Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” Iași Facultatea de Mecanică
PROIECT: SISTEME DE CONTROL ȘI OPTIMIZARE A TRAFICULUI ÎN TRANSPORTURI
Master S.T.A. an II Masteranzi:
An universitar 2012-2013
Studiu de circulatie Semaforizarea unei intersectii nedirijate
Introducere Parcul de autovehicule a cunoscut o creştere în fiecare stat, dar odată cu el a crescut şi longevitatea, deci s-au mărit numărul de şoferi consideraţi generic “de vârsta a III-a”. Evident, pe măsura înaintării în vârstă se atenuează firesc şi unele potenţe umane şi de aceea s-a emis ideea limitării vârstei maxime de deţinere a permisului de conducere sau s-a propus limitarea vitezei în funcţie de vârstă. Experienţa acumulată şi ultimele studii întreprinse au scos în evidenţă că aprecierea dreptului de a conduce numai în funcţie de criteriul vârstei nu corespunde realităţii întrucât comportamentul la volan este determinat în mai mică măsură de vârstă, comparativ cu personalitatea, starea nervoasă şi echilibrul întregului organism uman. La vârsta de peste 70 ani, rapiditatea în gândire, mobilitatea, percepţia pericolelor sunt compensate de experienţă în conducere, de prudenţă, de toleranţă faţă de ceilalţi participanţi la trafic, Avand in vederea cresterea semnificativa a parcului auto,circulatia vehiculelor in orase,devine,din ce in ce mai greoaie,fiind necesar un foarte bun plan pus la punct,pentru semaforizarea strazilor si intersectiilor.In cele ce urmeaza,am prezentat un astfel de exemplul,de calcul,al unei intersectii,prevazuta cu un punct comercial.Acest calcul necesita parcurgerea mai multor etape successive,dupa cum o sa se vada in continutul proiectului.
Capitolul 1-Echivalarea
vehiculelor
pentru
determinarea
capacitatii de circulatie Modul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon, precum si calculul intensitatii orare a traficului sunt necesare la : -determinarea intensitatii traficului actual si de perspectiva,precum si examinarea dinamicii evolutiei in timp a circulatiei rutiere; -determinarea gradului de motorizare echivalent pentru ansamblul vehiculelor rutiere din localitati ; -incadrarea drumurilor publice in clase tehnice in functie de intensitatea circulatiei ; -efectuarea calculelor de capacitate de circulatie a drumului , precum si stabilirea numarului necesar de benzi de circulatie ale partii carosabile ; -proiectarea lucrarilor de drumuri , a intersectiilor , la acelasi nivel si la nivele diferite , a trecerilor si refugiilor pentru pietoni , a programului de functionare al semafoarelor ; -prevederea spatiilor necesare pentru dotari rutiere cum sunt : parcaje , platforme de stationare , statii de intretinere auto etc. ; Echivalarea traficului rutier se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie pentru sistematizarea retelei de drumuri , precum si in cadrul proiectelor de investitii pentru drumuri , inclusive strazi . Prevederile standardului STAS 7348-86 cu referire la echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie , se aplica la toate categoriile si clasele tehnice de drumuri si strazi , stabilite in comformitate cu reglementarile legale in vigoare. Prevederile aceluiasi standard nu se aplica la echivalarea vehiculelor pentru dimensionarea grosimii structurii sistemelor rutiere. Coeficientul de echivalare reprezinta raportul dintre ocuparea dinamica a suprafetei carosabile a drumului de catre vehiculul fizic in corelare cu gradul sau de mobilitate comparative cu vehiculul etalon care este autoturismul notat cu Vt. Intensitatea orara de calcul a drumului reprezinta numarul de vehicule etalon care circula intr-un sens , respective in ambele sensuri , intr-o ora conventionala de varf si care in decursul unui an poate fi depasit intr-un numar limitat de ore .
1.1 Echivalarea vehiculelor
Coeficientii pentru echivalarea vehiculelor fizice in vehicule etalon Vt ,cand drumurile (inclusive strazile) sunt in palier sau au declivitati mai mici sau egale cu 2% , sunt comform tabelului 1 . Tabel 1 Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Categoria sau tipul de vehicule fizice Bicicleta , motocicleta , scuter , motoreta , tricicleta Autoturism cu sau fara remorca , motocicleta cu atas Microbus , autofurgoneta , autocamioneta cu sarcina utila pana la 15 kN , cu sau fara remorca Autocamion cu sarcina utila de 15…50 kN , tractor , vehicul special (agricol , utilaj de constructii etc.) Autocamion cu sarcina utila peste 50 kN , autobuz Autotractor cu sa si semiremorca tractor sau remorcher cu trailer Vehicul agabaritic Remorca la autocamion si la tractor Tramvai motor , troleibuz Remorca tractata ,sau articulata , la vehicule cu transport in comun
Coeficientul de echivalare in vehicule etalon (Vt) Pe drumuri in afara Pe strazi in localitatii localitati 0,5 0,5 1,0
1,0
1,0
1,2
2,0
3,0
2,5
3,5
3,5
4
1,5 -
8 1,5 4,5
-
2
Coeficientii de echivalare pentru autovehicule grele si de transport in comun , in cazul strazilor cu declivitati mai mari de 2% , sunt comform tabelului 2 Tabel 2 Nr. crt 1 2 3 4 5 6
Declivitate , % Categoria sau tipul de vehicule fizice 3 4 5 Coeficientii de echivalare Autocamion cu sarcina utila peste 50 4 6 8 kN , autobuz Autotractor cu sa si semiremorca 5 7 10 tractor sau remorcher cu trailer Vehicul agabaritic 10 12 15 Remorca la autocamion si la tractor 2 3 4 Tramvai motor , troleibuz 6 10 15 Remorca tractata ,sau articulata , la 3 4 5 vehicule cu transport in comun
6 si peste 10 15 25 5 -
Calculul de echivalare a vehiculelor fizice in vehicule etalon Vt se face cu relatia:
in care: N = intensitatea traficului exprimata in vehicule etalon (Vt) , in unitatea de timp , ora sau zi ; Ni = numarul de vehicule fizice de categoria i , in unitatea de timp ,ora sau zi ; Ci = coeficientul de echivalare pentru categoria i de vehicule fizice .
1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor
Intensitatea orara de calcul se exprima prin numarul echivalent de vehicule etalon Vt/ora, si constituie parametrul principal pentru dimensionarea lucrarilor de drumuri. Aceasta reprezinta, de regula , traficul prognozat pentru o etapa de 15 ani ,sau pentru o prima etapa intermediara (de exemplu 5 ani) pornind de la intensitatea traficului existent. Inregistrarile traficului existent se efectueaza comform reglementarilor legale in vigoare , fie in mod permanent cu aparate automate de inregistrare (contori) fie in perioade semnificative de timp (de exemplu 6 …16 ore/zi) prin recensaminte de circulatie generale sau partiale , folosind mijloace manuale sau automate de inregistrare. Caracteristicile traficului existent folosite la determinarea intensitatii orare de calcul se exprima , dupa caz , prin : - curba de variatie orara a traficului zilnic echivalent , inregistrat in mod permanent (Vt in 24 ore) sau numai pentru esantioane semnificative de timp (respective 6….16 ore /zi) , exemplificata ca in fig.1:
Fig 1 diagrama de variatie zilnica , respective saptamanala si lunara a traficului echivalent inregistrat in decursul anului , exemplificata in fig. 2:
Fig. 2 -curba de variatie orara a traficului annual echivalent N , inregistrat permanent in 8700 ore/an si clasat in ordine descrescatoare a numarului de vehicule etalon Vt/h , exemplificata in fig. 3:
Intensitatea orara de calcul pentru strazi se poate stabili in cadrul studiilor de circulatie din localitati si prin procedee analitice considerandu-se perioadele (momentele) caracteristice de varf ale circulatiei , care se repeta (zilnic , saptamanal etc.) asa cum sunt : deplasarile pentru munca , transporturile tehnologice , deplasarile pentru aprovizionare si pentru relatii social-culturale sau deplasarile de sfarsit de saptamana si in zilele de odihna si sarbatoare. Pentru circulatia urbana intensitatea traficului in ora de varf se determina prin : -insumarea intensitatilor maxime din doua jumatati de ora successive care dau maximul orar al zilei ; -insumarea intensitatilor maxime din patru sferturi de ora successive care dau maximul orar al zilei , in cazul intersectiilor.
Capitolul 2- Calculul capacitaii de circulatie a strazilor In standardul STAS 10144/5-89 este prezentat calculul capacitatii de circulatie a strazilor, in functie de caracteristicile traficului si de conditiile urbanistice , pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei. Caracterul capacitatii de circulatie a strazilor se efectueaza pentru preluarea fluxurilor de vehicule a caror intensitate orara de calcul se stabileste comform STAS 7348-86.
Capacitatea de circulatie , respective numarul maxim de vehicule care se pot deplasa intr-o ora, in mod fluent si in conditii de siguranta a circulatiei, depinde de urmatorii factori : Caracterul circulatiei: -flux discontinuu (intermittent sau pulsatoriu) cu opriri la intersectii ; -flux continuu, fara opriri la intersectii cand acestea sunt denivelate sau dirijarea traficului se face in sistem coordonat (unda verde) Caracteristicile traficului : -intensitatea si fregventa sosirilor de vehicule ; -viteza medie de circulatie; -componenta traficului pe categorii de vehicule , inclusive caracteristicile lor constructive si dinamice. Structura retelei principale de strazi: -elementele geometrice ale strazilor ; -distantele intre intersectii si treceri intermediare pentru pietoni , amenajarea si echiparea acestora. Caracteristica suprafetei de rulare: -planeitatea; -rugozitatea; Organizarea circulatiei: -reglementarea acceselor si a stationarilor; -sistemele de semnalizare si echipare tehnica. Caracteristicile psihologice si fiziologice ale conducatorilor de vehicule: -timpul de perceptie – reactie; -timpul limita de asteptare la intersectii. Calculul capacitatii de circulatie in sectiunea curenta a strazii se coreleaza cu calculul capacitatii de circulatie la intersectii in vederea asigurarii fluentei circulatiei pe reteau de strazi aferenta.
2.1 Principii, parametric si calculul capacitatii de circulatie
Determinarea intensitatii maxime a traficului viitor probabil se efectueaza in cadrul studiilor de circulatie tinand seama de prognoza cresterii circulatiei pentru o perioada de minim 15 ani.
Capacitatea de circulatie depinde de : -viteza de circulatie ; -componenta traficului (vehicule cu viteze de circulatie <20 km/h constituie traficul lent); -elementele geometrice ale strazii stabilite in functie de viteza de proiectare (viteza de baza Vb); -distanta intre intersectii ; -modul de organizare si dirijare a circulatiei.
Fluenta circulatiei F , in sectiunea curenta a strazii exprima calitatea functionala a acesteia si este data de relatia:
in care: viteza de circulatie , in kilometric pe ora ; viteza de proiectare sau de baza , in kilometric pe ora Principalele relatii intre parametrii sunt: a) interspatiul de succesiune :
, intre vehicule care se succed pe o banda de circulatie
in care: e – intervalul de succesiune , in secunde; - viteza de circulatie in km/h
b) interspatiul minim de succesiune vehiculului in palier: im in
im in corespunzator distantei necesare opririi
2
v v t S 26 g f 3,6
in care: f – coeficient de frecare la franare; g – acceleratia gravitationala egala cu 9,82 m/ s 2 v – viteza de circulatie , in km/h
S – spatial de siguranta , in metri ; c) Densitatea traficului D : D
1000 [numar vehicule/km] i
d) Capacitatea maxima de circulatie ,pentru o banda carosabila : -in cazul fluxului continuu , N e : Ne
1000 v im in
1000 v v v t S 26 g f 3,6 2
[numar vehicule/ora]
-in cazul fluxului discontinuu , N N e K in care:
K
A v
A v 1 1 Tr v 2 a 1
Tc 1 T
iIn care: A – distanta intre intersectii, inclusive trecerile pentru pietoni, situate la acelasi nivel, in metri; v - viteza de circulatie, in km/h;
a , 1 - acceleratia, respectiv deceleratia, in metri pe secunda la patrat; T , Tc - durata deplasarii pe distanta A, in cazul circulatiei discontinue, respective continue, in secunde;
Tr - durata asteptarii semnalului de intrare in intersectia prevazuta cu semafoare, respective timpul rosu plus galben, in secunde. In tabelul 2 sunt prezentate valorile medii ale parametrilor care intervin in calculele curente ale capacitatii de circulatie: Tabelul 2
Ffelul traficului
Valorile medii ale parametrilor de calcul Ccoeficientul Vviteza de de frecare la Ttimp de Sspatiul de v circulatie, franare, f la perceptie, t siguranta, S [km/h] [s] [m] franare
Trafic cu viteza de 20...60 0,30...0,45 0,5...1,5 5...7 circulatie curenta Trafic lent 5...20 0,28...0,40 1,5...2,5 10...20 Observatie – Spatiul de siguranta S, se considera egal cu lungimea vehiculului.
Capitolul 3-Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi In standardul STAS 10144/6-89 sunt prezentate relatiile si metodele de calcul a capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi noi si existente in functie de: modul de amenajare si echipare a intersectiei, caracteristicile traficului si conditiile locale pentru desfasurarea fluenta si in siguranta a circulatiei. Prevederile respectivului standard se aplica la: - stabilirea capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi si a pietelor de circulatie corespunzatoare solutiei de functionare si timpului de intersectie conform STAS 10144/4-83; - dimensionarea elementelor componente ale intersectiei cum sunt caile de intrare, de traversare, de ocolire si de iesire din intersectie, spatiile de stocaj etc., care determina capacitatea de circulatie a ansamblului; - fundamentarea tehnica a dotarii si echiparii intersectiilor cu marcaje, indicatoare de circulatie si semafoare (inclusiv calculul programului de functionare a acestora).
3.1 Prevederi generale Capacitatea de circulatie a intersectiilor se exprima prin numarul maxim de participanti la trafic care pot traversa sau schimba directia de mers in conditii siguranta si fluenta a traficului, depinzand de : - caracteristicile tipurilor de vehicule, marimea fluxurilor de vehicule si de pietoni, precum si relatiile intre acestea; - viteza de circulatie, acceleratia si incetinirea vehiculelor, timpii de asteptare si traversare a intersectiei ; - amenajarea tehnica a intersectiei si echiparea pentru dirijarea si reglementarea circulatiei ; -caracteristicile suprafetei de rulare, incadrarea urbanistica si dotarile pentru circulatie (statii de transport in comun, parcaje, etc.) ; - organizarea zonala a circulatiei respectiv pe strazile incidente si la intersectiile vecine ; - factorii fiziologici si psihologici privind comportarea pietonilor si a conducatorilor de vehicule. Organizarea circulatiei la intersectie se face, in functie de intensitatea traficului si de conditiile locale, prin: - acordare de prioritate de dreapta sau de flux ; - echiparea cu semafoare luminoase ; - intersectarea la nivele diferite.
3.2 Principii si parametri de calcul La dimensionarea si la calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor se tine seama de prevederile schitei de sistematizare a localitatii, retelei stradale si planului de distribuire a traficului, pentru a asigura : - securitatea, fluenta si confortul circulatiei ; - posibilitatea de etapizare a realizarii intersectiei cu rezervarea spatiului necesar in viitor; - reducerea fregventei si duratei opririlor, preum si anoxelor rezultate din trafic. Amenajarea si echiparea intersectiei trebuie sa asigure preluarea integrala a fluxurilor provenite de pe strazile concurente, respectandu-se distantele minime de amplasare a intersectiilor comform reglementarilor tehnice specifice. Pe baza diagramei traficului din intersectie (exemplu fig. 1) se pot determina mai multe variante ale schemei de organizare a deplasarii fluxurilor din intersectie, adoptandu-se solutia care reduce la minimum timpul total de traversare si volumele de lucrari.
Fig.1
Delimitarea spatiului intersectiei este realizata de marcajele pentru oprirea vehiculelor la trecerile de pietoni sau, in lipsa acestora, de pozitia semafoarelor in dreptul carora opresc vehiculele. In spatiul comun de trecere apar puncte limita de conflict intre vehicule si intre
vehicule si pietoni, care determina lungimile de evacuare a intersectiei de catre vehicule d v si pietoni d p (fig.2), respective timpii necesari evacuarii.
Fig.2
Principalii parametri care intervin in calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor sunt: a) Intensitatea fluxurilor in ora de varf pentru vehicule si pietoni, care se stabileste in cadrul studiului general de circulatie comform STAS 7348-86 si reglementarilor legale in vigoare. Pentru echivalarea vehiculelor care schimba directia de mers la stanga sau la dreapta, coeficientii de echivalare din STAS 7348-86 se multiplica cu valorile: - 1,6 pentru vehicule usoare (cu sarcina utila pana in 15 kN) si 2,6 pentru vehicule grele (cu sarcina utila peste 15kN), in cazul efectuarii virajelor la stanga ; - 1,3 pentru vehicule usoare si 2,3 pentru vehicule grele, in cazul efectuarii virajelor la dreapta. b) Fregventa sosirii vehiculelor in intersectie, care pot fi : - uniforma si continua, cand intervalele de succesiune sunt aproximativ egale ; -discontinua si pulsatorie, cand vehiculele se deplaseaza ritmatic grupat si in mod intermitent ; - discontinua aleatorie, cand deplasarea se face nestingherita. c) Vitezele de proiectare (de baza) si vitezele de circulatie caracteristice intersectiilor si strazilor concurente, care se stabilesc conform STAS 10144/4-83.
d) Acceleratia de demaraj si deceleratia la incetinire sau oprire in intersectie, care se considera egale cu : - 2 m / s 2 acceleratia si 4 m / s 2 deceleratia, pentru vehicule usoare ; - 0,75 m / s 2 acceleratia si 3 m / s 2 deceleratia, pentru vehicule grele. e) Latimea benzii de circulatie, care se stabileste comform STAS 10144/3-81 f) Viteza de de mers a pietonilor in intersectii, care se stabileste comform STAS 10144/2-79 si se considera: - 1,2…1,5 m/s, cand predomina circulatia pietonala intr-un sens ; - 0,8…1,0 m/s, cand circulatia pietonala este intense in ambele sensuri. g) Latimea trecerii de pietoni, care se stabileste in functie de intensitatea medie a celor mai solicitate 4 ore din zi. Se considera ca latimea unei benzi de pietoni este de 0,75 m si capacitatea acesteia este de 800 pietoni/h pentru sens dublu si de 1200 pietoni/h pentru un sens dominant. Pentru preluarea varfurilor orare ale sensului dominant, capacitate ape o banda de deplasare se considera ca este de 3000…4000 pietoni/h. h) Calculul capacitatii de circulatie incepe cu analiza traficului la intrarea cea mai solicitata, iar prin iteratii successive se adopta solutia de organizare si amenajare care asigura capacitatea necesara cu reducerea la strictul necesar a timpului de traversare, a volumelor de lucrari si a suprafetei ocupate de intersectie.
3.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor echipate cu semafoare
3.3.1 Caracteristici functionale In ultima vreme, datorita numarului tot mai mare de participanti la trafic, pentru o mai buna dirijare si fluidizare a traficului in intersectiile retelei principale de strazi si nu numai, sa apelat la echiparea acestora cu semafoare comform STAS 1848/4-86. In functie de capacitatea de circulatie necesara a intersectiei se determina succesiunea si durata diferitelor semnmale emise de semafoare pentru preluarea si evacuarea fluxurilor incidente de pietoni si vehicule, in conditii de siguranta si timp minim de traversare. La calculul capacitatii intersectiilor cu semafoare se iau in considerare : - timpii sau segventele de semaforizare corespunzatori semnalului verde (timpul verde) t , semnalului galben (timpul galben) t si semnalului rosu (timp de rosu) t ; g v r - faza de semaforizare, in care are loc deplasarea fluxurilor incidente cu prioritate simultana si cuprinde timpul verde t de admisie, stability pentru sensul cel mai solicitat si v timpul de degajare a intersectiei de participantii intrati, denumit sit imp intermediary sau interverde t (intre incetarea timpului de verde pe o faza si inceputul timpului de verde pe i
faza urmatoare, care trebuie sa fie cel putin egal cu timpul galben dupa verde t
).Pot fi gv adoptate sisteme cu 2 faze de semaforizare (fig.3), cu trei faze de semaforizare(fig. 4)sau cu patru faze de semaforizare (fig.5). Fig. 3
Fig. 4
Fig. 5
- ciclul de semaforizare, care cuprinde o segventa completa de schimbare a semnalelor luminoase la toate semafoarele din intersectie, respective a fazelor de semaforizare ; - programul de functionare al semafoarelor, prin care se reprezinta graphic succesiunea si durata fazelor de semaforizare si a segventelor pentru toate semafoarele.
Capacitatea unei benzi de circulatie se exprima prin numarul de vehicule etalon care pot traversa intersectia pe emnalul verde pe durata unei ore de timp verde Q V , fie pe durata unei ore fizice Q. Intre capacitatile Q si Q V este relatia: Q QV
tv Tc
(1)
In care : t v - timpul verde ; Tc - durata unui ciclu de semaforizare.
Variatia solicitarii la o intrare in intersectie de catre vehiculele sosite se exprima prin factorul de varf instantaneu Fvi , stabilit cu relatia : Fvi =(numarul vehiculelor sosite in ora de varf)/(4x numarul maxim de vehicule sosite in 15’) Fvi =0.25…1
Se considera : Fvi =1 pentru debite cu sosire uniforma ; Fvi = 0,25 pentru debite concentrate in 15 minue.
Repartitia traficului pe retea si la intersectii este echilibrata cand Fvi 0,50 ; in caz contrar, se impune imbunatatirea organizarii circulatiei pe retea. Gradul de saturatie G s , a unei intrari prevazuta cu semafoare exprima fluenta in intersectie. Intrarea in intersectie este saturata cand vehiculele sosite asteapta la stop mai mult de un ciclu de semaforizare pana sa intre. Gradul de saturatie se stabileste cu relatia :
G s =(numarul de faze verzi saturate la ora de varf)/(numarul total de faze verzi la ora de varf) G s = 0…1
Pentru intersectii cu G s = 0,3…1fluenta este necorespunzatoare si este necesara reamenajarea intersectiei, introducerea unei noi echipari pentru dirijare sau o noua organizare a traficului pe retea. Timpul consumat la traversarea intersectiei constituie un indicator de calitate si eficienta a solutiei de intersectie.
3.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii
Durata ciclului de semaforizare se incadreaza, de regula, in urmatoarele limite : - in sistem cu doua faze de semaforizare, durata minima este de 35 s, cea curenta este de 45…65 s, iar cea maxima este de 80 s ; - in sistem cu 3 sau 4 faze de semaforizare,durata minima este de 40 s, cea curenta este de 70…80 s, iar cea maxima este de 90 s. Durata maxima a ciclului de semaforizare nu trebuie sa fie mai mare de 120 s; peste aceasta valoare este mai eficienta intersectia denivelata. Timpul de verde nu trebuie sa fie mai mic de 10 s. Timpul galben dupa verde t gv si timpul galben dupa rosu t gr se stabilesc comform STAS 1848/4-86. Perioada de libera intrare a vehiculelor (timpul verde) se stabileste pentru intrarile si benzile cele mai solicitate din ora de varf pentru fiecare faza de semaforizare, cu relatia : t v a (n 1) e
[s]
(2)
in care : a – timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusive timpul de intrare a primului vehicul, in secunde ; n – numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata semnalului verde ; e – intervalul de succesiune la demaraj, in secunde. Pentru vehicule usoare (autoturisme) : a=6 s si e=2,5 s
Pentru vehicule grele (cu sarcina peste 15 kN), inclusive pentru tramvaie (vagon motor plus o remorca) : a=6 s si e=4,5 s In cazul fluxurilor foarte intense, intervalul de succesiune e se poate reduce pana la 2,1 s pentru vehicule usoare si 4 s pentru vehicule grele Perioada de libera intrare pentru pietoni t vp se stabileste pentru sensul cel mai solicitant, cu relatia : t vp
P bk
[s]
(3)
in care : P – numarul de pietoni adunati la traversare in timpul interzicerii traversarii ; b – numarul benzilor de pietoni pentru un sens, cu latimea de 0,75 m ; k – capacitatea de traversare a pietonilor pentru o banda, in numar de pietoni ce trec intr-o secunda Perioada de libera trecere pentru pietoni t vp trebuie corelata cu timpii necesari pentru vehicule si, daca este cazul, se reconsidera numarul de benzi. Perioada de evacuare a vehiculelor (timpul intermediary sau interverde) t i rezulta din conditia de evitare a coliziunii in punctele de conflict, la schimbarea fazelor de semaforizare. In calcul se considera ca ultimul vehicul intrat se deplaseaza inainte pana la punctual de conflict cu viteza de 20 km/h (5,5 m/s), iar primul vehicul oponent din faza urmatoare se deplaseaza spre acelasi punct cu viteza de 60 km/h (16,7 m/s). Perioada de evacuare a vehiculelor t i se determina cu relatia : ti
d1c d 6c [s] 5,5 16 ,7
(4)
in care d 1 c si d 6 c sunt distantele intre punctele 1 si C prezentate in figura 2, in metri. Perioada de evacuare asigura, de regula, eliberarea intersectiei si de vehiculele care au asteptat degajarea trecerii de catre curentii de circulatie de sens contrar si apoi au virat la stanga . Timpul necesar pentru efectuarea acestor manevre se compune din timpul pentru pornirea vehiculelor stationate in zona centrala a intersectiei si timpul pentru evacuarea la stanga ; 2d [s] (5) w n s - numarul vehiculelor care vireaza la stanga ; e - intervalul de succesiune la demaraj, in secunde t i n se
d – distanta de evacuare la stanga, in metri; in exemplul din fig 2 , d d v / 2 ; w – acceleratia la demaraj, in metri pe secunda la patrat. 3.3.3 Prescriptii privind programul de semaforizare
La alcatuirea si calculul programului de semaforizare trebuie sa se tina seama de caracteristicile circulatiei, ale amenajarii intersectiei si ale instalatiei de semaforizare. Instalatia de semaforizare este alcatuita din automate de dirijare, semafoare, sonde de traffic, retea de cabluri si poate functiona: - cu program fix prestabilit ; - cu program variabil, stabilit in functie de numarul de vehicule inregistrate de sondele de traffic, sau direct de pietoni. Calculul initial al programului de semaforizare pentru intersectii necanalizate repartizeaza durata ciclului Tc , in timpii verzi ai fazelor direct proportional cu intensitatea fluxurilor si invers proportional cu latimea partii carosabile. Pentru o intersectie dintre doua strazi semaforizata in system cu doua faze, se aplica relatiile: t v1 N1 B2 t v 2 N 2 B1 (6)
t v1 t v 2 Tc ( t i1 t i 2 ) in care : t v1 si t v 2 - timpii verde ai fazelor 1 si 2 ;
N1 si N 2 - intensitatile fluxurilor incidente in ora de varf, corespunzatoare fazelor 1 si 2;
B1 si B 2 - latimile partii carosabile ale acceselor, corespunzatoare fazelor 1 si 2 ; t i1 si t i 2 - timpii intermediariai fazelor 1 si 2. Calculul detaliat al duratei ciclului Tc se face cu relatiile : F
F
f 1
f 1
Tc t vf t if
Tc
F
F
f 1
f 1
[s]
(7)
t gvf R f F e 1 N if 3600 f 1
[s]
(8)
in care : F – numarul fazelor de semaforizare ; t vf - timpul verde, in secunde, corespunzator fazei f ;
t if - timpul intermediar, in secunde, corespunzator fazei f ; t gvf - timpul galben dupa verde, in secunde, corespunzator fazei f ; R f - timpul suplimentar, in secunde, corespunzator fazei f, determinat cu relatia :
R f t if t gvf
[s]
(9)
Nif - intensitatea fluxului de vehicule in ora de varf, pe o banda, in vehicule etalon pe ora, corespunzatoare fazei f. Durata ciclului de semaforizare astfel determinate se definitiveaza numai dup ace se fac verificarile pentru toate relatiile de traffic antagoniste si neantagoniste de vehicule si pietoni, in ordinea desfasurarii curentilor conform fazelor de semaforizare. In cazul intersectiilor foarte solicitate de pietoni, comparative cu solicitarea vehiculelor, durata ciclului se stabileste in functie de timpul verde necesar pietonilor. Incadrarea duratei ciclului in limitele precizate anterior se asigura prin masuri cum sunt: - majorarea numarului de benzi de circulatie pentru reducerea numarului de vehicule pe banda si respectiv a timpului de verde (evazarea intersectiei ); - reducerea duratei intervalului de succesiune la intrarea in intersectie in limitele precizate anterior ; - comasarea in aceeasi durata a timpului intermediar pentru diferitele manevre de evacuare a intersectiei ; - restrangerea spatiului intersectiei si a distantelor de parcurs ; - fragmentarea trecerilor de pietoni cu lungimi mari si prevederea de refugii centrale. Succesiunea operatiilor necesare intocmirii programului de semaforizare consta din : analiza datelor initiale, amplasarea semafoarelor, stabilirea punctelor de conflict, al intensitatilor fluxurilor pe benzile de circulatie, calculul timpilor verzi si a timpilor intermediari, determinarea duratei fazelor si a ciclului de semaforizare, calculul timpului total consumat la traversare si respectiv al rezervei de capacitate. Programul se materializeaza intr-o diagrama, care cuprinde fazele cu segventele coloristice si timpii de functionare pentru toate semafoarele. Reducerea duratei ciclului se asigura prin stricta dimensionare si dispunere a timpilor caracteristici, prin interpunerea riguroasa a timpilor intermediary intre sfarsitul timpului verde al fazei in curs si inceputul timpului verde al fazei care urmeaza . Calculul capacitatii intersectiei individuale cu semafoare curente este fundamentat pe dinamica deplasarii curentilor de traffic si se aplica si pentru alte echipamente de semaforizare cu performante superioare (cu trecere de la automatele de dirijare cu program fix la automatele actionate direct de vehicule cu ajutorul sondelor de trafic, atat pentru intersectii isolate precum si pentru grupuri de intersectii coordinate in sisteme liniare, ca cele cu unda verde axiala, sau in sisteme zonale de suprafata cu ajutorul unui dispecerat central echipat cu calculator de process). Definitivarea programului de semaforizare si a solutiei de amenajare a intersectiei se face pentru varianta care asigura reducerea maxima a volumelor de lucrari si a timpului pentru semaforizare. In traversarea intersectiilor, numarul de benzi directe trebuie sa fie cel putin egal cu numarul de benzi din calea curenta, prevazandu-se dupa caz , spatii de stocaj si benzi speciale pentru ocolire. Spatiile de stocaj se dimensioneaza corespunzator numarului de vehicule oprite pe timpul aferent semnalului rosu al semaforului. Latimea spatiilor de stocaj se stabileste in
functie de caracteristicile vehiculelor si nu va fi mai redusa de 3,0 m in cazul dispunerii pe o banda in aliniament.
Capitolul 4 – Exemplu de calcul
Studiu de circulatie pentru intersectia dintre Calea Chisinaului si Bulevardul Tudor Vladimirescu.
Determinarea fluxului de circulatie:
Microbuze
Autobuze
Autocamioane
Tramvaie
Dube
Interval orar 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30
Autoturisme
Directia 3
Directia 2
Directia 1
Date colecate:
134 492 402 224 179 201 188 224 237 358 447 390 140 112 227 831 680 378 302 340 317 378 400 604 755 490 180 151 162 595 487 271 216 243 227 271 287 379 338 541 472
1 3 3 2 1 1 1 2 2 2 3 1 0 0 5 17 14 8 6 7 6 8 8 12 15 4 1 3 2 9 7 4 3 4 3 4 4 6 6 8 8
2 6 5 3 2 2 2 3 3 4 5 2 0 0 1 4 4 2 2 2 2 2 2 3 4 1 0 1 3 11 9 5 4 5 4 5 5 7 8 10 9
3 12 10 6 4 5 5 6 6 9 11 1 1 0 7 25 21 12 9 10 10 12 12 18 23 16 7 5 7 25 21 12 9 10 10 12 12 16 28 23 15
2 8 6 4 3 3 3 4 4 6 7 7 5 5 8 28 23 13 10 11 11 13 13 20 25 17 9 5 3 10 8 5 4 4 4 5 5 6 18 9 11
7 25 21 12 9 10 10 12 12 18 23 19 10 8 17 61 50 28 22 25 23 28 29 44 55 50 16 11 14 52 42 24 19 21 20 24 25 33 59 47 21
Directia 4 Directia 5 Directia 6
19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30
108 28 103 85 47 38 42 39 47 50 66 94 81 37 19 27 100 82 46 36 41 38 46 48 64 78 91 34 18 159 583 477 265 212 239 223 265 281 371 525 530 177 106
2 1 3 3 2 1 1 1 2 2 2 3 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 4 4 2 2 2 2 2 2 3 0 4 2 1
5 2 6 5 3 2 2 2 3 3 4 5 4 1 1 0 5 3 1 0 0 0 1 1 1 4 1 1 0 1 3 3 2 1 1 1 2 2 2 4 3 2 1
2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 8 6 4 3 3 3 4 4 5 7 7 7 1
9 3 10 8 5 4 4 4 5 5 6 9 2 2 2 1 3 3 2 1 1 1 2 2 2 2 3 1 1 3 10 8 5 4 4 4 5 5 6 13 9 4 2
1.1 4.0 3.2 1.8 1.4 1.6 1.5 1.8 1.9 2.9 3.6 1.2 0.0 0.0 5.4 19.8 16.2 9.0 7.2 8.1 7.6 9.0 9.5 14.4 18.0 4.8 1.2 3.6 2.9 10.6 8.6 4.8 3.8 4.3 4.0 4.8 5.1 6.7 7.2
11.6 9.5 42.4 34.7 34.7 28.4 19.3 15.8 15.4 12.6 17.3 14.2 16.2 13.2 19.3 15.8 20.4 16.7 30.8 25.2 38.5 31.5 3.5 31.5 3.5 22.5 0.0 22.5 24.2 33.8 88.6 123.8 72.5 101.3 40.3 56.3 32.2 45.0 36.2 50.6 33.8 47.3 40.3 56.3 42.7 59.6 64.4 90.0 80.5 112.5 56.0 76.5 24.5 40.5 16.1 22.5 24.2 12.2 88.6 44.6 72.5 36.5 40.3 20.3 32.2 16.2 36.2 18.2 33.8 17.0 40.3 20.3 42.7 21.5 56.4 28.4 98.0 81.0
8 30 25 14 11 12 12 14 15 22 28 23 12 10 20 73 59 33 26 30 28 33 35 53 66 60 19 13 17 62 51 28 23 25 24 28 30 39 71
A.buze 3.5 A.camioa ne 3.5
Dube 1.2
134 492 402 224 179 201 188 224 237 358 447 390 140 112 227 831 680 378 302 340 317 378 400 604 755 490 180 151 162 595 487 271 216 243 227 271 287 379 338
Tramvaie 4.5
Directia 1
Interval orar 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 Directia 2 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 Directia 3 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30
A.turisme 1.0 M.buze 1.2
Vehicule echivalente
5.3 19.3 15.8 8.8 7.0 7.9 7.4 8.8 9.3 14.0 17.5 7.0 0.0 0.0 4.2 15.4 12.6 7.0 5.6 6.3 5.9 7.0 7.4 11.2 14.0 3.5 0.0 2.8 10.5 38.5 31.5 17.5 14.0 15.8 14.7 17.5 18.6 24.5 28.0
Total Total toate dir 170 959 622 3536 509 2887 283 1598 226 1278 255 1438 238 1342 283 1598 300 1694 453 2402 566 3045 456 2706 178 1394 144 670 314 1151 941 523 418 471 439 523 554 837 1046 691 265 209 229 839 687 382 305 343 320 382 404 534 623
17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 Directia 4 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 Directia 5 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30 Directia 6 06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30
541 472 108 28 103 85 47 38 42 39 47 50 66 94 81 37 19 27 100 82 46 36 41 38 46 48 64 78 91 34 18 159 583 477 265 212 239 223 265 281 371 525 530 177 106
9.6 9.6 1.9 1.1 4.0 3.2 1.8 1.4 1.6 1.5 1.8 1.9 2.5 3.6 0.0 1.2 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
35.0 31.5 7.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.5 0.0 0.0 0.0 7.0 3.5 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 3.5 3.5 0.0 0.0 0.0 4.2 15.4 12.6 7.0 5.6 6.3 5.9 7.0 7.4 9.8 0.0 14.0 7.0 2.8
80.5 52.5 16.1 5.3 19.3 15.8 8.8 7.0 7.9 7.4 8.8 9.3 12.3 17.5 14.0 3.5 3.5 1.1 17.5 10.5 1.8 1.4 1.6 1.5 1.8 1.9 2.5 14.0 3.5 3.5 0.7 3.2 11.6 9.5 5.3 4.2 4.7 4.4 5.3 5.6 7.4 14.0 10.5 7.0 2.1
40.5 49.5 8.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 9.5 34.7 28.4 15.8 12.6 14.2 13.2 15.8 16.7 22.1 31.5 31.5 31.5 6.3
56 25 11 3 12 10 5 4 5 5 5 6 8 11 2 2 2 1 4 3 2 1 2 2 2 2 3 2 4 1 1 3 12 10 5 4 5 5 5 6 8 16 11 5 2
763 640 153 38 138 113 63 50 57 53 63 67 88 126 101 44 25 29 129 99 49 39 44 41 49 52 72 98 98 39 20 179 656 537 298 239 269 251 298 316 418 586 597 227 119
06:30 - 07:30 07:30 - 08:30 08:30 - 09:30 09:30 - 10:30 10:30 - 11:30 11:30 - 12:30 12:30 - 13:30 13:30 - 14:30 14:30 - 15:30 15:30 - 16:30 16:30 - 17:30 17:30 - 18:30 18:30 - 19:30 19:30 - 20:30
1500
600 500 400 300 200 100 0
19:30 - 20:30
18:30 - 19:30
17:30 - 18:30
16:30 - 17:30
15:30 - 16:30
14:30 - 15:30
13:30 - 14:30
45.0 40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0
12:30 - 13:30
11:30 - 12:30
10:30 - 11:30
09:30 - 10:30
08:30 - 09:30
07:30 - 08:30
06:30 - 07:30
4000
3500
3000
2500
2000
Series1
1000
500
0
Directia 1
Autoturime
Nr. Total
Microbuze
Autobuze
Camioane
Tramvaie
Dube
Interspatiul de succesiune: Interspatiu de succesiune I [m]
V1 [km/h]
v2 10
Media Veh. Orar Directia 1 Directia 2 Directia 3 Directia 4 Directia 5 Directia 6
e (sec)
Total
i1
v3 30
20 i2
i3
v4
v5
40
50
i4
i5
v6 60
i6
334.39
10.77
29.91
59.81
89.72
119.62
149.53
179.43
615.12
5.85
16.26
32.51
48.77
65.03
81.28
97.54
474.43
7.59
21.08
42.16
63.23
84.31
105.39
126.47
75.41
47.74
132.61
265.22
397.83
530.44
663.05
795.66
74.10
48.59
134.96
269.92
404.88
539.84
674.80
809.76
356.50
10.10
28.05
56.10
84.15
112.20
140.25
168.30
Pentru Directia 2 avem insemnand si
479 119 20% 80%
vehicule/ora etalon trafic curent vehicule/ora etalon trafic lent trafic lent trafic curent
Interspatiu minim de succesiune imin [m]
f (coef de frecare) g (acceleratia gravitationala) S lent[m] S curent[m] t [s] vb [km/h]
0.4 9.82 15 5 1.3 60
V I min N* F (km/h) (m) (veh./h) (fluenta) 10 19.59 510.46 0.17 20 26.14 765.14 0.33 30 34.65 865.91 0.50 40 45.11 886.70 0.67 50 57.53 869.04 0.83 60 71.92 834.30 1.00
Capacitatea maxima de circulatie pentru o banda carosabila Fluenta traficului F
N* [veh./ora]
Matricea de trafic 40 35 30 25 20 1145 15 1124 10 1094 20
1159 1146 1126 1095 25
1147 1140 1127 1107 1076 30
1122 1118 1111 1098 1078 1047 35
1089 1088 1085 1077 1065 1044 1014 40
1054 1053 1050 1042 1030 1009 979 45
1019 1018 1015 1007 995 974 944 50
985 984 981 974 961 940 910 55
953 952 948 941 928 908 878 60
Directia aleasa pentru calculul capacitatii de circulatie este directia 2 ( Baza 3 – CET) Distanta Baza 3 – CET = 600 metri V [km/h] N [veh/h] K 10 281.63 20 278.23 30 227.12 40 177.34 50 137.67 60 107.65
unde: 0.55 0.36 0.26 0.20 0.16 0.13
A [metri] w2 (acceleratie) w1 (deceleratia) Tr [s]
600 2 4 45
Calculul ciclului de semaforizare: Numarul de faze: 3 Intervalul de succesiune la demaraj: 5,85 secunde Timpi de galben dupa verde: 5 secunde Timpi de galben dupa rosu : 3 secunde Se adopta o durata initiala a ciclului Tc: 90 ceea ce reprezinta un nr de 40 de cicluri pe ora. Timpii de verde se calculeaza cu relatia : t v a (n 1) e Unde a = 4 [s] si reprezinta timpul de perceptie-reactie a conducatorului auto, inclusiv timpul de intrare a primului vehicul ; n reprezinta numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata semnalului verde. Calculul timpului de verde se efectueaza pentru cel mai solicitat sens de circulatie. Pe diagrama se observa ca pe accesul, avem cel mai mare numar de vehicule (1069 Vt/h). Pe
acest sens sunt disponibile 2 benzi de circulatie ceea ce inseamna ca intensitatea este de Vt / h 1banda Pe un ciclu de semaforizare vor trece pe cel mai solicitat sens de circulatie un numar Vt / ciclu =7,68 1banda Timpul de verde pentru acest sens de circulatie va fi : t v 4 (7,68 1) * 5,85 43 [s] La fel se procedeaza si pentru calculul timpilor de semaforizare ale celorlalte sensuri de circulatie, tinand cont de numarul de benzi pentru fiecare sens :
Acces 1 2 3
Nr. Directia Benzi inainte 2 stanga 1 inainte 2 dreapta 1 dreapta 1 stanga 1
Dupa calculul timpilor, pentru fiecare faza se fac concordari intre semafoare pentru ca acestea sa functioneze intr-un regim concomitent.
Numarul de vehicule care sosesc pe o banda intr-o ora Nm, numarul de vehicule care trebuie sa intre in intersectie pe durata ciclului,n, timpii de verde Tv si timpii de rosu Tr sunt comform tabelului de mai jos:
Timpi de semaforizare - 3 Faze
Acces
1 2 3
Sens
inainte stanga inainte dreapta dreapta stanga
Nt Semafor [Vt/h] 474 V1
V2 V3 V4 V5 V6
n [Vt/ciclu] 6
Tv [s]
Tr [s]
33
57
75 615 334
2 8 8
9
81
43
47
47
43
74
2
9
81
357
9
50
40
Timpi necesari eliberarii intersectiei intre fazele de semaforizare Intre fazele I - II II - III III - I
Tgv [s] 5 5 5
Durata totala a ciclului [s]
Tgr [s] 3 3 3
90
Cuprins: Introducere..................................................................................................................................2 Capitolul 1. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii de circulatie.......................................3 1.1
Echivalarea vehiculelor…………………………………………………….……………4
1.2 Intensitatea orara de calcul a drumurilor…………………………………………………5 Capitolul 2 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor...............................................................................9 2.1 Principii, parametric si calculul capacitatii de circulatie...................................................10 Capitolul 3. Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi …………………………………...12 3.1 Prevederi generale..............................................................................................................12 3.2 Principii si parametri de calcul...........................................................................................13 3.3 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor echipate cu semafoare………...….……16 3.3.1 Caracteristici functionale………………………………...………………….…….........16 3.3.2 Parametri si relatii specifice semaforizarii......................................................................20 3.3.3 Prescriptii privind programul de semaforizare………………..………………….…….22 Capitolul 4. Exemplu de calcul………………………………………………………………………........24
Bibliografie:
1. Circulatie Rutiera – Boroiu Alexandru, Ed. Univ. Pitesti 2003 2. Circulatia Rutiera Moderna – Nicolae Vasile, Ed. TeoCora 2009 3. Semaforizarea intersectiilor stradale – Pamfil si altii, Ed. Arvin Press 2005 4. Intersectii semaforizate – Dan Florian, M. Raul, Ed. Media Endura 2000 5. Trafic rutier si siguranta circulatiei, Ed. Pitesti 2003 6. Indrumar de proiectare pentru sisteme de transport si trafic urban – Popovici Dan 2002 7. Trafic rutier. Fluenta si siguranta maxima – C. Viorel, Ed. Flaca 1983 8. Managementul traficului rutier – F. Daniela 2000 9. Semaforizarea intersectiilor stradale – G. Cristian 1977 10. STAS 10144/5-89
Calculul capacitatii de circulatie a strazilor
11. STASm 10144/6-89 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor 12. STAS 7348-86 Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitaii de circulatie 13. SR 10144/4-95 proiectare.
Amenajarea intersectiilor de strazi. Clasificare si prescriptiilor de
