EXAMEN ATESTAT
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢ OLTENIŢA Nr. ______ din _________
PROIECT pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI ŞI REPARAŢII
Tema:
MAŞINI DE BROŞARE. BROŞARE. REPARARE ŞI ÎNTREŢ ÎNTREŢINERE
ÎNDRUMĂTOR: Elev: Clasa:
2013 1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS 1.Tema proiectului
1
2.Cuprins
2
3.Argument
3
4.Prelucrarea prin brosare
5
4.1.Generalitati 5.Masini de brosat 5.1.Generalitati
5 8 8
6.Scule utilizate la brosare
12
7.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor.Probleme generale
14
7.1.Sisteme de reparatii
14
7.2. Categorii de lucrari de intretinere si reparatii
15
7.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice
19
8.Procesul tehnologic de reparare
21
8.1Importanta si sarcinile repararii utilajelor
21
8.2.Procesul tehnologic de reparare
22
8.3.Tehnologia de reparare a masinii de brosat
27
9.Intretinerea masinilor de brosat
29
9.1.Intretinerea si repararea instalatiei hidraulice
30
9.2.Defectiuni si remedieri ale instalatiei hidraulice
32
9.3.Intretinerea si repararea echipamentului electric
32
10. Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare 10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare
34 34
10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de brosat 11.Bibliografie
34 36 2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul procesul de învăţare continuă, continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate. Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilicunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi
tăţi, continue pregătirea la un nivel superior. Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele eur opene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite. BROSAT. REPARARE SI de atestat „MASINI DE INTRETINERE ” implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. Lucrarea
3
EXAMEN ATESTAT
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare uza re neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din compocompo nenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt s unt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor suprafetelor respective. respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma u rma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; 4
EXAMEN ATESTAT
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare; inc o rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea c alitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5.
Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
5
EXAMEN ATESTAT
4.PRELUCRAREA PRIN BROSARE 4.1.GENERALITATI DEFINIŢIE: Broşarea este procedeul de prelucrare mecanică prin aşchiere, la care mişcarea prinprincipală este executată de o sculă prevăzută cu un număr mare de dinţi, care detaşează metametalul prin atac succesiv, în cursul unei singure mişcări relative faţă de semifabricat. semifabricat. Îndepărtarea adaosului de prelucrare se realizează în mod obişnuit la o sin-
gură trecere a sculei în raport cu piesa, rezultând forma şi dimensiunile finale ale suprafeţei prelucrate. Mişcarea principală de aşchiere poate fi rectilinie sau elicoidală, executată de sculă sau semifabricat. Fz-forţa principală de aşchiere. v-viteza de aşchiere. a-supraînălţarea pe dinte. α-unghiul de aşezare. γ-unghiul de degajare. β-unghiul de ascuţire.
Fig.4.1.Prelucrarea prin brosare Caracteristica procedeului de broşare o constituie înlocuirea mişcării de
avans, necesară îndepărtării întregului adaos de prelucrare, cu acţiunea succesivă a unor tăişuri supraânălţate pe direcţia adâncimii stratului de aşchiere. Prin aceasta avansul se fixează în construcţia broşei şi nu poate fi modificat pentru o broşă dată. Broşarea se aplică în producţia de serie.Prezintă următoarele avantaje: este o
prelucrare cu productivitate mare;
costul
ridicat al broşei se amortizează. precizie ridicată; cinematică simplă a maşinilor-unelte; forţă de muncă ieftină. Principalul avantaj al broşării în comparaţie cu alte procedee de prelucrare prelucra re a găurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datoreşte faptului că 6
EXAMEN ATESTAT
se poate obţine o precizie ridicată î ntrntr-o singură trecere, timpul auxilar este redus, nu sunt necesare măsurători sau reglări deosebite. Deşi broşa este scumpă, totuşi datorită faptului că are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui număr de până la 2000 găuri fără reascuţire), se asigură şi o economicitate bună a procedeului, în condiţiile prelucrării unui număr mare de piese, la producţie de serie mare şi de masă. Dintre dezavantaje se menţionează : complexitatea construcţiei broşelor şi consum mare de oţel rapid (HSS) şi de aici – costul lor ridicat; dificultatea broşării pieselor nerigide, deoarece la broşare apar forţe de aşchiere a şchiere mari care pot deforma piesele.
Operaţiile de broşare se împart în două mari categorii, în funcţie de poziţia suprafeţei prelucrate: broşări interioare; broşări exterioare. Formele de suprafeţe care se pot realiza prin broşare sunt diverse: suprafeţe exterioare plane sau profilate, suprafeţe de revoluţie profilate, roţi dinţate, alezaje, a lezaje, canale de pană şi caneluri interioare etc.
Fig.4.2.Piese prelucrate prin broşare
În condiţii de lucru obişnuite, prin operaţiile de broşare interioară se pot obţine suprafeţe care se încadrează în treapta a 7 -a de precizie ISO, în schimb la broşarea exterioară nu se atinge decât precizia aparţinând treptelor 8– 8 – 9 ISO, deoarece mai intervin precizia de montare a sculelor în portbroşe. În ceea ce priveşte calitatea suprafeţei, în condiţii normale, rugozitatea (parametrul Ra) este cuprinsă între 0,8 şi 3,2 μm.
7
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.3.Prelucrarea prin brosare
5.MAŞINI 5. MAŞINI DE BROŞAT. BROŞAT. 5.1.GENERALITATI Pentru broşare se pot folosi maşini de broşat orizontale sau verticale. Maşinile de broşat verticale ocupă un spaţiu de producţie de circa 2...3 ori mai mic decît cele orizontale. Pe maşinile de broşat verticale se pot broşa, în general, găuri de lungime mai mică, deoarece cursa maşinii este mai mică. Pentru broşarea simultană a două găuri cu axe a xe paralele în aceeaşi piesă (de ex. într-o bielă de motor) se folosesc maşini de broşat speciale, orizontale sau verticale, cu două broşe.
Fig.5.1.Maşina de broşat verticală
Pentru broşarea găurilor pe maşinile de broşat, aşezarea pieselor se poate face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aşezarea pe suport 8
EXAMEN ATESTAT
rigid se foloseşte când suprafaţa frontală de aşezare a piesei este prelucrată în prealabil perpendicular pe axa găurii . Prelucrarea prealabilă a suprafeţei su prafeţei frontale trebuie să se facă într-o singură aşezare, cu prelucrarea prealabilă a găurii, pentru a obţine condiţia de perpendicularitate. Dacă suprafaţa frontală nu este prelucrată sau este prelucrată insuficient de precis, piesa se aşază pentru broşare pe un suport sferic autocentrant .
Fig.5.2.Maşina de broşat
orizontală
Fig.5.3.Maşina de broşat verticală
Fig.5.4.Maşina de broşat verticală Fig.5.5. Maşina de broşat orizontală
Maşinile de broşat sunt maşini-unelte specializate în realizarea pieselor prin procedeul broşării. 9
EXAMEN ATESTAT
Elementul cel mai important din cadrul unui sistem tehnologic de prelucrare prin broşare este scula aşchietoare (broşa), care determină direct precizia de
prelucrare, aceasta fiind de regulă o sculă dimensională, profilată, fabricată din oţel rapid. După natura mişcării principale broşele pot fi de două tipuri: liniare, realizând prelucrarea printr-o mişcare de translaţie , şi circulare, la care mişcarea pri ncipală este o mişcare de rotaţie . De obicei, prelucrările prin broşare se realizează dintr-o singură trecere, utilizând o sculă singulară ; atunci când aceasta ar avea însă o lungime prea mare, de aici decurgând o serie de dezavantaje legate de posibilitatea de realizare a broşei la precizia necesară, rigiditatea redusă şi exploatarea greoaie (sau chiar c hiar imposibilă), se recurge la soluţia set de broşe, prelucrarea realizându-se din mai multe treceri. Maşinile de broşat au o cinematică simplă şi o construcţie robustă, impusă de forţele de aşchiere care au valori foarte mari ( 104… 105 [N]). Caracteristicile principale ale maşinilor de broşat sunt: lungimea maximă a cursei broşei şi forţa max-
imă de tragere. Cele mai răspândite sunt maşinile de broşat liniar, care după direcţia de execuţie a mişcării principale pot fi orizontale şi verticale (mai rar înclinate). Maşinile de broşat orizontale se utilizează în principal la prelucrarea suprafeţelor interioare, care necesită scule de lungimi mari. Principiul constructiv şi funcţional al acestor maşini este prezentat în figura , în care s-au evidenţiat următoarele elemente: 1 - batiu; 2 - braţ suport; 3 - suport portbroşă; 4 – broşă (scula); 5 – dispozitiv de prindere a piesei; 6 – dispozitiv de prindere a broşei; 7 – motor hidraulic de acţionare; GH – grup hidraulic.
Fig.5.6.Principiul constructiv si functional 10
EXAMEN ATESTAT
Broşa, introdusă prin piesă (prevăzută cu un alezaj iniţial apropiat de dimensiunile suprafeţei prelucrate) este fixată în dispozitivul de prindere şi acţionare 6, iar la celălalt capăt este rezemată pe suportul mobil 3, care se deplasează odată cu scula pe ghidajele braţului 2. Acţionarea maşinilor de broşat se realizează aproape în exclusivitate cu sisteme hidraulice, deoarece acestea corespund cel mai bine cerinţelor acestor maşini. La maşina prezentată, acţionarea capului de lucru 6 este asigurată de motorul hidraulic 7, alimentat de grupul hidraulic GH. Reglarea vitezei v itezei principale de aşchiere v (între 3…10 [m/min]) se realizează utilizând pompe de debit reglabil, lungimea şi poziţia cursei – cu ajutorul limitatoarelor de cursă, iar inversarea sensului (pentru aducerea sculei în poziţia iniţială) – cu ajutorul distribuitoarele hidraulice, sau utilizând pompe reversibile. Maşinile de broşat verticale se construiesc mai ales pentru prelucrarea su-
prafeţelor exterioare, dar şi ca maşini de broşat universale, putând prelucra atât suprafeţe exterioare cât şi interioare. Ele prezintă avantajul că ocupă o suprafaţă de producţie mai mică şi au o deservire mai uşoară. Principiul constructiv şi funcţional al maşinilor verticale de broşat este redat în figura, în care s-au notat: 1 - batiu; 2 - masă reglabilă; 3-dispozitiv de prindere a piesei; 4-sanie portsculă; 5-montant.
Fig.5.7.Principiul constructiv si functional 11
EXAMEN ATESTAT
Sania portsculă 4 execută mişcarea principală de aşchiere v, iar masa 2 miş carea de poziţionare w p. Aceste maşini pot lucra şi în ciclu semiautomat: iniţial masa 2 este retrasă în vederea schimbării piesei, după care aceasta se apropie în mişcare w p până în poziţia prestabilită unde se blochează şi se comandă coborârea saniei 4 în mişcarea v; la terminarea cursei active se retrage masa 2, iar apoi şi sania 4, în vederea evitării frecării sculei de piesă la cursa de întoarcere. Pe sania 4 se poate monta la partea inferioară un dispozitiv de prindere a broşelor de interior, astfel încât maşina capătă un caracter universal. Pentru fabricaţia de serie foarte mare sau de masă se construiesc maşini de broşat speciale, cu prelucrare continuă, la care broşa este fixă, iar piesele, fixate în dispozitivele de prindere, sunt trecute succesiv prin dreptul sculei, unde are loc
prelucrarea. Dispozitivele de prindere ale pieselor sunt fixate pe o masă rotativă sau pe un lanţ special cu c u deplasare continuă, schimbarea semifabricatului făcându-se din mers.
6.SCULE UTILIZATE LA BROŞARE. Broşele pentru găuri pot fi: 1. broşe normale acţionate prin tragere ; 2. broşe-poanson acţionate prin împingere. Broşele normale sunt cele mai răspândite ; sunt solicitate la întindere. Broşele-poanson sunt solicitate la compresiune şi sînt mult mai scurte : 150...300mm. Dacă la proiectarea sculei lungimea broşei rezultă prea mare, peste 1000...1500mm, se vor prevedea mai multe treceri de broşare, efectuate fiecare cu câte o broşă; se obţin astfel garnituri de broşe.
Fig.6.1.Broşe plate
Fig.6.2.Broşe plate.Broşe cilindrice
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.Broşa plată
Fig.6.4.Elementele geometrice ale unei broşe cilindrice
Fig.6.5.Broşe.Piese Fig.6.5.Broşe.Piese broşate 13
EXAMEN ATESTAT
Broşele sunt prevăzute cu un anumit număr de dinţi de degroşare şi de finisare care,datorită supraînălţării, îndepărtează adaosul de prelucr are, precum şi cu câţiva dinţi de pentru calibrare , realizaţi fără supraînă lţare, care asigură dimensiunea finală şi netezimea suprafeţei conform c erinţelor din desenul de execuţie .
Unghiul de aşezare se alege diferit în funcţie de destinaţia dinţilor, deoarece cerinţele privind păstrarea dimensiunilor sunt mult mai importante pentru dinţii de calibrare. Pentru obţinerea unor suprafeţe interioare în treapta a 7-a de precizie ISO, se recomandă următoarele valori ale unghiului de aşezare: α = 20 –30 pentru dinţii de degroşare; α = 10 30’– pentru dinţii de finisare; α = 00 30’– pentru dinţii de calibrare. Unghiul de degajare se alege în funcţie de felul materialului supus operaţiei de broşare şi având în vedere că valorile mari ale acestuia conduc la o reducere însemnată a forţelor forţelor de aşchiere şi, în consecinţă, consecinţă, la creşterea durabilităţii durabilităţii broşelor.
7.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR.PROBLEME GENERALE 7.1.SISTEME DE REPARATII Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele : Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor. Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face rer evizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii. Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite. Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei va riatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele limitele admise pentru pentru fiecare organ,piesa organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre 14
EXAMEN ATESTAT
doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
7.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice b)Reparatii curente c)Reparatia capitala a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice 1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate; 2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea jocurilor; 3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie; 4. Verificarea instalatiei de racire si ungere; 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera); 6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii; 7. Verificarea instalatiei electrice; 8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii ga rantii in functiune. Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale. b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamsubansa mblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I : 1. Deconectarea masinii de la retea; 2. Demontarea partiala a masinii;
15
EXAMEN ATESTAT
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina; 4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii ); 5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri; 6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic; 7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere 8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor; 10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi; 13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara; 14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si tabloului electric; 15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate; 16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii); 3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii; 4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii); 6.Repararea sistemului de racire si ungere; 7.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 8.Repararea dispozitivelor de protectie; 9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 11.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 12.Vopsirea masinii; 13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric; 18.Repararea motoarelor electrice; 19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati; 21.Repararea lampii de iluminat; 16
EXAMEN ATESTAT
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe mas inii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric. c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen. Categoria
Scopul
În ce constă
Se constată
- Se verifică starea tehnică a
In instalaţie
Este o operaţie intermediară intre două reparaţii, care asigură menţinerea in funcţionare a utilajului pană la următoarea reparaţie.
muncii. - Se execută inlocuirea sau recondiţionarea pieselor de
In instalaţie
Asigură funcţionarea normală pană la următoarea reparaţie planificată.
In instalaţie
Asigură funcţionarea in condiţii normale a utila jelor şi instalaţiilor.
reparaţiei Revizia tehnică (Rt)
gradul I gradul I (Rc1) (Rc1)
Reparaţia curentă de gradul II gradul II (Rc2) (Rc2)
Se verifică subansamblele principale prin demontarea părţilor componente care facili-
tează această operaţie - Se verifică toate subansamblele prin demontarea
lor completă. - Se face după mai multe reparaţii
utilajului in vederea menţinerii in stare de funcţionare pană la următoarea reparaţie. - Se efectuează reglajele mecanismelor. - Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanşare. - Se controlează piesele de uzură frecventă pentru a stabili volumul reparaţiei următoare (piese de schimb, materiale, manoperă). - Se verifică instalaţiile de comandă şi ungere. - Se verifică dispozitivele care asigură securitatea uzură foarte rapidă (piese de etanşare, bucşe, rulmenţi,
etc.). - Se verifică şi se elimină jocurile intre piese. - Se controlează circuitele de ungere şi răcire,
dispozitivele de comandă. - Se repară dispozitivele de protecţie. - Se reface protecţia anticorosivă exterioară. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu uzură rapidă. - Se inlocuiesc sau se recondiţionează piesele cu frecvenţă de uzură mijlocie. - Celelalte operaţii sunt ca la Rc1
curente de gradul I Reparaţia capitală (Rk)
Importanţa
executării starea utilajului şi se remediază defecţiunile apărute de la ultima reparaţie a utilajului.
Reparaţia curentă de
Locul
Revizia totală a utilajului pentru a se inlocui sau reface piesele sau subansamblele de bază ajunse in
stare de uzură avansată.
sau in atelierul mecanic central (utilaje
mai mici şi uşor de transportat)
- Se demontează complet utilajul şi se verifică fiecare piesă. - Se verifică şi piesele care nu sunt supuse uzurii mecanice, dar au fost solicitate de şocuri termice. - Se verifică şi piesele care formează scheletul pe care se sprijină elementele active (suporţi, carcase de susţ i-
In instalaţie
nere,
transportat)
sau in atelierul mecanic central (utilaje cu gabarite redu-
Este redată integral capacitatea de funcţionare a utilajului sau instalaţiei.
se şi uşor de
etc.) deoarece in timpul funcţionării funcţionării funcţionării util a-
metalelor pot suferi schimbări. jului caracteristicile metalelor
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale A. Partea mecanica 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor; 4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire; 7.Repararea dispozitivelor de protectie; 17
EXAMEN ATESTAT
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii; 9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 11.Chituirea si vopsirea masinii; 12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate; 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;
B. Partea electrica 1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea aparaturii; 2.Demontarea,curatirea,spalarea 2.Demontarea,curatirea,sp alarea pieselor motoarelor electrice; 3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate; 5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund; 6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
18
EXAMEN ATESTAT
7.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE SPECIFICE
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE 8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei u nei intreprinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a reparării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o componentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisfa ce o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produselor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi beneficiari . In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utilajelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzură fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se constată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul a xul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosirea in continuare a maşinii. Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să permită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora . 21
EXAMEN ATESTAT
Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi ritmice . O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură menţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază : a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau accidental a acestuia din funcţiune ; c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor , d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii, asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridicată ; e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .
8.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri : proces tehnologic de reparatie individual proces tehnologic de reparatie pe subansambluri. Procesul tehnologic de reparatie a masinii masinii de frezat plan plan cuprinde urmatoarele operatii: 1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior; 2. demontarea in piese componente; 3. spalarea pieselor; 4. constatarea defectelor si sortarea pieselor; 5. intocmirea documentatiei de reparatie; 6. repararea pieselor si a echipamentului electric; 7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor; lor ; 8. asamblarea utilajului; 9. rodajul,controlul si receptia utilajului; 10.vopsirea; 11.predarea utilajului la beneficiar. 22
EXAMEN ATESTAT
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre ca tre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de: studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective; stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii. Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii. Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare. Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau 23
EXAMEN ATESTAT
cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului. Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surubpiulita. Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule s cule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul a jutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest. Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200°C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand 24
EXAMEN ATESTAT
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea ca rtea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, a pa, avand temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze: 1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor; 2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 3. spalarea in apa calda; 4. uscare cu aer cald. Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini. O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat a ccelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se s e incadreaza in 25
EXAMEN ATESTAT
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, c are, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi. Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce c e trebuie reparat va fi indicat prin linii groase. Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare. Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata c onstata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi: de exploatare; de fabricatie; de constructie (proiectare). Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj. Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur. Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai pop otrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze. La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit s trivit pe o jumatate de spi26
EXAMEN ATESTAT
ra la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau ded eformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea vopsea aceasta acopera acopera din suprafata suprafata conului. La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare alu necare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia a cestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.
8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE BROSAT
a. b. c. d. e. f.
a. b. c. d. e. f. g.
Pentru repararea masinii de brosat se intocmesc urmatoarele urmatoarele documente : 1.Actul de constatare care cuprinde : determinarea utilajului; numarul de inventar; data efectuarii constatarii; locul; cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita inlocuiri); beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea. 2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului ac tului de constatare si in care se evidentiaza : denumirea utilajului; comanda de executie a reparatiei; denumirea operatiei ce se executa; norma tehnica; manopera in ore; materiale in unitati de masura si cantitatea necesara; alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
27
EXAMEN ATESTAT
Repararea principalelor subansambluri mecanice ale masinii de brosat Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite denivelari,provenite din aschiere, atunci cand lucratorii scapa sculele pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii: frezarea si gaurirea mesei in zona uzata; confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei; montarea placii prin suruburi pe masa uzata; rectificarea suprafetei mesei. Dupa repararea mesei mesei se ajusteaza suprafetele suprafetele de ghidare si repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm. Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare inca rcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm. Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi. Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor roti lor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui . Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamasa mblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile 28
EXAMEN ATESTAT
din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sus udare. Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu piese noi. Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.
9.INTRETINEREA MASINILOR DE BROSAT Una dintre operaţiile de întreţinere este ungerea curentă a maşinii. Ea este mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzării premature, puterii consumate şi pentru menţinerea preciziei în timpul lucrului. în fiecare zi, înainte de începerea lucrului, este indicat ca muncitorul să controleze nivelul din baia de ulei şi să verifice dacă locaşurile de ungere nu sînt murdare, dacă transmit cantitatea de ulei necesară şi dacă ghidajele au pelicula de ulei corespunzătoare. în general, ungerea se execută pe baza schemei de ungere, întocmită întoc mită pentru fiecare maşină. Este necesar să se respecte lubrifiantul prescris, precum şi data de înlocuire. Instalaţiile de ungere trebuie să fie prevăzute cu aparatură de controlat care să permită urmărirea funcţionării în timpul lucrului precum şi cu aparatură de reglare a debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uşura respectarea res pectarea intervalelor de ungere prevăzute în instrucţiuni, locurile de ungere pe maşină sînt marcate cu simboluri, astfel: un semicerc indică două ungeri pe schimb; un cerc indică o singură ungere u ngere pe schimb; un triunghi indică o singură ungere săptămanală; un pătrat indică ungere lunară sau trimestrială. Locurile de ungere sînt vopsite în culori diferite corespunzătoare unui anumit lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie să nu părăsească maşina şi să nu lucreze cu scule uzate, ascuţite sau montate necorespunzător.
La apariţia celui mai mic defect, maşina trebuie oprită imediat, analizată cu minuţiozitate şi repusă în lucru, numai după ce s-a remediat defectul. După terminarea lucrului, muncitorul trebuie să cureţe maşina şi să o lase in perfectă ordine. Maşina se curăţă de aşchii cu o perie şi apoi cu cîrpe. Ghidajele mesei se şterg cu o cîrpă curată umezită în petrol lampant, apoi cu o cîrpă uscată, după care ghidajele se ung cu ulei mineral curat. 29
EXAMEN ATESTAT
Ghidajele glate.
şi curelele de transmisie trebuie verificate periodic şi eventual re-
Cel puţin o dată la 10 zile se verifică starea conductoarelor electrice, iar perio dic, motorul de antrenare.
INST ALAŢIILOR 9.1. ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE
Constă în: controlul nivelului uleiului şi urmărirea schimbării acestuia Ia intervalele prescrise în funcţie de condiţiile de lucru; observarea menţinerii temperaturilor şi presiunilor de regim; controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdărire, uzură excesivă, racorduri şi garnituri uzate; semnalarea defectelor personalului de întreţinere.
Întreţinerea instalaţiilor hidraulice ale maşinilor şi utilajelor constă în: întreţinerea agentului hidraulic hidraulic (lichidul de lucru); întreţinerea elementelor elementelor componente ale instalaţiei. Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat în sistemele hidraulice ale maşinilor şi utilajelor, în cea mai mare parte, este depozitat într-un rezervor sau bazin. Datorită frecărilor mecanice, variaţiei presiunii, schimbării temperaturii etc. Agentul de lucru este supus oxidării, descompunerii, murdăririi, acţiuni care îi modifică proprietăţile fizice şi chimice, făcându-l necorespunzător scopului său, conducând şi la uzarea instalaţiei hidraulice. Rezervorul de ulei, împreună cu filtrele instalaţiei, au rolul de a contribui la menţinerea proprietăţilor agentului hidraulic, eliminând particulele solide prin decantare şi filtrare şi, asigurând menţinerea temperaturii acestuia în limitele ad
misibile.
Decantarea se aplică lichidelor de lucru cu stocuri s tocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaţie de mare gabarit etc. Separarea contaminanţilor, a căror densitate relativă este mult diferenţiată de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o
mai bună separare, decantoarele sunt compartimentate şi se montează pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de staţionare fiind cuprins între 10 şi 30 min, iar temperatura de 70-80°C.
Particulele ce nu pot li reţinute din circuit circu it prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scară largă, deoarece filtrele pot fi schimbate cu uşurinţă fără, să afecteze a fecteze sistemul de ulei. 30
EXAMEN ATESTAT
Elementele instalaţiei hidraulice supuse mai des lucrărilor de întreţinere sunt:
conductele, armăturile, rezervoarele. Conductele se degresează cu soluţii alcaline calde, după care se introduce succesiv în băi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluţie 50%) ce conţine pasivizatori, băi cu apă pentru spălare şi neutralizare a urmelor de acizi. Protecţia anticorosivă se asigură prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fără pauză, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv şi închiderea la capete a conductelor. Armăturile trebuie degresate (prin spălare) şi, acolo unde sunt pete de rugină, se va interveni cu perii de sârmă după care se s e pulverizează ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se curăţă prin sablare, frecare cu perii de sârmă apoi se spală cu solvenţi (tricloretilenă). După montarea instalaţiei hidraulice, este necesară spălarea întregului sistem prin recircularea intensă, a unui lot de ulei de spălare, la temperatura de 6575°C, fără circulaţie în lagăre sau alte dispozitive speciale. În timpul spălării, se curăţă filtrele ori de câte ori se înfundă şi, acolo unde există, se pune în funcţiune separatorul centrifugal pentru îndepărtarea impurităţilor existente în suspensie, în fluid. Operaţia de spălare se consideră încheiată când la filtre sau la separatoarele s eparatoarele centrifugale nu se mai acumulează impurităţi. După spălare, se evacuează uleiul şi se controlează dacă în instalaţie există impurităţi. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculează şi se filtrează, dacă se consideră că este necesar, după care instalaţia poate intra în funcţiune normală. Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorită supraîncălzirilor, impurificărilor şi infiltraţiilor de aer.
31
EXAMEN ATESTAT
9.2.DEFECTIUNI SI REMEDIERI ALE INSTALATIEI HIDRAULICE Defectiunea
Supraincălzire a (la temperaturi peste 1000C)
Impurificări
Consecinte - scăderea vascozităţii uleiului; - formarea de depuneri şi aglomerări de acizi; - uzuri rapide ale cilindrilor; - deteriorarea garniturilor; - blocarea comenzilor şi a supapelor de siguranţă; - miros urat al uleiului; - uleiul işi inchide culoarea şi se constată o scădere de presiune.
- se accelerează oxidarea uleiului; - pătrunderea particulelor in aerisiri şi garnituri; - acţiuni abrazive.
Cauze - ulei necorespunzător; - nivelul uleiului este
scăzut; - suprasarcina; - suprapresiuni,
demontări repetate; - pierderi interioare la
pompă; - obturarea fluxului de ulei datorită avariilor la
tubulatură; - răcire insuficientă, reglarea defectuoasă a supapei de siguranţă.
- montarea unor piese ne-
curăţate in utilaj; - montarea in utilaj a unor
piese cu impurităţi.
Mod de remediere - se schimbă uleiul conform vascozităţii indicate de constructor; - reglarea regulatorului in
vederea respectării caracteri sticilor nominale; - inlocuirea garniturilor; - se controlează viteza de funcţionare a diverselor organe cu comandă hidraulică şi eve ntual inlocuirea pompei; - inlocuirea tubului avariat; - se imbunătăţeşte circulaţia
aerului şi se curăţă punctele incălzite; - se rectifică şi se reglează
supapele. - curăţirea intregului circuit
hidraulic şi repunerea lui in funcţiune; - se inlocuieşte şi se curăţă filtrele, rezervorul de ulei şi accesoriile; - după ce utilajul a făcut trei cicluri in gol se descarcă uleiul
Infiltraţii de aer
- apariţia spumei in sistem; - accelerarea oxidării uleiului.
de spălare, se curăţă filtrele şi se alimentează cu ulei hidraulic proaspăt. - garnituri necorespun- se descoperă locurile pe zătoare; unde pătrunde aer, scurgand - invelişul filtrului absoarbe uleiul pe racord şi ascultand ulei; - absorbirea de aer de la
pompă.
modificarea zgomotului; - ţevile de aspiraţie şi refulare la rezervor se va plasa cat mai jos sub nivelul uleiului.
9.3.INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC Un rol deosebit de important in buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor la parametrii optimi il are şi intreţinerea corectă a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de pătrunderea apei şi a prafului. Periodic, maşinile electrice se vor curăţi de praf şi mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele şi generatoarele electrice se verifică de cel puţin două ori pe an. Pentru a determina necesitatea de intreţinere şi reparare a maşinilor electrice este necesar să se cerceteze dacă maşina produce zgomote şi vibraţii. 32
EXAMEN ATESTAT
Principalele surse de zgomot pot fi: lagărele: locul arborelui este mare; rulment montat greşit sau uzat; ventilatoarele:: plasele de intrare turtite sau astupate parţial; ventilatoarele ventilaţie: nedegajate suficient, aşezate unele in faţa canalele radiale de ventilaţie: celorlalte; rotor ului:: colectoare periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului Principalele surse de vibraţii pot fi: lagărele:: uzuri mari; lagărele rotorul: dezechilibrarea rotorului; mecanismul de transmisie: inele slăbite; fundaţia: fixarea slabă pe fundaţie sau in glis iere. In cadrul sistemului de reparaţii preventiv-planificate, se prevăd pentru mo-
toarele electrice următoarele activităţi: 1. revizie tehnică; 2. reparaţie curentă; 3. reparaţie capitală. In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execută următoarele operaţii: spălarea, curăţirea şi ştergerea părţilor exterioare; spălarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate şi remedierea defectelor de suprafaţă;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea şi repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formează ajustaje; vopsirea parţială.
33
EXAMEN ATESTAT
10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE BROSAT 10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA BROSARE In general, măsurile de tehnică a securităţii muncii sînt aceleaşi pentru toate tipurile de maşini-unelte. Muncitorul trebuie să cunoască funcţionarea maşinii şi să asigure fixarea corespunzătoare a tuturor elementelor ce participă în procesul de aşchiere (cuţit, dispozitiv, piesă etc). Maşina se porneşte numai dacă există certitudinea că totul este în siguranţă. Este necesară urmărirea cu atenţie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea suportului porlcuţit şi deci ruperea cuţitului, ceea ce conduce la prinderea mîinii pe axa de lucru a cuţitului în cursa activă (caz frecvent al neatenţiei) etc. De aceea, se recomandă montarea ecranelor ce permit vizibilitatea în timpul lucrului.
Comenzile maşinii şi reglarea curselor sînt interzise în timp ce maşina funcţionează. Nerespectarea acestei prescripţii duce la: ruperea danturii pinioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc. Pentru evitarea accidentelor de muncă ce pot apărea î n timpul exploatării
maşinilor de broşat se iau o serie de măsuri măsuri speciale de prevenire, cum sînt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma maşinii asupra pericolului pe care-1 prezintă masa în mişcare şi chiar îngrădirea spaţiului spa ţiului în care se execută cursele mesei; îngrădirea spaţiului în care sînt amplasate motoarele electrice de acţionare a maşinii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE BROSARE In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metme talelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: 34
EXAMEN ATESTAT
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conduccondu cerea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, u tilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI, SE LUCREAZA” la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie a lifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii cand nu se lucreaza , baile ba ile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea cu nsumarea alimentelor precum si fumatului.
35
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE 1.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979
2.Intretinerea tehnica a utilajelor http://www.scribd.com 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere http://www.regielive.ro 4.Imagini http://www.google.com
5.Prelucrari mecanice prin aschiere http://www.scribd.com 6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice http://www.scribd.com 7.Lucrari de intretinere si reparatii http://tvet.ro
36
