Facultatea Constructii de Masini Specializarea Inginerie Industriala
PROIECT ORGANE DE MASINI PRESA MANUALA CU PIULITA FIXA
RUSAN CLAUDIU-IOAN AN II INGINERIE INGINERIE INDUSTRIALA INDUSTRIALA BISTRITA BISTRITA
GRUPA m_112B1 COORDONATOR: COORDONATOR: TURCU IOAN 1
I.Memoriu Tehnic
Consideratii generale
Analiza variantei din punct de vedere
3
constructiv,functional,tehnologic,demontare,montare constructiv,functional,tehnologic,demon tare,montare ,intretinere
4
Modul de fuctionare
4
Montarea presei
5
Indicatii de exploatare
5
Masuri de intretinere
5
Observatii pentru protectia muncii
6
Materiale utilizate
6
Ergonomie
9
Diagrama de forte si momente
9
II.Memoriu II.Memoriu justificativ de calcul
Alegerea si justificarea tipului filetului prentru surub si piulita
10
Calculul diametrului mediu si stabilirea marimii surubului de forta
12
Predimensionarea filetului
12
Calculul diamentrului mediu al filetului
12
Alegerea numarului de inceputuri
13
Calculul numarului de spire in contact
13
Calculul lungimii filetului piulitei
13
Calculul lungimii filetului surubului
13
Dimesionarea piulitei fixe
13
Verificarea spirei surubului si a piulitei la presiune de contact si solicitari compuse 14
Verificarea coloanelor la intindere
15
Verificarea traversei fixe la incovoiere
15
Calculul traversei fixe
15
Dimensionarea coloanelor
16
Rulmenţi Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu efect
16
Bibliografie
21
2
I. Memoriu Tehnic Consideratii generale:
Prezentul proiect are ca scop proiectarea unei prese cu piulita fixa.Presa cu piulita fixa face parte din mecanismele surub-piulita care transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie continua.Presele cu surub cu actionare manuala se utilizeaza in constructia de masini , in atelierele mecanice pentru deformarea plastica a metalelor la rece sau la cald (stantare,bordurare,umplere,gatuire,matritare),la presarea sau extragerea rulmentilor , rotilor de curea ,de lant ,de cabluri etc). De asemenea presele se mai folosesc la presarea unor ajustaje si la operatia tehnologica de matritare.
Utilizarea mecanismelor cu suruburi de miscare se datoreaza avantajelor pe care le prezinta si anume : - constructia simpla si tehnologia de executie usor realizabila - posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizand forte de actionare mici - compactibilitatea constructiei si gabarit redus -functionarea lina si fara zgomot -posibilitatea de a asigura in mod simplu autofranarea -permite utilizarea materialelor ieftine rezultant pret de cost redus
Mecanismele cu suruburi de miscare prezinta si urmatoarele dezavantaje : - lipsa autocentrari - necunoasterea exacta a fortelor de strangere - existenta unei frecari in spirele filetului surubului si piulitei care conduce la uzarea pieselor si la randament scazut - prezenta unor puternici concetratori de tensiune in zona filetata , ce afecteaza rezistenta la oboseala a surubului
3
Analiza variantei din punct de vedere constructiv,functional,tehnologic,demontare,montare ,intretinere Denumirea acestei variante de presa cu piulita fixa cu coloane deriva din prezenta coloanelor 11 in constructia batiului presei. Coloanele sunt filetate la ambele capete , astfel incat ele realizeaza legatura intre masa presei 16 si traversa fixa 4 , cu ajutorul piulitelor infundate 9 si a saibelor 10. Masa presei are forma circulara fiind prevazuta cu canale T la partea superioara , cu locasurile pentru suruburile de fixare pe fundatie si cu clema , alezaje filetate in care se insurubeaza coloanele. In traversa fixa se monteaza piulita 2 cu ajutorul suruburilor 3 in cazul in care ajustajul format este cu strangere mica (H/k) sau fara suruburi daca se formeaza un ajustaj cu strangere mare. Pe surubul de forta 1 se monteaza roata de mana 5 prin intermediul unei asamblari prin forma ,de sectiune patrata ,fixarea facandu-se cu piulita infundata 8. Roata de mana este de constructie turnata , cu patru brate prevazute cu greutati la capetele lor in vedera antrenarii inertiale in sarcina a surubului de forta. Ca o masura de protectie a muncii se fixeaza pe roata de mana un inel 7 din tabla montat cu ajutorul suruburilor 6. La partea inferioara a surubului de forta se monteaza traversa mobila 15 care se ghideaza pe coloane. Pentru micsorarea momentului de frecare la presare intre cuplul surubului de forta si traversa mobila se monteaza rulmentul axial 14. Modul de fuctionare : Se poate urmari pe varianta constructiva. Surubul de miscare 1 realizeaza atat miscare de rotatie , in urma utilizarii mecanismului de actionare , cat si miscare de translatie , prin care se deplaseaza traversa mobila 15 si se realizeaza forta de presare F. Legatura dintre surubul de miscare se traversa mobila se realizeaza printr-o cupla de frecare axiala .(rulment axial 14). Conform modului de fuctionare se pot stabili principalele solicitari pentru elementele presei:
- surubul de miscare 1 este solicitat la compresiune de sarcina F si la torsiune de momentul de frecare ( ) dintre surub si traversa mobila ; - principalele soicitari ale celorlalte elemente sunt : tractiune pentru coloane , incovoiere pentru traverse Momentul realizat prin mecanismul de actionare trebuie sa echilibreze atat momentul de insurubare ( ) cat si pe cel de frecare ( ), deci:
4
Principalul avantaj al acestei solutii constructive este centrarea buna a traversei mobile prin prezenta celor doua coloane. Dintre dezavantajele acestei solutii vom mentiona urmatoarele :executia destul de dificila cea de serie mica , deoarece majoritatea componentelor asamblului presei este de forma turnata ; nu pot fi prelucrate o gama larga de piese de dimensiuni diferite deoarece posibilitatilesunt limitate de prezenta coloanelor. Montarea presei :
Presa cu piulita fixa conform variantei prezentate , se monteaza astfel :
se aseaza pe o suprafata plana din beton sau metal masa fixa 16;
coloanele presei 11 , realizate din otel se insurubeaza pe masa fixa ;
se monteaza traversa mobila 15 ;
se prinde surubul 1 de traversa mobila 15 odata cu rulmentul axial 14 si se prinde semi-saiba 13;
pe surubul 1 se introduce piulita fixa 2 ;
se monteaza traversa fixa 4 peste coloanele 11 a presei ;
se pun saibele 10 si se prind piulitele de fixare 9 a traversei fixe 4 de coloanele 11 a presei ; se fixeaza roata de manevra 5 care se prinde cu piulita 8 de surubul 1 iar apoi se aseaza pe roata de manevra un inel de protectie 7 , f ixat cu 4x surube 6.
Indicatii de exploatare : Pentru obtinerea unor coeficienti de frecare cat mai redusi intre spirele surubului si cele ale piulitei , se va realiza o ungere a acestora cu vaselina. La fel rulmentul axial va fi gresat cu vaselina in vederea unei bune functionari. Se interzice vopsirea portiunilor filetate ale tuturor organelor de asamblare ,a suprafetelor de asezare , a placi de baza.
Masuri de intretinere : Suprafetele exterioare de contact cu atmosfera vor fi protejate anticoroziv prin vopsire cu doua straturi de grund G-735 si doua straturi de vopsea in culoarea specifica a atelierului in care se lucreaza. Intervalul de timp necesar uscarii fiecarui strat de grund sau de vopsea este de 24 ore (sau depinde de specificatiile si caracteristicile vopselei folosite). Inainte de vopsire , piesele vor fi curatate de oxizi si grasimi. Pentru asigurarea unei bune functionari a presei se recomanda ca in perioada in care nu este utilizata sa fie depozitata intr-o magazie. Inainte de fiecare utilizare se va verifica daca nu 5
este blocata , se va asigura gresarea in cazul in care vaselina a fost intre timp indepartata.
Observatii pentru protectia muncii : Pentru a se evita accidentele la locul de munca in timpul utilizarii se vor avea in vedere urmatoarele:
- presa va fi amplasata pe o suprafata plana stabila ; - partile componente a presei vor fi bine montate pentru a se evita demontarea lor in timpul lucrului ; -pentru evitarea taieturilor ,partile componente vizibile ale presei se vor executa cu raze de racordare sau tesituri la muchii.
Materiale utilizate
Alegerea materialului pentru surub si piulita ca elemente ale mecanismelor cu surub depinde de mai multi factori:
caracteristicile mecanice ale materialului asigurarea conditiilor functionale ,tehnologice si economice in modul cel mai favorabil fiabilitatea optima in contextul unor cheltuieli de productie minima
Caracteristicile importante mecanice ale materialului pentru surubul si piulita din constructia mecanismelor cu surub sunt :
(Rp0,2)-Limita de curgere
(Rm)
-Limita de rupere
(A)
-Alungirea
(E)
-Modulul de elasticitate
Pentru suruburi de miscare supuse la solicitari mici si mijlocii cu actionare manuala (viteza relativa la filet intre surub si piulita este mica nu impune durificarea flancurilor ) se va opta pentru un otel necalit intre ( OL40OL60).
6
Alegem pentru surub de miscare materialul OL60(Conform STAS 500/280) care are caracteristici mecanice de rezistenta foarte buna ,proprietati de prelucrare buna si nu necesita tratament termic . Materialul folosit pentru şurubul de forţă: OL60: -cu concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: 58 at = ac Rezistenţa la încovoiere: ai 64...70 Rezistenţa la răsucire: 35...38 at Rezistenţa la forfecare: af 46 -fara concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: 160 at = ac Rezistenţa la încovoiere: ai 184 Rezistenţa la răsucire: 104 at Rezistenţa la forfecare: af 128
2
N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2
N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm
Piulita ca element component al cuplei de frecare surub-piulita din mecanismul cu surub ,este indicat a fi astfel construita incat uzura sa fie concetrata asupra ei.Astfel se recomanda recomanda ca materialul ales pentru piulita sa aiba modulul de elasticitate mai mic decat cel al materialului surubului ,ceea ce are ca efect uniformizarea repartizarii sarcini pe spire ,imbunatatirea comportari la oboseala si ca urmare cresterea duratei de functionare . Alegerea materialului pentru piulita ca element al cuplei de frecare surub piulita se va face in asa fel incat sa se limiteze presiunea de contact dintre spirele piulitei si ale surubului la valori reduse evitandu-se astfel uzura prematura. Plecand de la faptul ca nu este indicat sa se utilizeze aceleasi material pentru piulita ca si pentru surub de forta vom utiliza cupluri de materiale care au o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura , ca de exemplu: otel pe fonta , otel pe bronz moale ,otel pe fonta anti-frictiune. Nr.crt. Materialele cuplei de frecare (suprafete mobile)
imobile )
1
42...55
Otel necalit -bronz antifrictiune
8...9
7
(suprafete
Astfel vom opta pentru CuSn12 -bronz moale cu o comportare buna din punct de vedere al rezistentei la uzura. Materialul folosit pentru piulita va fi CuSn12 : Rezistenţa la tracţiune: at = ac Rezistenţa la încovoiere: ai Rezistenţa la răsucire: at Rezistenţa la compresiune : ac
28 28 20 28
Caracteristicile mecanice : Rezistenta minima la tractiune Rm = 220 Duritate HB = 80 Alungirea la rupere A = 7%
2
N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm
N/ mm2
Coloanele presei sunt realizate din OL70 STAS 500-80, prin prelucrari mecanice, cu urmatoarele caracteristici mecanice : -Clasa de calitate(tratament termic): 1 2 -Rezistenta la tractiune Rm = min 690 [N/mm ] 2 -Limita de curgere Rp0,2 = 350 [N/mm ] -Alungirea la rupere A = 11 %
-cu concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: at = ac 2 N/mm Rezistenţa la încovoiere: ai Rezistenţa la răsucire: at Rezistenţa la forfecare: af
74...80 40...44 54
N/mm2 N/mm2 N/mm2
-fara concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: at = ac Rezistenţa la încovoiere: ai Rezistenţa la răsucire: at Rezistenţa la forfecare: af
175 201 114 140
N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm
67
2
Masa fixa, traversa fixa, traversa mobila , roata de manevra in constructie turnata, din fonta cenusie FC 250 STAS 568-82 cu urmatoarele caracteristici mecanice : 2 -Rezistenta la tractiune Rm = 210...320 N/mm -Duritate Brinell : 180...240 HB max.
8
-cu concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: at Compresiune: ac Incovoiere: ai Rasucire: at Rezistenţa la forfecare: af
25...38 63...95 42...65 36...46 20...30
N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm 2 N/mm
-fara concentratori de tensiune Rezistenţa la tracţiune: at Compresiune: ac Incovoiere: ai Rasucire: at
69...106 173..265 117..180 83...127
N/mm 2 N/mm N/mm2 N/mm2
2
2
Ergonomie: Muncitorul in timpul deservirii presei manuale oboseste prin aceasta intelegandu-se o stare de slabiciune fizica si cerebrala care diminueaza capacitatea de munca si care uneori poate conduce la accidente .Oboseala provine indeosebi din risipa de forta musculara datorita modului in care sunt executate miscarile in timpul folosiri masini/presei. Miscarile trebuie sa fie cat mai usoare,cat mai scurte si cat mai rare, in masura in care situatia respectiva o permite , in acest sens se vor evita schimbarile bruste si repezi ale directiei gesturilor. Diagrama de forte si momente :
Dupa natura miscarilor relative ale elementelor cuplei surub-piulita in cadrul mecanismelor cu actionare manuala avem piulita fixa, surubul executand o miscare de roto-translatie. Pentru usurinta proiectarii, schemele fuctionale sunt completate cu diagrame de forte si momente ce incarca elementele mecanismului, diagrame ce servesc la stabilirea sectiunilor periculoase ale elementelor respective.
9
II. Memoriu justificativ de calcul 1.Alegerea si justificarea tipului filetului prentru surub si piulita Alegerea tipului de filet se face in fuctie de : -caracterul sarcinii(constanta,variabila etc) -marimea sarcinii( mica,mare ); -directia si sensul sarcinii; -destinatia si conditiile de lucru; -randamentul dorit ; Se alege un filet trapezoidal STAS 2114/1-75. Acest tip de filet asigura o buna centrare intre mecanismul surub-piulita, are o rezistenta si o rigiditate mare putind transmite sarcini mari in ambele sensuri.Datorita acestor considerente tehnice dar si considerentelor economice este cel mai intilnit tip de filet in mecanismele surub-piulita. Elementele şi dimensiunile pro filului nominal al filetului exterior şi al filetului interior sunt prezentate în Fig. 24.1 şi Tabelul 24.2.
10
Fig. 24.1
Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru ca are o buna rezistenta si rigiditate,randament cu circa 4-5% mai mic decat filetul patrat ,permite eliminarea kocului axial rezultat in urma uzarii - prin utilizarea unei piulite sectionate ;poate transmite sarcini mari ,variabile,in ambele sensuri. H 4 0.5 p ac h3
D4 d 2 ac
H 1 0.5 p z 0.25 p
D1 d 2 H 1 d p H 1
ac 0.15 mm pentru 1.5
2
R1 ma x 0.5 ac
ac 0.25 mm pentru 2
H 1.866 p
a c 0.5mm
pentru 6
R 2 ma x ac
a c 1mm
pentru p=6
d 2 D2 d 2 z d 0.5 p d 3 d 2 h3 d p 2 ac
Alegerea profilui filetului
Vom alege pentru surubul de forta filetul trapezoidal STAS 2114/1-75 deoarece:
11
-
are profilul de forma unui trapez rezultat din tesirea unui triunghi isoscel cu unghiul la virf de 30 grade si baza egala cu pasul
- flancul filetului are o inclinare de 15 grade - jocurile la diametrul interior si exterior sint egale - fundul filetului este rotunjit cu r=0,25mm pentru P=8 -12mm si respectiv r=0,5mm pentru P>12 - are o rezistenta si o rigiditate mai mare decit filetul patrat - asigura o buna centrare intre surub si piulita - se poate executa prin procedeul de frezare 2.Calculul diametrului mediu si stabilirea marimii surubului de forta Predimensionarea filetului
Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte : -rezistenta corpului surubului la solicitatrea compusa :compresiune (sau tractiune) si rasucire (solicitarea de incovoiere trebuie eliminata pe cat posibil); -rezistenta la strivire a spirelor(uzare); -rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare; -daca surubul este solicitat la compresiune sa nu flambeze; -sa asigure conditia de autofranare(daca este cazul);
Calculul diamentrului mediu al filetului d 2
F h m qa
11620
24.04[mm]
0.5 1.6 8
factor dimensional
pentru otel necalit - bronz moale (rezistenta admisibila la strivire) Din STAS 2114/1-75 alegem filetul: Tr 30 X 10RH cu d2=25[mm]: qa = 8
Diametrul nominal : D=d=30 [mm]
Diametrul interior : d3=d1=19 [mm]
Diametrul mediu : D2=d2=25 [mm]
Diametrul exterior: D4=31 [mm] Pasul : P= 10
Diametrul interior : D1=20 [mm] H 4 0.5 p a c h3 5.5mm
H 1 0.5 p 5mm 12
[mm]
z 0.25 p
H 1 2
2.5mm
R1 ma x 0.5 ac 0.25mm
H 1.866 p 18.66mm R 2 ma x ac 0.5mm d 2 D2 d 2 z d 0.5 p 25mm d 1 d 2 h3 d p 2 ac 19mm D4 d 2 ac 31mm
;
D1 d 2 H 1 d p 20mm
Alegerea numarului de inceputuri
La presele manuale (cu piulita fixa sau cu piulita rotiroare) nu se impune conditia de autofrinare. Alegen n=1- numarul de inceputuri care se impun pentru in randament si o productivitate mare. 3.Calculul numarului de spire in contact z
m d 2
p
1.6 25 10
4 z 4;
; 4.Calculul lungimii filetului piulitei m z p 4 10 40mm 5.Calculul lungimii filetului surubului L f
h m 3 p
235mm
6.Dimesionarea piulitei fixe De
4 F
at
D 4^ 2
coeficient de rasucire
4 1.1 11620
8
31^ 2 38.77mm in formula anterioara 1.1
13
Verificare : =
De =41 mm :
=
5 mm 5 mm (minim); -conditia este indeplinita;
hg-inaltimea gurelului
hg = 0.2 m = 8 mm
Dg se adopta constructiv si este 79mm.
Verificarea spirei surubului si a piulitei la presiune de contact si solicitari compuse Verificarea spirelor şurubului a) La spirele surubului -
la stivire q
F
11620
z d 2 H 1
4 25 5
7.39 q a
8 N / mm
2
- la incovoiere H 5 6 F 1 ac 6 11620 0.5 2 2 21.793 N / mm 2 64...70 [N/mm2] i 2 2 z d 1 h 4 19 6,34 -
2 la forfecare f 7.676 N / mm 46[N/mm2] z d 1 h 4 19 6.34
-
la compresiune
11620
F
=
=40.98 [ N/ <58[ N/
ec h ( c i ) 2 3 t 2 ac / 2 64.16 67 N / mm 2 h 0,634 P 0,634 10 6,34 pentru filete trapezoidale
14
b)verificarea spirei piulitei -la incovoiere:
:
H1
5 a c 6 *11620 0.5 2 2 21.793 N / mm 2 28 N / mm 2 2 2 πzd h π 4 19 6.34 1 6F
σ
i
a c 0,5 pentru P 612 h 0,634 P 6.39 pentru filete trapezoidale σ
i
21.793 N / mm 2
τ
-la forfecare τ
f
1
F z π D4 h
11620 4 π 31 6.39
4.668 N / mm 2
4.668 N / mm 2
f
ec h ( c i ) 2 3 t 2 ac / 2 62.773 67 N / mm 2
Verificarea coloanelor la intindere Verificare la tractiune
=61.13 N / mm2 <67 N / mm 2
Verificarea traversei fixe la incovoiere
Verificarea la încovoiere i [ MPa ] i
3
F l
2 ( Dbe Dbi )h
Adopt ai
2 b
3
11620 283
2 (120 41) 32 2
60.97 ai = 65 MPa
40 65 MPa - pentru fonta
Calculul traversei fixe Alegerea materialului : se recomandă: OT
50, FC 250, FC 350 etc Adoptarea dimensiunilor bosajului în care se montează piuliţa Dbi , Dbe , hb , în mm
15
Dbi De 41[ mm ]; Dbe D g 120 [mm];
hb H p h g 40 8 32 [mm];
Adoptarea distanţei dintre coloane l : l 238 mm [ ];
Verificarea la încovoiere i , MPa i
F l
3
2 ( Dbe Dbi )hb2
Adopt ai
3
11620 283
2 (120 41) 32 2
60.97 ai = 65 MPa
40 65 MPa - pentru fonta
Dimensionarea coloanelor d 1
2 F
at
=
2·11620 3,14·67
10.50[mm] d 1 11[mm];
σat=67 MPa
D0=18 mm
Verificare la tractiune
D=D0+(4…8) mm= 22 mm =61.13 N / mm <67 N / mm 2
2
Rulmenţi axiali cu bile, cu simplu efect (extras din STAS 3921) Forma şi dimensiunile rulmenţilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date în fig.48.1 şi tabelul 48.1
Fig. 48.1
16
d
Capacitatea de încărcare
Simbol
statică C0a, kN
rulment
26
22,0
51104
32
28
31,0
51204
26
35
32
29,0
51105
47
32
40
37
32,5
51106
16
52
32
43
39
48,0
51206
52
12
52
37
45
42
49,6
51107
62
18
62
37
51
46
83,8
51207
60
13
60
42
52
48
62,8
51108
68
19
68
42
57
51
98,3
51208
65
14
65
47
57
53
69,1
51109
73
20
73
47
62
56
105,0
51209
14
70
52
62
58
75,4
51110
22
78
52
67
61
111,0
51210
D
H
d1
D1
du min
Du max
35
10
35
21
29
40
14
40
22
42
11
42
47
11
52
[mm] 20
25
30
35
40
45
50
70 78
Tabelul 48.1
Pentru a impiedica iesirea traversei fixe de pe coloana am folosit 2 piulite M14 DIN1587
Dimesiunile rulmentului axial 51204 ,STAS 3921-86 sunt : d=20 mm; d1=40 mm;
D = 40 mm ;
H = 14 mm;
< 11.62KN; 17
Pentru prindere semi-saibei pe traversa mobila folosim 4 suruburi M4 X 15 gr8.8 DIN 7984
Pentru prinderea capacului de sustinere a piulitei fixe de traversa fixa folosim 4 suruburi M8 X 20 ISO1207. Acestea au urmatoarele dimensiuni :
dk=13 mm;
l = 20 mm;
k=5 mm;
d=8 mm;
Dimensiunile saibei dintre piulita si coloane sunt :
S= 4 mm;
d=14 mm;
D=22 mm;
Pentru prindere inelului pe roata de manerva folosim 4 suruburi cu cap inecat crestat grupa 4.8 M6 X 10 DIN 963
18
19
Diametrul nominal Şirul 1
Pasul
Diametrul mediu
Diametrul
Şirul 2
10
11
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
Diametrul interior d3
D1
1,5
9,250
10,300
8,200
8,500
2
9,000
10,500
7,500
8,000
2
10,000
11,500
8,500
9,000
3 2
9,500 1 ,000
11,500 12,500
7,500 9,500
8,000 10,000
3
10,500
12,500
8,500
9,000
2
13,000
14,500
11,500
12,000
3
12,500
14,500
2
15,000
16,500
4
14,000
16,500
2
17,000
18,500
4
16,000
18,500
2
19,000
20,500
4 3
18,000 20,500
20,500 22,500
5
19,500
22,500
8 3
18,000 22,500
23,000 24,500
5
21,500
24,500
8 3
20,000 24,500
25,000 26,500
5
23,500
26,500
8 3
22,000 26,500
27,000 28,500
5
25,500
28,500
3
28,500
30,500
6
27,000
31,000
10
25,000
31,000
TABELUL 24.2
20
10,500 13,500
11,500 15,500
13,500 17,500
15,500
11,000 14,000
12,000 16,000
14,000 18,000
18,500
16,000 19,000
16,500
17,000
13,000
14,000
20,500
21,000
18,500
19,000
15,000
16,000
22,500
23,000
20,500
21,000
17,000
18,000
24,500
25,000
22,500
23,000
26,500
27,000
23,000
24,000
19,000
20,000
BIBLIOGRAFIE 1)A. ANTAL , D. MATIESAN , I.OLTEANU, F.SUCALA, O.BELCIN, Aurica Căzilă, Ioan Turcu , Ştefan
Bojan, Ovidiu Tătaru
“ Elemente de proiectare a mecanismelor cu surub si piulita “ 1985 2) D. MATIESAN, D. POP , A. CHISIU, T. MADARASAN – “ Organe de masini “ Bucuresti, Ed.didactica si pedagogica, 1981
21
