Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-1-
PROIECT LA DISCIPLINA INSTALAŢII ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE.
Student BOTA IOSIF Anul IV I.S.E.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-2-
CUPRINS. 1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI. 1.1 INFORMAŢII GENERALE 1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI. 2. DIMENSIONAREA INSTALAŢIE DE ILUMINAT. 2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE. 2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI. 2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES. 2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME. 2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE. 2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX. 3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE. 4. CALCULUL PUTERII CERUTE. CALCULUL RANDAMENTULUI ŞI A FACTORULUI DE PUTERE MEDIU. 5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE. 6. CALCULUL CURENTULUI CERUT. 6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE. 6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE. 7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE. 8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR. 9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI. 9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE. 9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE. 10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE. 11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET. 12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE. 13. BIBLIOGRAFIE. RESURSE WEB. 14. ANEXE. - DIMENSIONĂRI ILUMINAT CU PROGRAMUL ELBA-LUX - DIMENSIONARE PARATRĂZNET CU PROGRAMUL INDELEC. - PLANŞE DESENATE.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-3-
1. DESCRIEREA OBIECTIVULUI.
1.1 INFORMAŢII GENERALE. Societatea comercială SC. DEBIT SRL. Tîrgu – Mureş, jud Mureş cu sediul pe strada Materialelor nr.1 are ca principal obiect de activitate, debitarea materialelor feroase şi neferoase precum şi prelucrarea şi obţinerea de produse finite pentru industria auto. Sediul societăţii este alcătuit: - corp administrative cu sala de conducere a procesului tehnologic, - atelier de producţie. - depozit central de materiale. - magazie de produse finite. Procesul tehnologic cuprinde următoarele faze: Din depozitul de materiale, cu ajutorul macaralei mobile, se pune pe banda transportoare materia prima brută sub forma de profile dreptunghiulare. Materia primă ajunge în atelier la maşina de debitat, care taie profilele la dimensiunile cerute. După debitare, cu ajutorul benzii transportoare profilul dimensionat ajunge la strung unde primeşte o formă primară. După strunjire prin intermediul benzii transportoare se ajunge la freză, unde prin operaţii specifice profilul capată conturul final. După frezare prin intermediul benzii transportoare, se ajunge la maşina de rectificat unde se face o ultima operaţie de rectificare a unor cote ale piesei auto finale. Prin intermediul benzii transportoare, piesa auto finalizată trece pe sub o cameră de luat vederi şi un sistem de verificare a cotelor piesei pe post de CTC automat, condus din sala de procese din corpul administrativ, şi apoi piesa ajunge in magazia de produse finite unde este stivuita automat prin alunecare pe role pe etajerele existente.
1.2 PARTICULARITĂŢI ALE CONSUMATORULUI. Utilizarea în instalaţia electrică pentru acest obiectiv al motoarelor electrice presupune luarea unor măsuri de compensare a factorului de putere, acest tip de consumatori avînd caracter inductiv.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-4-
2.DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT. 2.1 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT PRIN UTILIZAREA METODEI DE CALCUL A FACTORULUI DE UTILIZARE. 2.1.1 DIMENSIONAREA ATELIERULUI. a) Determinarea înălţimii. h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m b) Determinarea indicelui încăperii. i=
L*l 10 m * 10 m = h * ( L + l ) 2.7 m * (10 m +10 m)
= 1.851
c) Determinarea fluxului necesar. Φ nec =
ES * S 300 lx * 100 m 2 = M f *µ 0.8 * 0.61
= 61475.4lm
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat. Φnec
61475 .4lm
= N = n*Φ 2 *1350 lm = 22.7 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a atelierului sunt necesare 23 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a atelierului şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 25 de corpuri dispuse pe 5 rînduri şi 5 coloane.
2.1.2 DIMENSIONAREA CORPULUI ADMINISTRATIV ŞI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES. a) Determinarea înălţimii. h = H - h a - h u = 3.5m – 0.1m – 0.8m = 2.6m b) Determinarea indicelui încăperii. i=
L *l 8m * 5m = h * ( L + l ) 2.6m * (8m + 5m)
= 1.183
c) Determinarea fluxului necesar. Φ nec =
ES * S 500 lx * 40 m 2 = M f *µ 0.8 * 0.52
= 48076.9lm
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat. Φnec
48076 .9lm
= N = n*Φ 2 * 1350 lm = 17.8 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a corpului administrative şi sala calculatoarelor de proces sunt necesare 18 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei dreptunghiulare a corpului administrativ şi sala calculatoarelor de proces şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 18 de corpuri dispuse pe 3 rînduri şi 6 coloane.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-5-
2.1.3 DIMENSIONAREA DEPOZITULUI DE MATERII PRIME. a) Determinarea înălţimii. h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m b) Determinarea indicelui încăperii. i=
L *l 10 m * 5m = = h * ( L + l ) 2.7 m * (10 m + 5m)
1.234
c) Determinarea fluxului necesar. Φ nec =
ES * S 150 lx * 50 m 2 = M f *µ 0.8 * 0.53
= 17688.6lm
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat. Φnec
17688 .6lm
= N = n*Φ 2 * 1350 lm = 6.5 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 7 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei dreptunghiulare a depozitului de materii prime şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 8 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 4 coloane.
2.1.4 DIMENSIONAREA MAGAZIEI DE PRODUSE FINITE. a) Determinarea înălţimii. h = H - h a - h u = 4m – 0.1m – 1.2m = 2.7m b) Determinarea indicelui încăperii. i=
L *l 5m * 5m = h * ( L + l ) 2.7 m * (5m + 5m)
= 0.925
c) Determinarea fluxului necesar. Φ nec =
ES * S 150 lx * 25 m 2 = M f *µ 0.8 * 0.47
= 9973.4lm
d) Determinarea numărului de corpuri de iluminat. Φnec
9973 .4lm
= N = n*Φ 2 * 1350 lm = 3.7 lampa Pentru iluminarea corespunzătoare a depozitului de materii prime sunt necesare 4 corpuri de iluminat tip FIRA-03-218. Datorită formei pătrate a magaziei de produse finite şi realizarea unei iluminări uniforme sunt necesare 4 de corpuri dispuse pe 2 rînduri şi 2 coloane.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-6-
2.2 DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ILUMINAT CU AJUTORUL PROGRAMULUI SPECIALIZAT ELBA LUX.
Se va folosi programul ELBA LUX, iar rapoartele obţinute vor fi printate separate şi anexate la proiect. Calculul puterii după dimensionarea cu ajutorul programului ELBA-LUX a iluminatului necesar încăperiilor societăţii SC. DEBIT SRL este următorul. ILUMINAT DIN ATELIER Pentru circuitul C13 calculul puterii se desfăşoară astfel: P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 810 W
ILUMINAT DIN DEPOZIT Pentru circuitul C16 calculul puterii se desfăşoară astfel: P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 6 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 243 W
ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE Pentru circuitul C18 calculul puterii se desfăşoară astfel: P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 4 * [18 * (2 + 0,25 )] =162 W
ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES Pentru circuitul C29 calculul puterii se desfăşoară astfel: P = ∑Nc * [ Pu * ( Ns + 0,25 )] = 20 * [18 * ( 2 + 0,25 )] = 810 W
3. ALEGEREA RECEPTOARELOR ELECTRICE.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
-7-
TIPURI DE MOTOARE ŞI CARACTERISTICILE PRINCIPALE DIN PROIECT. 1) MACARA DEPOZIT “AIM-8U” (TRIFAZIC). PUTEREA TURAŢIA FACTORUL RANDAMENT CURENT DE PUTERE NOMINAL P[W] n[rot/min] cos φ η [%] I n [A] 30 000
720
0.81
84
CURENT PORNIRE I p / In
67
6.4
2) BANDĂ TRANSPORTOARE „ASU 200L-8” (TRIFAZIC). 15 000
720
0.78
89
31.2
6
22.4
6
3) MAŞINA DEBITAT „ASA 160L-6” (TRIFAZIC). 11 000
950
0.79
86
4) STRUNG CU 2 VITEZE „ATD 160M 2/4 A” (TRIFAZIC). 10 000 7.500
2920 1460
0.89 0.85
83 87
19.56 14.65
7 7
84
17.78
7.5
5) FREZĂ „ATF 132M-2” (TRIFAZIC). 9000
2855
0.85
6) MAŞINĂ RECTIFICAT „TMM 112T” (TRIFAZIC). 4000
2830
0.79
84
28.5
4.5
7) BANDĂ TRANSPORTOARE „TMM 100TB” (MONOFAZIC). 2.200
1420
0.89
73
13
4.6
8) VENTILATOR DEPOZIT „TCFB/4-630/H” (MONOFAZIC). 1.700
1200
7.6
2
9) VENTILATOR ATELIER „TCBT/4-710/L” (TRIFAZIC). 2.500
1420
8.4
3.5
10) APARATE DE AER CONDIŢIONAT„ SAMSUNG” (MONOFAZIC). 2.500
2
ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN ATELIER.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Nr. circ
Destinaţie circuit
Pi [W]
Nr. faze
cos φ
η
k=Ip/In
Tip receptor
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Priză monofzată 4 Priză monofzată 5 Priză monofzată 6 Priză monofzată 7 Priză monofzată 8 Priză monofzată 9 Iluminat normal Fortă Fortă Fortă Fortă Fortă Fortă
3500 3500 3500 3500 3500 3500 1500 1500 1500 810 15000 11000 10000 9000 4000 2500
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 3 3 3 3 3 3
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0.95 0,78 0,79 0,89 0,85 0,79 0.9
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0.98 0,89 0,86 0,83 0,85 0,84 0,98
6.4 6 7 7.5 4.5 -
Banda transportoare Banda transportoare Banda transportoare Banda transportoare Aer conditionat 1 Aer conditionat 2 Utilizare generala Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent Banda transportoare Masina de debitat Strung 2 viteze Freza Masină de rectificat Ventilator
-8Lungimea circuitului [m] 3x7.7 3x11.7 3x17.7 3x22.2 3x19 3x7.5 3x11 3x11.2 3x11.4 3x47.5 4x22.7 4x23.7 4x20.2 4x17.7 4x9.2 4x13.5
ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN DEPOZIT. Nr. circ
Destinaţie circuit
Pi [W]
Nr. faze
cos φ
η
k=Ip/In
Tip receptor
1 2 3 4 5
Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Iluminat normal Fortă
3500 1500 1500 243 30000
1 1 1 1 3
0,8 0,8 0,8 0.95 0,81
0,8 0,8 0,8 0.98 0,84
6.4
Ventilator depozit Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent Macara depozit
Lungimea circuitului [m] 3x15 3x9 3x9.2 3x21.5 4x12
ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN MAGAZIA PRODUSE. Nr. circ 1 2 3 4
Destinaţie circuit
Pi [W]
Nr. faze
cos φ
η
k=Ip/In
Tip receptor
Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Iluminat normal
3500 1500 1500 162
1 1 1 1
0,8 0,8 0,8 0.95
0,8 0,8 0,8 0.98
-
Ventilator depozit Utilizare generala Utilizare generala Corp fluorescent
ALEGEREA RECEPTOARELOR DE FORTA SI ILUMINAT DIN CORP ADMINISTRATIV SI SALA CALCULATOARELOR DE PROCES.
Lungimea circuitului [m] 3x7 3x3.5 3x3.7 3x14.5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Nr. circ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Destinaţie circuit Priză monofzată 1 Priză monofzată 2 Priză monofzată 3 Priză monofzată 4 Priză monofzată 5 Priză monofzată 6 Priză monofzată 7 Priză monofzată 8 Priză monofzată 9 Priză monofzată10 Iluminat normal
Nr. circuit 1 2 3 4 5 6
Pi [W]
Nr. faze
3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
cos φ
η
k=Ip/In
Tip receptor
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0.95
0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0.98
-
Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura birou Aparatura server Aer conditionat 1 Aer conditionat 2 Aer conditionat 3 Aer conditionat 4 Corp fluorescent
Legătura între tablouri TP1 – TS1 TG – TP1 TG – TP2 TG – TP3 TG – TP4 PT - TG
Lungimea circuit între tablouri 5 x 23m 5 x 22m 5 x 8m 3 x 22.5m 3 x 15.5m 4 x 5m
4. CALCULUL PUTERII CERUTE. Calcularea randamentului si factorului de putere mediu.
-9Lungimea circuitului [m] 3x3 3x5 3x8 3x7 3x9 3x12 3x4.5 3x9.5 3x10.5 3x5.5 3x42.5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 10 -
TDS 1 (Atelier) n
Pj
12000 8800 8000 7200 3200 2500 + + + + + 48409 j=1 0,89 0,86 0,83 0,85 0,84 0,98 j cosϕ = n = = = Pj 12000 8800 8000 7200 3200 2500 58631 + + + + + ∑ 0,89 * 0,78 0,86 * 0,79 0,83 * 0,89 0,85 * 0,85 0,84 * 0,79 0,98 * 0.9 j=1 η j ⋅ cosϕ j
∑η
n
η=
∑P j =1 n
j
Pj
∑η j =1
Tablou TDS 1
=
j
12000 + 8800 + 8000 + 7200 + 3200 + 2500 41700 = = 0.86 12000 8800 8000 7200 3200 2500 48409 + + + + + 0,89 0,86 0,83 0,85 0,84 0,98
Pi [W] 51500
Pc [W] 41700
Ksim 0,7
Factor de putere 0,82
Randament 0,86
TDP 1 (Atelier) n
Pj
2200 2500 810 + 2* + 66485 j=1 0,8 0.8 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.82 Pj 2200 2500 810 81063 58631 + 4 * + 2* + ∑ 0,8 * 0,8 0.8 * 0.8 0.98 * 0.95 j=1 η j ⋅ cos ϕ j
∑η
48409 + 4 *
n
η=
∑P j =1 n
j
Pj
∑η j =1
Tablou TDP 1
=
j
41700 + 4 * 2200 + 2 * 2500 + 810 56310 = = 0,84 2200 2500 810 66485 48409 + 4 * + 2* + 0,8 0.8 0.98
Pi [W] 77810
Pc [W] 56310
Ksim 0,7
Factor de putere 0,82
Randament 0,84
TDP 2 (Depozit) n
Pj
24000 1700 243 + + 30944 j=1 0,84 0.8 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.81 Pj 24000 1700 243 38191 + + ∑ 0,84 * 0,81 0,8 * 0,8 0.98 * 0,95 j=1 η j ⋅ cos ϕ j
∑η
n
η=
∑P j =1 n
Pi [W] 36743
Pj
∑η j =1
Tablou TDP 2
j
j
=
24000 + 1700 + 243 25943 = = 0.83 24000 1700 243 30944 + + 0,84 0,8 0.98
Pc [W] 25943
Ksim 0,9
Factor de putere 0,81
Randament 0,83
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
TDP 3 (Magazie) n
Pj
1700 162 + 2290 j=1 0,8 0.98 j cos ϕ = n = = = 0.81 Pj 1700 162 2830 + ∑ 0,8 * 0,8 0.98 * 0,95 j=1 η j ⋅ cos ϕ j
∑η
n
η=
∑P j =1 n
Pi [W] 6662
Pj
∑η j =1
Tablou TDP 3
j
=
j
Pc [W] 1862
1700 + 162 1862 = = 0.81 1700 162 2290 + 0,8 0.98 Ksim 0,9
Factor de putere 0,81
Randament 0,81
TDP 4 (Administrativ si sala proces) n
Pj
∑η
2500 1500 2000 810 + 5* + + 25202 j=1 j 0.8 0.8 0.8 0.98 cos ϕ = n = = = 0.80 Pj 2500 1500 2000 810 31339 4* + 5* + + ∑ 0.8 * 0,8 0.8 * 0.8 0.8 * 0.8 0.98 * 0.95 j=1 η j ⋅ cos ϕ j 4*
n
η=
∑P j =1 n
j
Pj
∑η j =1
Tablou TDP 4
=
j
Pi [W] 35810
4 * 2500 + 5 *1500 + 2000 + 810 20310 = = 0.80 2500 1500 2000 810 25202 4* + 5* + + 0.8 0.8 0.8 0.98 Pc [W] 20310
Ksim 0,6
Factor de putere 0,80
Randament 0,80
TDG (General) n
Pj
56310 25943 1862 20310 + + + 125979 j=1 0,84 0,83 0.81 0.80 j cos ϕ = n = = = 0,81 Pj 56310 25943 1862 20310 154912 + + + ∑ 0,84 * 0,82 0,83 * 0,81 0.81 * 0.81 0.80 * 0.80 j=1 η j ⋅ cos ϕ j
∑η
n
η=
∑P j=1 n
Pj
∑η j=1
Tablou TDG
j
Pi [W] 157025
j
=
56310 + 25943 + 1862 + 20310 104425 = = 0,82 56310 25943 1862 20310 125979 + + + 0,84 0,83 0.81 0.80 Pc [W] 104425
Ksim 0,8
Factor de putere 0,81
Randament 0,82
- 11 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 12 -
5. ALEGEREA ŞI DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE. Calculul puterii aparente a transformatorului. Puterea aparentă a transformatorului se calculează cu relaţia: ScPT = Pc2 + Q c2
Puterea electrică activă cerută este: Pc = 104425 W si cosφ = 0,81 Puterea electrică reactivă cerută este:
Qc = Pc ⋅ tg ϕ =104425 * 0,724 = 75604 VAr = 75 .604kVAr
Puterea aparentă a transformatorului este: 2
ScPT = Pc + Q 2 c = 104.4252 + 75.6042 = 128.920 kVA Pc [W] 10442 5
Qc [VAr] 75604
Factor de putere calculat 0,81
Factor de putere neutral 0,92
Sn calculat [kVA] 128.920
Sn standardizat [kVA] 160
Alegerea transformatorului de alimentare a consumatorului. Deoarece în componenţa consumatorului nu există consumatori vitali se va utiliza un singur transformator. Alegerea transformatorului se face respectând următoarea condiţie: Str ≥ ScPT, unde :
Str - puterea aparentă a transformatorului ScPT - puterea aparentă determinată prin calcul, ScPT = 128.920 kVA
S-a ales un transformator în ulei cu următoarele caracteristici: - putere aparentă nominală
Sn = 160 kVA
- tensiune primară
Un1 = 20 kV
- tensiune secundară
Un2 = 0,4 kV
- grupa de conexiuni
Yyn-5
- pierderi la mers în gol
P0 =1.10 kW
- pierderi la mers în scurtcircuit Pk = 2.5 kW - tensiunea de scurtcircuit
uk = 4%
- curentul de mers în gol
I0 =2.2 %
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
6. CALCULUL CURENTULUI CERUT. 6.1 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE CIRCUITE. Circuitul C1 (Bandă transportoare depozit-atelier) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc1
15000 W 12000 W 380 V 12000 VA 3 * 380 V * 0.78 * 0.89
I c1 = 3 * U * cos ρ *η = l 1 1
=26.26 A
Circuitul C2 (Maşină de debitat) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 2
I c 2 = 3 * U cos ρ *η = l 2 2
11000 W 8800 W 380 V
8800 VA 3 * 380 V * 0.79 * 0.86
=19.67 A
Circuitul C3 (Strung cu 2 viteze) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 3
I c 3 = 3 * U * cos ρ *η = l 3 3
10000 W 8000 W 380 V 8000 VA 3 * 380 V * 0.89 * 0.83
=16.45 A
Circuitul C4 (Freză) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 4
I c 4 = 3 * U * cos ρ *η = l 4 4
9000 W 7200 W 380 V 7200 kVA 3 * 380 V * 0.85 * 0.84
=15.32 A
Circuitul C5 (Maşină de rectificat) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 5
I c 5 = 3 * U * cos ρ *η = l 5 5
4000 W 3200 W 380 V 3200 VA 3 * 380 V * 0.79 * 0.84
= 6.91 A
- 13 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 14 -
Circuitul C6 (Ventilator atelier) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 6
2500 W 2500 W 380 V 2500 VA = 3 * 380 kV * 1 * 0.9
I c 6 = 3 * U * cos ρ *η = l 6 6
4.22 A
Circuitul C7 (Priză bandă transportoare maşina de debitat-strung) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 7
3500 W 2200 W 230 V
2200 kVA
I c 7 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A f 7 7 Circuitul C8 (Priză bandă transportoare strung-freză) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 8
3500 W 2200 W 230 V 2200 VA
I c 8 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A f 8 8 Circuitul C9 (Priză bandă transportoare freză-maşină de rectificat) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 9
3500 W 2200 W 230 V 2200 VA
I c 9 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A f 9 9 Circuitul C10 (Priză bandă transportoare maşina de rectificat-magazie produse finite) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc10
3500 W 2200 W 230 V 2200 VA
I c10 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.89 * 0.73 = 14.72 A f 10 10
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Circuitul C11 (Priză aer condiţionat nr.1 atelier) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc11
3500 W 2500 W 230 V 2500 VA
I c11 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 = 16.98 A f 11 11 Circuitul C12 (Priză aer condiţionat nr.2 atelier) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc12
3500 W 2500 W 230 V 2500 VA
I c12 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 = 16.98 A f 12 12 Circuitul C13 (Iluminat atelier) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc13
810 W 810 W 230 V 810 VA
I c13 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.95 * 0.98 =3.78 A f 13 13 Circuitul C14 (Macara depozit) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc14
I c14 = 3 * U * cos ρ *η = l 14 14
30000 W 24000 W 380 V 24000 VA 3 * 380 V * 0.81 * 0.84
=53.59 A
Circuitul C15 (Priză ventilator depozit) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc15
3500 W 1700 W 230 V 1700 VA
I c15 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =11.54 A f 15 15
- 15 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Circuitul C16 (Iluminat depozit) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc16
243 W 243 W 230 V 243 VA
I c16 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.95 =1.13 A f 16 16 Circuitul C17 (Priză ventilator magazie de produse finite) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc17
3500 W 1700 W 230 V 1700 VA
I c17 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =11.54 A f 17 17 Circuitul C18(Iluminat magazie de produse finite) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc18
162 W 162 W 230 V 162 VA
I c18 = U * cos ρ *η = 230 V * 0,98 * 0.95 =0.75 A f 18 18 Circuitul C19 (Priză aer condiţionat 1 sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc19
3500 W 2500 W 230 V 2500 VA
I c19 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A f 19 19 Circuitul C20 (Priză aer condiţionat 2 sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare
3500 W 2500 W 230 V
- 16 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Pc 20
2500 VA
I c 20 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A f 20 20 Circuitul C21 (Priză aer condiţionat 3 corp administrativ) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 21
3500 W 2500 W 230 V 2500 VA
I c 21 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A f 21 21 Circuitul C22 (Priză aer condiţionat 4 corp administrativ) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 22
3500 W 2500 W 230 V 2500 VA
I c 22 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =16.98 A f 22 22 Circuitul C23 (Priză server sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 23
3500 W 2000 W 230 V 2000 VA
I c 23 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =13.58 A f 23 23 Circuitul C24 (Priză aparatură sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 24
3500 W 1500 W 230 V 2500 VA
I c 24 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A f 24 24 Circuitul C25 (Priză aparatură sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare
3500 W 1500 W 230 V
- 17 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
I c 25 = U
f
Pc 25 * cos ρ 25 *η 25
2500 VA
= 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A
Circuitul C26 (Priză aparatură sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 26
3500 W 1500 W 230 V 2500 VA
I c 26 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A f 26 26 Circuitul C27 (Priză aparatură birou corp administrativ) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 27
3500 W 1500 W 230 V 2500 VA
I c 27 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A f 27 27 Circuitul C28 (Priză aparatură birou corp administrativ) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 28
3500 W 1500 W 230 V
2500 VA
I c 28 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.8 * 0.8 =10.19 A f 28 28 Circuitul C29 (Iluminat corp administrativ şi sală conducere procese) - Puterea instalată - Puterea cerută - Tensiunea de alimentare Pc 29
810 W 810 W 230 V 810 VA
I c 29 = U * cos ρ *η = 230 V * 0.98 * 0.95 =3.78 A f 29 29
- 18 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Nr. Circuit 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
Pi [W] 15000 11000 10000 9000 4000 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810 30000 3500 243 3500 162 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 3500 810
Pc [W] 12000 8000 8000 7600 3200 2500 2200 2200 2200 2200 2500 2500 810 24000 1700 243 1700 162 2500 2500 2500 2500 2000 1500 1500 1500 1500 1500 810
Un [V] 380 380 380 380 380 380 230 230 230 230 230 230 230 380 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230
Ic [A] 26.26 19.67 16.45 15.32 6.91 4.22 14.72 14.72 14.72 14.72 16.98 16.98 3.78 53.59 11.54 1.13 11.54 0.75 16.98 16.98 16.98 16.98 13.58 10.19 10.19 10.19 10.19 10.19 3.78
- 19 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
6.2 CALCULUL CURENTULUI CERUT PE COLOANE. Coloana 1 (TDS 1) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu:
41700 W 380 V 0,86 0,82
Pcol 1 41700 = = 89.84 A 3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 1 ⋅ ηmed 1 3 ⋅ 380 ⋅ 0,82 ⋅ 0,86
Icol 1 =
Coloana 2 (TDP 1) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 2 =
56310 W 380 V 0,84 0,82
Pcol 2 56310 = = 124.20 A 3 ⋅ U n ⋅ cosϕ med 2 ⋅ ηmed 2 3 ⋅ 380 ⋅ 0,82 ⋅ 0,84
Coloana 3 (TDP 2) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: I col 3 =
25943 W 380 V 0,83 0,81
Pcol 3 = 3 * U n * cosϕmed 3 * ηmed 3
25943 = 58.62 A 3 * 380 * 0,81 * 0,83
Coloana 4 (TDP 3) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 4 =
1862 W 230 V 0,81 0,81
Pcol 4 1862 = = 12.33 A U n * cos ϕmed 4 * ηmed 4 230 * 0,81 * 0,81
- 20 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Coloana 5 (TDP 4) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 5 =
20310 W 230 V 0,80 0,80
Pcol 5 20310 = = 137 .97 A U n * cos ϕmed 5 * ηmed 5 230 * 0,80 * 0,80
Coloana 6 (TDG) Puterea cerută: Tensiunea de alimentare: Randamentul mediu: Factor de putere mediu: Icol 6 =
104425 W 380 V 0,83 0,81
Pcol 6 104425 = = 235.99 A 3 * U n * cosϕcol 6 * ηcol 6 3 * 380 * 0,81 * 0,83
Nr. Circuit/Coloană Coloana 1 Coloana 2 Coloana 3 Coloana 4 Coloana 5 Coloana 6
Pi [W] 51500 77810 36743 6662 35810 157025
Pc [W] 41700 56310 25943 1862 20310 104425
Un [V] 380 380 380 230 230 380
Ic [A] 89.84 124.20 58.62 12.33 137.97 235.99
- 21 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 22 -
7. ALEGEREA SECŢIUNII PENTRU CABLURI ŞI CONDUCTOARE. Secţiunea conductelor sau cablurilor electrice pentru circuitele şi coloanele electrice se stabileşte ca secţiunea minimă care respectă următoarele condiţii: 1) În regimul de lungă durată (permanent) încărcarea maximă admisibilă ( I ma ) a secţiunii trebuie să fie: Ima ≥ In unde: In este curentul transportat de circuit sau coloană; Ima este în funcţie de: - natura conductoarelor (cupru sau aluminiu); - felul izolaţiei conductelor sau cablurilor electrice; - modul de montare (aparent, îngropat în sol, în tub de protecţie etc); - numărul de conducte montate simultan în acelaşi tub de protecţie; 2) Secţiunea să fie mai mare sau cel puţin egală cu secţiunea minimă impusă de Normativul I 7 ; secţiunile din acest tabel sunt secţiuni minime rezultate din condiţiile de rezistenţă mecanică la transport şi montare şi de siguranţă în funcţionare. 3) Secţiunea aleasă va trebui să se verifice la stabilitatea termică în regimul de scurtă durată la care poate fi supusă; în cazul pornirii motoarelor, densitatea de curent la pornire va fi mai mică decât valoarea admisibilă (
j admAl = 20
[A/mm 2 ];
j admCu = 35
[A/mm 2 ]) ; 4) Secţiunea aleasă va trebui să ducă la pierderi de tensiune sub valorile admisibile impuse de norme. Condiţia 4 se verifică după dimensionarea tuturor circuitelor şi coloanelor. Dacă aceasta nu se respectă, secţiunea se va mări pe porţiunea sau porţiunile unde pierderea este mare, până la valoarea sau valorile ce fac condiţia îndeplinită. Conductoarele de protecţie (PE) trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea prevăzute în tabelul urmator, atunci când acestea cât şi conductoarele active sunt din acelaşi material.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Secţiunea conductorului de fază a instalaţiei s [mm 2 ] s ≤ 16 16 < s ≤35 s > 35
- 23 -
Secţiunea minimă a conductorului de protecţie (PE) spe [mm 2 ] S 16 s/2
Alegerea secţiunii conductoarelor se face ţinându-se cont şi de secţiunile minime admisibile în funcţie de destinaţia conductoarelor din tabelul urmator:
Secţiuni minim admise pentru conductoare utilizate în interiorul clădirilor Destinaţia conductoarelor Secţiunile minime ale conductoarelor [mm 2 ] Cupru Aluminiu Interiorul corpurilor de iluminat 0,5 - conductoare multifilare 0,75 - conductoare unifilare Un singur corp de iluminat, 1 2,5 conductor de fază O singură priză, conductor de 1,5 2,5 fază Circuite de lumină, conductor 1,5 2,5 de fază Circuite de priză, conductor de 2,5 4 fază Circuite de forţă, conductor de 1,5 2,5 fază Coloane, între tabloul principal şi tabloul secundar, se va 2,5 4 determina prin calcul, dar minim
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 24 -
Cunoscând valoarea puterilor de calcul, PC sau IC, pentru un circuit sau coloană, alegerea secţiunii, din condiţia de asigurare a stabilitâţii termice a căii de curent, se face ţinând cont şi de condiţiile concrete în care vor funcţiona aceastea. Producătorul conductoarelor sau cablurilor indică o valoare admisibilă a curentului, (Iad), pentru o anumita secţiune, corespunzător unor condiţii, de regulă, de temperatură şi în funcţie de natura izolaţiei. Pentru circuitele şi coloanele care se montează în interior, curentul admisibil (Iad) al producătorului se corectează astfel : I’ad = Iad k unde: k - coefîcient de corecţie după temperatura mediului ambiant (anexa 10 din normativul I7 ) Iad - curentul admisibil al unei secţiuni în regim permanent, pentru temperatura mediului ambiant de +25°C, în funcţie de natura izolaţiei şi numărul de conductoare montate într-un tub de protecţie (anexa 8 din normativul I7). COEFICIENŢII DE CORECŢIE A CURENŢILOR MAXIMI ADMISIBILI ÎN CONDUCTOARE, ÎN FUNCŢIE DE TEMPERATURA MEDIULUI AMBIANT Temperatura mediului ambiant [oC]
+5 +10 +15 +20 +25 +30 +35 +40 +45 +50 +55 +60
Coeficienţi de corecţie Temperatura admisă pe conductor o + 60 C (conductoare + 70oC (conductoare cu izolaţie de cauciuc) neizolate şi conductoare cu izolaţie de PVC) 1,250 1,200 1,195 1,156 1,135 1,110 1,070 1,053 1,0 1,0 0,926 0,943 0,845 0,884 0,757 0,818 0,655 0,745 0,535 0,667 0,577 0,471
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
CURENŢI MAXIMI ADMISIBILI ÎN REGIM PERMANENT LA CONDUCTOARE IZOLATE Temperatura mediului ambiant: + 250 C Temperatura maximă admisă pe conductor: + 700 C, la izolaţie de PVC ; + 600 C, la izolaţie de cauciuc
Secţiunea nominală a conductorului [mm2] 1 1,5 2,5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300
Intensităţile curenţilor [A] Conductoare de cupru cu Conductoare de aluminiu cu izolaţie izolaţie de PVC sau cauciuc FY, de PVC sau cauciuc AFY FcTi Montate în tub Montate în tub Libe Liber Nr. Conductoare în Nr. Conductoare în re în e în tub tub aer aer 2 3 4 5,6 2 3 4 5,6 14 12 11 10 20 17 14 13 11 25 24 20 18 16 34 18 16 15 13 27 31 26 24 21 45 23 20 18 16 35 40 34 31 27 57 30 27 25 21 45 55 49 45 39 78 41 38 33 29 61 73 64 58 51 104 55 47 43 38 82 10 84 76 67 137 74 66 60 53 107 0 12 10 98 87 168 95 83 76 65 132 5 8 15 13 12 109 210 118 103 94 82 165 0 5 3 20 17 15 137 260 155 131 119 104 205 0 1 6 24 21 19 174 310 187 166 151 133 245 1 8 8 27 25 22 196 365 217 191 174 153 285 2 0 8 31 28 25 224 415 238 214 195 171 310 0 0 5 475 375 560 440 645 510
- 25 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
400
-
-
-
-
750
-
-
-
-
- 26 -
605
Tuburi folosite la protecţia cablurilor electrice. Circuitul 1. – HFXS 25 material plastic fără halogen, rezistent la flacăra foarte flexibile, rezistente la loviri, trageri, rezistenţă mecanică medie. Circuitul 2. 3. 4. – HFXS 25 Circuitul 5. 6. – HFXS 20 Circuitul 7. 8. 9. 10. 11. 12. 15. 17.19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. – HFXS 20 Circuitul 13. 16. 18. – HFXS 16 Circuitul 14. – HFXS 32 Coloana1. – HFXS 50 La celelalte coloane s-au folosit cabluri cu armătură metalică cu benzi de oţel, şi numai necesită tuburi de protecţie.
Circuit
IC [A]
Nr conductoare
sSTAS [mm 2 ]
Cir 1 Cir 2 Cir 3 Cir 4 Cir 5 Cir 6 Cir 7 Cir 8 Cir 9 Cir 10 Cir 11 Cir 12 Cir 13 Cir 14 Cir 15 Cir 16 Cir 17 Cir 18 Cir 19 Cir 20 Cir 21 Cir 22 Cir 23 Cir 24 Cir 25 Cir 26 Cir 27 Cir 28
26.26 19.67 16.45 15.32 6.91 4.22 14.72 14.72 14.72 14.72 16.98 16.98 3.78 53.59 11.54 1.13 11.54 0.75 16.98 16.98 16.98 16.98 13.58 10.19 10.19 10.19 10.19 10.19
4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
4x6 4x4 4x4 4x4 4x2.5 4x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x1.5 4x16 3x2.5 3x1.5 3x2.5 3x1.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5 3x2.5
Tensiune de alimentare [V] 380 380 380 380 380 380 230 230 230 230 230 230 230 380 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230 230
Tip cablu CYY 4x6 CYY 4x4 CYY 4x4 CYY 4x4 CYY 4x2.5 CYY 4x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x1.5 CYY 4x16 CYY 3x2.5 CYY 3x1.5 CYY 3x2.5 CYY 3x1.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5 CYY 3x2.5
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 27 3x1.5 230 CYY 3x1.5
Cir 29
3.78
3
Coloana
IC [A]
Nr conductoare
sSTAS [mm 2 ]
Col 1 Col 2 Col 3 Col 4 Col 5 Col 6
89.84 124.20 58.62 12.33 137.97 235.99
5 5 5 3 3 4
5x35 5x70 5x35 3x2.5 3x50 4x185
Tensiune de alimentare [V] 380 380 380 230 230 380
Tip cablu CYY 5x35 CYAbY 5x70 CYAbY 5x35 CYAbY 3x2.5 CYAbY 3x50 CYAbY 4x185
8. ALEGEREA APARATAJELOR ŞI A TABLOURILOR. Tabloul electric TDS 1 Tablou TDS 1
Pi [W] 51500
Circuit (Coloană) 1
IC [A] 26.26
2 3 4 5 6
19.67 16.45 15.32 6.91 4.22
1 2 3 4 5 6
26.26 19.67 16.45 15.32 6.91 4.22
Pc [W] 41700
Ksim 0,7
Tip disIap Nr. junctor [A] poli RCBO 32 3P+N DXTM 6000 -//25 3P+N -//20 3P+N -//20 3P+N -//10 3P+N -//10 3P+N Tip contactor LC1D32 LC1D25 LC1D25 LC1D25 LC1D09 LC1D09
Factor de putere 0,82 Protecţie suprasarcină Da
Randament 0,86
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Da Da 30mA Întreruptor automat magneto-termic GV2ME32 GV2ME22 GV2ME22 GV2ME21 GV2ME14 GV2ME10
Tabloul electric TDP 1 Tablou TDP 1
Pi [W] 77810
Circuit (Coloană) 7
IC [A] 14.72
8
14.72
Pc [W] 56310 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//-
Ksim 0,7
Factor de putere 0,82
Randament 0,84
Iap [A] 20
Nr. poli 1P+N
Protecţie suprasarcină Da
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
20
1P+N
Da
Da
30mA
9 10 11 12 13
14.72 14.72 16.98 16.98 3.78
7 8 9 10
14.72 14.72 14.72 14.72
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 28 -//20 1P+N Da Da 30mA -//20 1P+N Da Da 30mA -//25 1P+N Da Da 30mA -//25 1P+N Da Da 30mA -//6 1P+N Da Da 30mA Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14 LC1K09 GV2P14
Tabloul electric TDP 2 Tablou TDP 2
Pi [W] 36743
Circuit (Coloană) 14
IC [A] 53.59
15 16
11.54 1.13
14
53.59
Pc [W] 25943
Ksim 0,9
Tip disIap Nr. junctor [A] poli RCBO 63 3P+N DXTM 6000 -//16 1P+N -//6 1P+N Tip contactor LC1D65A
Factor de putere 0,81 Protecţie suprasarcină Da
Randament 0,83
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
Da Da 30mA Da Da 30mA Întreruptor automat magneto-termic GV3P65
Tabloul electric TDP 3 Tablou TDP 3
Pi [W] 6662
Circuit (Coloană) 17
IC [A] 11.54
18
0.75
Pc [W] 1862 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//-
Ksim 0,9
Factor de putere 0,81
Randament 0,81
Iap [A] 16
Nr. poli 1P+N
Protecţie suprasarcină Da
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
6
1P+N
Da
Da
30mA
Tabloul electric TDP 4 Tablou TDP 4 Circuit (Coloană) 19
Pi [W] 35810 IC [A] 16.98
Pc [W] 20310 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000
Iap [A] 25
Ksim 0,6 Nr. poli 1P+N
Factor de putere 0,80 Protecţie suprasarcină Da
Randament 0,80
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
16.98 16.98 16.98 13.58 10.19 10.19 10.19 10.19 10.19 3.78
-//-//-//-//-//-//-//-//-//-//-
25 25 25 20 16 16 16 16 16 6
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 29 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA 1P+N Da Da 30mA
Tabloul electric TDG Tablou TDG
Pi [W] 157025
Circuit (Coloană) Col 2
IC [A] 124.20
Col 3 Col 4 Col 5
58.62 12.33 137.97
Pc [W] 104425 Tip disjunctor RCBO DXTM 6000 -//-//-//-
Ksim 0,8
Factor de putere 0,81
Randament 0,82
Iap [A] 160
Nr. poli 3P+N
Protecţie suprasarcină Da
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 300mA
80 25 160
3P+N 1P+N 1P+N
Da Da Da
Da Da Da
300mA 30mA 300mA
Pentru protecţia circuitelor şi coloanelor în aceste tablouri s-au prevazut protecţii cu disjunctoare diferenţiale care asigură 3 funcţii: - protecţie la scurtcircuit - protecţie la suprasarcină - protecţie diferenţială Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba C ,destinaţia circuitelor fiind de utilizare industrială. Curba de acţionare a aparatelor de protecţie va fi curba B ,destinaţia circuitelor fiind de iluminat şi utilizare civilă. Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru iluminat şi utilizare civilă va fi de 6 kA. Pentru circuitele care alimentează motoare electrice ,protecţia la suprasarcină se va regla la 1,2 din valoarea curentului nominal. Curentul de rupere al aparatajelor la scurtcircuit pentru motoare va fi de 6 kA. Circuit (Coloană) 14
IC [A] 53.59
Tip disjunctor RCBO DXTM 6000
Iap [A] 63
Nr. poli 3P+N
Protecţie suprasarcină Da
Protecţie scurtcircuit Da
Protecţie diferenţială 30mA
MOTOR 30kW 14 14 14 14 14 14 14
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. - 30 Tip contactor Întreruptor automat magneto-termic LC1D65A GV3P65 Tip contactor Tip siguranţa fuzibilă AR 8110 MPR NT1-408 Tip releu termic(suprasarcină) Tip întreruptor automat(scurtcircuit) TSA 63 AMRO 660V Tip comutator stea-triunghi CST 8199 - IP31
53.59 53.59 53.59 53.59 53.59 53.59 53.59
9. VERIFICAREA INSTALAŢIEI. 9.1 VERIFICAREA LA DENSITATEA DE CURENT DE PORNIRE. - pentru circuitele motoarelor: jp =
Ip Sf
≤ jadm
unde: jp - este densitatea de curent la pornire (A/mm2); Sf - secţiunea aleasă pentru conductorul de fază (mm2); Ip - curentul de pornire al motorului - pentru coloanele secundare de forţă:
jp =
Ico l ≤ A jad m 2 mm Sf
unde: Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
Icol
N −1
= Ipmax + ∑Ick ; [A] k =1
unde: Ipmax - este cel mai mare curent de pornire (A); Ick - curentul de calcul pentru un receptor k (A). Această verificare se face pentru fiecare circuit şi coloană. Pentru ca această verificare să fie satisfăcută toate densităţile de curent rezultate trebuie să fie mai mici decât 35 A/mm2 în cazul în care conductoarele folosite sunt din cupru . Verificare la densitate de curent se face pentru circuitele motoarelor şi coloanele ce deservesc tablourile de alimentare a acestora. Circuitele ce alimentează motoare electrice sunt următoarele:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 31 -
Circuitul 1 Curentul cerut al motorului :
26.26 A
Curentul de pornire al motorului :
159.6 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
6 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In.
jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 159 .6 = = 26 .6 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 6
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 2 Curentul cerut al motorului :
19.67 A
Curentul de pornire al motorului :
118.02 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
4 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 118 .02 = = 29.5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia normativ I7/2002. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 3 Curentul cerut al motorului :
16.45 A
Curentul de pornire al motorului :
115.15 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
4 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7*In.
jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. I 115 .15 jp = P = = 29 .7 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4
- 32 -
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 4 Curentul cerut al motorului :
15.32 A
Curentul de pornire al motorului :
114.9 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
4 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 7.5*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 114 .9 = = 28 .7 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 4
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 5 Curentul cerut al motorului :
6.91 A
Curentul de pornire al motorului :
31.09 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.5*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 31 .09 = = 12 .4 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 6 Curentul cerut al motorului :
4.22 A
Curentul de pornire al motorului :
14.77 A
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 33 -
2
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 3.5*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 14 .77 = = 5.9 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 7(priză) Curentul cerut al motorului :
14.72 A
Curentul de pornire al motorului :
67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 67 .71 = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 8(priză) Curentul cerut al motorului :
14.72 A
Curentul de pornire al motorului :
67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 67 .71 = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 9(priză) Curentul cerut al motorului :
14.72 A
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Curentul de pornire al motorului :
67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
- 34 -
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 67 .71 = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 10(priză) Curentul cerut al motorului :
14.72 A
Curentul de pornire al motorului :
67.71 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 4.6*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 67 .71 = = 27 .08 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 11(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 35 -
Circuitul 12(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 14 Curentul cerut al motorului :
53.59 A
Curentul de pornire al motorului :
342.97 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
16 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 6.4*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 342 .97 = = 21 .4 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 16
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 15(priză) Curentul cerut al motorului :
11.54 A
Curentul de pornire al motorului :
23.08 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In.
jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. I 23 .08 jp = P = = 9.2 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2 .5
- 36 -
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Circuitul 17(priză) Curentul cerut al motorului :
11.54 A
Curentul de pornire al motorului :
23.08 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 23 .08 = = 9.2 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2 .5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 19(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 20(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
- 37 -
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 21(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent. Circuitul 22(priză) Curentul cerut al motorului :
16.98 A
Curentul de pornire al motorului :
33.96 A
Secţiunea aleasă pentru motor:
2.5 mm2
Deoarece pornirea motorului se face direct se va ţine cont de valoarea curentului de pornire. La pornire motorul absoarbe un curent IP = 2*In. jp =
IP ≤ jadm [ A / mm 2 ] Sf
jp =
I P 33 .96 = = 13 .5 ≤ 35[ A / mm 2 ] Sf 2.5
În urma calculului rezultă că valoarea obţinută este mai mică de jadm=35 [A/mm2] deci este verificată condiţia. Secţiunea aleasă se verifica la densitate de curent.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Coloana 1 (TDS 1) Circuit 1 2 3 4 5 6
IC [A] 26.26 19.67 16.45 15.32 6.91 4.22
Ipm [A] 159.6 118.02 115.15 114.9 31.09 14.77
Sectiunea aleasă 6 4 4 4 2,5 2,5
Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2 jp =
I col Sf
=
222.14 = 6.34 A/mm 2 35
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 159.6 +19.67 +16.45 +15.32 + 6.91 + 4.22 = 222 .14 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A); Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent. Coloana 2 (TDP 1) Circuit Col 1 aval 7 8 9 10 11
IC [A] 89.94 14.72 14.72 14.72 14.72 16.98
Ipm [A] 67.71 67.71 67.71 67.71 33.96
Sectiunea aleasă 35 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
- 38 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
12 13
16.98 3.78
33.96 -
- 39 -
2.5 1.5
Secţiunea aleasă pentru coloana: 70 mm2 jp =
I col Sf
=
238.55 = 3.40 A/mm 2 70
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 66.71 + 89 .94 +14 .72 +14 .72 +14 .72 +16 .98 +16 .98 + 3.78 = 238 .55 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A); Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent. Coloana 3 (TDP 2) Circuit 14 15 16
IC [A] 53.59 11.54 1.13
Ipm [A] 342.97 23.08 -
Sectiunea aleasă 16 2.5 1.5
Secţiunea aleasă pentru coloana: 35 mm2 jp =
I col Sf
=
355.64 = 10 .16 A/mm 2 35
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 342.97 +11 .54 +1.13 = 355 .64 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A); Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent. Coloana 4 (TDP 3) Circuit
IC [A]
Ipm [A]
Sectiunea aleasă
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
17 18
11.54 0.75
23.08 -
2.5 1.5
Secţiunea aleasă pentru coloana: 2.5 mm2 jp =
I col Sf
23.83 = 9.53 A/mm 2 2.5
=
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 23 .08 + 0.75 = 23 .83 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A); Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent. Coloana 5 (TDP 4) Circuit 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
IC [A] 16.98 16.98 16.98 16.98 13.58 10.19 10.19 10.19 10.19 10.19 3.78
Ipm [A] 33.96 33.96 33.96 33.96 -
Sectiunea aleasă 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 1.5
Secţiunea aleasă pentru coloana: 50 mm2 jp =
I col Sf
=
153.21 = 3.06 A/mm 2 50
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 33.96 + 3 *16 .98 +13 .58 + 5 *10 .19 + 3.78 = 153 .21 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A);
- 40 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.
Coloana 6 (TDG) Circuit Col 2 aval Col 3 aval Col 4 aval Col 5 aval
IC [A] 124.20 58.62 12.33 137.97
Ipm [A] 67.71 342.97 23.08 33.96
Sectiunea aleasă 70 35 2.5 50
Secţiunea aleasă pentru coloana: 185 mm2 jp =
I col Sf
=
617.47 = 3.33 A/mm 2 185
unde: - Icol este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare
I
col
N −1
= Ipmax + ∑Ick = 342.97 +124 .20 +12 .33 +137 .97 = 617 .47 A k =1
unde: Ipmax este cel mai mare curent de pornire (A); Ick curentul de calcul pentru un receptor k (A). Secţiunea aleasă se verifică la densitate de curent.
- 41 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 42 -
9.2 VERIFICAREA SECŢIUNII LA CĂDEREA DE TENSIUNE. Verificarea secţiunii la pierderea de tensiune constă în calcularea valorii efective ∆Uef a pierderii de tensiune de la punctul de delimitare al reţelei consumatorului de cea a furnizorului până la receptoare şi compararea acesteia cu valoarea admisă: ∆Uef < ∆Uadm Verificarea secţiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai după ce verificările la densitate de curent au fost făcute pentru toate circuitele şi coloanele. Pe tronsonul pe care nu este îndeplinită condiţia privind căderea de tensiune admisă, secţiunile trebuie mărite până când se obţine respectarea condiţiei conform tabelului următor. Valori maxime admise a căderii de tensiune Tipul alimentării
∆U[%] Ilumin Alte at utilizări
A.instalaţii electrice alimentate direct, printr-un branşament de joasă tensiune, din reţeaua publică B. instalaţii electrice alimentate printr-un post de transformare
3
5
8
10
Verificare la cădere de tensiune se va face pentru receptorul cel mai defavorizat din punct de vederea al alimentări şi a unor condiţii electrice la pornire. Se va alege motorul alimentat pe traseul cel mai lung şi cu un curent absorbit la pornire cât mai mare. Verificare se face pentru motorul monofazat alimentat de circuitul C14. Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forţă se pot calcula cu relaţiile:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- circuite monofazate: ΔU% =
2 *100 1 Pi * l1 * 2* γ U F SF
- circuite trifazate echilibrate: ΔU% =
2 *100 1 Pi * l2 * 2* γ U L SF
unde : Pi - putere instalată [W] UL - tensiunea de linie [V] UF - tensiunea de fază [V] l - lungimea [m] γ - conductivitatea materialului conductorului şi are valorile: 57 m/Ωmm2 la cupru şi 34 m/Ωmm2 la aluminiu SF – sectiunea [mm2] Pi =30000W l =20 m Ul =380V SF =16 mm2 ΔU MOTOR MARE =
2 *100 1 Pi * l1 2 *100 1 30000* 20 * 2* = * * = 0.91 % 2 γ U F SF 57 380 16
Pi =2200W l =44.2 m UF =230V SF =2.5 mm2 ΔUMOTOR DEPARTAT =
Pi =51500W l =23 m UF =380V
2 * 100 1 Pi * l 2 2 * 100 1 2200 * 44.2 * 2* = * * = 2.57 % 2 γ UL SF 57 230 2.5
- 43 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
SF =35 mm
2
ΔU1 =
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 51500* 23 * 2* = * * = 0.82 % γ UL SF 57 3802 35
ΔU2 =
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 76500* 22 * 2* = * * = 0.58 % 2 γ U L SF 57 380 70
ΔU3 =
2 *100 1 Pi * l2 2 * 100 1 36734* 8 * 2* = * * = 0.20 % γ UL SF 57 3802 35
ΔU4 =
2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 6662* 22.5 * 2* = * * = 3.97 % 2 γ UL SF 57 230 2.5
ΔU5 =
2 *100 1 Pi * l2 2 *100 1 35810*15.5 * 2* = * * = 0.52 % 2 γ UL SF 57 230 70
Pi =77810W l =22 m UF =380V SF =70 mm2
Pi =36734W l =8 m UF =380V SF =35 mm2
Pi =6662W l =22.5 m UF =230V SF =2.5 mm2
Pi =35810W l =15.5 m UF =230V SF =70mm2
Pi =157025W
- 44 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 45 -
l =5 m UF =380V SF =185 mm2 ΔU6 =
2 *100 1 Pi * l 2 2 *100 1 157025* 5 * 2* = * * = 0.10 % γ UL SF 57 3802 185
Căderea de tensiune totală este: ΔU tot = ΔU 1 + ΔU 2 + ΔU 3 + ΔU 4 + ∆U 5 + ∆U 6 = 0.82 + 0.58 + 0.20 + 3.97 + 0.52 + 0.10 = 6.19 %
Condiţia care trebuie respectată este: ΔUadm > ΔUtot ; ΔUadm = 8 % pentru iluminat şi ΔUadm = 10 % pentru alte utilizări > ΔUtot =6.19% ⇒ condiţia este verificată.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 46 -
10. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE COMPENSARE A FACTORULUI DE PUTERE. Compensarea puterii reactive se aplică în instalaţiile electrice avându-se în vedere faptul că aceată compensare aduce importante avantaje cum sunt: - reducerea secţiunii conductorului ; - reducerea pierderilor în reţea; - reducerea şocurilor de tensiune; - creşterea puterii disponibile la consumator. Calculul instalaţiei de compensare a factorului de putere Puterea activă ceruta este: PC= 104.425 [kW]; Puterea reactivă ceruta este: QC= 75.604 [kVAr]; Factorul de putere calculat este: cosφ1= 0,81 → tgφ1= 0,7239 Factorul de putere neutral este: cosφ2= 0,92 → tgφ2 = 0,4259 Puterea reactivă necesară a bateriei de condensatoare este: Q b = PC * (tg ϕ1 − tg ϕ2 ) =104.425 * (0.7239 − 0.4259) = 31 .118 kVAr
Pc [kW] 104.425
Qc [kVAr] 75.604
cosφ calculat 0,81
cosφ neutral 0,92
Qb [kVAr] 31.118
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 47 -
Alegerea bateriei de condensatoare. În joasă tensiune solicitarea dielectrică a condensatoarelor nu este critică şi se utilizează numai conexiunea în triunghi. Calculăm capacitatea bateriei de condensatoare
CΔ=
QC 31.118kVAr = = 6.19 *10− 4 F = 619µ F 2 2 ω * U l 2 * π * 50Hz * (400) V
Alegem condensatoare tip VARPLUS M1 de la Schneider la 50 Hz, Qb=35 kVAr , Un= 400 V în 3 trepte de (10+12.5+12.5)kVAr. Pentru descărcarea bateriei de condensatoare se vor monta rezistenţe de descărcare, care trebuie să asigure la borne o tensiune nepericuloasă de 42V în mai puţin de un minut dimensionate astfel:
R = 0,136 *
U2 1 400 2 1 * = 0,136 * * = 0.27 Q c ln U n 35000 ln 400 U adm 42
kΩ
Cablurile pentru alimentarea bateriei de condensatoare se dimensionează pentru un curent maxim egal cu 1,4 ori curentul nominal al bateriei, curent ce se calculează cu relaţia: I nc =
Qc 35000VAr = = 59.57 A → cablu CYY-F 4x25 mm2 3 * U l 1,73 * 400V
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 48 -
11. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE PROTECŢIE ÎNPOTRIVA LOVITURILOR DE TRĂSNET. Normativul I-20-2000 stabileşte necesitatea prevederii instalaţiei de paratrăsnet, pentru o construcţie pe baza frecvenţei anuale prevăzute de lovituri de trăsnet directe pe construcţie (sau pe volumul de protejat) Nd şi a frecvenţei anuale acceptate de lovituri de trăsnet Nc. Atunci când Nd ≤ Nc nu este necesară instalarea unei instalaţii de paratrăsnet. Mărimea Nd (lovituri/an) se determină cu relaţia: N d = N g ⋅ A e ⋅ C1 ⋅ 10 −6
[lovituri/an]
N d = 5.32 ⋅ 2032 ⋅1 ⋅10 −6 = 0.01
[lovituri/an]
unde: - Ng este densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea în care este amplasată construcţia [număr de lovituri/km2an]; - Ae - suprafaţa echivalentă de captare a construcţiei [m2]; Suprafaţa echivalentă de captare pentru o construcţie paralelipipedică este:
A e = L ⋅ l + 6 ⋅ H ⋅ (L + l) + 9 ⋅ π ⋅ H 2 = (6 ⋅ H + L) ⋅ (6 ⋅ H + l) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ H 2 A e = 25 ⋅ 20 + 6 ⋅ 4 ⋅ (25 + 20) + 9 ⋅ π ⋅ 42 = (6 ⋅ 4 + 25) ⋅ (6 ⋅ 4 + 20) − 9 ⋅ (4 − π) ⋅ 42 = A e = 2032m 2
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 49 -
În stabilirea suprafeţei de captare echivalentă se ţine seama şi de următoarele reguli: - când o suprafaţă de captare echivalentă a unei construcţii acoperă complet pe cea a altei construcţii, aceasta din urmă nu se ia în considerare; - dacă suprafeţele de captare ale mai multor construcţii (alăturate) se suprapun, suprafaţa comună rezultată se consideră ca o singură suprafaţă de captare echivalentă. - C 1 =1 un coeficient ce ţine seama de mediul înconjurător. Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m Pentru densitatea anuală a loviturilor de trăsnet se utilizează relaţia:
1
Ng = 0,04 ⋅ N1,25 [nr. lovituri/km2an] k Ng = 0,04 * 50 1,25 =5.32
[nr. lovituri/km2an]
unde Nk este indicele keraunic al regiunii în care este amplasată construcţia. Valorile coeficienţilor Ng in funcţie de indicele keraunic sunt daţi în tabelul de mai jos: Indicele kerauni c Nk Ng
15
20
25
30
35
40
45
50
60
1,18
1,69
2,24
2,81
3,41
4,02
4,66
5,32
6,68
Harta cu numărul mediu anual de zile cu oraje
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune. Coeficientul C 1 se determină din tabelul urmator: Valorile coeficientului C 1 Amplasarea construcţiei Construcţie amplasată într-o zonă cu alte construcţii sau arbori Construcţie înconjurată de construcţii mai mici Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o distanţă de cel puţin 34 m Construcţie izolată pe vârful unei coline sau promontoriu
C1 0,25 0,5 1 2
Mărimea NC se stabileşte cu relaţia: NC =
5,5 ⋅ 10 −3 C 2 ⋅ C3 ⋅ C 4 ⋅ C 5
[lovituri/an]
unde C2, C3, C4, C5 sunt coeficienţi daţi în tabelele următoare: C2=1(structura şi acoperişul din beton) C3=2(valori importante sau combustibile) C4=1(normal ocupate) C5=5(necesita continuarea lucrului) NC =
5,5 ⋅10 −3 5.5 * 10 −3 = = 0.00055 C 2 ⋅ C 3 ⋅ C 4 ⋅ C5 1 * 2 * 1 * 5
[lovituri/an]
Valorile coeficientului C2 în funcţie de natura construcţiei Structură Metal Beton Material Acoperiş combustibil Metal 0,5 1 2 Beton 1 1 2,5 Material combustibil 2 2,5 3 Valorile coeficientului C3 în funcţie de conţinutul construcţiei Fără valori şi necombustibile 0,5 Valori obişnuite şi normal combustibile 1 Valori importante sau combustibile 2 Valori inestimabile, de patrimoniu sau uşor combustibile, 3 explozive Valorile coeficientului C4 în funcţie de gradul de ocupare al construcţiei Neocupate 0,5 Normal ocupate 1 Evacuare dificilă sau risc de panică 3
- 50 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 51 -
Valorile coeficientului C5 în funcţie de consecinţele trăsnetului Nu necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare 1 asupra mediului Necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra 5 mediului Efecte dăunătoare asupra mediului 10 Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet Instalaţia de paratrăsnet este necesară atunci când Nd > NC. N d = 0.01 [lovituri/an]
N C = 0.00055
[lovituri/an]
Eficacitatea instalaţiei de paratrăsnet, ce trebuie prevazută pe construcţie, este dată de relaţia: E =1−
NC 0.00055 =1− = 0.945 Nd 0.01
În funcţie de eficacitatea ce trebuie să o asigure instalaţia de paratrăsnet, aceasta va corespunde nivelurilor de protecţie din tabelul urmator, se va alege nivel de protecţie întărit(II). Nivelul de protecţie al instalaţiei de paratrăsnet în funcţie de eficacitatea E E Nivel de protecţie 0,95
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 52 -
Se alege un dispozitiv Prevectron tip TS 2.25 amplasat pe cladirea atelierului la 2 metri de acoperiş printr-un catarg de susţinere metalic. Amplasarea se face conform planşelor desenate în anexe.
12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIEI DE ÎNPĂMÎNTARE. Electrozii, verticali şi orizontali ai prizei de pământ sunt legaţi în paralel, astfel că rezistenţa prizei este dată de relaţia: R PP =
RV * RO RV + RO
unde: Rv şi Ro sunt rezistenţele tuturor electrozilor verticali, respectiv orizontali, date de relaţiile: RV =
rV nV *uV
; RO =
rO nO *uO
unde: - rV şi rO sunt rezistenţele unui singur electrod vertical şi orizontal; - nV şi nO sunt numărul de electrozi verticali şi orizontali; - uV şi uO sunt coeficienţii de utilizare corespunzători numărului de electrozi, verticali şi orizontali, ce formează priza. Coeficienţii de utilizare uV şi uO sunt daţi în tabelul de mai jos în funcţie de tipul prizei (pe contur închis sau contur deschis), numărul de electrozi şi distanţa dintre doi electrozi consecutivi.
n 2 3 4 5
u1 pentru prize verticale, cu electrozi aşezaţi linear Pe contur închis e=2* e=3* e=2* e=3* e=l e=l l l l l 0,85 0,98 0,95 0,7 0,8 0,85 0,9 0,8 0,9 5 0,6 0,75 0,82 0,88 0,75 0,85 5 0,7 0,8 0,85 0,6 0,72 0,82
u2 pentru prize orizontale, cu electrozi aşezaţi linear Pe contur închis e=2* e=3* e=2* e=l e=l e=3*l l l l 0,8 0,9 0,95 0,8 0,7 7 0,7
0,9
0,9
0,88
0,85
0,85
0,82
0,5 0,4 5 0,4
0,6
0,75
0,55
0,7
0,52
0,68
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
6 1 0 2 0 4 0 6 0
0,7
0,8
5 0,6
0,66
0,75
0,6
0,75
0,75
0,5
0,61
0,7
0,2
0,56
0,68
-
0,4
0,55
0,65
0,2
0,44
0,54
-
0,3 8
0,52
0,62
-
-
-
0,65
0,78
0,82
0,6
0,75
0,8
0,5
0,7
0,75
-
-
-
-
2 0,6 0,5 5
0,8
0,8
2 0,4 0,3 3 0,2 5
- 53 -
0,5
0,65
0,44
0,56
0,3
0,45
0,2
0,29
0,39
0,2
0,27
0,36
Pentru rezistivitatea solului se iau valorile recomandate în tabelul următor:
Natura solului
Pământ, humă, turbă Cernoziom Pământ arabil Pământ argilos, argilă Pământ cu pietriş Loess, pământ de pădure Pământ nisipos Nisip foarte umed Balast cu pământ Nisip, nisip cu pietriş
Rezistivitate, în Ω ⋅ m Valori recomanLimitele de variaţie în date pentru funcţie de umiditate şi calcu-le conţinutul de săruri preliminare 20 15 ÷ 20 50 10 ÷ 70 50 40 ÷ 60 80 40 ÷ 150 200 100 ÷ 500 100 ÷ 300
250
150 ÷ 400 100 ÷ 500 500 ÷ 6000 1000 ÷ 2000
300 400 1000 1000
Configuraţia finală a prizei de pământ se stabileşte prin încercări modificând succesiv numărul de electrozi verticali şi distanţa dintre aceştia, până se obţine rezistenţa prizei, mai mică decât valoarea admisibilă (10 Ω pentru instalaţia de paratrăsnet sau 1 Ω pentru priza comună - instalaţie de paratrăsnet şi instalaţia de protecţie a omului). În cazurile în care solul are o rezistivitate mare şi nu se poate realiza o priză de pământ cu rezistenţa corespunzătoare pe perimetrul pe care construcţia îl are la dispoziţie, electrozii verticali sunt montaţi în bentonită sau pământ cu cărbune active.
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 54 -
În astfel de situaţii numărul de electrozi se reduce foarte mult (1...3, de regulă), numărul lor rezultând din măsurări. Calculul se desfăşoară astfel: a) se determină rezistivitatea de calcul a solului cu relaţia: ρcalcul = ρmas ∙ ψ = 80 ∙1,5 = 120 [Ωm] = 12000 [Ωcm] unde: ρmas =80 - rezistivitatea solului din tabelul de mai sus pentru pământ argilos valoare preliminară. ψ =1,5 - coeficient de variaţie a rezistivităţii din tabelul 13(xerox) pentru sol uscat.
b) se calculează rezistenţele de dispersie a prizelor simple alese: - Priza verticală Se utilizează ţăruşi (ţevi) îngropaţi la adâncimea de 0,8 m. Ţevile sunt din oţel galvanizat cu diametrul de 50 mm şi lungimea de 3 metri. Aceştia vor fi plasaţi la o distanţă de aproximativ 3 metri unul de altul, pe contur mixt (inchis+deschis). Rezistenţa de dispersie a unei prize verticale simple: rPV = 0,366 ⋅
ρ calc 2l 1 4h + l 12000 2 * 300 1 4 * 380 + 300 (lg + lg ) = 0.366 * * (lg + * lg ) =31.47 Ω l d 2 4h − l 300 5 2 4 * 380 − 300
unde: ρcalc = 12000 [Ωcm] l = 300 cm - lungimea ţăruşului d = 5 cm – diametrul electrodului h = q + l = 80 + 300 = 380 cm q = 80 cm – adâncimea de îngropare a electrodului - Priza orizontală Se utilizează platbandă de oţel zincat cu dimensiunile următoare: lăţime b = 25 mm grosime g = 4 mm rPO = 0,366 ⋅
ρ calc 2 ⋅ l2 12000 2 ⋅ 300 2 ⋅ lg = 0,366 ⋅ ⋅ lg = 43 .18 Ω l b ⋅q 300 2,5 ⋅ 80
c) Rezistenţa de dispersie a prizelor multiple:
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- pentru priza verticală: R PV =
rPV 31.47 = = 1.38 Ω n ⋅ u1 60 ⋅ 0.38
- pentru priza orizontală: R PO =
rPO 43.18 = = 3.59 Ω n ⋅ u 2 60 ⋅ 0.2
unde: u1- coeficient de utilizare pentru priza verticală u2- coeficient de utilizare pentru priza orizontală n – numărul de electrozi; e – distanţa dintre electrozi.
d) Rezistenţa de dispersie a prizei complexe RP =
R PV ⋅ R PO 1.38 * 3.59 = = 0.9968 Ω ≅ 1 Ω R PV + R PO 1.38 + 3.59
- 55 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 56 -
Bibliografie 1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500 V c.c. NP-I7-2002 2. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice NTE007/2008 ANRE 3. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. GP 052– 2000 4. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20-2000 5. Dorin Sarchiz – Utilizări ale energiei electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş 6. Dorin Sarchiz – Instalaţii electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş 7. Manualul instalaţiilor electrice si de automatizare, Editura Artecno 2002 8. Manualul instalatiilor electrice, Schneider Electric 2008 9. Emil Pietrăleanu - Agenda electricianului, Editura Tehnică 1986 10. Lucian Ciobanu - Instalaţii electrice de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti 2004 11. Paul Dinculescu - Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti 2004
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
Resurse web: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
www.anre.ro www.siear.ro www.romcab.ro www.schenider-electric.ro www.energobit.ro www.iproeb.ro www.elba.ro www.proenerg.ro
- 57 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 58 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 59 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 60 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 61 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 62 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 63 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 64 -
Proiect la instalaţii electrice de joasă tensiune.
- 65 -