Probleme TDEE

Probleme – TDEE

Să se calculeze parametrii ( R ( R,, X şi B0) unei linii electrice trifazate, prevăzută cu stâlpi de susţinere prezentaţi sumar în tabelul următor, şi să se realizeze schema echivalentă în π. Linia este 2 echipată cu conductoare Al-Ol. Rezistivitatea aluminiului este ρ = 1 / 34 Ω mm / m , iar lungimea liniei este de 50+N km. Se consideră că linia este simetrizată electric. Pentru calculul susceptanţei se va considera şi influenţa pământului. Obs.: Obs.: Pentru Pentru probleme problemele le P1 şi P4 calculul calculul reactanţe reactanţeii se va efectua efectua atât pentru pentru cazul cazul cu transpunerea transpunerea fazelor cât şi pentru cazul fără transpunerea fazelor.

1 1

2

9

0

1

’

3

0

0 9

m0

0 m 0

m

m

2

1 1

m

1 1

3

m

2

m 3

9

m

9

m

’

’

m

7

0 0

m 7

m

0 1

2

2

s = r c

o

n

4

2

5

=d

1

0

m

4

m

, 6

s =

m

r c

o

n

4 =d

2

5 1

0

4

P1 2

, 3

5

, 0

5

m

m

m 4 1

3

, 6

m

P2

1 2

m

2

3m , 0

5

3

2 3

m

1

, 0

3 5

3m , 0

5

m

5

2

0

2

2

s = 4 0 0 r c o n = d 1 4 , 1

s = 3 0 0 r c o n = d 1 2 , 1

P3

P4

Se consideră o staţie electrică de transformare echipată cu două transformatoare identice în paralel, ale căror date de catalog sunt prezentate în tabelul următor. Să se calculeze parametrii R, R, X , G0 şi B şi B0 şi să se realizeze schema echivalentă în Γ a staţiei.

P5

S n [MVA ] 0,63

U nf nf [kV]

Unr [kV]

nom ∆ P sc

[kW]

u sc [%]

0,4

20

9,72

6

Reglaj

[kW]

i0 [%]

Tipul staţiei

1,92

2,4

±9 × 1.78

coborâtoare

∆ P 0

% P6

80

20

121

351

11,5

81

0,4

±9 × 1.78

coborâtoare

% 1

P7

Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc: – tensiunea nominală U n = 20 kV ; –

rezistenţa specifică r 0 = 0,42Ω/km ;

–

reactanţa specifică x0 = 0,31Ω/km ;

–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 600 m , l2 = (800 + 10 ⋅ N ) m , l 3 = 300 m , l4 = (200 + 20 ⋅ N ) m ;

–

kVA , j puterile cerute de consumatori: s1 = (560 + j 240) kVA , 2s = (700 + 10 ⋅ N+ 350) s 3 = (1200 + j 640) kVA , 4s = (200 + 10 ⋅ N+ 120) j kVA .

Să se menţioneze dacă reţeaua este dimensionată corect, fiind impusă o abatere maximă a tensiunii de 5%. A l 1

1

l 2

s 1

V A

2

l 3

s2

3

l 3

s3

4

s4

P8

Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc: – tensiunea nominală U n = 400 V ; –


–


–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 120 m , l2 = (50 + N ) m , l3 = (40 + N ) m ;

– curenţii ceruţi de consumatori: i1 = (9 − j 6,5) A , i 2 = (6 + N ⋅ 0,1 − j3, 2) A , i 3 = (12 − j 7, 5) A . Să se menţioneze dacă reţeaua este dimensionată corect, fiind impusă o abatere maximă a tensiunii de 4%. A l 1 V A

1

i1

l 2

2

i2

l 3

3

i3

P9

Se consideră o reţea electrică trifazată radială pentru care se cunosc: – tensiunea nominală U n = 400 V ; –


–


–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 100 m , l 2 = 80 m , l3 = (70 + N ) m , l4 = (60 + N ) m ;

2

–

curenţii ceruţi de consumatori: i1 = (9 − j 6,5) A , i 2 = (6 + N ⋅ 0,1 − j3, 2) A , i 3 = (11 − j 6,5) A ,

i 4 = (5 + N ⋅ 0,1 − j3, 2) A . Să se menţioneze dacă reţeaua este dimensionată corect, fiind impusă o abatere maximă a tensiunii de 4%. 3 2 l 3 l 2 A 1 l 1 i2 i3 l 4 4 i1 V A i4

P10


tensiunile la surse U A = 20,3 kV şi U B = 20,1 kV ;

–


–


–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 500 m , l2 = (300 + 10 ⋅ N ) m , l3 = (200 + 20 ⋅ N ) m ;

– curenţii ceruţi de consumatori: i1 = (35 − j 24) A , i 2 = (20 + N − j12) A . Să se determine circulaţia de curenţi prin laturile reţelei. A l 1 V A

1

l 2

B 2

l 3

l 2 i1

V B

i2

P11


tensiunile la surse V A = V B = V n;

–


–


–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 500 m , l2 = (300 + 10 ⋅ N ) m , l 3 = 1200 m ; l4 = (400 + 10 ⋅ N ) m ; l 5 = 600 m ;

–

puterile cerute de consumatori: s1 = (560 + j 240) kVA , s 3 = (1200 + j 640) kVA .

kVA , s = (700 + 10 ⋅ N+ 350) j

2

Să se determine circulaţia de curenţi prin laturile reţelei.

3

A

B 1

l 1

2

l 2 l 4

l 5

3

s 1

l 3

s2

V A

V B s 3

P12


2 rezistivitatea materialului conductor ρ = 1/34Ωmm /m ;

–


–

lungimile tronsoanelor: l 1 = 600 m , l2 = (800 + 10 ⋅ N ) m , l 3 = 300 m ;

– puterile cerute de consumatori: i1 = (29 − j17) A , i 2 = (15 + N − j9) A ; i 3 = (20 − j12) A . Să se dimensioneze tronsoanele reţelei atât în ipoteza s = ct. cât şi în ipoteza j = ct., considerând o abatere de tensiune admisibilă de 5%. A l 1 V A

1

2

l 2

3

l 3

i2

i1

i3

P13

Se consideră o reţea electrică de distribuţie radială ce alimentează doi consumatori pentru care se cunosc: – impedanţele tronsoanelor: Z 1 = (1, 2 + j 0,9) Ω , Z 2 = (1, 4 + j1,1) Ω ; kVA ; j – puterile cerute de consumatori: s1 = (450 + j 210) kVA , 2s = (300 + 5 ⋅ N+ 200) –

datele postului de transformare PT2: S nT = 630 kVA; ∆ P sc,nom = 9,72 kW; u sc = 6%; ∆ P 0 = 1,92 kW; i0 = 2,4%. A S A

Z 1

Z 2

1

2 2

0 P

s 1

0

, 4

k

V

T

2 k

B

C

V s 2

Se cere: – să se dimensioneze bateria cu condensatoare BC2 astfel încât factorul de putere la nivelul barei de medie tensiune a consumatorului 2 să fie egal cu 0,92; – să se determine puterea S A în ipoteza că U1 = U 2 = U n = 20 kV şi considerând că bateria cu condensatoare este conectată. 4

P14

Se consideră o reţea electrică de distribuţie radială care alimentează doi consumatori pentru care se cunosc: – impedanţele tronsoanelor: Z 1 = (1, 2 + j 0,9) Ω , Z 2 = (1, 4 + j1,1) Ω ; kVA , s 2 = (400 + j 200) kVA ; j – puterile cerute de consumatori: 1s = (200 + 5 ⋅ N+ 150) –

datele postului de transformare PT2: S nT = 400 kVA; ∆ P sc,nom = 6,85 kW; u sc = 4%; ∆ P 0 = 1,47 kW; i0 = 2,65%. A S A

Z 1

Z 2

2

0

1 V

k

2 P

0

, 4

k

T

1

s 2

V B

C

1

s 1

Se cere: – să se dimensioneze bateria cu condensatoare BC1 astfel încât factorul de putere la nivelul barei de medie tensiune a consumatorului 2 să fie egal cu 0,93; – să se determine puterea S A în ipoteza că U1 = U 2 = U n = 20 kV şi considerând că bateria cu condensatoare este conectată. P15

Se consideră o reţea electrică de medie tensiune care alimentează două zone de consum, pentru care se cunosc: – impedanţele tronsoanelor: Z 1 = (1, 2 + j 0,9) Ω , Z 2 = (1, 4 + j1,1) Ω ; – susceptanţele tronsoanelor: B1 = 35 µS , B2 = 45 µS ; – –

kVA , s 2 = (400 + j 200) kVA ; j puterile cerute de consumatori: 1s = (200 + 5 ⋅ N+ 150) tensiunea nodului sursă: U A = 20,5 kV . A Z 1

j B 2

1

Z 2

1 j B 2

1

s 1

j B 2

2

2 j B 2

2

s2

Să se calculeze circulaţia de puteri şi tensiunile la noduri folosind metoda “ascendentdescendent”. Calculul se va efectua într-o singură iteraţie. P16

Se consideră o reţea electrică aeriană de medie tensiune omogenă, alimentată de la două surse, pentru care se cunosc: – parametrii specifici ai liniilor r 0 = 0, 261 Ω/km şi x0 = 0,107 Ω/km ; lungimile tronsoanelor: l A1 = 3 km , l 12 = 4 km , l 13 = 5,5 km , l 23 = 3 km , l 3 B = 4 km ; kVA ; j – puterile cerute de consumatori: 2s = (1100 + 10 ⋅ N+ 600) –

5

–

tensiunile la nodurile sursă: U A A

l A

=

20 kV şi U B = 20 kV ; l 1

1

1

2

l 1

V A

3

3

l 2

2

l 3

B B

3

V B s 2

Să se determine circulaţia de curenţi prin reţea. P17

Se consideră o reţea electrică aeriană de medie tensiune, omogenă, alimentată de la două surse, pentru care se cunosc: – parametrii specifici ai liniilor r 0 = 0, 261 Ω/km şi x0 = 0,107 Ω/km ; –

lungimile tronsoanelor: l A1 = 2 km , l 13 = 3 km , l 23 = 3 km , l 14 = 5 km , l 24 = 5 km , l 2 B = 3 km ;

–

puterile cerute de consumatori:

kVA , s 4 = (800 + j500) kVA ; s = (1200 + 10 ⋅ N+ 650) j

3

– tensiunile la nodurile sursă: U A = 20 kV şi U B = 20 kV ; Să se identifice nodul alimentat de la ambele surse şi să se calculeze tensiunea acestuia. 3 A

l 1 l A

l 2

3

1

1

3

2

s 3 l 1

4

4

l 2

l 2

B B

4

V B

V A s 4 P18

Se consideră o staţie electrică de transformare, echipată cu două transformatoare identice în paralel, care alimentează o zonă de consum. Zona de consum este cunoscută prin regimul de sarcină maximă S max = 50 + 0, 5 ⋅ N + j 20 MVA şi prin regimul de sarcină minimă S min = 20 + j 6 MVA . S 1

1

2

0

0

k

k

I S

T

E

V

V Z C

O O

N N

A S

Datele de catalog ale transformatoarelor

S n [MVA ] 40

U nf [kV]

Unr [kV]

nom ∆ P sc

[kW]

u sc [%]

[kW]

i0 [%]

20

121

180

12

52

1

∆ P 0

Să se stabilească numărul oprim de transformatoare în funcţionare pentru minimizarea pierderilor de putere, în funcţie de regimul de sarcină. 6

P19

•

Se consideră reţeaua electrică din figură, pentru care se cunosc: caracteristicile transformatorului T 2 : nom Unr S n U nf u sc ∆ P sc [kVA] [kV] [kV] [%] [kW] 630

• •

0,4

20

9,72

6

∆ P 0

[kW] 1,92

i0 [%] 2,4

caracteristicile liniei L: Z 1 = (1, 2 + j 0,9) Ω ; kVA ; j caracteristicile consumatorilor: s1 = (500 + j 200) kVA , 2s = (300 + 2 ⋅ N+ 180) T

1

1

0

2

0

k

1

k

V

V

L

s1

A

s2 T

2

0

, 4

Să se calculeze factorul de putere în punctul A. P20

Se consideră reţeaua electrică din figură, destinată alimentării unui consumator. 2

2

P 2 + Q 2 j

Se cunosc următoarele mărimi: • Parametrii liniei de transport: – tensiunea nominală:

– rezistenţa specifică: – reactanţa specifică: – lungimea liniei: • Parametrii unui transformator: – puterea nominală:

U n = 110 kV ; r 0 = 0,1Ω/km ; x0 = 0,4Ω/km ; L = 100 km ; S n = 40 MVA ;

– tensiunile:

U 2/ / U 2 = 110 ± 9 ×1, 78% / 22

– tensiunea de scurtcircuit:

u sc

– pierderile în înfăşurări:

nom ∆ P = 180 kW ; sc

• Caracteristicile consumatorului: – puterile consumate:

=

kV/kV ;

12% ;

P2 = 50 + 0,5 ⋅ N MW , cos ϕ = 0,8 inductiv; U 2 d = 20, 5 kV ;

– tensiunea dorită: • Tensiunea la capătul sursă:

U1 = 1, 01⋅ U n .

Neglijând căderea de tensiune transversală, să se determine: a) Impedanţa liniei Z , a transformatorului Z şi să se întocmească schema echivalentă; L

T

7

b)

Plotul de funcţionare pentru a asigura tensiunea dorită la consumator.

8

Probleme TDEE

Recommend Documents