UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI .
PROIECT
AUDITUL SECURITATII SECURITATII SI SANATATII SANATATII IN MUNCA MUNCA SI EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
CURSANT, PANA IONEL DANIEL
INDRUMATOR PROIECT, DR. ING. DORU DARABONT
BUCUREŞTI 2008
1
CUPRINS I. INTRODUCERE - Descrierea sistemului de munca 1. Executant 2. Sarcina de munca 3. Mijloace de productie 4. Mediul de munca
pag. 3
II. AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI LA NIVEL DE LOC DE MUNCĂ II.1 PREZENTAREA METODEI
pag. 6 pag. 6
II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA ELECTRICIAN INTRETINERE - enumerarea fiselor de riscuri generale selectate - fisele completate (I-XVII) - fisa de riscuri specifice - determinarea Nivelurilor de Securitate si Nivelului de Securitate General - Raport de actiuni corective/preventive - Concluzii III. AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL UNITATII - enumerarea fiselor - fisele completate (A-E) - determinarea Nivelurilor de Conformitate si Nivelului de Conformitate General - Raport de actiuni corective/preventive - Concluzii IV. EVALUAREA EVALUAREA RISCURILOR RISCURILOR DE ACCIDENTARE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCA ELECTRICIAN INTRETINERE - identificarea factorilor de risc - fisa de evaluare a locului de munca - nivelul de risc global - fisa de masuri propuse - ierarhizarea factorilor de risc functie de elementele componente
CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
2
pag. 11 pag. 11 pag. 11 pag. 23 pag. 24 pag. 24 pag. 26 pag. 27 pag. 27 pag. 27 pag. 35 pag. 35 pag. 37
pag. 38 pag. 55 pag. 58 pag. 62 pag. 63 pag. 65 pag. 66 pag. 67
CUPRINS I. INTRODUCERE - Descrierea sistemului de munca 1. Executant 2. Sarcina de munca 3. Mijloace de productie 4. Mediul de munca
pag. 3
II. AUDITAREA CONFORMITĂŢII CU PREVEDERILE LEGISLAŢIEI LA NIVEL DE LOC DE MUNCĂ II.1 PREZENTAREA METODEI
pag. 6 pag. 6
II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA ELECTRICIAN INTRETINERE - enumerarea fiselor de riscuri generale selectate - fisele completate (I-XVII) - fisa de riscuri specifice - determinarea Nivelurilor de Securitate si Nivelului de Securitate General - Raport de actiuni corective/preventive - Concluzii III. AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL UNITATII - enumerarea fiselor - fisele completate (A-E) - determinarea Nivelurilor de Conformitate si Nivelului de Conformitate General - Raport de actiuni corective/preventive - Concluzii IV. EVALUAREA EVALUAREA RISCURILOR RISCURILOR DE ACCIDENTARE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCA ELECTRICIAN INTRETINERE - identificarea factorilor de risc - fisa de evaluare a locului de munca - nivelul de risc global - fisa de masuri propuse - ierarhizarea factorilor de risc functie de elementele componente
CONCLUZII BIBLIOGRAFIE
2
pag. 11 pag. 11 pag. 11 pag. 23 pag. 24 pag. 24 pag. 26 pag. 27 pag. 27 pag. 27 pag. 35 pag. 35 pag. 37
pag. 38 pag. 55 pag. 58 pag. 62 pag. 63 pag. 65 pag. 66 pag. 67
I. INTRODUCERE Organizatia SOS SATELE COPIILOR ROMANIA organizatie neguvernamentala, neconditionata politic sau religios, ocroteste in mediu familial copii ajunsi in dificultate, asigurandu-le o familie, ajutandu-i sa-si cladeasca singuri un viitor si contribuie la dezvoltarea comunitatilor in care traiesc acesti copii. SOS-Sa SOS-Satel telee Copiil Copiilor or Romani Romaniaa este este membra membra a SOS-Ki SOS-Kinde nderdo rdorf rf Intern Internati ationa onall (sediul central in Austria), asociatie cu caracter social, neangajata politic sau religios, al carei scop este acela de a oferi o familie copiilor care au nevoie de un nou camin permanent, fara deosebire de rasa, nationalitate sau apartenenta religioasa. SOS-Kinderdorf International are filiale in peste 130 de tari, este afiliata la UNESCO, membru consultant ONU, in anul 1999 a fost nominalizata la Premiul Nobel pentru Pace, iar in 2002 a primit premiul “Conrad Hilton” - cel mai important premiu mondial oferit unei organizatii umanitare. Satu Satull SOS SOS este este o comu comuni nita tate te form format ataa din din 12-1 12-155 case ase fami famililial ale, e, clad cladir iree Administratie, cladire Gradinita, cladiri aferente personalului – totalizand 20 (douazeci) cladiri (S+P+1). Fiecare familie SOS este formata din 6-7 copii, baieti si fete de varste diferite, care cresc impreuna ca frati si surori sub ocrotirea mamei SOS. Fratii biologici sunt intotdeauna crescuti impreuna. In Satul SOS fiecare familie SOS locuieste intr-o casa proprie, care corespunde nevoilor unei familii numeroase (trei camere pentru copii, sufragerie, bucatarie, bai, camera mamei).
Descrierea sistemului de muncă
1. EXECUTA UTANT Electricianul de intretinere executa lucrari de lichidare incidente si avarii pe retea de joasa tensiune, in cladirile din incinta organizatiei prin inlocuirea elementelor ce prezinta defectiuni sau pot produce avarii la instalatia electrica generala. 2. SARC SARCIN INA A DE MUNC MUNCĂ Ă - sosirea la program; - verificarea sculelor şi dispozitivelor din dotare; - primirea sarcinilor de serviciu; - constituirea bazei materiale necesare; - realizează zona de lucru; - admite la lucru alte formaţii; - remediază deranjamente; - lichidează incidente; - verifică în teren schema normală de funcţionare; - verifică şi remediază iluminatul public; - execută control în instalaţii; 3
-
-
execută conectări şi deconectări ale consumatorilor; execută supravegherea instalaţiilor; execută remedieri deranjamente prin urcare directă pe stâlpi; execută lucrări de înlocuire elemente simple (siguranţe, patroane) sub tensiune şi în condiţii de iluminare redusă; la montarea şi demontarea tablourilor electrice efectuează următoarele operaţii: - identifică circuite de curent; - verifică existenţa legăturii la pământ; - identifică circuitul de tensiune; - verifică prezenţa tensiunii; - scoate conductoarele circuitului de tensiune din şirul de cleme spre contor; - izolează cu degetare electroizolante conductoarele scoase din şirul de cleme; - verifică lipsa de tensiune la bornele contorului cu voltmetru şi lipsa curentului cu cleştele de măsură; - verifică vizual integritatea conductoarelor de legătură; - introduce în şirul de cleme conductoarele circuitului de tensiune; strânge sculele şi AMC; transferarea bazei materiale în magaziile proprii;
3. MIJLOACELE DE PRODUCŢIE - separatori; - întreruptori; - bare colectoare; - trusă scule electrician; - trusă scule lăcătuşerie; - indicatoare de tensiune c - cabluri electrice de joasa tensiune; - linii electrice aeriene de joasa tensiune: - izolate (TYIR); - neizolate (funie Al şi Ol-Al); - lanternă; - acumulatori pentru lanternă; - mijloace de comunicare: - staţie radio; - telefon mobil; - autoturisme - scări de aluminiu extensibile (7 m); - scăriţe pentru urcare directă pe stâlpi; - A.M.C. (voltmetru, ampermetru, frecvenţmetru); - funii de ajutor; - centuri de siguranţă. 4. MEDIUL DE MUNCĂ - lucru preponderent in cladiri cu iluminat suficient dar si în aer liber (iluminat exterior) indiferent de anotimp şi condiţiile atmosferice; - temperaturi scăzute în anotimpul rece; - temperaturi ridicate pe timpul verii; 4
-
curenţi de aer în permanenţă; pulberi pneumoconiogene (praf); nivel de iluminare scăzut în unele puncte de intervenţie (posturile subterane, tablouri de distribuţie şi firide, coloane electrice aflate în subsolurile cladirilor); execută lucrări la înălţime; iluminat mixt (natural şi artificial de tip general) – nu este necesar iluminat local sau general localizat; microclimat corespunzător sarcinii de muncă (temperatura aerului, curenţi de aer);
Postul de lucru nu este poluat cu noxe provenind de la alte locuri de muncă/posturi de lucru.
5
II. AUDITAREA CONFORMITATII CU PREVEDERILE LEGISLATIEI LA NIVEL DE LOC DE MUNCA II.1 PREZENTAREA METODEI 1. SCOPUL METODEI Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include: − liste de verificare a criteriilor auditului; − formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului, înregistrări ale întâlnirilor cu auditatul etc.); − formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte de neconformitate, rapoarte de acţiuni corective/prevenitive, raportul de audit. Metoda de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului SSM care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei şi are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi precum şi cu prevederile altor reglementări aplicabile unităţii auditate. Securitatea muncii presupune absenţa pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. Această stare este, însă, o stare ipotetică spre care se tinde în toate acţiunile preventive. În realitate, există niveluri de securitate a muncii. Prin evaluarea conformităţii se determină: − gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă; − eventualele neconformităţi faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/preventive care trebuiesc luate pentru eliminarea acestor neconformităţi. Auditul de conformitate trebuie efectuat în cadrul analizei iniţiale care precede elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, având rolul de a stabili situaţia iniţială a unităţii din punct de vedere al SSM şi de a servi ca punct de referinţă pentru măsurarea şi monitorizarea performanţelor sistemului de management care se vor efectua ulterior. De asemenea, pe parcursul funcţionării sistemului de management al SSM, auditul de conformitate oferă, pe lângă evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere calitativă a eficienţei elementelor sistemului de management al SSM. Nivelul de securitate trebuie să constituie unul din indicatorii de performanţă pe baza cărora se realizează analiza managementului securităţii şi sănătăţii în muncă.
6
PARTEA I PARTEA I Prezentarea metodei Prezentarea metodei Legea SSM nr.319/2006 şi NMet HG din domeniul SSM
PARTEA II PARTEA II Fişe privind riscuri Fişe privind riscuri generale generale LOC LOCDE DEMUNCĂ MUNCĂ
Instrucţiuni proprii
Legea SSM nr.319/2006 Norme metodologice
PARTEA III PARTEA III Fişe privind riscuri Fişe privind riscuri specifice specifice PARTEA IV PARTEA IV Managementul Managementul securităţii şi sănătăţii în securităţii muncă şi sănătăţii în muncă
UNITATE UNITATE
Fig.1 Structura metodei de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă
2. STRUCTURA METODEI Metoda este structurată pe trei seturi de fişe independente (fig.1): − fişe privind riscurile generale; − fişe privind riscurile specifice; − fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii. Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii şi prevederilor hotărârilor de Guvern care transpun directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale: − I – Iluminat; − II – Zgomot; − III – Vibraţii; − IV – Ambianţa termică; − V – Agenţi chimici; − VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni; − VII – Agenţi biologici; − VIII – Ventilare industrială; − IX – Echipamente de muncă; − X – Amenajarea locului de muncă; 7
− − − − − − −
XI – Amenajarea spaţiilor de lucru; XII – Incendii şi explozii; XIII – Electrosecuritate; XIV – Sarcinile de muncă; XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale; XVI – Protecţia colectivă şi individuală; XVII – Organizarea primului ajutor.
Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din "buna – practică" în domeniu. Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă. Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au la bază prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi Normelor metodologice de aplicare a legii şi au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul managementului SSM, conform legislaţiei în vigoare. Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă se axează pe cinci obiective de bază, şi anume: − implicarea conducerii (fişa A); − strategia, planurile şi procedurile privind SSM (fişa B); − consultarea salariaţilor (fişa C); − identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D); − instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM (fişa E).
3. Structura fişelor şi modul de utilizare Fişele sunt concepute sub formă de check-list -uri (liste de verificare) şi sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc. Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii: − codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al indicatorului în cadrul fişei: − textul indicatorului; − modalitatea de verificare a indicatorului respectiv; − punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului; − punctajul acordat. Pentru fiecare indicator se menţionează şi modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea indicatorului respectiv: − D – prin analiza documentelor relevante;
8
−
I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind
Unitatea:
Obiectiv auditat: Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod indicator
Descrierea neconformităţii
Acţiuni corective/preventive
Responsabilităţi
Termen de realizare
Fig.2 Modelul raportului de acţiuni corective/preventive
−
această activitate, de la toate nivelurile; O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate.
Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod diferenţiat, astfel: − 5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi; − 10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie; − 15 puncte pentru indicatorii importanţi; − 20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi . Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul obiectivului auditat. În cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”. Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate: − identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive; − determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat. Observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de muncă) sunt înregistrate în raportul de acţiuni corective/preventive, parte componentă a documentelor auditului. Modelul raportului de acţiuni corective/preventive este prezentat în fig.2. Pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor acordate fiecărui indicator. În cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au fost notaţi cu “ Neaplicabil ”, trebuie recalculat şi punctajul maxim posibil, având în vedere că în cadrul acestei valori nu trebuie să se ia în considerare indicatorii notaţi cu “ Neaplicabil ”. Punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi
9
obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu “Neaplicabil ”. Valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă utilizată, se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat în fig.3. Nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, raport care se exprimă procentual. Nivelul de securitate se calculează pentru fiecare fişă utilizată. Nivelul de securitate general reprezintă raportul între total punctaj acordat şi total puctaj maxim posibil şi defineşte în mod convenţional starea de securitate a sistemului de muncă auditat.
Unitatea: Obiectiv auditat: Data: Cod fişă I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL
Denumire
Maxim RISCURI GENERALE Iluminat 175 Zgomot 295 Vibraţii 175 Ambianţă termică 260 Agenţi chimici 870 Agenţi cancerigeni şi mutageni 285 Agenţi biologici 365 Ventilare industrială 495 Echipamente de muncă 590 Amenajarea locului de muncă 160 Amenajarea spaţiilor de lucru 370 Incendii şi explozii 280 Electrosecuritate 420 Sarcinile de muncă 495 Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 Protecţia colectivă şi individuală 215 Organizarea primului ajutor 135 RISCURI SPECIFICE
Punctaj
TOTAL:
Acordat
Nivel de securitate
Nivel de securitate general
Fig.3 Nivelul de securitate general
10
II.2 APLICAREA METODEI DE AUDITARE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA ELECTRICIAN INTRETINERE În urma analizării activităţii desfăşurate la acest loc de muncă împreună cu responsabilul cu securitatea si sanatatea in muncai din cadrul societăţii s-au stabilit ca fiind aplicabile următoarele fişe de riscuri generale: − − − − − − − − −
I – Iluminat; IV – Ambianţa termică; IX – Echipamente de muncă; X – Amenajarea locului de muncă; XI – Amenajarea spaţiilor de lucru; XII – Incendii şi explozii; XIII – Electrosecuritate; XVI – Protecţia colectivă şi individuală; XVII – Organizarea primului ajutor.
11
FIŞE PRIVIND RISCURILE GENERALE FIŞA I
ILUMINATUL
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Cod Indicator D/I/O Punctaj Maxim Acordat D 20 20 I.1 Condiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul secţiei sau atelierului? D 15 15 I.2 Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă? I 15 15 I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă? S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră?
I,O
10
10
O
10
10
Sistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă? − iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului; − iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă utilizarea iluminatului local; − iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare. I.7 Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze? I.8 Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de muncă? I.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiaşi angajaţi? I.10 Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul schimbului/săptămânii? I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru? I.12 Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare? I.13 Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)? I.14 Există sistem de iluminat de siguranţă?
O
20
20
I,O
10
10
I,O
15
15
D
10
10
I
5
5
I I,O
5 10
5 10
I,O
10
10
O
10
D
10
Nu este cazul 5
175 165
160
I.4 I.5 I.6
I.15
După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare? TOTAL 12
FIŞA IV
AMBIANŢA TERMICĂ
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă Cod Indicator D/I/O
Punctaj
IV.1 Angajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la intemperii? IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii? IV.3 Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de postură ş.a.)? IV.4 Există un sistem de climatizare eficient?
I,O
Maxim 20
Acordat 20
I
20
20
I,O
15
15
I,O
15
D,I,O
15
IV.6 La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de I,O vedere al ambianţei termice? IV.7 La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate? I,O
15
Nu este cazul Nu este cazul 15
10
10
IV.8 La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de căldură sau de frig? IV.9 La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant? IV.10 În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă echipamentele individuale de protecţie adecvate? IV.11 Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente? IV.12 Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii corespunzătoare? IV.13 La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)? IV.14 Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de frig? IV.15 Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? IV.16 Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? IV.17 Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? TOTAL
I,O
15
15
I
15
15
D,I
20
15
I,O I,O
20 15
20 15
I,O
15
15
O
15
IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat?
13
Nu este cazul D,I 15 15 O 5 5 D,I 15 15 210 260 215
FIŞA IX
ECHIPAMENTE DE MUNCĂ (maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă 4. HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă 5. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă Cod Indicator D/I/O
Punctaj
Maxim 15
Acordat 15
20
20
15
15
15
15
20
20
15
15
IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt D document similar? IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie D specificate măsurile de protecţie a muncii? IX.9 Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie adecvate? O
20
20
20
15
20
18
IX.10 Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri speciale de protecţie a muncii? IX.11 Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare? IX.12 Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi utilizare? IX.13 Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în condiţii de securitate? IX.14 Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate?
D,I
15
Nu este cazul
O
15
15
I,O
15
15
I,O
15
15
I,O
20
20
IX.1 La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi D,I aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă? IX.2 Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi D,I înregistrate corespunzător? IX.3 Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor D,I desemnaţi şi instruiţi adecvat? IX.4 Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor D,I tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat? IX.5 Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind D,I,O utilizarea echipamentelor tehnice? IX.6 Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător? I,O
14
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj
D,I
Maxim 20
Acordat 20
D,I
20
20
D
20
20
D
20
20
O
20
20
IX.20 Echipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure I,O exploatarea în condiţii de securitate? IX.21 Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O
20
20
20
20
IX.22 Echipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime D,I Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cerinţelor de securitate? IX.23 S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de D,I tipul de echipament ales? IX.24 Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I
20
Nu este cazul
20
20
20
20
IX.25 Utilizarea schelelor se face în mod corect?
20
20
20
Nu este cazul Nu este cazul
IX.15 Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi corespunzător? IX.16 S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos? IX.17 Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi verificate de ISCIR? IX.18 Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop? IX.19 Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător?
D,I
IX.26 Tehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură D,I îndeplinirea cerinţelor de securitate? IX.27 Echipamente pentru fluide energetice D,I,O Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie sunt în stare de funcţionare? IX.28 Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii D pentru fiecare fluid energetic? IX.29 Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a D urmărilor acestora? IX.30 Echipamente portabile şi unelte manuale I,O Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv? IX.31 Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din I,O punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare? IX.32 Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind I,O utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare? TOTAL 590
15
20 20
15
Nu este cazul Nu este cazul 15
20
20
15
15
20
475
473
Fişa X
AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ (principii ergonomice)
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 4. Cod Indicator D/I/O
Punctaj
X.1
Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)?
I
Maxim 15
X.2
Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la amenajarea locului de muncă? Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii? În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă? Există probleme specifice cu anumite produse particulare?
I
15
15
I
20
20
I
15
15
I
10
10
Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor? X.7 Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor? X.8 În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control? X.9 Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele? X.10 Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând? X.11 Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate? X.12 Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în picioare? TOTAL
I
15
15
I,O
15
15
I
15
15
I,O
10
10
I,O
10
10
I
10
10
I
10
10
X.3 X.4 X.5 X.6
16
160
Acordat 15
160
Fişa XI
AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU (clădiri şi alte construcţii)
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Cod
Indicator
D/I/O
XI.1 În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar I,O punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente? XI.2 Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O
Punctaj Maxim 20
Acordat Nu este cazul
15
20
Nu este cazul Nu este cazul 20
15
15
5
5
15
15
XI.3 S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi O la alte locuri de muncă? XI.4 Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate O corespunzător? XI.5 Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de O cele destinate circulaţiei persoanelor? XI.6 Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, I,O sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii? XI.7 Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile I,O în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf? XI.8 Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O
15
15
15
XI.9 Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente?
15
15
10
5
10
10
20
20
I,O
XI.10 Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de D amenajare în diferite variante de amplasare? XI.11 În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea D ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în circuitul produselor finite, al personalului, în planul general de întreţinere, de curăţenie? XI.12 Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate D,I,O pentru instalaţiile electrice? 17
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj Maxim 20 15
Acordat 20 15
20 20 20
20 20 20
15 15 20
15 15 Nu este cazul Nu este cazul
XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate? D XI.14 Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în D condiţii de securitate? XI.15 Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D XI.16 Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare? D,I XI.17 Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de D lucrători şi sarcinilor de muncă? XI.18 Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O XI.19 Instalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător? O XI.20 Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi O semnalizate corespunzător? XI.21 În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat D,I,O pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale ale acestora? XI.22 Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi otate în raport cu D,I,OO cerinţele de securitate? XI.23 Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate D,I,O corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cerinţelor de securitate a muncii? TOTAL 370
10 20
20
20
Nu este cazul
270
265
Fişa XII
INCENDII ŞI EXPLOZII
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Cod
Indicator
D/I/O
XII.1 S-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi explozii? XII.2 Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul de muncă analizat? XII.3 Există în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor? XII.4 Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se lupte? XII.5 Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente? XII.6 Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? XII.7 Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de incendiu (şi/sau explozie)? XII.8 În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva riscurilor de incendiu (şi/sau explozie)? XII.9 Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc deschis? XII.10 Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în permanenţă în stare funcţională? XII.11 Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare perfectă de funcţionare?
18
Punctaj
D,I
Maxim 20
Acordat 15
D,I
15
15
I,O
20
20
I,O
20
20
I,O O I
20 15 20
20 15 15
D
20
20
D
15
O
15
Nu este cazul 15
I,O
20
20
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj Maxim 15
Acordat 15
10
10
20 20
20 Nu este cazul
15
Nu este cazul 220
XII.12 Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare O degajată? XII.13 Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor O permanente actualizări? XII.14 Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme? I,O XII.15 În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe infamabile sau în I,O amestec cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi) există sisteme de captare eficiente? XII.16 În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor I,O electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene? TOTAL 280
230
Fişa XIII
ELECTROSECURITATE
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 4. HG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă Cod
Indicator
D/I/O
XIII.1 Echipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, D întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru? XIII.2 La exploatarea echipamentelor electrice există: D instrucţiuni de exploatare; instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare; instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare. XIII.3 Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva D,I,O electrocutării prin atingere directă? XIII.4 Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva D,I,O electrocutării prin atingere indirectă? 19
Punctaj Maxim 20
Acordat 20
20
15
20
20
20
20
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj Maxim 20
XIII.5 Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se D,I,O aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice? XIII.6 La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi D,I,O 20 aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru prevăzute de legislaţie? XIII.7 Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor I,O 20 electrice corespund prevederilor art. 360, secţiunea 3, Cap. V din NGPM? XIII.8 Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată I,O 20 prin controlul rezistenţei de izolaţie? XIII.9 La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau I,O 20 electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv? XIII.10 Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi I,O 20 manevrat decât cu o sculă specială? XIII.11 Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu I,O 20 dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora? XIII.12 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie D,I,O 20 sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare? XIII.13 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie D,I,O 20 sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare? XIII.14 Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie D,I,O 20 sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare? XIII.15 Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? O 20 XIII.16 Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, I,O 20 este adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanică etc.)? XIII.17 În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: I,O 20 cabine de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt prevăzute să funcţioneze în atmosfere potenţial explozive? XIII.18 Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub D,I,O 20 tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se realizează numai de către personal calificat în meseria de electrician auitorizat din punct de vedere al securităţii muncii? XIII.19 Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens? D,I 20 XIII.20 Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor D,I 20 efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de procese-verbale)? XIII.21 Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare D,I 20 utilaj electric conform art. 392, secţiunea 4, Cap. V din NGPM? TOTAL 420 300
20
Acordat 20 20 20 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul 20 20 20 20 Nu este cazul 20
20 15 15 285
Fişa XVI
PROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂ
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă. 4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă Cod
Indicator
D/I/O
XVI.1 Există sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri? XVI.2 Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire din întreprindere? XVI.3 Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă? XVI.4 În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele periculoase? XVI.5 Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare? XVI.6 Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în vigoare? XVI.7 Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru? XVI.8 Dar încălţămintea de protecţie? XVI.9 Dar costumul de protecţie? XVI.10 Dar ochelarii de protecţie? 21
Punctaj
O
Maxim 15
Acordat 15
D,I
15
15
D,I
15
10
D
15
15
D,I
15
15
D,I
20
20
D,I D,I D,I D,I
15 15 15 15
15 15 15 15
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj
XVI.11 Dar antifoanele pentru protecţia auzului?
D,I
Maxim 15
XVI.12 Dar casca de protecţie?
D,I
15
XVI.13 Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale I,O 15 de protecţie? XVI.14 Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale I,O 15 de protecţie? TOTAL 215 185
22
Acordat Nu este cazul Nu este cazul 11 15 176
Fişa XVII
ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 3. HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă 4. HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 5. Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componentei trusei sanitare si a baremului de materiale ce intra in dotarea posturilor de prim-ajutor fara cadre medicale Cod
Indicator
D/I/O
XVII.1 Echipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate riscurilor specifice? XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare? XVII.3 Conţinutul lor este verificat periodic? XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor? XVII.5 Este accesibil locul de amplasare a truselor? XVII.6 Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a truselor de prim ajutor? XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor? XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării primului ajutor? TOTAL
23
Punctaj
I,O
Maxim 15
Acordat 15
O
20
20
D O
15 15
10 15
O I
15 15
15 15
D I
20 20
20 15
135
125
Fişa 1 Cod
RISCURI SPECIFICE - ELECTROSECURITATE Indicator
D/I/O
1.1 Încadrarea şi repartizarea angajaţilor la locurile de muncă se face conform cerinţelor legislatiei in vigoare? 1.2 Instruirea salariaţilor se face cu respectarea art. 20 şi 21 (cf L319/2007)? 1.3 Dotarea cu echipament individual de protecţie a angajaţilor este corespunzătoare? 1.4 Utilizarea echipamentului individual de protecţie se face în mod corect şi curent? 1.5 Conducătorii locurilor de muncă cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin privind repartizarea sarcinii de muncă? 1.6 Angajaţii cunosc şi respectă obligaţiile ce le revin privind sarcina de muncă? 1.7 Organizarea locurilor de muncă şi a activităţilor corespunde cerinţelor? 1.8 S-a realizat zonarea locurilor de muncă cu atmosferă potenţial explozivă şi dotarea acestora cu echipamente tehnice cu grad corespunzător de protecţie? 1.9 Angajaţii cunosc şi respectă condiţiile de utilizare a echipamentelor tehnice? 1.10 Sunt montate in buna stare de functionare componentele de securitate si intrerupatoarele? 1.11 Exista deteriorari ale izolatiei cablurilor (ex:innadiri sau fire dezizolate) 1.12 Exista carcase deteriorate ale achipamentelor electrice sau carcase care nu asigura protectia fata de personalul neautorizat? 1.13 Exista carcase ale echipamentelor electrice nemarcate cu simbolul “Pericol de electrocutare”, un fulger de culoare neagra pe fond galben incadrat intr-un triunghi negru? 1.14 Este posibil ca echipamentul electric sa fie utilizat in mod necorespunzator? 1.15 Exista posibilitatea sa se utilizeze echipamentul umed sau cu mainile umede sau folosind imbracaminte umeda? 1.16 Exista elemente conductoare neprotejate, care nu sunt legate la instalatia de legare la pamant? 1.17 Operaţiile de întreţinere şi reparare a echipamentelor tehnice se fac numai de către personal autorizat? TOTAL
24
D,I
Punctaj Maxim Acordat 15 15
D,I D,I,O
15 15
15 15
D,O
15
10
I,O
15
10
D,I,O D,I,O D
15 15 20
10 15 Nu este cazul
D,I,O I,O
15 20
15 20
I,O I,O
20 20
20 20
I,O
20
18
I,O I,O
20 20
20 20
I,O
20
20
I,O
15
15
295
258
Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA Obiectiv auditat: Atelier. Electrician intretinere Data: 28.08.2008
NIVELUL DE SECURITATE GENERAL Cod fişă I IV IX X XI XII XIII XVI XVII 1
Denumire Iluminat Ambianţă termică Echipamente de muncă Amenajarea locului de muncă Amenajarea spaţiilor de lucru Incendii şi explozii Electrosecuritate Protecţia colectivă şi individuală Organizarea primului ajutor Electrosecuritate
Punctaj Maxim RISCURI GENERALE 175 165 260 215 590 475 160 370 270 280 230 420 300 215 185 135 RISCURI SPECIFICE 295
Acordat
Nivel de securitate [%]
155 210 473 160 265 220 285 176 125
93.9 97.6 99.6 100 98.1 95.6 95.0 95.1 92.6
258
87.4
2327
Nivel de securitate general 95.7
TOTAL: 2430
Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA Obiectiv auditat: Electrician intretinere Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE Cod Descrierea neconformităţii Acţiuni Responsabilităţi Termen de indicator corective/preventive realizare I.15 Neverificarea nivelului de Efectuarea verificarilor Persoana desemnata Decembrie iluminaredupa efectuarea unor nivelului de iluminare cu securitatea si 2008 modificari sanatatea in munca IV.10 Neacordarea echipamentelor Completarea Persoana desemnata Decembrie individuale de protectie individuala, echipamentelor de cu securitatea si 2008 adecvate protectie individuala sanatatea in munca IX.9 Echipamente tehnice care nu sunt Completarea cu mijloace Persoana desemnata Noiembrie prevazute cumijloace de protectie de protectie adecvate acolo cu securitatea si 2008 adecvate unde este cazul sanatatea in munca XI.10 Pentru amenajarea unui loc de Elaborarea unor variante Departament tehnic Aprilie 2009 munca nu au fost elaborate de amenajare a locurilor de Persoana desemnata variante planuri de amenajare munca cu securitatea si sanatatea in munca XII.1 Neefectuarea investigatiilor privind Efectuarea de investigatii Departmantul tehnic Februarie 2009 sursele potentiale de incendii si pentru depistarea Persoana desemnata explozii potentialelor surse de cu securitatea si incendii si explozii sanatatea in munca XII.7 Angajatii nu cunosc masurile care Instruirea personalului cu Persoana desemnata Permanent trebuie luate la inceperea unui privire la masurile care cu securitatea si 25
incendiu
XIII.2
XIII.20
Xiii.21 XVI.3
XVI.13
XVII.3
1.5
1.6 1.13
trebuie luate la inceperea sanatatea in munca unui incendiu Inexistenta unui program de Elaborarea unui program Persoana desemnata Decembrie verificari periodice a de verificari periodice cu securitatea si 2008 echioamentelor electrice privind echipamentele sanatatea in munca electrice Inexistenta unei condici de procese Intocmirea unei condici de Departamentul tehnic Ianuarie 2009 verbale prvind reviziile efectuate procese verbale in care se consemneaza reviziile efectuate la instalatiile elctrice Nerespectarea listelor de verificari Respectarea listelor de Departamentul tehnic Permanent periodice pentru fiecare utilaj verificari periodice electric Lucratorii nu sunt consultati la Consultarea lucratorilor cu Persoana desemnata Permanent alegerea sistemelor de protectie privire la alegerea cu securitatea si colectiva sistemelor de protectie sanatatea in munca colectiva Lucratorii nu folosesc in mod corect Verificarea in permanenta a Sef loc de munca Permanent si curent echipamentele individuale echipamentelor de Persoana desemnata de protectie protectie cu securitatea si sanatatea in munca Trusele de prim a jutor nu sunt Elaborarea unei liste de Sefi loc de munca Octombrie verificate periodic verificari a tuturor truselor Persoana desemnata 2008 de prim ajutor si inlocuirea cu securitatea si continutului acestora sanatatea in munca Conducatorii locurilor de munca nu Conducatorii locurilor de Persoana desemnata Permanent cunosc si nu respecta obligatiile ce munca vor fi instruiti pentru cu securitatea si le revin privind repartizarea sarcinii a cunoaste si respecta sanatatea in munca de munca repartizarea sarcinii de munca Angajatii nu respecta obligatiile ce Instruirea si testarea Persoana desemnata Permanent le revin privind sarcina de munca angajatilor privind sarcina cu securitatea si de munca sanatatea in munca Existenta carcaselor nemarcate Marcarea tuturor carcaselor Persoana desemnata Februarie 2009 Persoana desemnata cu echipamentelor electrice, cu securitatea si securitatea si sanatatea in munca corespunzator sanatatea in munca
Iluminat 100
99.6 100 97.6
98 96
98.1
Ambianţă termică
95.6 93.9
95 95.1
Echipamente de muncă
92.6
94 92
[%]
87.4
90
Amenaj area loculu i de muncă Amenaj area s paţiilor de lu cru Incendii ş i explozii
88 86
Electrosecuritate
84
Protecţia colectivă ş i in dividuală
82 80
Organizarea primului ajutor Electrosecuritate
26
Fig. 5. Nivelurile de securitate partiale pentru locul de munca electrician intretinere Concluzii: Nivelurile de securitate parţiale determinate în urma auditării de conformitate sunt reprezentate grafic în fig. 5 În urma efectuării auditului de conformitate cu legislaţia la locul de muncă “Electrician intretinere, se pot formula următoarele concluzii: • Nivelul de securitate general pentru acest loc de muncă este 95.7%, ceea ce reflectă o bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM atât de către factorii cu rol decizional cât şi de către factorii cu rol de execuţie; • Acţiunile preventive/corective stabilite pentru acest loc de muncă au în marea lor majoritate un caracter organizatoric ceea ce face ca implementarea acestora să se poată face într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute; nu sunt necesare retehnologizări, schimbări ale procesului şi fluxului tehnologic; • Acţiunile corective stabilite pentru Fişa 1 –“ Riscuri specifice electrosecuritate ” vor fi implementate cu prioritate, având în vedere valoarea mai mica a nivelului parţial de securitate obţinut pentru această fişă (87.4%), importanţa neconformităţilor constatate şi costurile reduse implicate de eliminarea acestor neconformităţi; • Se va avea în vedere cu prioritate insusirea cunostintelor in domeniu SSM a angajatilor pentru o cat mai buna desfasurare a activitatii, având în vedere riscul de producere a unor accidente de muncă prin necunoasterea a acestora.
III. AUDITAREA MANAGEMENTULUI SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA NIVELUL UNITATII
Pentru auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii, pe baza fişelor A – E, prezentate în partea a IV-a a metodei, se utilizează modelul raportului de acţiuni corective / preventive prezentat în fig.2 şi nivelul de conformitate general, prezentat în fig.6. Nivelul de conformitate, ca şi nivelul de securitate se determină ca raport între punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, exprimat în procente. Unitatea: Obiectiv auditat: Data: Cod fişă A B C D E
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
Denumire
Implicarea conducerii Strategie, planuri, proceduri Consultarea angajaţilor Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM
27
Punctaj Maxim Acordat 530 255 210 285 300
Nivel de conformitate
TOTAL
1580
Fig.6. Nivelul de conformitate general al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă
MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ IMPLICAREA CONDUCERII
Fişa A
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 Cod
Indicator
D/I/O
A.1
Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă Contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă? În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind securitatea şi sănătatea în muncă? În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM? Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii?
D
A.2 A.3 A.4 A.5 A.6 A.7 A.8
Punctaj Maxim Acordat 20 Nu este cazul
D
20
20
D
20
20
D
20
20
Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul D SSM corespunzător funcţiilor exercitate? Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi D, calificarea necesare în domeniul SSM? I,O Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin D lucrătorilor în domeniul SSM? Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la I directorul general?
15
15
15
15
15
15
10
10
28
Cod
Indicator
D/I/O
A.9
Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute D,I cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor? A.10 Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a D îmbolnăvirilor profesionale? A.11 Această politică este cunoscută de către angajaţi? I A.12 A.13 A.14 A.15 A.16
A.17
A.18 A.19 A.20 A.21 A.22 A.23 A.24 A.25 A.26
A.27 A.28
Punctaj Maxim Acordat 15 15 20
20
20
20
D
20
0
D,I,O
20
20
D,I
20
20
D,I
20
20
I
20
20
D,I
20
20
I
20
20
I
20
20
D,I
20
20
D,I
20
20
I,O
20
20
D
20
15
Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie D desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)? Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor servicii D interne de prevenire şi protecţie? D Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă Contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă? Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin o D,I dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar? Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; D,I examenele medicale la angajare şi periodice Se asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii?
20
10
20 20
Nu este cazul 10
20
15
20
20
Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă? Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ? Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea lurătorilor? Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent? Drepturile angajaţilor Costurile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de către angajator? Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să îşi poată îndeplini atribuţiile specifice? − acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor; − participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul SSM. Principii şi criterii de organizare Angajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza organizării activităţii de protecţie a muncii? Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor? Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi comitet de securitate şi sănătate în muncă? Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori? Servicii interne de prevenire şi protecţie Serviciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii? Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient?
29
Cod
Indicator
D/I/O
TOTAL
Punctaj Maxim Acordat 530 490 450
Fişa B
STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 Cod Indicator D/I/O
Punctaj
B.1 Există un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul D unităţii în domeniul s.s.m. ? B.2 Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul s.s.m. cuprinde D toate elementele principale? – o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel corespunzător al s.s.m. pentru toţi angajaţii; – obiectivele strategiei; – identificarea responsabilităţilor; – mecanismele consultative; – procesul de analiză; – semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angajaţilor. B.3 S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască existenţa şi D,I conţinutul documentului care atestă strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?
30
Maxim Acordat 20 0 20
Nu este cazul
20
Nu este cazul
Cod
Indicator
D/I/O
B.4 Strategia, planurile şi procedurile s.s.m. au fost elaborate urmare a consultării tuturor categoriilor de angajaţi? B.5 Strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate şi reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor? B.6 Planurile şi procedurile în domeniul s.s.m. rezultă din informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în vederea respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale? B.7 Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă? B.8 S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de muncă din cadrul unităţii? B.9 S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având prevăzute clar şi responsabilităţile? B.10 Planurile elaborate în domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt afectaţi de aplicarea lor? B.11 Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară pentru îndeplinirea acestor obiective? B.12 Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor din planurile privind s.s.m? B.13 Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor locurilor de muncă? B.14 Obiectivele semnificative incluse în planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie? B.15 Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul unităţii, conţin prevederi privind asigurarea s.s.m.? TOTAL
D,I
Punctaj Maxim Acordat 15 10
D,I
15
15
D,I
20
20
D,I
15
15
D,I
20
0
D,I
15
15
D,I
15
15
D,I
15
15
D,I
20
15
D
10
10
D,I
20
20
D,I
15
15
255 215
165
Fişa C CONSULTAREA ANGAJAŢILOR Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 Cod Indicator D/I/O
Punctaj
C.1 Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în I ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM? C.2 Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de s.s.m. D un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi programe de protecţie a muncii pentru anul următor?
31
Maxim 15
Acordat 15
20
10
Cod
Indicator
D/I/O
C.3 Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM? C.4 Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? C.5 S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să explice rolul şi atribuţiile CSSM? C.6 Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? C.7 Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajaţilor? C.8 Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? C.9 Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor? Aceştia sunt consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări? C.10Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi eficient? C.11Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi responsabilităţi? C.12 Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de angajaţi? C.13Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica tendinţele constatate? TOTAL
Punctaj
D,I
Maxim 10
Acordat 5
D,I D,I
15 15
15 10
I D,I
15 15
15 15
D,I D,I
10 20
10 20
D,I D,I
15 15
9 15
D,O
15
5
D,I
10
Nu este cazul
190 180
IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR
144
Fişa D
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 Cod Indicator D/I/O Punctaj Maxim Acordat D.1 Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de I 20 20 responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului riscurilor? D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea D 20 20 identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor? D.3 Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de D 15 Nu este înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă? cazul
32
Cod
Indicator
D/I/O
D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă? D.5 Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele de bază? -definirea responsabilităţilor; -stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă; -stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.; -recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă, cu termene de finalizare; -stabilirea priorităţilor acţiunilor corective; -asigurarea feed-back-ului pentru CSSM. D.6 Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM? D.7 S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop? D.8 Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de muncă? D.9 Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat prin: -analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii; -analiza tendinţelor în acest domeniu; -analiza strategiei şi a procedurilor; -luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări aplicabile; -analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă? D.10 S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de muncă? D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă? D.12 Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de muncă? D.13 Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite sin statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi sănătatea în muncă? D.14 Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la: -nivelul de pregătire; -experienţa în muncă (vechime); -nivelul de instruire; -factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri? D.15 Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri vizând asigurarea s.s.m.? D.16 Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? În ce procent din totalul de ET? D.17 Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al s.s.m.? În ce procent din totalul de EIP? TOTAL
33
D
Punctaj Maxim Acordat 15 0
D
20
0
D
15
D
15
D
15
Nu este cazul Nu este cazul 0
D
15
0
D
20
D
20
Nu este cazul 20
D
15
D
15
D
15
15
D
10
Nu este cazul
D
20
20
D
20
20
285 180
Nu este cazul Nu este cazul
115
Fişa E INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN DOMENIUL S.S.M.
Criterii: 1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 2. Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 Cod Indicator D/I/O
Punctaj
E.1 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la D nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de lucru?
34
Maxim 20
Acordat 20
Cod
Indicator
D/I/O
Punctaj Maxim 20
Acordat 20
20 20 20 15
20 20 20 15
20
10
20
20
20 20 20
20 20 20
15
15
15
15
20
20
15
15
20
15
E.2 Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în D vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze? E.3 La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate? D,I,O E.4 Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate? D,I,O E.5 Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi? D E.6 Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia fişei de D aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare? E.7 După terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit D este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste? E.8 Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de D legislaţie? E.9 Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei? D E.10 Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei? D E.11 Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui programat D în cazurile indicate de legislaţie? E.12 Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor 3 D faze? E.13 Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor D legislaţiei? E.14 Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind formarea şi D perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu prevederile legislaţiei? E.15 Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul D SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de Comisia de abilitare şi avizare din zona de competenţă corespunzătoare? E.16 Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi D dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie? TOTAL 300
285
Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA Obiectiv auditat: Data:
NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL
Cod fişă A B C D
Denumire
Punctaj Maxim Acordat 530 490 450 255 215 166 210 180 144 285 180 115
Implicarea conducerii Strategie, planuri, proceduri Consultarea angajaţilor Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor
35
Nivel de conformitate [%] 90.0 79.5 80.0 46.9
E
Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM
TOTAL
300 1580
1365
285
95.0
1160
84.9
Unitatea: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA Obiectiv auditat: Data:
RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVE
Cod Acţiuni Termen de Descrierea neconformităţii Responsabilităţi indicator corective/preventive realizare A.12 Nu este implementat un sistem de Punerea la punct al Angajatorul Ianuarie 2010 management al securitatii si demersurilor pentru Serviciul interen de sanatatii in munca implementarea unui system prevenire si protectie de management al ssm al nivelul organizatiei A.23 Numarul de angajati ai serviciului Numirea si instruirea unor Angajatorul Martie 2009 de securitate este insuficient personae din interior pentru Serviciul interen de asigurarea unui numar prevenire si protectie suficient de lucratori ai SSSM A.24 Lucratorii din cadrul serviciului Gasirea de solutii pentru Angajatorul Ianuarie 2010 intern de prevenire si protectie asigurarea de lucratori doar Serviciul interen de desfasoara si alte activitati in cadrul pe SSM si activitati prevenire si protectie companiei complementare A.26 Regulamentul de organizare si Modificarea regulamentului Angajatorul Ianuarie 2009 functionare nu contine prevederi de organizare si Persona desemnata privind modalitatea de desemnare functionare prin adaugarea specificatii privind a reprezentanţilor angajaţilor în de comitetele de securitate şi modalitatea de desemnare a reprezentanţilor sănătate în muncă
A.27 B.1
B.4
B.8
B.12
C.2
angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă
Comitetul de securitate nu se Luarea de masuri si Persoana desemnata Octombrie intruneste cel putin o data pe elaborarea unui program 2008 trimestru de intrunire a CSSM Lipsa unei strategii a unitatii in Punerea la punct a unei Persoana desemnata Mai 2009 domeniul ssm strategii elaborate conforme cu buna desfasurare a activitatilor in cadrul unitatii Neconsultarea tuturor categoriilor Consultarea tuturor Persoana desemnata Permanent de angajati privind planurile, categoriilor de angajati la procedurile si strategia ssm stabilrea documentatiei ssm Nu s-a realizat evaluarea, Elaborarea unui plan Persoana desemnata Octombrie ierarhizarea si prevenirea riscurilor pentru evaluarea si 2008 existente la locurile de munca din prevenirea riscurilor la cadrul unitatii toate locurile de munca Insuficiente resurse financiar Gasirea de solutii Angajatorul Permanent pentru finantarea planurilor privind suplimentare de fonduri Paersoana ssm pentru acoperirea a cat mai desemnata multe planuri de ssm Inexistenta unui raport scris, Implicarea conducerii in Conducerea la nivel anul 2009 prezentat de conducere in fata actiunile intreprinse in inalt comitetului de ssm privindactiuni cadrul departamentului de intreprinse precum si programe de ssm
36
C.3
C.5
C.10
D.4
D.5 D.8
D.9
E.7
E.16
protectie a muncii Lipsa unui mecanism de asigurare Elaborarea unui document Persoana desemnata a unui feed-back angajatilor privind si desemnarea unei deciziile conducerii in probleme de persoane prin care se ssm transmit deciziile conducerii privind ssm Necunoasterea rolului si atributiilor Elaborarea unor Persoana desemnata a CSSm de toti angajatii documente informative asupra atributiilor CSSM si distribuirea lor tuturor angajatilor Lipsa unui feed-back asupra Elaborarea unui document Persoana desemnata comunicarii cu angajatii privind prin care cei care actiunile si procesel pe parte de receptioneaza actiunile pe ssm parte de ssm sa transmita celor implicati eficacitatea celor intreprinse Inspectiile de SSM la nivelul Stabilita procedura general Angajator societatii nu se efectueaza valabila privin defectuarea inspectiilor la locurile de Persoana desemnata munca Inconsistenta procedurii de Definitivarea procedurii Persoana desemnata efectuare a inspectiilor privind generale prin completarea elementele importante ale acesteia elementelore de baza Nu s-au identificat riscurile Desemnarea persoanei Angajator existente la locurile de munca care se va ocupa de identificarea si evaluarea riscurilor pe fiecare loc de munca Nu s-a identificat analiza prin care Identificarea metodei prin Persoan desemnata ar trebui identificate si evaluate care trebuie sa se fac riscurile profesionale la locurile de evaluarea riscurilor munca Neverificarea insusirii cunostintelor Realizarea de teste si Persoana desemnata de baza la instructajul introductiv aplicarea acestora la general intructajele introductiv generale Resurse insufieciente pentru Identificarea si exploatarea Angajator organizarea si dotarea serviciilor la maximum a resurselor interne de prevenire si protectie pentru oraganizarea serviciilor interne de prevenire si protectie
37
Decembrie 2008
Ianuarie 2009
Ianuarie 2009
Februarie 2009
Martie 2009 Octombrie 2008
Octombrie 2008 Octombrie 2008 Permanent
100
90
95 79.5
Implicarea conducerii
80
90
Strategie, plan uri, proceduri
80 70
46.9
60
Consultarea angajaţilor
50 40
Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor
30 20 10
Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului ş i propaganda în domeniul SSM
0 1
Fig. 7. Nivelurile de conformitate partiale la nivelul unitatii
Concluzii: Nivelul de conformitate la nivelul unitati a iesit la valoarea de 84.9 % ceea ce indica un nivel bun. Nivelurile de conformitate partiale au o valoare relativ buna cu exceptia fisei D: “Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor” care are o valoare de 46.9 %, unde in acest caz se avea in vedere o prioritizare la nivel de identificare a riscurilor pentru fiecare loc de munca in parte astfel atingandu-se un nivel de conformitate foarte bun, fapt ce ridica nivelul de conformitate total. De asemenea va trebui o cat mai mare implicare a conducerii in realizarea unei strategii la nivelul securitatii si sanatatii in munca si asigurarea unei comunicari in ambele sensuri catre angajati pentru aintelege si a crea o cat mai buna desfasurare a activitatii in vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca.. Nu este de neglijat nici implicarea la nivel financiar a unitatii pentru a pune la dispozitia angajatilor o cat mai variata baza materiala atat pentru cunoasterea si implementarea notiunilor de securitate si sanatate in munca dar si pentru asigurarea unor conditii de munca cat mai bune din punct de vedere al SSM.
38
IV. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI PREMISE TEORETICE
Fig. 8 Relaţia risc – securitate
Fig. 9 Curba de acceptabilitate a riscului
39
DESCRIEREA METODEI
SCOP ŞI FINALITATE • determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; • aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă care constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
PRINCIPIUL METODEI • identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile; • nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
UTILIZATORI POTENŢIALI • metoda poate fi utilizată: → în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă pentru integrarea principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă; → în faza de exploatare pentru îndeplinirea de cǎtre personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi a urmǎtoarelor atribuţii: - analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă; - fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. • aplicarea metodei necesită echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi);
ETAPELE METODEI 1. 2. 3. 4. 5.
definirea sistemului de analizat (loc de muncă); identificarea factorilor de risc din sistem; evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire; propunerea măsurilor de prevenire. 40
INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) → este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă). •
•
Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) → este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor; → cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
•
Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) → este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor; → gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de M.S. şi M.M.S.S.F.; → clasele de probabilitate sunt stabilite prin adaptarea standardului U.E.
•
Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) → cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
•
Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5) → construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
•
Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) → este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională; → acest formular cuprinde: - date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă; - date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie; - componentele generice ale sistemului de muncă; - nominalizarea factorilor de risc identificaţi; 41
•
explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale); consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc; clasa de gravitate şi probabilitate previzionată; nivelul de risc.
Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) → este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă.
42
ANEXA 1 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC EXECUTANT 1. ACŢIUNI GREŞITE 1.1 Executare defectuoasă de operaţii - comenzi, manevre, poziţionări, fixări, asamblări, reglaje utilizare greşită a mijloacelor de protecţie 1.2 Nesincronizări de operaţii - întârzieri, devansări 1.3 Efectuarea de operaţii neprevăzute de sarcina de muncă - pornirea/oprirea echipamentelor de muncă - alimentarea sau oprirea alimentării cu energie - deplasări, staţionări în zone periculoase - deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel - deplasări cu pericol de cădere de la înălţime 1.4 Comunicări accidentogene 2. OMISIUNI 2.1 Omiterea unor operaţii 2.2 Neutilizarea mijloacelor de protecţie SARCINA DE MUNCĂ 1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINILOR DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE 1.1 Operaţii, reguli, procedee greşite 1.2 Absenţa unor operaţii 1.3 Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor) 2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 2.1 Solicitare fizică -efort static, poziţii de lucru forţate sau vicioase, efort dinamic 2.2 Solicitare psihică -ritm de muncă mare, decizii dificile în timp scurt, operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia muncii MIJLOACELE DE PRODUCŢIE 1. FACTORI DE RISC MECANIC 1.1 Mişcări periculoase 43
1.1.1 Mişcări funcţionale ale echipamentelor de muncă -organe de maşini în mişcare, curgeri de fluide, deplasări ale mijloacelor de transport etc. 1.1.2 Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor de muncă 1.1.3 Deplasări sub efectul gravitaţiei -alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare, cădere liberă, scurgere liberă, deversare, surpare, prăbuşire, scufundare 1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei -proiectare de corpuri sau particule, deviere de la traiectoria normală, balans, recul, şocuri excesive, jet, erupţie 1.2 Suprafeţe sau contururi periculoase -înţepătoare, tăioase, alunecoase, abrazive, adezive 1.3 Recipiente sub presiune 1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor de muncă 2. Factori de risc termic 2.1 Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 2.2 Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor 2.3 Flăcări, flame 3. Factori de risc electric - curent electric: atingere directă, atingere indirectă, tensiune de pas 4. Factori de risc chimic 4.1 Substanţe toxice 4.2 Substanţe caustice 4.3 Substanţe inflamabile 4.4 Substanţe explozive 4.5 Substanţe cancerigene 5. Factori de risc biologic 5.1 Culturi sau preparate cu microorganisme: - bacterii, viruşi, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare 5.2 Plante periculoase 5.3 Animale periculoase
MEDIUL DE MUNCĂ 1. Factori de risc fizic 1.1 Temperatura aerului - ridicată / scăzută 1.2 Umiditatea aerului - ridicată / scăzută 1.3 Curenţi de aer 1.4 Presiunea aerului - ridicată / scăzută 1.5 Aeroionizarea aerului 1.6 Suprapresiune în adâncimea apelor 1.7 Zgomot 1.8 Ultrasunete 44
1.9 Vibraţii 1.10 Iluminat - nivel de iluminare scăzut, strălucire, pâlpâire 1.11 Radiaţii 1.11.1 Electromagnetice - IR, UV, microunde, de frecvenţă inaltă/medie/joasă, laser 1.11.2 Ionizante - alfa, beta, gama 1.12 Potenţial electrostatic 1.13 Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţii, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.) 1.14 Pulberi pneumoconiogene 2. Factori de risc chimic 2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 2.2 Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. Factori de risc biologic Microorganisme în suspensie în aer - bacterii, viruşi, richeţi, spirocheţi, ciuperci, protozoare etc. 4. Caracterul special al mediului - subteran, acvatic, subacvatic, mlăştinos, aerian, cosmic etc.
45
46
ANEXA 2 LI STA DE CO NSEC IN ŢE PO SIBI LE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
Nr. crt.
CONSECINŢE POSIBILE
ă n a i n a r c e i t u C
0 1 2 1. Plagă: - tăietură x - înţepătură x 2. Contuzie x 3. Entorsă 4. Strivire x 5. Fractură x 6. Arsură: - termică x - chimică x 7. Amputaţie 8. Leziuni ale organelor interne 9. Electrocutare 10. Asfixie 11. Intoxicaţie - acută - cronică 12. Dermatoză 13. Pneumoconioză 14. Îmbolnăviri respiratorii cronice provocate de pulberi organice şi substanţe toxice iritante (emfizem pulmonar, bronşită etc.) 15. Astm bronşic, rinită vasomotorie
t n e m u g e T
r o t a r i p s e r t a r a p A
4 x x x x x x x
5 x x x x x x -
6 x x x x x x x
-
-
x x x x -
-
-
-
ă c i c a r o t e i t u C
n e m o d b A
3 x x x x x x x -
r a l u c s a v o i d r a c t a r a p A
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR Sistem osteoarticular v i t s e g i d t a r a p A
l a n e r t a r a p A
a n a o l o C ă l a r b e t r e v
Membru superior Braţ Antebraţ D
S
Palmă Degete D
11 12 13 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x - -
S
14 x x x x x x x x x -
Membru inferior ă s p a o C ă b m a G
r o i c i P
15 16 x x x x x x x x x x x x x x x x x x -
Organe de simţ Ureche
m e t s i S r a l u c s u m
i h c O
s a N
17 x x x x x x x -
18 x x x x x x -
ă n r e t n I
ă n r e t x E
s o v r e n m e t s i S
ă l p i t l u M
19 x x x x x x x -
20 x x x x x x x
21 x x x x x x -
22 x x x x x x x
23 x x x x x x x x x
7 x x x x x x x
8 x x x x x x x
9 x x x x x x x
10 x x x x x x x -
x x x x x x
x x x x x x
x x -
x x -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x x -
x x x -
x
x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
11 12 13 14 - - -
15 -
16 -
17 -
18 -
19 -
20 -
21 -
22 -
23 x
47
0 1 16. Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături) 17. Hipoacuzie, surditate de percepţie 18. Cecitate 19. Tumori maligne, cancer profesional 20. Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii 21. Boala de vibraţii 22. Tromboflebită 23. Laringite cronice, nodulii cântăreţilor 24. Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei existente 25. Cataracta 26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite 27. Electrooftalmie 28. Boala de iradiere 29. Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi decompresiunilor 30 Boli infecţioase şi
2 -
3 -
4 -
5 x
6 x
7 x
8 -
9 -
10 -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
- x x
x
x
x
x x
x
x
x
x
x
-
-
-
-
-
-
-
-
x
x
x
x x
x
x
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
-
x
x -
-
-
-
x -
x -
- x x - -
x -
x -
-
-
-
x -
-
x -
x -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x x
-
-
-
-
-
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x x -
x x
x -
x -
x -
x -
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
0 1 16. Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute (şoc, colaps caloric, degerături) 17. Hipoacuzie, surditate de percepţie 18. Cecitate 19. Tumori maligne, cancer profesional 20. Artroze cronice, periartrite, stiloidite, osteocondilite, bursite, epicondilite, discopatii 21. Boala de vibraţii 22. Tromboflebită 23. Laringite cronice, nodulii cântăreţilor 24. Astenopatie acomodativă, agravarea miopiei existente 25. Cataracta 26. Conjuctivite şi keratoconjunctivite 27. Electrooftalmie 28. Boala de iradiere 29. Îmbolnăviri datorate compresiunilor şi decompresiunilor 30. Boli infecţioase şi parazitare 31. Nevroze de coordonare 32. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de termoreglare (datorită undelor electromagnetice de înaltă frecvenţă) 33. Afecţiuni psihice 34. Alte consecinţe
2 -
3 -
4 -
5 x
6 x
7 x
8 -
9 -
10 -
11 12 13 14 - - -
15 -
16 -
17 -
18 -
19 -
20 -
21 -
22 -
23 x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
- x x
x
x
x
x x
x
x
x
x
x
-
-
-
-
-
-
-
-
x
x
x
x x
x
x
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
-
x
x -
-
-
-
x -
x -
- x x - -
x -
x -
-
-
-
x -
-
x -
x -
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x x
-
-
-
-
-
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x -
x x -
x x
x -
x -
x -
x -
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x x
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
x
-
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei 48
49
ANEXA 3 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
1 NEGLIJABILE
−
2 MICI
−
consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită tratament medical
ANEXA 3 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN CLASE DE GRAVITATE CONSECINŢE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
1 NEGLIJABILE
−
2 MICI
−
3 MEDII
−
4 MARI
−
5 GRAVE
−
6 FOARTE GRAVE
−
7 MAXIME
−
consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament) consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile, care necesită tratament medical consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile, care necesită tratament medical şi prin spitalizare consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III) consecinţe ireversibile ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate de gradul II) consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire, de autoconducere sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I) deces
CLASE DE PROBABILITATEA PROBABILITATEA CONSECINŢELOR PROBABILITATE (frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor) EVENIMENTE 1 EXTREM DE RARE 2 FOARTE RARE
extrem de mică P > 10 ani foarte mică 5 ani < P < 10 ani mică 2 ani < P < 5 ani medie 1 an < P < 2 ani mare 1 lună < P < 1 an foarte mare P < 1 lună
3 RA RE 4 PUŢIN FRECVENTE 5 FRECVENTE 6 FOARTE FRECVENTE 50
ANEXA 4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
1
E D E S A L C E T A T I V A R G
CONSECINŢE
CLASE DE PROBABILITATE 2 3 4 5
6
T N E V C E R F
i n a 5 < P < i n a 2
T N E V C E R F N I Ţ U P i n a 2 < P < n a 1
E T R A O F T N E V C E R F
n a 1 < P < ă n u l 1
ă n u l 1 < P
R A R E D M E R T X E
R A R E T R A O F
R A R
i n a 0 1 > P
i n a 0 1 < P < i n a 5
7
MAXIME
deces
(7,1)
(7,2)
(7,3)
(7,4)
(7,5)
(7,6)
6
FOARTE GRAVE
invaliditate gr. I
(6,1)
(6,2)
(6,3)
(6,4)
(6,5)
(6,6)
5
GRAVE
invaliditate gr. II
(5,1)
(5,2)
(5,3)
(5,4)
(5,5)
(5,6)
4
MARI
invaliditate gr. III
(4,1)
(4,2)
(4,3)
(4,4)
(4,5)
(4,6)
3
MEDII
ITM 45 – 180 zile
(3,1)
(3,2)
(3,3)
(3,4)
(3,5)
(3,6)
2
MICI
ITM 3 – 45 zile
(2,1)
(2,2)
(2,3)
(2,4)
(2,5)
(2,6)
51
CLASE DE PROBABILITATE 1
NEGLIJABILE
(1,1)
(1,2)
(1,3)
(1,4)
(1,5)
(1,6)
ANEXA 5 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE NIVEL DE RISC
1
MINIM
2 3
FOARTE MIC MIC
4
MEDIU
5
MARE
6
FOARTE MARE MAXIM
7
CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE
NIVEL DE SECURITATE
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1)
7
MAXIM
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)
6
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
5
FOARTE MARE MARE
4
MEDIU
3
MIC
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)
2
(6,6) (7,5) (7,6)
1
FOARTE MIC MINIM
52
53
ANEXA 6 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
UNITATEA: …………………... SECŢIA:……………………….. LOCUL DE MUNCǍ:………… COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI
0
1
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:…….. DURATA EXPUNERII:………………. ECHIPA DE EVALUARE:…………… FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE CONSECLASA CLASA CINŢA NIVEL A DE DE MAXIMǍ DE FACTORILOR DE RISC GRAVIPROBAPREVIRISC (descriere, parametri) TATE BILITATE ZIBILǍ 2 3 4 5 6 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
…
54
ANEXA 7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE Nr. crt. 0 …
LOC DE MUNCĂ/ FACTOR DE RISC 1
NIVEL DE RISC 2
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE MĂSURA PROPUSĂ Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi 3 4
Termene 5
ANEXA 7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE Nr. crt. 0
LOC DE MUNCĂ/ FACTOR DE RISC 1
NIVEL DE RISC 2
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE MĂSURA PROPUSĂ Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi 3 4
Termene 5
…
55
APLICAREA METODEI
PROCEDURA DE LUCRU •
Constituirea echipei de analiză şi evaluare → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate; → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru; → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate; → după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
APLICAREA METODEI
PROCEDURA DE LUCRU •
Constituirea echipei de analiză şi evaluare → echipa de analiză şi evaluare va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate; → înainte de începerea activităţii membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru; → este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate; → după constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
•
Definirea sistemului de analizat (loc de muncǎ) → în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind: - identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.; - precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.); - descrierea condiţiilor de mediu existente; - precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente. → informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii) şi din discuţiile purtate cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
•
Identificarea factorilor de risc din sistem → în această etapă se stabileşte, pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare; → identificarea tuturor riscurilor posibile presupune simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri; aceasta se poate face printr-o analiză verbală cu tehnologul, prin aplicarea metodei arborelui 56
•
de evenimente, prin simularea pe un model experimental sau prin procesare pe computer; → factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.). Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională → pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2; → gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3; informaţiile pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare; → pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3; încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.); intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an; → rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). → cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte; se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei ierarhizǎri a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc; → nivelul de risc global (N ) r pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc (R i) stabilite pentru factorii de risc identificaţi; pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc (r i), care este egal cu nivelul de risc; formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: n
∑ r i ⋅ R i N r =
i =1 n
∑ r i i =1
→ →
•
nivelul de securitate (N s) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate (Anexa 5); atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).
Stabilirea măsurilor de prevenire → pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei 57
→
→
riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), în ordinea: - 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc; - 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. se ţine cont şi de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire: - măsuri de prevenire intrinsecă; - măsuri de protecţie colectivă; - măsuri de protecţie individuală. măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei care conţine: → modul de desfăşurare a analizei; → persoanele implicate; → rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc; → interpretarea rezultatelor evaluării; → fişele de măsuri de prevenire.
58
DEFINIREA SITEMULUI DE ANALIZAT Asa cum s-a prezentat in primul capitol al acestei lucrari, in introducere, este vorba de locul de munca electrician intretinere care executa lucrari de lichidare incidente si avarii pe retea de joasa tensiune, in cladirile din incinta organizatiei prin inlocuirea elementelor ce prezinta defectiuni sau pot produce avarii la instalatia electrica generala.
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEM A. Executant 1. Actiuni gresite
superioare
- manevre gresite: neidentificarea corecta a partilor din instalatii - comenzi gresite: primirea de dispozitii gresite din partea treptei operative
- utilizarea gresita amijloacelor de protctie: utilizarea manusilor electroizolante de joasa tensiune in instalatii de medie tensiune - neintreruperea tensiunii in cazul lucrarilor ce necesita acest lucru - nesincronizarea intre membrii unei formatii si ai alteia - aprpierea de instalatiile aflate sub tensiune la o idstanta mai mica decat cea admisa prin norme - stationari si deplasari in afara sarcinilor de munca in apropierea instalatiilor aflate sub tensiune sau pe caile de acces auto - nefolosirea funiei de ajutor: lucrul la inaltime sau in posturile subterane - cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare (suprafete denivelate, alunecoase, elemente aparente pozate la sol) - cadere de la inaltime prin pasire in gol, alunecare, dezechilibrare (de pe acoperisurile caselor, scari de lemn/metalice) - comunicari accidentogene: intelegere gresita la comunicarile prin statia radio sau telefon mobil 2. Omisiuni - omiterea unei operatii - neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare(cizme, casca, viziere, costum termorezistent)
B. SARCINA DE MUNCA securitate
- lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere al calitatii de
- lipsa truselor de lucru sub tensiune - lucrul cu dispozitive de actionare fara posibilitatea de interblocare si semnalizare, lipsa interblocaj intre separator si intreruptor - neverificarea periodica a mijloacelor de protectie 59
Suprasolicitare fizica - pozitii de lucru fortate si vicioase: lucrul in spatii inguste, greu accesibile Suprasolicitare psihica - stres cauzat de titm de munca mare, decizii dificile in timp scurt, constientizarea riscului de electrocutare, apeluri telefonice (telefon mobil) foarte dese in timpul lichidarii incidentelor sau avariilor
C. MIJLOACE DE PRODUCTIE 1.Factori de risc mecanic - cadere de scule si materiale de la inaltime (crengi, tigle, etc); lucrul in vecinatatea incintelor consumatorilor; lucrul la mai multe cote de nivel - surparea acoperisurilor caselor (impobilelor) din cauza starii acestora - proiectare de corpuri sau particule la spargerea accidentala a izolatorilor sau ruperea accidentala a resortului dispozitivului de actionare a intreruptorului sau explozia acestuia - jet de ulei la explozia accidentala a transformatoarelor sau intreruptoarelor - suprafete periculoase – alunecoase, acoperite cu gheata sau ulei - contact direct al epidermei cu suprafete sau contururi periculoase (ascutite, taioase) 2. Factori de risc termic - temperatura ridicata a elementelor metalice cu expunere directa la radiatia solara, contacte imperfecte cu incalziri locale - temperatura coborata a elementelor metalice atinse in timpul iernii (piese, scule, elemente de izolatie) 3. Factori de risc electric - surprinderea de catre arcul electric – manevrarea unui aparat de comutatie in sarcina sau pe scurtcircuit - curent electric – electrocutare prin atingere directa: defecte de izolatie, defecte de protectie, ingradire si avertizare, etc - curent electric – electrocutare prin atingere indirecta : defectiuni la istalatia de inpamantare si legare la nul, lipsa unor circuite de protectie, lucrul in incinte cu umiditate si scurgeri de apa, aparitia tensiunii de pas 4. Factori de risc chimic - lucrul cu substante caustice – sparay-uri degresante sau de contact - substante inflamabile (lucrul cu alcool tehnic)
D. MEDIUL DE MUNCA 1. Factori de risc fizic - temperatura aerului scazuta in anotimpul rece (lucru in aer liber, in posturile subterane) 60
- curenti de aer la lucrul in aer liber (lucrul la cote) - umiditate relativa a aerului crescuta - calamitati naturale – cutremur, surpari de teren, caderi de copaci - lucrul in conditii de mediu deosebite: grindina, viscol, vant - agresiune de catre persoane recalcitrante 2. Factori de risc chimic - pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de munca invecinate 3. Factori de risc biologic - microorganisme in suspensie in apropierea punctelor de colectaregunoi din vecinatatea locurilor de munca - animale periculoase – sobolani, caini, viespi
61
UNITATEA: SOS SATELE COPIILOR ROMANIA
3.4.3. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE: ing. Daniel Pana
LOCUL DE MUNCĂ: ELECTRICIAN INTRETINERE COMPONENTA FACTORI DE SISTEMULUI RISC DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI 0
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
0
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)
CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ
CLASA DE GRAVITATE
2
3
4
5
6
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
INV. gr.III
4
1
2
ITM 3-45 zile
2
1
1
1
1. Cădere de scule şi materiale de la înălţime (crengi, ţigle etc.) lucrul în vecinătatea incintelor consumatorilor lucrul la mai multe cote de nivel 2. Surparea acoperişurilor caselor (imobilelor) din cauza stării acestora 3. Proiectare de corpuri sau particule FACTORI DE la spargerea accidentală a izolatorilor RISC MECANIC ruperea accidentală a resortului dispozitivului de acţionare a întreruptorului sau explozia acestuia 4. Jet de ulei la explozia accidentală a transformatoarelor sau întreruptoarelor 5. Suprafeţe periculoase suprafeţe alunecoase: acoperite cu gheaţă sau ulei
1
2
CLASA NIVEL PARDE ŢIAL DE PROBARISC BILITATE
3
4
5
6
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
1
1
2
1
1
2
1
1
DECES
7
1
3
DECES
7
3
5
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile ITM 45180 zile
2
1
1
3
3
3
62
FACTORI DE RISC TERMIC
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC ELECTRIC
FACTORI DE RISC CHIMIC
6. Contact direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi periculoase (ascuţite, tăioase) 7. Temperatură ridicată a elementelor metalice cu expunere directă la radiaţia solară, contacte imperfecte cu încălziri locale 8. Temperatură coborâtă a elementelor metalice atinse în timpul iernii (piese, scule, elemente de izolaţie) 9. Surprinderea de către arcul electric manevrarea unui aparat de comutaţie în sarcină sau pe scurtcircuit 10. Curent electric -electrocutare prin atingere directă · defecte de izolaţie · defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare etc 11. Curent electric electrocutare prin atingere indirectă: · defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul · lipsa unor circuite de protecţie · lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă etc. apariţia tensiunii de pas 12. Lucrul cu substanţe caustice – spray-uri degresante şi spray-uri de contact 13.
Substanţe inflamabile (lucrul cu alcool tehnic)
FACTORI DE RISC TERMIC
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC ELECTRIC
FACTORI DE RISC CHIMIC
6. Contact direct al epidermei cu suprafeţe sau contururi periculoase (ascuţite, tăioase) 7. Temperatură ridicată a elementelor metalice cu expunere directă la radiaţia solară, contacte imperfecte cu încălziri locale 8. Temperatură coborâtă a elementelor metalice atinse în timpul iernii (piese, scule, elemente de izolaţie) 9. Surprinderea de către arcul electric manevrarea unui aparat de comutaţie în sarcină sau pe scurtcircuit 10. Curent electric -electrocutare prin atingere directă · defecte de izolaţie · defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare etc 11. Curent electric electrocutare prin atingere indirectă: · defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nul · lipsa unor circuite de protecţie · lucrul în incinte cu umiditate şi scurgeri de apă etc. apariţia tensiunii de pas 12. Lucrul cu substanţe caustice – spray-uri degresante şi spray-uri de contact 13.
0 MEDIUL DE MUNCĂ
1 FACTORI DE RISC FIZIC
Substanţe inflamabile (lucrul cu alcool tehnic)
2 14. Temperatura aerului scăzută în anotimpul rece (lucru în aer liber, în posturile subterane)
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
1
1
2
1
1
2
1
1
DECES
7
1
3
DECES
7
3
5
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile ITM 45180 zile
2
1
1
3
3
3
3 ITM 3-45 zile
4 2
5 5
6 3
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
5
3
2
5
3
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
5
3
2
2
2
2
1
1
2
5
3
2
5
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES ITM 3-45 zile
7
1
3
2
6
3
63
15. 16.
Curenţi de aer la lucrul în aer liber (lucrul la cote) Umiditate relativă a aerului crescută
17. Calamităţi naturale: cutremur, surpări de teren, prăbuşiri de copaci 18. Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, viscol, vânt FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC
SARCINA DE MUNCĂ
SUPRASOLICITARE FIZICĂ
19. Agresiune de catre persoane recalcitrante 20. Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate 21. Microorganisme în suspensie în apropierea punctelor de colectare gunoi din vecinătatea locurilor de muncă 22. Animale periculoase şobolani, câini, viespi 23. Lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere al calităţii de securitate 24. Lipsa truselor de lucru sub tensiune 25. Lucrul cu dispozitive de acţionare fără posibilitatea de interblocare şi semnalizare – lipsă interblocaj între separator şi întreruptor 26. Neverificarea periodică a mijloacelor de protecţie 27. Poziţii de lucru forţate şi vicioase: lucru în spaţii înguste, greu accesibile 28. Stress cauzat de: ritm de muncă mare
15. 16.
Curenţi de aer la lucrul în aer liber (lucrul la cote) Umiditate relativă a aerului crescută
17. Calamităţi naturale: cutremur, surpări de teren, prăbuşiri de copaci 18. Lucrul în condiţii de mediu deosebite: grindină, viscol, vânt FACTORI DE RISC CHIMIC FACTORI DE RISC BIOLOGIC
SARCINA DE MUNCĂ
SUPRASOLICITARE FIZICĂ SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
19. Agresiune de catre persoane recalcitrante 20. Pulberi pneumoconiogene – praf, particule provenite de la locurile de muncă învecinate 21. Microorganisme în suspensie în apropierea punctelor de colectare gunoi din vecinătatea locurilor de muncă 22. Animale periculoase şobolani, câini, viespi 23. Lucrul cu echipamente necertificate din punct de vedere al calităţii de securitate 24. Lipsa truselor de lucru sub tensiune 25. Lucrul cu dispozitive de acţionare fără posibilitatea de interblocare şi semnalizare – lipsă interblocaj între separator şi întreruptor 26. Neverificarea periodică a mijloacelor de protecţie 27. Poziţii de lucru forţate şi vicioase: lucru în spaţii înguste, greu accesibile 28. Stress cauzat de: ritm de muncă mare decizii dificile în timp scurt conştientizarea riscului de electrocutare apelurile telefonice (telefon mobil) foarte dese în timpul lichidării incidentelor şi avariilor
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
5
3
2
5
3
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile ITM 3-45 zile
2
5
3
2
2
2
2
1
1
2
5
3
2
5
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES ITM 3-45 zile
7
1
3
2
6
3
ITM 3-45 zile
2
6
3
64
0
1
ACŢIUNI GREŞITE
EXECUTANT
2 29. Manevre greşite: neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii 30. Comenzi greşite: primirea de dispoziţii greşite din partea treptei operative superioare 31. Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie utilizarea mănuşilor electroizolante de joasă tensiune în instalaţii de medie tensiune 32. Neîntreruperea tensiunii în cazul lucrărilor ce necesită acest lucru 33. Nesincronizarea între membrii unei formaţii şi ai alteia 34. Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme 35. Staţionări şi deplasări în afara sarcinilor de muncă în apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau pe căile de acces auto 36. Nefolosirea funiei de ajutor: lucrul la înălţime lucrul în posturile subterane 37. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, alunecoase, elemente aparente pozate la sol) 38. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări de
3
4
5
6
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile
2
3
2
DECES
7
3
5
0
1
ACŢIUNI GREŞITE
EXECUTANT
OMISIUNI
2 29. Manevre greşite: neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii 30. Comenzi greşite: primirea de dispoziţii greşite din partea treptei operative superioare 31. Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie utilizarea mănuşilor electroizolante de joasă tensiune în instalaţii de medie tensiune 32. Neîntreruperea tensiunii în cazul lucrărilor ce necesită acest lucru 33. Nesincronizarea între membrii unei formaţii şi ai alteia 34. Apropierea de instalaţiile aflate sub tensiune la o distanţă mai mică decât cea admisă prin norme 35. Staţionări şi deplasări în afara sarcinilor de muncă în apropierea instalaţiilor aflate sub tensiune sau pe căile de acces auto 36. Nefolosirea funiei de ajutor: lucrul la înălţime lucrul în posturile subterane 37. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare (suprafeţe denivelate, alunecoase, elemente aparente pozate la sol) 38. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări de lemn/metalice) 39. Comunicări accidentogene înţelegere greşită la comunicările prin staţia radio 40. Omiterea unei operaţii 41. Neutilizarea mijloacelor de protecţie din dotare (cizme, cască, viziere, costum termorezistent etc.)
3
4
5
6
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
ITM 3-45 zile
2
3
2
DECES
7
3
5
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
DECES
7
1
3
65
Nivelul de risc global este:
41
∑ r R i
Nrg =
i
i =1 41
=
∑ r
2(5 x5) + 28(3 x3) + 3( 2 x 2) + 6(1 x1) 2 x5 + 28 x3 + 3 x 2 + 6 x1
=
320 106
= 3.02
i
i =1
6 i r e d l a i t r a p l u l e v i N
5 4 3 2 1 0 9 3 1 3 9 4 1 1 3 5 7 9 2 1 2 3 2 5 2 7 2 3 3 5 3 7 3 1 3 5 7 9 F F F F F F 1 F 1 F 1 F 1 F 1 F F F F F F F F F F F
Nivelul de risc global este:
41
∑ r R i
Nrg =
i
i =1 41
2(5 x5) + 28(3 x3) + 3( 2 x 2) + 6(1 x1)
=
2 x5 + 28 x3 + 3 x 2 + 6 x1
∑ r
=
320 106
= 3.02
i
i =1
6 i r e d l a i t r a p l u l e v i N
5 4 3 2 1 0 9 3 1 3 9 4 1 1 3 5 7 9 2 1 2 3 2 5 2 7 2 3 3 5 3 7 3 1 3 5 7 9 F F F F F F 1 F 1 F 1 F 1 F 1 F F F F F F F F F F F
Factorul de risc
Fig. 10 Nivelurile de risc partiale pe factori de risc ELECTRICIAN INTRETINERE
66
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ELECTRICIAN INTRETINERE Nr. Crt
1.
FACTOR DE RISC
Curent electric - electrocutare prin atingere directă • defecte de izolaţie • defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare etc
Nivel de risc
MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii
5
-efectuarea controalelor periodice in instalatii -efectuarea lucrarilor de mentenanta - mentinerea in functiune a blocajelor aparatajelor Măsuri organizatorice : - repectarea prevederilor Instructiunilor proprii la executarea lucrarilor in instalatiile eletrice de catre personalul din exploatare
Măsuri tehnice:
Măsuri tehnice:
Utilizarea centurii de siguranţă ori de câte ori se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m de la sol sau altă suprafaţă de referinţă considerată stabilă până la tălpile picioarelor executantului Verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a stării centurii de siguranţă şi neutilizarea celor care prezintă defecte Utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme pentru lucrul la înălţime -
2.
Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări de lemn/metalice, din coşul telescopului, din autoscara)
5
Masuri organizatorice
Instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de formaţie şi/sau prin sondaj, de către trepte ierarhice -
Măsuri tehnice:
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ELECTRICIAN INTRETINERE Nr. Crt
1.
FACTOR DE RISC
Curent electric - electrocutare prin atingere directă • defecte de izolaţie • defecte de protecţie, îngrădire şi avertizare etc
Nivel de risc
MĂSURI PROPUSE Nominalizarea măsurii
5
-efectuarea controalelor periodice in instalatii -efectuarea lucrarilor de mentenanta - mentinerea in functiune a blocajelor aparatajelor Măsuri organizatorice : - repectarea prevederilor Instructiunilor proprii la executarea lucrarilor in instalatiile eletrice de catre personalul din exploatare
Măsuri tehnice:
Măsuri tehnice:
Utilizarea centurii de siguranţă ori de câte ori se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m de la sol sau altă suprafaţă de referinţă considerată stabilă până la tălpile picioarelor executantului Verificarea periodică şi înainte de începerea intervenţiei a stării centurii de siguranţă şi neutilizarea celor care prezintă defecte Utilizarea tuturor dispozitivelor de siguranţă prevăzute de norme pentru lucrul la înălţime -
2.
Cădere de la înălţime prin păşire în gol, alunecare, dezechilibrare (de pe acoperişurile caselor, scări de lemn/metalice, din coşul telescopului, din autoscara)
5
Masuri organizatorice
Instruirea personalului şi supravegherea – directă, de către şeful de formaţie şi/sau prin sondaj, de către trepte ierarhice -
Măsuri tehnice: -
inscriptionare corespunzatoare a instalatiilor
Măsuri organizatorice:
3.
4.
Acţionări prin identificarea eronată a elementelor echipamentelor
Manevre greşite:
3
3
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei tehnologice şi a restricţiilor de securitate – neatenţie faţă de operaţiile executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul zonelor de pericol, neutilizarea sau utilizarea incompletă a mijloacelor de protecţie etc. Măsuri tehnice: -
67
-
5.
-
neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii
Deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de muncă în imediata apropiere a instalaţiilor aflate sub tensiune
inscriptionare corespunzatoare a instalatiilor
Măsuri organizatorice:
respectarea prevedrilor instructiunilor proprii privind identificarea instalaţiei în care urmează a se efectua manevre Măsuri tehnice: Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în care instalaţia este sub tensiune -
3
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate, în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric -
-
5.
-
neidentificarea corectă a părţilor din instalaţii
Deplasări sau staţionări în afara sarcinilor de muncă în imediata apropiere a instalaţiilor aflate sub tensiune
inscriptionare corespunzatoare a instalatiilor
Măsuri organizatorice:
respectarea prevedrilor instructiunilor proprii privind identificarea instalaţiei în care urmează a se efectua manevre Măsuri tehnice: Semnalizarea corespunzătoare a zonei periculoase Prevederea, acolo unde este posibil, de mijloace de blocare a accesului în cazul în care instalaţia este sub tensiune -
3
Măsuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării zonelor de securitate, în special ale expunerii din această cauză la efectele arcului electric -
68
Ierarhizarea factorilor pe elemente componente
Executant 32%
Sarcina de munca 15%
Mijloace de productie 31%
Mediul de munca
Ierarhizarea factorilor pe elemente componente
Mijloace de productie 31%
Executant 32%
Sarcina de munca 15%
Mediul de munca 22%
69
CONCLUZII
In urma evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca – electrician intretinere a rezultat un nivel de risc global de 3.02 ceea ce inseamna un nivel de risc mediu tinand cont si de faptul ca exista doua nivele partiale de risc de grad 5. La acest nivel de risc global corespunde un nivel de securitate mare (5). Referitor la nivelele de risc partiale de grad 5 care au fost identificate ca apartinand mijloacelor de productie si executantului s-au luat o serie de masuri tehnice si organizatorice cu preponderenta in aria prevenirii . In acelasi timp in planul de masuri s-a pus accent si pe cateva nivele de risc partiale de grad 3 care prin nerespectarea masurilor impuse pot duce la rezultate destul
CONCLUZII
In urma evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca – electrician intretinere a rezultat un nivel de risc global de 3.02 ceea ce inseamna un nivel de risc mediu tinand cont si de faptul ca exista doua nivele partiale de risc de grad 5. La acest nivel de risc global corespunde un nivel de securitate mare (5). Referitor la nivelele de risc partiale de grad 5 care au fost identificate ca apartinand mijloacelor de productie si executantului s-au luat o serie de masuri tehnice si organizatorice cu preponderenta in aria prevenirii . In acelasi timp in planul de masuri s-a pus accent si pe cateva nivele de risc partiale de grad 3 care prin nerespectarea masurilor impuse pot duce la rezultate destul de nefavorabile.
70
