+i temperatur! dup! care amestecul este triturat p.n! la r!cire) 5e poate recur%e +i la aplicarea unei metode la rece& solu"ia apoas! fiind prelucrat! 'n a#a %ras! la temperatura camerei) Preparearea un%uentelor UHA este f!cut! 'n %eneral 'n condi"ii de 'nc!l#ire) =a#a apoas! este 'nc!l#it! la temperature de 9FC +i apoi este 'ncorporat! 'n fa#a %ras! care fusese 'nc!l#it! la aceea+i temperatur!& dupa care amestecul este triturate p.n! la r!cire) 0n ca#ul prepar!rii pe scar! mare se utili#ea#! tot felul de dispositi$e mecanice pentru omo%eni#area un%uentelor emulsie) -ar acest tratament care se aplic! 'ntotdeauna 'n industrie treuie s! fie adaptat totu+i preparatului indi$idual) 5e $a aplica +i un sistem de a$acuare a aerului care a fost 'n%loat 'n un%uent 'n cursul prepar!rii)
6.3. UNGUENTELE DE SUSPENSIE Aceast! %rup! include un num!r mare de un%uente) 5e $or face toate eforturile pentru a se asi%ura c! dro%ul incorporat a fost adus la un %rad de m!run"ire c.t mai fin posiil) 0n un%uentele suspensie se m!re+te ca s! se o"in! o :F
m!rime ma*im! a particulelor de apro*imati$
SUBSTANŢE ACTIVE FOLOSITE LA PREPARAREA UNGUENTELOR
0n literatura de specialitate sunt semnalate o serie de date pri$ind asocierea un%uentelor cu diferite sustan"e acti$e) 0n ceea ce urmea#! ne $om opri la c.te$a produse farmaceutice %rupate pe diferite afec"iuni) U@KUE@T CU 5UL= 2plan+a nr) 13) Compo#i"ie/ sulf precipitat 8%& caronat de calciu farmaceutic 1F%& e*cipien"i 2$aselin! p.n! la 1FF%3) Un%uentul :1
cu sulf are ac"iune antiacterian! fa"! de %ermenii Kram,ne%ati$ +i Kram,po#iti$& moderat antifun%ic!& antipara#itar!& antiprui%inoas! +i c(eratolitic!) Acest produs se recomand! 'n tratamentul urm!toarelor infec"ii/ dermatit!& seoree& piodermite& candido#!) 0n majoritatea afec"iunilor& un%uentul se aplic! 'n strat su"ire pe #onele te%umentare afectate& o dat! pe #i)
?A@AMICI@A 5UL=AT 2plan+a nr)73) compo#i"ie/ 1FF% un%uent con"ine sulfat de anamicin! 1% +i e*cipien"i/ lanolin! an(idr!& parafin!& ulei de parafin!& $aselin! al!) 5ulfatul de anamicin! este un antiiotic din %rupa amino%lico#idelor& a$.nd spectru de ac"iune asupra urm!toarelor cate%orii de %ermeni/ coci +i acili Kram,ne%ati$i +i Kram,po#iti$i& acili acidore#isten"i +i sporola"i) ?anamicina p!trunde 'n interiorul celulelor acteriene sensiile& in(i.nd iosinte#a proteinelor microor%anismelor) ?anamicina sulfat este indicat! 'n conjuncti$ite& eratite& lefarite& dacriocistite) Acest produs se introduce 'n sacul conjuncti$al 'n cantitate mic! la inter$al de :,D ore)
:7
ULTRAPROCT 2plan+a nr) :3) Compo#"ie/ 1% un%uent con"ine F)J7m% fluocortolon pi$alat& F)J<% fluocortolon caproat +i <% concocain(idroclorid) Acest un%uent se aplic! rectal fiind indicat 'n tratamentul asupra (emoroi#ilor& fisurilor anale superficiale +i proctite) Un%uentul se $a aplica dup! scaun +i 'n urma unei atente toalete locale) Perioada de tratament nu treuie s! dep!+easc! D s!pt!m.ni cu o aplicare de 7 ori pe #i)
6EPAT6ROM4I@ 2plan+a nr) D3) Compo#i"ie/ (eparin! sodic! :FFFFUI& alantoin! F):FF%& -,pant(eol F)DFF% +i e*cipien"i ronapol& coromer J:D& lunacrine M& (ostafat ? :DF@& L,mentol& ulei de parafin!& te%in <1<& purcelinol& edeteat sodic& $aselin! al!& ap! purificat!) 6epatrina pre#ent! 'n acest produs are efect anticoa%ulant& pre$enindu,se de#$oltarea tromilor) Un%uentul este indicat 'n tromo#! $enoas! superficial!& tromofleit!& ulcer de %am!& (ematoame& contu#ii& lu*a"ii& tendo$a%init!) Un%uentul se aplic! la ni$elul ariei afectate de 7,: ori pe #i& iar 'n ca#ul de inflama"ie a $enelor se plic! 'n strat su"ire& apoi se acoper! suprafa"a afectat!)
::
;)<)
REGULI PRIVIND IGIENA LA PREPARAREA UNGUENTELOR
Aten"ia a fost 'ndreptat! asupra aceste proleme ca urmare a apari"iilor a numeroaselor infec"ii ce pro$eneau din utili#area unor un%uente oftalmice contaminate) 0n pre#ent au fost stipulate o serie de condi"ii referitoare la sterilitatea acestor un%uente +i a acelor un%uente care sunt destinate a fi utili#ate pe r!ni desc(ise de mari propor"ii sau pe pielea %ra$ le#at!) Pentru respectarea acestor condi"ii 'n opera"iile e*,tempore& este necesar s! se utili#e#e sustan"e sterile +i ustensile de asemenea sterile& s! se instale#e o o*! special! cu ec(ipament pentru opera"iile aseptice +i s! se recur%! la utili#area unor te(nici de lucru aseptice) Produc"ia pe scar! mare ridic! proleme +i mai complicate datorit! naturii desc(ise& mult e*puse a ec(ipamentului e*istent) Acest lucru a dus la construirea unor instala"ii destinat! proceselor pe scar! mare 'n care 'ntrea%a produc"ie are loc 'ntr,un sistem 'nc(is)
6.6 OMOGENITATEA Introducerea proelor pentru controlul m!rimii particulelor de dro%uri 'ncorporate 'n un%uente este o prolem! care a fost discutat! de multe ori) -e re%ul! este men"ionat! o limit! superioar! de
CONSISTENŢA
Consisten"a un%uentelor poate fi testat! cu ajutorul unui penetrometru sau a unui $.sco#imetru rota"ional) -up! cum s,a men"ionat mai 'nainte se utili#ea#! +i alte proe mult mai speciale& cum ar fi m!surarea $ite#ei de e*trudere dintr,un tu)
:D
6.7.PROBA EMULSIEI Pentru e$aluarea un%uentelor emulsie proa este 'ntins! pe plac! de sticl! cu ajutorul unei spatule nu treuie s! apar! pic!turi separate& filmul format treuie sa fie continuu +i su"ire& de preferin"! nu treuie s! pre#inte nici un fel de tendin"! de alunecare) Un control complet si%ur al stailit!"ii un%uentelor emulsie poate fi f!cut doar 'n condi"ii normale de stocare) Pentru o"inerea unor date mai rapide se aplic! stocarea pro%ramat! la temperature care alternea#! 'ntre D +i <C)
:<
7. CONCLUZII Pentru a ajun%e la prepararea un%uentelor +i folosirea lor 'n terapeutic! a treuit s! se "in! seama de structura +i starea pielii& de re%iunea de piele pe care se aplic! un%uentul& de m!rimea suprafe"ei de aplicare& toate acestea influen".nd resor"ia +i implicit ac"iunea dermopreparatelor) Preparatele destinate aplica"iilor locale treuie s! asi%ure o remanen"! suficient! la locul de aplicare) Pentru resor"ia sustan"elor medicamentoase a#a de un%uent joac! un rol important mai ales c.nd sustan"ele se %!sesc 'n concentra"ie mic!) 5ustan"ele acti$e pot s! se %!seasc! dispersate 'n a#a de un%uent su form! de emulsie sau suspensie c.nd se o"in un%uente tip solu"ie& emulsie& suspensie sau mi*te 2solu"ie G emulsie G suspensie suspensie G emulsie emulsie G solu"ie3) Emul%atorii de tip AHU str!at ariera fi#iolo%ic! a pielii put.ndu,se di#ol$a par"ial 'n lipidele celulelor epidermice) 0n acest fel u+urea#! p!trunderea sustan"elor medicamentoase 'n straturile mai profunde ale pielii) Emul%atorii de tip UHA emulsionea#! %r!simea pielii din epiderm) Prin marcarea stratului de celule c(eratini#ate de$ine posiil! p!trunderea sustan"elor medicamentoase 'n a#ele de un%uent) 4a#ele de un%uent treuie s! ai! o $.sco#itate corespun#!toare care s! permit! 'ntinderea +i aderarea uniform! de epiderm 'n mucoas!) Pentru ca un%uentele s! poat! fi administrate 'n $ederea $indec!rii anumitor afec"iuni treuie s! 'ndeplineasc! anumite condi"ii +i anume/ \ 5!,+i p!stre#e consisten"a semisolid! \ 5! ai! aspect omo%en \ 5! se 'nmoaie la temperatura corpului \ 5! adere de piele sau mucoase \ 5ustan"ele s! fie uniform dispersate \ P(,ul lor s! $arie#e 'ntre D)< +i ;)<) 0n ca#ul un%uentelor oftalmice sustan"ele medicamentoase treuie s! fie ine pul$eri#ate) -eoarece un%uentele oftalmice protejea#! oc(iul +i sunt mai pu"in diluate de lacrimi sunt preferate 'n tratamentul afec"iunilor oculare atunci c.nd se poate ale%e 'ntre un%uente +i alte preparate farmaceutice care ar putea fi administrate) 4a#ele de un%uent liposoluile produc la suprafa"a pielii un film protector) -in aceast! %rup! fac parte %r!simile de natur! animal!& $e%etal! +i (idrocaruri G %elurile) Un%uentele solu"ii au efect emolient& decon%esti$e fiind administrate 'n ca#ul dermato#elor cronice sau suacute)
:;
0n cadrul a#elor de un%uent (idrosoluile 2(idrofile3 intr! e*cipien"ii care sunt misciili 'n ap!) Un%uentele care au 'n compo#i"ie aceste a#e se aplic! pe le#iunile u+or #emuinde) Este de apreciat efectul enefic pe care 'l pre#int! un%uentele 'n terapeutic!& 'ns! o dat! ce se ia deci#ia de a se 'ncepe un tratament cu un%uent treuie s! se fac! +i o testare pentru a nu ap!rea reac"ii ad$erse la $enirea 'n contact a un%uentului cu pielea sau mucoasele)
:9
. BIBLIOGRAFIE
SAVOPOL E. BALIU S. G =ARMACIA G 4UCUREWTI& 1J;; STANESCU V. BEACA M. G PRACTICA =ARMACEUTIC G 4UCUREWTI& 1J9F SAVOPOL E. G PRACTICA =ARMACEUTIC G 4UCUREWTI& 1J91 PROF. DR. FARM. MORAIT G!. G CO@TROLUL A@ALITIC CA@TITATIV AL ME-ICAME@TULUI& E-) ME-ICAL& 4UCUREWTI& 1J99 FICA CORNELIA G 0@-REPTAR PRACTIC PE@TRU PREPARAREA ME-ICAME@TELOR G E-) ME-ICAL& 4UCUREWTI 1J8: ZELLER ANDREAS G P6ARMACEUTICAL TEC6@OLOK] EUROPE& 1JJ: FICA CORNELIA G TE6@ICA =ARMACEUTIC& E-) ME-ICAL G 4UCUREWTI& 1JJ9 FARMACOPEEA ROMNĂ & E-ITIA A X,A G 4UCUREWTI& 7FF< MEMOMED 2995 & E-) MI@E5A@G 4UCUREWTI& 7FF< IDSON B. G S) P6ARM) 5CI& ;DJF1,J7D CLOC!E :.R. LABO. P!ARMA G PRO4LEM5 ET TEC6@@I^UE5& 1J;& ;:,;;
:8
