GREFIER DE §EDINTA Cloaca Cornelia Rodica
T*mZ fr-k sr J< a'cfrfj rlpm “"“’“'g*™’-ECRIS
k|W» SP «,'c4cJ J.A W pf wo-jejj ^ O -& plod*”
aAfmtm. J,' „'u
Jen Jh&JJM
rnjji CUJ(_
foo'h cb •OJU/HQ
HM69
INSTITUTUL AGRONOMIC „N. bALCESCU" — BUCURE$TI
FACULTATEA DE HORTICULTURA Conf. Dr. ELENA FLORESCU
$ef lucr. M. MIHALACHE
CURS DE
LEGUMICULTURA Partea I pentru studentii Faeultatii de Agronomic (curs de zi §i. fara frecventa)
uz
INTERN
19 7 8
4* BAZELE TEHNOLOGIEI CULTURILOR DE LEGUME IN CIMP SI SPATII PROTEJATB 4»1*
Sistemele de cultura practicate In legumiculturaPentru stabilirea tehnologiei este necesara cunoagterea elf* temelor de cultural practicate in legumi culturS* Aces tea
m
Stabilirea gi aplicarea tehnologiei in cultura legumelor 1 constitue un mljloc de baza in organizarea gi obtinerea produe^lti | legumicole* Tehnologia culturilor are la baza cunogtinfeele referitocn fl biologia plantelor cultivate gi masurile ce trebule aplicate in
cultural
pentru cregterea gi
fructffificarea acestora* In aceat contextH tehnologia prezintS o serie de particularitati determinate
de epeeid
gi soiul cultivat, de condi$iile pedoclimatice in
care se efectun*l culturile gi de profilarea gi speci-alizarea ferine lor* In fermele legumicole trebuie s& se realizeze producer** ; industrials. a legumelor* pentru care trebuie aplicata o tehnologll moderns* Aceasta are ca verigi de baza $ - mecanizarea lucrarilor intr-o propor^ie cit mai mare, 81 unele specii sau
m
leP*
H
CclgB-
Lmiiii S
pineol ti Inn lace] fefreci
soiuri realizindu-se chiar mecanizarea integrallf - extinderea chimizarii culturilor ; - irigarrea integrals. a culturilor ;
pwriu p; Kit
- folosirea soiurilor gi hibrizilor de mare productivitate
cu reziaten^a mare la boli gi daAnatori*
\
au rezultat din necesitatea egalonarii productiei legumicole in tot cursul anului gi sporirii gradului de intensivitate al acestui sector de producfie* Sistemele de cultura practicate in legumicultura sint ural*
afcele s
Ei 1 - cultura legumelor in cimp; ~ cultura protejata a legumelor; ~ culture lor^ath a legumelor
K
*- 3 1 -
r' i irul niuUtiti d M nil lurH II coroopundo o ssrli do pa hloull jni'jl-fiti
behnologioo*
>’
I* Cult »ra ICKM.HUT or In ctmn roprozintH oietemul ou pond or oa I cm mn.'l wire atit CQ uuprai’My olt yi cu volum do produo tie obfcinui %K . In acont sistein ne Sntilnoao toato specillo legumicole, culturi- ie efectuindu-oe in coo mol mare par to a anulul - din raartie pln& fn nolcmbrio* Acest eiotcm do culture so Imparto in trei grupoi - cultura timpurie; - cultura do vara ; -
cultura do toamna;
Cultura timnnrie oe efectuoaza primavara dovroine incepind cu luna martie, cind no fac pvi raclo sein&nuturi gi so Snchcie in cursul lunii iunie, iulie, : i \ funcfcie do specie §i aoi, cind so fao ultimelo recolt art. Pentru uncle specii (ceapa vorde, salatS,spanac) cultura so incepe din toamna anulul precedent* Cu precadore, cultura timpurie se efectueazS in zona 1 legualcola §i partial in zona II-a* Sortimentul de specii gi soluri folosit in aceasta cultura este restrins predomlnind legumele verde^uri (salata, spanac» ceapd gi usturoiul de ctufat) urmind tomatcle timpurii y varza gi conopida timpurie*
1
Produscle ob^inute din aceasta culture sint destinate,pentru consumul intern, in sture proaspata gi pentru export* Parti oularit St He fcohnologice ale acestei culturi sint: - foloelrea de terenuri ugoare,cu expozi$ie sudica gi prote- Jat* contra vinturllor dominant©; - foloelrea do nolurl gi hibrizi (indeosobi hibrlzi J1'^) dot ate atit cu inuuylri de produc tivitatc, cit gl de precocitutol - in cea mat mnre parte, culturilo so infiin$@az& prin rasad (tomato, varza gi conrpida);
~ pentru infJJLntarcn culturilor se folououc :?n cxcluaivitato, ranaduri produno In ghlvocc nutritive;apAioarott, in curnul pofrloadol de vogotafcle a unor iUcJ specials, ou rolul do n mtlri precocltotoa oulturllor;
-
roooltaroa pro due ©lor so face In faza promarg&toare mattjJ rltiltil do consum; frecvonfca luor&rilor de recoltare cote foarte mar©, executinduoo la Intervale ecurte* Din punct do voder© economic, culturlle tlmpurll prezinti import ant? & deosobitfi, produsele fllnd valorlflcate la preturi rid} cate* Deasemenea, din punot de vedere tehnologic, in cadrul eisteail lui de oulturi din oimp, reprezintS culturlle cu gradal de Intenaiq tate cel mal accentual•
Cultura de varfi.are pondere ca suprafa^fi §1 volum al prodd '(lei mal mare decit oultura tlmpurlef Bate efectuatfi pe ecarS mare in oele 3 zone, ou un sortiment begat• Llpsesc citeva epeoll: nil epanacul, conopida, ridichoa de lunS, care in perloada de var8 nu pot fi cultivate pentru consum deoarece formeazS tulplnl florale* Produsele obtflnute din aoeastS culture au destinatfie multi* plfi: pentru consum (in stare proaspStS §d gStita), aprovizionarn j fabrlcllor de oonserve §1 in mai mlc3 m&sur& pentru export* Cultura de varfi se caraoterizeaz& prln urm&toarele partioti larit&$i tehnologioe* - foloslrea de soluri semi tlmpurll, ^predate prln produoj tlvltate ©i pretablle la cultura* inecanizatS; * apllcarea tehnologlel ou un grad de raecanizare ridlcat S oomparatle ou oultura timpurle* La unele culturi se roalizeasS o or! canlzare integral^ (Inoeplnd cu preg&tlrea terenulul §1 inchcind cu recolt aroejj - culturlle oe pot infllnta at it prln sem&nare clt $1 prie I r&nad; pentru unele spool! se foloweyte rnaad repicat (tomato), iU* I pentru altele (ardel, varztt de varft etc) r&sad nerepicat* - irlenrea oulturllor - in doooolU Sn 80nn j_a Qi ,
oon
- recoltaraa produselor 00 face la maturitatea do consum #
dcplin, In deosebl la unele produce deatlnate IndustrializSril«
I
Cultura do toamnS* ca gi cea do var& este efectuatd pe supra*
fc$© marl gi realizoazfi un volura mare de produce. So efectuenza in oele trei zone 9 in m&surS mai mare in zona I gi II, unde toamnele sint mai lungi. In special litoralul, unde sub influenza marii, toam- nele eint de lung3 durata, reprezinta bazinul cu cele mai bune condl- til pentru aceaotS culturS. Sortimentul de sped! gi soiuri folosit in cultura de toaipn& este foarte bogat. Produsele ob^inute sint destinate pentru consum in stare proaspfita gi gat it a,
9 ! aprovlzionarea pentru produsele fiind pilot rate fie in stare proasp&t & 9 fie in stare nurat& (in pentru aprovlzlonnrea fabricilor de conserve
1
iam&,
saramurfi sau o ^ e t ) . Particularitatile tehnologice ale culturii de toamn& sint cels. men(donate la cultura de var& 9 la care se mai adaug&t
m m
- pentru culturile la care se infiin^eaza prin r&sad se folo- eesc \ mxmal r&saduri norepicate; - se folosesc numai soiuri tirzil 9 productive gi pretabile la
I
mecanlzare; apart oa una din lucritrilo de base*! car
efectueazS
culturile pe^
se
terenurile
ocupate in preala- bll cu culturi timpurii, fiind deoi culturi succeslve, fapt pentru care lucr£rlle de preg&tlrea terenulul gi fertilizarea de baz& pre* zlnt& unele partlcularlt&ti in coppar&tie cu cultura timpurie gi de varft*
Cultura orotoiatR. reprezinta un sistem de cultura relativ nou, in comparable cu cultura de cimp* Se face in construe^!! special amenajatet oolarll sau tunele acoperite ou foil! de polietilenS la inceputul primaverli (martie-aprllle) clnd inca nu se pot planta r&eaduri in cimp* Cultura proteJatS este amplocatd in zona I-a unde sint condltii favorablle pentru cultura timpurie*
tomate, caetravafci, ardoi grao, pStlSgele vlncte, varzA fi
In acoet nit; torn do cultura se l’olosegte un norfc.t merit restrins
tlmpurle gi salatS. i'rodusele obtlnute sint deetlnate peirtru
arul Intern (in staro proaspata) gi in cea mai mare parte pentrv
Culture protejata prezintS unn&toarele particularity! \Jk nologicet - foloslrea de hibrizi (P^) caracterizati pein products gi precooitate; -
culturile 86 inflln^eazS prin plantarea de rasaduri, aceetea sint
produse excluslv in ghlvece nutritive; . -
in curoul perioadei de vegeta\\6 se aplica 0 eerie de lucrari in scopul &
maririi precocita$ii culturilor; -
recoltarea produse lor se face in etadiul premerg&tor ft de
maturitate deplina de consum, lucrarea executindu-se la intern]) flcurte•
to n;
Cultura protejata se efectueaza in doua c»cluri:I de priiM ra gi II de toamna. Caracterul intensiv la aceasta culturS, este cs| mult mai pronunfcat, la comparativ cu cultura din cimp, inclusiv culta tlmpurle. Cultura fort at a, se efectueaza in sere - construct?!! preiil te cu 0 serie de
fun
mc
instalatii pentru crearea microclimatului favoraMj cregterli plantelor* In cultura format# este folosit ace lag sortiment menjfionat pentru cultura protejatS# ^rodusele obtfinute din aceastS culturS sint foloolte pentru consum in stare proaepStS gl pentru export* Particularity!!© tehnologlce ale oulturli formate slot
j N S, V,
S N
aoem&oStoare cu cele de la cultura protejatfi, cu mentiunea oa penttS cultura for^ntd se folosesc soiuri gi hibrizi adaptate la condi jfi$ de lumlnd din perioada de iarnfiprirafivarS gi toaranS-iarnS, clnd s® efectueaza dele doua cioluri in sere. La oastraveti se foloseso t** soiurile partenocarpice saw glnoice, ruraai aoestea putlnd 0S fx|M floe in conditfiile de cultur# £in sere.
1*2* lipnortanta culturll lormnelor Cultura legumelor prezinta important atlt din punct do ro alimentar cit 9! economic* I m p o r t a n c e a l i m e n t a r a . Legumele aduc un aport inaemnat in alimenta^ia rational a a omulul , at it datorita con- tlnutului lor complex £n substance nutritive gi onergetice, cit mat ales datorita influence! favorabile pe care o au asupra func(ion£rli normale a organlsmului omenesc* Compozi^ia chimica a legumelor evidentiaza cA acestea con^in cantita^i marl de epa precum §1 substance organice ca: zaharuri, proteins, amidon, grasimi, celuloza etc* (tabelul 1)• Tab elul
1 Compozi^ia chimica procentuala gi valoarea energetica a legumelor
(dupa Balaga M.)
har
1.4 o,37
,20 42, 20
2
GO
o,777,7o
1,05
6.70
2
o,91
,
o,92 17,7o
1,1
2 ,2 o
0,6
l,6 o
2,2
3 ,2 o
18, 20 0,2
8,2
#*»
A
sssa SSSBCEEBBBBBSS I I I . Le«UBe
Apa
g
Pro- Gra— tei- simi
!• Ardei ro§u 89,2o l,3o
~TtT
40,4 0 18,9 lol. 20
0
CM
00 at
00
GO
* *s s s st *-* mmatm\
cart.
ir*
t ms
SET
m sm ss=r sss r*r mma rs
o,9o
8,80 1,4 0,80 0
29. Tarts de larnA
92»4o
l,4o o,2
o,75
5,3o l,o
Comparindu-le CQ ailment ele denaturA
,lo 44,7o mt
l,7o 0,3
0 9>
88,3o
CS
Tellxxa de radSclnA
27.
3,5o
28,60
animalA, se conatatA Contioucrc Ubtl
1 ipw
Apd
I *W* *»*«■*•«**••**-* WWW*** e* ****** e w e* M „**#** «*,
**o-
J*" "*•
Crft-
*1— «l
Ce-
Xxtr.
no— Mage mo-
Ce~
la-
lo- h&r lo-
Ani-
don
Colo-
rU
ri ta eoc^lnotuloi ridicat In vitamins §± saruri minerale, aito- ifido-se, ala tori de fxvcte, printre cels sal valoroase aliaente pezstra cm.
Tabelul 2 Caapozi£la chimica a unor alimente §i fructe la 1 kg (dupa I*Cean§escu) Ca gie
ta
ri-
e
1. Piine
295o
lo7,o
39,7 544
5. Kere
645
3,o
4,o 149
88
®g
Fe
mg
mg
680 42oo
29,5
- 3,2o
1,75 —'
loo
3,o
9oo o,37
o,2o 45
60
gabelul 3
Legumcla cousin Tit amine le A, B^B^, C, PP §1 K (tabelul 3)* Legumele
, tnralne aconst cxtorva epecii legumioola itus o rarcS important A de Titaoina C. Foarte bogate ah aceastA Contlnutul ^dup* M.BSlesa) vitamlnA etnt x ardeil, pStrunjelul de frunze, mazarea, vara usturolul, mAralrul gi nulte altele. Bogate in vltamina A sint in special morcovul9 patrunjelul de frunze, {ellna, efecla, spanacul, gtevia, ealata. L 7I cal sArace in
complexul de vitamins B9 totugi ce remarcA printr-un con^imit m&l bogat in vltamina 3^ s castrave$ii, mzarea, anghlnarea, fasolea, sfecla. Vitaminele PP §1
1 « Fepene verde 2# Artghinare 3 * Patlagele
vinete^ 4 a .Masare,bob (pastai) 5a iffazare verde 6* 7« Pepene JDovlecelB 8a Varza galben capatfina 9a Varza murata lo# Varza de Bruxelles 11. Varza ro$ie^ 12a Varza crea£a 13, Conopida 14*
Cartof . 15. Guile
K se eviden- tlazA in maz&re, popenl9 ardei9 eparanghel gi reepectiv conopldAv cpanac, vurzA gi morcov*
Contln^tul
loo ft - de Vita-
1 s* ass sat as as asasa rssasvmss*
vitamin© in mg la Vita—
V ita— *Vita— mina C mina PP
4 ^ f biologic© 1i la 1 kg legume)
Mi
0
0
mina
Vitamina
2o 13 o
6o
5 o 3 5
I /V. .S' 0 #3
, +L,*
a
*§t ; '
2oo Patruajel radacina 25. fierent 18o(pe$iol) 3
w»rjr
2o
4
o
LUie [el frunze 24
o
C M
leguraele eint valoroase gi pentru faptul ca au in con^inutul lor rr.ai suite vitamins, .de cele raai inulte ori pe toate cele enumerate* Consumul de legume proaspete da posibilitatea asimilarii lor integral© de catre organismul omeneac temperaturi n
e1—2 mg vltamlm A, 2-3 mg vitamina B1, 2 mg vita»ina Bg, 15-25 mg vitamins PP (Balaga, 1973)* In ccnfcinutul leguraelor oe gasegte §i o bogata gaxaa de saruri muneralc: Ca, Pe, Cu, P, Zn, Cl, Ha, ?i altele (tabelul 4) *
Prin fierbere, pastrare la rldicate ca gi prin industrializare, o parte din vitami- pierd* 3-a ee conetatat ca un om matur, are nevoie in timp de 24 de ore de urrnatoarele cant it at i de vitamins: 5o-75 mg vitamina C Tabelul 4 Cor.(im:tul in saruri icinerale a citorva specil §i varietati do legume (la loo g) Benuisirea Ca Cu P Pe Zn (dupa M.Balaga) ro* • o n“*o r* ert • speciej mg irg
Cilia
0
ii
mg
-
Beoarece in compozi^
ia lcguir.
elor predemina
eleraentele
bazl-
zind aciditatea provocata de alte elemente §i in special de cele de natural asimala.
0 puternica ac^iune minerailsanta o au legume le ca: varsa, conopida, ceapa, prazul, salata, mazaroa gi fasolea verdo, patrun— ^elul vorde, ^elina, morcovul, andivele, castrave^ii gi altele, eviGcntiiridu-3o printr-un cont-inut echilibral de Ca, P, Fe.Con$inut ri dicat. in fier au gi alte leguiuo ca: raucrigul, spanacul, roventul, gtevia. Acoete legume inoa au un con(. inut ridicat gi in acid oxalic, dcucc-ca nu oe recomanda ori fio consulate in contita^i tiuiri. beoare— ce, din l re leguroelo amintito opanacul Goto cel rrd solid tat, el poate *i inlocuit cu spanacul de Nouu Zcelandu, care are un con^i— nut aprecicbil in fc- , dar un con(inut noglijabil in acid oxalic*To lingrt cole era la to, legumole mai oonfcin gi tfTeiurl etrrio© ox* rri/irnrul, frunzelo do pfltrunjfl, do tellnfi ©f;o, dini un gurtt f oar to pi/tout in adaoa la dlforito minc/u’uri*
La aconula 00 adaug/i gi proprlotaj^llo antibiotic© alo unor logumo cnt cenpn, usturoiul, prazul, hreanul, car© con^in "fltunci- do" (nubstan$o bactericide)* LogumeJo oint ullmonte ugir digorabile, ele so an im:i leazfi in 2-4 ore, in ti/np ce earn©a in 5-6 ore* Da torit& insuglrllor ar<ate, coneumul legumelor cate abso- lut none nar in Allroenta^la rational a a omulul* S-a c exist a tat ca, din cel© 2 3 oo g pro duo© de natura vegetal# pe care trebule sa le consume zilnlc un om, 4 oo-4 5 C& g trebule sfi fie legume* Anual rezul- ta ca un om matur trebule s# consume in medio 150-165 kg legume* Important^ economica a culturii legumelor
Cultura legumelor constitue o sursa. important©, de veniturl pentru unitatilo produc^toerg care aplic# tehnologil avansate. Fiind o ramura complex© cu un grad mare de intensivitate, ea intre- ce cele mai multe oectoare agricole sub aspectul veniturilor ce se ob$in la unltatea de euprafa^a, atit in culturile din cinip, cit mai ales in cele protejate gi formate* Culturile de cimp pot fi comparate ca veniturl cu celelalte eectoare horticole: pomiculture, viticultura, undo se pot obfcine beneficil senelbil apropiate* Fa$a de cultura cerealelor ins#, Veniturl le sint de 5-lo orl mai marl in legumicultura. Daca ne referim insa la cul' rile protejate §1 formate, unde se obfcin sute de mil de lei/ha intr-un an (loo*000-5000000 lei/ ha), diferen^ele fa$a de celelalte sectoare agricole sint foarte marl* In mod curent 1 ha de cultura do sor# este echivalat#, ca grad do intensivitate gi veniturl, cu cca loo ha de griu* Ineemnatatea economics, a legumelor cregte o data cu spori- rea consunrulul de legume, fapt care duce la contlnua cregtere a auprai’etelor conatruite pentru cultura legumelor gl ridicarea pro- ductivitatii la unltatea de suprafaija* Prin practlcarea culturilor protejate gi formate se asigur# o egalonnre a aproviJbion&rii piefcei cu, legume proaspeto, completin- du-se ra^ia zllnica a populate! cu un sortiment varlat de legume In tot curuul unului*
Legumele constitue o important# eursa de materie prim# pentru Industrie conservelor* Sortimentul gi calitatea consorvelor a creecut an de an prin cregteren capacit&t±i de fa brie are gi perfect lor:,aro a tehnologillor de conaervare*- 7 Exportul legumelor proaspete, ca 9I a color pentru conserve Jeduce venituri importante tarii §>1 este in continue cregtere • De Itxcmplu in anul 1968 s— au exportat 1 33o mil tone de legume pentru Indus trial 1 ear e §i 194 mil tone legume proa spate, in anil 1973-1974 aceste cantit8$l s-au dublat, iar in anul 1975 ajung aproape sa se triples©. Prin faptul ca in culture legume lor se realizeaza un flux pontinuu de produc$ie pe intreg anul calendaristic, se creaza posibilitatea repartizarii armonioase a for$ei de munca, micgorindu- f be caracterul sezonier al lucrarilor. In acelagi timp §i veniturile hinit5$ilor se e§aioneaz&, creindu-se un echilibru mai bun intre ve« Inituri 9! cheltuieli. 1*3* Situatia actuals si perspectivele culturii le/mmelor pe plan mondial Unul din indicatorii principal! privind nivelul de trai al memenilor , il constitue alimenta$ia* Deoarcce 1 eg um el e fac parte integrants din ra$ia alimentara, nivelul de trai se poate aprecia 9I dupa cantitates de legume consumata pe cap de locuitor. Dupa datele furnizate de PAO, reese ca intro $arile dezvol* State §1 cole in curs de dezvoltare esista un decalaj important sub aspectul consumului de alimente §i respectiv de legume* In timp ce in $&rile dezvoltate consumul pe cap de locuitor depa§e§te loo kg
legume/an, ajungind in unele $ari peste 15o kg/an, in $arile in cure de dezvoltare, acesta depa§e§te cu pu$in 40 kg/an (tabelul 5)* Tabelul 5
lcare total mondial
2volu$ia consumului de legume pe cap de locuitor In perioada 1965 - 197o nKJsstas a=asasKS=sssBe=ssBS=s ss***«=®sr*s:«:»tss*asB»» «***«»»»*** (kg/cap locuitor/an) % 1970 - - Cregt ere
58, 2
60,7
lol,8
lo7,8
6,6
37,9
39,8
5,o 4,2
62,7
5,o
bin AArel ■f&ri in curs de dezvoltare
B&ri eociAliste
59,7
mm ja.i ■■■■■■■■■■■■■!
In prognoza PAO privind cresterea de produse vegetate 9! respectiv legume pe plan mondial pina in anul 1385, ae prevedeo jporire a coneiunului da legiuDo ou lo—15 % fa(ft do consumul actual, Tondarea lor In cadrul structurli conaumului este foarto rldicatg, ocupind locul dol, dupa produaele lactate* Un accent eporlt oe pune pe divareificatea eortimentului, precum 9I pe ob^inorca do leguno in perioadele doficitare ale anului* Consumul de legume pe cap de loculi:or este influen^at de mai ttul(i factor! prlntre care: dezvoltarea economic& a ^&rii respective, pre$ul produselor, nivelul veniturilor, starea social & §dl si tele (tabelul 6)* Tabelul 6 Kvolu^ia consuraului de legume (din care tomate) in diferite $ari(in g/si/cap locuitor) cpec JLA x taro 1948
1964
1968
319 3o2 Consum legume
1966
197o
sau
sau
SO A
1961
314
e•• 98,22 ••• Consum tomate proaspete
Se remarc a printr-un consum mare de legume pe cap de locul** tor “fcSri ca x SUA, Italia, Spania, Grecia, jjari cu condi£ii favora— bile pentru cultura leguraelor, dar §i Elvetia, Belgia, RFC, Olanda 9A altele care nu au astfel de condign* Sursa de aeigurare a conoumuJul de legume proaspete pe o perioada cit mai indelungatd a anului £1 constitue productiil® care se ob^in pe plan intern, cit 9I prln coraortul international cu legume* TotodatS. se urmSrerjte introducerea culturilor in spa111 protejate in anotlmpurlle nofavorablle•
x) Sursa datelor Anuar PAO — 1971
Din grupul ij&rl lor importatoare de legume din Ruropa fac parte: WPG, Anglia, Franca( Austria, blve^ia, Suedia, Norvegia,T&rl exportatoare care aprovleioneaz& Europe de vest gl nord sinti Italia, Spanla, Grecia, Olanda, Bulgaria, Cipru, Eglp t, Romania gi altele* Olanda, degi $ar& ou condign nefavorabile pentru cultura legumelor in cimp, are suprafete intinse de sere, contribuind la aprovlzionarea pietii inter n.dUoiiale, legume proaspete in sezonul rece (in special tomate gi castraveti) • Chlar t&rile exportatoare importa unele legume gi in anumite anotimpuri (tabelul 7)* Tendin$a permanent^ de sporire a consumulul de legume a dus la continua cregtere a productiei de legume pe plan mondial* Productia mondiala la princlpalele specii de legume (prezentatS in tabelul 8) arat& cS tomatele au cea mai mare pondere in $arile con- tlnentale* Europa ocup& locul I, cu o producible de peste lo milioa- ne tone, urmatS de America de Nord, unde SUA realizeaza cca jum&ta- te din produc$i& Europe!* Celelalte continente au productii mai mici* Cregterea produc^iei de tomate este cea mai dinamicS* In anul 1963 producfia mondial a era de 19,7 milioane tone, fata de 27,3 milioane tone in 1969, ceea ce reprezinta o cregtere medie anuala de 6,4 %• Aceasta se datoregte atit cererii sporite de tomate din partea consumatorilor, precum gi a progresului tehnic din ultimul timp* Sporirea continua a producible! de legume inregistratS pe > plan mondial, se realizeazS in primul rind pe baza ridicarii randa- mentului productiv, respectiv a cregterii productiilor la unltatea de euprafat& gi in foarte mic& masura prin marirea suprafe^elor cultivate• Boar suprafe^ele pemtru cultura protejatS. a legumelor au crescut gi sint in continue cregtere, Romania situindu-se prlntre primele $&ri din lume ca rltm de c o n s t r u c t § i chiar suprafete conatruite (tabelul 9)* Productiile medii care se ob$in la unitatea de suprafat& in t&rile cultlvatoare de legume diferli in functie de gradul de dezvoltare a acestui sector* Aga de exemplu in anul 197o in SUA productia medie la hectar era de 38,7 tone, in Italia 31*8 tone, Spania 27,8 tone, Ungaria 26,1 tone, Jugoslavia 13*5 tone, Romania 2o,o tone etc (Anuarul PAO 1974)*, tabelul 6 bis* Revolutia tehnico-gtiintificS din ultimele decenii a impri- mat legumiculturii un puternic avint spre modernizarea proceselor de productie gi sporirea randamentului productiv*
Mecanizarea unui num&r tot mai mare de lucrari, extinderea proccsolor de automati sore Jn sere, folooirea po scar A largft a mass* lor plnetice, chlmlaarea sub toate aspectele el (fertilizers, arbic.tddro, coinbat ore), modernizaroa el st emelor do irigatie, crearoa de soiurl apoclallzate po destlna^ll de culture, etc; sint mumai o parte din elementelo ape clflce legumiculturii mo dome •
Tabclul 9
Dinamica euprafo^elor ocupate de sore In citeva $ari cultivatoare - ha taassBaaoai |(gecttssccccssscrss :ss3aacBB8saa
Bulgaria
38
seas css
35o
600
67o
estea se adauga aspectele de oru^n organlzatoric §i anume con- centrarea suprafe^elor cultivate cu legume in unit&$i marl, specia- lizate, care a facut posibila introducerea pe scarS tot mai larg& a tehnologlilor industriale §i ca rezultat , cre§terea productivity |ii rauncii* Printre $&rile cu o legumiculturS avansata, se num£r& SUA cu cel mai inalt grad de mecanlzare, Italia, Olanda, Japonia, Spania, URSS* Aplicarea mecanizarii intr-o m&sura tot mai mare se inregis- treaza in multe alte $&ri printre care : Bulgaria, Ungaria, nia, Jugoslavia etc* Progrese foarte marl s-au inregistrat §i in ce prive§te condi^ionarea, pastrarea gi industrializarea legumelor® S-au mecani- zat numeroase lucrari do conditionare, s-au construit spatii pentru pastrare cu instalatii frigorifice dintre cole mai moderno, s-a diver cificat garaa produselor induotrializat e» Congelarea, deshidratarea, liofilizarea legumelor au luat o mare extlhdere, aceste produs
13
e do oonsumabori* fiind deja bine cunoecute Transp&rtul cu mljloace spooinlo pontru legume e-a dnvoltj gi el pe masura progreselor inregiobrate in tehnologia do cuUu$ industrializ aro a legumelor.
1.4
' A r
riesvolt- roa loKumicu ] l u r i d i n tara noaotra 1«4«1* Iotoric
Cultura legumelor e s t e o indeletnicire veche a poporultd nostru, dar multh vreme ea nu so diforon^iazS de cultura plantelor do cimp* In trecut, gradinaritul era practicat in special in preajn min&stirilpr @i marilor curti boerogti, unde se cultiva un sortiant destul de variat de legume ca de ex* rnorcovul, ceapa, varza, ustu- roiul, m&rarul, pepenii, ptevia, loboda pi altele. Confinnarea exit* tentei acestor grad ini ne este data de o serie de scriori vechi ca de ex* acelea a unor c&lug&ri str&ini care au vizi tat Moldova ?i Valahla in sec*XVII pi XVIII (Bandin, Motraje §i al^ii)* precum §1 de ecrierl autohtone (Codul lui Ipsilante,1775) • In Transllvania se eemnaleazS, cultura unui sortiment $1 mal larg pi anume pe lingS etle din Tara Rom&noaacS. se cultivau legume ca: p&trunjelul, pastir- nacul, ^elina9 sfecla, ridlchile, etc* In secolul XIX se produce o farimi^are accentuate a supra- fettlor cultivate cu legume din cauza lipsei unor investifcil strict necesare In acest sector (amenejarea terenurilor, instalafcii de lrigat, necesar de r&sadnite e t c ) * In acoste conditii incepe nron- darea unor suprafe^e irlgabile din preajma ora pel or, grudlnarilor bulgari. Multfi vreme gr&dinaritul a f o o t practicat in tara noaetril de efttre bulgari pi apoi de c&tre sirbi, mal ales in zonele sudlce. Starea inapoiath din acest sector este do terminate de deelo teresul total al orindulrll din ace a vreme, cultura legumelor avind o imp or t ant & secundarS in cadrul agriculturll, care in totalltatea el se practice in condign rudimentare* Ineuficien^a seminjelor fl a unei baze material© strict necesare duena la obtinerea .1 eguwo- lor la un pret rldicat, care deventmu aetfel accesibile unui nimiflr restrlns de consumatorl* Llpsa de vitamin© se face simJiitS mal alee in alimentatla populatlel de la sate, unde avltamlnoza ducea la lnstalarea dlferltelor boll, prlntre care col mal
& $
r! Sw fl
Cut eer*
Supr.
“11 69,6124 ha
w* freevont scorbutul Sflrpitul seoolului XIX gl inoeputul eecolului XX, marc^ea- eft tending Hir* mai accentuate pontru progreoul legumioulturii, mal alee prln Inf lint area unor pcoll *\U de agriculture cu pro dare a legumicultu- 9i apariti* unor lucriri de speciralitato* Prlntre promotorll
PC S % 'sV 4 s
Vv'
%\i
hgHi i A# wnri f ro I •
ft serf e o Geru
.titMST A® «A AA » MCvl wiUi
MINISTERUL EDUCATIEI §1 INVAJAMINTULUI [T
Prof. dr. ing. I. CEAU$ESCU (coordonator)
Bdr. ing. M. BATATA
Conf. dr. ing. V. VOICAN
I dr. ing. P. SAVIJCHI
Lector dr. ing. Gr. RADU
§ef lucr. dr. ing. N. STAN
LEGUMICUUII M GENERALA $1SPECIALA (Edifia a Il-a revizuita)
|(R
EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA i/l BUCUREgTI
1° \CIQL f A
ULCESCU
I
I
1
IMPORTANT*, DEZVOLTAREA SI PERSPECTIVELE LEGUMICULTURII, PRECIM $1 A CONSUMULUI DE LEGUME
[f.l. LEGUMICULTURA CA RAMURA A §TIINTEI §1 PRACTICII. OBIECTIVELE, SPECIFICUL SI IMPORTANJA SA 'In. prezent, pentru definirea preocuparii de obtinere a produselor legumi- |e. se apeleaza frecvent la doi termeni: legumicultura si cultura legumelor. Tambele cazuri, etimologia ne conduce la doua cuvinte din limba latina, feme: „legumer“, cu sensul de vegetale cultivate pentru hrana omului, si care se refers la priceperea de a lucra pamintul si de a ingriji jhtele. Este semnificativ faptul ca tenninologia folosita in principalele Ibi de circulate are acelasi confinut. De exemplu, in limba engleza se pneste prin: ..Vegetable Cultivations", in limba franceza prin „cultures \aischer“, in limba germanaL „Gemusebau“, in italiana prin „OrticoUura“, pimba rasa „Ovoscevotsvo“ etc. I Pentru definirea plantelor legumicole, in vorbirea curentS. se apeleaza ^Btermenul ,legume* care, in fapt, este o denumire generic^ atribuita acelor | Brti (fructe, frunza, radacina, inflorescenta) de plante legumicole (uneori
K ^Jjropriu chiar plantelor intregi) utilizate in alimentafie. Uneori se mai leaza si la termenul „zarzavat“, care este o expresie de origine turca, ivalent al expresiei „regume“. In mod arbitrar, expresia „zarzavat de ^B>a“ se refera la morcov, pastimac, patrunjel pentru frunze, eventual telina flptru radacina, care se utilizeaza in arta culinara la prepararea supelor. I Pe drept cuvint, cultura legumelor a constituit una dintre primele actiBtnti practice ale omului. Insa, odatacu aparitia omului §i a societatii, s^au w voltat continuu cunostintele si metodele de cultivare a plantelor legumicole, Bmul acestora devenind deosebit de rapid in epoca modema. Aceasta a dus j^Bconsolidarea legumiculturii ca o stiinta de sine statatoare, desprinzindu-se Bpel de fitotehnie, din care facea parte in sens larg. i: Delimitarea legumiculturii ca stiinta de sine statatoare s-a produs pe Bisura ce s-a trecut la aplicarea tehnologiei din ce in ce mai perfectionate, Biata cu aparitia si dezvoltarea culturilor „fortate“ in sere §i rasadnite, sau B&tejate, in adaposturi din mase plastice sau sticla fara o sursa permanenta B incalzire, unde marea majoritate a factorilor de mediu pot sa fie dirijafi de catre om, cu trecerea la cultivarea plantelor legumicole dupa principii B, industriale, cu accentuarea tendintelor de specializare a producjiei si Bpgrarea cu valorificarea. Aceasta transformare a fost posibila, ca urmare a Bvolt&rii $i perfec^ion&rii continue a bazei materiale. In acelasi timp, o datA cm trecerea de la cultura tradi^ionala din cimp la cultura modemizatA in sere* Barii etc., a crescut considerabil $i nivelul de folosire intensiva a terenului* aceasta fiind exprimatS. prin coeficienfii de echivalenfa cu culturile cerealiere* Benind 12 ha pentru un hectar cultivat cu legume in cimp, 150 ha pentru
LEGUMICULTURA GENERALA 17
\
^
€■ .
y C N
— grupa plantelor legumicole pentru bulbi $i frunze verzi: ceapa, ustu- roiul, prazul; — grupa plantelor legumicole pentru frunze (verde^uri): spanacul, spanacul de Noua Zeelanda, loboda de gradina, sfecla pentru pepoli p frunze (mangoldul); cardonul; salata verde; patrunjelul pentru frunze; ^elina pentru pepoli p frunze; feniculul de Floren^a, cicoarea, cresonul, mararul etc.; — grupa plantelor legumicole pentru capapna, muguri etc.: varza de capapna (alba fi rope); varza creata; varza de Bruxelles, gulia, conopida, broccoli etc.; — grupa plantelor legumicole pentru fructe, din familia Solanaceae: tomatele; ardeiul; patlagelele vinete; papalaul (Fisalis) ; — grupa plantelor legumicole pentru fructe, din familia Cucurbitaceae: cas- travetele, dovlecelul; dovleacul de copt; pepenele galben; pepenele verde etc.;
—grupa plantelor legumicole pentru semin^e, pastai p capsule: mazarea de gradina, fasolea de gradina, bobul, bamele etc.; — grupa plantelor legumicole perene: sparanghelul; hreanul.; macri^ul; $tevia; tarhonul, leupeanul, anghinarea etc.; — grupa plantelor legumicole condimentare: mararul, cimbrul, cimbri- $oral, asma^uiul, magheranul etc.; — grupa ciupercilor cultivate: ciuperca alba, ciuperca crem, pastravul fagului, ciuperca cu val etc. Ca oricare dintre piin^e, legumicultura are relapi strinse cu numeroase alte domenii piinpfice, deoarece se bazeaza p folosepe bogatele cunopin^e dobindite, pe care le include in sintezele tehnologiilor practicate la cultivarea fiecarei specii legumicole. Datorita marei diversitapi a speciilor cultivate p a metodelor de cultura, informapa piinpfica provenita de la celelalte pimp trebuie abordata in mod creator. Printre domeniile cele mai apropiate de legu micultura se enumera: fiziologia plantelor, botanica, climatologia, agroteh- nica, fitotehnia, tehnologia prelucrarii legumelor, agrochimia, marketingul etc. Cuno^tinple cu privire la morfologie p sistematica vegetala, dobindite de la botanica, sint deosebit de valoroase pentru descrierea si clasificarea speciilor legumicole, dar p pentru direcponarea tehnologiilor de cultura la fiecare in parte, in funcpe de metodele de cultura. In acest caz, cunopinele de botanica sint utilizate in sens aplicativ, pomind de la faptul ca fiecare inspire determine o precizare tehnologica : marimea seminplor condiponeaza adincimea de semanat; particularitaple tegumentului seminal influenpaza durata de timp de la semanat la rasarit; dimensiunea p profunzimea sistemului radicular duce la stabilirea masurilor de pregatire a solului p aplicarea lucrarilor de ingri- jire; particularitaple de crepere a tulpinii condiponeaza suspnerea sau nesus- pnerea plantelor; specificul amplasarii florilor, sau al modului de polenizare, impune luarea unor masuri la asigurarea fructificarii etc. Cultivarea corespunzatoare a plantelor legumicole este insa greu de conceput astSzi fara o complete cunoapere a complexelor relapi ecosistemice p biosistemice. In acest sens, sint foarte utile cunopinple fumizate de fiziologia plantelor, de ecologie p de catre climatologie, pe a c&ror baza se elaboreazA masuri le de dirijare a factorilor de mediu, astfel incit sa se asigure valorifi- carea cit mai bunS. a potenpalului biologic al speciilor p soiurilor sau hibrizilor. Fitotehnia oferS, legumiculturii numeroase cunopinp cu privire la pregS.- tirea solului, infiinprea culturilor prin semanat direct in cimp p ingrijirile generale aplicate la numeroase specii legumicole, dintre care unele se afl& mai departe in zona de trecere dintre fitotehnie p legumiculturA (pepenele verde.
penele galbcn, cartoful de vara-toanma, maz&re pentru boa be v»cate, k, pentru boabf vacate, unele plante oondi men tare). O grupa de alte discipline, cum sint; agrotehnica, agrocktmia, oferi numeroa.se date cu pnvire la particular! ta|ile solului, modal de acesfuia, stabilirea programelor de fertilizare, a 5 asolamentelor si uaJe etc., toate la felde importante pentru culturile legumicole efectuj^? chnp liber, protejate $i la culturile fortate de legume. Amenajarea terenului pentru iriga|ii, tehnica de udare si alegerea soryir de apS, pentru culturile legumicole se face pe baza nop uni lor furniz* lf * citre dibciplina de tmbundtdfiri /unciare, iar menpnerea capacitapi a plantelor nu poate fi conceputa far£ apararea de atacul bolilor si d 4:r. .. riior. Cuno^tfntele in acest domeniu sint preluate de la disciplinele fUofatck'Z $i enlomologie. Organizarea producpei legumicole se face pornind de la cetin^elcpM^ iar vaJoriffcarea producdci de legume are In vedere asigurarea acesteu ^ cursul anului cu prod use proaspete, pastrate si conservate. Pentru legumicultura se sprijina pe cunostintele oferite de marketing si teknokn^ produsclor legumicole. In vederea realizarii culturilor legumicole in unit&fi specializate pfatrt cultura in chnp, pentru cultura protejata in adaposturi din mase plastics 9 mai ales pentru cultura fortata in sere, legumicultura face apel la numero&y discipline ca: energeticd, constructii, rezistenfa materialelor, organizare, progmu economica altele. Particularitatea legaturilor interdisciplinare cuprinde p alte disdpin* cum sint: biochimie, genetted amtliorarea plantelor, mecanizare; economy agrard etc., toate acestea subliniind de fapt specificul legumiculturiide disci* plina de sinteza, profilatoare, cu un corespondent bine delimitat in practKi si stiinta, component de baza al agriculturii din tara noastra. Xotiunea de „leguma“, folosita in limbajul curent si stiin^ific, trebroe mteleasa in sens larg. Aceasta reprezinta par^ile de plante folosite in alimes- tatie, sau da tori ta particularitatilor lor dietetice deosebite. In mnne- roase cazuri preparatele culinare din legume se folosesc suplimentar in alimet- tatie, ca produse vegetale naturale, a caror valoare si import anta se apre- ciaza nu numai strict din punct de vedere nutritiv, ci mai cu seama, dnpa efectul favorabil asupra sanatatii organismului nman. Acest efect consta dm hidratarea organismului, grade continutului ridicat in apa la legumele proaspete ; stimularea activita^ii sistemului muscular, prin aportul de hidrocarbun simple; aprovizionarea cu aminoacizi (leucina, izoleucina, creolina, triptofan, lizina etc.); stimularea poftei de mincare; reducerea grasimilor, akalizarea plasmei sanguine; sustinerea procesului de calcificare normala; sporirea acti* vita^ii enzimelor prin aportul de elemente minerale — K, Ca, Fe, Mn, Mg (b activitatea bilei), Zn (in cre$tere), F (fortificarea dintilor), I (la funefiaglanda tiroide); blocarea activita^ii bacteriilor de fermentajie; mentinerea penneabi- litafii membraneler celulelor; stimularea activitatii glandelor interne; mari- rea capacityi de apaxare a organismului; reglarea metabolismului prifi aportul vitaminelor etc. Referitor la insemn&tatea consumului de legume sint sugestive rezultatfl* unor sondaje f&cute de c&tre organizafiile de marketing in rindurile gospodine- lor §i popula(iei din R. F. Germania. Din datele inregistrate, legumele aulocal al treiiea (cu 14%)dup& lapte, aflat pe primul loc (cu 18%), §i fructe, aflati pe locul al doilea (cu 17%). Plinea se situeazA pe locul al patinlea (13%), iar untul pe al cincilea (cu 7%). Pentru masa largA a populafiei legumele se situcazS fnsA pe primul loc (cu 29%), fructele pe locul al doilea (cu 20%), iar laptele pe locul al treilea (cu 17%). NumSrul deosebit de mare al speciilor, varietSfilor $i soiurilor de plante legumicole, constitute materia prima pentru prepararea unei game nesfir^it de variate de mincaruri, imbunStafind §i imbogatind astfel sortimentul pre- paratelor culinare. Majoritatea speciilor legumicole, caracterizindu-se, in ace- la$i timp prin gust §i aroma plScutS, cu nuance specifice de la un soi la altul, ca urmare a confinutului ridicat in uleiuri eterice, glucozizi, pigmenfi etc. au capatat o utilizare largS $i ca plante alimentare condimentare, atit in consumul proaspat cit $i in prelucrarea industrials, a legumelor. A$a cum este cunoscut, unele legume cor.fin cantitSfi mari de substance proteice (bobul 8,1%, mazSrea 7%, fasolea 2,9%), hidrafi de carbon (mazSrea 18%, pSstimacul 14,7%, ceapa 7—12%, dovlecelul 12%, morcovul 6—9%, pepenele galben 7—8%, fasolea 5,8%, conopida §i varza 4,5—5%, spanacul 2,9—3,9%) §.a. Cu toate acestea valoarea lor alimentarS este apreciatS in primul rind pe baza confinutului lor in vitamine §i sSruri minerale (tabelul 1.1). Referitor la aportul legumelor prin confinutul in vitamine trebuie refinut ca se considers drept cantitate diurnS normals din principalele vitamine, 5 000— 6 000 u.i. vitamina A(lg = 33 000 u.i. — unitSfi intemafionale),. 30—50—100 mg vitamina C, 1 — 2 mg vitamina B1# 2—3 mg vitamina B2„ 15—50 mg vitamina PP etc. Confinutul in vitamine al legumelor este influenfat de numerofi factori (specie, soi, climS, tehnologie), totusi la un sortiment variat de 250—300 g legume consumate zilnic, se asigurS necesarul de vitamine pentru o persoanS activa. Prin legumele proaspete se asigurS organismului in mare mSsurS necesarul de vitamina C. In anumite condifii insS legumele pot pierde o mare parte din vitamina C. Astfel, in urma expunerii la aer sau la cSldurS se pierde pina la 90% din acidul ascorbic liber, prin vestejirea frunzelor rSmin in legume abia 10—15% din cantitatea initials de vitamina C. Pentru acest motiv in practica mondialS se recurge la prerScirea legumelor verdefuri inainte de transport, la transportul cu mijloace prevSzute cu agregate frigotehnice, la pastrarea de scurtS duratS a legumelor la temperaturi scSzute (de circa 4°C) $.a. Dintre speciile legumicole se evidenfiazS prin confinutul in vitamina A: varza creafS, varza rofie, tomatele, morcovul, prazul etc.; in vitaminele B si PP: conopida, varza creafS, varza albS, varza ro§ie, gulia, prazul, salata verde, sfecla ro^ie etc.; in vitamina C: pStrunjelul, ardeiul, conopida, varza, gulia etc.; in vitamina E: felina, salata etc.; in vitamina K: pStrunjelul, morcovul etc.
Legumele asigurS pe lingS vitamine §i o gamS largS de saruri minerale. Este foarte important faptul cS in compozifia chimicS a acestora predominS elementele bazice (Ca, K, Na, Mg, Fe) §i nu cele acide (Cl, P, S). Astfel cele mai multe legume, prin efectul alcalinizant, neutralizeazS aciditatea determi- natS de consumul susfinut de alimente bogate in proteine (carne, piine, ouS, etc.). TotodatS, sSrurile minerale asigurS edificiul coloidal al protopiasmelor celulare, condifioneazS permeabilitatea celularS pentru substanfe hidro- $i hiposolubile (Na §i Ca), au acfiune moderatoare asupra permeabilitSfii capilare (Ca, Mg), condifioneazS excitabilitatea muscularS si intervin in mod activ in procesul de coordonare uervo-muscularS (K) a. Necesarul zilnic din principalele elemeute minerale al unei persoane adulte este urmStorul* 2 16 g K, 1,04 g Ca, 0,43g Mg, 0,06 g Fe, 1,13 g P, 12 mg Na. La aprecierea valorii energetice a legumelor trebuie {inut seama de fan. tul ca 1 g hid rati de carbon asigura 4,1 kcal, 1 g grasimi asigura 9,3 kcal, £ 1 g albumine livreaza 5,5 kcal. Necesarul de surse energetice pentru organism fn 24 ore, este dependent de felul activita^ii prestate astfel: activitatea cu efort redus, stationar 2 300—2 500 kcal; activitate cu efort corporal putemi c 3 000 kcal; activit&fi foarte grele 3 500—-4 000 kcal. Din aceasta cantitate activitatea inimii consume 10—15%, activitatea respiratorie 15%; activitatea ficatului 12—14%, activitatea rinichilor 5—8%. Referitor la raportul dintre principalele componente ale rafiei alimentare in probleme de alimentafie se recomanda pentru o persoana normals: in con* difii de repaus — 79 g albumina, 49 g grasimi, 396 g hidra^i de carbon; la o munc& cu efort mijlociu — 103 g albumin^.; 61 g grasimi; 470 g hidrati de carbon; la o munca grea — 121 g albumina, 94 g grasimi, 435 g hidraji de carbon. Legumele aduc o contribute insemnata in bilanful energetic al omului, m primul rind prin hidratii de carbon si in al doilea rind prin albumine. Cu toate acestea numai unele dintre legume au un confinut ridicat In ■substante cu potential energetic (vezi tabelul 1.1). Pe linga valoarea nutritiva si de fortificare a organismului, legumele prezinta si alte actiuni specifice. Astfel, legumele din grupa verzei, mazarea de .gradina, fasolea de gradina si unele verdeturi au o puternicS. acfiune calci- fianta, motiv pentru care este bine sa se administreze in astfel de cazuri, in primul rind copiilor, conopida cruda, gulioare, coceanul de la capa^ina de varza, piure de mazare etc. Unele specii pentru frunze, ca reventul, macriful, spanacul, au continut foarte ridicat in acid oxalic, care este daunator organismului. Din acest motiv aceste legume trebuie consumate in cantitati mai mid, mai ales de catre copii, servindu-se o data cu acestea si brinzeturi, care confin mult calcim Prezentarea calitatilor legumelor ar fi incomplete fara a sublinia valoarea lor terapeutica fi proprietatile antibiotice in unele cazuri. O serie de specii ca: ceapa, usturoiul, hreanul etc. au fost intrebuintate din cele mai vechi timpuri ca plante medicinale. Proprietatile antibiotice, date de „fitoncide“, ale unor ^specii legumicole le confera acestora o larga utilizare fi in prezent. Osborn -fi V i n c e n t (19 43) incadreaza in grupa plantelor cu insufiri antibiotice speciile legumicole: ceapa, usturoiul, cardonul, tomatele, varza (semin(ele). Prin ponderea pe care legumele o ocupa in alimentatia populafiei ele constituie efectiv un indicator pentru aprecierea nivelului de trai. Ca urmare, producerea legumelor are o insemnatate economica deosebit de mare pentru toate farile. O data cu dezvoltarea culturilor legumicole formate in sere, a celorprotejate in diferite adaposturi din mase plastice transparente fi o data cu trecerealacon- centrarea legumiculturii, profilarea fi specializarea unitajilor, dezvoltarea Industrie! specializate in prelucrarea produselor legumicole etc., important economic*! a culturii legumelor a capatat noi dimensiuni. Astfel, legu- micultura a devenit factorul determinant pentru crearea fi dezvoltarea unor noi direcfii fi unitifi de producfie economic^ fi industrials, specializate (ca, de ex., de producerea elementelor constructive pentru sere fi ad&posturi din mase plastice, de realizare a mafinilor agricole fi tractoarelor specifice pentru cultura legumelor protejate fi in cimp, de fabricare a mijloacelor de transport adecvate, de prelucrare industrials a produselor legumicole etc.). In toate f&rile producerea efalonatA a legumelor fi aprovizionarea ritmica a piefeicu prod use proa spete a devenit o problem^ de prim ordin, deoarece
ILa aprecierea valorii energetice a legumelor trebuie ^inut seama de f a tul ca 1 g hidrafi de carbon asigura 4,1 kcal, 1 g grasimi asigurS 9,3 kcal, 1 g albumine livrcaza 5,5 kcal. Necesarul de surse energetice pentru f organism* in 24 ore, este dependent de felul acti vitS^n prestate astfel: * activitatea eu efort redus, stafionar 2 300—2 500 kcal; activitate cu efort corporal putemic 3 000 kcal; activitati foarte grele 3 500—4 000 kcal. Din aceasta cantitatc activitatea inimii consuma 10—15%, activitatea respiratorie 15%; activitatea ficatului 12—14%, activitatea rinichilor 5—8%, Referitor la raportul dintre principalele componente ale ra^iei alimentare in probleme de alimentare se recomanda pentru o persoanS normala: in con' ditii de repaus — 79 g albumina, 49 g grasimi, 396 g hidrafi de carbon; la o munca cu efort mijlociu — 103 g albumina; 61 g grasimi ; 470 g hidra^i de carbon; la o munca grea — 121 g albumina, 94 g 'grasimi, 435 g hidra^i de carbon. Legumele aduc o contribute insemnata in bilan^ul energetic al omului, in primul rind prin hidratii de carbon si in al doilea rind prin albumine. Cu toate acestea numai unele dintre legume au un confinut ridicat in substance cu potential energetic (vezi tabelul 1.1). Pe linga valoarea nutritiva si de fortificare a organismului, legumele prezinta fi alte actiuni specifice. Astfel, legumele din grupa verzei, mazarea de .gradina, fasolea de gradina fi unele verdeturi au o piiternica actiune calcifianta, motiv pentru care este bine sa se administreze in astfel de cazuri, in primul rind copiilor, conopida cruda, gulioare, coceanul de la capafina de varza, piure de mazare etc. Unele specii pentru frunze, ca reventul, mScriful, spanacul, au continut foarte ridicat in acid oxalic, care este daunator organismului. Din acest motiv aceste legume trebuie consumate in cantita^i mai mici, mai ales de catre copii, servindu-se o data cu acestea fi brinzeturi, care contin mult calcitL Prezentarea calitatilor legumelor ar fi incompleta fara a sublinia valoarea lor terapeutica si proprietatile antibiotice in unele cazuri. O serie de specii ca: | -ceapa, usturoiul, hreanul etc. au fost intrebuintate din cele mai vechi timpuri ca plante medicinale. Proprietatile antibiotice, date de „fitoncide“, ale unor specii legumicole le confera acestora o larga utilizare si in prezent. Osborn -si V i n c e n t (1943) incadreaza in grupa plantelor cu insusiri antibiotice speciile legumicole: ceapa, usturoiul, cardonul, tomatele, varza (semintele). j Prin ponderea pe care legumele o ocupa in alimentatia populafiei ele constituie efectiv un indicator pentru aprecierea nivelului de trai. Ca urmare, producerea legumelor are o insemnatate economica deosebit de mare pentru toate tarileO data cu dezvoltarea culturilor legumicole formate in sere, a celorprotejate in diferite adaposturi din mase plastice transparente si o data cu trecerealaconcentrarea legumiculturii, profilarea fi specializarea uni tailor, dezvoltarea Industrie! specializate in prelucrarea produselor legumicole etc., important economics a culturii legumelor a capatat noi dimensiuni. Astfel, legu- micultura a devenit factorul determinant pentru crearea fi dezvoltarea unor noi direc^ii fi unitSfi de produce economica fi industrials specializate (ca, de ex., de producerea elementelor constructive pentru sere fi adaposturi din mase plastice, de realizare a mafinilor agricole fi tractoarelor specifice pentru 'Cultura legumelor protejate fi in cimp, de fabricare a mijloacelor de transport adecvate, de prelucrare industrials, a produselor legumicole etc.). In toate ^Srile producerea efalonatS a legumelor fi aprovizionarea ritmica a piefei cu produse proaspete a devenit o problems de prim ordin, deoarece -22 LEGUMICtJLTURA GENERALS SI SPECIALA
A i H W,f
A
WM M 1
it e ] ill
lltt ■
ficeavari
asigurarea unui sortiment variat de speci^^^^MI raj^iei zilnice, trebuie sa se realizeze in tot cursul anului. Pomind de la consumul anna] mediu de legume pe locuitor, care a inre- gistrat totusi o continue sporire, in condifiile cre^terii populafiei de la an la an, productia legumicola din fara noastra a prezentat o dinamica ascendents. Aceasta a fost realizata, in cea mai mare parte, de catre unita^ile cooperatiste $i de stat, in fermele legumicole, care au fost supuse unui proces continuu de specializare. In acest fel au aparut, unitati mari, si s-au dezvoltat adevarate „uzine“ de producere a legumelor in spafii protejate sau in cimp liber. Cultura legumelor a constituit din totdeauna o sursa insemnata de ve- nituri pentru unitafile producatoare, in care se aplica o tehnologie corespun- zatoare, se folose^te larg mecanizarea, se utilizeaza materialul biologic cu potential productiv ridicat etc., $i in care se realizeaza astfel productii mari la unitatea de suprafafa. Din acest punct de vedere este edificator §i faptul ca in aproape toate gospodariile populatiei, cultura legumelor are o pondere insemnata. Xumeroase gospodarii ale populatiei, din zonele foarte favorabile si din apropierea marilor centre de consum, realizeaza cantitSti insemnate de pro- duse pentru aprovizionarea pietei sau contribuie la asigurarea fondului de marfa pentru alte destinatii. Prin recentele orientari, cu privire la dezvoltarea legu- miculturii, se pune un accent si mai mare pe aportul gospodariilor populatiei la sporirea si diversificarea productiei legumicole, la dezvoltarea fermelor de cooperare si contractare, prin care sa se asigure sporirea participat'd acestor gospodarii laformarea fondului de stat dar si cre^terea ci^tigului producato- rilor, folosind pirghiile de cointeresare a acestora. Un alt aspect cu importanta economica se refera la faptul ca prin cultura legumelor se asigura o mai buna valorificare a terenurilor decit prin multe alte culturi, aceasta datorita posibilitatilor de efectuare, pe scara larga, a succesiunilor, atit la cultura de cimp liber, dar mai cu seama la cea protejata. In acest fel, prin productive superioare obtinute la unitatea de suprafata, creste gradul de folosire al terenului si spore^te eficien^a utilizarii investi^iilor. Aplicarea metodei culturilor succesive este favorizata de faptul ca legumicnltura dispune de un insemnat numar de specii §i soiuri cu cerinte speci- fice si variate fata de factorii de mediu, precum si de metode pentru scurtarea perioadei de vegetate (de ocuparea terenului de cultura). Trebuie subliniat insa ca folosirea intensiva a terenului in legumicultura impune §i asigurarea unui grad inalt de mecanizare, o perfec^ionare continua a tehnologiilor, existenta unui material biologic cu capacitate productive ridicata §.a. La producerea legumelor se utilizeaza §i o serie de spa^ii cu condi^ii de mediu artificiale, create $i dirijate in dependence de specificul producCiei. Astfel, la noi in {are se folosesc: sere de tip industrial, pentru cultura plantelor legumicole; sere inmulCitor, pentru producerea rasadurilor; r&sadniCe cu in- c&lzire tehnicS, fi biologic^, pentru culturi §i producerea rasadurilor; ad&pos- turi inalte individuale joase din mase plastice transparente, pentru culturi sau r&saduri; suprafe^e neprotejate cu inc5.1zire subteranft, pentru culturi timpurii; amenaj&ri cu solu^i nutritive; spajii speciale pentru cultura ciu- percilor; spa^ii pentru p&strarea $i etiolarea unor legume a. Cu ajutorul unor astfel de mijloace, cultura legumelor se poate efectua in tot cursul anului. Totodat&, apelarea la mijloacele moderne de cultivarea legumelor a per- mis trecerea de la caracteristica activit&Cii sezoniere la aceea de activitate industrials, care se desfS^oarS in tot cursul anului pe baza unor fluxuri teh- nologice specif ice.
Un factor dinamizator in folosirea terenului $i in intensificarea process, lor de producjie il prezinta folosirea in practica, pe scara larga a r&sadulm pentru infiinjarea culturilor, atit in spatii protejate cit $i in cimp. Prin aceasta masurd tehnologica, se pot realiza culturi cu plante selec$ionate, uniforms intr-un stadiu avansat de cre^tere si dezvoltare, fapt care contribuie la redu- cerea perioadei de ocupare a terenului cultivat si la sporirea cantitativa 4 calitativa a produc^iei obfinute. Printre elementele determinante ale importanfei economice a culturii legumelor se incadreaza §i contributia acestora la utilizarea mai rationala a forjei de munca; in legumicultura, ramin totusi o serie de lucrari care trebtne efectuate manual sau mecanizat. Pe linga marea grupa a plantelor legumicole anuale, speciile legumicole bienale faciliteaza otyinerea unor produse legumicole proaspete in afara sezo- nului normal de cultura din cursul anului, aceasta pe seama substantelor acumulate in anumite organe de depozitare. Astfel se pot otyine: andive. pa- trunjel verde, ceapa verde, sparanghel etc. Din analiza posibilitdfilor oferite de legumicultura, pe baza marelm .numar de specii §i soiuri, a metodelor de culture §i pastrare, rezulta ca prodn- cerea $i asigurarea legumelor proaspete este posibila in tot cursul anului. Dad 5e apeleazd la toate posibilitSJile sau nu, aceasta depinde de mdsura in care jispunsul dat de calculele de eficienJS economics este pozitiv sau nu. 1,2. SCURT ISTORIC AL CULTURII LEGUMELOR.
SITUAflA ACTUALA $1 PERSPECTIVELE PRODUCEKII 51 CONSUMULl’I
DE LEGUME
upicolc este considerati ca o indeletnicin? fo^eMINISTERUL
INVATAMINTULUI Prof, dr.
H. BUTNARIU (coordonotor) p(Cf dr,
Prof, dr.
Prof, dr,
D. INDPIA
C PETRISCU
P. $AV»TCH1
Conf. dr.
, (Jonf. dr,
PELAOHIA CHIIOM
RUXANDRA CtOPU
Conf, dr.
Conf. dr.
Prof. dr.
V. POPESCl)
OR. RADU
N. STAN
EDITURA DIDACTICA §1 fJpOtAQOGICA, R.A. - BUCURE$TI, 1992CAPITOLUL 1
PRODUCJIA DE LEGUME IN
PLANUL CERINJELOR
SOCIAL-ECONOMICE PRIORITARE 1.1. rNSEMNATArEA $1 LOCUL LEGUMICULTURII
IN CADRUL PRODUCJIEI AGRICOLE Cunoscfnd nivelul actual, de JnaltS tchnicitate la care se lucreaza In legumiculturS, poate fi apreciata ca impetuoasS dezvoltarca In timp a acestei practici. independent de faptul cS ne despart milenii de Inceputul deprin- derilor de cultivare a unor plantc cu bulbi, radaeini sau Frunze comestibile. Cu ritm greu dc reconstituit, accasta dczvoltare s-a prod us fi if i urmeazS cnrsul In anumlte condijii: — sub irapulsul cerinjelor cresclndc pcntru 0 largire, inteiisificare fi rationalizare a producjiei de legume; — In cadrul interrelajiilor tot mai strlnse cu ftiinjele biologice, tehnice fi economic-organizatorice aflate, la rlndul lor, In pi in progres ; — pe masura definirii principalelor direcjii §i a metodologiei proprii de cercetare ftiinjifica. Cerinja sporirii producjiei de legume se justifies prin valoarea alimentara deosebit de ridicatS a acestora. 0 data cu statornicirea criteriilor ftiinjificc de apreciere a valorii alimen- tare a produselor de consum, cu prejuire'a, Inainte de toate, a conjinutului Lor in principii nutritive, a crescut interesul pentru ISrgirea cortsumului de legume. Potrivit cercetSrilor, cerinjele de hrana ale organismului se pot satisface, printr-o rajie alimentara zilnicS, formats din alimente de origine animals In cantitate de 714 g $i 1 225 g alimente de origine vegetalS, din care, dupS prof. dr. I a n c u G o n j a (1971), 400 g trebuie sS fie de provenienJS le- gumicolS. Legumele reprezinta 0 importantS sursa de aprovizionare a organismului ca sSrari minerale. SSrurile conjinute de legume, in proporjii insemnate §i care an rol deosebit in metabolismul organismului omenesc, sint cele de calciu, fier fi fosfor. Necesarul de 600 mg calciu/corp omenesc/zi (10 mg/kg corp) se acoperS, nfor, prin consumul de spanac, varzS, fasole, care conjin calciu in proporjii de 75,0; 40,05 fi respectiv 60,5 mg/100 gr s.p. Prin consumul legumelor bogate in fier (2,5 mg/100 gr. sp. sfeclS
rofie, 2,8 mg/100 gr. sp., spanac, 1,6 rng/100 gr, sp. conopidS), se acoperS, in masura mare, necesarul de 12—15 mg/corp omenesc/zi din acest element. Pentru asigurarea necesarului de 600 mg/corp/zi fosfor, se recomandS consumul de mazSre cu aport de 62 mg la 100 gr. sp. fasole cu 63 mg/100 g. sp., varzS de Bruxelles cu 68 mg/100 ^r. sp., gulia cu 67 mg/100 gr. sp.; spanacul ea 51 mg/100 gr. sp. *
In proporiie de 5—10% se re co man da acoperirea, cu protide dm legume, a necesarului pentru acest princlpiu nutritiv, de 60--70 gr Jzi (1 g/kg corp/zi). Se are tn vcdere digestibilitatea lor ridicata (70—75%) §i calitatea ce le este conferitA de aminoacizii esen^iali. Conjoin lizina mult A ceapa, usturoiul; tripto- fan - varza ; metionina—spanacul, salata ; valina-r- conopida, ridichile. La re co man dare a dieteticienllor, preocupa^i dc igirna alimentarft, legu- mele trebuie sft acopere, In proporj-ic de 10 %♦ necesarul de 1 440 kcal/zi pentru un om. Sfatul poate fi urmat fftrA diflcultAlL cunosclnd aportul energetic ridicat la 100 gr. subsiant-a pro asp at a al raultor legume : 100 cal - hreanul; 70—75 cal — morcovul §i maz&rea $i 137 cal — reap*Necesarul redus de vitamine, de 1—5 mg/zi pentru organism, se asigura din legume, in propose ridicata de 30% pentru complexul B, 80— 90 $i 100% in cazul vitaminei A, C respectiv P §i F. Interesul pentru consumul de legume ca furnizoare de vitamine a crescut considerabil o data cu precizarea rolului de antidot, pe care-1 au, indeosebi, carotenul beta, acidul ascorbic ,$i tocofe- rolul (vit. E), in cazul turburArilor genetice, manifestate in propoitie ingri- joratoare (de 10,7 %, la popula^ia Europei, in anul 1977^ sub actiiinea .facto-• rilor poluanti fizici, chiinici §i biologici, tot mai prezenti in mcdiot nostril de viata. Cu valoarea alimentara pe care o au, dar §i. terapeutica* legumele se situeaza in rindul produselor agroaliment are cu importanta prioritarA (tabelul 1.1). De asemenea legumiculturii ii este rezervat un loc.bine.definit in cadrul sistemului de agriculture. . ... . .. Pe plan mondial §i la scara redusa, dar cu proportionalitate mult asemanatoare in tari aparte, legumicultura detine in jur de 2%.din suprafata culturilor agricole. Ponderea participarii sale, insa, la realizarile valorice din ansamblul agriculturii, oscileaza in jur de 30%. Cu aceasta mentiune evi dentiata statistic, se aduce in aten^ie caracteristica eficientei ridicate a -produe {iei prin care legumicultura isi define§te locul, aparte, in economia intreguluj sistem al agriculturii. Se evidentiaza, de fapt, rezultanta multiplelor trasattrri de distinctie ale legumiculturii, care decurg din specificul biologiei plantelor legumicole si din modalitatile, larg diferentiate, de cultivate, ;pe eare le coii- sacra practica legumicola, din cele mai vechi timpurL Legumicultura in ansamblu a pierdut, treptat, caracterul tmet ^ractici sezoniere. Interval ul lunilor aprilie-octombrie, caracterizat in zoneTe de etf tindere larga a legumiculturii, prin condi^ii climaterice optime"vegetafiei fn clmp a majoritafii legumelor, se prelungeste, peste
barierele de anotirap, chiar si iarna. , CAUe lichidarii caracterului sezonier al activitatii productive din legu* micultura sint multiple : — generalizarea experien^ei de valorificare judicioasa a particularitailor de rezistenjS la temperaturi scazute a unor legume cum stnt i spanacul, salata, varza de Bruxelles, conopida, sparanghelul, pAstfrnacul §.a. - folosirea pe scarA larg A a avantajelor metodei de cultivare a legumelo1* prin in termed in 1 rA&aduliii; — obj-inerea produc^iilor extratimpurii primAvara $i’ prelungifeavc- getajiei productive a legumelor toamna tJrziu, prin folosirea ad&postlirilor din pelieulA de material plastic, sau prin imAlzirea solului prin diferite metode ;
-r- generalizarea metodelor perlecjjionaie de p&sttare-a legumelor in stare proaspAta *i cu depline caHtAfi de comestibilitate, in timpul iernii ; -praedcflrta, p<* sijprttfefc marl, a rultivdrii forjate a legnrneUw !« rdsadnife fi cu prrcAder* In acre, Legumkuliura Kite lector de produefie inleniivfi, cu un Inalt nivel tehnic, care foloiefl c o tniemnatd far(& de muned fi un invenUr variat ft deosebit dc pretention de unelte, ulilaje, tnnjini conntrue^ii fi fifcjlitd|i tehnologlce. In condi{lita unui aatfel dc sitterri de exploatare, legumicultura valorined, in cel rriai inulLgrud, lerenul, realizind in cursut acelufafi sezon 2 3 recoltc fa nper.ii diferife, cultivate pe acelflfi teren. Producpiile legurnicole hint in general ridlcate, putind ad ajungd In cazul verzti de tournn& la 120 000 kg/ha, 60—80000 kg/ha In cazul t. ornate lor de var&-tournn6, fi plnd la 300—d00 000 kg/ha la castravepi de serd. Jnf f-rpretlnd dateie prin care *e subliniazd aspectele social-econornice ale activitdfjj din legurniculturfi, sc desprind fapte sernniflcattvc. Angajate In prove# productlv perrnanentizat In cursu) lntregului an agri- col, for fa de muned fi mijloacele material©, necesare In legurniculturd, »e uU- lizeazd uniform. PolosuJ activitd|ii suspnutc In legurniculturd *e reflects In Imbun&t&prea conditiilor traiuiui material ai oarneniior. Belfugul produselor legurnicole pe pia|d salisface cerinfa unci ali men Lap i rationale a populapei, iar production i doblndesc venituri rernuneratorii pentru munca ce o depun. I.eguinicuilura #e realizcazd sub raport teoreti c-f tiinpf ic, In legdturd ncuiijlocitd cu o aerie de discipline biologice fi tehnice. Folosefte metodele de atudiu fi rezultatele cercetdriior de anatomic, morfologie, sisternatied fi ecologie vegetald. Kezultatele unor astfel de studii permit cunoafterea parti- cuJaritipIor rnorfo-anato/nice ale plantelor, rnersui proceselor formative ca fi claiificdrile sisternatice, folositoare In studiu. Progresul fdcut de fiziologia plantelor In stabilirea metodicei de cerce- lare fi Jnregistrare a intensitdpi proceselor fundamentale din vlapi plantei, ca fi stabilirea unor legifc&p privind reaepa specified a plantelor, In raport cu fa e torn de inediu, folosesc la elaborarea mdsurilor prin care pot fi satis- Idcute, in cel mai inalt grad, cerinpdc plantelor legurnicole, pentru obpnerea producpilor man. Productivitatea plantelor legurnicole se manifest# In le- pdturd cu condipiie rnediului Inconjurdtor, In definirea edrora au rol fi alte discipline ca : Pedologie, Agrochimie, Climatologie. In activitatea de obpncre a soiurilor noi de legume fi a hibrizilor de mare productivitate, se folosesc principiile geneticil, care fundamenteazd practica wft&rii noil or forme de pi ante. Extin derea fi perfecJJonarea producerli for- fate a legurnelor in sere ridied probleme tehnice cornplexe, a edror soluponare depinde de conlucrarea iegurniculturii cu o scrie de instltupi profilate pentru proieeUre fi execute, din domenlul construcpilor, clcctrotehnicli, petroebi- miei, terrnoenergeticii f.a. Discipline)© de management ajutd la cunoafterea princlptHor organizdrii P retribupei muncii, a norm el or de discipllnd flnanciard, factori ai coordondrli lntregului angrenaj economic productlv.
Programul cercetdriior ftiinpflce, Irnplicat nemijloclt In problematica produepei de legume din }ara noastrfi, este coordonat de la nivelul Academiei de ^tfirip; Agrieole fi fill vice fi sc Infdptulefte In Institutul de cercetdri In p/ofil, (KXF V/dra). Prin stapunile zonale de cercetare fi pe baza colabordrii «ti cadre din 1nvd}drn1ntul hortieol universUar, Institutul de la Vldra conccn- •rtur.fi Intrcgul potential de cerectare din pird, In efort ftiinpflc eficient.De$fS$oar& cu eonsccvenjit munca de create ^tiin^ifirfi, statornicitfi | a Uoj prin tradifie §i are realizari remarcabilc privind : — ImbunStfifirea $i JinbogS^irea sortimentului de soiuri $i hibrizi cu valoare cultural^ ridicatfi ; — producerea semin tel or de calitate ; — elaborarea principalelor verigi ale unor tehnologii moderne de culti- vare a legumelor.
1.2. SITUATIA ACTUALA
$1 DE PERSPECTIVE IN PRODUCJIA DE LEGUME Statistica produc^iei legumicole pe plan mondial marcheazS, pentru etapa ultimelor trei decenii, cre§terea pfna la dublare a realizarilor globale, pe seama unei rate anuale de cre§tere a recoltelor, cu 3,5% in priinii 20 de ani §i diminuata la 2,8% in ultimul deceniu al intervalului (tabeiul 1.2). Productia mittoans tn tone UMul 1.1 are pe plan 1961 - 1965 in perioada 1981 1961—1965, 1982 1983 1984 1985 Evolupa productieiSpecific de legume mondial 1981_____________ (dup& Anuarul FAO, 1985)
1985
VIORICA LUCHIAN
LEGUMICULTURA GENERALA
SI SPECIALA
/VCHi ft tj
.}
ElHt
»raEUSAVAROS
Bucurestl, 2007Legumicultura sc Imparte In doud pdrti distincte: legumicultura
generald care se ocupS de studiul aspectelor gencralc ale Icgumiculturii,
creand o baz& fundamental^ pentru legumicultura specials. In euprinsul legumiculturii generale sunt tratate o serie de aspecte privind: important legumelor; particularit&tile de origine, cresterc $i dezvoltare ale plantelor legumicole, precum si relatiile acestora cu factorii de mediu; metodele de mmultire a plantelor legumicole, baza material^, organizarea si tehnologia generala de producere a legumelor; organizarea recoltarii, Legumicultura speciaId - studiaza importanta alimentara, originea si aria de raspandire, particularitatile biologice, relatiile cu factorii de mediu $i tehnologia de culture, specifice fiecarei specii legumicole.
in tara noastra se cultiva un numar relativ restrans de specii legumicole, unele pe suprafete mari si care prezinta importanta economica insemnata ftomate, varza, castraveti, pepeni verzi, cartofi, ceapa), altele pe suprafete restranse (nap, brojba, batat, broccoli, sparanghel, andive, etc.). O mare parte din speciile legumicole se preteaza a fi cultivate in camp, insa sunt §i unele specii care se cultiva in spatii fortate si protejate. In acest volum vor fl prezentate doar cateva dintre grupele de legume si anume: radacinoasele, bulboasele, varzoasele, bostanoasele si legumele pentru pastai, capsule, seminte, celelalte urmand a fi tratate intr-un nou volum. 1.2. Importanta alimentara a legumelor Legumele trebuie sa ocupe un loc important in hrana omului, datorita continutului mare de substante hranitoare si in special de vitamine, a caror lipsa sau carenta in alimentatie poate provoca serioase tulburim in metabolismul uman. Efectele favorabile ale consumului de legume se
4 6
datoreaza continutului mare in apa, care duce la hidratarea organismului, precum si continutului ridicat in hidrocarburi, determinant in stimularea activitatii sistemului muscular. Totodata, prezenta semnificativa a fibrelor celulozice contribuie la facilitarea tranzitului intestinal, consumul permanent fiind de natura sa stimuleze apetitul, alcalinizand plasma sangvina si regland metabolismul prin aportul de vitamine. Analiza compozitiei chimice a legumelor (tabelul 1.1.), demonstreaza faptul ca acestea contin cantitati de apa variind de la 60,4% - in bulbii de usturoi - la 96,6% - in capatanile de salata. Continutul cel mai ridicat in calorii il prezinta bobul, respectiv 151 cal/100 g de material proaspat.
Proteinele existente in legume au in general valori rnici, respectiv 11,3 mg/100 g.s.p. la bob, 5,6 mg/100 g.s.p. la usturoi, 4,9 mg/100 g.s.p.la broccoli. Insa, spre deosebire de cele de origine animala, proteinele din legume prezinta avantajul ca au o mare digestibilitate, mergand pana la 7075% (Butnariu H., si colab. 1993). Grasimile — legumele contin cantitati mici de grasimi. Cele mai man cantitati de grasimi le confine broccoli cu 0.9 g la 100 g.s.p., apoi bobul, pcrimbul zaharat, prazul si vinetele § care contin 0/8g grasimi la 100 g.s.p. Hidratii de carbon sunt prezenti in cantitate mare in usturoi, porumb zaharat, bob, sfecla rosie, etc. Celuloza este prezenta in cantitati mari in: fa^ole verde, vinete, bob, conopida, broccoli. Calciul, element foarte important in constituirea si intretinerea oaselor, are importanta in mentinerea sanatatii dintilor, tendoanelor si echiiibrului sanguin si hormonal. Calciul reprezinta 1,65% din greutatea corpului, 99% fiind inclus in schelet (J. Valnet, 1987). In legume calciul se gaseste in cantitati mari in broccoli, mangold, fasole 4 7
verde, spanac, iar pentru asimilarea cat mai buna a acestui element se recomanda consumul respectivelor legu.nele in stare cruda.Pofasiul este
tonic muscular $i cardiac, stimuleaza mi^cari/e intcstinale, rcglemcnteazS functiile suprarenalelor. Tabelul 1.1. Calorii Apa Proteine Hidra^i de Valoarca alimcntara a Icgumelor (la 100Gtdsimi g materie proaspata) BSpecsa
1 ardei
(cal.) (%)
(g)
(g)
carbon (g)
Celulozd Ca (9) —i™9) (mg)
35
89.6
1.5
0.5 7.7
1.2
12
Knohinare
19
92.9
2.8
0.2 2.9
1.4
42
■broccoli
40
87.3
4.9
0.9 5.7
1.6
93
11.3
0.8 25.9
0.8
31
1 ceapa
l^
49
86.3
1.4
0.2 11.3
0.8
20
I conopida
28
91.6
2.2
0.6 4.4
26
loastravete
11
96.4
0.5
0.1 2.6
1.8 0.4
I doviecel
14
95.4
0.9
0.2 2.9
0.5
27
1 dovieac [ fesoie verde
26
0.7
0.2
1
26
37
88.2
2.4
0.3 8.1
2.3
88
1 mazare
53
83.3
3.4
1.2
62
f morcov
41
0.6
0.5 9.2
1.2
33
[ mangold
27
90.7
2.2
0.3 5.3
0.8
16
94.7
0.6
0.2 3.6
0.6
90 34
23
92.9
0.5
0.1 5.8
0.2
13
93
0.7
0.1 5.9
0.2
6
3.3
0.8 27.8
82
4.8-
0.7 6.5
1.5 1.6
8 20
87.8
2.7
0.8 7.6
92.3
0.3
1.3 0.5
78 30
95.1
0.8
0.7
36
87.3
1.6
0.8
16
nap pepene gafoen pepene verde [ porumb zaftarat I pafrunjei praz ----papalau r . w -------------------sfeda1 ro^ae c
151 60.6
92
89
24 129 67.3 56 40 ;----26 ----14 --------43
12
0
7
0.1 2.9 9.9 _
4 8
20
—- - 23 32
| sparanghel spanac |l salats
\&»nA
lomate
rddddnd
de
usturoi vnete 1 *OI tMAI
92.3
2.2
0.2 4.6
1.6
35
f 83.5
1.9
0.6 6.3
0.8
80 52 7
11
96.6
0.6
0.1 2.4
0.7
19
94 2
0.8
0.2 4.3
0.8
21
93.4
0.7
0.2 4.8
129
61 4
5.6
0.8 30.4
37
89.7
1
1 0.9 1.9
23
Dupa ~ Collazos C., 1993
93.1
0.8 7.9 4.8 0.3
13
4 9
0.8
70 94 20 46
Consumul legumelor bogate in potasiu se recomanda in cazul oboselilor musculare, obezitatii, reumatismului cronic, artroze, cat $j in afectiuni pulmonare. Din categoria legumelor bogate in potasiu mentionam: usturoiul, bobul, porumbul zaharat, mazarea, broccoli. Fierul - intra in constitutia hemoglobinei, fiind mai ales un antianemic, absenta sa din alimentatie si, implicit, organism, favorizand imbolnavirile de cancer. in legume, fierul este prezent mai ales in patrunjel, spanac, usturoi, mangold, telina. Legumele mai contin si cantitati insemnate de magneziu (spanac, cartofi, sfecla rosie), cu rol in prevenirea imbatranirii tesuturilor, asteniei, tulburarilor digestive, iod (usturoi, ceapa, creson, varza, nap, praz) cu actiune de prevenire a imbatranirii tesuturilor, a obezitatii, tulburarilor respiratorii, afectiunilor pulmonare si tuberculozei, brom (prezent in pepene galben, usturoi, morcov, sparanghel, telina) ce este util in cazurile de insomnii (Valnet J., 1987). Pe langa aceste substance in legume se mai gasesc o serie de acizi organici ca acidul malic (in morcov, pepeni, castraveti, sfecla rosie), acidul oxalic (in spanac si sfecla rosie), acidul citric in tomate, ardei. Unele legume contin si o serie de compusi cu sulf, numiti ..fitoncide”, cum este cazul cepei, usturoiului, hreanului sau ridichilor sau unii compusi care le imprima aroma si gustul specific (morcov, patrunjel, pastamac, coriandru, fenicul), fapt ce face din aceste legume o materie prima importanta pentru industria alimentara si cosmetica. Numeroase proprietati ale legumelor se datoreaza insa vitaminelor pe care acestea le contin. Vitaminele se gasesc in cantitate mai mica sau mai mare in toate legumele, de unde pot fi folosite de organismul uman, mai ales ca unele dintre ele nu pot fi sintetizate si trebuie preluat obligatoriu. Lipsa vitaminelor din corp se manifesta prin avitaminoza (lipsa totala a vitaminelor) - acest lucru este mai rar intalnit, dar fenomenul de hipovitaminoza - deficitul de anumite vitamine este destul de ffecvent in
zilele noastre, tocmai datorita unei alimentatii dezechilibrate si saraca in legume fructe.In legume sunt prezente o serie de vitamine, ponderea
acestora fluid prezentata in tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Vit.g.s.p.) A Vit.laBlunele legume Vit. B2 Continutul de vitamine (mg/100 Specia ardci anghinare broccoli bob ceapa conopida castravete dovlecel dovleac fasole verde
0.12 0.50 0.63 0.10 0 0.3 0.1 0 0.15 0.28
mazare pentni pastai
0.50 0.69 0.176 0 0.79 0.23 0.45 0.8 0 0.1 0.4 0.19 0.06 0.37 0 0 vmeie J 0.5 varzi alba | 0.1
morcov mangold nap pepene ealben pepene verde patnmjel praz ndichi sfecla rosie sparanehel spanac salata tomate | telma de radicina usti'rot
Dupa Colazos C. 1993
0.05 0.07 0.11 0.3 0.03 0.05 0.03 0.01 0.03 0.07
0.11 0.04 0.1 0.09 0.06 0.07 0.04 0.33 0.04 0.20
0.28 0.04 0.04 0.01 0.04 0.06 0.07 0.09 0.01 0.03 0.09 0.08. 0.02 0.04 0.03 0.14 0.02 0.01
0.12 0.04 0.26 0.04 0.04 0.04 0.32 0.08 0.02 0.05 0.05 0.25 0.06 0.06 0.08 0.07 0.3 0.03
B3 Niacina PP 1.58 0.85 0.83 1.40 0.22 0.49 0.09 0.42 0.4 0.71
0.18 0.56 0.23 0.64 0.18 2.87 0.46 0.29 0.40 0.82 0.65 0.13 0.62 0.23 0.42 1.31 0.18
Vit. C 108.3 0 114 28.5 4.9 75.3 95.8 26.2 5.7 9.6 21 17.4 14.1 49.2 23 3 108.3 8.6 18.6 8 16.4 1.5 18.4 8.3 9.1 6.3 31.14
10 i5
Vitamina A sau vitamina de crestere - antiinfectioasa, contribute la nutritia organelor digestive, a cartilagiilor, regulator al tensiunii arteriale. Lipsa vitaminei A din organism provoaca intarzieri in crestere, astenii, tulburari digestive si unele infectii.In legume, vitamina A se Tntalneste mai ales sub forma de provitamina A sau caroten, ce poate fi regasit in morcov, patrunjel, spanac, dovleac, mangold, ardei. Vitamina B — in fapt complexul vitaminic B, cu un rol foarte important in procesele de respiratie, nutritie sau asimilatie. Doza zilnica recomandata pentru organismul uman este de 2-3 mg. Vitamina B( are efect tonic asupra organismului si fortified sistemul nervos. Cantitati mai mari de vitamina Bj sunt prezente in mazarea pentru p£stai, porumb zaharat si usturoi. Este util de stiut, in acest sens, faptul ca prin fierbere se pierde o cantitate destul de mare de vitamina B]. Vitamina B2 sau riboflavina este o vitamina"hidrosolu6ila. Vitamina B2 este indicata in combaterea unor eczeme, alte afectiuni ale pielii, conjunctivite. Cantitati mai mari de vitamina B 2 se gasesc in dovlecei, frunzele de patrunjel, mangold, fasole verde. Vitamina B3 (niacina sau PP) — prezinta importanta in nutritia tesuturilor si participa la diferite procese metabolice. Doza utila unui organism este de 20 mg pe zi. Cantitati importante de vitamina PP sunt prezente in frunzele de patrunjel 2,87mg/100 g s.p., ardei 1,58 mg la 100 g s.p., porumb zanarat si vinete. Vitamina C (acidul ascorbic) este vitamina implicate in procesele de oxidoreducere, participand totodata la distrugerea toxinelor din organism. Este, de asemenea, implicata in fenomenele antiinfectioase si influenteaza
functionarea tiroidei. Doza zilnica necesara unui organism variaza de la 30 — 100 mg, in functie de varsta. Legumele contin cantitati insemnate de vitamina C, fiind principala vitamina sintetizata de plante. Cele mai mari cantitati sunt in fructele de ardei si frunzele de patrunjel 108,3 mg la 100 g s.p., fructele de castraveti 95,8 mg la 100 g s.p., radacinile de nap contin. 49,2 mg la 100 g s.p. Una dintre indicative utile pentru consuni este aceea ca vitamina C este foarte sensibila la fierbere, pierderile ajangand pana la 50 % in cazul in care legumele se fierb in apa. Dae# se respect# tchnologiilc de cuitur# spccifice, Jegumele dau productii mart la unitatea de suprafa(a, ceea ce este de natura sa aduca si venituri mai mari celor care le cultiva. Prin cuJtivarea legumelor se fotoseyte interniv terenul, deoarece in legumiculturS se poate practica sistemul de culturi asociate si succesive, rcalizandu-sc astfel productii si, in consecint#, venituri importante, csalonatc pe intreaga perioad# a anului. intrucat, o serie de lucrari in legumicultura se executa manual, accasta faciliteaza utili//area fortei de munca in tot cursul anului, ceea
ce permite angajarea unui numar mare de oameni ce au posibilitatea sa lucreze in mod continuu, eliminandu-se astfel caracterul sezonier al activitati lor. Resturile vegetale din culturile de legume, care nu se valorifica ca produse pentru consumul uman pot fi utilizate in hrana animalelor, acestea constituind, de cele mai multe ori un nutret foarte valoros. Datorita cererii mari de legume in toate tarile, legumicultura poate reprezenta o indeletnicire productive de baza si o sursa importanta de venit pentru toti cei care sunt angrenati in productia si valonficarea
legumelor pe piata interna si mai ales prin export. 1.4. Situatia legumiculturii pe plan mondial in prezent, cultura legumelor ocupa suprafete diferite pe continente, in functie de conditiile climatice si pedologice, de gradul de perfectionare tehnologica, de traditiile si obiceiurile alimentare, de debuseele comerciale ale acestor produse etc.
Tendinta de marire a suprafetelor destinate culturii legumelor se explica prin cresterea numarului populatiei si prin cererea tot mai mare de produse legumicole. Anuarul FAO, 2003-2005, releva faptul ca suprafata total# cultivata cu legume era de 47.720,1 mii ha in anul 2003, ajungand pan# la 49.773,8 in anul 2005. Pe primul Joe se situeaz# Asia cu o suprafata de 35.207,7 mii ha in anul 2003 si 37.277,2 mii ha in anul 2005 (tabelul
LEGUMICULTU RA 1.3.).
Motto:
...„A
avea ceva nu toseamni
dac& la bog&fie intrebuinfarea ei. “
nu
Esop
040
se
EDITURA GRANADA fAj Bucure$ti 2002principalelor specii legumicole cultivate in condifiile Jflni noastTe I| originca $i aria dc r&sp&ndire, precum §i de particularitftfile biologic^ 4* cu factorii de tncdiu.
1.2. I.ocul $i importanfa legumiculturii in cadrul producer! Lcgumicultura este o ramur& cu pondere mare in agricultura Rotn^j • man implicapi in economie §i mai ales in alimentapa populapei. Locul ^ ^ legumiculturii in cadrul ramurilor de producpe agricold, sunt detemun^0^ condifiile ecologice favorabile pentru multe specii legumicole, care vaJorificarea potenpalului productiv prin obpnerea producpilor ridicatc? unitatea de suprafapi in toate sistemele de culturd,
de priceperea cultivatotju ca $i de existenfa unei importante piefe de desfacere. 1.2.1. Situa(ia actual# a legumiculturii
Un indicator important in dimensionarea sectorului legumicol \\ constitute consumul de legume, exprimat prin consumul zilnic sau anuaL apreciat atat din punct de vedere cantitativ, cat §i calitativ. Se prevede prin strategia alimentara in fara noastra, in rapa zilnici a populapei s& se asigure 3000-3200 cal/zi, in care s-a inclus pentru consumul zilnic o cantitate medic de 340-380 g legume, ceea ce ar rezulta un consum de 125-140 kg legume diverse/ an pe locuitor. Din analiza datelor cuprinse in Anuarul Statistic pe anul 2000 rezultS date extrem de interesante privind suprafafa agricola dupa
modul de folosinji (tabelul 1.1.), evolutia suprafefelor cultivate cu legume pe total §i pe sector privat (tabelul 1.2.), producible totale (tabelul 1.3.) §i medii (tabelul 1.4.) de legume realizate. Referitor la organizarea sectorului legumicol, situapa actuals a tipurilor de prodacatori cuprinde o gama larga, acejtia avand scopuri diferite, dependente in cea mai mare masurS de dimensionarea exploatapilor. Astfel, legumicultorii amatori cultivS o diversitate de specii legumicole pentru consumul familial §i numai surplusui este destinat. Legumicultorii specializap cultivS un num&r mai restrans de specii, dar producpa este
destinatS piefti pentru consumul proaspSt Asociapile de fermieri specializate pentru cultura legumelor cultivfi legume!e pentru consumul in stare proasp&td, depozitare indelungati sau prelucrare industrials. Fermele proprii din jurul fabricilor de conserve folosesc producpa numai pentru prelucrarea industrials.
Fermele legumicole din cadrul unitdplor de cercetare produc In priniul n rand seminje ?i material sftditor.in privinfa relapei cu piafa, producerea determ* Iegumelot la costuri ridicate este determinate de productivitatea scSzutS, iar pe piajS sunt prezentate produse ce nu respectd normele de calitate §i Icontr m ainbalare, datorate in primul rand lipsei de control sau de cointeresare. sut oon Datorite lipsei controlului protecpei consumatorului, de multe ori apar pe ceea < pia{S produse de calitate indoielnicS, in ceea ce private conpnutul in reziduuri. Uneori insS apar §i desincronizSri de aprovizionare a piefei cu I, tip0* produse legumicole. p patoj S-au creat soiuri §i hibrizi de legume cu rezisten{8/toleranpi la agenfii de patogeni §i dSunatori, cu rezisten{a/toleran|a la ger §i seceta, cu potential• ■ car0 in ~ ridicat de valorificare a condipilor ecologice ale diferitelor zone din {ate, cu 1 ma1 ? caracteristici calitative superioare, adecvate destinatiei acestora (pentru pet consum in stare proaspate sau industrials). De asemenea, cercetarea §tiintifica ■ col 1 produce materialul biologic destinat obpnerii seminfei comerciale; fu it perfecponeaza permanent tehnologiile de cultute a legumelor din camp §i spafii protejate; contribuie la perfecponarea managementului in fermele I 3 I 1 legumicole, ca parte fundamentals in asigurarea eficientei in legumicultute. Obiectivele fundamentale ale legumiculturii se refete la: acoperirea integrals a cerintelor pentru consumul de legume al populapei; e§alonarea adecvate a producerii legumelor in tot cursul anului; diversificarea continuS a producpei legumicole, cu produse proaspete sau prelucrate, prin introducerea in cultute a unor specii legumicole mai pupn cunoscute in {ara noastrS; orgamzarea §i producerea legumelor pentru export bazate pe condipile naturale $i tradipa unor zone legumicole; cultivarea soiurilor §i hibrizilor de mare productivitate, cu calitap nutriponale superioare, cu rezistenfa la diferipi agenp patogeni, la dSunStori specific!, la variapile condipilor de mediu §i altele. Structure Suprafafa (miiha) Suprafafa agrkola, dupa modul de agricola folosinfS existenta la sf3r$itul anului <%) 1999
Tabelul 1.1.
1
Spccificare
Total
Proprietate majoritara privatfi
Proprietate majoritarS Total private
Total
14730,7
11432,6
100
100
Dif) care arabil
9356,1
8060,6
63
70,5
27,6
100
100
Soprsfoti agricolA efcctiv irigati
85,0
dc arabil
25,4
92,1
92,8
1.2.2. Important*! alimentari a legumelor
Anuarul statistic 2000 Produsele legumicole reprezintS o components obligatorie In strategia alimentarS §i asigurS, pe langS variapa regimului aJimentar 51, function area normals a organismului uman, contribuind la o mai bunS asimilarc a celorlalte aiimente. Valoarea alimentarS a legumelor este data de conpnutul In: ap& (circa 75 - 95%), cu efect favorabil in hidratarea organismului, substance proteice, hidrap de carbon (zaharozS, glucozS, amidon), grSsimi, care asigurS o valoare energetics ridicatS: vitamine hidrosolubile (Bl, B2, B6, PP, C), vitamine liposolubile (A, D, E, K), sSruri minerale (pe bazS de calciu, fier, potasiu. sodiu §i fosfor), acizi organici (oxalic, citric, malic, lactic), uleiuri aromatice, fitoncide etc. care joacS rol deosebit in echiiibrul fiziologic al organismului uman. Este necesar sS se repnS faptul cS legumele consumate in stare proaspStS au o valoare alimentarS superioarS celor conservate §i au un conpnut redus de calorii (9,5 -35,5 calorii). Legumele confin circa 5-10% protide. Un conpnut mare de protide il putem gasi in ciuperci, mazSre, bob, usturoi, pStrunjelul de frunze, conopidS intre 2 §i 8%. Legumele de la care se consumS frunzele (spanacul. salata) se caracterizeazS printr-un conpnut ridicat de protide, panS la 30% din s.u., cu valoare biologies ridicatS, datoritS conpnutului in aminoacizi esenpali. Cel mai mare conpnut in grasimi de 1% s-a determinat in fructele de ardei.
Glucidele sub diferite forme, zaharuri simple, amidon, glicogen, celuloza, in cantitSp cuprinse intre 1,5 §i 20% din s.p. se gSsesc in usturoi, mazare boabe, pepeni, ceapS, morcov, sfeclS, hrean. Legumele in general au un conpnut relativ scSzut in celulozS, de circa 0,3-0,6% care insS asigura organismului fibrele celulozice necesare bunei funcponSri a aparatului digestiv. Vitaminele conjinute in legume sunt deosebit de valoroase §i necesare in alimentapa zilnicS a omului. Astfel, prin consumul zilnic a 250 - 300 g legume proaspete se poate asigura necesarul de vitamine (A, Bl, B2, C, K, PP) al organismului. Lipsa vitaminelor din alimentape provoaca tulburSri grave in funeponarea organismului, mai ales la copii. Vitamina A (carotenul) se gase§te in cantitate mai mare (circa 3-10 mg/lOOg s.p.) in varza creaks §i ro§ie, morcov, praz, tom ate, salatS, frunzele de pStrunjel §i are rol in menpnerea vederii. De§i vitamina A are o mare stabilitate, expunerea la soare a legumelor un timp mai indclungat poate duce la inactivarea acesteia in proporpe de panS la 70% (INDREA, 1974). Vitaminele din complexul B, B] (thiamina), B2 (riboflavina), B3 (nicotinamida), B6 (piridoxina) Bg (biotina), B9 (acid folic) §i BI2 (cian- cobalamina), acidul pantotenic, vitamina PP se gSsesc mai ales in mazSre verde, sfeclS ro$ie, ridichi de lunS, sparanghel, conopidS §i au rol important in funeponarea normals a sistemului nervos, in metabolismul glucidelor.Vitamina C este prczentA in toate legumele
in cantitAfi variabilc de la 2-300 mg/IOOg s.p. in special in zonele de cre^tere activA ale plantei. in seminfe nu sc acumuleazA dar se formeazA incA din in prima zi de germinate. Sinteza vitaminei C este influcn(atA de
1.2.2. Important*! alimentari a legumelor
intensitatea luminii astfel, legumele bine expuse la soarc sunt mai bogate in vitamina C dedit cele crescute in locuri umbrite. Conpnutul in vitaminA C din legume este influenfat in mare mAsurA de condi{iile climatice §i agrotehnice. DeterminArile efectuate de diferifi specialifti scot in evident faptul cA fructele la maturitatea fiziologicA prezintA cantitatea cea mai mare de vitamina C. !n cantitAp man se gAse$te in tomate, conopidA, gulii, varzA de Bruxelles, varzA albA $i ro§ie, spanac, salatA, mArar §i pAtrunjel verde. La temperaturi ridicate de prelucrare §i prin pAstrare indelungatA, vitamina C se degradeazA foarte u§or. DupA recoltarea primordiilor florale de conopidA, pAstAilor de fasole verde §i frunzelor de spanac §i pAstrarea acestora la temperatura de 20-24°C timp de 24 de ore pot pierde circa 40-50% din conpnutul in vitaminA C. PAstrate insA la temperatura de 8-10°C pierderile in vitaminA C sunt doar de 5-30%. De , in practicA, pentru prevenirea pierderilor de vitaminA C legumele verdepiri se prerAcesc la 4°C, inainte de a fi transportate. Prin pAstrarea indelungatA a legumelor (4-6 luni) pierderile de vitaminA C pot fi mari, de circa 30-70%, in funefie de condifiile de pAstrare. In cazul legumelor murate, se menfine in cea mai mare parte conpnutul de vitaminA C. Vitaminele E, K, PP, U, au un rol in prevenirea unor boli §i in echilibrul metabolic al organismului. Vitamina E se gAse§te in {elinA §i salata, seminfe, vitamina K in pAtrunjel, spanac, conopidA, tomate §i morcov, vitamina PP se gAse$te in conopidA, varzA crea^A, varzA albA, varzA ro§ie, salata, iar vitamina U in varza albA. Valoarea alimentarA ridicatA a legumelor este datA §i de conpnutului lor in sAruri minerale (de Ca, P, Fe, K, Mg, S, Cl, Zn, Cu), care au un rol multiplu in organism, participand la formarea oaselor, a hemoglobinei etc., precum §i la neutralizarea aciditApi excesive a secrepilor gastrice. Acizii organici, malic, oxalic §i acidul lactic care se formeazA in procesul de murare $i alp acizi, conpnup in legume, dau un gust plAcut §i racoritor acestora. Toate legumele, dar in special cele condimentare (mArarul, patrunjelul de frunze, leupeanul, etc) conpn substance aromatice, cu efect stimulator asupra secrepei glandelor stomacale §i intestinale, u$urand digestia. Substanfele aromatice specif!ce conpnute in plantA contribuie la aprecierea calitApi legumelor. Ralls a identificat la mazAre acetaldehida, acetona, propionaldehida, acizii formic, acetic $i izovalerianic, in concentrape de 30%. Mirosul caractenstic al cepei este dat de n-propil-disulfinA, hidrogenul sulfurat §i bioxidul de sulf. La varzA, aroma §i gustul sunt date de anumip compu$i cu sulf. La felinA, Gold $i colab. au identificat 38 de substance volatile responsabile de aroma. Forss §i colab au stabilit ca la form area aromei la castravep mai multe componente. dar un rol deosebit II au sistemele enzimatice.
1.2.2. Important*! alimentari a legumelor
Unele legume con fin substance fitoncide cu aepune antibiotic# ce asigur# o bund lgien# a alimentapei, iar cunoa$terea acestor substance prezint# un interes deosebit pentru industria conservelor deoarece da posibilitatea folosirii diferiplor compu^i cu aepune fitoncida pentru a prelungi durata de pdstrare a produselor sau pentru aplicarea unui tratament de conservare mai bland, care s£ permits o mai buna p&strare a calitSpi. Cele mai cunoscute sunt fitoncidele din usturot $i mu§tar. Substanta cu aepune antibacterian# din usturoi §i ceapa este alicina. O alta substanpi cu aepune bactericidd este sinigrina care se g£se$te In hrean, ridichi §i varza, in tomate s-a identificat substanta cu aepune antibiotics numita tomatiniL care este foarte activS impotriva mucegaiurilor §i a drojdiilor <3 mai pupn active asupra bacteriilor. In consumul unor legume pot fi unele restnepi determinate de conpnutul mare de: acid oxalic (spanac, macri§, fhmze de revent) contraindicat suferinzilor de sromac $i de litiaza renalS; pigmenp antocianici (varzfi rope), solaninS p purina (tomate), fasina (leguminoase), sunt deranjante in alimentapa anumitor persoane. De asemenea, consumul legumelor provaiite din loturile fertilizate cu gunoi de grajd pot provoca unele probleme datoritS unor agenp patogeni (ouS de uermi intestmalL bacteriL protozoare). Excesul de ingr&piminte in special cele cu azot ca p reziduurile de substance insectofungicide pot duce la obpnerea unor produse poluate, daunatoare organismului. Gontea p §utescu au publicat studii privind existenta unor substance antmutritive conpnute de unele legume care pot inhiba dezvoltarea orgamsmului uraan. AstfeL antiprotei nogeneticele, prezente in special in eguminoase, formate din tripsininhibitori, hemaglutinine p saponine sunt inactivate prin tratamentul termic. Antitiroidienele, sub formS de glicozizi txxnanogenici, prezente in varzS, conopidS, nap, gulie p mai pupn la alte iegume, au ca efect reducerea capacitapi tiroidei de a capta iodul, ducand la formarea gu^ei. Dintre anti mineral izante, acidul fitic prezent in leguminoase p addal oxalic, prezent In macri§, spanac, revent etc., in organism datoritS propnetSplor lor complexante, impiedic# udlizarea substantelor minerale, in spccisd a calciului, fierului p magneziului. Pentru obtinerea unor legume care sS nu afecteze sanatatea omului, se rnpune aplicarea fertiliz&rilor fSra excese, p respectarea strict# a pauzelor dupa tratameote. Lfectele multiple ale legumelor asupra st&rii de sSnState, explica mportan^a acestora.
1.2.2. Important*! alimentari a legumelor
1.2.3. Important! economic! a cnftiirilor Icgnmicoie
l egumicultura reprezintS un domcmu dc actrvitatc de prodocjic ce sc caractcnzca/i pnntr-un malt grad dc intensivitate. Consuniul zilmc dc legume in rapa ahmentarS a omuhii. in stare proaspStA sau prehicratS. face ca acestea $3 capctc o important economics atact pentru producStor, cat $i pentm consumator. A. Cultura plantelor legumicole constitute o surei important^ de venituri Lcgumicuitoru] este interesat ca prin aplicarea unei tehnologii corespunz&toare sa facS prin cultivarea plantelor legumicole o activitate profitabila. prin nivelul ndicat al producpilor, prin calitatea produsdor. dar prin aiegerea unui sortiment de legume cu cea mai mare cSutare pe pia(3, pe toatS penoada anului, care presupune $i obpnerea unor prepiri de vanzare mai ridicate
B. Cultura plantelor legumicole asigura o mai buna valorificare a terenurilor Folosirea intensiva a terenului prin cultivarea unor specii $i soiuri de legume cu penoada de vegetable care sa permita efectuarea unor succesiuni de culturi pe parcursul unui an atat in camp, cat $i in spapile protejate confers o important economics deosebitS culturii legumelor, prin eficien|a utilizSrii mvesripilor. Cultivarea in camp a unui hectar cu legume se apreciazS ca ar putea echivala cu 10 -12 ha de grau, 1 ha de legume cultivate in solarii echivaleazS cu
circa 150 ha grau, iar 1 ha legume cultivate in sere echivaleazS cu 200 ha de gran. C. Sursa de venituri repartizate constant pe toata penoada anului Din activitatea de producere a rSsadului se pot obpne venituri chiar
incepand cu luna martie. Prin cultivarea plantelor legumicole in spapi protejate (sere, solarii, rasadmte), veniturile pot fi constante in perioadele cand cultura nu se poate practica in camp. Pe de alta parte, cultura in camp asigurS venituri din primSvarS pans in toarnnS.
D. Prin realizarea unui flux continuu de producere a
enituri care poate relansa alte activitSp. e asemenea, prin obpnerea unei produepi de 4.000 kg de grau la ha p vaLorificarea la un pref de circa 3.000 lei/kg se obpn venituri de . 000 lei/ha, iar la un ha de tomate in camp la o produepe de 50.000 kg, valorificate la Industrie cu cel pupn 3.000 lei/kg, rezultS un venit de minimum 0. 000 lei/ha; 1n cazul In care se realizeazS $i o succesiune a culturilor, veniturile la unitatea de suprafafS cresc considerabil. De la culturile semincere de tomate de camp, la o produepe de 100 kg seminfe la ha, valorificate cu cel pupn 2.000.000 lei/kg se pot obpne venituri de cel pupn 200.000.000 lei la ha
legumelor pe tot parcursul anului, se poate valorifica e^alonat produepa ceea ce creeazS o sursa Sursa de acumulare a valutei In cad nil schimburilor jBfematioaale cu legume
Posibilitalea exportSrii unei animate cantitSti de legume contribuie la acumularea de valuta necesara dezvoharii activity dar 51 a cre§teni nivelului detrai. E. Sursa de brand pentru animale O parte din resturile vegetale de la unele culturi legumicole (varzoase. stecla de masa, mazare, fasole etc.) poate fi foiosita in hrana animalelor.
F. Sursa important^ de materil prime pentru Industrie conservelor Asigurarea fabricilor de conserve cu legume permite prelucrarea acestora $i posibilitalea de a fi consumate o perioada mai lunga pastrand calitafile produsului conservat. Prin aceasta se pot dezvolta intreprinderile mici sau marl, de producere §i industrializarea legumelor §i fructelor. G. Asigurarea locurilor de munca pentru 0 buna parte din populate Jinand cont de faptul c& legumele se pot cultiva atat in camp, cat §i in spafii protejate. procesul de producpe se desfa$oar& pe tot parcursul anului, deci ji nevoia de forjS de muncS este relativ mare. Forfa de mimed este necesara de la producerea rSsadului pan& la recoltarea §i depozitarea produselor legumicole. Legumicultura poate fi comparaft cu o „unitate cu foe continuu“, activitatea incepand in tuna ianuarie §i sfar§ind in luna decembrie. 11. Pozifia sa in sistemul economic national. Legumicultura stimuleazS dezvoltarea altor activitip precutn: producerea ingr4§3mintelor $i pesticidelor, construcfia de ma§ini §i utilaje agricole, transporturi, comerj etc.
1.3. Zonarea
legumiculturii
LEGUMICULTUR
A VOLUMUL-legumicultura se practica tot timpul anului, lolosindu-.se spajij fncalzite (sere)
si ncincilzite (solarii); -tchnologiilc de cultural sunt foartc eomplcxc si se dilerentiaza de la o specie la alta $i chiar in cadrul acclciasi specii, in functie de
locul de cul- turft, de deslinatia productiei si de perioada de cultura; -majoritatea legumelor fiind perisabilc, se impun masuri speciale de reeoltare, transport, depozitare, pastrare si de conditional pentru valori- ficarc; -datorita marii complexit&ti a tehnologiilor, cultura legumelor nece- sita un volum mare de forta de munca comparativ cu alte sectoarc ale productiei vegetale;
In conditiile tehnologiilor moderne de cultura, prin mecanizare, auto- matizare, procesele de cultura dobandesc un caracter industrial tot mai pronuntat.
IMPORTANTA ALIMENTARA A LEGUMELOR
Legumele au o importanta deosebita in alimentatia omului. O alimen- tatie rationala este de neconceput fara folosirea zilnica a legumelor intr-un sortiment variat. Notiunea de “leguma ” trebuie inteleasa in sens larg. Aceasta repre- zinta partile de plante folosite in alimentatie. Legumele au un efect deosebit de favorabil asupra sanatatii organis- mului uman si anume: -hidratarea organismului datorita
continutului ridicat in apa la legumele proaspete; -stimularea .activitatii sistemului muscular, prin aportul de hidrocar- buri simple; -aprovizionarea organismului cu aminoacizi: leucina, izoleucina, lizi- na, triptofan ect; -reduccrea grasimilor; -alcalinizarea plasmei sanguine; -sustinerea procesului de calcifiere normala;
-sporirea activitatii enzimelor prin aportul de elemente minerale: K, Ca, Fe,Mg,Mn, Zn, FI;
-blocarea activitatii bacteriilor de fermentajie;f -mentinerea permeabilitAjii membranelor celulare; -stimularea activitatii glandelor interne; -marirea capacitatii de aparare a organismului; I -reglarea metabolismului prin aportul vitaminelor. Legumele au un continut ridicat in vitamine. Legumele si fructele asigura 9095% din necesarul de vitamina C, 60-80% din vitamina A, 20■ 30% din grupul de vitamine B, 90-100% din grupul de vitamine P si o pH buna parte din vitaminele K si E (Gontea, 1971). Continutul in vitamine este influentat de specie, de soi, de clima si ^H tehnologia aplicata. 6H Prin consumul zilnic a 250-300g de legume din specii diferite se tj 8 asigura necesarul de vitamine pentru o persoana activi. Vitamina A (carotenul) are un rol important in mentinerea vederii si se ■ gaseste in cantitati apreciabile, intre 3-10 mg/lOOg s. p. in morcov, frun- ^H zele de patrunjel, spanac, ardei, tomate. Vitamina A are o mare stabilitate.Totusi expunerea la soare a ■ legumelor un timp mai indelungat duce la inactivarea acesteia in proportie ■ de pana la 70% (Indrea, 1974) Vitaminele din complexul B (thiamina, riboflavina, acidul pantotenic) I au un rol important in functionarea normala a sistemului nervos, in metabolismul glucidelor. Legumele bogate in complexul de vitamine B sunt: mazarea, sfecla I rosie, sparanghelul, conopida, patrunjelul de frunze, spanacul, precum si I legumele conservate prin fermentatia lactica. Vitamina C este prezenta in toate legumele sub forma acidului ascor- I bic, in cantitati variabile, de la 3 la 300 mg la lOOg s.p. Se evidentiaza I printr-un continut mare: ardeii, frunzele de patrunjel, spanacul,conopida, I varza, tomatele, gulia s.a. M I Sinteza acidului ascorbic este puternic influentata de intensitatea I luminii, astfel c^ legumele, ca si organele acestora, bine expuse la soare, ■ sunt mai bogate in acid ascorbic decat cele umbrite. Vitamina C se dcgradcaza usor ( prin oxidare) la temperaturi ridicate I' si prin pastrare indelungat^. La conopida, fasole verde si spanac, pe par- I cursul a 24 de ore, pierderile ajung la 40-50% la temperatura de 20-24°C I si numai de 510% la temperatura de 8-10°C. De aceea se recurge la pre-
ricirea legumelor verdeturilor inainte de transport (la 4°C). fn cursul pastrarii dc lungft duratS. ( 4-6 luni), legumele pierd 30-70% din vitamina C. De aceea se recomanda ca legumele sa se consume in cea mai mare mftsurft proaspete.
In mediul acid creste rezistenta la oxidare a acidului ascorbic, de aceea la legumele murate se menjine in cea mai mare parte continutul in vitamina C. In legume se gasesc si alte vitamine ca : K, E, PP, cu rol important in prevenirea unor boli si in echilibrul metabolic al organismului uman. Vitamina PP se gaseste in conopida, varza creata, varza alba, varza rosie, salata. Vitamina E se gaseste in telina si salata. Vitamina K in patrunjel si morcov. Vitamina U se gaseste in varza alba. Legumele au un continut ridicat in saruri minerale, cu rol important in buna functionare a organismului. Legumele contin saruri de Ca, P, Fe, K, Mg, S, Cl, Zn, Cu, s.a., care intra in constitutia scheletului, a diferitelor tesuturi, echilibreaza reactia sucului gastric. Varza, conopida, salata, ceapa s.a., prin continutul lor ridicat in Ca si P, neutralizeaza aciditatea provocata de consumul altor alimente ( carne, peste, faina). Unele legune au un rol antianemic (spanacul, patrunjelul de frunze, salata s.a.), continand cantitati ridicate de Fe. S
J
Sarurile minerale asigura edificiul coloidal al protoplasmelor celulare,conditioneaza permeabilitatea celulara pentru substante hidrosolubile (Na si Ca ), au actiune moderatoare asupra permeabilitatii capilare (Ca, Mg), conditioneaza excitabilitatea musculara si intervin in mod activ in procesul de coordonare nervo-musculara (K). Legumele aduc o contribute in bilantul energetic al omului, prin hidrati de carbon si prin albumine. Glucidele se gasesc in legume sub diferite forme (zaharuri simple, amidon,
glicogen, celuloza) in proportii cuprinse intre 1,5 si 20,0 % din s.p. Se evidentiaza printr-un continut mai ridicat usturoiul, mazarea boabe, pepenii, ceapa, morcovul, sfecla, hreanul.
Legumele asigura organismului fibrele celulozice necesare bunei fupetionari a aparatului digestiv
Protidele continute de legume aduc in hrana omului cca. 5-10 % din totalul necesar. Se remarca printr-un continut mai mare in protide, intre 2 si 8 % ciupercile, mazarea, bobul, usturoiul, patrunjelul de frunze, conopida, spanacul.Lipidele se gasese in cantitate mai mica in legume, remarcandu-se ardeiul
cu cel mai mare continut (1%). Din aceasta cauza Jegumele consti- tuic alimente de baz£ in regimul de slabire.
^c/r/7 organic!, malic, oxalic si acidul lactic, care se formeaza in pro- ccsul de murare si alti acizi, fac parte din continutul legumelor, dand gust placut si racoritor acestora.
Unele legume contin uleiuri eterice, care se gasese sub forma unor f compusi cu sulf si care se mai numesc “fitoncide”. Astfel de substante se | gasese in hrean, ceapa, usturoi, praz, ridichi si au un efect bactericid.
O serie de cercetatori au pus in evident# existenta unor substante r antibiotice in varza, morcov, ceapa s.a.,asigurand o buna igiena a alimen- I tatiei.
Prin efectele multiple, consumul de legume constituie un mijloc pre- ventiv de combatere a diferitelor boli, cum ar fi arteroscleroza. De exem- plu, tomatele sub forma de sue sau in stare proaspata au valoare nutritiva deosebita datorita continutului lor bogat in vitamine:A,C,B,E, si K si saniri minerale: Fe, K, Cu, Mg, P, Cl. Acestea au proprietatea de a reduce vascozitatea sangelui, de al fluidifica, prin acesta contribuind la reducerea riscului de tromboze, prevenind totodata instalarea arterosclerozei sau a | altor afectiuni ale vaselor de sange. Tomatele mai au proprietatea de a I stimula secretia sucului gastric si a pancreasului.
Foarte multi specialisti apreciaza ca varza alba este un veritabil aliment-
medicament. O bogata experienta traditionala, confirmata si de numeroase cercetari stiintifice, recomanda consumul verzei crude, mai ales al sucului obtinut din varza, in tratamentul ulcerului. Sucul de varza 9
7
are propietati cicatrizante datorita continutului de saruri de potasiu, sulf, vitamina U si vitamina K, antihemoragica.
Prin fierbere se distruge vitamina U. De aceea este bine ca varza sa fie consumata proaspata, ca salata. Bogatia de sulf ( 1 0 0 mg la 100 g s.p.), arsenic, calciu, fosfor, cupru, iod explica marea ei valoare pentru remine- ralizarea organismului. Varza este antiscorbutica, revitalizanta. Sulful li confera proprietatea de a fi dezinfectata si tonificata, actionand eficace in boli ale aparatului respirator, in anumite eczeme, in seboree, in general in protectia pielii.
Spanacul si macrisul, care contin acid oxalic, sunt contraindicate pentru suferinzii de stomac si de litiaz# renala.Varza rosic avand un continut mare in antociani trebuie consumata in amcstcc cu varza alba. Uncle neajunsuri pe care le pot avea legumele in alimentatie sunt legate de vehicularea agentiior patogeni ( oua de viermi intestinali, bac- lerii, protozoare), ca urmare a fertilizarii culturilor cu gunoi de grajd. De asemenea, excesul de ingrasaminte ( mai ales azotoase) ca si rezidiile de substante insectofungid pot duce la obtinerea unor produse poluate, daunatoare organismului. De aceea, se impune aplicarea unor tehnologii cat mai corecte si rationale, fara excese, cu re spec tare a stricta a pauzelor dupa tratamente.
IMPORTANTA ECONOMICA A LEGUMELOR Prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia omului, consumul de legume constituie un indicator important pentru aprecierea nivelului de trai. De aceea producerea legumelor are o insemnatate economica deosebit de mare pentru to ate tarile. Prin dezvoltarea culturilor fortate in sere, a celor protejate in diferite adaposturi si odata cu trecerea la concentrarea legumiculturii, profilarea si specializarea unitatilor, importanta economica a legumiculturii a capatat noi dimensiuni. Legumicultura a devenit factor determinant pentru crearea si dezvoltarea unor directii si unitati de pro due tie economica si industriala spe- cializate ( de exemplu, de producerea elementelor constructive pentru sere si adaposturi din mase plastice, de realizare a masinilor agricole si trac- toarelor specifice pentru cultura legumelor protejate si in camp, de fabricate a mijloacelor de transport adeevate, de prelucrare industriala a pro- duselor legumicole). Importanta economica a culturii legumelor rezida si din faptul ca acestea permit o folosire intensiva a terenului. Se apreciaza ca 1 ha de legume cultivate in camp echivaleaza cu 10- 12 ha de grau, 1 ha de legume cultivate in solarii echivaleaza cu 150 ha de grau, iar 1 ha de legume cultivate in sere echivaleaza cu 200 ha de grau. Prin cultura legumelor se obtin productii foarte ridicate la unitatea de suprafata. La cultura legumelor in camp se pot obtine freevent productii de peste 30 t/ha, la cultura in solarii de 50-70 t/ha, iar la cultura in sere de
80-120 I/ha. La uncle spccii $i in sisteme intensive dc culture (hidroponicA) se pot obline productii de pcstc 300 t/ha.
Un alt aspect de important# economic# se refer# la faptul c# prin cultura legumelor se asigur# o mai bun# valorificare a tcrenurilor decat prin multe alte culturi, datorita posibilit#tilor de efectuare, pe scar# larg#, a succesiunilor, atat la cultura in camp liber, dar mai cu seam# la cea protejata. f Folosirea pe scar# larg# a culturilor asociate in sere, solarii si rasadnite creeaza posibilitatea folosirii intensive a acestor spatii si recuperarii intr-un timp mai scurt a investitiilor. Cultura legumelor constituie o surs# important# de venituri pentru unitatile cultivatoare si in gospodariile populatiei. La o cultur# de grau, la o productie de 5000 kg/ ha se obtin venituri dc cca 600.000 lei, in timp ce la o cultura de tomate de toamn#, la o productie de 601/ha se obtin venituri de 6.000.000 lei. r»
f
ExportuI de legume aduce venituri mari tarii noastre, favorizand dezvoltarea comertului exterior cu alte tari. Se export# in mod curent: tomate, castraveti, ardei, vinete, ceapa si conserve diferite. Legumele constituie o important# surs# de materii prime pentru industria conservelor. Aceasta a dat posibilitatea de a se dezvolta mtreprinderi mari, integrate, de producere si industrializare a legumelor si fructelor. Prin faptul ca in cultura legumelor se realizeaza un flux continuu de productie, pe intregul an calendaristic, se creeaza posibilitatea repartiz#rii armonioase a fortei de munca, mis^randu-se caracterul sezonier al iucrarilor Prin valorificarea esalonat# a productiei pe tot parcursul anului se
creeaza un echilibru dinamic intre venituri si cheltuieli. O parte din resturile vegetale de la unele culturi legumicole se pot folosi in hrana animalelor (v#rzoase, sfecl#, maz#re, fasole ect.). Principalele componente Dr. AL. S. APAHIDEAN
din legumele proaspete
Se# de bcr&ri
CULTUBA LEGUMELOR TIM PVRII
/^.6e $ r / 7^
/, * #*'Y 5
1
BWU3TEC* y
\-q r/
*
i ' :; i
EDITORA
CERES
BUCURESTI 1997
CAPITOIUL 1.
IMPORTANJA $1 PARTICULARJTATILE CULTURILOR TIMPURII DE LEGUME
1.1. LEGUMELE TIMPURII SI AUMENTATIA POPULATE!
[ Aliment nl
Giu- ; cide
Pro
w 8**g; £-f
Legimieie ocupa un lac important in alimcntatia oamenilor, arece, impreuna cu fructele, constituie principalele surse de Itamine si alte substance bioaotive ca: minerale, aeizi organic!, ■obstante volatile, hormoni, fermen^i, enzime, celuloza, substance ■are le confera pe langa rolul alimentar si unul iterapeutic, contri- ■uind la prevenirea sau tratarea unor boli. Comparand continutul legumelor in substance hranitoare cu cela al principalelor alimente, ce intra in dieta zilnica, se con- ftata diferente importante (tabelul 1).
Oniinutu! in sufcstaiife hranitoare nl unor aliiuiute g S.l\) 6 (la 100tide
g
Nile lipte Vmt
Canse de pore l^ftUK fronze
hegame irucU: legam rSA&clni
became Imfbi Ctftofi
* Vitasnina A
52,0
5.0 1.0 3.7 5,3 6,0 ft,2 17,5
1 Vu- loa- rea Vita mine (nig) Tabelnl Mineral© ener(mg) getic & kcal CaroC Ca
7,5 3,4 1,0 11.2 1.6 2,0 0,7 1.6
1.0 3,4 80,0 35,0 0,3 0,4 0,2 0,2
348 0,03* 67 0,70* 785 563 2,33 26 2,26 44 6,00 45 0,70 72
2,0
0.8
0.08 82
0,14 0,06 0,02 0,10 0.06
2.0 1,7 0,3 0,5 44.0 19.0 28,0 26.0
15 120 300 10 76 30 68 82
0,18
20,0
12
Spre deoscbire de priudpalele alimente cafe au o valoarc energetic! ri dicatS (87—785 kcal/100 g) legumele sunt mai s!rac£ Sn gludde $i lipide (gr!sitni) astfel aunt preferate in regimol hi- poealoric, recomandat in prevenirea $ tratarea unor bolt (obezi- tatea, diabetul, hiper tens! unea arterial!, ateroscleroza, accidentele vasculare $i cerebraie). Continutul de proteine din legume nu este neglijabil pentru ijlimentrvtie, mai ales ca uncle legume, cum sunt maz!rea, ustu- roiul $i ciupcrcile, oontin p!na la 6— 7% din substan^a proaspata. Se remarca insa continutul ridicat de vitamine $ m morale al legumelor fata de celelalte alimente. Cel mai important aport al legumeflor este acela de acid ascorbic
(vitamina C) care la om nu se stocheaza in organism §i astfel trebuie asigurat zilnic prin hra- na. In afar! de efectul antiscorbutic al vitaminei C se cunoa^te roiul sau energizant antiinflamator. Trebuie remanent ca fat! de valorile medii ale oontinutului de vitamina C, prezentate in tabelul 1, unele legume con^in cantitati mult mai ridicate, ca de exemplu: ardeiul ro$u (200—300 mg), pa- trunjelul de frunze (140 mg), hreanul (70—100 mg), spanacul, varza, conopida, gulia (70—90 mg/100 g produs). Suhstantele carotenoide (precursori ai vitaminei A) se gasesc in cantitati mari in legumele colorate, in special In morcov, ardei, patrunjel frunze, salata verde, spanac (3 —9 mg/100 g SP). Sunt bine cunoscute efectele antixeroftalmfce ale vitaminei A ca $i cele de mentinere a starii de sanatate a pielii, legumele $i fructele asi- gurand 60—80% din -necesarul organismului uman. Vitaminele din eompHexul B (Blf B2, B6, B12, PP, acidul folic, bios II) au un rol deosebit de important in metabolismul glucide- lor, sinteza hemoglobinei din sange $i mai ales in mentinerea starii de sanatate a sistemului nervos. Chiar daca in general legumele $i fructele usigura numai 20—30% din necesarul de vitamine B, unele spedi au un continut ce de>pa$e$te mult media, ca: usturoiul, rn azarea §i fasolea verde, spanaeul, salata, conopida, varza, ridi- chile de luna, p!trunjelul de frunze. Vitaminele din complexul P (flavonoidele) se gasesc in cantitati mari in legume (tomato, ardei, varza, spanac, salaita). Se cu- noa$te acum c! aceste vitamine au un rol deosebit deoarece asi- gura permeabiJItatea vaselor sangvine, rezistenfa capilarelor, scad tensiunea arterial!, m!resc tonusul miocardului prevenind astfel boiile cardiovasculare* Legumele §i fructele asigura necesarul de vitamine din complexul P, in propose de 90—
100%.
«
Vitamineie K (antlhcmorngldi) %i E (antisrteriir/i) se g^iesc, de aaemenea, in
, S . is. pip
irt, Sse«
rdei.
Sunt j
asiI
Eofc
es*ntit&\i marl In legumele proaspete.
.SubstanceJo m/ncrale ce se g^sesc in eantitarte mai mare in legume (Ca, JC, P, Fe, Mg, S, Cu, Zn) intra in oonstitutia schelet’- lui, a sangelu/, a unor enzime fji hormoni, infiuen^nd intreg me- tabilsmul organ ism ului omenesc. Ele au o act rune antictecalrifiaiUa, antianemky $i alcalinizanta, combatand excesul de aciditate produs de alte alimenie (came, oua, paine, paste fainoase), con£ribuind ast- fel la prevenirea unor boli ale aparatului digestiv (hiperacadit&te, ulcer). Adm organic! $i substantele volatile, pe Mnga faptul c& asi- gura gustul $i aroma pl5cut5 a unor legume (morcov, patrunjel, ^e- lin£, ceapa, usturoi, ridkrhl, ardef) au efecte complexe asupra or- ganismului: antibiotice, diuretice, coleretice, an/tlglicemice vaso- dilatatoare.
Rezulta ca legumele constituie pentru om o sursa import anta de bran a $f un adevarat izvor de sanatate prin ac^iunea complexa de prevenire $i combatere a unor boli periculoase si foarte rSs- pdndite, care se datoresc prinftre altele si unui regim alimentar ne~ corespunzytor.
,
K i
a| I
8
S I ■I
rtf'1
nti' [ tti' | 3*1- I *ca^ I |f I i |
Spedali^tii In domeniul alimentatiei apreciaza /ca in ratia alimentary zilnica, legumele trebuie sa intre in cantitate medle de 350—400 g, Intr-un sortiment diversificat, cat mai uniform in cursul anului. Datority caracterului sezonier al productiex de legume, in |ara noastry aprovizionarea popula^iei $i consumul nu sunt suficient de uniform repartizate in cursul anului. Daca in cursul verii $i mai ales toamna avem o abundenta de legume proaspete, in cursul iernii, al prirnaverii §i chiar la inceputul verii producjia $i piata nu satisfy pe deplin cererea populatiei. Un studiu efectuat la noi asupra repartizarii consumului de legume in cursul anului, consemneaza proportii de 7% in trimestrul I, 17% m trimestrul II, 43% in trimestrul III $i 33% in trimestrul IV, din consumul total anual.
Oferta redusa din perioadele deficitare ca si cererea mai mare pentru legumele timpurii men^in preturi ridicate ale acestotr pro-duse pe piata parnl ins,pro mijloeul verii, fficAndu-le asttol nta| putin aocesibile pentru o parte a populate!, cu venituri mai mlet,
Pe do alia parte cultivated! de legume sunt preocupa^i <|e cre^terea productiilor timpurii, care se valorificfi Intoltdeauna nruii bine §i la pre(uri mai ridicule deefl-t cele realizate in icuLfcuri de vara §i toamnfi, asigurand un grad mai inalt de profitabilitate, JJtiinta ?i practice legumiculturii pun la dispoztyia cultivate* rilor o serie de -cai §i mijloace care permit ob^inerea de produc- tii timpurii, care dau posibilitatea imbinarii intereselor consuma- torilor, de a avea asigurata o .aprovizionare mai buna, cu aeelea ale cultivatorilor, de a ob^ine venituri mai ridijaate din acesit sector de activitate. 1.2. PARTICULAR IT ATILE CULTURILOR TIMPURII DE LEGUME
Productii timpurii de legume se pot realiza pe mai multe cai si aplicand metode §i tehnologii specifice. Cele mai timpurii productii se ob^in in culturile din serele incalzite, in care se creeaza un microdimat favorabil
Unele metode de eultura §i masutri tehnice ca producerea de rasaduri, muleirea cu folii transparente, semfrnatul sau plaritatul timpuriu, sporirea desimii plantelor, conjugata cu limitarea cre§terii (tomato, ardei, vinete), fertilizer ile echilibrate, kigarea mo derate, men(inerea st&rii de s&nutate a plantelor, au ca efect gra-
Neculai C. MUNTEANU
TOMATELE, ARDEII §1
PATLAGELELE VINET E
Editura "Ion lonescu de la Brad 1
CAPITOLUL 1
TOMATELE Lycopersicon esculentum Mill.,
sin. Solatium lycopersicum L., sin. Lycopersicum lycopersicum Karst.
Familia Solanaceae 1.1. IMPORTANTA CULTURII
Importanta alimentara. Tomatele se cultiva pentru fructele lor, care se I consuma la maturitatea fiziologica, in stare proaspata sau
conservata.
In stare proaspata, fructele se consuma sub forma de salate simple sau asortate cu alte legume. Fructele au un gust deosebit de placut, datorita echilibrului dintre glucide, acizii organici §i sarurile
minerale; de asemenea, I prezinta o aroma specifica, apetisanta. Fructele proaspete se folosesc §i la obpnerea unei multitudini diverse de preparate culinare, cum ar fi: supe, ciorbe, bor$uri, ghiveciuri, tocane, sosuri, (ornate umplute §.a. Se cunosc peste 125 feluri de preparate culinare (Patron, 1989).
0 mare cantitate de fructe de tomate - circa 60-65% (Beceanu, 2000) - se folo$e$te la obfinerea unei largi palete de conserve: sue, pasta, bulion, tomate depelate, diverse sosuri, ffcin5 de tomate, tomate deshidratate, ghiveciuri, tocane ^.a. Sucul de tomate se consume ca atare sau se folose§te ca adaos in alte preparate culinare, la fel ca pasta sau bulionul. Sucul proaspat de tomate este deosebit de folositor pentru organismul uman, datoritS efectului sau alcalinizant, determinat de con(inutul ridicat in potasiu, magneziu, sodiu §i calciu; sucul pasteurizat $i conservat i§i pierde o parte din calit&ti sau chiar confine unii produ§iNeculai MUNTEANU anorganici dfiunfitori, rezultaji prin transformarea (degradarea) acizilor
organici citric, malic §i oxalic.
Valoarea alimentard §i terapeuticS a tomatelor este mai mult de nature mineral izantS §i catalitica, decat de naturS troficS sau energetica. In aprecierea valorii alimentare a fructelor de tomate trebuie avute in vedere $i componentele fizice ale acestora. Dupa I.F.Radu (1953), citat de Dumitrescu §i Oros (1955), componentele fructului au urmatoarele valori: epicarpul 1,5 - 5,0 %, pulpa 6,0- 8,2 %, placenta 15,5 33,0 % $i seminfele 1,0 - 2,0 %. Compozi{ia chimica a fructelor de tomate este destul de variabila, in funcfie de soi, zona de culture, condipile meteorologice, tehnologia de cultivare §i gradul de intensivizare a culturii, modul de realizare a recoltarii §.a. In aceste circumstante, compozitia chimica a fructelor proaspete de tomate (dupa mai mulfi autori: Dumitrescu §i Oros, 1955; Enachescu, 1984; Patron, 1989; Butnariu §i colab., 1992; Beceanu §i Balint, 2000 §.a.) are aproximativ urmatoarele limite de variafie: substan^ uscata 4-9 %, zaharuri 2,5 -4,5 %, celuloza 0,25 -0,90 %, hemiceluloza 0,1 -0,2%, substance proteice brute 0,6 -1,5 %, lipide 0,25 - 0,35 %, acizi totali (exprimati ca acid citric) 0,6 - 1,0 %, cenu§a 0,5 - 0,6 %, vitamine, pigmenfi, substance pectice §.a. Zaharurile sunt reprezentate de glucoza §i fructoza, cate 40-60% din totalul zaharurilor, zaharoza 7-10 % din zaharuri §.a. Substantele proteice §i aminoacizii liberi (circa 6 % din substanta uscata), de$i impreuna, sunt in cantitati mici, contribuie, prin combinatiile pe care le formeaza cu glucidele, la fermitatea fructelor. Un rol deosebit de important in realizarea fermitatii, dar §i a consistentei fructelor il au §i celuloza, hemiceluloza §i substanfele pectice. Acestea din urma asigura in mod major calitatea pastei de tomate prin consistent^ §i uniformitatea amestecului dintre fractiile solida §i lichida. In cadrul acizilor totali, aproape jumatate sunt acizi liberi; ace$tia confera
fructelor prospe|ime §i un gust placut, in echilibru cu zaharurile solubile.
Elementele minerale determine gustul §i marea valoare mineral izanta. Conpnutul fructelor de tomate in macroelemente la 100 grame produs proaspat este urmStorul: potasiu 226 mg, fosfor 24,7 mg, sodiu 17,9 mg, magneziu 11,3mg $i calciu 8,3 mg; microelementele cele mai importante, tot la 100 g produs proaspat, sunt: aluminiu 1,80 mg, fier 0,55 mg, mangan 0,15 mg, cupru 0,12 mg $i zinc 0,09 mg (EnSchescu, 1984). Se apreciazS ca, datoritS excesului de baze, in | comparap’e cu cantitatea de acizi, fructele de tomate se comports fiziologic ca un aliment alcaiinizant, ceea ce le confers o valoare alimentarS ridicatS. Vitaminele sunt diverse, dar in cantitSfi modeste. La 100 grame de fructe proaspete, vitaminele au urmStoarele valori: vitamina A 0,8-0,9 mg, complexul de vitamine B 0,12-0,13 mg, vitamina C 20-60 mg, vitamina PP 0,10-0,25 mg §.a.
* %1
Pigmenpi cei mai important sunt licopenul 4-7 mg/100 g substannfS proaspSta (ce confers culoarea ro§ie) §i carotenul 0,6 -1,2 mg/100 g (ce determinS culoarea portocalie). Combinatia dintre cei doi pigmenji asigurS
^||
culoarea (in general, ro§ie) a fructelor. Se considers cS, dacS in cursul perioadei
st
de maturare a fructelor, temperatura este ridicatS (22-30°), atunci se
I
intensS, pe cand daca, in aceea§i perioadS, temperatura este mai redusS (14-
sintetizeazS mai mult licopen $i, ca urmare, fructele capStS o culoare ro§ie mai 18°C), se produce mai mult caroten, care determ ina o culoare ro§ie-portocalie.
Uneori, in conditii de insolatie putemica, se produce pigmentul xantofila, care confers plantelor o culoare roz-albicioasa (Dumitrescu §i Oros, 1955). Pigmentii clorofilieni, de regulS, dispar la maturitatea completa a fructelor, dar prezenta lor accidentals determ ina “inchiderea culorii” sucului §i a pastei de tomate. l t
Valoarea energetica a tomatelor este relativ redusS, un kilogram de tomate proaspete asigurand circa 190 kcal (Beceanu §i Balint, 2000).
liuritatea fee Mari gate, Cerintf decat liide tomate Imports
O anumita valoare alimentarS, mai ales in traditia culinarS romaneascS, o au fi fructele ver^i (imature, dar de marime asemSnStoare fructelor ajunse la maturitatea fiziologica), care se folosesc in prepararea murSturilor simple sau asortate. Cerintele pie{ei pentru asemenea fructe, adesea, in unele toamne, sunt mai mari decat pentru fructele complet mature. In unele situatii, fructele verzi §i mid de tomate se folosesc pentru prepararea dulcefii sau a altor produse culinare.
amicole inj dorlaltele gu Tomate *
Wi protf fsospa W
fmportanta agrotehnica. Tomatele valorificS foarte bine terenurile legumicole insorite, fertile §i irigate. De regulS, tomatelor, ca, de altfel, $i celorlalte legume din grupS, li se rezervS cele mai bune sole de teren. Tomatele se preteazS pentru diverse sisteme §i tipuri de culturi: in camp sau in spapi protejate, In sisteme intensive $i industriale sau in cele sustenabile §i de tip gospodSresc, in ogor propriu sau in succesiuni $i asociafii de legume, pentru recoltS timpurie sau mai tardivS etc.Tehnotogia de cultivare cste, de cele mai multe ori, complex^, necesit&nd produccrca rfisadurilor $i un volum relativ mare de lucr&ri de ingrijire; cu toate acestea sunt $i situapi In care cultivarea tomatelor se poate realiza integral mecanizat. Cultura de tomate poate fi u§or incadrata intr-un asolament legumicol $i este, in general, o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor, cu exceppa celor din familia Solanaceae. Importanfa economica §i sociala. Cultura de tomate, in comparatie cu alte culturi legumicole, asigura venituri dintre cele mai mari, intr-un raport bine echilibrat cu cheltuielile. Uneori, rentabilitatea recoltei scade in perioadele cu varfuri de oferta, dar recoltele timpurii §i cele din afara sezonului asigura recuperarea cheltuielilor din perioadele mai pufin favorabile economic. Recoltele variaza intre 30-40 t/ha (la culturile timpurii, in camp) §i circa 400 t/ha (in sere in Olanda sau Franta, de exemplu). Tomatele pentru consum in stare proaspata sunt solicitate pe piaja in tot cursul anului (asigurand un flux permanent de venituri), iar cele pentru prelucrare in sezonul de varatoamna (august-septembrie). Varfurile din recolta destinatS prelucrarii sunt u§or de redus prin prelucrarea primara §i stocarea sucului. Recolta este destul de perisabila, dar exista solupi tehnice pentru pastrare §i transport pe distance mari. Tehnologiile de cultivare, cu excepjia celei pentru industrializare, se realizeaza printrun mare volum de for^a de munca, din iama pana la inceputul toamnei sau chiar in tot timpul anului, in cazul culturilor din sera. Consumul de forta de munca variaza in limite foarte largi: 212 ore-om/ha la tomatele pentru industrie complet mecanizate §i peste 4500 ore-om/ha la
tomatele de vara-toamna palisate. Majoritatea lucrarilor sunt de dificultate medie §i cer un anumit nivel de profesionalism. In aceste condi^ii este nevoie a se asigura o anumita stabilitate a personalului muncitor, care poate ob^ine retribu^ii atractive. Principalii factori de rise. Avantajele §i dezavantajele culturii tomatelor trebuie completate cu unii factori de rise, care pot compromite cultura §i recolta, $i fa^a de care trebuie luate masuri adeevate. in ordinea cronologica de manifestare, principalele pericole cu probabilitate ridicata sunt:
I
tovfirsta necorespunzatoare a rasadului la plantare poate determina | fntSrzierea culturii §i a recoltei;
folosirea unui rasad necorespunzator (fara vigoare, necalit) determine un numfir mare de goluri in culture; brumele tarzii pot distruge partial sau total cultura, iar cele timpurii opresc prea devreme vegetarea plantelor §i distrug complet fructele I de pe plants; atacul puternic al unor boli, cum ar fi mana, patarea brune, pfitarea alba §.a., sau al unor daunatori, dintre care cei mai comuni sunt | gandacul din Colorado §i afidele; anii ploio§i favorizeaze atacul de boli, iar ■ cei seceto§i pe cel al daunatorilor; manifestarea unor deficien^e fiziologice, cum ar ft indesirea
Jf frunzelor (la temperature ridicata §i lumina redusa), argintarea varfului m plantei (la temperaturi scazute o perioada lunge de timp), unele defecte de i
colorare, creparea bazei tulpinilor sau creparea fructelor (la exces de I . umiditate in sol, dupe o perioade mai lunge de secete) §.a; crearea unor varfuri de recolte, care determine supramaturarea §i imbolnevirea fructelor, datorite condi^iilor de mediu nefavorabile recolterii, precipitafii abundente §i de durate etc.
1.2. ORIGINEA §1 ARIA DE RASPANDIRE. PERSPECTIVE
Tomatele cultivate provin din specia seibatice Lycopersicon esculentum var. cerasiforme, care are ca centru de origine zonele inalte ale Muntilor Anzi din Peru, cuprinse intre 5 §i 10° latitudine sudice §i aproximativ 75 §i 80° longitudine yestice. Aici, aceaste specie se intalne§te §i in zilele noastre, in diferite forme (pontane. Sub acpunea factorilor de evolutie, aceaste zone a devenit §i un centru ie diversitate a speciei. Cu circa 5000 de ani in urme, specia a ajuns in Mexic, in zona platourilor nalte. Aici, prin acelea§i mecanisme, s-a format un al doilea centru de diversitate. Lite cr>prit inmdite on m psrulp.ntum. se PARRgo in rpainnilA 1
CAPITOLUL 2
ARDEII Capsicum annuum L.
Familia Solanaceae 2.1. IMPORTANJA CULTURII
Importanfa alimentary. Ardeiul se cultivS pentru fructele sale, care an multiple intrebuintiiri in alimentafia omului, atat in stare proapM, c£t $i prepare sau conservata. In funcpe de gustul lor, fructele pot fi “dulci” sau “iuti” Ambele categorii de fructe se pot consuma, de regula, la doua stadii de maturitatt maturitatea tehnolohica, cand fructele au culoarea verde, $i maturitatea fiziologica, cand fructele au culoarea rofie. Fructele de ardei dulce se pot consuma in stare proaspata, sub forma de diferite salate crude sau coapte, simple sau asortate, cu branzS, pateuri
fa, De asemenea, fructele proaspete se folosesc la prepararea ciorbelor, supelor sau difentelor mancaruri ori tocane. Un mod traditional de preparare sunt ardeii umplu(i. Din fructele proaspete se extrage un sue, care se consume simplusauio combina{ie cu sue de morcovi, tomate sau alte legume. Varietatea mare a conservelor la care se folosejte ardeiul este aproape asernSnStoare cu cea a tomatelor. Fructele de ardei se folosesc la prepararea sucului conservat, a bulionului, a pastei sau a pudrei (boielii). In mod deosebit, ardeiul gogo$ar se consume marinat, iar cel lung, sub forma de murdturi.
Fructele de ardei iute Vy
kfJ
sunt mai cunoscute5 $i V
6
If I j£ #
s
J8I
mai raspandite in
— fm & *%
I dulce. se » s F Ca aliment i *«
lumededt cele de ardei I$
til
M
3if« I j ** aI It u ^X B VM J
*
w
I 1 1
it
tl'
l
%i * 5
I
w tf* It *ViA vf 8 Vt\<’ j*
ill
I f i cu diferite impreunS » AiC \ fi* m>3 * 5y * •Ai v 51 I1 4? ^ X XIf 1^ 1fI* # \v g
a
38 §j
1st)
*#g
*M ca & atare sau folosesc
|xJ
m W $
1j
*
oJ c
f V <1
Ide
: ■« * ,|
2
11 f
I
1
| f
«
Ilf
%';i Wf Oft M
# ^ ?; 11m ’ ■1 m €8 •BL V: ll ;• % % L 1 %1 v >
s B 1
I
5 i 3 I
.
i «»
S *8
|£
1
3 fi
Bk X
3
<1
A lie crrmpxmente aie frueftior fie ardei, fa mfsnm eekn fin* f&hehxt $#£//£&<& Mint pnHetm h/AA.
grdsimi ■>,§%4 enfant I 2 mg/ttfO z
pr'd&pfA (pp y, fyf
(K9 mg/Ufty g pp. mmgnezni 6-7 mg/166 % ppf ptfimmm 170 fng/U/x % >>,p5 vttmrmneie H 42 mg/Ayff g p p VmU/tttea energetfai e*te de tAxta 26 ten** //> g % ardent! fin fat $i de perte I 16 kcal/100 g la arfiefai fate
Pariem viiti m fmetefar reprezjnti Mh>% 1*/*, f ructele fie mrfiei hrte me totomemc %• la prepararea vatei texmoysne wx % umrr mhftt fokntte fa tf&t&menttsi afecfiunilor rcum&tfae (pAsteyv $i /area Wtfy, Pttn vmlomtem ornamental* m tmor specu, /arietdtJ p Urtme< arde»*»f cwm»j)e»/i $i o anvmiti ultlrtale cm plant* omamtntaU* fie mpmrVtment, tmportanta agrntehntei Ardeii, dm punct fie vedere m\ knpt/rtmetj^. agrafe hmee, me aseamdnd« fa mate mdsord, cu tom ate Je. Vaionftcd fomrte bine terenunle legumicole, me preteazd petitru cvhurt intensive fa teren pfrAcpt. ta y neprotejat. necesitd un mare vofum fie tveriri fie fngrijire etc. Spre fieomebvre it Ornate, cvhurm fie mrfiet me confront^ mat pu|in eti atacul bolilor ^ Mar ds mdtori lor. dar apar probteme fieomebfte fa \tpmm apei, cuftura fimd* to aceagd srtuatie. practic com prom is* De asemenea, dacd fa tom ate me fa&faepe pe wprafete mart srtuatia de mecanizare complete a cultorii (fomaiefe pentn ;ndus*rializare^ la ardei ace si fucru este mai rar, fimd mai cunomcut fa culture de ardei per/' J boia (de exemphj, 1n Ungana). Jmportanta economic* fi lociali. Cuftura fie ardei poate fi apreciati. dm acest punct de vedere, la fel ca cea de tomate. Este o culture cu cheftuiel* foarte mari, dar care pot ft retail* apr recuperate. dacd me practice o tehnofogie adeevatd, care mi mmigure o produepe dt minimum 20 t'ha Peferttor la cheltuieli, este important de arStat ci pentru m hectar fie cuhuri fit ardei me consume intre 1700 %i 2000 ore-om» pentni a productie fit 20 t/ha (Durrwt/eacu cotab. 1998). Uncle avantaje fati de tomaie merits a fi menfionate. Se realizeaz^ o mai bund e^alonare a recoftei, cu virfmdc productie mult mai atenuate, ceea ce nu provoacd sedderi bnifte ale prefului dt valorificare; de asemenea, recoltarea la ardeiul gras, lung ft lute me poate face pro lurigd penoadd fie timp, cuprinsd Intre maturitatea tehnologicd fi cea fiziofogicl evitimdu'Se, fi in acest mofi, vdrfurile fit recoltd; fructelc sunt mai pupn pemabdt fatd fit cefe de U/mate etc.
FrincipalH factor! de rise. Dac& la ardci nu se intalne>te acea rusticitate pfOpric tomatelor, in schimb, culturile de ardei nu se g&sesc sub incident unui ^are numSr de factori de rise cunoscufi la tomate. Pe scurt, principal!i factor! de j c sunt urmdtorii:
r S
#
calitatea rSsadurilor este depreciate mai ales de densitatea prea mare, care determine alungirea tulpinii §i “golirea” ei de frunze; de asemenea, varsta necorespunzStoare determine intarzierea culturii;
„ intarzierea culturiior prin mesuri tehnologice neadeevate determine intrarea recoltei sub incident brumelor sau recoltarea intr-un stadiu necorespunzator de maturitate; brumele sunt o adev&rata catastrofe pentru culturile semincere sau cele la care fructele se recolteaze la maturitatea fiziologice (ardei gogo$ari, ardei de boia $.a.); atacul in mase al unor boli, cum ar fi virozele, sau al unor daunatori, cum ar fi paianjenii, pot compromite complet cultura, mai ales ce o combatere eficienta a acestora este aproape imposibil sau foarte greu de realizat.
2.2. ORIGINEA §1 ARIA DE RASPANDIRE Formele de ardei dulce §i ardei iute, care se cultiva la noi in (ara in Europa, aparpn speciei Capsicum annuum L. Denumirea de Capsicum* a fost introdusa de Valerius Cordus (1506) $i a coexistat cu cea de Piper, date de Linne. Ardeiul iute era numit de populajia be$tina§a din Mexic “aji” (ad’hi), dupa cum a notat Columb (1493). Formele de ardei dulce provin din forma de ardei iute, gustul dulce f mutape recesivd a caracterului gust iute, ancestral $i dominant.
AlSturi de C. annuum, in lume se mai cultive patru specii important
frutescens L,, C. chinense Jacquin, C. pendulum Willdenow $i C. pubescens $i Pavon.
Aceste cinci specii cultivate provin din diferite stocuri ancestrale. | in trei centre de origine distincte: Mexic - centru primar pentru C. annuum, cu Guatemala ca centru secundar; Amazonia - pentru C. chinense $i C. frutescens; Peru Bolivia - pentru C. pendulum C pubescens. 1 I
CAPITOLU1, 3
PATLAGELELE VINETE Solatium melongena L. Familia Solanaceae 3.1. IMPORT ANT A CULTUR11 Important* alimentara. Specia patlageie vinete se cultiva pentru fructele sale, care se consuma la maturitatea tehnologica numai sub formS preparatH. Fmctele se folosesc la ob{inerea unor produse culinare specifice, ca: salats de vinete, musaca, vinete impanate, vinete la gratar, vinete pane §.aprecum 51 a unor preparate cu alte legume sub forma de manc&ruri §i tocane, care se pot conserva si pentru perioada de iama. In lume se cunosc circa 115 re^ete culinare cu patlageie vinete, din care 48 apartin zonei mediteraneene occidentale, 37 Orientului Mijlociu, 19 zonei asiatice etc. Valoarea alimentara este data de urmatoarea compozitie ehimicit; glucide 16 -3,0%, protide 1,1-1,5%, lipide 0,2%, celuloza §i alte fibre 1,5-2,4%, s&ruri minerale 0.5% $i vitamine. Dintre elementele minerale, potasiul se afla in cantitatea cea mai mare (200-250 mg/100 g produs proaspat). Vitaminele sunt in imitate redusa, de exemplu, vitamina C 1-5 mg/100 g, iar complexul B 0,38-0,40 mg 100 g (Beceanu $i Balint, 2000). Continutul in apa este in jur de 92%, iar partea comestibila reprezinta 75-85%. Valoarea energetics a par|ii comestibile este relativ redusS, fiind de 18-27 kcal/100 grame. Alaturi de valoarea alimentary, pStiagelele vinete au $i 0 anumita valoare terapeuticS: conjin fitoncide 51 substance care contribuie la reducere a
Nexxoi MUVTEAV^ oolrntioWn dm SIRK Prepwilclt dm piftlgrlrlr vinete au efecte dnretke, Imint. mnmcmiu. $a calntunte stimuleazi ftmcfiile fscamhxi $i pancitiilil laportaata a^afekiidl nezufti din fapnil d pkligelek > mete \alorifkl foane bme terenurile ieeumicoie fertile, insotite §i ca posibilititi de ingare. dm zoack sudioe fs sudvcsbcc ale tini. Cahura se pome organ iza in camp nqrofcja. dar in mod deosetoft m adipostunle aeoperrte ca mafieriale plastice (sobrii);
cahura In sere este mai pufm practicata, datorita pretentiilor ridicaxe fata de hanini $i cilduriL Tdmoiogza dc culthare este la fel de complex* ca §i cea a ardemtei; mfiinfMrca enkurii se realizeazi exchisiv prin nasad. Important* economlca si sodbtla. Cultura de p&tl&gele vinete no trebuie efectuaia decat in zoneie favorabile. altfeL lipsa. mai ales, a caldurii luminii. determina obdnerea de culturi Intarziate. slab productive p far* rentabilitate. In coodhii coresptmzatoare de mediu si tehnologie. cultura de patlagele vinete este una dintre cele mai rentabile, datorita productiilor man, cererii ridicate a pietei. e§aJooarii recoteL perisabilrtapi scazute etc. Valoarea comerciala poate fi redusa sau compiet compromisa datorita depa§irii momentului optim de recoltare, ceea ce so se intampla la ardei si nici la tomate.
Complexitatea tehnologiei de cultivare, volumul mare de luciari. profesionaiismul ridicat necesar sunt elementele ce caracterizeaza cultura din punct de vedere social. Cbeltuielile cu forta de munca sunt comparabile cu cele de 2a cultura de ardei. Faetorii de rise. Realizarea culturii de patlagele vinete se afla sub incidents unor pericole cu diferite grade de probabilitate. Dintre acestea, mai importante sunt urmatoarele: amplasarea culturii in conditii de mediu mai putin favorabile. in ceea ce pdvefte temperatura §i iumina (factori limitativi pentru cantitatea §i calitatea prodocpei); varsta necorespunzatoare a rasaduluL sub minimum 50 de zile, intarzie mult cultura $i diminueaza recolta: - folosirea unui risad necalit $i plantarea inainte ca in sol si fie o temperatura de cel putin 15-16 C; aceasta determine o prindere slabs, imbatramrea plantelor mai ales a sistemului radicular, care se reface greu; mai muh. plantarea mai timpurie poate pune cultura sub incident brume
lor tarzii;excesul de azot determine dezvoltarea excesivS a lestarilor §i frunzelor, reducerea luminozit&tii, imboln&virea florilor §i fructelor §i caderea lor, obfinerea de fhicte cu defecte de colorare; . atacul unor d&unatori deosebit de virulent, cum ar fi gandacul din Colorado sau acarianul ro§u, poate diminua sau chiar compromite cultura; . atacul unor patogeni, mai ales in spa^iile protejate, poate reduce semnificativ recolta §i calitatea acesteia; I intarzierea recoltirii fa^a de momentul optim este un rise deosebit de serios, care trebuie evitat. caci nu exists solupi reparatorii.
3.2. ORIGINEA §1 ARIA DE RASPANDIRE Patlagelele vinete cultivate, Solatium melongena L., var. esculentum Dun., sunt originare dintr-o specie ancestrala asemanatoare, care se gasea in zonele tropicale §i subtropicale ale Asiei, din India §i Birmania, cuprinse intre paralelele 10°-30° latitudine nordica, impreuna cu varietatile spontane similare S. melongena L var. insanum $i var. incanum (Baldini, 1961; Chaux §i Foury, 1994). De fapt, studiile electroforetice asupra proteinelor arata ca var. incanum este inrudita in mare masura cu soiurile cultivate in prezent. De aceea, dupa unii autori, var. incanum este considerate stramo§ul varietatii esculentum. Patlagelele vinete sunt cunoscute in cultura inca din secolul al V-lea i.H., in China (considerate ca primul centru de diversitate), unde se pare ce s-a creat un al doika centru (secundar) de origine (Kaloo, 1993). De asemenea, din acelea§i tnnpuri sau chiar mai devreme (800 i.H.), erau cunoscute in zonele indobirmaneze.
patlagelele vinete au ajuns in Europa, prin Orientul Mijlociu, in secolul al XHUea, mai intai in Spania, de unde s-au respandit mai mult in secolele XV- XVljDupe alte evidence, se pare ce petiegelele vinete au ajuns in Europa mai devreme, fund aduse de corebierii venepeni §i genovezi, in secolul al XI-lea.In Europa au fost introduse de arabi, care cuno§teau cultivarea lor in secolul al XIV- lea. Denumirea lor franceze “aubergine” provine din cuvantul Catalan “alberginid”, care este o deriva^ie formate a cuvantului arab ual-badingan'\ In unele (eri s-a cultivat ca plante ornamentale, deoarece fructele crude aveau un gust neplecut, fiind denumite umala insana” - mere nesenetoase. Totu§i, inProf. Dr. DUMITRU INDREA -
coordonator Prof. Dr. MARIA p^f Dr. SILVIU AL. APAHIDEAN $ef lucr. Dr. APAHIDEAN Conf. Dr. DANUT RODICA SIM N. MANIUTIU A
CULTURA LEGUMELOR
EDITURA CERES BUCURE§TI,
2007
w
ttnH
m _ pc uc uuu pane,___r _nto*In1Jexploatajii L MCI li mari, I ‘ 5 "specializate, ^ muuia, au impus aplicarea unor tehnologii UiOHU * toiWll* de cultural, recoltare $i condi)ionure de tip industrial, inalt mecanizate §i automatizate, care asigunl crepe re a productivity ii rnuncii $i profitabilitatii product iei; - modul specific de consum al legumelor, in forma cruda sau prin preparare sumar&, in buc&t&rie, impune precautii §i m&suri deosebite in prevenirea §i controlul poiuarii produselor.
re
c>BC
to jfvccaerca MOT abmctoc fi P P* trade, c ^ -^xsnair rustul. aroma. asp&otuL de foMic marc m 1.2. IMPORTANT SOCIALA §1 ECONOMICA A LEGUM1CULTURI1 nnpcaTtaati sunt cofrt inger^ r « it pc r 1.2.1. Importanta legumelor in alimentafie flmctiilor Butntiye vitale omul are nevoie de care sa-i asigure ----------vdom fihrana,terepcitocg a oi Pentru intretinerea integral cerintele nutritive, mentinerea capacitatii activitatilor fizice §i intelectuale, in
conditii sanatate deplina. accrtor* pt deO alimentajie rationale presupune folosirea in dieta zilnica atat a alimentelor deao origine animala cat §i a celor de origine vegetala, care, fumizeaza, in proportii sunt produve echilibrate,l^pjnxk factorii nutritivi: glucidele, protidele, lipidele, abmentare sarurile minerale, apa sucakto. §i vitaminele. c c« « co^nto de apa ndacat apcutwL nu se 9*"* rezuma la o simpla Kara n H i Dar |MI(enm ** **- satisfacere a cerintei fiziologice, „trad faalimentatia omului ^ nue 4
w
I
j-'f »•«
J
■•
T*
ozjna denude io marc masura de specie, de dar fi oe vaneu&e si so e in care se c Icslasoara cu)tun •j de glacide
d’fcntf snecai
J1 W- ^ J » • J Hr C» ■ ■' ■ ■■ ■ V
~!jf&/ 9" V l>
v cie la 10-26pepem. b ceapa. praz. mazare
iaza is verde. ..p id Qe U.
___J trpflUX 1 ^ Apr — w 1 4^/ — 1 . ^U #»■ usturoi. c:uperci. Com:: ■*• X*
rrn ODBC
—
valor, » m irjQQzeie ae pairur tuJ (jf 33ff IKHie gTimg
droBi CoatinutjJ media de prc —
yr -n? de 3.515% in .
spanac
yp'TP-Ss' ^ t n T c TTlT rrvs?' r
, _, ..
1
1 nrnr i] -»-r^
PH ^ Vfcr
■willB w JU iw c. J1LIC Cr>:zcidz-iz Se zasesc in legume sub formaJP de zaharun T1 *jlUJl simple, monos] de UpCfl CLSillH iui»C JU r ucczs rrucicza. acid Eaiacn^v. jmc rarimoza. LUCJ oliaoslucide (zaharoza.
-• * JlQg sub forma ae armaon,
S3 ^celuloza. BBw *W .#-* w.i ‘
» TT7 i T—. >r "-i z* UJ 1,
| -3
J£M
.1«
^_
_7i tL&
__D___________«*• i __-I i__-j ______ ** f f ____________________jr -m n___________ demice.cjoza Cl 1 TV^—Tl p-f* ______________
3CZ2 - i **
*“ L rni
i J-L 1 LlW* wd VW i i ri !**> *■ i i r\ ■JiUL’Cili^k. JiJ/»«—i
sP'•
d P^Pfir 'PP'PPT'rp e' de^T1
LiV « - Cfc-iU- V-1
snstinere fi
^ npr'
PTP ' 1 T’^r^* * v»P ^TiTTT>5rT^5l rv/^Tifllffl 5iliTTV^TltPT 'TTl P ^ «■■ i 1 rJi Qrwrr , Q «• J-ACU H W Iw_i i * a J illja w >J w
.
^ ^
^— -*■' - i———*—• — -1 wwi iu * vJ3 illw'Xi JLLI J. ,"I I l k .—■ w-i _1 k» XltSTC . i C. iV-.i. lalR^i lu . - JU l/L*. JwJw A
2
: jnor
W \J - w - ^_Ul‘- _
wi_* iUA l l i l w — »J wiw
i ^^^ITpcie... ;ricesuna.; ae efectele daunatoare ale acestora.
substaBis neadsc%*aie numnei Iacopere aproximaw
ID
4,
o ireune din de liore necesaroJ
a.cremate, cek ma: in astfel devaizs substan soccc:ca. •i.l I madbogate morcoiTL lenna. V broccoli, ardduL fasolea. mazarea.
J
afara surselor piincipale — came, laciaie. oua_ cereaJe - •eg-mele adac in a]:meniatie cca. 5-10% din localul necesar de protide, caa o digestsbslkaie rdatxv ridkaia (7075%). S P'rrAideie -n
rrot:dele ce se gasesc in legume sunt alcatuite din aminoacizL din care p CCJ v arrcnoaci/: esentiali (ce mi pot fi smtetizati in organismul irman fi trebtne pre.aap Cm hr
peptide, peptone, din (albumine. glurrlme.
proteme
pt^u.ine^ proteide (fosfo-gJico-f3 cromoproteide) pi acizi nucleicL In general component! prcdommZ protemele (50-60%) sub forma de albumine fi
toMlAi^
gjooa ;m
eTabelul 1.1. Continutul in factori nutritivi al diferitelor alimente, la 100 g substanfa proaspatS (Bielka, 1965 Souci §i col., 1981, Grison, 1983) Alimentul Glucide (g)Protide (8) Paine Oua Lapte
Came de pore Unt Legume frunze Legume fructe | Legume radacini 1 Legume | bulbi j Cartofi
* vitamina A
51,0
8,2
0,6
5.0
14,0 3,4
0,0 1,0
11,2 1,0
3,7
1,6
53
Lipide (g) 1,2 12,0
3,4
Valoarea energetics (kcal) 253 171 67
35,0
563
80,0
785
0,3
26
2,0
0,4
6,0
0,7
93 19,4
Vitamine (mg) carote B, c n0,00 1,00 2,0 0,27* 0,12 0,03* 1,7 -
0,5
0,70*
0,14
0,3
2,33
0,06 44,0
44
2,26
0,02
0,2
45
6,01
1,6
0,2
72
1,9
0,1
87
0,00
Minerale (mg) Ca Fe 58 0,9 52 2,7 120 10
300
-
76
2,3
30
0,8
0,10 28,0
68
1,2
0,70
0,06 26,0
82
0,8
0,15
40,0 0,11
15
1,0
19,0
Se stie ca proteinele de origine animala au o valoare biologica mai ridicata, prin continutul mai mare §i echilibrat de aminoacizi esentiali, fata de proteinele vegetale, dar prin combinarea diverselor vegetale, in anumite proportii, se poate asigura necesarul de aminoacizi esentiali (Mincu, 1978). Se constata o corelatie directa intre continutul total de protide §i cel al aminoacizilor esenjiali (tabelul 13.). Majoritatea legumelor, dar mai ales boabele de leguminoase, ciupercile, cartofii, spanacul §i conopida, au un continut relativ ridicat de izoleucina, leucina, valina si lizina §i mai redus de metionina, triptofan §i histidina (Georgeta Enachescu, 1974, Chaux, Foury, 1994). Dintre ceilalti aminoacizi liberi predomina in legume acizii aspartic, glutamic si aminobutiric, arginina, asparagina, tirozina §i alanina. Pe baza continutului in aminoacizi esentiali, valoarea biologica a protidelor clasifica legumele, in ordine descrescanda, astfel: spanac, frunze de patrunjel, conopida, praz, mazare verde, salata, varza, fasole verde, gulii, ardei, tomate, castrave(!, morcov (Rinno, 1965).
Upidele. Sunt substance formate din acizii gra§i §i deriva{ii acestora prin esterificare cu alcooli (gliceride, ceride, steride, precum §i din Upidele complexe (gltcofosfolipide, gliceroamino-fosfolipide, sfingolipide). Lipidele de origine vegetal^ sunt mai bogate in acizi gra$i nesaturati (oleic, linoleic, linolenic) care defavorizeaz& cre^terea colesterolului sangvin, prevenind o serie de boli metabolice ca ateroscleroza, cu complica(ii de mare gravitate: hipertensiunea arterial^, infarctul miocardic $i hemoragia cerebrals. Se recomanda astfel ca in rafiaalimentary lipidcle polinesaturate sfi aibd o pondere de 1/3 pan& la 1/2 din tota]Uj lipidelor (Mincu, 1978).
Tabelul { j Continutul in principalele forme de glucide, ale produselor Icgumicole (% din GlucozS FructozS ZaharozS Celuloza substanfS proaspStS) (Lorenz, 1988, Souci §i col., 1 9 8 1 , EnSchescu Georgeta,Amidon l9g^ Spccia Ardci 1,41 1,26 0,12 0,30 UO Cartofi timpurii 0,30 0,15 14,20 0,70 ' 0,20 Castraveti 0,88 1,00 0,05 0,39 ' Ccapfi 2,24 1,83 1,91 0,86 ' ConopidS 1,16 1,05 0,23 0,20 1,12 Fasole verde 0,99 1,34 0,43 3,10 1,45 Gulii 1,23 1,29 1,40 0,82 Mazare verde 0,06 0,05 1,15 5,40 2,20 Morcovi 1,45 1,76 1,61 0,95 Pastamac radacina 0,18 0,24 2,98 2,00 2,00 Patrunjel frunze 0,50 0,50 1,74 1,70 Pepeni 1,60 1,30 9,50 0,50 Porumb zaharat 0,62 0,37 2,15 8,80 3,70 Ridichi 1,33 0,73 0,70 0,11 Salata 0,36 0,47 0,09 0,76 Sfecla ro§ie 0,13 0,12 7,50 UO Spanac 0,13 0,12 0,21 0,10 0,74 Tomate 0,90 1,42 0,01 0,10 0,70 I Telina 0,20 0,30 2,00 0,90 I Usturoi 0,77 0,75 2,27 0,53 1 VarzS alba 1,60 2,02 0,10 0,97 | Varza ro$ie 1,20 1,67 0,29 0,90 1 Vinete 1,51 1,53 0,25 1,00 | Varza de Bruxelles 1,30 " 1,50 2,10 1,10 Majoritatea legumelor au un con$inut foarte redus de lipide, 0,1-0,4%, ajungand la 0,60,7% la marar, patrunjel frunze. Un confinut mult mai ridicat de lipide se constats in boabele uscate de fasole §i mazare (1,0-1,6%) §i mai ales in semintele de dovlecel, dovleac (30-40%), de varza, ridichi (35-50%), ceapa (30- 35%), in care intra ca substance de rezerva. Valoarea energetics a legumelor, ca alimente, este data de continutul de glucide, protide, lipide, apreciind aportul energetic al acestora, exprimat in kcal/g, la 4,1 pentru glucide §i protide §i la 9,3 pentru lipide.
Continutul redus de substanta uscata §i mai ales de lipide imprima legumelor un efect hipocaloric, care este compensat in hrana de consumul altor alimente. Astfel cele mai ridicate valori energetice exprimate in kcal/100 g s.p., le inregistreazS usturoiul (139), batatul (137), porumbul zaharat (87), maz&rea verde (81), cartofii (70), hreanul (63), pepenii galbeni (54), sfecla ro$ie (41); valori mijlocii de 30-40 kcal/100 g, InregistreazS pStrunjelul, varza de frunze, pepeniiverzi, varza de Bruxelles, fasolea verde §i ceapa. Toate celelalte legume realizeaz& numai cate 10-25 kcal/100 g. Vit amine le. Sunt substance absolut necesare dezvoltarii ?i intrepnerii fiuictiilor vitale ale organismului uman. Lipsa sau insuficienta lor din alimentatie, chiar §i pe o perioada scurta, cauzeaza grave disfiinctii ale proceselor metabolice (avitaminoze) sau boll specifice (xeroftalmie, scorbut, rahitism).
Se apreciaza in general ca nevoia medie zilnica pentru un om adult este de: 5000 IXI. (3 mg) vitamina A, 400 U.I. vitamina D, 50-150 mg vitamina C, 1,5 mg vitamina Bi, 22,5 mg vitamina B2, 2 mg vitamina B6, 2-3 mg vitamina E, 0,5 mg vitamina K. 16-26 mg vitamina PP, 50 mg vitamina P. Dar nevoile organismului in vitamine sunt determinate §i de activitatea fizica. fiind necesara suplimentarea in cazul efortului sporit (munca grea, sport) cu 0.4 mg vitamina Bj, 0,55 mg vitamina B2 $i 6,6 mg vitamina PP la 1000 calorii consum energetic suplimentar (Mincu, 1978). Prin transpiratia intensa se pierde §i o parte din vitamina C, fiind astfel necesara suplimentarea acesteia. Legumele si fructele sunt principalele fumizoare de vitamine, in special de vitamina C si P (80-100%), vitamina A (60-80%), vitaminele din grupa B (20- 30%) ca si vitaminele E, K, in mai mica masura vitamina D (Gontea, 1971). Vitamina A este reprezentata de un grup de substante: retinolul (Ai), 3.4 dehidroretmolul (A2) ?i unii izomeri ca retinalul, acidul retinoic §i deriva(ii acestora. Vitaminele A au un rol important in procesul vederii (antixeroftalmie) in protejarea §i vindecarea {esuturilor epiteliale in cre§tere §i reproduce, biosinteza bormonilor s.a. (Neamtu, 1996).
Omul preia vitaminele A din alimentele de origine animal^: uleiul de pe§te (2J-40 mg 100 g), ficatul animalelor (3-7 mg/100 g) ouale, untul (0,7 mg/100 g). Sursele primare ale vitaminelor A sunt pigmentii carotenoidici care ajun§i cu hrana ffl organism sub actiunea carotenoxigenazei intestinale se transform^ in vitamina ceea ce le-a conferit denumirea de provitamine A.
-/ W f' j
! XI :«
I
t
1
«l
' ^ if
pi
fc Oi P> l'Y
Wy itr
Z*3^£
•irtj^~j[f&iVOtrt> '~1~£: £7&-A‘ •
fo
&ymwabw 'w ", ’Jppteoep
^yrpTTfi^..........wpv^
'i^Lyo
-^r-^5^T~^^r W&J o^p^-^a'/ -jrf- rvzmp 5£M
* n
•rt'tQf*v f'*-y J^-l
/ V r^p ^WT^-4 o~~ aiz^pmi '
T~~-________^_________’-sycpw /piqj
—7
7^ c
ZTj xbj&.jm* fir -»g5Bsg w
--------------______——-/-- - -^___
~jp*pujj —!fP
,/oV
~—I | —
____^ agF-?^ flew ~p*^ppef~\
^y//o^^p
•^f ^ ^
7-w °V • h K?$P* ^~'j
rirfjw^^
„... ’"'*' "............' 'W
........ ~
^
!TV^^?®3«r ^
'§jf***a£\
/ ■A) faKAnv'/yLACu) Alfa — A^fajP ,~/ MLCM$/WMJOA =3 frAfaht
yp hJWod '/(Aup
C&'cy*J
™ "MflWW'J! T Ill / J'i*-, v/ sd* fafadaJL/fa ~ -/ * teach A'/l A^a At QMM/4 Ajn^L'T*T 7 | jv fas&^ujJ ^6^/yuAM jw&o /k$fac/ xh &h$z[,___ ' 4gJ ;7 * teach /£% Aiba A/
M faS£fjpuA d^yy/us
A fated xhfa&tey . ___________,________ ____ ^
UCL«Y> /i/uj/( /iC'l^yui A '/CAM£) .vphnuc! & y04^U£> ^M/uetc ^
^ Ml*dpfayr7/Vi>hL40
..-_-__._____________
fpy. ^ ‘£p&S3,
- r/woz-z
/do<2fl?:. t„ i£. ~ 'Y e? ^ /Af
'7^° Z7'd a^ 3^ ^ '
sv°f ' ooUhw
^ ^ hb y^T?riuh „
^.,Z/^ Q • /t} foal'd AUtiffi /fr{,* & <£& /WlZitf
/yrtifiaEfir
® %s /91»4jAfl JbbfeJu}fj
® %s /91»4jAfl JbbfeJu}fj
ZxLOlotiJIj jjd2J3u,
Document generat in
^ b? -7H2gpJ5<5- JZ^d&^CJxa&C -s ujU c&ns) OJ^B) d**
fcJih
Cd? (SXxr**^
ECR1S J2o>? CVi cdc/ZA
pluyyj dxJi*zccj£J fp$~ J!J\MS}a' i. s' J^rx Jf
(P6L)
^0ex SL(S~ o/i*Zrasfdfcdc1- t/-*-— -Cue nj><&£<-cfU ^
Ot KJ-Zfi^Pa. tjw/frcc. CJ^ pajPpsJ&Di p.s-M JL'cJbtcuJLte . c c ? w JvJhffe jP^ J7cvm ot J6BL ^
_dsx}oiCexQ**Q*XJ '
cx
