Introducere Solul reprezintă în primul rând mediul de dezvoltare al plantelor şi resursa de bază pentru viaţa animalelor şi oamenilor. Concepţiile referitoare la sol au evoluat în timp de la uscatul ferm pentru omul primitive, la suport pentru plante odată cu apariţia agriculturii. Şcoala Şcoala agrogeol agrogeologică ogică consideră consideră solul solul ca fiind numai numai produsul produsul de alterare alterare a rocilor rocilor de la suprafaţa scoarţei. Şcoala agronomică şi cea agrocimică considerau că solul este numai un mediu poros care asigur asigurăă apa, apa, aerul aerul şi eleme elemente ntele le nutrit nutritive ive neces necesare are plante plantelor lor.. !n anul anul "## "##$, $, %.%. %.%. &o &o'uc 'uceae eaevv introduce introduce concept conceptual ual de corp natural natural în legătură legătură cu solul, care care s(a format în timp sub acţiunea acţiunea factorilor pedogenetici, este diferenţiat în orizonturi, se află în stare afânată, cu adâncime variabilă şi care diferă de roca de dedesubt prin aspect, compoziţie şi proprietăţi. Concep Conceptul tul de calit calitate ate a solulu soluluii reprez reprezint intaa e)pres e)presia ia acţiu acţiunii nii integ integrat ratee a factor factorilo ilorr care care favorizează cresterea plantelor, care fac un sol **productiv**+ atribut intrinsec al solului, dedus din carac caracter terist istici icile le lui sau din observ observati atiii indire indirecte cte,, defini definitie tie bazata bazata pe, pe, si fiind fiind eciv ecivale alenta nta cu, **productivitatea solului**+ Conceptul largit cu includerea atributelor securitatii si calitatii elementelor, sanatatii umane si animale, precum si ale calitaţii mediului înconurător respectiv - capacitatea unui sol de a produce culturi asigurate si nutritive intr(un mod durabil pe termen lung şi de a creşte gradul de sănătate umană şi animală fără deteriorarea bazei de resurse naturale sau efectuarea calităţii mediului inconurator /. Indicatori ai calitaţii solului -
- 0izici ( Cimici ( 1iolog 1iologici ici care, care, din cauza cauza dificu dificulta ltatil tilor or in cuanti cuantifica ficarea rea si progno prognoza zarea rea compo comporta rtarii rii biologice a solului, solului, au fost negliati. 2roprietatile biologice ale solului sunt înca slab inţelese deşi relaţiile lor cu proprieţile fizice şi cimice ale solului, cu sănătatea plantelor şi calitatea alimentelor sunt evident importanteo
microoganismele şi nevertebratele din sol oacă un rol vital în descompunerea materiei organice şi în ciclul elementelor nutritive şi ar putea constitui indicatori importanţi ai calităţii solului +
o
scimbările în biodiversitatea organismelor din sol 3microorganisme, insecte, rime etc.4 pot furniza indicii ale deteriorării deteriorării sau reabilitării solului.
"
5ecoltarea culturilor 3boabe, fructe, biomasa, etc.4 vigorarea plantelor, dezvoltatrea sistemului radicular, ca şi calitatea apei de suprafata si subterane pot constitui alti indiatori potentiali ai calitatii solului. Calitatea solului in relatie cu agricultura alternativa si agricultura durabila Ca raspuns la intreaga suita de neaunsuri ale agriculturii conventionale, a aparut necesitatea presanta de a se trece la alte sisteme de agricultura. Agricultura alternativa – sistem de productie de alimente si te)tile care aplica tenici si
informatii pentru a reduce costurile, a imbunatatii eficienta si a mentiine nivelurile de productie prin aplicarea unor principii si practici— rotatia culturilor in locul monoculturii+ — sisteme integrate vegetale6animale+ — cultivarea leguminoaselor fi)atoare de azot+ — gospodarirea integrata a elementelor nutritive+ — combaterea integrala a bolilor si daunatorilor.
Agricultura durabila – o actiune cu scop pe termen lung prin care se cauta sa se depaseasca
problemele si restrictiile cu care se confrunta agricultura conventionala, societatea, in general, pentru a se asigura, in principal— viabilitatea economica+ — starea buna a mediului inconurator+ — acceptarea din partea societatii a sistemelor de productie agricola.
7aoritatea caracteristicilor agriculturii durabile includ- productivitatea+ -
rentabilitatea+
- protectia si ameliorarea+ -
sanatatea+
-
siguranta+
-
mediul incunurator. 8ste cunoscut ca fertilitatea se inscrie in principal ca metoda cu autorul carora se poate
interveni rapid si eficace in cresterea productivitatii terenurilor. In acest sens fertilizare reprezinta o interventie in ciclurile biogeocimice ale ecosistemelor, prin aport de elemente minerale, cu scopul cresterii productiei primare nete. Ca atare, in baza acestei actiuni, ar trebui sa stea o solida conceptie ecosistemica, in sensul cunoasterii legaturilor stranse dintre plante(animale(microorganisme si biotop, ce edifica unitatea functionala prin care se realizeaza cele trei circuite fundamentale. 9n prim si imediat efect al foflosirii ingrasamintelor pe terenuri il reprezinta cresterea productiei, cu sporuri ce variaza in functie de dozele si combinatiile folosite.
:
0oarte frecvent se fac referi asupra efectului pozitiv al ingrasamintelor asupra compozitiei floristice. 7odificari mari determina ingrasamintele cimice si in compozitia plantelor. &ezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor, in special a celor cu potasiu, azot si fosfor. 8fectul poluant deriva din doua elemente- faptul ca acestea contin multe impuritati si faptul ca sunt foflosite in cantitati e)cessive.8fectul poluant cel mai intens il detremina utilizarea in e)ces a azotatilor. Ingrasamintele au fot folosite in agricultura pe scara larga si fara discernamant netinandu(se cont de necesarul specific al plantelor de cultura, de momemntul de aplicare a lor si de modalitatea cea mai adecvata. Ca urmare a foflosirii lor, o parte raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire, de iniltratie sau prin sistemul de drena al apelor de irigatii, aungand in rauri sau in apele freatice care conduc la accelerarea fenomenelor de eutrofizare.
Scopul lucrarii 8)tinderea suprafeţelor cultivate, intensificarea procesului de producţie agricolă, e)ploatarea neraţională sunt tot atâtea cauze care fac ca solul să nu(şi poată îndeplini funcţiile sale fundamentale de mediu de viaţă pentru vieţuitoarele terestre, de principal miloc de producţie agricolă şi forestieră şi de suport al activităţii umane. 2oluarea agricolă este adesea o poluare difuză şi se datorează în mare măsură utilizării neraţională în agricultură a unor substanţe cimice de sinteză. Cea mai frecventă şi dăunătoare este poluarea provocată de utilizarea îngrăsămintelor in vederea creşterii producţiei vegetale. 2oluarea cu îngrăsăminte este cea mai răspândită. 8a este o consecinţă directă a cimizării agriculturii si a deversării în sol a unor cantităţi mari de substanţe cimice. Sunt în special dăunătoare îngrăsămintele cu azot 3 azot de amoniu, de potasiu, de sodiu4. &oza letală de azotaţi se apreciază pentru animale la ;,"("g6'g greutate corporală, iar la azotiţi, la ;,;"(;," g6 'g greutate corporală. !ngrăşămintele cimice utilizate pe o perioadă lungă, în cantităţi mari, au efecte negative asupra solului datorită a două cauze- elementelor nutritive pe care le conţin şi a microelementelor conţinute ca impurităţi. 7icroelementele conţinute de unele îngrăşăminte ca impurităţi, prin acumularea lor constituie un risc potenţial de importanţă, constituie un risc potenţial de importanţă mare. Substanţa activă din îngrăsământul neasimilat de plante, levigată în apele freatice determină to)icitatea acestora, iar în apele de suprafaţă duce la dezvoltarea e)cesivă a vegetaţiei acvatice( dincolo de limitele tolerabile conducând la fenomenul de eutrofizare a apelor
$
Poluarea solului Generalităţi Poluarea solului < orice activitate ce produce dereglarea funcţionării normale a solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. !ntrucât solul este un sistem naturala a cărui comple)itate o depăşeste pe cea a aerului şi a apei, poluarea îi afectează proprietăţile şi fertilitatea, cu atât mai mult cu cât poluanţii nu se pot elimina din el decât prin descompunere naturală 3proces foarte lent sau imposibil4.
Clasificare a4 în funcţie de natură ( fizică ( cimică ( biologică ( radioactivă b4 în funcţie de activităţile care o generează şi este poluare prin ( lucrări de e)cavaţie la zi ( acoperire cu alde 3de sterile, cenuşi de termocentrală, zguri metalurgice şi din iazuri de decantare ( depozite de gunoaie ( depozite de deşeuri şi reziduuri anorganice ( cu substanţe purtate de vânt ( cu materiale radioactive ( deseuri şi reziduuri organice de la industria alimentară şi uşoară ( deecţii animale şi umane ( eroziune şi alunecări ( sărăturare ( acidificare ( e)ces de apa ( e)ces sau carenţa de elemente nutritive ( compactare, inclusiv formarea de cruste ( acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune ( pesticide ( agenţi patogeni contaminanţi c4 &upa gradul de poluare ( ine)istentă. =.2. >?@ ( slabă - ?(";@ ( moderată - ";(:?@ ( puternică - :?(?;@ A
( foarte puternică - ?;(B?@ ( e)cesivă - B?@ Gradul de poluare se e)primă ca raport între producţia vegetală obţinută pe solul respectiv,
faţă de un sol nepoluat în aceleaşi condiţii climatice şi tenologice. Metalele grele din sterile, cenuşi de termocentrală şi zguri metalurgice difuzează în sol sau
sunt antrenate de apa în timpul infiltrării în roci, aungând în sol, unde unele sunt solubilizate, iar altele transformate în suspensii foarte fine, aungând prin absorbţie în rădăcinile plantelor. 7etalele grele din sol determină dezecilibre ale proceselor cimice, biologice din acesta, deoarece reduc activitatea biologică, scad procesele de nitrificare, iar asupra plantelor au acţiune to)ică. 7etalele grele din plante se transmit prin lanţuri trofice până la om. Deşeurile şi reziduurile din industria alimentară poluează solul cimic şi biologic, prin
substanţele organice şi anorganice conţinute şi compuşi putrescibili. 9nele pot fi folosite ca fertilizanţi. Dejecţiile animale de la crescătoriile industriale conţin biostimulatori, medicamente, uree,
DaCl, agenţi patogeni, care pătrund în sol şi îl poluează cimic şi biologic. Eceste substanţe, prin antrenarea de către apele ce se infiltrează în roci pot aunge în panza freatică, impurificând(o. Fumusul şi îngrăşămintele constituie sursa principală de azot în sistemul sol(apă(plantă. Eplicarea îngrăşămintelor minerale şi a celor organice 3de tipul gunoiului de grad4 determină acumularea unor cantităţi importante de azot în sol. Ezotul în sol se regăseşte în cea mai mare parte sub formă organică, ca urmare a descompunerii umusului şi resturilor vegetale sau a aplicării îngrăşămintelor organice de tipul gunoiului de grad etc. 0ormele organice ale azotului nu sunt imediat accesibile plantelor, fiind supuse unor procese cimice şi biologice de transformare în forme usor accesibile plantelor, de tipul D(DG$ şi D(DFA. !n funcţie de condiţiile specifice locale, azotul mineralizat este susceptibil la transformări ulterioare cum ar fi, volatilizarea, spalarea. Ditratii au un grad ridicat de solubilitate, astfel ca prezenta unor concentratii ridicate ale acestora poate avea un impact negativ asupra mediului prin posibilele pierderi ale azotului nitric prin spălare din sol în apele de suprafaţă şi freatice. Ecest proces are loc de regulă, în ultima decadă a toamnei sau prima decadă a iernii când solul nu este acoperit de vegetaţie sau cantităţi reduse de nutrienţi sunt translocate în plante. &e asemenea cantităţile de precipitaţii sunt mai ridicate în aceasta perioadă, apa infiltrată în sol antrenând scurgerea nitraţilor şi migrarea acestora din profilul de sol în sistemele acvatice. 8)istă un risc ridicat de poluare a apelor cu nitraţi, daca materialele organice reziduale de tipul bălegarului animalier de consistenţă solidă, semilicidă sau licidă, care conţin cantităţi importante de azot în forma solubilă, sunt aplicate în momente potrivite, cum ar fi în perioada de toamnă(iarnă, când solul nu este acoperit de vegetaţie sau cantităţi reduse de azot sunt translocate în planta de cultură. Scurgerile de nitraţi apărute ca urmare a încorporarii în sol a materialelor organice reziduale de tipul resturilor vegetale provenite din curţile gospodăriilor sunt ?
mult mai scăzute deoarece în acest tip de produse azotul se regăseşte mai mult în formă organică şi nu imediat solubilă. Eceasta face ca momentul împrăştierii acestor materiale reziduale să nu fie atât de important. Ezotul este un element important în nitriţia plantelor fiind factorul otărâtor în sporirea producţiei culturilor agricole. Cantitatea de azot conţinută în umusul din soluri este de H,:"; "Bg. 8)cesul de azot din sol măreşte conţinutul de azot neproteic din plante. Circuitul azotului în natură Ectivitatea redusa a azotului a permis utilizarea lui la
cresterea unei atmosfere inerte. 8l reprezinta elementul protectorfata de actiunile energetice si nedorite ale o)igenului. 2lantele si animalele superioare nu pot asimila direct azotul din aer. 2lantele e)trag azotul de care au nevoie,prin radacinile lor, din sol, care contine amoniac sau ioni de amoniu si azotati. Combinatiile azotului din plante sunt transferate animalelor erbivore, o data cu rana lor. Ezotul combinat din corpul animalelor si plantelor se reantoarce in sol dupa moartea si putrezirea acestora, in timpul putrezirii intervin bacterii care transforma azotul proteinelor si al altor combinatii organice in amoniac. In terenurile cultivate de om, cantitatea de azot asimilabil e)trasa de plante e mai mare decat aceea care se regenereaza in mod natural. &in aceasta cauza e nevoie sa se adauge acestor soluri ingrasaminte azotate. Azotul în sol . !n sol azotul se găseşte sub formă de combinaţii organice şi anorganice.
Conţinutul total de azot poate aunge la ;,?@ D. Imobilizarea şi eliberarea azotului anorganic. !ngrăşămintele cu azot aplicate solului sunt
supuse unor reacţii de transformare. Imobilizarea azotului datorată datorată prezenţei resturilor vegetale constituie totuşi un fenomen pozitiv ce conduce la formarea materiei organice a solului. 7ineralizarea şi imobilizarea trebuie înţeleasă ca două procese opuse, simultane, care nu pot avea loc decât împreună. Cantitatea de azot fi)at în sol depinde de condiţiile de nutriţie. 5eacţia acidă a solului, un conţinut ridicat de azot mineral
sub formă de nitrat, nitriţi, amoniu, prezenţa
fungicidelor sau a erbicidelor micşorează numărul şi mărimea nodozităţilor formate pe rădăcini. Piederile de azot prin spălare. Ionii de amoniu sunt reţinuţi de argile iar nitaţii sunt mobili,
deplasându(se în mare parte cu apa ce se infiltrează. Jevigarea nitraţilor constituie o pierdere a azotului din zona radiculară spre apele freatice pe care le poluează. !n perioadele secetoase, ascensiunea capilară a apei deplasează nitraţii din orizonturile inferioare ale solului în cele superioare sau ciar la suprafaţa solului. 2iederile de azot din îngrăşăminte se produc în măsură mai mare în solul cultivat. 2e solurile nisipoase pierderile de nitraţi sunt mai mari decât pe cele argiloase. !n procesul de levigare este antrenat atât azotul rezultat din mineralizarea substanţei organice a solului cât şi cel provenit din îngrăşământ.
K
Îngrăşăminte chimice pe bază de azot !ngăşămintele cimice cu azot folosite în agricultură sunt săruri ale acidului azotic sau ale altor acizi cu amoniul sau cu alti cationi, precum şi diverşi compuşi organici ce conţin azot. 2ot fi deosebite următoarele forme cimice ale îngrăşămintelor a. cu azot amoniacal - amoniac, sulfat de amoniu, clorură de amoniu b. cu azot nitric - azotaţi de sodiu, azotaţi de potasiu şi azotaţi de calciu c. cu azot nitritic şi amoniacal - azotat de amoniu d. cu azot amidic - urea e. soluţii cu azot- amoniacaţi, carboamoniacaţi.
1.upa origine !ngrasamintele sunt organice 3naturale4 provenind din mediul animal sau vegetal si minerale c!imice" arti#iciale 4 provenind din regnul mineral sau preparate pe cale cimico ( mecanica în fabrici.
". in punct de #edere al starii de agregare îngrasamintele sunt solide si licide. $. upa numarul de elemente hranitoare pe care le contin în- îngrasaminte simple si comple)e+ îngrasamintele simple contin un singur element ranitor, de e)emplu azot 3azotat de amoniu4 sau fosfor 3superfosfat4+ îngrasamintele comple)e contin doua sau mai multe elemente de e)emplu azotat si fosfor 3Ditrofos4, azotat, fosfor si potasiu 3Ditrofos'a4.
%.upa natura substantelor hranitoare îngrasamintele pot fi cu azot, cu fosfor, cu potasiu si cu microelemente.
&. upa forma de prezentare îngrasamintele cimice solide se livreaza unitatilor agricole sub forma de granule, praf si cristale+ îngrasarnintele cimice solide cu azot folosite în unitatile agricole socialiste sunt( azotatul de sodiu 3cristale4, continînd azot sub forma nitrica+ ( azotatul de amoniu 3cristale, solzi sau granule4 continînd azot sub forma umatate amoniacala umatate nitrica+ ( sulfatul de amoniu 3cristale mici4 ce contine azot sub forma amoniacala+ ( nitrocalcamoniu 3granule4 continînd azot sub forma umaLtate nitrica umatate amoniacala+ ( clorura de amoniu 3cristale mici4 continînd azot amoniacal+ ( cianamida de calciu 3cristale mici4 continînd azot amidic+ ( ureea 3cristale mici, praf4 continînd azot amidic îngrasarnintele cimice solide cu fosfor, care se livreaza unitatilor agricole sunt( superfosfatul simplu si superfosfat dublu 3granule4+ ( termofosfat 3praf4+ ( faina de oase 3praf4+ ( fosfati naturali 3praf4.
B
7aoritatea îngrăşămintelor cu azot se obţin din azotul atmosperic pe calea sinteMei amoniacului şi numai o mică parte provin din depozite naturale. Alegerea #ormei de $ngrăşăm%nt . 5eacţia solului constituie factorul determinant în alegerea
tipului de îngrăşământ( pe solurile acide se recomandă îngrăşăminte cu recţie neutră sau alcalină- ureea, nitrocalcarul, azotul de sodiu sau azotat de calciu. (pe soluri cu recţie relativ neutră se recomandă orice fel de îngrăşământ, în special azotat de amoniu, apă amoniacală. ( pe soluri cu reacţie alcalină3 pF peste B,?4 se recomandă sulfatul de amoniu şi ueori ureea. Metode de aplicare a $ngrăşămintelor cu azot. &iferă în funcţie de îngrăşământ, tip de sol,
plantă, etc. Estfel e)istă mai multe metode de aplicare a îngrăşămintelor( prin împrăştierea la suprafaţa solului 30ig."K. Eplicarea cu masini4 4şi încorporarea îngrăşământului în sol ( prin introducerea în sol o dată cu semănatul ( o dată cu apa de irigaţie ( aplicarea foliară. 0ig."K.7aşină de aplicat îngrăşământ cimic.
&ondiţii ale aplicării $ngrăşămintelor cu azot. Ca surse de substanţe azotate pentru plante se
ddisting ( a. substanţe organice azotate insolubile ( b. substanţe organice azotate uşor solubile ( c. compusi minerali ai azotului sub formă de azotaţi, săruri amoniacale şi azotaţi. Ezotul din prima grupă nu poate fi asimilat direct de plantă. Cel din a doua grupă poate fi luat de plante fără a constituii însă o sursă principală. 8l este asimilat în cantitate mai mare mai ales atunci când din mediul nutritiv lipsesc alte surse de azot mai uşor asimilabile. Cea de(a treia formă a
#
compuşilor minerali ai azitului constituie sursa principală a nutriţiei azotate a plantelor care îşi iau cea mai mare parte din azotul necesar prin simboiză cu microorganisme specifice. Cercetările arată că multe plante asimilează la fel de bine formele amoniacale ca şi cele nutritive, însă condiţiile unei mai bune utilizări a unei forme sau alta depinde de specie şi de vârsta plantei, de aprovizionarea cu idraţi de carbon, de reacţia mediului, de capacitatea de tamponare a solului, de prezenţa sau absenţa în soluţia solului a diferiţilor anioni şi cationi. !ngrasamintele cimice pe baza de azot nu trebuie aplicate pe terenuri în cantitati care sa depaseasca necesitatile plantei de cultura, se are în vedere cantitatea de azot translocata din sol în planta, aportul din materia organica a solului, resturile vegetale de la suprafata acestuia si îngrasamintele organice aplicate. 2entru aceasta se efectueaza în primul rând o evaluare a cantitatii de îngrasamânt pe baza de azot pe care o necesita fiecare tip de planta de cultura din fiecare câmp, în fiecare an. Epoi se determina continutul de azot pus la dispozitie de materia organica din sol, resturile vegetale aflate la suprafata acestuia si de cantitatea de balegar animalier încorporat. 2entru aplicarea îngrasamintelor cimice pe baza de azot se va tine seama de caracteristicile solului, conditiile climatice, precipitatiile, irigatia, folosinta terenului, practicile agricole utilizate incluzând aici si rotatia culturilor.
H
Îngrăşăminte organice naturale Sub această denumire se înţeleg diverse produse reziduale obţinute în anumite sectoare ale econimiei. Clasificarea îngrăşămintelor organice naturale în funcţie de provenienţă-
- a. zootehnice ( îngrăşăminte organice provenite de la animale, nămoluri, mustul de gunoi de grad
-b. reziduri orăşeneşti( nămoluri provenite de la epuraţia apelor uzate orăşeneşti, compost. - c. resturi #egetale (d. produse destinate sectorului horticol ( turbă, compost din răşinoase, compost orticol
- e. reziduri animaliere &aracteristici-
( au utilizare locală, nu se transportă pe distanţe mari ( calitatea lor se apreciază funcţie de conţinutul în substanţe minerale, de conţinutul de substanţe organice ( constituie o sursă energetică pentru microorganismele solului ( cale de restituire a substanţelor minerale îndepărtate prin lucrări agricole ( sursă de substanţe nutritive şi dio)id de carbon Aplicarea $ngrăşămintelor organice naturale. Nransportul îngrăşămintelor naturale se poate
face în orice anotimp şi în funcţie de momentul când se urmăreşte încorporarea în sol. !ngrăşămintele organice naturale sunt indispensabile culturilor mari consumatoare de substanţe nitritive. Ecestea măresc capacitatea de tampon a solului, puterea de reţinere prin adsorţie, evitând pericolul fenomenelor de to)icitate prin folosirea unor doze mari de îngrăşăminte minerale. Edâncimea de încorporare a îngrăşămintelor organice depinde de te)tura solului, de condiţiile climatice, de gradul de descompunere a îngrăşămintelor. !n solurile cu te)tură nisipoasă încorporarea se face ceva mai adânc, într(un strat cu umiditate favorabilă activităţii microorganismelor, în cele argiloase fiind mai la suprafaţă. 2e podzoluri, îngrăşămintele naturale se introduc în sol prin arături la ":("? cm adâncime. &ozele de îngrăşăminte variază în funcţie de cultură, de fertilitatea solului, de climă. Cu cât solul este mai sărac în umus şi în elemente minerale cu atât dozele vor fi mai mari. 5ecomandări- încorporarea directă în sol, aplicarea cu maşini 3 0ig."B 4, nu trebuie să conţină bulgări, nu se vor administra pe ceaţă, burniţă şi ploaie, folosirea o dată cu apa de irigat+ pe solurile acide se va utiliza nitrocalcar iar pe cele alcaline sulfatul de amoniu, se vor aplica înaite de semănat. !n perioada de vegetaţie se recomandă folosirea îngrăşămintelor naturale.
";
Pierderile de azot din sol şi din !ngrăşămintele aplicate !n sol Ezotul mineral se poate pierde pe diverse căi- prin spălarea nitraţilor, prin îndepărtarea o dată cu recoltele, prin denitrificare. Pierderile prin spălare. Ionii de amoniu sunt reţinuţi de argile, iar nitaţii sunt mobili,
deplasându(se în mare parte cu apa ce se infiltrează . Jevigarea nitraţilor constituie o pierdere a azotului din zona radiculară spre apele freatice pe care le poluează. !n perioadele secetoase ale anului, ascensiunea capilară a apei deplasează nitraţii din orizonturile inferioare ale solului în cele superioare sau ciar la suprafaţa solului. 2ierderile de azot din ăngrăşămintele sub formă de DG ($ se produc ăn măsură mai mică în solul cultivat. 2e solurile nisipoase pirderile de nitraţi sunt mai mari decât pe cele argiloase, care au capacitatea de reţinere a apei. Egricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental, prin degradarea sau ciar distrugerea unor ecosisteme. Estazi, este practic unanim acceptat ca agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si apei prin utilizarea e)cesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzatoare calitativ si cantitativ, in special pe terenurile arabile e)cesiv afanate prin diferite lucrari. Egentii poluanti, respectiv substantele to)ice si6sau nocive, se pot acumula in cantitati ce depasesc limitele ma)im admisibile, atat in sol, cat si in apele de suprafata si subterane. 2rintre acesti agenti poluanti pot fi considerate- reziduurile zootenice, namolurile orasenesti 3de canalizare si menaere4 namolurile provenite de la procesarea sfeclei de zaar, a inului si canepii, a celulozei, etc. Ditraţii rezultă din pătrunderea în sol a îngrăsămintelor cimice şi organice utilizate cu scopul creşterii productiei masei vegetale. 9tilizarea pe scară largă şi în regim necontrolat a îngrăsămintelor, în special a celor cu potasiu , azot , fosfor, atrag după sine şi efectul poluat al acestora. 8fectul poluant derivă din două elemente- conţinut ridicat de impurităţi to)ice şi din cantitatea mare de nitraţi utilizaţi. 2arametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice sunt data de apariţie a primului îngeţ 3toamna6iarna4 şi cea de apariţie a ultimului îngeţ 3primavara4. !n anii deficitari pluviometric valoarea cumulată anual a evapotranspiraţiei potenţiale este mai mare decât cea corespunzatoare precipitaţiilor, riscul de transfer al nitraţilor către corpurile de apă de suprafaţă şi subterane fiind redus. Enii ploioşi însă, vor induce mişcarea nitraţilor stocaţi astfel în zona nesaturată către corpurile de apă subterane. 2ătrunderea acestor îngrăsăminte în sol influenţează nu numai calitatea solului ci şi calitatea apelor subterane. 2entru a determina gradul de poluare a apelor subterane şi solului sunt necesare prelevarea de probe şi analiza de laborator a acestora ""
Solutii de remediere a poluarii cu nitrati Eplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza 2lanului de 7anagement al Dutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de 1une 2ractici Egricole. 2erioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul ingetat sunt( interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inget 3K noiembrie4 si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inget 3: aprilie4 adica "AB zile. ( interdictie ma)im posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inget 3:" septembrie4 si cea mai tirzie data de aparitie a ultimului inget 3$ iunie4adica :?? zile. ( interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inget 3K octombrie4 si data medie de aparitie a ultimului inget 3:# aprilie4 adica :;A zile. Capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere a animalelor trebuie sa fie de K luni. In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea de prag 3A 9%76a6an4 este necesara intocmirea documentelor privind importurile si e)porturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelor propuse in Codul de 1une 2ractici Egricole. !ngrăşamintele cimice nu se recomandă a fi aplicate pe fâneţe decât în perioada primăverii, în momentul în care cultura necesită un aport suplimentar de azot şi numai dacă condiţiile de sol şi mediu permit efectuarea acestei operaţiuni. &acă imediat după momentul aplicării îngrăşămintelor cimice au loc precipitatii abundente, e)istă riscul pierderii azotului provenit din îngrăşăminte prin scurgeri de suprafaţă. Suma temperaturilor este un parametru care indica momentul aplicarii îngrasamintelor cimice pe baza de azot pe terenurile acoperite de fânete. Sistemul este bazat pe suma temperaturilor înregistrate de la " ianuarie 3se elimina
":
Concluzii Solul reprezintă mediul de viaţă al plantelor şi reusrsa de bază pentru viaţa animalelor şi oamenilor. 8l este produsul de alterare al rocilor de la suprafaţa scoarţei. Solul constituie locul de întălnire a tuturor poluanţilor, din care cea mai mare parte din activităţile omeneşti şi din atmosferă. 2rincipala metodă de creştere a fertilităţii solului este utilizarea îngrăşămintelor. 0ertilizarea reprezintă o intervenţie în ciclurile biogeocimice ale ecosistemelor, prin aport de elemente minerale. 9n prim efect al folosirii îngrăşămintelor îl reprezintă creşterea producţiei. &ezoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor cu azot, potasiu şi fosfor. 8fectul poluant derivă din două elemente- utilizarea unor cantităţi e)cesive şi prezenţa impurităţilor. 8fectul poluant cel mai intens îl reprezintă utilizarea în e)ces a azotului. Poluarea solului reprezintă orice activitate ce produce dereglări în funcţionarea normală a
solului ca suport şi mediu de viaţă în cadrul ecosistemelor naturale sau antropice. 2oluarea îi afectează proprietăţile şi fertilitatea acestuia. Fumusul şi îngrăşat constituie sursa principală de azot în sistemul sol(apă(plantă. Eplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice determină acumularea unor cantităţi importante de azot în sol. !n sol azotul se găseşte sub formă organică, ca urmarea a descompunerii umusului şi resturilor vegetale sau ca urmare a aplicării îngrăşămintelor organice de tipul gunoiului de grad. 2entru a fii accesibil plantelor azotul este supus unor procese cimice şi biologice de tipul- D(DG $ şi D(DFA. Ditraţii cu grad ridicat de solubilitate, prin prezenţa unor concentraţii ridicate ale acestora, pot avea un impact negativ asupra mediului şi posibilele pierderi ale azotului nitrit, prin spălarea din sol în apele de suprafaţă şi freatice. Ecest proces are loc de regulă în ultima decadă a toamnei sau prima decadă a iernii, când solul nu este acoperit de vegataţie şi cantităţi mari de precipitaţii care antrenează nitraţii şi permit migrarea acestora în profilul de sol. &acă materialele organice reziduale conţin cantităţii importante de azot în formă solubilă e)istă un risc ridicat de poluare a solului. Scurgerile de nitraţi şi poluarea apărută ca urmare a încorporării în sol a materialelor organice reziduale de tipul resturilor vegetale provenite din curţile gospodăriilor sunt mai scăzute deoarece nu se găsesc în formă imediat solubilă şi organică. Îngrăşămintele chimice sub formă de azot . !ngrăşămintele cimice cu azot folosite în
agricultură sunt săruri ale acidului azotic sau ale altor acizi cu amoniul sau cu alţi cationi. 0orme ale îngrăşămintelor cimice cu azot(a. cu azot amoniacal- amoniac şi sulfat de amoniu (b. cu azot nitric- azotaţi de sodiu, azotaţi de potasiu "$
(c. combinat- azotat de amoniu d. soluţii cu azot- amoniacaţi şi carboamoniacaţi. Clasificarea. &upă origine- minerale şi organice. b. &upă starea de agregare- solidă şi licidă c. &upă numărul de elemente rănitoare- simple şi comple)e d. &upă natura substanţei rănitoare- cu azot, cu fosfor, cu potasiu sşi cu microelemente. Elegerea formei de îngrăşământ(
pe solurile acide se vor utilza îngrăşăminte cu reacţie neutră sau alcalină- ureea, nitrocalcarul, azotul de sodiu.
(
pe solurile cu recţie relativ neutră se recomandă orice fel de îngrăşăminte.
(
pe soluri cu reacţie alcalină cu pF peste B,? se recomandă sulfatul de amoniu şi ureea.
Condiţii ale aplicării îngrăşămintelor cu azot. Ca surse de substanţe azotate pentru plante se disting(
a. substanţe organice azotate insolubile
(
b. substanţe organice azotate usor solubile
(
c. compuşi minerali ai azotului sub formă de azotaţi, săruri amoniacale
Îngăşămintele organice naturale. 5eprezintă produse reziduale obţinute în anumite sectoare ale
economiei. Clasificarea. zootenice b. reziduri orăşeneşti c. produse destinate sectorului orticol d. resturi vegetale e. reziduri animaliere Aplicarea $ngrăşămintelor naturale. Edâncimea la care se produce aplicarea este în funcţie de
te)tura solului, condiţiile climatice şi de gradul de descompunere a îngrăşămintelor. (
în solurile nisipoase încorporarea se va face mai adânc
(
în cele argiloase mai la suprafaţă
(
pe podzoluri îngrăşămintele naturale se introduc în sol prin arături la ":("?mm adâncime
(
cu cât solul este mai sărac în umus cu atât dozele de îngăşăminte sun mai mari.
Pierderile de azot din sol şi din $ngrăşăminte -
"A
'ibliografie ". Endonin, D., "H?:( 'ngrăşămintele şi aplicarea lor , 8ditura de Stat, 1ucureşti :. Evarvarei I. şi colab., "HHB ( Agroc!imie, 8ditura Sitec, Craiova 3cap. :, $, A, ?, K, B4. $. &avidescu, &. "HKK( Agroc!imia, 8ditura Egro(silvică, 1ucureşti A. 0ilipov 0., :;;? ( Pedologie. 8ditura Ion Ionescu de la 1rad Iasi 3cap. A, ?, K, B, #4. ?. Iacob %iorica, :;;$ ( (itopatologie agricolă, 8ditura Ion Ionescu de la 1rad, Iaşi 3cap. ", :, $, A4. K. Ciotan, C. , "H?K O )reea ca $ngrăşăm$nt agricol" 2robleme agricole, $6"H?K B. Pacians'i, D., "H?$ (*olul şi $nsuşirile lui" 8ditura de stat pentru literatură ştiinţifică, 1ucureşti #. 7unteanu J., 1orcean J., E)inte 7., 5oman =., :;;$ ( (itote!nia, 8ditura Ion Ionescu de la 1rad, Iaşi 3cap. $, A, ?, K, B, #4. #. Gnisie N., Qităreanu =., :;;; ( Agrote!nica, 8ditura Ion Ionescu de la 1rad, Iaşi 3cap. :, K, B, #4. H. 5usu, 7., :;;# ( +ratat de agroc!imie , 8ditura Ceres, 1ucureşti ";. Savu 2., 1ucur &., :;;: ( ,rganizarea şi amenajarea teritoriului agricol cu lucrări de $mbunătăţiri #unciare , 8ditura Ion Ionescu de la 1rad, Iaşi 3cap. "?, "K4.
"?
