Poluarea Ecosistemului Urban Ploiesti

POLUAREA ECOSISTEMULUI URBAN PLOIESTI

CUPR INS

AR GUMENT…………………………………………………………………………4 I.

INCADR AR EA  G GEOGR AFICA  A A  O OR ASULUI  P PLOIESTI………………….…5

II.

POLUAR EA  M MUNICIPIULUI  P PLOIESTI……………………………………..….8

III.

ANALIZA  C CALITATII  M MEDIULUI  IIN  P PLOIESTI...........................................18

IV.

MASURI DE AMELIORARE A CALITATII MEDIULUI IN ORASUL PLOIESTI.................... PLOIESTI.................................................... ........................................................................ .........................................24 .24 CONCLUZII………………………………………………………………………….27 BIBLIOGR AFIE……………………………………………………………………..28 ANEXE………………………………………………………………………………..29

1

1.

POZITIE  G GEOGR AFICA –  a 1  anexa  1

Dintre oraşele importante ale ţării, Ploieştiul se află la cea mai mică distanţă de capitală. Cu toate acestea şi cu toate că, pe parcursul a patru secole,a avut stranse legaturi cu Bucureştiul, el si-a si-a  pastrat personalitatea. Printre cauzele care au asigurat municipiului de azi viaţa indelungata, prosperitatea prosperitatea tot mai evidenta, rolul pe care l-a l-a jucat in istoria noastra, se gaseşte si minunatul loc pe care acesta a aparut si s-a dezvoltat. Orasul Ploieşti, resedinta judetului Prahova, este situat la 60 de km de Bucuresti, in Bucuresti, in centrul Munteniei, pe coordonate geografice de exceptie, el fiind traversat de meridianul de 26º (in partea sa de Vest) si de paralela de 44º55´´(in partea de sud). De altfel, si paralela de 45º trece pe teritoriul municipiului, prin comunele suburbane Păuleşti, Blejoi, si Bucov. Orasul este asezat asadar la  jumatatea distantei dintre polul Nord si Ecuator si aproximativ la jumatatea celei dintre extremele estica si vestica ale continentului european. Municipiul ocupa o suprafata de peste 60 km², din care 35 km² reprezinta comunele suburbane. Localitatile cu care se invecineaza sunt : la nord :orasul Baicoi si comuna Blejoi ;la sud : comunele Bărcăneşti si Br azi azi la est : comunele Bucov si Berceni ;la vest : satul Negoieşti si comuna Târgşorul Vechi. Asezat la o veche rascruce de drumuri comerciale, orasul este si astazi un nod feroviar si rutier, putand fi usor abordat din toate partile. Prin Ploiesti trec drumul international D.N.1, care il leaga de Bucuresti si Brasov, drumurile nationale 1A, 72, 1B, 10. 2.

STR UCTUR A  G GEOLOGICA

Aspectul solului si al subsolului este determinat de asezarea sa pe structurile vechiului con de dejectie al raului Prahova. Sub solul de numai 30-50 centimetri grosime, exista prundisuri(pietrisuri de terasa) a caror grosime atinge uneori 80 de metri. Acest strat subtire de sol este reprezentat de cernoziom degradat sau branciog, inlocuit spre marginile de nord, vest si sud ale municipiului cu soluri brun-roscate de paduri de stejar, deosebit de fertile. 3.

R ELIEF

In ceea ce priveste relieful, Ploiestiul se gaseste in zona de contact intre dealuri si ses, acestui fapt datorandu-i specificul natural si marea insemnatate economica. Altitudinea medie este de 150 150 de metri, orasul orasul fiind, deci, plasat intr-o zona de campie. Campia Ploieştilor, situata in partea de nord a campiei Romane, neteda, usor bombata, se intinde mai ales pe stanga raului si patrunde ca un golf pana sub poalele dealului Bucovelului si ale celor izolate de la Găgeni si Baicoi, care o adapostesc, iar adapostesc, iar in valea Prahovei pana la Băneşti. Felul in care este  plasata, fara o inaltime mai importanta in cuprinsul cuprinsul sau, nu permite o vedere panoramica panoramica orasului. 4. VEGETATIA  S SI  F FAUNA

Vegetaţia de odinioară a odinioară a Ploiestiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, câmpie, in care predomina stejarul pedunculat( Quercus robur), robur), alaturi de alte varietaţi varietaţi de stejar si gorun. Padurea permitea dezvoltarea unui strat de arbusti, ca si a unei bogate vegetatii marunte. Dar,aceasta a fost masiv

3

defrisata, resturi din ea pastrandu-se pana tarziu, si chiar pana in prezent,ca arbori ocrotiti. Un exemplu ar fi cei doi stejari batrani, din Ghirghiu, ocrotiti prin lege. In prezent, vegetatia este una specifica marilor aglomerari urbane, fiind formata indeosebi din esente ornamentale si de aliniament, plantatii de castani, plopi si salcami, spatiile verzi si parcurile fiind tot mai restranse (zona bulevardului, parcul de la sala Sporturilor, parcul din nordul orasului). Acestea ocupa numai 81,5 ha, revenind, in medie, 3.2 m² pe locuitor. S-au inregistrat 52 de specii arborescente, 61 arbustive, 9 specii de liane si 124 de erbacee, de  provenienta europeana, asiatica, americana si africana. Si fauna a fost initial aceea a unei paduri de campie. Pe masura dezvoltarii asezarii, animalele salbatice mari au disparut, fiind inlocuite de cele domestice, in special pisica si cainele. Ca mamifere mici, cei mai numerosi sunt soarecii si sobolanii cenusii (Rathus norvegicus). Dintre pasarile migratoare mai vin inca, din ce in ce mai putine, prin gradinile ce se mentin in unele cartiere, randunica de oras (Hirundo rustica), sauprivighetoarea cenusie (Sylvia communis). Dintre pasarile sedentare, pot fi amintite mai frecvent : cioara vânătă (Corvus  corone),  piţigoiul (Parus major), vrabia (Paser domesticus), si in ultimii ani, in numar tot mai mare, guguştiucul (Streptopelia decaocta). Pe raza orasului pot fi vazute si cateva exemplare de arbori endemici, aclimatizati in timp, care se afla sub ocrotirea legii, printre care si ″arborele mamut″ secular -sequoia dendron giganteumdin curtea Muzeului Memorial ″Paul Constantinescu″, smochini  dar si cateva exemplare de stejari seculari, amintind de vestitii codrii ai Vlasiei. In schimb, in vechile cartiere, cu case ″pe pamant″, locuitorii continua sa planteze pomi fructiferi (visini, meri, ciresi, nuci) si sa cultive legume si flori, care ne amintesc de aspectul patriarhal al orasului, supranumit, in secolul nostru, ″aurul negru″. 5.

R ETEAUA  H HIDR OGR AFICA

Ploiestiul se afla pozitionat intre două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingand usor municipiul prin comuna suburbana Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord si est, străbatându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov si Berceni. Orasul este asezat pe paraul Dâmbul, care izvorăşte in zona de dealuri a orasului Băicoi, trece prin oras si prin doua comune suburbane si apoi prin comuna Rîfov, unde se varsa in Teleajen. Dâmbul are astazi apa putina ; este canalizat pe aproape toata partea ploiesteana a traseului sau, in el deversandu-se, la iesirea din oras, sistemul de canalizare al acestuia. In trecut, Dâmbul avea un debit mult mai mare- dovada albia relativ adanca pe care el si-a sapat-o. El a afectat de mai multe ori, cu revarsarile sale, mahalalele limitrofe. 6.

CLIMA

Fara sa se abata esential de la trasaturile climei temperat-continentale, Ploiestiul se bucura, datorita pozitiei sale adapostite, de o usoara indulcire a acesteia. Temperatura medie anuala este de 10,5º C, iar valorile minime si maxime inregistrate in secolul nostru au fost de -30º C la 25 ianuarie 1942 si respectiv de 39,4º C la 10 august 1945(determinata de o invazie de aer tropical). In medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatura moderata. Insa in ultimii ani au avut loc schimbari majore in ceea ce priveste temperatura. Putem afirma că temperatura absolută inregistrata in Ploiesti in 1945 a fost cu mult depasita in 2007, cand s-a inregistrat cu lejeritate 40º C. Precipitatiile se inscriu in mediile anuale specifice intregii zone de sud a judetului, respectiv 588mm, cu 30 - 40 mm in ianuarie si 88 mm in luna iunie. Pe an, sunt in medie 104 zile cu precipitatii

4

lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros si 122 cu cer acoperit. Maxima inregistrata in ceea ce priveste precipitatiile este de 9639 mm ( anul 1901), iar minima de 305,3 mm (in 1930). Statia meteorologica locala a determinat ca Ploiestiul se afla sub influenta predominanta (40%) a vantului de nord-est si de sud-est (23%), cu o viteza medie de 3,1 m/secunda. In medie, sunt 11 zile pe an cu vant de peste 11 m/secunda si numai 2 zile cu vant de peste 16 m/secunda. Presiunea atmosferica este de 748,2 mm. 7. R ESUR SE  N NATUR ALE

Prin resurse naturale se intelege : totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce  pot fi folosite in activitatea umana : • resurse neregenerabile: minerale si combustibi fosili ; • resurse regenerabile: apa, aer, sol, flora, fauna salbatica ; • resurse permanente: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor. In ceea ce priveste Ploiestiul, in afara de resursele regenerabile, sunt prezente in mari cantitati si cele neregenerabile. Acestea au o repartitie neuniforma atat in suprafata cat si in adancime. Ele cuprind materii prime pentru activitatile economice si surse de energie(petrol si gaze naturale). Petrolul (un amestec de hidrocarburi) este cea mai importanta resursa a municipiului, acesta fiind exploatat la maximum. Folosirea tot mai larga a acestuia( impusa in ultimele decenii de dezvoltarea petrochimiei) a fost insotita de intensificarea activitatilor de prospectare, explorare( carotare si foraj la mare adancime) si extragere. Ploiestiul este considerat capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume, in acest oras aflandu-se nu mai putin de 4 rafinarii, dintre care 3 functionale. O alta resursa de care dispune Ploiestiul sunt gazele naturale. Insa acestea nu au o importanta atat de deosebita precum petrolul. Totusi, si ele sunt expoatate la maximum, fara sa se tina cont de consecinte. Alvin Toffer sustine, cu sarcasm, intr-unul din discursurile sale ca : ″Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest capital !″. Pe langa acestea mai intalnim, dar in cantitati foarte mici si alte resurse cu o importanta foarte scazuta, aproape inexistenta in comparatie cu cele mentionate anterior.

5

II.

1.

POLUAR EA  M MUNICIPIULUI  P PLOIESTI

NOTIUNI  IINTR ODUCTIVE

Încă de la apariţia sa pe Terra, homo sapiens a influenţat mediul natural în sensul dorit de el,  pentru a-şi asigura protecţie, hrană, căldură, deci supravieţuirea şi dezvoltarea. Dacă la început impactul a fost neglijabil, datorită numărului redus de indivizi şi adaptării cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat. Din secolul al XVIII-lea, industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin ex ploatarea resurselor naturale şi prin prelucrarea lor prin diferite tehnici,  prin intensificarea traficului şi creşterea demografică. Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute în toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, încât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura într-un ritm rapid. Neimpunând însă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale, cât şi asupra evoluţiei biosferei. Poluarea, problema a carei solutionare cere atentie, este o stare negativă dintre mediul creat de om şi mediul natural, ca urmare a acţiunii unor factori poluanţi. Dintre aceştia se remarcă poluanţii generaţi de consumul crescând de energie al omenirii şi care provoacă o poluare complexă – chimică, termică şi radioactivă. Există şi factori poluanţi naturali, precum erupţiile vulcanilor, însă în marea lor majoritate, factorii poluanţi sunt generaţi de către activităţile umane. In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale( apa, aerul, solul) sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu, care devin insuficienti si inutilizabili de catre om. In atmosfera se revarsa fum, pulberi, gaze nocive din cosurile uzinelor, din tevile de esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si, mai putin neglijabil, din fumatul tutunului. In sursele de apa se scurg afluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme evacuate din activitti casnice, sau cu substante variate provenite din industrie. Pe sol se aduna cantitati uriase de gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale, care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti. Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de poluanti fiind in continua crestere. În  prezent, aproximativ 97% din producţia de energie industrială a lumii provine din combustibili fosili (cărbune, petrol şi gaze naturale) care, prin ardere, degajă în atmosferă o serie de substanţe poluante, mai ales bioxid de carbon. Gravitatea acestor fenomene este legată şi de faptul că nu se cunosc limitele superioare ale poluării, acele momente până unde se poate dezechilibra balanţa ecologică naturală a pământului fără consecinţe severe, adică înainte ca procesele vitale ale ciclurilor  biogeochimice sa sufere deteriorari ireversibile. Vorbind in caz particular, putem afirma ca tara nostra se afla printre campioanele Europei in materie de poluare cu reziduuri menajere si industriale detind 100.000 de hectare de pamant contaminat. Potrivit datelor existente in evidentele agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului, la nivel national exista 1.052 de situri contaminate, totalizand o suprafata de 98.381 hectare. Siderurgia, metalurgia neferoasa si feroasa au generat 8 situri contaminate, pe o suprafata totala de 89.961 hectare.

6

Conform statisticilor, Ploiestiul este, de departe, cel mai poluat oras romanesc. De ce tocmai Ploiestiul ? Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice locale, mari concerne au ales acest oras pentru a-si dezvolta afacerea pe structurile deja existente, sau pentru a-si crea propriile centre de productie. Un al doilea motiv, si poate cel mai important este acela ca orasul este singurul din Europa incojurat de patru rafinarii, dintre care trei in stare de functionare. La acestea se mai adauga si productia si exportul de produse petrochimice si chimice, echipamente pentru industria  petrolului, rulmenti grei, detergenti, imbracaminte, mobila etc. Toate acestea si-au pus amprenta asupra mediului. 2.

POLUAR EA  A APEI

Apele Ploiestiului, desi putine la numar, au fost de-a lungul timpului afectate de deversarile marilor fabrici, fara sa se tina cont de importanta acestora. In prezent, poluarea apelor municipiului a luat mare amploare. Principala cauza este dezvoltarea industriei si a comertului. Activitatea de intretinere si reparatii ale materialului rulant in depouri si ateliere conduce la poluarea apei cu deseuri industriale si menajere, produse de dezinfectie si detergenti, reziduuri petroliere, uleiuri uzate, acizi, combustibili etc.Deseurile menajere si nu numai( deseurile provenite de la unele din marile supermarketuri) au fost deversate direct in apele orasului, fara sa se tina cont de consecinte. Alaturi de acestea, deseurile provenite din industria petroliera, dar si deversarile de petrol au afectat ingrijorator de mult resursele de apa ale municipiului. Fenomenul de poluare cu produse petroliere a apelor subterane a fost semnalat cu precadere in ultimii 40 de ani. Principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile rafinarii Brazi, Astra, Lukoil( Teleajen), Vega. Aceste surse de poluare se gasesc in conditii geologice relativ similare, amplasate fiind in zona depozitelor sedimentare ale conului aluvionar Prahova-Teleajen, considerat una din primele zece hidrostructuri din Romania, o resursa foarte bogata de apa subterana, cu o extindere spatiala de 1000 km² in suprafata si de pana la 100 m in adancime. In ceea ce priveste poluarea cu reziduuri, o situatie controversata a fost a supermarketului Metro, care a fost amendat de comisarii Garzii de Mediu Prahova pentru ca a poluat apele paraului Dâmbu. In ultimele trei luni locuitorii si oamenii de afaceri din comuna Paulesti, pe teritoriul careia se afla magazinul Metro, au facut numeroase sesizari la autoritatile de mediu, in care reclamau  poluarea pârâului Dâmbu si mirosul insuportabil emanat de acesta. In urma acestor petitii, comisarii Garzii de Mediu Prahova au prelevat probe din apele  paraului, unde Metro isi deverseaza apele uzate. . Rezultatele analizelor de laborator au aratat depasiri de pana la cinci ori ale limitelor maxime admise de normele Uniunii Europene. Datorita acestui fapt compania a fost amendata, dar reprezentantii acesteia au refuzat sa comenteze sanctiunea primita, insa au promis investitii masive in  protectia mediului. In ceea ce priveste poluarea apei cu petrol, situatia este cu totul alta. Petrolul ajuns in apa sufera transformari, iar formarea peliculei la suprafata apei determina urmatoarele efecte : - scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ; - scade oxigenul din apa ; - unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung in atmosfera ; - fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat . Substantele poluante prezente in apele uzate sunt impurificate cu titei, fractiuni petroliere, acizi naftenici, fenoli, compusi cu sulf, hidrocarburile, provenite din titei si din fractiunile petroliere, reprezentand principala impuritate.

7

Locuitorii din numeroase cartiere ploiestene se plang de ceva vreme de imposibilitatea de a consuma apa din fantani si de la cismele. Cauza ? Cantitatile ridicate de petrol care se gasesc in apa. Un exemplu concret ar fi situatia locuitorilor din cartierul Mihai Bravu, care, de ceva vreme, nu mai  pot consuma apa din propriile gospodarii (fantani, cismele), acestia fiind nevoiti s-o cumpere (strictul necesar). Sursele de apa din acest cartier au fost infestate cu reziduuri petroliere provenite de la fosta rafinarie Teleajen, actualmente Petrotel Lukoil (anexa 2). Unul din locuitori sustine : « Am incercat sa bem apa din put, dar nu am putut din cauza mirosului de benzina. In plus, este si tulbure. O folosim la pasari si la spalatul rufelor, dar trebuie sa  punem mult detergent ca sa nu prinda si hainele miros », acesta cheltuindu-si o mare parte din pensie  pe provizii de apa plata si minerala. Urmarirea fenomenului de poluare cu hidrocarburi evidentiaza unele caracteristici comune surselor de poluare mentionate, respectiv mecanismul poluarii apei freatice, natura poluantilor si gradul de contaminare. Trasaturile particulare ale fiecarei zone poluate sunt date de volumul de petrol prelucrat intrun anumit interval de timp, de gradul de ramificare al retelei de conducte exterioara fiecarei rafinarii si de prezenta lentilelor de argila in pietrisurile acviferului freatic. Cercetarile anterioare efectuate in cazul rafinariei Brazi au aratat manifestarea prezentei hidrocarburilor libere pe suprafata acviferului freatic prin rezistivitati mari, de cca 500 Ωm. Prin urmare, este si normal ca apele din majoritatea locuintelor ploiestene sa fie poluate. Alt poluant important al apelor orasului il reprezinta acizii naftenici. O caracteristica a apelor uzate de rafinarii, este continutul ridicat de acizi naftenici, prezenti mai ales in leşiile naftenice sub forma de naftenaţi. Prezenti in proportii variabile in titei si in fractiunile petroliere, au un deosebit efect toxic asupra florei, si indeosebi, asupra faunei, actionand asupra sistemului nervos. Sarurile anorganice dizolvate reprezinta o alta categorie importanta de poluanti. Titeiul contine saruri dizolvate, in special cloruri, sulfaţi, bicarbonaţi de calciu, magneziu si sodiu, care trec in apa in cursul prelucrarii. Deversarea necontrolata a hidrocarburilor, in special a reziduurilor petroliere in apa reprezinta o amenintare pentru mediul inconjurator si un pericol pentru sanatatea oamenilor. Astfel, reziduurile contin metale grele, hidrocarburi aromatice polinucleare cu efecte mutagene si cancerigene. Totusi, nimeni nu ia nicio masura. De ce oare? Raspunsul vine de la sine ; nu putem opri o industrie in apogeul dezvoltarii ei... Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului. Metodologiile de cercetare a poluarii cu hidrocarburi includ o varietate larga de tehnici complementare de investigatii directe (foraje de studiu, carotaje mecanice, probari chimice, masuratori ale parametrilor de curgere, ridicari topografice) si indirecte (masuratori geofizice: geoelectrice, seismice si magnetometrice in principal, primele si ultimele beneficiind de avantajul ca sunt tehnici cu caracter nedistructiv/non-invaziv). 3.

POLUAREA SOLULUI

Dupa cum se stie, solul este rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului ; este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara intrerupere numeroase si complexe procese chimice, fizice, biologice.

8

Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin intermediul lui ne hranim, dar deseori s-au manifestat neglijenţe condamnabile ce au dus la distrugerea lui prin eroziune. Din punct de vedere fizic, solul este un sistem polidispers, structurat si poros, alcatuit din trei faze : solida, lichida si gazoasa, fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive. Un centimetru de sol, in grosime, se realizeaza in zeci, sute de ani. Dar solul si humusul pot fi  pierdute intr-un an, prin antrenarea lor in timpul vanturilor puternice, in urma unor precipitatii de intensitate mare etc. Acesta este un ecosistem bogat, dar fragil, cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atentie ca si apa si aerul pentru pastrarea vietii pe Pamant. Este partea fertila a scortei si un factor ecologic foarte important, dar in ultima vreme s-a neglijat foarte mult protejarea lui, acesta fiind unul dintre cele mai poluate componente ale mediului. Poluarea ia amploare datorita cresterii numerice a omenirii, cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii. Degradarea solului se manifesta atat prin degradarea parametrilor cantitativi, cat si prin deteriorarea parametrilor calitativi. Exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii, cauzele fiind multiple : costul ridicat, ignoranta, intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor. Poluantii pot fi : • substante chimice : pesticide, petrol, titei, gaze, metale grele( Zn, Pb,Cd, Hg), ingrasaminte,substante organice. • factori biologici : germeni patogeni. • factori fizici : izotopi radioactivi,caldura. Si in ceea ce priveste municipiul Ploiesti poluarea solului este evidenta. Existenta numerosilor poluanti face aproape imposibila lipsa poluarii. Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acopera uscatul, tocmai in locurile aglomerate, unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat. Solul este supus actiunii poluarilor din apa si aer, fiind locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare  pe sol. In Ploiesti, poluarea directa a solului (anexa 3) provine din : - simpla aruncare a mucului de tigara, a biletului de tramvai sau a automobilului abandonat ; - scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula, de cele mai multe ori ilegal, pana la halele de deseuri ; - halele de reziduuri industriale care blocheaza mari suprafete de teren, numeroase devenind inutilizabile. Poluarea indirecta apare din cauza : - agentilor de poluare emisi in atmosfera, purtati de vant, care se depun pe sol si sunt spalati de  precipitatii, infiltrandu-se in subteran. Dar, nu aceasta da mari batai de cap autoritatilor, ci vechea si interminabila poluare cu petrol. Hidrocarburile care apar continuu au doua proveniente in ceea ce priveste Ploiestiul : - activitatea umana  –   arderea de combustibili, prelucrarea petrolului( cea mai importanta si exploatata resursa a orasului) ; -  procese naturale –  iesirile de petrol si emanatiile de gaze naturale. Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua categorii :imediata si pe termen lung. Intr-o situatie controversata se afla zona de sud a municipiului.

9

Se delimiteaza trei nuclee de origine a poluarii, corespunzand celor trei mari unitati de  prelucrare petroliera : PETROTEL- LUKOIL, PETROBRAZI (anexa 4)  si ASTRA ROMANA (anexa 5). Un alt nucleu, mai mic, corespunde rafinariei VEGA (anexa 6) . In zona rafinariilor Astra si Petrobrazi poluarea se extinde pe 3.478 ha, in zona rafinariei Petrotel sunt afectate 739 ha, iar in zona rafinariei Vega 130 ha. Poluarea petroliera are o lunga istorie, paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii titeiului. Adancimea stratului imbibat cu  produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata, iar grosimea stratului petrolifer variaza de la 0,01m la 1m. Produsul petrolier curge pe suprafata panzei freatice in directia SE, cu o viteza de cca. 10- 50 m /an. Acesta are o compozitie complexa, in general cu elemente grele. Deasupra stratului imbibat cu  produs petrolier exista o zona de sol poluata excesiv si o zona cu gaze grele. Produsele petroliere, odata ce ajung in subteran, unde sunt intrunite atat conditii aerobe, cat si anaerobe, sufera transformari chimice importante. Viteza de degradare a produselor petroliere in sol este in functie de concentratia de oxigen in sol sau, altfel spus, de gradul de aerare al solului poluat. In afara de acestea, nu sunt de neglijat si problemele generate de poluarea cu produse  petroliere si fluide de foraj din zona sondelor de foraj si extractie precum si cele datorate spargerilor de conducte ce transporta titei si produse petroliere finite. Reziduurile petroliere din zona de periferie, provenite de la rafinaria ASTRA, reprezinta si ele, o importanta sursa de poluare. Aceasta zona este denumita simbolic de locuitorii din imediata apropiere o « bomba ecologica ». Solul musteste de produse petroliere depozitate aici de-a lungul anilor. S-a format un lac urias, unde, in continuare, sunt depozitate reziduuri rezultate in urma  productiei de carburanti a rafinariei. Peisajul este sinistru : orice urma de vegetatie a disparut pe o raza de cativa zeci de metri in jurul depozitului, care se intinde pe o suprafata de mai multi kilometri  patrati. Batalul nu este inconjurat decat partial de un zid de beton, astfel incat accesul hotilor de  produse petroliere este mai mult decat facil. Marturie stau galetile aruncate la intamplare pe marginea depozitului. In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentior poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate sunt cele din apropierea surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare scade ca nivel de contaminare, dar regiunea contaminata se va extinde ca suprafata.  Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala atmosfera de agentii  poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului. Un alt pericol este reprezentat de vaporii de produse petroliere, care se pot acumula in subsoluri de imobile, provocand explozii sau axfixii. Intre cazurile de poluare a solului, majoritatea sunt cauzate de probleme aparute in subsol, adica fisurari ale conductelor, sau ale peretilor depozitelor de combustibili. O alta sursa de poluare este reprezentata de poluarea cu metale grele. Actionand ca un factor extern excesiv de agresiv, poluarea afecteaza, in primul rand,  procesele biochimice si chimice din plante si sol, urmate de slabirea rezistentei organismelor individuale si colective la boli, daunatori si alte adversităţi. Se declanseaza in continuare dezechilibre ecologice in lant, cu consecinte nefavorabile asupra stabilitatii si capacitatii de regenerare a ecosistemelor terestre.

10

4.

POLUAREA AERULUI

Atmosfera este un adevarat „scut‟ , la adapostul caruia se desfasoara viata pe Pamant. Poluarea consta in impurificarea atmosferei cu diferite substante. Reprezinta una din  problemele fundamentale ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura. Acest fenomen de poluare a aerului este intr-o continua crestere. In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut automobilul. In fiecare an dezvoltarea industriei genereaza miliarde de tone de materiale poluante. Poluarea aerului este, incontestabil, cea mai grava problema, pe termen scurt si mediu, din  punct de vedere al sanatatii si, tocmai de aceea, rezolvarea acestei probleme trebuie sa fie prioritatea de varf pentru politica de protectie a mediului. Aerul poluat este mai dificil de evitat decat apa  poluata. Efectele lui, care patrund peste tot, dauneaza sanatatii, degradeaza constructiile si mediul natural. Poluarea aerului poate fi naturala sau fabricata de om. Poluarea naturala poate fi cauzata de eroziunea solului, eruptii vulcanice, respiratie, biodegradari si altele. Factorii care contribuie la poluarea naturala sunt : ceata, vaporii, gazele, praful, fumul, factorii chimici, ploile acide. Omul este responsabil de poluare prin : arderea combustibililor fosili, arderea padurilor, emisii datorate motoarelor cu ardere interna, tratarea apelor reziduale, industrie si altele. Concentratia acestor substante in atmosfera este este determinata de rata emisiilor si de rata degradarilor pe care aceste substante le suporta in timp. Cresterea principalelor emisii a determinat pe cercetatori sa  prevada o crestere a temperaturii pamantului cu 3-5° C. Astazi ne gasim intr-o perioada de incalzire care poate duce la schimbari in distributia precipitatiilor, schimbari in zonele de vegetatie si poate induce degradari ale solului si micsorarea surselor de hrana. Ploiestiul, un municipiu foarte poluat, se confrunta deasemenea si cu o ridicata rata a poluarii aerului. Principalele substante poluante degajate in atmosfera sunt : dioxidul de carbon, metan si monoxidul de azot. Emisiile de dioxid de carbon, metan si monoxid de azot contribuie la efectul de sera, iar clorofluorocarburile actioneaza asupra stratului de ozon. Contributia majora la efectul de sera o are dioxidul de carbon (circa 50%), urmat de metan(19%) si clorofluorocarburile (17%). Cresterea emisiilor de dioxid de carbon este direct legata de cresterea productiei de energie si de trafic. Industria petrolului are o contributie deosebita la aceste emisii. In ceea ce riveste rafinarea  petrolului, principalii poluanti sunt : dioxidul de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili,( fenoli, hidrocarburi), acizi, titei, monoxid de carbon, aldehide, amoniac, pulberi. De asemenea, traficul auto contribuie si el la emisiile de hidrocarburi volatile si la emisiile de  plumb. Astfel, compusii aromatici din benzina pentru automobile favorizeaza emisia de hidrocarburi nearse si produse realizate din oxidarea incompleta in mediul inconjurator, benzenul din gazele de esapament are proprietati cancerigene, compusii organici volatili polueaza atmosfera, compusii de sulf produc coroziuni si ploi acide. Aerul respirat de ploiesteni este de cinci ori mai poluat intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia a fost restrictionata. Mijloacele de transport, prin arderea combustibililor, sunt o sursa de agenti de poluare. Compozitia gazelor de ardere este asemanatoare cu a gazelor rezultate in procesele de combustie. In  plus, benzinele emit prin ardere compusi cu plumb.

11

In ultimele luni, inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Prahova au efectuat o serie de masuratori care au scos in evidenta un lucru alarmant pentru ploiesteni –   valori foarte mari ale noxelor rezultate in urma traficului intens. Acestia au comparat rezultatele obtinute cu cele ale masuratorilor efectuate in perioada 23- 24 septembrie, cand traficul a fost interzis in zona centrala a orasului in cadrul actiunii "Saptamana mobilitatii". Astfel, dioxidul de azot, monoxidul de carbon si dioxidul de sulf au inregistrat valori de cinci ori mai mari intr-o zi cu trafic fata de una in care circulatia a fost restrictionata. Tot in urma unui raport efectuat in cadrul A. P. M. s-au constatat urmatoarele : - poluare moderata cu sulfati in suspensie, inlusiv aerosoli de acid sulfuric, hidrogen sulfurat si amoniac (frecventa de depasire CMA mai mica de 10%) ; - poluare semnificativa cu pulberi in suspensie (frecventa de depasire CMA 20%) ; - poluare intensa cu pulberi sedimentabile (frecventa de depasire CMA 80%). Depunerile de pulberi in zona de est a orasului au o concentratie mult mai mare in elemente chimice, comparativ cu celelalte zone. In zona centrala a municipiului Ploiesti masuratorile de imisii au relevat depasirea cu 82% a CMA pentru monoxidul de carbon (CO), aceasta in principal datorita structurii traficului si a influentelor negative asupra dispersiei atmosferice, de natura meteo, in principal. Lunar se determina compozitia chimica a pulberilor sedimentabile urmarindu-se variatia indicatorilor : sulfati in suspensie, amoniac, plumb, cadmiu, fier, zinc, cupru si metale din pulberile aspirabile. Chiar daca in unele zone nu au existat depasiri ale concentratiei maxime admise, exista mirosuri care creeaza discomfort asupra populatiei. Smogul , un alt agent poluant, are ca sursa arderea gazolinei in motoarele automobilelor. Cu ajutorul razelor solare, oxizii de azot si componentele organice volatile reactioneaza in atmosfera  pentru a produce smogul fotochimic. Emisiile de agenti de poluare a aerului in rafinariile ploiestene, provin, in principal, de la urmatoarele surse : procese de combustie, instalatii tehnologice, turnuri de racire si bazine separatoare cu suprafata deschisa, utilaje dinamice, ventile, flanşe, conducte, rampe de incarcare- descarcare, mijloace si retele de transport auto si cai ferate. Emisiile de poluanti in atmosfera sunt de doua feluri : - dirijate  ( evacuate prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, guri de aerisire, tevi de esapament) - difuze ( incarcare- descarcare rezervoare, neetanşeitaţi etc). –  anexa 7. Referitor la procesele de combustie putem afirma ca fiecare cuptor dintr-o instalatie tehnologica este o sursa majora de agenti de poluare care se gasesc in gazele rezultate prin arderea combustibililor. De asemenea, in rafinarii mai au loc si alte procese de combustie dintre care se pot mentiona : regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică, operatiile periodice de decocsare a serpentinelor cuptoarelor din diferite instalatii tehnologice, regenerarea periodica a catalizatorilor din alte procese catalitice, incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea gudroanelor acide. Compozitia gazelor de ardere rezultate din procesele de combustie nu difera semnificativ, in afara de agentii poluanti rezultati din arderea combustibililor, in gazele de ardere mai identificanduse : hidrogen sulfurat, acid sulfuric sub forma de aerosoli etc. In ceea ce priveste instalatiile tehnologice, unele dintre acestea emit continuu sau intermitent si alti agenti de poluare, desi in cantitati mici in comparatie cu gazele rezultate prin combustie. De la facle provin concentratii nocive de gaze si vapori organici, si respectiv, de hidrogen sulfurat.

12

Depozitarea lichidelor organice (ţiţei, fractiuni petroliere, compusi chimici industriali sau amestecuri ale acestora) se face in rezervoare. Parcurile de rezervoare reprezinta sursa majora de  poluare a aerului cu compusi organici volatili, de regula hidrocarburi. Turnurile de racire si bazinele separatoare cu suprafata deschisa ; utilajele dinamice, ventilele, conductele emit, deasemenea, compusi organici volatili in cantitati mici, dar care trebuie avute in vedere la monitorizarea agentilor de poluare a mediului. O alta problema de actualitate este acuzatia ploiestenilor indreptata catre rafinaria LUKOIL din motiv ca acesta le "otraveste aerul". Dupa redeschiderea rafinariei in 2004, ploiestenii din zona de Est a municipiului s-au plans de nenumarate ori autoritatilor ca nu pot respira din cauza poluarii. Efectele poluarii sunt foarte drastice. Inaltele cosuri de fum care sunt folosite in Ploiesti si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia polarii in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii sunt insa transportati la mari distante de locul emisiei, si produc numeroase efecte in alte areale. Oamenii sustin ca in orele in care functioneaza instalatiile rafinariei, mirosul de sulf devine insuportabil si ca sunt obligati sa se ascunda in case. "Pur si simplu simtim cum ne sufocam pe strada. Degeaba am facut reclamatii la toate institutiile statului, cei de la rafinarie isi vad de treaba", acuza Elena Dumitrache, unul dintre locuitorii cartierului Mihai Bravu, cel mai expus posibilului val de poluare. Chiar si fostii angajati ai rafinariei recunosc ca mediul in care au lucrat ani de zile a fost unul nociv. "Am muncit o viata de om la statia de parafina. Eu m-am obisnuit cu mirosul de pe vremea in care eram la fabrica, dar ceilalti simt altfel mirosul din aer. Chiar daca am inteles ca rusii au investit multi bani in rafinarie, tot e  poluare", spune Gheorghe Radu, angajat al rafinariei pina acum zece ani. La mai putin de un kilometru de obiectivul economic se afla si Grupul Scolar de Industrial de Petrol Teleajen ai carui elevi si profesori resimt efectele poluarii. Conducerea Inspectoratului Scolar Prahova sustine ca nu are solutii. "Nu putem desfiinta una dintre cele mai mari unitati de invatamint  pentru ca si asa ne confruntam cu o criza de spatii fara precedent. ″E normal sa miroasa a rafinarie, ca doar nu e farmacie, dar nu cred ca putem fi acuzati de lucruri pe care nu le-am facut. Exista nenumarate surse de poluare in oras, inclusiv noxele din trafic, insa nivelul emisiilor rafinariei masurat s-a incadrat mereu in limitele legale", a declarat Constantin Dumitru, directorul executiv al rafinariei. Ultima problema cu care s-au confruntat autoritatile din Ploiesti a fost incendiul de la rafinaria Petrobrazi, care a izbucnit in data de 05 februarie 2008, in jurul orei 05.00, la unul din rezervoare. Flacarile s-au extins foarte repede la un al doilea rezervor, in cele doua recipiente fiind motorina si aditivi pentru motorina. Peste 50 de pompieri din cadrul inspectoratului de urgenta au actionat imediat. Acestora li s-au mai adaugat ajutoare din j udetul Dambovita si municipiul Bucuresti. Dupa aproximativ trei ore pompierii au reusit sa stinga incendiul. Daca flacarile s-ar fi extins si la cel de-al treilea rezervor ar fi avut loc un dezastru natural. Explozia care s-ar fi declansat ar fi distrus tot pe o raza de apoximativ 30 km. In orice caz, incidentul nu a fost lipsit de urmari. In urma acestuia au ramas cantitati enorme de produse poluante care au afectat considerabil aerul. Specialistii sustin ca locuitorii municipiului nu vor resimti efectele poluarii pentru ca rafinaria este situata la periferia Ploiestiului, departe de cartierul locuit de acestia. In concluzie, pentru toate problemele grave cu care se confrunta municipiul Ploiesti, pe langa dorinta locuitorilor de a avea un oras mai putin poluat, este necesar, mai mult ca oricand, sa se asigure triumful stiintei, dar si al ratiunii, astfel incat generatiile viitoare sa beneficieze de conditii tot mai  bune de viata.

13

5. POLUAR EA  F FONICA

Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Acesta s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si  prietenii nostri prin intermediul vorbirii. Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvenţe diferite intr-un anumit interval. Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia unei surse sonore. Sunetul se  propaga sub forma de unde elastice cu viteza de 331 m/secunda. Principalele caracteristici ale sunetelor sunt: - inaltimea (exprimata in frecventa vibratiei); - intensitatea (exprimata in energia vibratiei); Zgomotul este un sunet complex, o suprapunere dezordonata a sunetelor de frecvente si intensitati diferite. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta, fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. Sunetul se mai caracterizeaza in functie de trei factori: -durata – se refera pur simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa; -frecventa sau tonalitatea  –   este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. Gama de frecvente pentru un uz sanatos este de 20 pana la 20.000 de cicluri pe secunda. -amplitudinea sau intensitatea –  se masoara in decibeli.  Nivelul aproximativ de decibeli al unor sunete obisnuite: - respiratia –  10 decibeli - soapta –  20 decibeli - conversatia –  60 decibeli - traficul la orele de varf –  80 decibeli - un tren in miscare –  100 decibeli - un avion in miscare –  120 decibeli - zgomotul produs de o pusca –  140 decibeli. Sunetele nedorite reprezinta cel mai raspandit tip de discomfort. Dar zgomotul este mai mult decat atat. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 de dB de zgomot, o persoana normala nu poate dormi. La 120 de dB urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 de dB. Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Sursele de poluare sunt numeroase si variate: circulatia sau transporturile; industria; constructiile si montajele, comertul, copiii in terenurile de joaca ( tipetele lor inregistreaza 70- 80 dB), terenurile sportive si stadioanele ( zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB), animalele care pot tulbura linistea, mai ales noaptea. In ceea ce priveste poluarea fonica din municipiul Ploiesti, sursele sunt mult mai numeroase si diverse. Cele mai importante sunt: 

Traficul feroviar si rutier (anexa 8)

Zgomotul traficului este cel mai raspandit in Ploiesti, si asta datorita numarului foarte mare de autoturisme care tranziteaza zilnic orasul. Acestora li se adauga si zgomotul produs de trenurile

14

care circula fara oprire si care polueaza fonic cartierele din apropierea cailor ferate, dar si autobuzele si motocicletele, al caror numar a crescut foarte mult in ultima vreme. In urma unor masuratori efectuate de inspectorii Agentiei pentru Protectia Mediului s-a constatat ca nivelul zgomotului este de doua ori mai mare fata de valorile maxim admise de 50 de dB. ″Este dovada cea mai clara ca traficul este un factor important de poluare″, a declarat Camelia Stelian, directorul APM Prahova. Ploiestenii resimt din plin efectele cresterii fara precedent a numarului de autoturisme care circula pe strazile orasului. Potrivit reprezentantilor Primariei Ploiesti, in ultimul an au intrat in baza de date a fiscului local aproximativ 7.000 autovehicule, la care se adauga alte cateva mii luate in leasing. Se estimeaza ca peste cativa ani numarul lor se va dubla, astfel ajungandu-se la o poluare fara  precedent. 

Activitatile din industrie

Majoritatea operatiilor industriale din Ploiesti genereaza zgomot. In unele cazuri, acesta s-a limitat in planurile interioare ale unitatilor producatoare, in alte cazuri, mai numeroase, zgomotul afecteaza comunitatea din vecinatate. Multi locuitori se plang ca nu se pot odihni din aceasta cauza si ca sunt din ce in ce mai frecvente afectiunile nervoase: dureri de cap, ameteli, stare de frica sau iritabilitate. 

Activitatile din constructii (anexa 9)

Preponderent, aceste activitati sunt zgomotoase. Unele surse determina zgomote continue (ventilatoare, excavatoare, compresoare etc.), altele genereaza zgomote intermitente ( ferastraie, masini de gaurit etc.) sau enervante ( asezarea materialelor). Si acestea afecteaza grav sanatatea cetatenilor. In ultima vreme s-au inregistrat nenumarate cazuri de afectiuni nervoase, la persoane cu varste cuprinse intre 20 si 70 ani, uneori poate chiar mai in varsta. 

Zgomotul social

Zgomotul vietii sociale genereaza cele mai multe nemultumiri. Un raport publicat de Universitatea din Stockholm pentru Organizatia Mondiala a Sanatatii a concluzionat ca nivelul zgomotului in cartierul de locuinte nu trebuie sa depaseasca 55 de decibeli pentru a proteja majoritatea populatiei. Insa, acest maxim este depasit cu mult in ceea ce priveste Ploiestiul. Cele mai frecvente surse de zgomot in acest sens sunt: - echipamente stereo si TV; - zgomotul produs de vecini pana noaptea tarziu; - latratul cainilor; - zgomotul generat de plansul nou-nascutilor etc. In urma unor masuratori s-a descoperit care sunt cele mai poluate zone din punct de vedere fonic ale municipiului: - strazile: Mihai Bravu, Mircea cel Batran; - intersectia Bulevardului Republicii cu Soseaua Vestului; - zonele din apropierea Tribunalului Prahova sau Colegiile Nationale ″Mihai Viteazul″ si ″I. L. Caragiale″. Consecintele poluarii fonice: -  perturbarea comunicarii interumane; - oboseala auditiva care se caracterizeaza printr-o crestere temporara a pragului perceptiei auditive in urma expunerii la actiunea unui zgomot intens;

15

-

tulburarea sau intreruperea somnului necesar pentru refacerea fortelor si mentinerea vietii, care pot duce pana la instalarea unei stari de oboseala permanenta; - senzatii subiective de jena (frica, constrangere); - scaderea atentiei, reducerea preciziei miscarilor; - efecte asupra organelor interne ca: accelerarea batailor inimii, hipertensiune arteriala; - tulburari de auz; - efectele zgomotelor asupra randamentului muncii. Exista numeroase activitati in care zgomotul este o componenta obigatorie, dar acesta nu ar trebui sa fie neglijat pentru ca exista numeroase repercursiuni.

16

III.

ANALIZA  C CALITATII  M MEDIULUI  IIN  P PLOIESTI

1.

NOR ME  D DE  P PR OTECTIE

In conditiile in care fenomenul de globalizare ia tot mai multa amploare, punandu-se tot mai mult accent pe interdependenta dintre protectia mediului si dezvoltare economica, au aparut reglementari din ce in ce mai severe privind masurile de protectie a mediului. Noua legislatie in domeniul protectiei mediului, adoptata in ultimii ani, aduce un nou concept al raspunderii stricte  pentru consecintele poluarii. Protectia mediului este reglementata in Romania printr-o serie de acte normative care creeaza cadrul juridic necesar pentru protectia factorilor de mediu, a consumatorilor si respectarea principiilor dezvoltarii durabile. Standardele romane prevad pentru fiecare factor de mediu concentratii maxim admisibile,  prin care se poate evalua calitatea acestora. Exista standarde pentru apa potabila, apa de suprafata, ape uzate functie de locul evacuarii, standarde pentru aer : emisii si imisii, sol, subsol. Principalele directii de actiune in sensul protectiei mediului sunt stabilite prin intermediul Ordonantei de Urgenta privind protectia mediului. 2. REGLEMENTARI ALE FACTORULUI AER

Politica nationala de protectie a atmosferei cuprinde : introducerea de tehnologii pentru retinerea poluantilor la sursa ; gestionarea resurselor de aer in limitele posibilitatilor de regenerare naturala a calitatii ; modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare a calitatii aerului. Impunerea limitelor se face prin reglementari tehnice de specialitate, in baza unor legi cadru. Pentru poluarea aerului de catre industrie exista o directiva- cadru care nu defineste valorile limita in ceea ce priveste emisiile, acest lucru fiind realizat prin ″directive- fiice″. De asemenea,  prescrie pr incipiile controlului poluarii aerului ca, de exemplu, conceptul de ″cea mai buna tehnologie disponibila si care nu necesita costuri excesive″ si cerinte pentru aprobarea instalatiilor noi. Acest concept este pe cale de a fi inlocuit cu ″Directiva Integrata pentru Prevenirea si Controlul Poluarii″. Directiva asupra incinerarii deseurilor menajere si propunerea referitoare la incinerarea deseurilor industriale definesc valori limita ale emisiilor, pentru un anumit numar de substante. Directiva asupra gazelor evacuate de automobile si vehicule grele stabileste valori limita  pentru emisiile de oxizi de azot, substante organice si monoxid de carbon. Exista, de asemenea, o directiva privind comercializarea emisiilor de gaze cu efect de sera. In ceea ce priveste preocuparile actuale ale autoritatilor cu privire la asigurarea calitatii aerului, se poate spune ca Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor are in vedere achizitionarea de statii de monitorizare a calitatii aerului si a echipamentelor de laborator aferente. 

Limitele admisibile la emisie de poluanti ai atmosferei

In Romania nu exista un standard pentru limitarea emisiilor. Prin Ordinul 462/1993 al Ministerului Apelor Padurilor si Protectia Mediului s-au stabilit ″Conditiile tehnice privind protectia atmosferei″ si ″Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare″. Domeniul de aplicare al Ordinului 462/1993 este reprezentat de: - surse controlate - instalatii stationare, vehicule, infrastructuri - instalatii de ardere - uzine de incinerare a deseurilor.

17



Limitele admisibile la imisie de poluanti ai atmosferei

Scopul principal al normelor de calitatea aerului este asigurarea bazei pentru protectia sanatatii publice fata de efectele negative ale poluarii aerului si pentru eliminarea sau reducerea la minimum a acelor poluanti toxici asupra sanatatii si comfortului uman. 3. REGLEMENTARI ALE FACTORULUI APA

Datorita nepasarii populatiei este necesara interventia organelor in drept pentru respectarea masurilor de protectie a calitatii apelor. De asemenea, pentru a se asigura folosirea nestanjenita a apelor si conditii igienico- sanitare si de odihna- agrement este necesara actiunea de protectie a calitatii apelor, prin realizarea de statii de epurare la obiectivele industriale, asigurarea debitelor de diluţie in albia cursurilor de apa si folosirea unui grad mai mare de recirculare a apelor reziduale la aceeasi intreprindere industriala. Protectia apelor de suprafata si subterane are in vedere mentinerea si imbunatatirea calitatii si  productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. In conformitate cu prevederile capitolului de negociere cu Uniunea Europeana, Romania trebuie sa-si rezolve problemele referitoare la calitatea apei pana in anul 2018. Directiva referitoare la apa de suprafata identifica o lista neagra de 130 de substante toxice sau periculoase care ar trebui controlate si o lista gri de substante, avand o periculozitate mai redusa. Protectia apelor de adancime si de suprafata are o baza legala, dar aplicarea directivei nu este destul de cuprinzatoare, valorile limita pentru majoritatea chimicalelor emise in atmosfera nefiind, inca, stabile. 4. REGLEMENTARI PRIVIND FACTORUL SOL

Activitatile de protectie a solului, se pot clasifica in : activitati de imbunatatiri funciare, respectiv activitati de prevenire si combatere a poluarii solului. Prevenirea poluarii solului este o problema deosebit de importanta, in primul rand, ea este o activitate care se desfasoara la nivel conceptual, de elaborare a unor norme tehnice de protectie a calitatii solului si, in al doilea rand, de respectare a acestora in activitatea curenta. Ordonanta de Urgenta a Guvernului prevede, referitor la persoanele fizice si juridice, care  prospecteaza sau exploateaza resursele subsolului, urmatoarea obligatie : sa refaca terenurile afectate, aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali. In prezent, la nivelul Uniunii Europene nu exista o politica explicita in domeniul protectiei solului. In cel de-al saselea Program comunitar de actiune pentru mediu, Comisia Europeana si-a exprimat intentia de a elabora o strategie in favoarea protectiei solurilor, axata pe prevenirea eroziunii, a deteriorarii si contaminarii. Comisia va actiona si pentru elaborarea unei harti complete a contaminarii solurilor in cadrul Uniunii Europene, in scopul de a identifica si a implementa cele mai bune practici si metode de reabilitare disponibile in domeniu. 

Harti tridimensionale pentru poluarea solului

Ca rezultat al depozitarii necontrolate si al accidentelor din reteaua de transport a hidrocarburilor si in absenta unei legislatii adecvate a mediului, mari suprafete de teren si acvifere sunt contaminate cu hidrocarburi. Aceste zone contaminate reprezinta un risc major pentru mediu din cauza migrarii rapide a hidrocarburilor ca urmare a antrenarii lor in circulatia apelor subterane. Migrarea hidrocarburilor in mediul geologic inconjurator are consecinte dramatice iar remedierea de mediu in astfel de situatii este foarte costisitoare si necesita un timp indelungat.

18

Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului. Mijloacele actuale de localizare si monitorizare a zonelor contaminate, bazate pe informatii  punctuale obtinute prin analiza in situ sau in laborator a probelor de sol sau apa, sunt costisitoare si nu  permit obtinerea rapida a datelor necesare elaborarii modelului hidrogeologic al contaminarii. Integrarea intr-o imagine tridimensionala a informatiilor directe a devenit astazi posibila ca urmare a utilizarii tehnicilor de prospectiune geofizica si a mijloacelor moderne de analiza numerica a datelor de observatie. Utilizarea metodelor de prospectiune geofizica in cercetarea mediului geologic (terenuri si ape subterane) conduce la o considerabila reducere a pretului de cost , la obtinerea unor informatii globale asupra mediului geologic si face posibila, intr-un viitor apropiat, monitorizarea spatio-temporala a zonelor contaminate cu hidrocarburi. Programele de cercetare geofizica, adaptate conditiilor particulare ale contaminarii, permit obtinerea rapida si eficienta a distributiei spatiale a zonelor contaminate cu hidrocarburi facilitand asfel luarea unor masuri urgente de protectie a mediului. La noi in tara, investigatiile geofizice pentru cartarea zonelor contaminate cu petrol sunt sporadice si nu au facut inca obiectul unor publicatii. Abia in 1999 un colectiv al Catedrei de Geofizica din Facultatea de Geologie si Geofizica, impreuna cu o echipa a Universitatii din Koln, in cadrul unui program NATO, a inceput o investigare sistematica a contaminarii cu hidrocarburi din zona rafinariei Brazi. Cu aceasta ocazie au foste efectuate sondaje electrice verticale de polarizatie indusa si rezistivitate, profilare georadar si sondaj radiomagnetoteluric. Primele rezultate ale acestor cercetari au fost communicate in cadrul „International conference on electromagnetic induction‟, 2001,Cabrio Frio, Brazil. Experienta noastra in acest domeniu a fost bine apreciata si in prezent ne continuam partial activitatea in cadrul unui program COPRNICUS alaturi de geofizicieni din Federatia Rusa, Germania, Danemarca si Ucraina, program care are ca obiectiv realizarea la Univ. Sankt Petresburg a unei aparaturi RMT de masurare continua. Desi in ultimul timp au fost intreprinse numeroase cerceteri privind aplicarea metodelor geofizice pentru studiul contaminarii cu hidrocarburi, totusi nici pana azi nu a fost posibila elaborarea unui program standard de investigare geofizica a zonelor contaminate. Problema este destul de complexa datorita marii varietati a surselor de poluare, a conditiilor particulare de migrare a hidrocarburilor in mediile poroase si permeabile, a dificultatilor de modelare fizico-matematica a  penelor difuze de contaminare si nu in ultimul rand a lipsei unor softuri adecvate de prelucrare si interpretare a datelor geoelectrice. Ca urmare a unor masuratori efectuate de-a lungul unei perioade de aproape trei ani pe o zona test din vecinatatea rafinariei Brazi a fost posibila demonstrarea faptului ca studiile geoelectrice pot fi cu succes utilizate atat pentru detectarea cat si pentru monitorizarea spatio-temporala a penelor de contaminare cu hidrocarburi. Procesele complexe fizice si chimice care se produc in soluri si acvifere infestate cu o mare diversitate de poluanti afecteaza intr-un mod particular proprietatile fizice ale mediului, acestea din urma putand fi delimitate si caracterizate calitativ si cantitativ utilizand dispozitive adecvate pentru masuratori geoelectrice de suprafata. Studiul urmareste evaluarea si optimizarea posibilitatilor de investigare geoelectrica a contaminarii cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane. In Romania aproximativ 50.000 ha de teren sunt contaminate cu hidrocarburi si ape sarate rezultate din activitatile extractive de titei in principal din zonele Borzesti, Onesti, Prahova-Teleajen. (Stanescu, 2001).

19

Fenomenul de poluare cu produse petroliere a solurilor vegetale si a apelor subterane din zona activitatilor industriale conexe extractiei, transportului si prelucrarii titeiului a fost semnalat cu  precadere in ultimii 40 de ani. Investigatiile geofizice ale zonelor contaminate in acest interval sunt  putin reprezentative fata de amploarea problemei, mai ales datorita unui impact scazut in plan legislativ ale posibilitatilor acestor tehnici. Pentru a evalua corect scenarii legislative care sa mentina integritatea mediului sau sa ajute la remedierea caracteristicilor naturale se impune un studiu care sa grupeze dupa anumite trasaturi specifice pe de o parte sursele de poluare cu hidrocarburi si mecanismele de propagare ale poluarii, iar pe de alta parte tehnici de investigatie si variante optime de aplicare ale acestora. In judetul Prahova principalele surse de poluare cu hidrocarburi sunt marile rafinarii Brazi, Astra, Petrotel (Teleajen), Vega (Manescu, Bica si Stan, 1994), cu o amplitudine a produsului  petrolier liber in sol de 4.8m in incinta rafinariei Brazi. 5. REGLEMENTARI PRIVIND VIBRATIILE SI ZGOMOTELE

Monitorizarea zgomotelor si vibratiilor a devenit o practica cunoscuta pentru evitarea aparitiei eventualelor probleme legate de sanatatea oamenilor si de exploatarea utilajelor. Conform limitelor admisibile ale nivelului de zgomot, standardul prevede pentru incinte industriale un nivel de zgomot de 65 dB, iar pentru valoarea curbei de zgomot 60dB. De asemenea, se  prevede ca, pentru parcajele auto sa nu se depaseasca valoarea de 50 dB, respectiv curba de zgomot de 45 dB. Limita maxima admisibila pe baza careia se apreciaza poluarea sonora la locurile de munca este de 87 dB ( Ordinul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 508 din 20 noiembrie 2002 si al Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 933 din 25 noiembrie 2002). Comisia Europeana a adoptat o Carte verde asupra politicii viitoare de lupta impotriva zgomotului, preconizandu-se organizarea unei cartografii a zgomotului, pentru o mai buna informare a publicului in materie. Creşterea standardului de viaţă este direct legată de mediul înconjurător, de utilizarea resurselor locale şi de un management eficient al problemelor de mediu. De aceea, unul dintre domeniile în care municipalitatea ploieşteană s-a implicat activ este protecţia mediului înconjurător  prin demararea următoarelor acţiuni: a) modernizarea parcului de maşini pentru transportul public ;  b)  protejarea Bulevardului Castanilor prin extinderea transportului public electric (troleibuz) în zona Gara de Sud –  Centru ; c) derularea programului de utilizarea a combustibililor ecologici (GPL şi benzină fără plumb), iniţiat în parteneriat cu Compania Shell ; d) r ealizarea primei staţii de distribuţie carburanţi care comercializează combustibil aditivat fără  plumb, ce poate fi folosit şi la maşinile care folosesc benzină fără plumb ; e) construirea primei rampe ecologice de deşeuri menajere şi deşeuri asimilate acestora din  judeţ, amplasată în zona oraşului Boldeşti-Scăeni, proiect realizat de autoritatea locală în  parteneriat cu Consiliul Judeţean Prahova ; f) o bţinerea unei finanţări nerambursabile acordate de Guvernul Japoniei în cadrul programului Grassroots Project” pentru proiectul ”Sistem public de afişare a datelor privind starea factorilor de mediu în municipiul Ploieşti”. Acest proiect constă în achiziţionarea echipamentului electronic necesar afişării indicatorilor nivelului de poluare a aerului (NO,  NO2, NOx) şi a factorilor meteorologici în scopul conştientizării opiniei publice asupra  poluării atmosferice şi a efectelor acesteia;

20

g) organizarea Zilei Europene “În oraş, fără maşină“, manifestare prin care Primăria Municipiului Ploieşti se alătură municipiilor europene în politicile de sensibilizare a  populaţiei în privinţa fenomenului poluării; h) sărbătorirea Zilei Internaţionale a Mediului prin organizarea unei campanii de conştientizare a opiniei publice asupra problemelor de mediu; i) acţiuni de educare a populaţiei privind problemele de mediu: • iniţierea realizării unui sistem integrat de colectare, sortare şi depozitare deşeuri; • adoptarea unui sistem de reglementări drastice de motivare a populaţiei în vederea menţinerii curăţeniei oraşului; • programul de realizare/ reabilitare a parcurilor din cartiere: Împreună, pentru un oraş mai frumos”. • programul special de “înverzire a oraşului”, iniţiat de municipalitate, se bazează în  parte pe Studiul Peisagistic pe axa Nord-Sud şi urmăreşte eliminarea zonelor virane prin amenajarea lor ca spaţii verzi. Odată cu acţiuni specifice de reabilitare şi extindere a spaţiilor verzi, administraţia locală a considerat ca importantă studierea, pentru a avea un plan de acţiune pe termen mediu, a axei vertebrale a municipiului Ploieşti Nord-Sud, considerată ca fiind cea mai atractivă dar şi cea mai  poluată. Acest studiu a fost realizat în cursul anului 2001, implementarea lui începând cu anul în curs. În perioada iunie 2000 - iunie 2002 s-au plantat 7.300 de arbori şi 350.000 de arbuşti. Au fost reamenajaţi şi întreţinuţi 350.000 mp zone verzi. Valoarea lucrărilor pentru reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi este de aproximativ 1.072.000 dolari. Strategia de ameliorare si/ sau de conservare a calitatii aerului implica, in principal, urmatoarele faze : - colectarea informatiilor privind natura si concentratiile poluantilor urbani, ca si efectele nocive ale acestora asupra mediului. - colectarea informatiilor asupra cauzelor care determina poluarea aerului prin inventarierea emisiilor de poluanti in aer. - adoptarea masurilor administrative, economice si tehnice de control al poluarii aerului pentru reducerea si/ sau eliminarea poluarii aerului si a efectelor acestuia. Din cele trei faze enuntate anterior, obiectivele principale urmarite sunt: - inventarul surselor de poluare a aerului; - masuratorile de calitate a aerului; - evaluarea proceselor de transport, difuziune si transformare a poluantilor in atmosfera ; - estimarea tendintelor de evolutie a calitatii aerului in raport cu standardele de emisie si imisie, ca si a efectelor asupra starii de sanatate a populatiei si elementelor de mediu. Scopul monitorizarii calitatii aerului este sa permita factorilor de decizie: -  planificarea calitatii aerului ; - aplicarea masurilor de prevenire, remediere si control a calitatii aerului. 

Harta de zgomot a Ploiestiului

Desi Ploiestiul are o harta de zgomot de aproape un an de zile, autoritatile locale nu au facut nimic pentru linistea locuitorilor din zonele poluate fonic. In primavara anului trecut, autoritatile ploiestene au cheltuit 378.000 de lei pentru intocmirea unei harti de zgomot. Studiul, efectuat de firma Enviro Cosult SRL Bucuresti, a identificat  principalele zone in care numarul decibelilor depaseste frecvent limitele maxim admise. Acestea sunt strazile Mihai Bravu, Mircea cel Batran, intersectia Bulevardului Republicii cu Soseaua Vestului, dar si zonele din apropierea Tribunalului Prahova sau Colegiile Nationale Mihai Viteazu si Caragiale. Potrivit specialistilor Agentiei pentru Protectia Mediului (APM), principalul poluator fonic ramane traficul. "In urma monitorizarii periodice pe care o efectuam la nivelul Ploiestiului am constatat numeroase depasiri ale limitelor legale admise, adica 50 decibeli pe timp de zi si 40 decibeli

21

 pe timp de noapte. Zonele cele mai poluate din punct de vedere fonic sunt cele cu trafic intens", sustine Camelia Steliean, directorul APM Prahova. "Degeaba ne invidiaza multi ca locuim in buricul targului. Nu avem parte decat de poluare si mult zgomot. La pranz, cand se blocheaza intersectiile, suntem asurziti de motoarele ambalate si claxoanele soferilor nervosi", se plange Constanta Paraschiv, unul dintre ploiestenii expusi poluarii fonice. Pana acum, conducerea Primariei Ploiesti nu a gasit solutii pentru reducerea poluarii fonice. "Infrastructura nu ne permite devierea traficului catre alte strazi mai putin circulate pentru ca am avea foarte multe blocaje in trafic", sustine Radu Socoleanu, viceprimarul Ploiestiului. Potrivit Uniunii Europene toate orasele care au harti de zgomot ar trebui sa ia masuri pentru stoparea poluarii, dar, se pare ca autoritatile ploiestene inca mai au nevoie de timp.

22

IV.

MASURI DE AMELIORARE A CALITATII MEDIULUI IN ORASUL PLOIESTI

1. PERDELELE FORESTIERE –  anexa 10

Ploiestiul, singurul oras din Europa inconjurat de patru rafinarii, dintre care trei sunt functionale, nu are nici pana acum un proiect pentru infiintarea unei perdele forestiere. Desi fiecarui  ploiestean ii revin doar 6,9 mp de spatiu verde, si nu 19 mp cat prevad normele UE, autoritatile locale nu au miscat un deget pentru centura “verde”. Astfel, potrivit sefului serviciului de comunicare din cadrul Primariei Ploiesti, Alina Istratescu, un astfel de proiect la nivelul municipiului resedinta de judet nu exista, ci doar cateva tentative de amenajare a unor spatii verzi. Este vorba de un parc de 58 ha in cartierul Mitica Apostol, care, deocamdata, nu are finantare. Primariile au obligatia sa creeze asa numitele centuri verzi  din jurul oraselor, insa, in Prahova, nimeni nu a facut nimic. Mai mult, infiintarea perdelelor forestiere pe DN1 continua sa fie amanata, desi acest  program ecologic dateaza din 2005. Principala problema cu care se confrunta Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic Ploiesti este refuzul a mai mult de 80% dintre detinatorii terenurilor situate in vecinatatea drumului national de a accepta plantarea de arbori pe proprietatile lor. Acestia vor fi expropriati, insa fondurile necesare de la Ministerul Agriculturii pentru infiintarea perdelei forestiere  pe tronsonul Ploiesti-Banesti nu au ajuns nici pana acum. 2. RAMPA DE GUNOI IMPADURITA –  anexa 11

Cele 32 de hectare de teren ale fostei rampe de gunoi Telejean, din Ploiesti, vor fi impadurite. Hotararea a fost aprobata, in regim de urgenta, de catre alesi, in ultima sedinta a legislativului  ploiestean, pentru a fi transmisa la Bucuresti, intrucat se doreste ca si Ploiestiul sa fie prins in Planul  National de Impadurire, cu finantare asigurata de la Guvern. Dand timpul in urma, rampa de gunoi aflata pe malul stang al raului Teleajen a fost inchisa in anul 2001 si transmisa, in administrare, ADPP. Fara niciun fel de amenajare prealabila, in decursul a aproximativ 45 de ani, conform unor calcule, in aceasta rampa s-au depus in jur de 2.500.000 metri cubi de deseuri. Acest fapt a condus la degradarea excesiva a solului, fiind afectat stratul fertil, de aici rezultand atat neproductivitatea acestei suprafete de teren, cat si imposibilitatea folosirii acestuia in scop agricol. Initiativa transformarii acestui teren in spatiu verde a fost luata si ca urmare a faptului ca autoritatile locale, conform unor noi prevederi legislative, sunt obligate sa mareasca suprafata verde  pe cap de locuitor. Respectiv - pana pe data de 31 decembrie 2013, spatiul verde trebuie sa fie de 20 metri patrati/cap de locuitor, iar pana pe 31 decembrie 2013 - 26 metri patrati/cap de locuitor. 3. REDUCEREA TRAFICULUI

Autoritatile de mediu si cele locale propun cateva solutii pentru reducerea poluarii. “Pentru imbunatatirea calitatii aerului, ploiestenii ar trebui sa incerce sa-si schimbe obiceiurile de transport, orientandu-se spre folosirea bicicletei si a transportului in comun”, propune directorul APM Prahova.

23

“Vom lungi pista de biciclete si vom transforma centrul orasului in pasaj pietonal pentru reducerea poluarii”, promite viceprimarul Ploiestiului. In schimb, soferii nici nu vor sa auda de  bicicleta sau de mijloacele de transport in comun.

4.

UTILIZAR EA  S SUR SELOR  NEPOLUANTE  D DE  E ENER GIE

Diminuarea resurselor naturale de producere a energiei a facut ca pretul acesteia sa creasca de la an la an, criza energetica devenind o realitate a zilelor noaste. Astfel oamenii au fost nevoiti sa caute metode neconventionale de producere a energiei, printre cele mai de succes realizari numarandu-se metodele care folosesc energie solara, energie eoliana, forta apei etc. Aceasta energie neconventionala reprezinta o alternativa reala la metodele clasice dar in acelasi timp scumpe si  poluante de producere a energiei electrice. Comparand cele doua metode de producere a energiei - energie neconventionala si energie traditionala –   poluanta, se pot vedea cu usurinta avantajele utilizarii metodei prin care se produce energie neconventionala. Energia neconventionala este gratuita, nepoluanta si regenerabila. De asemenea pretul la energie neconventionala nu creste, pentru ca resursele din care este produsa sunt gratuite. Panouri solare, colectoare solare, micro-hidro turbine de apa, turbine eolinere, microhidricentrale - toate instalatiile de acest gen nu necesita nici un fel de intretinere, acestea functionand perioade indelungate de timp. Phoenix Com Sibiu crede in eficienta surselor inovatoare de producere de energie neconventionala. Compania este un importator de frunte al dispozitivelor care produc acest gen de energie : panouri solare, turbine eoliene, micro-hidro turbine, baterii solare, invertoare, pompe de apa, lampi economice. a) Energia solara

Panourile solare se montează de regula pe acoperiş, indreptate spr e sud sau sud-vest (sau într-un loc în care să fie soare cât mai mult timp din zi), la un unghi de aproximativ 45 grade sau chiar vertical acolo unde este posibil. Durata de viata a unei instalatii care capteaza enegie solara (panouri solare) este de aproximativ 20 de ani, uzura suportata de aceasta fiind minima. Zi de zi soarele emana o cantitate imensa de caldura, iar aceasta, captata cu ajutorul unui simplu panou solar poate fi folosita intr-o multitudine de feluri - de la incalzirea apei menajere sau a apei din piscina, pana la incalzirea intregii case reducand, de asemenea, substantial cheltuielile cu termoficarea. Functionarea celulei fotoelectrice, se bazeaza pe proprietatile materialelor semiconductoare. Celula fotoelectrică permite conversia directă  a energiei luminoase în energie electrică, funcţionarea acesteia bazandu-se pe efectul fotoelectric. Siliciul este cel mai folosit material in realizarea celulelor solare, randamentul acestor celule depinzand in mod direct de temperatura exterioara si de gradul de iluminare la care ajung respectivele panouri solare. Celule cu siliciu sunt folosite la producerea de energie solara fotovoltaica. Aceasta metoda permite producerea directa de energie electrica, captata de panouri solare, atunci cand conditiile meteorologice sunt favorabile. Amortizarea pret panouri  solare este o notiune cat se poate de adevarata in cazul achizitionarii unui astfel de dispozitiv. Acest lucru se va intampla intr-un timp relativ scurt, timp in care panourile soare isi vor dovedi utilitatea si functionalitatea si vor scuti cumparatorul de plata facturilor la energie electrica. Sistemul fotovoltaic este format din panouri fotovoltaice, regulatoare de incarcare, acumulatori si un invertor pentru conversia curentului continuu in curent alternativ. Potentialul energetic solar este de aproximativ 1100 KWh/m²- an.

24

″Aceasta cantitate ar putea acoperi aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta a Romaniei″, spune Mihai Fofirca, director de departament in cadrul Ecoprod Energy Ploiesti, companie care furnizeaza sisteme de  producere a energiei solare si eoliene. b) Energia eoliana

Vantul este o sursa intermitenta de combustibil –  activa sau rezerva, prin conversie a energiei mecanice in electricitate, integrata intr-o retea de surse de energie electrica. Radiatia solara creeaza curenti de aer care contin energie mecanica si turbinele eoliene pot transforma aceasta energie in alte forme utile : generarea de electricitate, incarcarea bateriilor, pomparea apei sau macinarea boabelor de cereale. Turbinele eoliene sunt dispozitive care au evoluat din morile de vant folosite pentru  pomparea apei si irigatii, pana la generatoarele electrice din zilele noastre. Prima turbina eoliana ridicata in Romania, a aparut in 2003, la Ploiesti. Turbina eoliana a devenit functionala anul urmator, avand o capacitate de 660 KW. O alta centrala eoliana, cu o capacitate mai mica, de 250 KW, functioneaza din 2005 in apropiere de Bistrita Nasaud. O a treia turbina eoliana, avand o putere de 550KW, a fost instalata anul trecut, la Baia, in judetul Tulcea. Specialistii au calculat ca respectiva energie neconventionala produsa prin turbine eoliene ar putea acoperi in intregime nevoiea de energie electrica a planetei. Din nefericire, producerea de energie eoliana se loveste de un impediment major: instabilitatea vantului. Puterea vantului este scazuta si chiar nula in perioadele de canicula sau de inghet astfel incat in multe situatii a fost necesara anexarea unor alte instalatii de producere a energiei  precum si de stocare a energiei electrice. Cu toate acestea, in zonele propice instalarii de turbine eoliene, o astfel de investitie este extrem de rentabila, ca si in cazul panourilor solare, raportul dintre pret turbine eoliene si benefici, este net in favoarea pretului acestor instalatii. Potentialul energetic eolian al Romaniei este estimat la 14.000 MW- putere instalata, care  poate furniza o cantitate de energie de circa 23.000 GWh/an. c) Energia apei

O alta metoda, extrem de eficienta de producere de energie alternativa, este utilizarea de micro-hidro turbine. Este absolut necesar ca acestea sa fie construite pe firul unei ape curgatoare, randamentul microturbinelor fiind influentat de cantitatea si debitul apei. Persoanele care au sansa sa aiba un rau in apropierea casei pot opta cu succes pentru micro-hidro turbine acestea reprezentand o extrem de ieftina sursa de energie. Chiar si o turbina mica, poate produce energie non-stop, atata timp cat dispune de conditiile necesare functionarii. Hidro-turbinele ofera posibilitatea unei independente energetice pentru micul consumator de energie electrica. Apa, vantul, soarele pot fi puse in folosul omenirii pentru a produce o energie neconventionala nepoluanta, extrem de ieftina si aprope inepuizabila. Cel mai mare avantaj il constituie faptul ca aceasta energie neconventionala este gratis, cumparatorul platind doar pretul pentru dispozitivele respective. Aceste sisteme care genereaza energie neconventionala reprezinta o modalitate excelenta de a economisi bani folosind doar darurile naturii: apa, soarele sau vantul. Panouri solare, incalzitoare, colectoare solare, sisteme producatoare de energie eoliana (generatoare eoliene), hidro (micro-hidro turbine), toate aceste dispozitive pot fi integrate in sisteme hibride, avand posibilitatea de a oferi benficiarului independenta energetica mult-visata. Pentru multi acestea sunt visuri,iar pentru putini fapt implinit. Poate, in viitorul apropiat, tot mai multi cetateni se vor bucura de aceste beneficii care, salveaza  planeta de la distrugere.

25

CONCLUZII

Municipiul Ploiesti, unul dintre cele mai importante orase din Romania, atat din punct de vedere demografic cat si industrial, se află la cea mai mică distanţă de capitală. Cu toate acestea şi cu toate că, pe parcursul a patru secole,a avut stranse legaturi cu Bucureştiul, el si -a  pastrat personalitatea. Printre cauzele care au asigurat municipiului de azi viaţa indelungata, prosperitatea tot mai evidenta, rolul pe care l-a jucat in istoria noastra, se gaseşte si minunatul loc pe care acesta a aparut si s-a dezvoltat. Ploiestiul este considerat capitala tuturor activitatilor referitoare la petrol in Romania si unul dintre cele mai importante centre de extractie si tehnologie petrochimica din lume, Din nefericire, locuitorii orasului se confrunta cu mai multe tipuri de poluare, dintre care cele mai pregnante sunt poluarea aerului, apei, solului, dar si poluarea fonica. Conform statisticilor, Ploiestiul este, de departe, cel mai poluat oras romanesc. De ce tocmai Ploiestiul ? Ca dovada a potentialului, facilitatilor si stabilitatii economice locale, mari concerne au ales acest oras pentru a-si dezvolta afacerea pe structurile deja existente, sau pentru a-si crea propriile centre de productie. Un al doilea motiv, si poate cel mai important este acela ca orasul este singurul din Europa incojurat de patru rafinarii, dintre care trei in stare de functionare. La acestea se mai adauga si productia si exportul de produse  petrochimice si chimice, echipamente pentru industria petrolului, rulmenti grei, detergenti, imbracaminte, mobila etc. Toate acestea si-au pus amprenta asupra mediului. Ca rezultat al depozitarii necontrolate si al accidentelor din reteaua de transport a hidrocarburilor si in absenta unei legislatii adecvate a mediului, mari suprafete de teren si acvifere sunt contaminate cu hidrocarburi. Aceste zone contaminate reprezinta un risc major  pentru mediu din cauza migrarii rapide a hidrocarburilor ca urmare a antrenarii lor in circulatia apelor subterane. Migrarea hidrocarburilor in mediul geologic inconjurator are consecinte dramatice iar remedierea de mediu in astfel de situatii este foarte costisitoare si necesita un timp indelungat. Contaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor rafinarii, a depozitelor de combustibil, a exploatarilor de petrol si chiar a conductelor de transport constitue una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului. Toate aceste aspecte pe care le-am tratat in lucrarea mea sunt bazate pe o documentare atenta a bibliografiei si pe studiu de teren amanuntit.

26

BIBLIOGRAFIE



Apostol, T.: ″Strategia si legislatia Romaniei de protectie a mediului″, Ed. AGIR, 2005;



Negus, S.: ″Un singur pamant″, Ed. ALBATROS, Bucuresti, 1978 ;



Ursu, P.: ″Protejarea aerului atmosferic″, Ed. TEHNICA, Bucuresti, 1978;



Barnea M., C. Papadopol: ″Poluarea si protectia mediului″, Ed. STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, 1975;



Marinica, Gh.:″Ploiesti- patru secole de istorie″, Ed. SALT SRL, Ploiesti, 1997;



Brown, L.:″Probleme globale ale omenirii″, Ed. TEHNICA, Bucuresti, 1992;



″Terra Magazin ″;



″Arborele lumii ″;



INTERNET ( Wikipedia).

27

ANEXE

ANEXA 1. POZITIA GEOGRAFICA A MUNICIPIULUI PLOIESTI

28

ANEXA 2. RAFINARIA PETROTEL LUKOIL

ANEXA 3. POLUAREA DIRECTA A SOLULUI

29

ANEXA 4. RAFINARIA PETROBRAZI

ANEXA 5. RAFINARIA ASTRA ROMANA

30

ANEXA 6. RAFINARIA VEGA

31

ANEXA 7.

SURSE DE POLUARE CU FUM, PRAF SI CENUSA IN PLOIESTI

INDUSTRIA

Oţelării. Turnătorii de fontă. Metalurgia neferoasă. Rafinării de petrol.

SURSA DE POLUARE

Furnale, maşini de sintetizare. Furnale, instalaţii de dezbatere. Furnale şi topitorii.

Regeneratori de catalizatori, incineratori de nămoluri. Fabrici de hârtie. Cuptoare de recuperare a chimicalelor şi de calcar. Sticlă şi fibre de Manipularea materiilor prime, sticlă. cuptoare de sticlă, tragerea firelor.

PRODUSUL POLUANT

Oxizi de fier, fier, fum. Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei. Fum, fumuri de ulei şi metale. Praf de catalizator, cenuşă de nămol. Prafuri de chimicale. Praf de materii prime, ceaţă de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de răşini.

PR ODUCTIA  D DE  F FUM  S SI  P PR AF  I IN  IINDUSTR IE INDUSTRIA

Siderurgie Fonterii Procesarea aluminiului Topitorii de bronz şi alamă

EMISIA DE FUM ŞI PRAF

10 kg / tonă metal 15-25 kg / tonă metal 450 kg / tonă metal 12 kg / tonă metal

32

ANEXA 8. POLUAREA FONICA DATORATA TRAFICULUI FEROVIAR

ANEXA 9. POLUAREA FONICA DATORATA TRAFICULUI RUTIER

33

ANEXA 10. PERDELELE FORESTIERE LA MARGINEA ORASULUI PLOIESTI (COMUNA PAULESTI)

34