UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACU FACULT LTAT ATEA EA DE PRO PROTE TEC C ȚIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: I.M.A.P.A. DISCIPLINA: ECOTOXICOLOGIE ANUL IV
POLUAREA PRODUSĂ DE AVIOANE
Coordonator: asist. prof. Cziriak Robert Studente: Caba Natalia Cătălina Ciarnău (Oros) Viorica Stanciu Laura Claudia Szalkai Timea Emoke
ORADEA 2011
POLUAREA PRODUSĂ DE AVIOANE
Sursele de poluare a aerului Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a aerului care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă tulburări ale sănătă sănătăţii ţii omului omului,, creea creează ză discon disconfor fortt popula populaţie ţieii dintr-u dintr-unn terito teritoriu riu,, afecte afectează ază flora flora şi fauna fauna sau alterează mediul de viaţă al omului. 1
Într-un an, în lume mor în accidente de avion cca 1.000 de persoane. Se estimează însă că numărul deceselor cauzate de poluarea produsă de avioane este de 10 ori mai mare. Emisiile Emisiile toxice ale avioanelor avioanelor declanşeaz declanşeazăă boli respiratorii şi cardiovascu cardiovasculare. lare. Până recent se credea că emisiile avioanelor poluează strict zona pistelor de decolare/aterizare. Un studiu realizat realizat în 2009 de Massachusetts Massachusetts Institute of Tehnology, Tehnology, un institut specializat specializat în cercetări climatice, a reliefat însă două aspecte: în primul rând, zona poluată din jurul aeroporturilor este mult mai mare (se întinde pe o rază de 15-20 km) şi, în al doilea rând, emisiile de la înălţime distrug stratul de ozon şi accentuează efectul de seră. În plus, aceste emisii se deplasează odată cu masele de aer, astfel încât avioanele de deasupra Europei ajung să polueze de fapt India şi China. Per total, cele cca 30.000 de avioane de pasageri aflate în uz în acest moment generează 600 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Un avion care decolează produce la fel de multe emisii toxice ca un autoturism care se deplasează 40.000 km. În Europa, politicile de reducere a acestor emisii există şi, în principiu, ele ar da rezultate, dar din păcate efectele lor sunt anulate de creşterea masivă a traficului aerian. Oamenii Oamenii vor să zboare zboare şi companiile companiile aeriene fac tot posibilul posibilul sa ţină pasul pasul cu această cerere, oferind curse noi în fiecare an. În Marea Britanie, de exemplu, într-un singur an s-au înregistrat 5.853 de curse noi, unele pe distanţe sub 250 km. Sau, un alt indicator sugestiv: Ryanair, compania cu cei mai mulţi călători din lume, achiziţionează un Boeing 747 de 189 de locuri la fiecare 12 zile.
1
http://referat.clopotel.ro/Poluarea_aerului-9330.html
În România, intrarea în fortă pe piaţă a companiilor low-cost, după aderarea le Uniunea Europeană, a dus la o creştere extraordinară a numărului de curse şi de călători. Mare parte din această expansiune a fost dată, desigur, de preţul scăzut al zborului, un preţ posibil datorită faptului că, în timp ce benzina este taxată masiv, kerosenul este scutit de taxe peste tot în lume. Comunitatea internaţională nu a reuşit să se pună de acord cine ar trebui să suporte aceste taxe ţn cazul zborurilor internaţionale: ţara de plecare, ţara de sosire sau ţara care a vândut kerosenul? 2
2
http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oameni-sunt-ucisi-anual-de-poluarea produsa-de-avioane-6160.html
3
3
http://hazmedia.ro/2010/04/22/cine-emite-mai-mult-dioxid-de-carbon-vulcanul-sau-avioanele/
Iniţial, cei de la Information is Beautiful au estimat că vulcanul emite 15.000 de tone de CO 2 în atmosferă. Au revenit însă asupra informaţiei după ce şi-au dat seama că cifra lor este de cel puţin de 10 ori mai mică decât cea estimată de oamenii de stiinţă – un geolog de la Universitatea din Durham, Marea Britanie, vorbeşte de 150.000 de tone de CO 2 emise zi de zi de Eyjafjallajoekull. Eyjafjallajoekull. Pe de altă parte, un specialist de la Institutul de Fizică Globală din Paris fixează limita maximă la 300.000 de tone pe zi. Chiar şi aşa, emisiile vulcanului islandez par să fie mai mici decât cele degajate de industria aviatică europeană, care ar genera, potrivit portalului de infografice, 344.109 tone de dioxid de carbon pe zi. Conform Agenţiei Europene de Mediu, însă, emisiile zilnice provenite din sectorul aviatic din cele 27 de state membre UE s-ar situa în jurul cifrei de 440.000 de tone. La finalul estimărilor, Information is Beautiful a tras concluzia că ar fi fost evitate 206.465 de tone de CO
2
prin anularea zborurilor din cauza cenuşei vulcanice, fără pretenţia ca estimările ar fi 100% corecte. Potrivit publicaţiei Tree Hugger , portalul de infografice a fost transparent în privinţa surselor folosite, care pot fi văzute aici, dar încă nu se poate spune dacă estimările finale sunt exacte. 4
Stai lângă aeroport? Rişti să mori de inimă!
A locui lângă un aeroport poate fi ca o bombă cu ceas, arată un nou studiu. Dacă studiile anterioare au arătat că traiul lângă o şosea aglomerată presupune numeroase riscuri pentru sănătate, cel în vecinătatea unui aeroport este şi mai periculos, îndeosebi pentru inimă. 4
http://think.hotnews.ro/industria-aviatica-europeana-ar-polua-mai-mult-decat-vulcanul-islandez.html
Statisticile arată că cea mai comună moarte printre rezidenţii zonelor de lângă aeroporturi este cea cauzată de atacul de cord, relatează Daily Telegraph. Iar acest risc este direct proporţional cu numărul anilor petrecuţi în vecinătatea aeroporturilor, spun cercetătorii elveţieni. Aceştia au încercat să afle dacă de vină este poluarea ori zgomotul. Folosindu-se de statisticile la nivel naţional, care menţionau 15.532 astfel de decese din 2000 până în 2005, ei au reuşit să calculeze nivelul de zgomot şi de poluare la care a fost expus fiecare dintre cei ce au decedat.
În cele din urmă, ei au concluzionat că factorul decisiv a fost poluarea fonică, suportată ani de-a rândul, care a dus, în cele din urmă la atac de cord. Potrivit acestora, cei care sunt expuşi zilnic la cel putin 60 de decibeli prezintă şi un risc cu 30% mai mare de a sfârşi în urma unui atac de cord decât cei expuşi la mai puţin de 45 de decibeli, cât se înregistrează în vecinătatea unei şosele aglomerat aglomerate. e. S-a observat observat că cei expuşi celui mai mare nivel de decibeli, decibeli, uneori şi peste 100, care locuiau lângă aeroport de 15 ani, prezentau şi un risc dublu de a muri de pe urma atacului de cord.
5
CE ESTE POLUAREA FONICĂ ?
Ce este polarea fonică? Poluarea fonică reprezintă expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele nivele deranjante, deranjante, stresante sau dăunatoare dăunatoare.. Cu toate că sunetele sunetele înfricoşătoar înfricoşătoaree şi puternice puternice sunt sunt o part partee din din natu natură ră,, numa numaii în anii anii recen recenţi ţi,, dato datori rită tă urba urbani niză zări rii,i, a deve deveni nitt lume lumeaa zgomotoasă în mod cronic. 5
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/inima/stai-langa-aeroport-risti-sa-mori-de-inima-1048100
Intensitatea sunetului este măsurată în decibeli. Scara decibelică este un logaritmică şi creşte vertiginos: o creştere de aproape 3 unităţi înseamnă dublarea volumului sunetului. În sălbăticie, nivelul sunetelor, în mod normal, ar fi de 35 de decibeli. În timpul vorbirii nivelul sunetului este de 65-70 decibeli. Traficul intens generează 90 decibeli. La 140 de decibeli sunetul sunetul devine dureros omului, omului, dar efectele dăunatoar dăunatoare, e, inclusiv inclusiv pierderea auzului, au loc la nivele mult mai mici.
Grafic de intensitate a sunetului Cele mai importante probleme legate de sănătate, cauzate de poluarea fonică, sunt pierderea auzului. Orice sunet care depăşeşte ca intensitate vorbitul poate răni celule delicate din cohlee, zona unde sunetul este transformat în impuls nervos auditiv. Iniţial rana este una temporară, însă, expunerea repetată poate produce o rană permanentă. Zgomotele puternice prov provoa oacă că surz surzir irii rapi rapide de,, sune sunetel telee extre extrem m de zgom zgomot otoa oase, se, cum cum ar fi sunet sunetul ul prod produs us de descărcarea unei arme de aproape, poate provoca surzire imediată. Cu toate acestea şi sunetele sunetele de 85 de decibeli decibeli vor provoca provoca o pierdere pierdere a auzului după o expunere expunere îndelungată. îndelungată. 10 mil. de americani au unele probleme cu auzul datorate parţial sau integral expunerii la zgomote puternice şi 20 de mil. sunt în risc. risc .6
Sunetele fac parte integrantă din viaţa noastră, cu ajutorul lor putem comunica, suntem avertizaţi în cazul unor pericole, obţinem informaţii sau ne relaxăm ascultând muzica preferată. Din punct de vedere fizic sunetele reprezintă " vibraţii ale particulelor unui mediu capabile să producă o senzaţie auditivă” . Sunetul este o formă de energie fizică creată de obiectele care vibrează. Aceste
vibraţii se transmit sub forma unor unde de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafaţa obiectului. Aceste unde constituie stimuli fizici pentru ureche. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanţe (aer, lichide şi solide) şi nu se propagă în vid. Atunci când auzim ceva, de fapt urechea este atinsă de vibraţiile unduitoare ale presiunii atmosferice. 6
http://ecosapiens.ro/forum/topic/poluarea-fonica-1
Urechea transformă undele sonore în impulsuri electrice, pe care le transmite mai departe, la creier, care la rândul sau decodifică semnalele. Urechea se obişnuieşte treptat cu sunetele, iar cu timpul învăţăm şi sensul acestora. Dimensiunile fizice ale sunetului sunt: Frecvenţa (numărul de cicluri de vibraţii produse într-o secundă). În general, la om plaja
•
auditivă (suprafaţa de audibilitate) se înscrie între 16 şi 16.000 Hz (cicluri/s). În cazul unui analizor sensibil, limita superioară ajunge la 20.000 Hz. Sensibilitatea maximă a urechii umane este în domeniul 2000 - 5000 Hz. Sunetele sub 16 Hz se denumesc infrasunete , iar cele peste 20000 Hz - ultrasunete . Frecvenţa sunetelor din zgomot joacă un efect hotărâtor, deoarece nu toate frecvenţele sunt percepute la fel, cum ar fi ultrasunetele şi infrasunetele. •
Intensitatea (nivelul de presiune sonoră, se notează cu S), se exprimă prin comparaţie cu un
nivel de referinţă, notat S 0 şi se măsoară în Belli (mai frecvent subunităţi, respectiv decibeli, dB). Pentru om, limita medie de suportabilitate este de 65 dB iar intensitatea maxim tolerabilă este în jur de 80-100 dB, dar ea variază în funcţie de frecvenţă. Scara de sunete audibile este de la 0 la 140 dB. Nivelul de 20-30 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fondul sonic normal. Sunetul de 130 dB provoacă senzaţia de durere, iar de 150 dB este insuportabil. Un frigider produce un zgomot de max. 20 dB, un aspirador - 50 dB, un autocamion - 90dB,un avion cu reacţie la decolare - 106 dB, o motocicletă în demaraj - 110 dB, o orchestră de Jazz - 112 dB. •
Durata sunetului are de asemenea impact asupra organismelor vii. Dacă se depăşesc limitele
de suportabilitate se poate ajunge la o psihoză periculoasă. •
Timbrul este calitatea care deosebeşte între ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate.
Timbrul diferit al sunetelor este dat de armonicile semnalului sonor. Sunetele pure sunt foarte puţine, acestea conţin o singură frecvenţă (de exemplu diapazonul). Majoritatea conţin mai multe armonici, acestea deosebesc două sunete cu aceeaşi frecvenţă unul de altul (de exemplu două instrumente diferite). Studiile de specialitate au evidenţiat limitele inferioare (pragul de audibilitate) şi superioare (pragul senzaţiei dureroase) ale sunetelor pentru a fi receptate de om, precum şi faptul că aceste praguri variază odată cu frecvenţa sunetului. Astfel urechea umană este mai puţin sensibilă la frecvenţe joase decât la sunetele cuprinse între 1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu este perceput perceput la fel de puternic puternic ca un sunet de 60 dB la 2000 Hz. Efectele Efectele zgomotului zgomotului asupra asupra omului sunt în funcţie de intensitatea şi de durata sa. Primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea atenţiei,
reducerea performanţelor în sarcini care utilizează memoria de scurtă durată), vegetative (creşterea activităţii). Traficul aerian în special cel supersonic prezintă o sursa de zgomot cu implicaţii puternice. Unele motoare aviatice se aud de la 30 km. II. EFECTELE POLUǍRII FONICE
Zgomotul e foarte periculos, acţiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimţite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre “maladia zgomotului”, cu afectarea sistemului nervos şi auditiv. Actiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii, dar şi asupra sistemului nervos, producând ameţeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresie.
În întreaga lume, conform OMS, 120 milioane de oameni suferă de afecţiuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la zgomot. Zgomotul acţionează direct asupra urechii, exercitând atât efecte auditive, cât şi efecte extraauditive. Efectele resimţite sunt: reducerea atenţiei, a capacităţii de muncă, deci creşterea riscului de producer a accidentelor, instalarea oboselii auditive, care poate dispare odată cu dispariţia zgomotului, traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timpp scurt. tim scurt. Acest Acestee traume traume pot fi: ameţel ameţeli,i, dureri dureri,, lezare lezareaa apara aparatul tului ui auditi auditivv şi chiar chiar rupere rupereaa timpan tim panulu ului,i, scăder scăderii în greuta greutate, te, nervoz nervozita itate, te, tahica tahicardi rdie, e, tul tulbur burări ări ale somnu somnului lui,, defici deficienţ enţăă în recuno recunoaşt aştere ereaa culor culorilo ilor, r, în specia speciall a culori culoriii roşie, roşie, surdit surditate ate la perce perceper perea ea sunete sunetelor lor de înaltă înaltă frecvenţă. Efectele depind de natura persoanei, de complexitatea, natura şi intensitatea zgomotelor. Efecte Efectele le imedia imediate te şi pasag pasagere ere sunt sunt afecţi afecţiuni unile le cardi cardiova ovascu scular laree (creşt (creştere ereaa ritmulu ritmuluii cardi cardiac ac şi a tensiunii arteriale), diminuarea atenţiei şi a capacităţii de memorare, agitaţia, reducerea câmpului vizual vizual,, afecţi afecţiuni uni gastro gastro-in -intes testin tinale ale.. Efecte Efectele le pe termen termen lung lung însă însă duc la obosea oboseală lă fizică fizică şi
nervozitate, insomnie, bulimie, hipertensiune arterială cronică, anxietate, comportamente depresive şi chiar agresive. pot apar aparee la auto automo mobi bile le cu vite viteză ză mare mare (16 (16 Hz), Hz), elic elicop opte tere re (11, (11,55 Hz), Hz), la Infrasunetele pot apropierea furtunii (6 Hz), prin interacţiunea oceanului planetar cu masele de aer (0,1-10 Hz), explozii, explozii, cutremure, cutremure, în timpul timpul zborului zborului avioanelo avioanelorr supersoni supersonice. ce. Infrasunet Infrasunetele ele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puţin cu distanţa. Astfel se explică transmiterea infrasunetelor emise de avioanele supersonice la mii de kilometrii distanţă. Infrasunetele, ca şi ultrasunetele sunt percepute de sugari, animale şi păsări. Sugarii manifestă înainte de furtună insomnie, convulsii, lipsă de poftă de mâncare, respiraţie agitată şi o creştere a temperaturii. Păsările şi animalele semnalează prin comportarea lor agitată apariţia furtunilor, sau a cutremurelor. Infrasunete de 7 Hz traumatizează puternic sistemul nervos şi circulator, iar la alte frecvenţe pot distruge şi alveolele pulmonare. La adulţi, infrasunetele produc ameţeală, vomă, un fals efect de euforie, sau chiar efecte cumulate, aşa cum se întâmplă unor persoane, în timpul mersului cu viteză mare cu autoturisme, sau autobuze.
Ultrasunetele au frecvenţe între 20 kHz şi 1 milion kHz. Sunt produse în natură, în industrie,
sau de aparatura electrocasnică La om, ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge, produc migrene, greaţă, sau chiar pierderea echilibrului. Aspecte pozitive ale ultrasunetor sunt că distrug bacteriile, viruşii, ca de exemplu: bacilul tuberculozei, virusul gripei, al tifosului ş.a. şi că ele îşi găses găsescc aplic aplicaţi aţiii în diagno diagnosti stica carea rea medica medicală, lă, steril steriliza izarea rea unor unor obiec obiecte te medic medicale ale (ace, (ace, sering seringi), i), defectoscopia pentru metale şi betoane, pentru identificarea golurilor, fisurilor interne, locaţia marină a vaselor eşuate pe fundul mărilor, sau a submarinelor; trasarea hărţilor oceanelor, studii chimice (uzura polimerilor, extracţii etc.). 7
7
http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=106&rev=4
Utilizarea biocombustibililor obtinuţi din alge la alimentarea avioanelor
Conform BBC News, avionul, de tip Boeing 737-800, a zburat fără probleme în timp ce unul dintre motoarele sale a fost alimentat cu un amestec 50-50 de biocombustibil şi combustibil clasic de avion. Avionul, care a decolat de pe un aeroport din Texas, s-a rotit deasupra Golfului Mexic timp de o oră şi jumătate iar în timpul zborului au fost făcute cu succes numeroase teste de urgentă, printre care şi o oprire şi repornire r epornire a motoarelor. Responsabilii testului din partea companiei aviatice s-au declarat încântaţi de faptul că pentru util utiliz izar area ea ames ameste tecu culu luii de comb combus usti tibi bili li nu sunt sunt nece necesa sare re modi modifi fică cări ri ale ale moto motoar arel elor or de avioane. Extragerea biocombustibililor din alge este vazută în prezent drept o soluţie viabilă la înlo înlocu cuir irea ea unei unei părţ părţii a hidr hidroc ocar arbu buri rilo lorr clas clasic ice. e. Mai Mai mult mult,, aceş aceşti tiaa ar treb trebui ui să ia locu locull biocombustibililor din prima generaţie, care sunt extraşi din plante tehnice. Cultivarea plantelor tehnice la scară mare a avut drept consecinte negative, pe de o parte, reducerea suprafeţei cultivate cu cerea cereale le (ceea (ceea ce a însem însemnat nat creşte creşterea rea preţul preţului ui mondia mondiall al alime alimente ntelor lor). ). Pe de altă altă parte, parte, extinderea suprafeţelor cultivate cu plante tehnice pentru biocombustibili prin noi desteleniri a dus la reducerea masivă a ecosistemelor naturale în unele ţări.
Biodiesel din alge Folosirea algelor pentru biocombustibili este, de aceea, vazută drept o soluţie de viitor. Şi asta pentru că: •
din aceeaşi cantitate de alge se pot obţine cam de 30 de ori mai mulţi biocombustibili ca în
cazul plantelor tehnice •
pentru creşterea algelor nu este necesară utilizarea de terenuri agricole (ceea ce ar atenua
efectele negative descrise mai sus) •
algele se cresc foarte rapid.
Biocombustibilul utilizat la teste a avut însa un amestec din două surse – algele dar şi o plantă tehnică. Şi asta pentru că biocombustibilii din alge sunt încă foarte scumpi. În ciuda numeroaselor testări testări a unor soluţii soluţii de eficientiz eficientizare are şi a avansului avansului tehnolog tehnologic ic din ultimii ultimii ani, va mai trebui să treacă ceva timp până când algele ar putea deveni o sursă comercială majoră de biocombustibili. Testul a fost, pe de o parte, primul în care un avion al unei companii americane a folosit o sursă alternativă de hidrocarburi. Pe de altă parte acesta a fost primul zbor din lume al unui avion comercial cu două motoare alimentat parţial cu biocombustibili. Teste similare fuseseră făcute în 2008 cu avioane cu patru motoare.
8
8
http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-5317121-utilizarea-biocombustibililor-obtinuti-din-alge-alimentareaavioanelor.htm
Totuşi, avionul lui Black nu poate fi construit încă, fiindcă tehnologia aeronavelor care folosesc drept combustibil hidrogenul abia a început să se dezvolte. Vor trece ani de zile până când un avion pe bază de hidrogen va putea zbura pe distanţe lungi. Black vrea să arate că este posibil să dezvoltăm o tehnologie aeronautică ce nu va avea deloc emisii de carbon şi va putea zbura oriunde în lume pe distanţe foarte mari. Designul aerodinamic ajută aeronava să se ridice la altitudini mari unde aerul ajută avionul să plutească la fel ca o pasăre.
9
Noul combustibil pentru avioane: uleiul din tigaie Alaska Airlines a anunţat că tocmai a încheiat cu succes al 75-lea zbor de pasageri după ce a folosit un nou tip de biocombustibil ce are în componenţă o cantitate de 20% ulei provenit din tigăile gospodinelor.
9
http://www.gandul.info/magazin/cum-arata-avionul-pe-baza-de-hidrogen-care-ar-putea-bate-recordul-de-zbor-faraoprire-8817435
Uleiul alimentar uzat folosit în amestec cu combustibilii clasici duce la realizarea unui bio bioccombus mbusti tibi bill
inve invenntat tat
de
o
compa ompani niee
spec peciali ializa zată tă
în
alim limenta ntarea rea
comp compaaniil niiloor
aeronautice, SkyNRG. Specialiştii Alaska Airlines au calculat că în timpul celor 75 de zboruri bazate pe noul tip de biocombustibil s-au anulat efectele poluante a 26 de masini pe perioada unui an întreg de rulaj. Se pare că următoarea mare invenţie în domeniul aeronautic este aceea ca avioanle vor fi alimentate electric atâta timp cât vor rula la sol, odată de pregatite să decoleze sau în timpul zborului acestea vor rula cu ajutorul biocombustibililor deoarece acestea nu pot fi f i încă alimentate în zbor electric. Cu alte cuvinte, atenţie ce făceţi pe viitor cu uleiul de la cartofii prăjiti pentru ca puteţi salva Pământul.10
Soluţia: un alt combustibil Atât tât Boeing, cât cât şi Airbus sun sunt implicat cate în cercet cetări privind ind domeniul biocombustibililor, aceştia având o poluare minoră. La începutul lui 2008, ambele companii au efectuat zboruri experimentale cu avioane alimentate cu combustibil procesat din gaz GTL (Airbus), respectiv amestec de kerosen şi combustibil vegetal obţinut din ulei de cocos şi palmier (Boeing). Din motive de siguranţă, procentul de combustibil vegetal a fost de doar 20%, dar testele au arătat că se poate merge până la 40%. Iar o altă companie, Green Flight International, a folosit cu succes biogaz pur, obţinut din untura de la cartofi prajiţi. 10
http://www.itplay.ro/stiri/stiinta/noul-combustibil-pentru-avioane-uleiul-din-tigaie-2193.html
Problema cu biocombustibilul este însă că el nu poate concura deocamdată cu kerosenul Jet Jet A, pref prefer erat at de toat toatee comp compan anii iile le come comerc rcia iale le.. Kero Kerose senu null are are 3 avan avanta taje je majo majore re:: 1) prezintă siguranţa în exploatare (dacă există o scurgere, el nu ia foc); 2) punctul de înghet este foarte scăzut (aspect vital, dat fiind că la 10.000 m altitudine temperatura ajunge la minus 40 de grade); 3) are o densitate energetică foarte mare (avionul poate zbura mai mult cu mai putin carburant). Biocombustibilul suferă la capitolul punct de îngheţ – îngheaţă cam la fel ca apa – ceea ce înseamnă că nu poate fi folosit nici la altitudini mari, nici pe timp de iarnă. Neajunsul s-ar putea înlătura într-o oarecare măsură aplicând soluţia imaginată deja de Boeing: combustibil mixt, amestec de kerosen si biogaz. 11
Ce ne rezervă viitorul? Uniunea Europeană a alocat 1,6 miliarde de euro pentru proiecte dedicate dezvoltării unor tehnologii care să conducă la avioane mai silenţioase şi mai puţin poluante. Concret, este vorba de Clean Sky, un proiect ale cărui obiective sunt reducerea cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon, diminuarea poluării fonice şi diminuarea cu 80% a emisiilor de oxizi de azot. Totuşi, problema reducerii acestor emisii se leagă direct de problema reducerii traficului aerian. Iar aici lucrurile sunt mai sensibile: traficul aerian hrăneşte economia globală şi, ca urmare, puţini se încumetă să ceară o limitare drastică a acestuia. Un raport întocmit de ONU în urmă cu mai bine de 10 ani sugera “adoptarea unor politici de înlocuire a transportului aerian cu alte mijloace de transport” şi “descurajarea folosirii dezinvolte a acestuia, prin taxe sau comerţ cu certificate de emisii.”. A fost suficient ca mediul de business aviatic şi petrolier să se zburlească puţin şi de raportul respectiv nu s-a mai auzit nimic. 12
11
http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oameni-sunt-ucisi-anual-de-poluarea produsa-de-avioane-6160.html 12 http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oameni-sunt-ucisi-anual-de-poluarea produsa-de-avioane-6160.html
Bibliografie 1. http://referat.clopotel.ro/Poluarea_aerului-9330.html 2. http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oamenisunt-ucisi-anual-de-poluarea-produsa-de-avioane-6160.html 3.
http://hazmedia.ro/2010/04/22/cine-emite-mai-mult-dioxid-de-carbon-vulcanul-
sau-avioanele/ 4. http://think.hotnews.ro/industria-aviatica-europeana-ar-polua-mai-mult-decatvulcanul-islandez.html 5.
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/inima/stai-langa-aeroport-risti-sa-mori-de-
inima-1048100 6. http://ecosapiens.ro/forum/topic/poluarea-fonica-1 7. http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=106&rev=4 8. http://science.hotnews.ro/stiri-tehnologie-5317121-utilizarea-biocombustibililorobtinuti-din-alge-alimentarea-avioanelor.htm 9. http://www.gandul.info/magazin/cum-arata-avionul-pe-baza-de-hidrogen-care-ar putea-bate-recordul-de-zbor-fara-oprire-8817435 10.
http://www.itplay.ro/stiri/stiinta/noul-combustibil-pentru-avioane-uleiul-din-
tigaie-2193.html 11. http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oamenisunt-ucisi-anual-de-poluarea-produsa-de-avioane-6160.html 12. http://www.manager.ro/articole/sanatate/analizele-managerro:-10000-de-oamenisunt-ucisi-anual-de-poluarea-produsa-de-avioane-6160.html
