1. ARIA DE ATRACȚIE COMERCIALĂ ȘI MIGRAȚIA CERERII
A. Aria de atracție comercială Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde relaţia: D ' b
Ca Cb
1 , prin
Da Db
1
Pa Pb
OBS! Se notează cu B localitatea pentru care se cere aria de atracție comercială!
Aplicaţie! Să se stabilească aria de atracţie comercială a localităţii Ploieşti (236719 locuitori), aflată la o distanţă de 66 km de Târgovişte ( 91281 locuitori ) și la o distanţă de 109 km de Buzău ( 138458 locuitori). Rezolvare:
Considerându-se oraşul Ploieşti = localitatea B, se calculează aria de atracţie comercială a acestui oraş faţă de Târgovişte și Buzău, pe rând, cu formula: Db
Da Db Pa
1
, unde:
Pb Da + Db = distanţa dintre Ploieşti şi celelalte oraşe (luate pe rând); Pb = populaţia oraşului Ploieşti; Pa = populaţia oraşului luat în calcul (adică, pe rând, populaţia oraşului Târgovişte, apoi a oraşului Buzău şi, în ultima relaţie de calcul a oraşului Urziceni)
1) B = oraşul Ploieşti şi A = oraşul Târgovişte Relaţia de calcul: D' b
Da Db
1
Pa
66km
1
91281
40,74km
Pb 236724 2) B = oraşul Ploieşti şi A = oraşul Buzău Da Db 109km Relaţia de calcul : D' b 61,93km Pa 138458 1 1 Pb 236724
Deci, aria de atracţie comercială a oraşului Ploieşti se întinde până la 40,7 4 km spre Târgovişte și până la 61,93 km spre Buzău. Localităţile aflate în acest perimetru se află în aria de atracţie comercială a oraşului Ploieşti.
1
B. Migraţia cererii de mărfuri Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly ( atracţia comercială a localităţilor ) utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri, se prezintă astfel: C A C B
P A
2
4 D , unde: B
x
P B
CA , CB = cererea atrasă de localitatea A, respectiv B; PA , PB = populaţia localităţii A, respectiv B; DB = distanţa de la localitatea A la B.
OBS! Se notează cu B localitatea pentru care se cere migrația cererii! Aplicaţie! Or aşul Urziceni este situat la 58 km de Bucureşti şi are o populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei lui Converse se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate de locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori). Rezolvare: A = oraşul Bucureşti; PA = populaţia oraşului Bucureşti;
B = localitatea Urziceni; PB = populaţia localităţii Urziceni; DB = distanţa de la Urziceni la Bucureşti. 2
P 4 1929615 A x 17707 C B P B D B C A
2
4 x Raportul fiind subunitar, rezultă că cea mai mare parte a cumpărăturilor 58
se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile se C A 0,54 C A 0,54 C B C A 0,54 C B C 0,54 C B rezolvă sistemul: C B A 0,54 C B C B 1 1,54 C B 1 C C 1 C A C B 1 A B
C A 0,35 C A 35 % sau C B 65 % C B 0,65 Rezultă că doar 35% din totalul valoric al cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor efectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică 65% pe plan local.
2
2. PROPENSIUNEA CONSUMULUI ȘI COEFICIENTUL DE ELASTICITATE A. Propensiunea consumului
Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea relaţiei economice fundamentale dintre consum şi economii:
1) propensiunea medie a consumului - constă în a considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia procentuală dintre consum şi respectivul venit.
c
C V
x 100
unde: c = propensiunea medie a consumului; C = consum total / cheltuieli de consum; V = venitul total / venituri băne ti.
2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.
c'
C x 100 V
unde: c' propensiunea marginală a consumului; C variaţia consumului / cheltuielilor de consum; V variaţia venitului / veniturilor băneşti.
B. Coeficientul de elasticitate
C V
C C 0 V 1 V 0 E x : : 1 C 0 V 0 C 0 V 0
formula mai poate fi scrisă astfel:
E x
c' c0
199
3. CASELE DE MARCAT ȘI PRODUCTIVITATEA MU NCII A. Stabilirea numărului caselor de marcat dintr -un magazin
N umărul
caselor de marcat =
N c x t m Dt
, unde:
Nc = numărul maxim al clienţilor care se află la un moment dat în magazin; tm = timpul mediu de servire la casă a unui client; Dt = durata totală de funcţionare a casei în intervalul de timp.
Aplicaţie! Timpul mediu de servire la casă a unui client este de 10 minute, iar durata totală de funcţionare a unei case de marcat în intervalul de timp în care funcţionează supermarketul este de 8 ore. În cadrul supermarketului aflându- se la un moment dat un număr maxim de 495 de clienţi. Rezolvare!
Numărul caselor de marcat =
N c x t m Dt
=
495 10 8 60
= 11 case de marcat (10 case de marcat, inclusiv o casă specială).
B. Productivitatea muncii V W , unde:V = volumul vânzărilor; N p (sau Ns ) = număr de personal / număr de salariaţi. N p
4
4. PREȚURI DE CUMPĂRARE, DE VÂNZARE, NEGOCIATE ȘI
FACTURATE
Formule de calcul: Pre ţ de vânzare = Preț de cumpărare +VA
PV negociat = PC negociat ( fără TVA) + VA Preţ facturat = Preț negociat + TVA colectat ( 19% )
DETAILIST
Preţul cu amănuntul negociat (PV negociat)
PA negociat = PG negociat + VA
PC facturat = PC negociat + TVAcolectat
Preţul cu amănuntul facturat (PV facturat)
TVA colectat = 0,19 x PC negociat
PA facturat = PA negociat + TVAcolectat
sau
ANGROSIST
PV negociat = PC facturat / 1,19 TVAcolectat = PV fără TVA x cota TVA
Preţul de gros negociat (PV negociat)
TVA datorat = TVAcolectat – TVA suportat prin
PG negociat = PR negociat + VA
preţul de aprovizionare
Preţul de gros facturat (PV facturat)
10.3. Balanţa circulaţiei mărfurilor Aplicaţie! Pornind de la datele din următorul tabel, să se întocmească balanţa circulaţiei mărfurilor pentru trimestrul următor (trim. IV), cunoscându-se că vânzările de mărfuri vor fi de 225 mil lei, iar viteza de circulaţie se va accelera cu 2 zile faţă de trimestrul III.
Tabelul nr. 10.1. Indicatori ce compun balanţa circulaţiei mărfurilor - milioane lei Trim
Stoc iniţial
Intrări
Vânzări
(Si)
(I)
(D)
Stoc final (Sf)
188
180
56
48 Sursa: Date furnizate de S.C. Cribs S.R.L. III
Rezolvare!
Balanţa circulaţiei mărfurilor Si + I = D + Sf Pasul 1. Se calculează viteza de circulaţie pentru trim. III v z III
S D / 90
( 48 56) / 2 180 / 90
52 2
26 zile
Pasul 2. Se identifică valoarea stocului iniţial
Se cunoaşte faptul că stocurile finale ale unei perioade devin stocuri iniţiale pentru perioada următoare. Astfel, Sf din trim. III devine Si din trim. IV, adică stocul iniţial din trim. IV = 56 mil. Pasul 3. Se calculează stocul mediu din trim. IV cu ajutorul formulei vitezei de circulaţie pentru trim. IV
v z IV 24
Adică:
S D / 90
Si Sf
2
S
60 mil
225 / 90 56 Sf
60
2
60 Sf 64 mil
Pasul 4. Se calculează I (intrările) cu ajutorul balanţei circulaţiei mărfurilor
Si + I = D + Sf I = D + Sf – Si I = 225 + 64 – 56 = 233 mil.
Tabelul nr. 10.1. Indicatori balanţei circulaţiei mărfurilor - milioane lei Trim III IV
Stoc iniţial
Intrări
Vânzări
(Si)
(I)
(D)
Stoc final (Sf)
48 56
188 233
180 225
56 64
Viteza de
circulaţie (vz) 26 19
Potrivit balanţei pe trimestrul III, s-a constatat că toţi indicatorii au înregistrat creşteri.
TEST 2. 1. ARIA DE ATRACȚIE COMERCIALĂ ȘI MIGRAȚIA CERERII
A. Aria de atracție comercială Pornind de la legea gravitaţiei comerciale a lui Reilly se poate stabili pe un anumit traseu până unde se prelungeşte aria de atracţie comercială a unei localităţi, respectiv punctul unde relaţia: D ' b
Ca Cb
1 , prin
Da Db
1
Pa Pb
OBS! Se notează cu B localitatea pentru care se cere aria de atracție comercială! Aplicaţie! Să se stabilească aria de atracţie comercială a localităţii Ploieşti (236719 locuitori), aflată la o distanţă de 66 km de Târgovişte (91281 locuitori) și la o distanţă de 109 km de Buzău (138458
locuitori). Rezolvare:
Considerându-se oraşul Ploieşti = localitatea B, se calculează aria de atracţie comercială a acestui oraş faţă de Târgovişte și Buzău, pe rând, cu formula: Db
Da Db Pa
1
, unde:
Pb Da + Db = distanţa dintre Ploieşti şi celelalte oraşe (luate pe rând); Pb = populaţia oraşului Ploieşti; Pa = populaţia oraşului luat în calcul (adică, pe rând, populaţia oraşului Târgovişte, apoi a oraşului Buzău şi, în ultima relaţie de calcul a oraşului Urziceni)
1) B = oraşul Ploieşti şi A = oraşul Târgovişte Relaţia de calcul: D' b
Da Db
1
Pa
66km 91281
40,74km
1 Pb 236724 2) B = oraşul Ploieşti şi A = oraşul Buzău Da Db 109km 61,93km Relaţia de calcul : D' b Pa 138458 1 1 Pb 236724 Deci, aria de atracţie comercială a oraşului Ploieşti se întinde până la 40,7 4 km spre Târgovişte și până la 61,93 km spre Bu zău. Localităţile aflate în acest perimetru se află în aria de atracţie comercială a oraşului Ploieşti.
13
B. Migraţia cererii de mărfuri Dezvoltată de către Converse, formula lui Reilly ( atracţia comercială a localităţilor ) utilizată în stabilirea migraţiei cererii de mărfuri, se prezintă astfel: C A C B
P A
2
4 D , unde: B
x
P B
CA , CB = cererea atrasă de localitatea A, respectiv B; PA , PB = populaţia localităţii A, respectiv B; DB = distanţa de la localitatea A la B.
OBS! Se notează cu B localitatea pentru care se cere migrația cererii! Aplicaţie! Oraşul Urziceni este situat la 58 km de Bucureşti şi are o populaţie de 17707 de locuitori, cu ajutorul formulei lui Conver se se poate stabili ponderea cumpărăturilor efectuate de locuitorii acestui oraş pe plan local şi din Bucureşti (populaţia Bucureştiului fiind de 1929615 locuitori). Rezolvare: A = oraşul Bucureşti; PA = populaţia oraşului Bucureşti;
B = localitatea Urziceni; PB = populaţia localităţii Urziceni; DB = distanţa de la Urziceni la Bucureşti. 2
P 4 1929615 A x 17707 C B P B D B C A
2
4 x Raportul fiind subunitar, rezultă că cea mai mare parte a cumpărăturilor 58
se vor efectua în localitatea Urziceni şi doar o mică parte în Bucureşti. Pentru a se stabili clar ponderile se C A 0,54 C A 0,54 C B C A 0,54 C B C 0,54 C B rezolvă sistemul: C B A 0,54 C B C B 1 1,54 C B 1 C C 1 C A C B 1 A B
C A 0,35 C A 35 % sau C B 65 % C B 0,65 Rezultă că doar 35% din totalul valoric al cumpărăturilor locuitorilor oraşului Urziceni se vor efectua în Bucureşti, iar cea mai mare parte, adică 65% pe plan local.
14
2. PROPENSIUNEA CONSUMULUI ȘI COEFICIENTUL DE ELASTICITATE A. Propensiunea consumului
Sunt două posibilităţi cu privire la comensurarea relaţiei economice fundamentale dintre cons um şi economii:
1) propensiunea medie a consumului - constă în a considera un nivel oarecare al venitului şi a calcula relaţia procentuală dintre consum şi respectivul venit.
c
C V
x 100
unde: c = propensiunea medie a consumului; C = consum total / cheltuieli de consum; V = venitul total / venituri băne ti.
2) propensiunea marginală a consumului reprezintă raportul dintre variaţia consumului şi variaţia venitului.
c'
C x 100 V
unde: c' propensiunea marginală a consumului; C variaţia consumului / cheltuielilor de consum; V variaţia venitului / veniturilor băneşti.
B. Coeficientul de elasticitate
C V
C C 0 V 1 V 0 E x : : 1 C 0 V 0 C 0 V 0
formula mai poate fi scrisă astfel:
E x
c' c0
199
