PROIECT LA ECOTEHNOLOGIE
ETAPE PROIECT: 1)Calculul indicatorului de calitate al mediului 2)Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii 3)Stabilirea metodelor de reducere a poluarii 4)Determinarea gradului optim de reducere a poluarii 5)Evaluarea propriu zisa a impactului de mediu 6)Bilantul de mediu 7)Elaborarea modelului de organizare ecotehnologic
1)Calculul indicatorului indicatorului de calitate al mediului Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia: Icmi=
CMAi C max i
−
−
C ef
CMAi
[%]
in care, Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”; C efi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”; Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). AERUL Tabel 1.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului
Poluant
Limita admisa
Limita de interventie
[ mg / m 3 ]
[mg/m3] Oxizi de sulf exprimati in SO 2
300
510
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2
500
810
Amoniac
50
81
Compus Compusii anorga anorganic nicii gazosi gazosi ai clorul clorului ui exprim exprimati ati in 50 HCl
81
Compusi a an norgatici ga gazosi a aii fl fluorului. Ex Exprimati in in 55
55
HF particule ,picaturi 55 Compusi organici (exclusiv CH4)
150
Praf
300 50 100
Metale grele
80100
0,21
Totalul de Cd(cadmiu), Hg(mercur), Tl si compusii lor 4
8
Totalul de As(astatiniu), Se(seleniu), Te si compusii lor Totalu Totalull de Co(cob Co(cobalt alt), ), Cr(cro Cr(crom), m), Cu(cup Cu(cupru) ru),, Sn, Mn, Ni(nic Ni(nichel hel), ), Pb(plu Pb(plumb) mb),, Sb(sti Sb(stibiu biu), ), Zn(zin Zn(zinc) c) si compusii lor NMVOC(non-methane
volatile organic 100 orga organi nicc vola volati tile le fara fara
comp compou ound nds= s=co comp mpus usii metan)
220
Dicloretan
98
149
CO(monoxid de carbon)
100
200
CO2(dioxid de carbon)
50
110
Mn(mangan)
0,5
1,1
Pb(plumb)
0,5
1,1
Ta(tantal)
0,5
1,1
Icmso2(oxid de sulf)=
300
−
510
0,0260 −
IcmNO2(oxizi de azot)= 500
300
IcmAmoniac= 50
−
0,134
81 50
=
1,60
−
IcmHCl(acid clorhidric)= 50
1,42
0,0683
−
810
=
−
500
=
1,61
% %
%
−
0,0150
81 50 −
=
1,61
%
IcmHF(acid fosforic)= 55
0,0151
−
85
IcmCH4(metan)= 150
−
0,0500
0,99
=
300 150
1,83
=
55
−
−
IcmPraf=
50100 80100
−
−
1,450
50100
Icm Metale grele= 4
=
1,66
8
−
=
4
%
%
0,0159
−
%
0,99
%
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan )=
100
−
0,215
220 100 −
Icmdicloretan= 98
0.66
−
149
−
98
=
1,90
−
0,491
200 100
=
0,99
−
IcmCO2(dioxid de carbon)= 50 −
0,001 =
1,1 0,5
4,23
−
110
0,5
−
Icm Ta(tantal)=
0,5
−
1,1
0,5
−
1,1
0,5
=
0,5
=
0,76
%
0,83
%
0,0005 −
50
%
%
0,0001
−
%
0,83
−
IcmPb(plumb)=
0,83
%
IcmCO(monoxid de carbon)= 100
IcmMn(mangan)=
=
=
0,83
%
Icmtotal =1,42+1,61+1,6+1,61+1,83+0,9 =1,42+1,61+1,6+1,61+1,83+0,99+1,66+0,99+0,83 9+1,66+0,99+0,83+1,9+0,99+0,76+ +1,9+0,99+0,76+
0,83+ 0,83+0,9+0,83=19,58
APA Tabel2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform STAS 4706-88
Substanta
Valori ale CMC, mg/dmc(3 Limita admisa
Limita de interventie
Amoniac liber(NH3)
0,1
0,5
Arsen
0,05
0,2
Benzen
0,5
0,5
NH3(amoniac)
0,1
0,5
N02(dioxid de azot)
0,1
0,3
Clor liber
240
400
Cupru
0,05
0,1
Cl2(clor)
0,10
0,25
Fenoli
0,001
0,002
Fe2O3(trioxide de fier)
0,4
0,8
SO2(monoxide de sulf)
0,1
0,2
SO42-(sulfat)
200
400
3
5
Plumb
0,05
0,1
Al3+(aluminiu)
0,05
0,2
Reziduu fix
100
300
K 2Cr2O7(bicromat de potasiu)
IcmNH3(amoniac)=
IcmAs=
0,5
−
0,5 1
0,00015 =
1 0,5
−
0,134
−
0,5
0,5
%
%
−
0,203 =
1 0,5
0,59
%
−
IcmNH4(hidroxizi de amoniu)=
IcmNO2(dioxid de amoniu)= IcmCl-(clor liber)= 240
−
400
IcmCu(cupru)=
0,05
−
IcmFenoli=
−
−
0,25
0,2
−
0,5
−
0,1
=
0,3
=
=
−
0,2
=
−
−
0,1
0,1
1,19
0,52
%
0,6
%
0,0001
0,5
−
200
0,0001
0,01
−
0,00113
0,1 0,05
0,1
0,1 0,012
0,1 0,092
−
IcmCl2(clor)=
0,73
0,99
−
IcmBenzen=
=
0,66
%
%
=
=
0,22
% 0,04
%
IcmFe2O3(trioxid de fier)=
IcmSO2(dioxid de sulf)=
IcmSO42-=
200
−
400
IcmPb(plumb)=
3,312
−
=
200
0,4
0,8
−
0,4
−
0,2
0,98
0,1
−
0,1
=
=
0,12
% 0,74
%
%
−
−
0,35
0,1 0,026
0,1 0,0023 0,4
−
=
0,32
%
Icmtotal=0,73+0,99+0,59+0,66+0,32 =0,73+0,99+0,59+0,66+0,32+0,22+0,04+1,19 +0,22+0,04+1,19+0,52+0,6+0,12+0 +0,52+0,6+0,12+0,74 ,74 +0,98=7,7
SOL Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora
Tipul poluantului
Concentratia normal[ppm]
Limita maxima admisa[ppm]
Limita de interventie[ppm]
Plumb
1
100
100
Fluor
1
200
750
Fenoli
0,1
1
10
Compusi sintetici anioni activi biodegradabili
10
1000
10000
C(carbon)
570
1500
2500
Si(siliciu)
10
230
1000
Mn(mangan)
5
23
250
P(fosfor)
1,3
15
50
S(sulf)
0,0517
1
5
Cl(clor)
4,5
14
30
CO(bioxid de sulf) 23
115
240
CO2(dioxid de sulf)
12
228
0,7
IcmPb(plumb)= 85
−
0,00001
100
Icmfluor= 100
−
−
0,0076 =
750 100
=
85
0,15
−
Icmfenoli= 1
−
0,00001 =
10 1
0,11
−
Icmcompusi= 10
−
%
=
0,001
−
IcmC(crabon)= 570
−
1500
0,0002 −
570
%
%
0,00003
1000 10
5,66
=
%
0,61
%
IcmSi(siliciu)= 10
−
0,0005 =
230 10
0,04
−
IcmMn(mangan)= 5
IcmP(fosfor)=
1,3
−
−
0,0003
23
−
=
5
0,000031
15 1,3
=
%
0,27
0,09
%
−
Icm CO2(dioxid de carbon)=
IcmCl(clor)=
4,5
−
0,000001
14
−
4,5
%
=
0,7
−
12
0,045
−
=
0,7
0,057
%
0,47
%
IcmCO(monoxid de carbon)= 23
−
0,00005
115
−
23
=
0,24
%
Icmtotal=5,66+0,15+0,11+0,01+0,61 =5,66+0,15+0,11+0,01+0,61+0,04+0,27+0,09+0 +0,04+0,27+0,09+0,057+0,47+0,24 ,057+0,47+0,24=7, =7, 70
http://calitateaaerului.ro/indici.php
http://www.scritube.com/medicina/ http://www.scritube.co m/medicina/alimentatie-nut alimentatie-nutritie/IGIENA-A ritie/IGIENA-APEI-FOLOSITEPEI-FOLOSITE-INININDUST10424172018.php
2)Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii Metode de reducere a oxizilor de sulf Metode de reducere a concentratiei de praf Metode de reducere a oxizilor de azot Metode de reducere a compusilor organici volatile Metode de reducere a metalelor grele
2.1 Metode de reducere a oxizilor de sulf Arderea Arderea combusti combustibili bililor lor fosili fosili conduce conduce la evacuarea evacuarea în atmosfe atmosferră a unor volume importante de oxizi oxizi gazoşi de sulf. În urma precipitaţ iilor chim chimic ice e şi a tran transfo sform rmărilo rilorr pe pe ca care re le sufe suferră în atmo atmosfe sferră , ac aceş eşti ti oxiz oxizii devin devin sursa sursa prec precipi ipita taţiilor iilor acide acide,, form formă sub care care îşi îşi exer exercit cită la nive nivelul lul sol solulu uluii acţiunea iunea distru distrug gătoare toare asupra asupra vegeta vegetaţ iei perene perene.. În În acel acelaşi aşi timp, timp, în în cond condiiţ iile iile specifice (tem (tempe pera ratu turră şi pres presiu iune ne ridi ridica cattă, pre preze zen nţa umid umidit ităţii, ii, al alături turi de part partic icul ule e de cenu ce nuşşă) ce cara caract cter eriz izea eazză circ circul ula aţia gaze gazelo lorr arse arse dinsp dinspre re inst instal ala aţia de de arde ardere re spre spre coşul coşul de evac evacuar uare e în atmos atmosfer feră, oxizi oxiziii gazoşi gazoşi exe exerci rcittă o putern puternic ică acţiune iune corozi coroziv vă asupra asupra insta instala laţiilor iilor ce compun compun circ circuit uitul ul gazelo gazelorr arse. arse. Astfel Astfel se int inten ensi sifi ficcă uzur uzura a inst instal ala aţiilo iilor. r. Într Într-o -o prim primă fază, biox bioxid idul ul de sulf sulf dă naşte naştere re aci acidu dulu luii sulfu sulfuro ross care, care, pri prin n oxidare oxidare sub acţiunea iunea radi radia aţ iei sol solare are,, se se tran transfo sform rmă în acid acid sulfu sulfuric ric.. Acţ iunea iunea poluatoare poluatoare a H2SO4 H2SO4 se exerci exercittă sub forma forma ploilor ploilor acide, acide, principalu principalull factor factor generator generator al „morţii pădurilor“ durilor“ în ţările industrial industrializate izate din Europa de vest şi cent ce ntra rallă. Intr Intrân ând d în circ circul ula aţia atmo atmosf sfer eric ică zona zonallă , SO2 SO2 exercit exercită efectul efectul poluant poluant nu numai în regiunea regiunea sau ţara în care este este generat, generat, ci şi în alte regiuni sau ţări aflate pe direcţia vânturilor dominante. Acest proces este favorizat de construirea unor coşuri înalte înalte (peste (peste 200÷25 200÷250 0 m) prin prin intermedi intermediul ul cărora gazele gazele arse, arse, având având o temp temper eratu aturră ridi ridica cattă (160 (160÷1 ÷175 75 °C) °C) şi şi o vit vitez eză de eva evacu cuare are mare mare,, sunt sunt conduse conduse prin prin inter interme mediu diull coşur coşuril ilor or înal înalte te la o înălţ ime ime egal egală în medi medie, e, cu cu dublul dublul în înălţimii imii coşului coşului (cc (cca. a. 500 500 m de la nivel nivelul ul solulu solului). i).
Metode Metode de reţ inere a bioxidul bioxidului ui de sulf Cu excepţia unor procese chimice chimice speciale, arderea combustibililor combustibililor fosili reprez reprezint intă princi principal pala a surs sursă de dioxid dioxid de sulf sulf (SO2 (SO2). ). Se deosebesc deosebesc trei căi principal principale e de reducere reducere a emisiei emisiei de de SO2, SO2, respectiv respectiv:: -desulfurarea combustibililor, - alegere alegerea a corespunz corespunzătoare a combustib combustibilul ilului, ui, -desulfurarea gazelor de ardere. Reţinerea bioxidului de sulf poate avea loc în în toate fazele fazele folosirii combustibilului, începând cu preg pregătirea tirea lui lui înai înainte ntea a arder arderii ii,, în timpul timpul arderii arderii şi dup după ardere ardere..
Reducerea Reducerea bioxidului bioxidului de sulf sulf prin injec injecţ ie de calcar calcar în focar focar
Pudra Pudra de calca calcarr este este inject injectat ată în focar focar,, unde este este calc calcina inattă la CaO, CaO, care care reac reacţione ioneaz ază cu SO2 SO2,, rezu rezult ltând ând CaS CaSO4 O4.. Produsul Produsul desulfur desulfurării şi aditivul aditivul care nu a reac reacţ ionat sunt colectate colectate în precipitato precipitator, r, împreun împreună cu aerul de combust combustie. ie. Metoda Metoda a avut cele cele mai bune rezultate rezultate deoarece deoarece calcaru calcarull este este injectat injectat la o temperatur temperatură favorabil favorabilă şi acolo acolo se afl află o pre presi siun une e ssuf ufic icie ient ntă, dato datora rattă ae aeru rulu luii de de la la par parte tea a ssup uper erio ioar ară a arzătorului, torului, pentru pentru a distribui distribui bine bine aditivu aditivul. l. Func Funcţ ie de sarcina sarcina cazanului cazanului,, eficien eficienţa reduceri reduceriii atinge atinge valori de 50÷70 50÷70 %. calcar sunt: sunt: proces proces simpl simplu, u, realizare realizare rapidă , Avantajele injec ţ iei de calcar costul inve costul investi stiţiei sc scăzut, zut, consum consum mic mic de energi energie, e, dispon disponibi ibilit litate atea a instala instalaţiei ridicată. grad de desulfurare desulfurare limit limitat, at, tendin tendinţ a de Dezavantajele metodei sunt: grad zgurificar zgurificare e în focar, focar, manipulare manipulare dificil dificilă a cenuşei. cenuşei.
Procedee de desulfurare
Normele Normele foarte foarte severe de emisi emisie, e, care coboar coboară valoarea valoarea de la 2÷3.5 2÷3.5 g/m3, la numai 0.4 g/m3, , cum este exemplul exemplul pentru pentru Japonia, Japonia, SUA, Germania, Germania, impun impun neap neapă rat folosirea unor instalaţii chimice chimice de desulfurare desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere ardere a cărbunel rbunelui, ui, în cazane cazane cu foca focare re clas clasice ice sau a pă curii curii cu cu con conţ inut inut ridicat de sulf. În ultimele ultimele două decenii decenii au fost dezvolt dezvoltate ate mai multe multe procedee procedee de desulfurare, dintre care cele mai importante sunt: • procedeul umed, umed, în care se introduce ca agent activ o soluţ ie de hidroxid hidroxid de calciu calciu şi carbonat carbonat de sodiu, sodiu, ob obţ inând ca deşeu deşeu nă moluri moluri nerecup nerecuperabil erabile e sau cel mult mult cu posibilit posibilitate ate de extrac extracţie de gips. • procedeul procedeul semiuscat, semiuscat, în care se introduce ca agent agent activ activ o soluţ ie concentrat concentrată de amoniac amoniac sau hidroxid hidroxid de calciu, calciu, în filtru filtru având loc loc evaporarea evaporarea comple complettă a apei. apei. Produ Produsel sele e sulfat sulfatice ice sunt sunt recu recuper perate ate în în stare stare uscat uscată , permiţând reintroducere reintroducerea a lor în circuitul circuitul economic. economic. • procede procedeul ul catali catalitic tic,, cu produce producere re de sulf, sulf, apli aplicat cat la o tempe temperat ratur ură ridica ridicattă a gazelor de ardere. Cea Ce a mai larg largă imple implemen mentare tare indust industria riallă o are proced procedeul eul umed. umed. Prin Prin spălare larea a sau sau umid umidif ific icar area ea ae aeru rulu lui, i, se obţ ine ine o ră cire cire a gaz gazel elor or pân până la 50÷60 °C la la procedeul umed şi la 70÷100 70÷100 °C la cel semiuscat. semiuscat. În aceste condi condiţii, ridi ridicar carea ea pene peneii de fum se limi limitea teazză şi disp dispers ersia ia este este dezava dezavanta ntajat jată. Efectul de reducere a fondului de SO2 în atmo atmosf sfer eră rămâne mâne,, în în ace acest st ca caz, z, să se resim resimttă numai numai pe ansam ansamblu blull terito teritoriu riului lui,, la distan distanţe mari. mari. Coborâr Coborârea ea tempe temperat raturi uriii sub tempe temperatu ratura ra punct punctulu uluii de rou rouă acid acidă atrage atrage coroziuni coroziuni inacce inacceptabil ptabile, e, sub aspectul aspectul fiabili fiabilittăţii traseulu traseuluii de gaze, gaze, motiv motiv pentru pentru care care este este neces necesar ară reî reînc ncălzire lzirea a gazelor gazelor,, fie cu abur, abur, fie fie regener regenerati ativ, v, fie fie cu ames ameste tecc de gaze gaze fier fierbi bin nţi, fie fie prin prin căldur ldura a obţinut inută prin prin ard arder erea ea de de combustibil suplimentar. Instal Instala aţiile iile de de desul desulfur furare are uscat uscată şi semi semiusc uscat ată sunt utiliz utilizate ate mai rar, rar, în special special pentru pentru centralel centralele e mici, mici, datorit datorită pericolulu pericoluluii intoxi intoxiccării cu amoni amoniac. ac. Princi Principal pala a caracte caracteris ristic tică a desulf desulfur urării umede umede este este reduce reducerea rea simult simultan ană a SO2 şi şi producere producerea a de gips gips şi, de de asemenea, asemenea, controlul controlul alime aliment ntă rii cu calcar, calcar, esen ese nţial pentr pentru u a învinge învinge fluctu fluctua aţiile iile sulful sulfului ui conţinut inut în combust combustibi ibil. l.
Gazele Gazele de ardere de la la electrofilt electrofiltru ru sau de la ieşirea ieşirea din preînc preîncălzitorul lzitorul de aer regenerati regenerativ v sunt introduse introduse în scruber scruber prin interme intermediul diul a două ventilato ventilatoare are înaintaşe, câte unul pe fiecare linie. linie. În desul desulfur furare area a uscat uscată SO2 şi SO3 SO3 sunt sunt reţ inute inute prin prin procese procese fizi fizice ce (ads (adsor orb bţie) ie) sau chim chimice ice (absor (absorb bţie şi reac reacţii chim chimice ice). ).
In urmato urmatorul rul grapfi grapficc se ara arattă gradul gradul de absorb absorbţ ie a SO2 coresp corespunz unză tor diferi diferiţilo ilorr aditi aditivi vi usca uscaţi, în func funcţie de temper temperatu aturră. La temper temperatur aturii ridi ridicat cate, e, aditiv aditivii ii pe baz bază de magn magnezi eziu u se aract aracteri erizea zeazză prin prin grade grade mai redu reduse se de absorb absorbţie şi inte interva rvale le activ active e de temp tempera eratur tură mai îngu înguste ste..
În figura urmatoare este prezentat procesul de desulfurare a gazelor de ardere prin prin acest procedeu procedeu.. Produsul Produsul final este este alcă tuit din gips, gips, la care se adau adaug gă sulf sulfit it şi şi oxid oxid de de calc calciu iu.. De ace aceea ea,, câte câteod odat ată , se rea reali lize zeaz ază o trat tratare are term termic ică ulte ulteri rioa oarră, în sc scop opul ul majo majorrării co con nţinut inutul ului ui de de gip gips. s. Pro Produ duse sele le de reacţie, cu un con conţinut ridicat ridicat de gips, gips, pot pot fi utilizate utilizate în în industria industria betoanel betoanelor or şi a materialelor materialelor de construcţii. Altfel, reziduurile reziduurile pot fi folosite în acelaşi acelaşi mod ca cele rezultate în urma proceselor uscate de desulfurare.
Principal Principalul ul avantaj avantaj al procedeului procedeului de absorb absorbţ ie prin prin pulveri pulverizare zare este este acela acela că , apa neces necesar ară vapori vaporizea zeazză, nerezul nerezultân tând d ape rezidu reziduale ale.. În general general,, gazele gazele de ardere nu trebuie trebuie reîncălzite lzite din nou.In compara comparaţ ie cu procedeul procedeul uscat, uscat, prin cel semiuscat semiuscat se ating grade superioare de absorbţ ie a SO2 ‚ cu un exces exces mai redus de aditiv. Totuşi, cheltuielile de investiţie sunt mai mai ridicate.
Metode de reducere a concentratiei de praf Praful Praful este este o comp compone onent ntă impor importan tanttă a partic particule ulelor lor soli solide de suspe suspendat ndate e în aer, care de obicei sunt invizibile invizibile individual pentru ochiul liber. Totuşi, colect colectiv, iv, part particu iculel lele e mici mici form formeaz ează deseor deseorii o pâcl pâclă care care limi limitea teazză vizibi vizibili litat tatea. ea. Într-ad Într-adev evăr, în mult multe e zile zile de var vară cerul cerul de deas deasupr upra a oraşelo oraşelorr poluate poluate cu cu praf are are o culo uloare are al albă lăptoa ptoassă, în în lo loc de de alb albas astr tră , dat dato orit rită împră şti ştierii rii lum lumiinii nii de de către part particu iculel lele e suspend suspendate ate in in aer. Trebuie remarcat că, particulele suspendate într-o masă dată de aer nu sunt sunt nici nici toat toate e de ace aceeaş eaşii mărime rime sau form formă şi nici nici nu au au aceea aceeaşi şi comp compozi oziţie chimi chimiccă. Cele mai mai mici mici partic particule ule susp suspend endate ate au o mărime rime de aprox. aprox. 0.00 0.002 2 µm (adică 2 nm); nm); în în compara comparaţie, lungimea lungimea molec moleculel ulelor or gazoase gazoase tipice tipice este este cuprinsa cuprinsa între 0.0001 0.0001 şi 0.001 0.001 µm (0.1 până la 1 nm). nm). Atunci Atunci când când picăturile turile mici mici de ap apă din atmo atmosfe sferră se conto contopes pescc în parti particul cule e mai mari mari decâ decâtt aceast această valoare, valoare, ele corespund corespund pic picăturilor turilor de ploaie şi cad cad din aer atât de repede, repede, încât nu sunt considerate ca fiind suspendate.
Solu Soluţii de reţiner inere e a pr praf aful ului ui
Particule Particulele le din din materie materie se îndep îndepărtează din aer aer fie prin filtrarea filtrarea acestuia, acestuia, fie cu ajutorul unor colectoare de praf. Prin Prin fil filtr trare are se înde îndep părtea rteazză numa numaii cant cantit ităţile ile mic micii de part partic icul ule e din din mat mater erie ie,, iar iar pent pentru ru ant antit ităţile ile mari mari se se util utiliz izea eazză co cole lect ctoa oare rele le de de praf praf.. Principalele elemente elemente pentru stabilirea stabilirea metodelor şi a echipamentelor de de reţinere inere sunt: sunt: conce concentr ntra aţia de parti particul cule, e, anali analiza za mărimii rimii partic particule ulelor lor,, gradul gradul necesar necesar de îndepărtare a particulel particulelor, or, temperatura, temperatura, presiune presiunea a şi debitul debitul
aerului aerului sau gazului gazului poluat, poluat, caracte caracterizar rizarea ea fizico-ch fizico-chimic imică a prafului, prafului, cerin cerinţ e utili utilitare tare,, metod metoda a dorit dorită de înde îndep părtare rtare a particu particulel lelor. or. Reţinerea inerea pulberil pulberilor or sau prafului prafului se realiz realizeaz ează cu ajutorul ajutorul filtrelor, filtrelor, care se caracteriz caracterizeaz ează prin: debitul debitul de gaze gaze poluate poluate care ies ies din proces proces Dg [m3/s ], domeniul domeniul diametrul diametrului ui particulelo particulelorr d [µm]; [µm]; temperatura temperatura maxim maximă a gazelor gazelor tgmax ] OC OC ]; ]; gradul gradul de re reţinere sau eficien eficienţa filtrulu filtruluii β, viteza viteza particulel particulelor or în în filtru w[m/s], pierderi de presiune în filtru ∆p [mmH2O ], costurile anuale de întreţinere. Principal Principalele ele metode metode de reţinere inere a prafului sunt: sunt: • mec mecan anic ice, e, avâ având nd la baz bază for forţa de grav gravit ita aţ ie şi iner inerţ ie ; • electrice, electrice, având având la bază ionizarea ionizarea particule particulelor lor în câmp electri electric; c; • strat poros, utilizând caracteristicile curgerii fluidelor reologice; • hidr hidrau auli lice ce,, avân având d la la baz bază me meto tode de de de spălare lare..
Filtrele electrostatice (denumite curent electrofiltre), realizeaz ă
separaţia prafului prafului prin ioniz ionizarea area gazelo gazelorr purtă toare a particul particulelor elor de de cenuş cenuşă şi prin prin urmare, urmare, tensiun tensiunea ea de lucru a acestora acestora este este ridica ridicattă . Principiu Principiull de funcţionare a fost fost brevet brevetat at la începutul începutul secolului secolului XX de către Fredri Fredrick ck Cottre Cottrell, ll, iar la la ora actu actual ală sunt sunt numero numeroase ase vari variant antele ele de reali realizar zare e practi practiccă . Avantajele Avantajele comparati comparative ve ale utiliz utilizării filtrelor filtrelor electrostati electrostatice ce în raport cu alte aparate colectoare de particule sunt: • posibil posibilita itatea tea utili utilizzării la tempe temperat raturi uri ridic ridicate ate ale ale gazelor gazelor purt purtătoare toare (200÷250 ˚C) şi prin urmare, se pot utiliza şi furnale şi generatoare de abur; • au o extre extrem m de mic mică cădere dere de presi presiune une (10 (10÷15 ÷15 Pa), Pa), astf astfel el încât încât,, costur costurile ile cu ener energi gia a elec electr tric ică co consu nsuma mattă de vent ventil ilat atoar oare e es este te mini minim mă; • efici eficien enţa colect colectării este este extre extrem m de mare mare (94÷9 (94÷99,5 9,5 %), dacă utiliz utilizare area a este este adec adecv vată tipu tipulu luii de praf praf,, îns însă dac dacă prop propri riet etăţile ile pra prafu fulu luii nu sunt sunt bine bine cuno cunosc scut ute, e, ac acea east stă efic eficie ien nţă sc scad ade e la la 92÷ 92÷95 95% % • pot acoperi acoperi un larg larg domeniu domeniu de mă rimi de particul particule e şi concen concentra traţ ii de praf, dar cel mai eficiente sunt pentru particule mai mici de 10 microni;
• costurile de întreţinere şi reparare sunt mult mai mici decât pentru oricare alt tip de sistem de colectare.
Dezava Dezavanta ntaje jele le ele electr ctrofi ofiltr ltrelo elor, r, care care limi limitea teazză într-o într-o oare oarecar care e măsură folosi folosirea rea lor, sunt: • cost cost iniţial ridic ridicat; at; • necesitate necesitatea a unui spaţiu de instalare instalare mare; mare; • nu pot capta particule de praf combustibile, ca de exemplu praful de lemn; • sunt inadecvate inadecvate pentru variaţii brutale brutale ale rezist rezistivit ivita aţii prafului prafului şi debitul debitului ui de gaze. Filtre Filtrele le ele electr ctrost ostati atice ce lucrea lucreazză prin prin încărcarea rcarea prafulu prafuluii cu cu ioni ioni şi apoi apoi colect colectarea area particu particulel lelor or ioni ionizat zate e pe o supraf suprafa aţă colect colectoare oare,, de form formă tubula tubularră sau plată, care are este de obicei curăţată prin răzuire. Oric Orice e aer aeros osol ol ca care re intr intră în ac aces estt spa spaţ iu libe liberr est este e înc încărcat rcat şi bombar bombardat dat de aceş aceşti ti ioni, ioni, astf astfel el că migrea migreazză spre spre supraf suprafa aţ a colec colectoa toare re sub sub efectu efectull atrac atracţiei iei elect electric rice e şi al bomb bombard ardării, rii, cum cum se se obser observ vă şi in in figur figura a urmatoare:
Factorii Factorii care influen influenţează viteza viteza de de depune depunere, re, dimin diminuând-o, uând-o, sunt: 1) înc încărcare rcarea a supr suprafe afeţei de de depu depune nere re;; 2) intensitatea curentului; 3) sec secţiunea iunea de trec trecere ere prin electrofiltru; 4) su suprafa afaţa to totală; 5) conţinutul inutul de sulf sulf din particu particule; le; 6) concentra concentraţia prafului; prafului; 7) conţinutul inutul de carbon carbon nears (funingi (funingine); ne); 8) supr supraf afa aţa gran granul ulel elor or de ce cenu nuşşă . Dacă la factor factorii ii ce influe influen nţează viteza viteza de depune depunere re şi impli implicit cit,, efic eficien ienta ta filtrării, β adăugăm şi corect corecta a res respec pectare tare a geomet geometrie rieii canale canalelor lor şi a concentra concentraţiei ramelo ramelorr cu electro electrozi zi de ionizare, ionizare, putem concluzio concluziona na că buna func funcţionar ionare e a filtrelor electrostatice nu repr repre ezint zintă o pro probl blem emă de concep concepţie şi de de nivel nivel tehni tehnic, c, ci o prob problem lemă de execu execuţie, mont montaj aj şi expl exploat oatare are..
Electrofil Electrofiltrele trele sunt sunt alcătuite tuite din mai multe zone zone de lucru, alimentat alimentate e electric electric inde indepe pend nden ent, t, pent pentru ru mărire rirea a fia fiabi bili littăţii şi a sig sigur uran anţei în func funcţiona ionare re.. Lungimea unei zone este 4.5÷5 m.
De menţiona ionatt că, efi efici cien enţa de de fil filtr trar are e se se red reduc uce e în în tim timp, p, pe măsur sură ce elementel elementele e de filtrare filtrare se încarc încarcă cu praf, astfel astfel încât încât sunt necesare necesare opriri opriri pent pentru ru cur curăţarea area filt filtre relo lor. r.
Metode de reducere a oxizilor de azot Reducerea Reducerea continu continuă a limite limitelor lor emisii emisiilor lor de poluanţi, pentru pentru reducerea reducerea polu poluării rii gen gener eral ale e a me medi diul ului ui înco înconj njur urător, tor, face face nece necesar sară luar luarea ea unor unor măsuri suri tehnice şi organizatorice, atât la nivelul centralelor existente, cât şi pentru centrale centrale aflate aflate în faza de proiectar proiectare e sau execuţie. Optimizarea reducerii emisiilor, având în vedere vedere costurile de investi investiţii şi de exploatare exploatare cele mai mici posibile, posibile, implic implică un studiu studiu aprofun aprofundat dat şi necesitat necesitatea ea modific modificărilor care trebuie trebuie realizate realizate în cadrul cadrul sistemelo sistemelorr de combust combustie ie (m (măsuri primar primare) e) şi şi a unor unor măsuri suri supli suplime mentar ntare. e. De remarc remarcat at că unul dintre dintre poluan poluanţii cei cei mai mai responsabi responsabilili de de efectul efectul de serăeste NOx, emis de toate toate instala instalaţiile de ardere, ardere, indiferen indiferentt de tipul combustibilului ars. Schema de aer la un generator de abur a bur pe combustibil lichid este redat redată în figur figura a urmatoa urmatoare, re, iar iar pentru pentru combu combusti stibil bil solid solid (c (că rbune) rbune) în în figura figura 2.
Condiţia prealabi prealabillă pentru pentru realizar realizarea ea conce conceptulu ptuluii de ansamblu ansamblu optim, optim, nece necesa sarr men menţiner inerii ii cal calit ităţii med mediu iulu lui, i, con const stă în cun cunoa oast ster erea ea mod modif ific icărilo rilorr necesare, necesare, având având ca obiect obiect sistemele sistemele de combust combustie ie şi a măsurilor surilor suplimentare eventuale pentru a reduce NOx. Atunci când puterea termică este este mai mic mică de 300 300 MW, intr introdu oducer cerea ea arzătoarel toarelor or denum denumite ite LOWLOW-NOx NOx permite menţinerea emisiilor emisiilor de NOx sub 450 mg/Nm3. Atunci când centrala term ermică es este te ali aliment entată cu păcur cură sa sau u cân când d est este e .e .exploa ploata tattă la o put puter ere e term termic ică de 300 300 MW, MW, măsuril surile e prim primare are nu mai mai sun suntt efic eficie ient nte. e. Tre Trebu buie ie să se recu recurg rgă la măsuri suri sec secun unda dare re pent pentru ru a me men nţ ine ine val valoa oare rea a lim limit ită a emi emisi siil ilor or de de NOx sub 450 mg/Nm.3.
Metode de reducere a compusilor organici volatile Compuşii organici volatili sunt larg utilizaţi în industrie, având în vedere capaci capacitat tatea ea lor lor de evapor evaporare are dup după utili utilizar zare. e. Aceast Această utiliz utilizare are a comp compuşi uşilor lor orga organi nici ci vola volati tili li nu es este te fără risc riscur urii pen pentr tru u med mediu iull înc încon onju jurrător şi în cons co nsec ecin inţă, tre trebu buie ie luat luate e măsuri suri de prec precau auţie pent pentru ru tratarea tratarea aerului aerului care le le conţine. Compuşii Compuşii organici organici volatili volatili (COV) (COV) sunt sunt defini definiţi ca substan substanţe organice, organice, excluzând excluzând metanul, metanul, conţinând carbon şi hidrog hidrogen, en, care este substituit substituit parţ ial sau total total de alţi atom atomii şi care care se se găses sescc în în stare stare gazoas gazoasă sau de vapor, vapor, în cond co ndiiţiile iile func funcţional ionale e din din inst instal ala aţii. ii. Proi Proiec ectul tul de dire direct ctiv ivă euro europe pean ană co comp mple lete teaz ază dife diferi rite tele le defi defini niţii ca care re se refe referră la COV, COV, adăugân ugând d că ac aceş eşti tia a se co comp mpor orttă as asem emen enii co comp mpuş uşil ilor or
organici, organici, având o tensiun tensiune e a vaporilor vaporilor mai mare sau egal egală cu 10 Pa la 273,15 273,15 K. Un solvent organic este definit ca şi cum ar fi tot COV, utilizat singur sau în ames ameste tec, c, fără alte altera rare rea a natu naturi riii sale sale,, ca ca age agent nt de cur curăţ are are,, diz dizol olva vant nt,, med mediu iu de dispersie, ajustor de vâscozitate, plastifiant sau conservant.
preze zent ntat ată în fig figur ura a Distrugerea Distrugerea prin oxidare oxidare recuper recuperativ ativă catalitic catalitică, pre urmato urmatoare are,, impli impliccă prezen prezenţa unui unui catali catalizat zator, or, pus pus întrîntr-un un strat strat sub subţ ire pe un suport compus din bile de aluminiu poros sau pe un suport metalo-ceramic şi perm permit ite e obţiner inerea ea uno unorr reac reacţii de de o oxi xida dare re la la joas joasă temp temper erat atur ură (200 (200÷5 ÷500 00 ˚C). Se disting disting două mari tipuri tipuri de catalizator catalizatori: i: • catali catalizat zatori ori baza bazaţi pe meta metale le pre preţioa ioase se (pla (platin tină, rhodiu rhodium, m, palad paladiu) iu);; • catalizatori baza bazaţi pe metale metale oxidante (Cr, Fe, Mo, Mo, W, Mn, Co, Co, Cu, Ni). Durata Durata de via viaţă a catal cataliza izator torilo ilorr este este lim limita itattă în timp timp (aprox (aprox.. 4 ani) ani),, catalizato catalizatorul rul fiind sensibil sensibil la anumite anumite otrăvuri (precum (precum metale metale grele, grele, fosfor, SO2 şi altele). În abs absen enţa subs substa tan nţelor elor car care e atac atacă ca cata tali liza zato tori rii, i, ace aceste ste tehn tehnic icii ră mân mân interesante interesante pentru pentru concentra concentraţiile interm intermediar ediare e din aplica aplicaţii industrial industriale e recuperative şi regenerative pentru debitele cuprinse între 1000÷20.000 m3 N/h. Concentra Concentraţia poluanţilor necesari necesari pentru menţinerea inerea sistemu sistemului lui în autotermi autotermie e este mai mare de 3 g/m 3N. Tehnica este sensibilă la mărirea concentraţiei şi temperaturii, în caz că aceste ace stea a dep depăşes şescc date datele le de dimens dimension ionare are prev prevăzute. zute. Apli Aplica cattă în bune bune co cond ndiiţii, ii, oxi oxida dare reaa aa ca cata tali liti ticcă recu recupe perat rativ ivă perm permit ite e ob obţiner inerea ea de foarte foarte bune rezultate rezultate,, reuşind reuşind înlăturarea turarea COV < 20 mg/m3 mg/m3N. N.
Metode de reducere a metalelor grele Metalele grele sunt prezente în mod obisnuit în compozitia combustibililor fosili. Acestea sunt componente ale unor oxizi si cloruri în combinatie cu particule. Doar mercurul si seleniul se gasesc si în faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea combustibililor sunt eliminate în mediu înconjurator prin gazele de ardere, apele uzate, zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul, cobaltul, nichelul, manganul, cromul,
cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si vanadiul. Concentrarea particulelor fractionate, în cazul arderii carbunelui, se poate observa în figura urmatoare.
in tabelul urmator sunt prezentate câteva date pentru emisiile de metale grele de la instalatiile de ardere la nivelul Uniunii Europene exprimate în tone pe an. Dupa cum se poate observa cele mai mari emisii de poluanti au fost cele de zinc, iar cele mai scazute au fost cele de cadmiu, iar la nivelul sectorului energetic cele mari au fost emisiile de nichel iar cele mai reduse cele de cadmiu.
Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale
Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea emisiilor unor anumite metale din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si plumb, mai ales în cazul în care sunt incinerate deseuri. Aceste tehnologii nu au fost înca aplicate pentru grupuri mari. Dintre cele mai bune tehnologii sunt: filtre cu carbon activ; filtre cu absorbanti; filtre cu seleniu. Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si plumb din gazele de ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si în acelasi timp gazele sunt acidifiate credte cantitatea de metale retinute. Testele se afla doar în stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea deseurilor municipale, însa se pare ca mercurul poate fi redus în procent de peste 90%.
Mercurul aflat în stare de vapori în gazele de ardere poate fi retinut si cu ajutorul absorbantilor impregnati cu sulfuri în sistem de pat fluidizat. Principalele tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice, bauxita, kaolinit, calcar. Daca sistemul este utilizat în cascada, întâi cel cu filtre cu absorbanti impregnati si apoi sistemul cu carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%. Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur în HgSe se folosesc si filtre impregnate cu seleniu însa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor. Sistemele de retinere pentru metale se afla în faze experimentale si de pilot, ele nu au ajuns înca la faza comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de incinerare a deseurilor.
4)Determinarea gradului optim de reducere a poluarii
Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici economic ,deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata. Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste sa traiasca intr-un mediu nepoluant.Pentru aceasta se determina un optimum
economic luand in considerare cheltuielile pentru dezvoltare(fig.10.) si beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a poluarii, punctul n0 ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima(acolo unde tg α tg β ). =
Fig 4.1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a –cost total al prevenirii sau al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; n0 -gradul optim de reducere a poluarii. Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei instalatii industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar trebuie ca n = n0 dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor datorate poluarii. Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul gra dul de interes al societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului inconjurator.Pentru a simti simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de depoluare C d (fig.de mai jos.) '
0
Fig 4.2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; csuma celor doua curbe a si b; n0 -gradul optim de reducere a poluarii.
Fig 4.3. Gradul de reducere reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale : C d -cheltuieli pentru reducerea poluarii; Av -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; n '' 0 -grad optim de reducere a poluarii. Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala( Av ) pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar cheltuielile pentru reducerea poluarii ( C d ) cresc .Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii: -in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii; -in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile cresc; -in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea indeplinirea conditiiei: '' n = n' = n 0 0
0
Se poate determina şi un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum optim um econom economic ic privin privind d reducere reducerea a polu poluării, folosi folosind nd o relaţie de de forma: forma: top t = Cam(t)-Cam(t 0) [ani] α- Cpp -β C r p
în care: C a m este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuiel chel tuielilor ilor pentru pentru reducere reducerea a poluării existe existente; nte; Crp -cheltuieli cu reducerea polu pol uării exi existe stente nte la timpu timpull t; Cpp - chel cheltu tuie ieli li făcu cute te pen pentr tru u preve preveni nire rea a polu poluări riii şi menţineri ineriii ei în limitel limitele e standard standard; a şi ~ - coef coefic icie ien nţi ce exp expri rim mă cr creş eşte tere rea a capa cap acităţii de de as asimilar are e respec espectiv tiv de încadrare încadrare în limitele limitele standard, standard, raporta raportaţ i la unit unitate atea a monet monetar ară che cheltu ltuit ită; t şi t - mom moment entul ul de timp timp ini iniţi al şi respec res pectiv tiv,, de per perspe specti ctiv vă. 0
Pentru o proiectare Pentru proiectare corec corecttă a unui proces proces tehnol tehnologic ogic sau. a unei activi act ivittăţi cu imp impact act asu asupra pra me mediu diului lui est este e nece necesar sară cun cunoaş oaşter terea ea în în fieca fiecare re etapă a acestuia acestuia a indicatorul indicatorului ui de calitate calitate a mediului. mediului. Acest Acest indicator indicator de calitate a mediului Ic mse poate poate calc calcula ula la la nivel nivelul ul fiec fiecărui polu poluant ant i,i, cu rela relaţia. Icmi=
CMAi C max i
−
−
C efi
CMAi
[%]
In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului ‘i’; -CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant ‘i’; - C efi -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluant’i’;
-Cmax –concentratia maxima in poluant ‘i’ ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor ‘p’ din mediul respectiv,cu relatia : p
CMAi − Cefi
Icmi= ∑ i = C 1
max i
− CMAi
;
In care : -Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor ‘p’ existenti in mediu la momentul calcularii. In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus,oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: -Planul calitatii; -Traseul tehnologic; -Diagrama flux a a procesului tehnologic;
Fig. 4.4. Conexiunea standardelor şi ş i a instrumentelor economice şi juridice. - etapel etapele e şi moment momentel ele e de impact impact asupra asupra me mediu diului lui;;
- sur sursele de de po poluare are; - nat natura ura subs substa tan nţ elor elor polua oluant nte e; - modu modull de de ac acţiune iune as asup upra ra med mediu iulu luii al subst substan anţelor elor pol poluan uante te (nat (natur ura a poluării rii); - coeficient coeficientul ul de poluare poluare în fiecare fiecare etapli etapli şi coefic coeficient ientul ul total total de poluare poluare pentru pentru a stabili stabili măsurile necesare necesare îndeplini îndeplinirii rii obiectivel obiectivelor or stabilite stabilite şi anume: modifi modificcările rile procesu procesului lui tehn tehnolo ologic gic în în vedere vederea a transfo transform rmării lui lui într-un proces ecotehnologic; înlocuirea înlocuirea fazelor sau operaţ iilor cu poluare mare; - indi indica cato toru rull de ca cali lita tate te al med mediu iulu lui; i; - măsur surile de de prevenire a poluării in in fi fiecare are et etapă de de desfăşurare are a procesului tehnologic; -
măsuri surile le de redu reduce cere re a pol polu uării rii în în fie fieca care re etap etapă de desf desfăşura şurare re a procesului tehnologic;
- posi posibi bili littăţile ile înlo înlocu cuir irii ii uno unorr subs substa tan nţe polu poluan ante te sau sau per peric icul uloa oase se cu cu alte alte substa substan nţe mai pu puţin polua poluante nte sau sau peric periculo uloase ase;; - măsurile surile de recupe recuperare rare,, trat tratare are şi recicl reciclare are a rezi reziduu duuril rilor or ssecu ecunda ndare; re; - măsuri surile le de reco recond ndiiţiona ionare re şi reci recicl clar are e a deşe deşeur uril ilor or;; - măsuri surile le de rein reinte tegr grar are e în în med mediu iu a deş deşeu euri rilo lor; r; -
cost co stur uriile cu redu reduccere erea pol poluării; rii;
- grad gradul ul opti optim m de de red reduc ucer ere e a polu poluă rii; rii; -
cost co stur uriile cu cu pre prev venire nirea a pol polu uării; rii;
- bilanţul ecotehnologic; - conexiunea standardelor şi a instrumentelor economice şi juridice - costurile costurile implement implementării unui sistem sistem de managem management ent de mediu; mediu; - posib posibil ilit ităţile ile trans transfo form rmării rii într întrep epri rind nderi eriii într într-o -o unit unitat ate e ecot ecoteh ehll llol olog ogic ică. Numai printr-o printr-o astfel astfel de abordare, abordare, societatea societatea industrial industrială -consumatoare -consumatoare exponen exponenţială de resurse resurse naturale naturale şi deci deci de de poluare poluare a mediului, mediului, trebui trebuie e să trea treaccă masi masiv v la o so soci ciet etat ate e info inform rma aţiona ionallă-cre -creat atoa oare re expo expone nen nţial ială de inteligen inteligenţă, pentru pentru a trece apoi Ia societ societate ate a cunoaşt cunoaşterii erii şi în final la societ soc ietate atea a conş conştie tienti ntizat zată.
Numa Numaii o per perso soan ană info inform rmat ată şi co conş nşti tien enttă de valo valoare area a inf infor orma maţ iei iei poa poate te deveni prin comportament un ajutor esenţial în salvarea salvarea mediului şi respectiv a Vieţii pe Ter Terra! ra!
5) Evaluarea propriu-zisă a impactului de mediu Evaluarea Evaluarea propriu-zis propriu-zisă a impactului impactului trebuie trebuie să exprime exprime nivelul nivelul aces acestuia tuia prin mărimi rimi măsurabil surabile, e, care care urme urmeaz ază a fi fi tran transmi smise se benefi beneficia ciaril rilor or analiz analizei ei de impact. Evaluarea Evaluarea propriu-zis propriu-zisă este rezultatul rezultatul îndeplinirii următoarelor activităţi: -
norm normal aliz izar area ea impa impact ctul ului ui;;
- măsurarea iim mpactului; -
comu co muni nica care rea a impa impact ctul ului ui..
Normalizarea impactelor se impune când, în urma nivelului prognozat pentru impactul impactul de mediu, mediu, apar situa situaţii de necon neconformar formare e cu legisla legislaţia de mediu mediu (norme şi standarde) sau in cazul in care nu are nu are loc minimizarea impactelor negative/maximizarea negative/maximizarea celor poziti pozitive, ve, fiind fiind necesa necesarră proie proiecta ctarea rea unor acţiuni corecti corective ve pentru pentru normalizarea normalizarea efectelor. Măsurile surile corect corectiv ive e neces necesare are trebui trebuie e să aibă in vede vedere re obie obiecti ctive ve bine bine stabil stabilite ite:: - modi modifi fica care rea a cara caract cter eris isti tici cilo lorr acti activi vittăţii pro proie iect ctat ate; e; -
limita limitarea rea agen agenţilo ilorr poluan ţ i;
-
evitarea expl xploatării necontrolate a resurselor natuniJe;
- spori sporire rea a cap capac acit ităţii de exer exerci citar tare e a unui unui co cont ntro roll efi efici cien entt asu asupr pra a exec execut utării rii şi valo valori rifi ficcării rii proi proiec ectu tului lui.. Etapa de normali normalizare zare a impacte impactelor lor cuprinde cuprinde urmă toarele toarele faze: - sistematizarea sistematizarea informaţiilor despre efectele proiectului asupra mediului; - inventarierea inventarierea acţiunilor iunilor directe prin care se pot realiza realiza blocarea efectelor negative şi aplicarea celor pozitive;
- evalua evaluarea rea acţiunilo iunilorr mai mai sus invent inventari ariate ate în termen termenii econ economi omicocoecologici; -
proiectare proiectarea a măsurilor surilor propriu-zise propriu-zise de normali normalizare zare a impactelor impactelor;;
-
inte integr grar area ea aces acesto torr măsuri suri în în strat strateg egii ii de de acţiuni iuni,, care care să co conf nfer ere e coerenţă procesului decizional în domeniul mediului.
Măsurare surarea a (cua (cuanti ntific ficare area a eval evalu uării) rii) impa impacte ctelor lor se rea realiz lizeaz ează prin prin conv conversi ersia a unit unităţilor ilor ete etero roge gene ne,, in ca care re a fost fost exp expri rima matt imp impact actul ul de de med mediu iu in in unit unităţi omog omogen ene, e, în sco scopu pull cre creării rii şi se sele lect ctării rii variantelor de acţiune iune.. Evaluarea Evaluarea propriu-z propriu-zis isă a impactul impactului ui de mediu mediu poate poate fi directă, atunci când se bazeaz bazează pe criterii criteriile le şi indica indicatorii torii de de calitate calitate ai mediului şi indirect ă În cazul utiliz utilizării criteriilo criteriilorr şi indicatoril indicatorilor or sursei sau emisiei emisiei.. Comunicare Comunicarea a impactului impactului de mediu mediu reflect reflectă calitatea calitatea sistemul sistemului ui de gestionare a datelor şi infor informa ma ţ iilor iilor.. Ca parametru, comunicarea impactului de mediu mediu este este structu structurat rată pe trei trei niveluri niveluri:: comunicare comunicarea a Între membrii membrii echipei echipei care care realizeaz realizează evaluarea evaluarea impactului de mediu; •
•
comunicarea echipei cu diferite structuri organizatorice, decizionale;
•
comunicarea cu beneficiarii analizei impactului de mediu.
6) Bilant de mediu nivel II Bilan Bilanţ de medi mediu u nivel nivel II - investiga investigaţii asupra asupra unui amplasam amplasament, ent,
efectuate în cadrul unui bilan bilanţ de mediu, pentru pentru a cuantifica cuantifica dimensiunea poluării prin prin prelev prelevări de de probe probe şi analize analize fizice fizice,, chimice chimice sau biologice biologice ale factorilor de mediu. Metodo Metodolog logia ia de elab elaborar orare e a lucr lucră rii resp respect ectă preve preveder derile ile Lege Legea a nr. 265/2006 privind protecţia mediului şi Ordinul Ordinul MAPPM nr.184/1997 nr.184/1997 privind privind procedura procedura de realizare realizare a bilan bilanţ urilor urilor de mediu. Prelevarea probelor din diverse medii s-a efectuat prin metodele stabilite de reglement reglementările în vigoare, vigoare, iar analiza analiza acestora acestora s-a efectuat cu respectar respectarea ea standardelor şi a normelor metodologice în vigoare. Rezultate Rezultatele le tuturor tuturor investig investiga aţiilor sunt sunt prezentat prezentate e în Raportul Raportul la Bilan Bilanţul de Medi Mediu u niv nivel el II, II, str struc uctu turat rat în dou două părţi dis disti tinc ncte te : -
prima parte cuprinde descrierea descrierea acestor investigaţii şi rezultatele obţinut nute ;
-
a doua parte parte cuprinde cuprinde concluzi concluziile ile şi recoman recomand dările ce se se impun. impun.
Conclu Concluzii ziile le ssunt unt formul formulate ate după o cuan cuantif tifica icare re a neco neconfo nform rmă rii fiec fiecărui factor factor de mediu.
În anexele anexele bilanţului de de mediu mediu nivel nivel IIII sunt prezentate prezentate buletinele buletinele de analiz analiză. Aceste Acestea a cupri cuprind nd rezu rezulta ltatel tele e măsurătorilo torilorr şi descri descriere erea a meto metodel delor or de de anal analiz iză, a standar standardel delor or dup după care s-a s-au u efectu efectuat at prelev prelevă rile rile de probe probe şi apar aparatu atura ra folosită.
Prelevarea problelor de sol
Probel Probele e de sol au fost fost prel preleva evate te din din loca locaţie pote poten nţial poluat poluată (fabri (fabrica ca de constructii metalice), cu PCB-uri. Programul de recoltare a probelor de sol, conform ISO 5667-1:1993. -
Colectarea probei în vase speciale de laborator.
-
Documentare Documentarea a prelev prelevării probei probei prin etichetare etichetarea a vaselor. vaselor.
-
Trans Transpo port rtul ul prob probel elor or în geant geantă frig frigori orifi ficcă .
Pentru Pentru prelevarea prelevarea probelor probelor de sol de la la adâncimea adâncimea prestabili prestabilittă s-a folosit folosit o sondă pedologică. 1. Descri Descriere erea a investiga investigaţiilor iilor şi rezult rezultate atele le analizel analizelor or
Natura şi gradul de poluare a solului s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din zona fabricii de prelucrare a constructiilor metalice. Am consid considera eratt că prele prelevar varea ea probel probelor or de sol de pe pe supraf suprafa aţ a poten potenţ ial polu poluat ată es este te sufi sufici cien enttă pent pentru ru cua cuant ntif ific icar area ea natu naturi riii şi inte intens nsit ităţii polu poluării rii solulu sol uluii ca urmare urmare a activi activittăţii ante anterio rioare are şi şi preze prezente nte,, desf desfăşurate şurate pe aces acestt amplasament.
2.Descriere 2.Descrierea a secţiunilor iunilor de prelevare prelevare şi tehnicile tehnicile de lucru. lucru.
Secţiunile iunile de prelevare prelevare a probelor probelor de sol sunt sunt prezent prezentate ate în în tabelul tabelul urmă tor:
Cod probă
Coordonatele geografice ale secţiunilo iunilorr de preleva prelevare re
Adâncime Tipul a de probei prelevare
Descrierea stratelor
N
E
m
R1
44,87225
23,20518
0,4
momentană
sol vegetal
R2
44,87730
23,18846
0,4
momentană
sol vegetal
R3
44,87603
23,21165
0,4
momentană
sol vegetal
RD1
44,89079
23,17036
0,4
momentană
sol vegetal
RD2
44,89058
23,16686
0,4
momentană
sol vegetal
RD3
44,89170
23,16651
0,4
momentană
sol vegetal
Prelevarea probelor de sol s-a efectuat cu ajutorul unei sonde pedologice ce a permis prelevarea de la adâncimi prestabilite. Din probele prelevate s-au determinat PCB-uri.Tehnicile utilizate la determinarea indicatorilor de poluare sunt tehnici instrumentale, bazate pe metoda metoda gaz-c gaz-crom romoto otograf grafie ieii cuplat cuplată cu spectr spectrofo ofotom tometr etrie ie de mas masă.
3. Rezultatele analizei de PCB din probele de sol, mg/kg s.u., comparativ cu valorile reglementate de Ordinul nr.756/1997 al MAPPM. [mg/kg s.u.] Sec Secţiune iunea a de de prelevare
Conc Concen entr tra aţii determinate
Conc Concen entr tra aţii valori normale
Conc Concen entr tra aţii prag de alertă
Conc Concen entr tra aţii prag de inte interv rven enţie
RD 1
nd
< 0,01
1,0
5,0
RD 2
0,035
<0,01
1,0
5,0
RD 3
nd
<0,01
1,0
5,0
R1
5,04
<0,01
1,0
5,0
R2
nd
<0,01
1,0
5,0
R3
nd
<0,01
1,0
5,0
Prelevarea probelor a apelor de suprafata
Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit s tabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate şi din acest motiv s-a prelevat doar doar probă de apa apa de supra suprafat fata a din sec secţ iunea iunea aval. aval. În aces acestt caz nu nu este este nece necesa sarră prel prelev evar area ea unei unei prob probe e de de ap apă dint dintr-o r-o se seccţ iune iune situ situat ată în amon amonte te.. Au fost analizate substanţe periculoase relevante şi prioritare periculoase. periculoase. Prelevare Prelevarea a transportul, transportul, conservar conservarea ea şi depozitare depozitarea a probelor probelor de apă s-a efectuat efectuat cu cu respectar respectarea ea urm următoarelor toarelor standarde: standarde: ISO 5667-1/1 5667-1/1993 993 Prelevare Prelevare de probe din apă. Planificare Planificarea a execu execuţiei de prelevarea probei pentru analiza apelor. ISO 5667-2/1 5667-2/1993 993 Prelevare Prelevare de probe din apă. Descrierea Descrierea metodelor metodelor de prelev prelevare are probe probe din apă. EN ISO 5667-3/2004 5667-3/2004 Prelevare Prelevare de probe. Metode de conservare, depozi depozitar tare e a prob probelo elorr de apă . Colectarea probei în vase speciale a laboratorului (flacon de sticlă maro maro boro borosi sili lica cattă). -
Documentare Documentarea a prelev prelevării probei probei şi etichetare etichetarea a sticlelor. sticlelor.
-
Depo Depozi zita tare rea a prob probei ei în gean geanttă fri frigor gorif ific ică .
Prob Probel ele e de ap apă au fos fostt tran transp spor orta tate te în în labo laborat rator or în în gean geanttă frig frigori orifi ficcă , men me nţinân inându du-s -se e as astf tfel el o temp temper eratu aturră la care care co comp mpon onen enţii din din pro proba ba de de apă nu se degrade degradeaz ază chimic, chimic, respectiv respectiv fizic. fizic.
1. Descri Descriere erea a investi investiga gaţiilor iilor şi rezultat rezultatele ele analiz analizelo elorr
Natura şi gradul de poluare a apei de suprafata s-a stabilit pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probe prelevate din canal antropic, care dreneaza apele subterane si pluviale din incinta fabricii. Apele subterane freatice si pluviale sunt conventional curate.Din acest motiv s-a prelevat doar doar prob probă de apa de supr suprafat afata a din din sec secţ iunea iunea aval aval.. Rezultatele analizei s-au comparat cu limitele reglementate de ordinul nr.16 nr.161/2 1/2006 006 priv privind ind clas clasifi ificar carea ea cali calittăţii apelo apelor. r.
Prelevarea probelor s-a efectuat în conformitate cu: ISO ISO 5667 5667-1 -1:1 :199 993 3
Prel Prelev evar are e de de prob probe e din din apă. Pla Plani nifi fica care rea a exe execu cuţiei iei de de prelevarea probei pentru analiza apelor
ISO 5667-2: -2:1993
Prelevare de probe din apă. Descrierea metodelor de prel prelev evar are e prob probe e din din apă.
EN ISO 56673:2004
Prelevare de probe. Metode de conservare, depozitare a prob probel elor or de apă.
Metoda Metoda de de anali analizză pentru pentru dete determi rminare narea a metal metalel elor or se baze bazeaz ază pe procedeul procedeul din din standardul standardul EPA 6020 6020 cu spectr spectromet ometru ru de masă cu plasm plasmă cuplat cuplată inductiv inductiv iar iar hidrocarb hidrocarburile urile s-au s-au determ determinat inat prin prin extrac extracţ ie în solvent solvent şi crom cromat atog ogra rafi fie e în faz fază gazo gazoas asă .
2. Rezultatele analizelor comparativ cu limitele admise Denumirea poluantului
UM
Concentraţ ia măsurată.
Conc Concen entr tra aţia max ma xim adm dmis isă.
Clor liber
µg/l
240
400
Fenoli
µg/l
0,001
0,002
SO42-(sulfat)
µg/l
200
400
K 2Cr2O7(bicromat de potasiu)
µg/l
0,0417
0,25
Plumb
µg/l
0,05
0,1
CH4(metan)
µg/l
2,62
25
CO2(dioxid de carbon)
µg/l
1,7
3,3
SO(monoxide de sulf)
µg/l
1
5
Si(siliciu)
µg/l
2,5
5
S(sulf)
µg/l
1
2,5
F(fluor)
µg/l
1,5
4,5
P(fosfor)
µg/l
5
20
Prelevarea probelor de aer
Au fost prelev prelevate ate probe probe din aerul aerul înconjur înconjură tor pentru pentru determinar determinarea ea pulberilor sedimentabile şi a pulberilor respirabile PM 10. Aparat Aparatura ura folo folosit sită la prele prelevar varea ea prob probelo elorr din aeru aerull înconj înconjur ură tor: tor: - Senzor comple complex x climatic climatic cu afişare afişare digital digitală: TESTO GmbH. GmbH. Típus: TESTO 400, număr de fabricaţie: 00108606. 00108606. - Senzor Senzor multi multifunc funcţional, Tip: TESTO (0635.15 (0635.1540) 40).. Tub Tub Prland. Prland. numărul certificatului de calibrare: NYM-0204/2008 NYM-0204/2008 - Manometru Manometru digital, digital, GMH 3150 3150 Greisin Greisinger ger Electroni Electronic, c, numărul certificatului de calibrare: OMH B042735. B042735. - Barometru, Barometru, producător: Greisinger Greisinger Electron Electronic, ic, tip: GPB 1300. 1300. Domeniu Domeniu de măsurare surare:: 0-130 0-1300 0 mbar, mbar, num numărul cert certifi ificat catulu uluii de calib calibrare rare:: OMH B042733. - Aparat de prelevat probe de imisie Controlflex Tip: Aeromat 2000 A.
1.
Descrierea Descrierea investiga investigaţiilor realizate realizate
Sursele Sursele semnificat semnificative ive de poluarea poluarea aerului aerului înconjur înconjurător sunt amplasate amplasate în depozit. Depozitul este localizat localizat în Tirgu Jiu, Jiu, Judetul Gorj. Distanţa maximă între casele de locuit Tirgu Jiu şi depozit depozit este aproximativ 900 de m iar dist distan anţa min minim imă es este te 500 500 m. m.
Pentru Pentru cuantifi cuantificarea carea concentra concentraţiilor iilor de pulbe pulberi ri în aerul înconjur înconjură tor, sau efec efectu tuat at măsur surători tori în patr patru u pun punct cte, e, dou două pent pentru ru mă surar surarea ea mono monoxi xidu dulu luii de carbo carbon n şi două pentru pentru măsurarea surarea subst substante antelor lor vola volatil tile e in aer(C aer(COV OV). ).
2.Descrierea Descrierea sec secţiunilor de de prelevare prelevare a probelo probelorr de aer
Pentru Pentru măsurarea surarea monoxidului monoxidului de carbon carbon primul primul punct de prelevar prelevare e (cod probă RDI1) a fost fost ampl amplasat asat în in in Tirgu Tirgu Jiu la o distan distanţă de 200 200 m în dire direccţ ia sudsud-ve vest st fa faţă de amp ampla lasa same ment nt.. A doua doua sec secţiune iune de de prel prelev evare are (cod (cod pro prob bă RDI2) a fost fost ampla amplasat sată la o dist distan anţă de 250 250 m în direc direcţia nord nord-es -estt faţă de ampl amplasam asament ent spre Bucure Bucuresti sti.. Pentru Pentru măsurarea surarea emisiei emisiei de substantelo substantelorr volatile volatile in aer, punctele punctele de prelevare prelevare au au fost amplasate amplasate în localitat localitatea ea Tirgu Tirgu Jiu la o distan distanţă de 200 200 m în dire direccţia sudsud- vest vest faţă de ampl amplas asam amen ent. t. Primul Primul punct de prelevar prelevare e a fost amplasat amplasat în partea partea vestic vestică a stivei stivei ,iar punctul punctul al doilea doilea a fost amplasat amplasat în în partea partea estică a stivei. stivei.
Secţiunile iunile de de prelev prelevare are a probe probelor lor din din aerul aerul încon înconjur jurător: Cod probă
RDI1
Locul probei
Tipul probei
Distranţ a faţă de depozit
N
pub. sed./COV.
m
pub. sed.
100
E
44,89135 23,1601 6
Direcţia faţă de depozit
Perioada de mediere
SV
30 zile
RDI2
44,89170 23,1665 1
pub. sed
150
NE
30 zile
RDI3
44,89135 23,1601 6
PM10.
100
SV
24 ore
RDI4
44,89156 23,1681 2
PM10
100
SV
24 ore
3. Rezultatele analizelor efectuate comparativ cu valorile reglementate de ordinul nr.592/2002 şi STAS-12574/87. Cod probă
C.M.A.
Valoarea măsurată
Standard/ordin pentru reglementarea C.M.A.
RDI1
17 g/m2/lună
32 g/m2/lună
STAS 12574-87
RDI2
17 g/m2/lună
29 g/m2/lună
STAS 12574-87
RDI3
50 µg/m3
183,85 µg/m3
Ordinul 592 /2002
RDI4
50 µg/m3
175,26 µg/m3
Ordinul 592/2002
Probele au fost prelevate în în condiţii de lucru normale. Rezultatele Rezultatele reflect reflectă concentra concentraţia de monixid monixid de carbon carbon şi substante substante volatile volatile din aerul înconjurător, datorită emisiilor difuze din fabrica. Depăşirea c.m.a. c.m.a. în imisii imisii este rezultatul rezultatul emisiilo emisiilorr difuze neconform neconforme e ale ale celo celorr dou două co comp mpan anii ii..
Masurarea nivelului de zgomot
Au fost fost efectu efectuate ate măsurători tori ale ale NZE, NZE, în în zonel zonele e prote protejat jate. e. Condiţiile meteorolog meteorologice ice în în care s-au efect efectuat uat determi determin nările de de zgomot: zgomot: Ziua
Noaptea
U. M.
Vite Viteza za văntul ntului ui
0,2
0,4
m/s
Temperatura
24,6
17,5
o
Presiunea barometrică
994
1002
hPa
Umiditatea relativă
60,4
37
%
C
S-a utilizat sonometru cu filtru tip A
1. Descri Descriere erea a invest investiga igaţiilor iilor real realiza izate te
Cond Co ndiiţiile iile met meteo eoro rolo logi gice ce în în care care s-au s-au efect efectuat uat măsur surători torile le:: Ziua
Noaptea
U.M.
Viteza vântului
0,2
0,4
m/s
Temperatura
25
17,5
o
Presiunea barometrică
994
Umiditatea relativă
61
1002 37
C
hPa %
2. Det Deter ermin minări şi şi calcu calcule le::
Valorile au fost determinate prin masurare directa cu aparatura verificat verificată metrologic metrologic şi calculat calculate e conform conform standardelor standardelor de mai jos. jos. ISO 19961:1982
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 1: Basic quantities and procedures
ISO 19962:1987
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 2: Acquisition of data pertinent to land use
ISO 19963:1987
Acoustics. Description and measurement of environmental noise. Part 3: Application to noise limits
ISO 9613
Outdoor sound propagation
3. Executarea analizei:
Măsurătorile torile au fost fost efect efectuat uate e cu sono sonome metre tre cu cu filtr filtru u tip A. A. Au fost fost efectuate câte trei trei măsurători, tori, ziua ziua şi noapte noaptea, a, în în fiec fiecare are punct punct de măsurare. Sonometre Sonometrele le au fost amplasate amplasate în faţ a obiectiv obiectivelor elor protejate. protejate. Distan Distanţa de la fa faţada obiec obiectiv tivelo elorr proteja protejate te a fost fost de 3 m iar iar distan distanţ a de la sol 1,5 m.
4. Rezult Rezultate atele le măsurătorilo torilorr efect efectuat uate e compa comparat rativ iv cu valo valoril rile e reglementate de ordinul MS nr. 536/9.
Nr. Punctul de Crt măsurare .
Valoarea Valoarea admisă admisă ziua noaptea LAeq dB
LAeq dB
Nivelul de Nivelul de zgomot zgomot echivalent echivalent măsurat măsurat zi ziua noaptea LAeq dB LAeq dB
1
CR – 1
50
40
59,8
52,3
2
CR – 2
50
40
50,2
48,3
3
CR – 3
50
40
51,6
47,2
4
CR – 4
50
40
53,2
48,1
5
CR – 5
50
40
68,0
-
6
CR – 6
50
40
61,1
-
NOTĂ: - în punct punctele ele CR CR – 5 şi CR – 6 nu s-au s-au efect efectuat uat măsurători tori de zgomo zgomott în timpu timpull nopţii din din cauza cauza că sursel sursele e de zgom zgomot ot (masin (masinil ile e unelte unelte ) nu au au func funcţionat. ionat.
Concluzii si recomandari:
Rezumatul Rezumatul neconform neconformării cuantifica cuantificate te Sol:
Analizele indicatorului PCB, din probele de sol s ol prelevate din incinta ampl amplas asam amen entu tulu lui, i, au au scos scos în în evid eviden enţă urm următoare toarele le rez rezul ulta tate te:: Conc Co ncen entr tra aţiile iile sunt sunt exp expri rima mate te în mg/k mg/kg g subs substa tan nţă usca uscattă.
Sec Secţiune iunea a de de prelevare
Conc Concen entr tra aţi Conc Concen entr tra aţi Conc Concen entr tra aţi Conc Concen entr tra aţii i i i prag de inte interv rven enţie
determinat valori e normale
prag de alertă
RD 1
nd
< 0,01
1,0
5,0
RD 2
0,035
<0,01
1,0
5,0
RD 3
nd
<0,01
1,0
5,0
R1
5,04
<0,01
1,0
5,0
R2
nd
<0,01
1,0
5,0
R3
nd
<0,01
1,0
5,0
Concluziile formulate după cuant cuantif ific icare area a neco neconf nfor orm mării rii fiec fiecărui rui fact factor or de me medi diu u şi şi co core rela lare rea a rez rezul ulta tate telo lorr dup după o met metod odă graf grafic ică. Pentru Pentru aprecierea aprecierea impactu impactului, lui, s-a utili utilizat zat o metod metodă de evaluare evaluare glob global ală a st stării rii de de polu poluare are a med mediu iulu lui. i. În acest sens, sens, calitat calitatea ea factorilo factorilorr de mediu, mediu, s-a încadrat încadrat într-o într-o scară de bonita bonitate, te, cu cu acorda acordarea rea unei unei note note care care să expri exprime me aprop apropier ierea ea sau dep depă rtarea rtarea de star starea ea idea ideallă. Scara de bonitate: - Nota Nota de bonita bonitate te 10 10 este este cons conside iderat rată ca fiin fiind d stare starea a ideal ideală a mediu mediului lui.. - Nota Nota de bonita bonitate te 9, 9, este este acor acordat dată pentru pentru imisi imisiii care care se înca încadre dreaz ază în limitele maxime admise - Pentru Pentru imi imisii siile le măsurate surate a căror valo valoare are este este mai mai mare mare decât decât limi limita ta maxi maxim mă admi admissă, not nota a de de bon bonit itate ate ac acor ordat dată, rep repre rezi zint ntă prod produsu usull înt între re cifr cifra a9 şi rap rapor ortu tull dint dintre re lim limit ita a maxi maxim mă admi admissă şi valo valoar area ea măsura surattă a iimi misi siei ei..
Scara pentru pentru indicel indicele e de poluare poluare global globală : I= 1, mediu mediu natural natural neafec neafectat tat de activ activitate itatea a umană; I = 1 – 2, mediu mediu supus efectu efectului lui activ activit ităţii umane umane în limite limite admisibi admisibile; le; I= 2 – 3, mediu mediu supus supus efec efectul tului ui activ activit ităţii umane, umane, provoc provocând ând stări de de disconfort formelor de viaţă I= 3 – 4, medi mediu u afecta afectatt de activ activita itatea tea uman umană, provoc provocând ând tulbu tulburră ri forme formelor lor de viaţă I= 4 – 5, mediu mediu grav grav afectat afectat de de activitat activitatea ea uman umană, periculo periculoss formelor formelor de viaţă I= peste peste 6, medi mediu u degrad degradat, at, impr impropri opriu u formelo formelorr de via viaţă .
Notele de bonitate acordate: Nota de
Nr. Crt.
Factorul de mediu
1
Sol.
2
Apa de suprafaţă 9
3.
Atmosfera.
3.1.
Imisii în aerul înconjurător
3.2.
Nivel de zgomot 7,35
bonitate acordată 8,5
3,77
Obse Observ rva aţii. ii. Depăşir şirea ea conce concentr ntra aţiei pent pentru ru indic indicato atorul rul PCB, PCB, în sec secţiunea iunea R1. R1. Dep Depăşire şirea a conc concen entr tra aţiei iei
Sunt dep depăşite c.m.a c.m.a.. de 0,79 ori la monoxid monoxid de de carbon şi de 3,59 ori suspensi volatile PM 10. Sunt dep depăşiri ale ale nivelul nivelului ui de zgomot zgomot admis admis,, cuprinse între 12 – 14%.
Starea Starea idea ideallă este este reprez reprezent entat ată de un patr patrula ulater ter regu regulat lat,, cu aria aria S1 iar starea starea real reală este este repre reprezen zentat tată de patru patrulat lateru erull neregu neregulat lat,, cu aria aria S2, înscris în form forma a geo geome metr triică regu regula lattă a ssttării rii ide ideal ale e. Indice Indicele le de de polua poluare re glob global ală, IPG repr reprez ezin inttă rapo raport rtul ul S1/S2.
S1 = 200, S2 = 98,92, de unde: IPG = 2,0218 Mediu Mediu mediu mediu supus supus efectu efectului lui activi activittăţii umane, umane, provoc provocând ând stări de disc discon onfo fort rt for forme melo lorr de via viaţă. Din datele datele prezen prezentat tate e rezul rezulttă că impac impactul tul sem semnif nifica icativ tiv asup asupra ra mediul mediului ui îl are are depozi depozitul tul de cărbune. rbune. Impactul unei activitati antropice asupra mediului inconjurator, este determinat determinat de amplasam amplasament-m ent-mărimea rimea şi localizarea localizarea acestuia, acestuia, natura acti ac tivi vittăţii des desffăşura şurate te şi şi ampl amploa oare rea a aces aceste teiia.
Bilan Bilanţul teritorial teritorial al amplasamentul amplasamentului ui este urmatorul: urmatorul: -
Drum betonat: 3825,4 m2.
-
Platforma tehnologica: 7018 m2
-
Masini unelte: 1207,3 m2
-
Magazii: 298 m2.
-
Spatii verzi: 264 m2
Ape de suprafaţă:
Rezultate Rezultatele le analizei analizei apei apei de suprafata suprafata sunt sunt următoarele: toarele: Conc Concen entr tra aţia măsurată.
Conc Concen entr tra aţia maxi axim adm admis isă.
Denu Denumi mire rea a polu poluan antu tulu luii
UM
Clor liber
µg/l
240
400
Fenoli
µg/l
0,001
0,002
SO42-(sulfat)
µg/l
200
400
K 2Cr2O7(bicromat de potasiu)
µg/l
0,0417
0,25
Plumb
µg/l
0,05
0,1
CH4(metan)
µg/l
2,62
25
CO2(dioxid de carbon)
µg/l
1,7
3,3
SO(monoxide de sulf)
µg/l
1
5
Si(siliciu)
µg/l
2,5
5
S(sulf)
µg/l
1
2,5
F(fosfor)
µg/l
1,5
4,5
P(fluor)
µg/l
5
20
Se constat constată ca valori valorile le concent concentra raţiilor iilor metalelo metalelorr grele grele şi indicile indicile de hidrocarburi hidrocarburi nu nu depăşesc limit limitele ele maxim maxime e admise. admise.
Aeru Aerull încon înconju jurrător: tor:
Rezu Re zult ltat atel ele e măsur surători torilo lorr de de imis imisii ii:: Cod probă
Conc Concen entr tra aţia Conc Concen entr tra aţii max ma xim ad admi mis să. măsurate
Standard/ordin pentru reglementarea c.m.a.
RDI1
17 g/m2/lună
32 g/m2/lună
STAS 12574-87
RDI2
17 g/m2/lună
29 g/m2/lună
STAS 12574-87
RDI3
50 µg/m3
183,85 µg/m3
Ordinul 592 /2002
50 µg/m3
RDI4
175,26 µg/m3
Ordinul 592/2002
Concentra Concentraţiile iile din aerul aerul înconj înconjur urător ale monixidul monixidului ui de carbon carbon şi substante substante volatile volatile depăşesc cu mult limite limitele le maxime maxime admise. admise. Probele Probele au fost prelevate prelevate din zonele protejate. Monixidul de carbon are efecte negative negative asupra populatiei (deces in cantitati cantitati mari),vege mari),vegeta taţiei în timp ce substantele substantele volatile volatile afecteaz afectează starea starea de sănătate tate a popula populaţiei iei,to ,toxic xicita itate te si si prop proprie rietat tatii cance cancerig rigene ene sau mutage mutagene ne pentru anumiti compusi (benzen),mirosuri neplacute in anumite cazuri. Nivelul de zgomot. Nivelu Nivelull de de zgom zgomot ot echiva echivalen lentt dep depăşeşte şeşte limi limita ta maxi maxim m ă admis admisă la recept receptori oriii proteja protejaţi, în cursul nopţii, în în toate toate punctele punctele unde s-au s-au efectua efectuatt măsurătorile.
Nr. Punctul de Crt măsurare .
Valoarea Valoarea admisă admisă ziua noaptea LAeq dB
LAeq dB
Nivelul de zgomot echivalent măsurat zi ziua LAeq dB
Nivelul de zgomot echivalent măsurat noaptea LAeq dB
1
CR – 1
50
40
59,8
52,3
2
CR – 2
50
40
50,2
48,3
3
CR – 3
50
40
51,6
47,2
4
CR – 4
50
40
53,2
48,1
5
CR – 5
50
40
68,0
-
6
CR – 6
50
40
61,1
-
În timpul timpul zilei zilei valorile valorile mari, cu dep depăşiri cuprinse cuprinse între între 15 – 17%, 17%, se înregistrează în punctele de CR-1, CR-4 şi CR-4. În celelalte secţiuni unde sau efectu efectuat at măsurătorile torile,, dep depăşir şiril ile e nivel nivelulu uluii de de zgom zgomot ot echi echival valent ent sunt sunt mai mai mici, fiind apropiate de limitele admise.
7) Elaborarea unui model de organiza ţie ecotehnologica 7.1.In 7.1.Iniiţier ierea ea implem implement entării modelu modelului lui organi organiza za ţiei ec ecote otehno hnolog logice ice Fiecare Fiecare tip de de organiza organizaţie are specif specificul icul ei de organizar organizare e şi func funcţ ionare ionare şi din acest acest punct de vedere, vedere, este este dificil dificil să se recomande recomande o metodolog metodologie ie comu co mun nă, aplic aplicabi abillă oriu oriund nde e şi ori oricâ când nd şi şi al cărei rei succ succes es est este e garan garanta tatt Întotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneo uneori ri chi chiar ar foa foart rte e per perfo form rman ante te,, baz bazate ate pe o bog bogat ată expe experi rien enţă prof profes esio ional nală , totu totuşi şi nu se poat poate e spu spune ne că exis existtă o sin singu gurră cale cale de de reuş reuşit ită. în în con conti tinu nuare are se vor preciz preciza a câtev câteva a idei idei şi indi indica caţii care care să folose foloseasc ască celor celor ce ce dores dorescc să impl implem emen ente teze ze sa sau u să me men nţină un astfe astfell de sist sistem em.. 7.1.1. 7.1.1. Crearea Crearea unui unui climat climat al schimb schimbării. în în cadrul cadrul organiza organizaţiilor au loc loc o serie serie de sc schi himb mbări; ri; une unele le sunt sunt de mic mică anve anverg rgur ură, inf influ luen enţând ând un indi indivi vid d sau sau un
grup restrâns restrâns de indivizi indivizi,, ca de exemplu exemplu schimb schimbări mici În organizar organizarea ea muncii muncii la un loc de de munc muncă; altele altele sunt sunt de de amplo amploare are mare mare,, influe influen nţând organ organiza izaţ ia În ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau implementarea unui nou sistem de management) Schema Schematic tic,, proces procesul ul schi schimb mbării se prez prezint intă În figu figura ra 7.1. 7.1. o organi organiza zaţ ie treb trebuie uie să fie fie con conşt ştie ient ntă de pres presiu iuni nile le exis existe tent nte e pe pe pia piaţă şi să dezv dezvol olte te stra strate tegi giii corespunz corespunzătoare pentru pentru a câştiga câştiga clien clienţi pe baza criter criteriilor iilor de competi competitivi tivitate tate exis existe tent nte e pe pe pia piaţă în ac acel el mome moment nt.. Realitate Realitatea a este este că, doar criteriile criteriile de competi competitivi tivitate tate conduc conduc piaţa. Organizaţia nu poate modifica modifica aceste criterii, iar mediul care creează presiunile presiunile exteme exteme nu se va va modifica. modifica. De aceea, aceea, schimbarea schimbarea trebuie trebuie să vină din part partea ea organi organiza zaţ iei. iei. În figur figura a 7.2. 7.2. se ilustr ilustreaz ează consec consecin inţ ele rezu rezulta ltate te în urma urma igno ignorrării rii for forţelor elor prez prezen ente te pe pia piaţă şi a evi evittării rii ac acţiuni iunilo lorr de de sch schim imba bare re.. Exis Existtă nenu nenum mărate rate exe exemp mple le de organ organiz iza aţii ca care re au plătit tit scu scump mp igno ignorar rarea ea modi modifi ficcării rii cond condiiţiilo iilorr pieţelor elor ezit ezitând ând sau sau refu refuzâ zând nd să se adap adapte teze ze la la aces aceste te schi sc himb mbări. ri. Sch Schim imb bările rile sunt sunt modi modifi ficcări real reale e car care e se se apl aplic ică în oric orice e par parte te component componentă a organiza organizaţiei: planuri planuri şi programe programe de activitate activitate,, domeniu domeniull de actiune al managementului, maşini şi utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii înşişi etc.
Forte pentru schimbare
Forte care se opun schimnbarii
Fig 7.1. Procesul schimbarii organizationale
Fig 7.2. Consecintele ignorarii schimbarii
Fig 7.3. Factorii interni si externi ai schimbarii În figura 7.3. 7.3. se reprezint reprezintă schemele schemele factoril factorilor or interni interni şi externi externi care pot prod produc uce e schi schimb mbări înt într-o r-o organ organiz iza aţ ie . Factor Factorii ii exte externi rni ai schi schimb mbării deriv derivă din factor factorii ii medi mediulu uluii organi organiza zaţional ional extern: general şi specifici (fig. 7.1. şi ş i fig. 7.2.).
7. 1. 1. 2. 2. Conş Conştie tient ntiz izar area ea nec neces esit ităţii impl implem emen enttării rii mana manage geme ment ntulu uluii mediului. Managerii Managerii din diverse organiza organizaţii recunosc, recunosc, în general, nevoia nevoia
pentru pentru schimbare, schimbare, ca pe o modalit modalitate ate de a face faţă presiunilo presiunilorr cornpetiti cornpetitive, ve, dar dar mul mulţi nu nu în înţeleg eleg cum cum tre trebu buie ie să fie fie imp imple leme ment ntat ată sc schi himb mbare area. a. Cheia Cheia către succ succes es este este de a inte integra gra angaj angaja aţii, ii, roluril rolurile e şi respon res ponsabi sabilit lităţile ile acesto acestora ra din din cadrul cadrul organi organiza zaţ iei iei,, în cadru cadrull unei unei struct structuri uri de de procese. procese. O abordare abordare bazată pe procese procese şi începând începând cu declararea declararea viziuni viziuniii şi misiunii, misiunii, analizând analizând factorii factorii critici critici de succes succes şi identificâ identificând nd procesele procesele de bază, este cel cel mai eficient eficient mod mod de angajare a personalu personalului lui în procesul procesul schimb schimbării (tab. 7.1). Tabelul 7.1. Actiunile Actiunile necesare schimbarii
Manage Managemen mentul tul super superior ior trebu trebuie ie să înceap înceapă dezvol dezvoltar tarea ea noii noii structu structuri ri orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape etape.. Pun Punct ctul ul de start start treb trebui uie e să fie fie o anal analiz iză gene genera rallă a org organi aniza zaţiei iei şi a transf transform ormărilor rilor solicit solicitate ate de echip echipa a manageri managerial ală , Prin Prin realiza realizarea rea acest acestei ei analize analize diagnostic diagnostic asupra asupra schimb schimbărilor impuse, impuse, asupra asupra problemel problemelor or care exis existtă şi as asup upra ra dome domeni niil ilor or ca care re treb trebui uie e imb imbun unătăţite, ite, se obţine ine un un angajament iniţial, vital pentru începerea începerea procesului de transformare.
Fig 7.4. Arhitectura de procese Proces Procesele ele de bază descri descriu u ce se realize realizeaz ază sau ce trebui trebuie e să fie tacut tacut astfel astfel încât organizaţia să realizeze factorii de succes. succes. Prima etapă în înţelegerea proces proceselo elorr de bază este este de a ident identifi ifica ca o reţea, arhite arhitectu cturră de proc procese ese de acel ac elaşi aşi ord ordin in de imp impor orta tan nţă (fig (fig.. 7.4. 7.4.). ). Odat Odată proc proces esel ele e de baz bază defi defini nite te,, este este nece necesar sar ca ca pent pentru ru noua noua str struc uctu turră de proces procese e să fie stabil stabilite ite obiect obiectiv ivele ele,, ţintele intele şi indica indicator torii ii de perfor performan manţă. Este Este necesa necesarră; de aseme asemenea nea,, descomp descompune unerea rea proce procesel selor or de bază în subpro subproces cese, e, activit activităţi şi sarcini. sarcini. O imagine imagine asupra asupra modulu moduluii în care trebuie trebuie realiz realizat ată structura structura de procese, procese, se prezint prezintă în fig. fig. 7.5. 7.5. Sarcini Sarcinile le sunt sunt realizat realizate e de că tre indi indivi vizi zi.. Ang Angaj ajat atul ul treb trebui uie e să înţelea eleag gă sar sarci cina na şi pozi poziţia lui lui în în ierarhia proceselor.
Fig 7.5. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie: -sa reduca riscul de raspundere civila sau penala -sa reduca costurile de functionare -sa protejeze sanatatea umana si mediu -sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii -sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor
BIBLIOGRAFIE: http://calitateaaerului.ro/indici.php
http://www.scritube.com/medicina/ http://www.scritube.co m/medicina/alimentatie-nut alimentatie-nutritie/IGIENA-A ritie/IGIENA-APEI-FOLOSITEPEI-FOLOSITE-INININDUST10424172018.php ECOTEHNOLOGIE SI DEZVOLTARE DURABILA VOL II- GH.AMZA
